F O N D A T Ă TN ANUL 1970

ă constructorilor amatori ţ
ă ă a revistei RADIOCOMUNICATII Ş
RADIOAMATORISM - revista ţ Române
de Radioamatorism - de a dedica un ă spe-
cial, nr. 9/2004, acumulatoarelor. ă
cuprinde o ă de articole ţ prezentarea
ă a acumulatoarelor, tipuri uzuale ş caracte-
risticile lor, precum ş mai multe scheme practice
de ă ă performante. Ca atare, îi ă
pe cei ţ ă ş procure acest ă infor-
ţ suplimentare putând ţ de la FRR, tel,/fax
021 /3155575.
Din ă 10/2004, al revistei Conex Club
ă constructorilor ţ ţ de
ă ă ş de ă precizie, ă monta-
je foarte utile, ş anume:
Termometru si termostat
,
de precizie cu LM135 .
(pg. 22-24, autor Victor David) , gama
de lucru 0-100°C, precizia la citirea
temperaturii 0,1 °C ş histerezis reglabil
al ă începând de la 0,1 °C ş
Releu de avertizare pentru automobile
(pag. 43-46, autor Leonard ă un releu electronic care poate înlocui
vechiul releu electromagnetic destinat ă ă ă anormale a
bateriei , mai precis a ţ critice de ă sau ă
. ' .... P<;l..;.". , "''IV.'
Ot,.. ",'1'"
, ,
c:J
' ... . " ..
" . ..
... " ., .. ..
••
0151>""""
1'1"110' 1.
capsula
alifO'Ulul
lIIi11uo'
a acesteia,
putând oferi
indirect infor-
ţ despre
ţ
altor compo-
nente sau sub-
ansambluri ale
autoturismului.
Schema are la
ă circuitul
integr at
LM339, com-
parator de ten-
siune (cuadru-
plu) de pre-
cizie.
Cu ă de ă ă În continuare, ă unii din-
tre ă ţ (sau ă ţ doar ocazional
revista TEHNIUM, ca ă faptul ă primim numeroase
ă ş ă referitoare la subiecte tratate deja În
ă cu doar câteva numere În ă Tot astfel ne ă
ş faptul ă nu au fost ţ ă noastre,
repetate ş ele, În ă ă cu ceea ce nu (mai) poate ă ă
ofere ţ Îndeosebi scheme ale unor aparate de fabri-
ţ ă mai vechi sau mai noi , decât În mod
ocazional.
ş domnilor Benone Ghetel ş - vechi cititor al
lui TEHNIUM - , Gheorghe ţ (com. ş 'jud.
ţ Gheorghe ţ ş ş ţ ă reco-
ă ă ă ţ cataloagele de scheme (radiorecep-
toare, casetofoane, televizoare etc.) pe care le ă diverse
edituri , unele fiind comercializate la ţ accesibile În format
electronic (pe CD-uri). Ca un prim punct de plecare, ă reco-
ă ă ţ oferta firmei Conex Electronic din
ş tel. 021/242.22.06. ă domnule Gh.
ţ ţ fost, ş ţ mai norocos, pentru ă Întâm-
ă am primit (de la un alt cititor) schema unuia dintre radio-
casetofoanele cu ceas care ă ă mai precis mo-
delullNTERSOUND - CRC 1500, pe care o ă În acest
ă
Pe ă domnule Radu Ioan ă
ş nu ă ă ă ne ţ spre publicare
descrierea unor montaje preluate din ă ţ sau reviste, chiar
ă ţ realizat ş dv. ă aceste articole. ă ţ
pentru frumoasele cuvinte la adresa colaboratorilor lui TEHNI-
UM. Cu vechiul ş bunul prieten al lui TEHNIUM, G.D.
Oprescu, nu ă mai putem pune În ă ă deoarece ne-a
ă ă de mai ţ ani, pentru o lume mai ă Nu numai
dv. ci ş ţ dintre noi , cei mai În ă am savurat ă ţ lui
de ţ electronice.
ă domnule D.M.P., student la Facultatea
de ă Calculatoare ş ă din Craiova (nu ă
ă numele ş domiciliul, ă nu ţ necazuri), ne confir-
ţ un lucru trist, dar din ă ă din ă ţ ă
nostru postdecembrist, În ă "restructurare". Ne ţ
ă "În laborator practica este ă ă de ă de exemplu
la DCE circuitul este deja ă iar noi doar ă fire de
la o ă la alta". ş cum bine ţ intuit, singura ţ este
ă ă ţ ş ţ mai ales cele practice, pe cont
propriu. O ă ă ă pentru a Încerca ă ă ă o
ă de ajutor În acest sens.
Scrisorile dv., domnilor Dan .Orsa, Cosmin Duna,
Gabriel Aldea (com. ă jud. ă ş au fost date
ş pe domeniile respective, care ă vor da ă
suri În ă (unele chiar În acest ă sau direct la adresa
ţ ă
Cu acestea Încheiem ă un an - inclusiv de ţ a
lui TEHNIUM - prilej cu care ă tuturor colaboratorilor ş
cititorilor ş ă ă ă ş Împlinirea ă ţ lor În
plan profesional, cât ş În familie ş În domeniul hobby-urilor lor
personale.
La ţ ani, 20051
Alexandru ă
TEHNIUM decembrie 2004
SUMAR
CONSTRUCTORUL Ă ........... pag. 4-10
Factorul beta ş ă lui
Sfaturi practice - Miniacumulatoare:
ţ
PROIECTUL DE ABSOLViRE ......... ... pag.11·17
Proiectarea unui amplificator audio Hi-Fi(ll)
Radiocasetofonullntersound CRC-150D
HI-FI. ........................... . ... pag. 18·31
Traductoare P. Audio
Consideratii tehnice ş practice privind constructia
incintelor acustice Hi-Fi tip TOwr
Concluzii pri vind functionarea incintelor Voigt
Mont<ye practice audio
Incinta de sonorizare cu difuzor coaxial
LABORATOR .................. ... . ... pag. 32·43
ă
Stabilizator de tensiune in comutalie
Aplicatii atipice ale unor dispozitive semiconductoare
ă de tensiuni inalte pentru laborator
TEHNIUM PC . . . . . . . . . . . . . . . ........ pag.44·47
Testor pentru cabluri de ţ
Sursa de alimentare a unui PC
CITITORII Ă ............... pag. 48·52
Din nou despre incubatoare
Ceas numeric
Ă ÎN Ă .......... pag. 53·57
ţ locale pentru stocarea ş folosirea apei
în scop de ţ
LA CEREREA CITITORILOR ............ pag. 58-59
ă ă pentru acumulatoare Ni-MH
Ci titorii ă - ş ă
Despre cositorirea aluminiului
TEHNIUM MAGAZIN ............ ..... .. pag. 60-62
Evolutia surselor electrochimice de curent
TEHNIUM MODELISM ...... ........... pag. 63·66
Statia de ă cu ş canale "Kraft"
Mixer electronic pentru motoarele electrice
ale navomodelelor cu ă eliei
REVISTA REVISTELOR . _ ................. pag. 67
TEHNIUM
ă pentru constructori; amatori
ă În anul 1970
Anul XXXV, nr. 355, decembrie 2004
Editor
se Presa ţ ă SA
ţ Presei Libere nr. 1, ş
ă ţ ş ă 68, ş - 33
ş fiz. Alexandru ă
Secretariat - macheta ă Ion ş
ţ Piata Presei Libere nr. 1,
Casa Presei Corp C, etaj 1, camera 121
Telelon: 224.21.02; 224.38.22; Fax: 222.48.32
E-mail: presanationala@yahoo.com
Abonamente
La orice oficiu ş (Nr. 4120 din Catalogul Presei Române)
OTP: Clementina ş
Editorul ş redactia ş ă orice responsabilitate
in ţ opiniilor, ă ş ţ formulate
în ă aceasta revenind integral autorilor.
ISSN 1224·5925
© Toate drepturile rezervate.
Reproducerea ă sau ţ ă este cu ă ş
ă în ţ ă scrise preal abile a editorului.
Tiparul Romprint SA
Abonamente la revista .Tehnium· se pot face ş sediul
se PRESA Ţ Ă SA, ţ Presei Libere nr. l ,
sector 1, ş oficiul ş nr. 33. Relatii suplimentare
la telefoanele: 224.21.02' 224.38.22' FAX 222.48.32
Cititorii din ă ă se pot abona prin S.C. Rodipet SA,
cu sediul in ţ Presei Libere nr. 1, Corp B, Sector 1, ş
România, la P.D. Box 33-57, la fax 0040-21-2226407, 2226439
sau e-maU: exoort@rodioet.ro
3
--------CONSTRUCTORUL Ă
FACT9RUl BETA _____ _
SI MASURAREAlUI ____ _
,
Pagini realizate de fIz. Alexandru Ă
(Urmare din nr. trecut)
Setametru I tester beta cu ţ ă _.
Varianta 3
Plecând de la schema de principiu din figura 12
ă trecut), cu o ă modificare putem ţ o
ă extrem de ă de tester beta sau chiar de
betametru, al ă dezavantaj· ţ ă este
compensat prin extinderea ă a plajei de
ă Un astfel de tester, realizat În varianta "porta·
bil", se ş foarte util atunci când avem de sortat
rapid, ă factorul beta, un lot mai mare de tranzis·
toare, atunci când ţ ă tranzistoare de ocazie
etc.
Noua ă ă este ă În figura 20 ş
ă cum se ă modificarea ă În plasarea
grupului R + P ca divizor de' tensiune În baza tranzis·
torului de verificat T. Din motive evidente, În acest caz
este necesar ă introducem o ţ ă ă
RS' pentru limitarea la o valoare ă ă a curen·
tului de ă IS'
Principiul de ă ilustrat În figura 21, este
ş ă aparatul va indica valoarea medie a fac·
torului beta ă unei plaje a curentului de
colector I
c
= (0-l
c2
)' cu I
c
2 = constan\. Atingerea pragu-
lui I
c
= I
c
2' prin ş ă a curentului de ă
IS (manevrarea ţ P) va fi ş aici sem-
ă luminos prin aprinderea sau stingerea ă a
unui LED Încorporat În detectorul de prag DP.
Evident, ş de ă ă citirea valorilor beta se va
face pe o ă ă ş ă ţ P,
numai ă În noua ă de
I
lR
c

T
.IC
lp--
(NPN) .
Re
li)
U
P
, .
,-
T


I-
a
Ug
R
20
-
..
de masurare, dontorll putând consulta episodul prece-
dent al serialului, din TEHNIUM nr. 3/2004. Modul de
calcul este ţ diferit ş mai laborios, dar În final se
ajunge la o expresie ă a factorului beta În ţ
de "cursa" ţ ă ă prin ţ x
ă ţ de jos al lui P, ş anume:
p=_a_
x +b
(13)
Cine va avea curiozitatea ă efectueze calculele
implicate va constata ă ă (dimensionale) a ş b
pot fi considerate cu ă ţ constante ă
se ă ă tranzistoare de ş ă În cazul
nostru cu siliciu (USE ă ş ă tensiunea de
alimentare U este ă Valorile lui a ş b mai
depind de pragul I
c
2 ales, ca ş de valorile componen-
telor pasive R, P ş RS' pe care de asemenea le putem
amplasare a lui P (ca divizor de r----;-;-------------------------,
tensiune, nu ca ţ ă de le
21
limitare serie), divizarea scalei
va fi acum ă Gradul de
neliniaritate poate fi controlat
prin dimensionarea ă a
unor ţ Înseriate cu
fiecare ţ al ţ
Pentru varianta ă am
ă o ă astfel de
ţ ă R, a ă valoare o
vom stabili În ţ de limita
102
ă ă P
max
' a plajei 1 c, =0
de ă O
F}2
f----4r----7I--...".p----...,. ... - 102 -conlt.
Nu vom relua aici principiul P, -o la,-O
4
TEHNIUM decembrie 2004
--------CONSTRUCTORUL 1NCEPÂTOR--------
presupune aproximativ constante. Mai ţ ă În
calcule am ă ţ
RS » (P + R) (14)
Us = RU / (P+R) = RSISmin + USE
(16)
Curentul de ă necesar În acest caz este ISmin =
I
c
2 / Pmax = 10 !lA. Din aceste ţ ă ş va-
Dimensionarea ţ componente ale montajului
din figura 20 se face În ţ de tensiunea de loarea ă pentru ţ de limitare, R '" 209,9 Q.
alimentare U ă tipul tranzistoarelor Alegem R = 210 Q.
(cu siliciu) pe care vrem ă le ă ă 100 Revenind la expresia ţ (13),
_ respectiv de ă putere sau de care ă de fapt curba de
medie/mare putere _ ş plaja de etalonare P = f(x) , cu corespon-
valori beta (Pmin + Pmax) pe SOO ţ extreme (x = O; Pmax =
care dorim s-o "acopere" 1.000) ş (x = 1.000; Pmin =
cursa ă a ţ 50), deducem ş valorile
lui P. În continuare vom constantelor a ş b: a '"
ţ ă exemple de cal- 52.631 ş b '" 52,631.
cui , pentru tranzistoare · 200 0 Prin urmare, ţ
NPN de ă putere ş 200 eoo ă a curbei de
respectiv, pentru tranzis- etalonare este:
p = 52.631
x+52,631
(17)
toare NPN de medie/mare
putere. Pentru ambele situ-
ţ vom considera tensiunea
de alimentare U = 5V, aproxi-
mativ ă x [O]
Pe baza acestei ţ de
etalonare se va ă un tabel
de ţ ă P = f(x) , luând
pentru x valorile intermediare
rotunde (100, 200, 300 ... 900) , pe care îl
a) Tranzistoare NPN cu siliciu,
de ă putere
În acest caz putem lua valoarea de
prag a curentului de colector '
c
= '
c
2 = 10
mA, iar plaja valori lor beta ă o putem lua = (50
+ 1.000), ă Pmin = 50 ş Pmax = 1.000.
Am ă ă limitare ă a domeniului
beta (Pmin = 50) pentru a putea lua o valoare suficient
de mare pentru ţ RS' astfel Încât ă ă fi
ă ţ de calcul (14) cu valori "rezonabile"
(P+R).
ă valoarea ă ă ă Pmin
corespunde ă ţ de sus (x = P = 1.000 ) a
cursei ţ când
Us = U = RSIS + USE (15)
Fiind vorba de tranzistoare cu siliciu ş de o ă de
ţ nu prea mare a curentului de colector, putem
considera USE '" 0,65 V = const.
Pentru Pmin = 50, curentul de ă necesar pentru
atingerea pragului I
c
2 = 10 mA va fi IS
max
= 10 mA/50
= 200 !lA. Înlocuind În expresia (15) a lui US' deducem
RS = 21 .750 Q. ă acoperitor, RS = 20 kQ. Cu
ă valoare RS' ţ de calcul (14) poate fi
ă suficient de bine ă ă valoarea
ţ P de 500 Q sau maximum 1 kQ.
Alegem P = 1 kQ ţ bobinat, cu pasul cât
mai f in).
Valoarea ţ de limitare (liniarizare) R este
ă de limita ă Pmax a plajei de ă
propuse, În cazul nostru Pmax = 1.000. ă ă va
corespunde ă ţ de jos a cursorului, deci pentru
x = O, când avem:
TEHNIUM decembrie 2004
p
50
ă ă (cu micile rotunjiri de
rigoare) .
ţ P fiind ales liniar, ţ lui x va fi
direct ţ ă cu ţ unghiului cursorului pe
cursa ă deci pe scala ă ş ă
ţ vom putea marca o ă ă ă
ă 0-1 .000, ş cum se vede În figura 22. Pe baza
datelor din tabel se ă pe o ă .de hârtie mili-
ă graficul P = f(x), care ă ca În figura 23, iar În
final, prin interpolare ă se vor trece pe o ă
ă ă ă cu prima valorile "rotunde" ale
lui beta (scala ă din figura 22).
ă cum era de ş scala de ă este
ţ ă Pentru a mai reduce din neliniari-
tate, am putea ă valoarea lui R, dar aceasta ar con-
duce la restrângerea plajei de ă Or, ţ
de a fi" a unui astfel de betametru/tester beta este toc-
mai capacitatea lui de a explora rapid - chiar ă nu
foarte precis - practic Întreaga ă beta a tranzis-
toarelor cu siliciu, de ă putere.
Transpunerea schemei din figura 20 pentru tranzis-
toare PNP se ă la inversarea ă ţ tensiunii
de alimentare ş evident, a detectorului de prag DP).
Pentru a nu abuza de ă dv., nu voi mai
prezenta schema detectorului de prag propus,
ţ ă ea este aproape ă cu cea din figu-
ra 16 (vezi ă trecut). Pentru a ţ un prag de
basculare tot de circa 1 V, pragul curentului de colector
5

l
--------CONSTRUCTORUL Ă
fiind acum I
c2
= 10 mA, vom lua, evident, Rc = 1 V/1 O
mA = 1000.
Procurarea unui ţ bobinat -mai ales a
unuia de precizie - este adeseori ă pentru con-
structorul ă Tocmai de aceea precizez ă mon-
tajul poate fi experimentat ş chiar realizat) ş cu un
ţ nebobinat, dar mai robust. Personal mi-am
construit un astfel de tester cu un ţ cu
,
23
1000
OCIJ
IIQO
100
IIQO
"""
....
3QO
200
100
• [o)
..

100 20Q JOO 400 500 lOG 7QO aoo IlOO 1000
ă de grafit, pe care am ţ nevoia ă Înlocu-
iesc abia ă vreo 10 ani. E drept, era un
ţ construit mai la vest de noi, nu prin
Ex1remul Orient, de unde se aduc acum majoritatea
componentelor ş aparatelor electronice.
În fine, propun constructorilor mai ş ca o
"provocare", ă determine expresia ţ = f(x)
În cazul În care s-ar folosi pentru P un ţ
logaritmic, a ă ex1remitate cu ţ mai ă a
ţ ă fie În jos, conform figurii 20, ă la x = O.
Ş ă vor fi ţ ţ de rezultat, ă ne scrie.
b) Tranzistoare NPN cu siliciu, de medie sau mare
putere
Schema de principiu ă este tot cea din figura
20 ş tensiunea de alimentare ş U = 5V
Putem alege pentru pragul curentului de colector va-
loarea I
c
2 = 100 mA, iar plaja de ă o putem lua
= (50 +500).
ă imediat IBmax = 2 mA ş IBmin = 0,2 mA, iar
din expresiile ă ale lui UB (pentru x = O,
respectiv pentru x = P) ţ RB = 2175 O . Pentru a
satisface ţ de calcul (14). vom alege În acest
caz P = 100 O (bobinat, cu pas fin). Apoi, Înlocuind În
expresia lui UBmin valorile numerice, ă R '" 27,7 O.
În fine, ă modelul precedent deducem valorile
aproximative ale constantelor din ţ curbei de
etalona re, a '" 5.555, b '" 11,11, deci avem:
6
'" 5.555
x + 11,11
(18)
Pentru etalonarea scalei se ă ca la exem-
plul precedent.
Detectorul de prag DP poate fi de asemenea ş
tot cu pragul de basculare de 1 V. În acest scop vom
alege Rc = 1V/100 mA = 10 O.
În Încheiere, mai ţ ă sursa de alimentare
poate fi ţ ă tot din seturi de miniacumulatoare
(preferabil de capacitate mai mare, de ă de
1,2V/2Ah). Pentru o ţ ă cât mai ă Între
curbele teoretice de etalonare ş valorile reale, vom
ă ă ţ tensiunea de alimentare U cât mai
aproape de valoarea de calcul de 5 V. Desigur, ambele
variante pot fi ş "reproiectate" pentru alte tensiuni de
alimentare, tot constante, recomandabil În plaja 5V +9V.
Betametru liniar cu citire ă - Varianta 4
În Încheierea acestui articol propun constructorilor
ă o ă ă de betametru liniar cu citire
ă care, realizat Îngrijit, cu alimentare ă
poate deveni un aparat de laborator de precizie.
Schema de principiu este ă În figura 24. Se
ă imediat particularitatea ei - anume faptul ă ali-
mentarea se face din ă surse de tensiune, U1 ş U2,
ambele de 6V, pe care le vom presupune riguros egale
ş stabilizate.
q
.!t-
P R
2
R
J
__ U,-6V
6KO

III B
@ @
-
R,
PB E-
mA
I
(NO) 'T c ţ
ar.:>
-
T
__
la;-

(NPN)

24
I I
Tranzistorul de ă T, este alimentat, În serie cu
ţ lui de ă R3, de la tensiunea ă U1 +
U2 = 12V. În diagonala a-b a ţ constituite de T + R3
ş U1 +U2 este conectat un miliampermetru mA, pus pe
domeniul de 6 mA c.c.
Evident, grupul rezi sti v serie P+R1 va servi la
polarizarea ţ ă a bazei tranzistorului, astfel Încât ă
fie perfect ă puntea, deci ca ţ de
ţ dintre punctele a ş b ă fie zero. În acest caz
miliampermetrul va indica zero, iar curentul de colector
TEHNIUM decembrie 2004
--------- CONSTRUCTORUL TNCEPÂTOR --------
al tranzistorului va fi I
c1
= 1 mA.
Prin ă ă a push-butonului PB (cu con-
tacte normal deschise), prin ţ R2 se ă
În baza tranzistorului un surplus de curent, <1IB. De
- la stabilirea curentului ţ de polarizare a bazei
se va observa ă ţ BE a tranzistorului , În serie
cu P+Rl , se ă la tensiunea Ul+U2 = 12V;
- pentru un reglaj suficient de fin al zeroului, se vor
introduce În serie ă ţ unul pentru
reglajul grosier ş ă pentru reglajul fin. inainte de a
conecta instrumentul la bornele a-b, ne vom asigura ă
ă ţ de reglaj grosier este În ţ
cu ţ ă ă De exemplu, o dimen-
sionare ă a grupului serie Pl +P2+Rl poate fi :
exemplu, dimensionarea lui R2 se poate face astfel Încât
ă avem cât mai precis <1IB = 10 flA. Pentru tranzistoare
cu silici u (UBE 0,65 V) , valoarea lui R2 va fi În jur de
1,135 MQ.
ă ş a curentului de ă va conduce la.
o ş a curentului de colector ă cu <1l
c
= J3.<1IB.
ă ş este ă de instrument ca o va-
loare ă I = <110 deoarece acul se afla pe divi-
ziunea zero la curentul ţ de colector I
c
l = 1 mA. Prin
urmare, valoarea factorului de amplificare este:
13 = <1ld<1IB = l(mA)/O,OlmA = 100·I(mA) (19)
Cu alte cuvinte, valoarea lui beta se ţ ţ cu
100 ţ I a instrumentului, ă În miliamperi.
Pl = 5 MQ; P2 = 250 kfl; Rl = 43 kQ. Aceasta permite
echilibrarea zeroului (deci posibilitatea de ă
pentru tranzistoare având factorul beta ă la aproape
500. ă se ş o ă mai mare ă la 600 sau
chiar ă la 1.000), se va lua Pl de 10 MQ ş se va
ă ş valoarea lui P2.
Dimensionarea valorilor lui P ş Rl se face În ţ
de plaja de ă ă Acest calcul l-am mai
descris o ă pe larg, ş ă ne vom limita aici la ă
ă
in fine, las tot cititorilor ţ sarcina introducerii
unor comutatoare de polaritate pentru surse ş instru-
ment, astfel Încât ă se ă face trecerea ă de
la NPN la PNP ş viceversa.
SFATURI PRACTICE
Miniacumulatoare: ţ
ş considerabil mai scumpe,
miniacumulatoarele Ni-Cd (iar mai
recent cele Ni-MH ş Ni-ion) au
Înlocuit În ă ă ă bateriile În
alimentarea aparaturii electronice
portabile, ă ţ lor
net superioare În ceea ce ş
energia ă ă ş intensi-
tatea curentului de ă maxim
permis. Desigur, avantajul cel mai
ţ al miniacumulatoarelor este
faptul ă ele se pot ă
ă ciclurilor de ă
ă "garantate" de pro-
ă fiind la modelele actuale de
circa 1000 sau chiar mai multe.
Pentru a putea beneficia din plin
de aceste avantaje (implicit pentru a
valorifica la maxim banii ţ
ultilizatorul are· tot interesul ă
ă ş ă respecte reco-
ă ă privind
modul de ă ţ
optime de exploatare ş ă
etc., dar ş unele reguli generale
"nescrise", pe care ades ţ dintre
TEHNIUM decembrie 2004
noi le ă sau le ă din
ă ori din comoditate.
in cele ce ă - cu scuzele
de rigoare adresate ă
În materie, care pot "da paginile"
mai departe - voi aminti câteva din-
tre regulile scrise sau nescrise de
care trebuie ă se ţ ă ă În
exploatarea ş ţ ă a
miniacumulatoarelor Ni-Cd ş toto-
ă voi prezenta câteva artificii sau
ă ţ la care m-au condus
diverse ţ practice.
ă miniacumulatoarelor
Ni-Cd nu ă de obicei probleme,
fabricantul precizând pentru fiecare
tip În parte intensitatea curentului de
ă ş durata ă pentru
ă ă Dileme - sau
chiar probleme - pot ă ă ă
atunci când avem de ă simul-
tan mai multe miniacumulatoare
(conectate În serie prin montarea
Într-un soclu adecvat).
Desigur, În astfel de ţ vom
ă doar seturi de acumulatoare
(2, 3, 4 ş de ş tip ş
preferabil, ă "complet" În
prealabil. Cu tipul e simplu, ÎI avem
scris pe ă dar cu ă
carea ă cum ă
Acumulatoarele noi se
ă ş se ă "complet"
ă In aceste ţ ele
trebuie ă prezinte la borne o tensi-
une de circa 1 V, lucru pe care este,
ş bine ă ă În prealabil
pentru fiecare exemplar În parte,
folosind un voltmetru c.c. pus pe
domeniul de 2 V sau 3 V.
Eventualele exemplare cu tensiune
la borne mult mai ă sau chiar
ă le vom da la o parte (pentru
"tratare" ă În ţ "rea-
ă lor) atunci când ă
setul serie de ă
Acumulatoarele "vechi"
scoase din diverse aparate În ve-
derea ă ă - trebuie de aseme-
nea ă fie verificate sumar În prea-
labil (se mai ă ă cedeze câte
unul), ă care setul dorit se pune
7
--------CONSTRUCTORUL lNCEPÂTOR --------
Soelu
h
PB{NI)
4.R6
r:L:J
a h
(+) (-)
la ă considerând ă
carea ă atunci când se
ajunge la cca 1 V/element. Trebuie
ă ă ă în acest caz, verifi-
carea ă este indicat ă se
ă nu "în gol ' , ci având ă
în paralel cu bornele voltmetrului o
ţ ă de ă de exemplu
un bec de ă de 2,5+3,5
V/0,2A+0,3 A. Pentru ă
setului de ă ă vom
ţ exemplare cu tensiuni la
borne cât mai apropiate (grade de
ă cât mai apropiate).
Am ajuns ş la problema setului
ă de acumulatoare în
serie pe care vrem ă le ă ă
ş apoi ă le ă ă simultan. O
ă ă cere ca setul de
miniacumulatoare folosit la ali-
mentarea unui aparat ă fie ă
simultan, ă toate acumula-
toarele parcurse de ş curent
de ă pe ş ă
ă nu vom proceda ş vom
risca ă avem surprize cu buna
ţ a aparatului, când - de
ă - unul dintre miniacumulatoare,
fiind ă complet cu mult
înaintea celorlalte, va limita drastic
curentul debitat de set. Desigur,
fiecare dintre noi folosim miniacu-
mulatoare pentru alimentarea
diferitelor aparate sau montaje. De
ă un ceas electric de ă sau
de perete merge cu un singur acu-
mulator, un minicasetofon, un
reportofon, un miniaparat de vibro-
masaj etc. merg cu ă miniacu-
mulatoare, unele multimetre analo-
gice mai vechi ă trei, unele
Boma +
8

):::H
(+)
1
Sadu ...
aparate de radiO sau testere porta-
bile merg cu patru miniacumula-
toare. Pentru a respecta regula
ă mai sus, fi e ne vom procura
(sau ţ câte un ă ă
plus un soclu adecvat pentru fiecare
set în parte, fie ne vom construi un
ă ă "universal ", care ă per-
ă la fel de bine ă unui
singur miniacumulator, ca ş a
seturi lor de ă trei ş respectiv
patru miniacumulatoare, cu posibili-
tatea de a ajusa în fiecare caz inten-
sitatea curentului de ă la
valoarea ă ă
Teoretic lucrurile sunt clare ş par
foarte simple, dar practic, când ai
efectiv de operat cu toate aceste
ţ ş reglaje, treaba nu mai
e atât de ă Fiind ş eu confrun-
tat de ă vreme cu aceste ţ
am tot tatonat ş ţ vari-
ante de ă ă (refuzând ă
ă unul gata ă ş în cele
din ă am ajuns la concluzia ă
varianta ă o ă combi-
ţ redresor unic, cu tensiune de
ş ă dar suficient de mare;
soclu "universal", În care ă se
ă monta, ă nevoie, unu,
ă trei sau patru miniacumula-
toare de ş tip; element
ş de limitare, care ă
ă pentru fiecare ţ
în parte, stabilirea unui curent de
ă aproxi mativ constant ş
aproximativ egal cu valoarea reco-
ă de ă
De exemplu, cei ce folosesc
frecvent miniacumulatoare Ni-Cd
format R6, de 1,2 V/0,75+1 Ah, ş
Cap.ula ă (-)
2
pot construi un redresor filtrat care
ă debiteze în gol o tensiune conti-
ă de cca 14+16 V ş ă suporte un
curent maxim de ă de cel
ţ 200+300 mA. Personal am
optat în final pentru un redresor de 1
A, pentru a-I putea folosi ş la ă
carea acumulatoarelor Ni-Cd format
R20, de 1,2 v/4,5 Ah. Redresorul va
fi ă obligatoriu cu ţ ă
ă iar ţ cu ă
de alimentare pe ţ ş cu indica-
tor luminos de ţ
Tensiunea de ş se va scoate pe
panou printr-o ă ă ă
la care se va marca într-un fel pola-
ritatea (de exemplu, un punct ş
ă borna plus).
Soclul "universal" poate fi un
soclu pentru patru baterii tip R6,
care se ă din ţ
Acestuia îi vom face câteva mici
ă in primul rând, îi vom
înlocui firele de conexiune cu unele
mai robuste (conductoare ţ cu
ţ în culori diferite, de prefe-
ţ ă ş pentru plus). Apoi, pe unul
din fire - de exemplu, pe cel de
"plus" - il vom ţ ş vom inter-
cala În serie "montajul" din figura 1,
realizat ş încasetat în prealabil într-o
ţ ă ă de exemplu o cutie
de butoni. ă cum se vede, mon-
tajul ţ ă borne, a ş b, în
mod normal scurtcircuitate de un
buton prin ă (push-buton cu
revenire), P8, cu contactele normal
închise. in continuare, în serie cu
bornele se mai ă montat un soclu
pentru ţ de ă in fine,
ă intercalarea montajului,
capetele cordoanelor plus ş minus
de la soclu se reunesc într-o ă
ă de tipul ş cu polaritatea
ă mufei ă insta-
ă pe redresor.
Rostul acestui montaj ţ
este lesne de intuit. Pe de o parte,
becul L pe care îl vom prinde în
soclu va avea rolul de a limita curen-
tul de ă la valoarea ă /
ă chiar cu un ş efect
de stabilizare. De ă pentru acu-
mulatoare de 750 mAh se reco-
ă un curent de ă de
cca 75 mA, deci vom tatona experi-
mental un bec care ă limiteze ţ
curentul la circa 80 mA. Pe de ă
parte, În soclul "universal" având la
ă unu, ă trei sau patru
acumulatoare, este evident ă va
TEHNIUM decembrie 2004

---------CONSTRUCTORUL Ă ---------
trebui ă ă În fiecare caz În parte, valoarea
curentului de ă iar ă aceasta ă semni-
ficativ de valoarea ă ă o ă prin Înlocuirea
becului L. Or, tocmai ă verificare - ă
curentului de ă - este mult ş ă prin
montarea bornelor a, b ş a push-butonului PS: se
ă la bornele a-b, cu respectarea ă ţ
indicate, un miliampermetru pus În prealabil pe domeni-
ul 200 (sau 300) mAc.c., ă care se ă push-
butonul , se ş valoarea curentului ş În final , se
ă butonul.
În fine, ă ne Întoarcem la soclul nostru pentru patru
baterii tip R6. Prin ţ cele patru baterii (în cazul
nostru, miniacumulatoare) tip R6 care se introduc În
cele patru ă ş cu respectarea ă ţ indicate,
sunt automat conectate În serie. Prin urmare, ă vrem
ă introducem numai unu, ă sau trei miniacumula-
toare, locurile (sau locul) ă libere trebuie scurtcir-
cuitate Între bornele ă plus ş minus
(fiecare În parte) , pentru a reÎnchide circuitul serie al
setului. O modalitate de scurtcircuitare ar fi ă lipim (prin
cositori re) câte un fir provizoriu Între fiecare pereche de
borne plus-minus, la ă ş nefolosite. Am procedat
ş eu ş când ă cele trei miniacumulatoare ale
multimetrului meu Ţ 4324, dar ă mai multe lipiri ş
dezlipiri ale firului de scurtcircuit am ş ă deteriorez
soclul, care ş ş are o ţ destul de ă
Mintea de pe ă m-a condus la o ă ţ mult mai
ă ş mai ţ ă ţ ă de soclu. Anume,
din trei baterii format R6 (nu acumulatoare
l
) care erau
complet ă dar având capsulele În stare ă
neoxi date, mi-am ţ trei scurtcircuite porta-
bile, ă În ă le zic SCC-uri (de la Short Circuit
Cel! - ă În scurtcircuit). Pe ă m-am gândit chiar
ce bine ar fi ă ş ş ă ele acumulatoare ar
prelua ideea de a fabrica ş astfel de SCC-uri ...
Mai precis, un SCC se ţ prin scurtcircuitarea
Între ele a bornelor plus ş minus ale unei baterii , În
cazul de ţ ă format R6. Sateria trebuie ă fie În preala-
bil complet ă ă lucru de care ne vom asigura
prin verificarea cu un milivoltmetru C.C., care va trebui ă
indice practic O mV. ă bateria mai are la borne o ten-
siune ă - ţ sau zeci de ţ - o vom
ă rapid printr-o ţ ă de ă sau
printr-un bec de ă Înainte de scurtcircuitare,
borna plus ş ş În relief) va fi ă ă pe o
parte cu o ă de briceag, apoi se pune pe locul ă
o ă ă de ă tare, ă care se ş rapid
(tot o ă ă iar apoi se ă bine cu ă ş ă
ş ţ le vom repeta ş pe o ă ţ din
ă ş ă a bateriei, la extremitatea unde se ă
borna' plus, apoi vom uni Între ele cele ă "puncte"
cositori te printr-o ă ţ ă ă de ă ţ
din cupru sau ă Cositorirea trebuie ă fie ă
pentru a nu ă excesiv bateria, altfel riscând
ă ş electrolitului (foarte corosiv ş toxic) .
Oricum, ă cositorire vom ă din nou bateria ş o
vom ă o vreme, ă ne ă ă nu curge.
ţ este ă (fig. 2) , dar numai În cazul
modelelor de baterii care au borna minus la ă ş
ă ă ă ă ş baterii format R6 - ca
TEHNIUM decembrie 2004
"
_ 4:.:
_ . ,1"1
_ 4x
-

L
J,,5-!- -5);/
C',JA
L
3
4
J,5,.6 .... '
0,3A
TD
SD681A
5
L
(ooolu b.c
de exemplu modelul TOSHISA - Heavy Duty, R6KG,
Siza AA - care au ş borna minus ă ţ ă de ă ş
ă ă În astfel de cazuri , ţ de
scurtcircuitare ă se va repeta ş la extremitatea
dinspre borna minus.
În fine, un ultim detaliu pe care tot de la ă l-am
ă ţ nu ă ţ lipiturile cu cositor, pentru ca SCC-
9
---------CONSTRUCTORUL Ă
urile ă intre normal în ă ş din
soclu, ă ă a-I deforma.
Prin urmare, ă avem
ă trei astfel de SCC-uri, vom
putea ă seturi de 1, 2, 3 sau 4
acumulatoare, ă ă ş
ă cu câte un SCC. Nu ne mai
ă decât ă ă la
ă mai multe ţ de
diverse tensiuni ş ţ pentru a
selecta unul adecvat setului de
ă Cu titlu orientativ,
ţ ă la ă ă meu
(tensiune în gol 15 V) , limitarea
curentului la cca 80 mA o fac cu un
bec de 26 V/O,1 A pentru un set de
ă acumulatoare ş cu un bec de
12 V /0,1 A pentru un set de patru
miniacumulatoare, becurile fiind în
prealabil sortate din mai multe
exemplare.
ă ne întoarcem acum la
ă ă ţ ă anume
ca înainte de ă toate acu-
mulatoarele setului ă fie complet
ă mai precis ă ă o
tensiune la borne de cca 1 V fiecare.
ă ă este obliga-
torie (oricum, ă din
ă motive: în primul rând, ă
ă reducerea capa-
ă ţ acumulatoarelor (prin efectul de
"memorie", descris recent în
paginile revistei), iar în al doilea
rând pentru a avea ţ ă toate
acumulatoarele din set vor fi ă
cate la ş capacitate.
ă se poate face indivi-
dual sau în grup serie (simultan tot
setul). ă din ă ţ
este, evident, mai ă dar tre-
buie ă ne ă în prealabil ă
toate acumulatoarele din set au
ţ aproximativ ş grad de
ă (tensiuni foarte apropiate
la borne, sub o ă de cca
50+ 100 mA). ă setul este desti-
nat ă unui singur aparat,
ă ţ nu mai este în
general ă ă ă ă
im un set ad-hoc, din rezerva de
acumulatoare disponibile, verifi-
carea se impune.
Cu aceste ă ă
deducem imediat ă soclul nostru
"universal", realizat ca mai sus,
poate servi comod ş la ă
setului de acumulatoare dorit (1, 2, 3
sau 4, cu completarea de rigoare cu
SCC-uri).
Pentru aceasta, soclului "univer-
10
sai" îi vom face în prealabil ă
mici ă
- vom scurtcircuita între ele bor-
nele plus ş minus ale mufei ă cu
care se ă cordonul. ţ
se poate face mai comod ă ne
ă dinainte o ă ă
ă ă i-am scurtcircuitat
(pe spate) pinii ă
- vom înlocui becul de limitare L
prin altul de ă ales astfel încât
ă ă ţ de la setul de
acumulatoare un curent de aproxi-
mativ 250 mA. De exemplu, ă
setul ţ patru acumulatoare de
1,2 V /750 mAh, par1ial ă
putem tatona un bec de 6,3 V/O,3 A
sau "prin apropiere",
Metoda aceasta de ă
este ă ş ă dar are un
inconvenient: ea nu ne ă
apropierea de ţ ă ă
când la bornele setului de n acumu-
latoare va trebui ă avem cca nV (1
V/element). Prin urmare, ă nu
vom face periodic ă ă de
tensiune, ă ă împingem
ă cu mult sub acest prag
recomandat.
De aceea, sugerez constructo-
rilor ţ o ă aproape la
fel de ă de ă ă dar
care întrerupe automat ă
la atinllerea pragului dorit de tensi-
une. In acest caz curentul de
ă (prin becul de ă L)
este controlat de un tranzistor T
(figura 3) sau, mult mai bine, de un
du biet tip Darlington, TD (figura 4).
La ă ă tranzistorul, respectiv
Darlingtonul , are ţ contro-
ă cu ajutorul unui divizor rezistiv,
în care s-a inserat ş un element
activ neliniar, mai precis o ă
Zenner DZ (eventual , pentru praguri
mai mici, o ă de ţ ă în
direct din seria DRD1 +4).
Exemplele din figurile 3 ş 4 au
fost dimensionate pentru ş set
de patru acumulatoare Ni-Cd de 1,2
V/750 mAh, care, în ţ de
gradul ţ de ă va avea
o tensiune ă la borne orientativ
în plaja 4,4+5,4 V.
Principiul de ţ este
extrem de simplu. ţ divizorul din
baza tranzistorului / Darlingtonului
este astfel ajustat încât ă rezulte
prin becul L un curent "semnificativ",
de ă de 200+250 mA. Pe ă ă
ce tensiunea la bornele setului de
acumulatoare scade, scade ş
ă de tensiune pe dioda
Zen ner DZ, dar ţ tranzis-
torului / Darlingtonului ă sem-
ă ă în apropierea pragu-
lui la care DZ se ă ă
tensiunea scade în continuare,
tranzistorul va fi practic blocat, becul
se stinge, iar curentul rezidual de
ă (de ordinul miliamperilor)
nu mai ă ă ă ă
setului sub pragul prestabilit, chiar
ă stingerea becului este obser-
ă ă mai multe ore.
Cu ă simplitatea lui principi-
ă montajul ă o ă
ajustare ă atât în ceea
ce ş sortarea exemplarului de
ă Zenner, cât ş în stabilirea va-
lorilor optime ale ţ din
divizor. De aceea, recomand
ă experimentarea prea-
ă conform schemei din figura 5,
unde montajul (masa de lucru) are
ă borne pentru ă
curentului (a, b), borne pentru
conectarea diodei Zen ner, prin
tatona re (c, d), precum ş
ţ P1 ş P2, câte unul
în fiecare ţ al divizorului din ă
Pentru setul ţ pragul
dorit de blocare va fi în jur de 4 V.
Desigur, nu se ă realizarea
(chiar ă a unui alimenta-
tor reglabil (în plaja 3,5+5,5 V) - ş
cei mai ţ ş o pot face -
deoarece experimentarea se poate
face destul de bine ş prin alimenta-
rea montajului direct din setul de
acumulatoare. Pentru aceasta, ă
acumulatoarele trebuie ă fie bine
ă (tensiune la borne 5+5,4
V), astfel încât ă putem ajusta divi-
zorul pentru curentul de ă
maxim dorit, de ă 250 mA. in
ceea ce ş pragul inferior, nu
este nevoie ă ş ă ă
carea setului ă la 4 V: pur ş sim-
plu, vom înlocui unul din acumula-
toarele setului cu un SCC dintre cele
ţ anterior ş prin even-
ă tatonare (alegerea acumula-
torului înlocuit, ă în ă ă
întotdeauna mici ţ între ten-
siunile lor), am realizat starea ă
ă cu cca 4 V la borne.
Atât pe timpul ă cât
ş în montajul final , tranzistorul /
Darlingtonul va fi echipat cu un mic
radiator din ă de aluminiu, în
ă de U.
TEHNIUM decembrie 2004
---------PROIECT\JLDEABSOLVlRE---------
PROIECTAREA

unuI
AMPLIFICATOR
AUDIO
HI-FI (II)
Prof.lng. Emil MARIAN
(Urmare din nr. trecut)
ETAJUL PILOT
Etajul pilot ă un bloc electronic ce ă
trei ţ ţ pentru amplificatorul audio, ş
anume:
- ă excursia ă În tensiune a semnalului
de intrare amplificat;
- ă curentul de ă pentru tranzis-
toarele etajului final;
- ă distorsiuni minime ale semnalului ţ În
urma ă lui.
Deoarece ă cum se va vedea ulterior) curentul
de lucru al etajului pilot este relativ mic (zeci de mA), el
este astfel dimensionat ă ă lucreze În clasa A de
ţ a unui amplificator cu tranzistor.
Pentru a ţ ă un procentaj de distorsiuni
extrem de redus, amplificarea În tensiune - ş evident În
curent - a etajului pilot trebuie ă fie foarte mare, corec-
ă ş ă ulterior de o ă de ţ ă
ă la valoarea ă amplificatorului, de ă
blocul ţ ş cum se va vedea. ă acestui
considerent s-a ales pentru etajul pilot o ţ de
tip dublet de tranzistoare amplasate Într-o conexiune
SUPER-G, ş anume tranzistoarele T 2 ş T 3' Factorul de
amplificare În curent h21 P al dubletului este:
h21 P '" h21 EIT2) . h21 E(T3)
ă ţ h21 E(T2) = 200
h21 E(T3) = 150
ţ valoarea:
h21 P '" h21 EIT2\ . h21 EIT3)= 200 . 150 = 30 000
eXtrem de ă pentfu o ă de ţ nega-
ă ă deoarece se ş ă la un ampli-
ficator cu o amplificare mare "în ă ă corec-
tat de ţ ă distorsiunile scad cu ă mai
mult cu cât "în ă ă este mai
mare.
O ă ă este proiectarea etajului pilot astfel
Încât ă fie ţ ă "excursia ă În tensiune" a
semnalului de intrare. ţ teoretic ă ar fi excursia
În tensiune Între Vc.c. ş ă (zero ţ a semnalului
de ş În mod practic, acest lucru nu este posibil
deoarece "nu avem ce ă cu punctul de ţ
TEHNIUM decembrie 2004
al amplificatorului În zonele de blocare sau ţ ale
tranzistoarelor finale.
Pentru analiza problemei , ă presupunem un semnal
sinusoidal de intrare aplicat la intrarea amplificatorului.
Pentru ţ ă ţ este din start
ă deoarece:
VSATT3 '" 0,2 V
VSAT(Tl0 + T12) '" 0,7 V + 0,7 V = 1,4 V,
deci
V SATT3 < V SAT(T1 O + T12)
Asta nu ă ă trebUie ă ă În zona de
ţ a finalului T 10 + T 12, dar oricum ÎI putem
"comanda" la ă În mod lejer.
Ţ Prin VSAT(TtO + T12) ţ tensi-
unea "de ă a ţ ş nu tensiunea lor de
ţ
Pentru ţ ă s-a realizat o ţ
ă ş ă ş anume utilizarea unei CONEXI-
UNI BOOTSTRAp, ă din grupul R7, R8, CS. Baza
tranzistorului T9 este ă În curent de la divizorul
de tensiune R7, R8.
În regim static de ţ (semnal de intrare
zero), condensatorul C11 se ă cu energie elec-
ă având ţ VCC/2' La maximul semialter-
ţ pozitive, el nu se poate ă instantaneu,
comportându-se ca o baterie ă ă ce
ă tensiunea ă (pentru scurt timp ş sufi-
cient) aducerii În stare de ţ a tranzistoarelor T 9
ş T 11' ţ ă este:
VCS > 2VBE = 0,7 V + O,7V = 1,4 V, iar
Umax(B) = 3/2 VCC - 2 VBE' deci am asigurat
ţ
Evident, constanta de timp CSR7 trebuie ă fie sufi-
cient de mare comparativ cu perioada semnalului audio
amplificat, pentru ca ă nu se descarce "prea repede"
condensatorul CS ş ţ conexiunii BOOTSTRAP ă
fie ţ ă ă Deci condensatorul CS trebuie ă
ă o capacitate destul de mare. CÂT? Pentru ă
ţ
11
j
----------,--PROIECTUL DE ABSOLVIRE ----------
2+5
C5R7 >--,unde
2" jj
fj = ţ ă a semnalului audio util
Cu alte cuvinte, ţ cont de capacitatea conden-
satorului C11' se mai poate folosi formula
C11
C
5
= --,deoarece
2 +10
, 1
fJ=---
2"C11Zinc
Folosind aceste ţ putem dimensiona imediat
condensatoarele C5 ş C11, alegând fj = 20 Hz,
1 1
CII = 0,00198F
2n:jjZinc 2" ' 20,4
Aleg C11 = 2200 V
C
11
2200
C
5

4 4
Aleg C
5
= 470 V ,
Utilizarea conexiunii BOOTSTRAP mai are ă o con-
ţ ă extrem de ă ş anume asigurarea
ă a ţ ă dubletului T:a, T 3 în zona ă
ă de lucru (nu mai are cum sa intre în ţ
Pentru a calcula curentul prin tranzistorul T 3, ş anume
IET3, pornim de la considerentul ţ anterior, ş
anume condensatorul C
5
ă în montaj un rezer-
vor de energie ă - o baterie ă - ă
se ă constant cu o tensiune ă Valoarea ei este
în ţ de tensiunea de alimentare VCC a montajului ş
de raportul de divizare al divizorului de tensiune R7, Ra,
La bornele ţ Ra se ţ o tensiune care nu
ă decât prin ţ de ţ dintre baza tranzis-
torului T 9 ş punctul median A al arnplificatorului (Vccl2),
Se poate admite ă ă ţ ă nu ă ş ş 3 V,
în regimul de vârf privind ţ amplificatorului,
deci "Ia vârful" ţ pozitive a semnalului sinu-
soidal amplificat la care m-am referit ţ
Cu alte cuvinte intensitatea curentului I ET3 va trebui
ă fie suficient de mare pentru a furniza curentul de
ă IT9' astfel încât T 3 ă lucreze bine la regimul "de
vârf" ţ anterior, ă presupunem un factor
minim de amplificare în curent pentru tranzistorul T9, ş
anume h21 E(T9) = 100 (în realitate este mult mai mare) ,
ă
I
c
(T9) 0,250
I
B
(T9) '" = 100 = 0,0025A = 2,5mA
h
21E
(T9)
Pentru o liniaritate ă în ţ a etajului
pilot, trebuie ă ţ IET9 = 1 0lBT9 = 10 '2,5
mA= 25 mA
(de altfel , regula divizorului de tensiune de la care se
preia curent),
Deci ,
IET3 = 10lBT9 = 10 , 2,5 mA = 25 mA,
12
Valoarea divizorului de tensiune R7: Ra, ă ime-
diat din ţ
Vcc/ 2- 3 44 / 2 - 3
R
7
+ Rs 7600
l eT3 25,10-
3
iar:
R
7
+ Ra 760
R
7
", =-= 1900
4 4
Aleg R
7
= 200 Q/0,5 W, deoarece
PD(R7) = R712CT3 = 200 ' (25 ' 10-
3
)2 = 0,125 W
Ra = (R
7
+ Ra) - R7 = 760-200 = 560 O
PD(Ra) = Ra
l2
cT3 = 560 ' (25 ' 10-
3
)2 = 0,35 W
Aleg Ra = 560 Q/0,5 W
2
ă ţ C
S
R
7
> 2n:jj
C5R7 = 470 ' 10-
6
, 200 = 0,094 s
2 2
- =--=0,00159s
2n:jj 2" , 20
deci este clar ă inegalitatea este ă ş
proiectarea este ă
Alegerea tranzistorului T 3 ş de la valorile
maxime
UCEmax = (3/2)VCC = (3/2) , 44 = 66 V
lE = 25 mA
POMAX '" (VCC/2) , ICT3 = (44/2) , 25 ' 10-
3
= 0,55 W
Se poate alege lejer T 3 = B013a sau BD140, iar T 6
va fi de tipul BC637B sau ă ă (puterea disipata
este extrem de ă oricum sub 300 mW),
ETAJUL DE POLARIZARE
Am precizat anterior ă tranzistoarele finale din
ţ T 9, T 1 j ş T 10, T 12 vor lucra în orice ţ în
ZONA ACTIVA DE LUCRU, Acest lucru ă ă
indiferent de semnalul de intrare, ţ trebuie ă fie în
stare de ţ conform clasei de ţ AB,
Modul de "racordare" a caracteristicilor ţ ale
tranzistoarelor finale este prezentat în figura 5, De aici
ă ă considerente:
- tranzistoarele finale trebuie polarizate astfel încât
cele ă ţ ale unui semnal de intrare
sinusoidal ă se racordeze perfect. În caz contrar apar
distorsiuni CROSSOVER(de neracordare, deci nu se
mai ă ă alura formei de ă
- pentru acest lucru trebuie ă ă în perma-
ţ ă la tranzistoarele finale un curent de mers "în gol";
- pentru "o racordare ă a sinusoidelor, curen-
tul de mers în gol trebuie ă prezinte o ă valoare;
- curentul de mers în gol nu poate fi ş foarte
mare, deoarece duce la pierderi de putere ă
nejustificate, iar uneori poate provoca ambalarea ter-
ă a etajului final.
Cu alte cuvinte, trebuie ă ţ în ţ ă
o polarizare ă a tranzistoarelor din etajul final,
indiferent de "excursia în tensiune" a semnalului de
TEHNIUM decembrie 2004

---------PROIECTUL DE ABSOLVIRE---------
intrare. Pentru acest lucru a fost realizat un montaj de tip
ă de tensiune ă ă sau montajul
ă ţ lui sunt Îndeplinite de grupul P2'
T 4' Reglând din start o tensiune UCE a tranzistoru-
lUi T 4, ea se ţ pe ă durata de ţ a
amplificatorului. Tensiunea sursei flotante UF se cal-
ă imediat, ţ cont de tensiunile de intrare În
stare de ţ ă + emitor ale tranzistoarelor
finale, ş anume: .
UF = VSET9 + VSET11 + VSET10 + VSET12 = 0,7
+ 0,7 + 0,7 + 0,7 = 2,8 V
10U
E
10· 2,8
(P
2
+R
g
)=-- = -3 = 11200
I
ET9
25 · 10
ă valoarea ţ R9 astfel Încât ă
ţ cca 0,7 V Între baza ş emitorul tranzistorului
T4, deci:
P
2
+ Rg 1120
Rg = =-- = 2800
4 4
UCE = 2,8V
IC = 25 mA ş nu are cum se ă
ş mai apare un considerent major: sursa de ten-
siune ă trebuie ă se adapteze regimului termic
de ţ a etajului final, deci când acesta se
ă ş ş toate VBE-urile scad, trebuie ca ea ă
ă tensiunea de polarizare. Altfel etajul final se
ă termic, se ă ş ş "am terminat-o" cu el!
ă acestui considerent, tranzistorul T 4 se
ă practic pe radiatorul tranzistoarelor finale.
DE CE? ă se ă tranzistoarele finale T 11 ş
T12' scade tensiunea lor VBE, dar ă T 4 e montat pe
ş radiator, Îi scade ş lui tensiunea VBE, fapt urmat
cu ş tensiunii UF, deci În final reducerea va-
lorii tensiunii de polarizare a ţ T g, T 11 ş T 10,
T 12' Pentru ş ţ ă mecanice a tranzistorului T 4
(evident, izolat de radiator), am ales T 4 = BD137 sau
BD139. Se poate folosi ş un tranzistor de tip BC635, dar
fixarea lui ă pe radiator se ă
ş compensarea ă nu este ă teoretic,
practica a demonstrat ă ea "este ă pentru un
1"", t
I
CT11
_----
5
UI!Ut2
Aleg pentru R9 valoarea R9 = 300 n/O,5 W.
ă imediat:
P2 = (P2 + Rg) - Rg = 1120-300 = 820 O.
Dar ă nu ă ă tensiunea ă "de
deschidere" a unui tranzistor are o ă de ţ
destul de mare. Pentru acest lucru, În vederea reglajului
curentului de mers În gol al amplificatorului, trebuie ă
prevedem o valoare ă pentru P
2
de cel ţ
ă ori mai mare, deci alegem P2 = 2 kn/O,5 W. Se
ă un ţ P
2
robust, mare ş cu o
manevrabilitate ă cel ţ ă cu ţ
de ţ ă ă Alegerea tranzistorului T 4 reprezin-
ă o ă ă deoarece parametrii lui de lucru
sunt:
TEHNIUM decembrie 2004
Uam.
t
domeniu foarte larg de temperaturi În care ă
amplificatorul audio.
Dimensionarea tranzisiorului T 2 nu ă o
ă ă deoarece pentru regimul energetic
definit ă acum, ţ lui T 2 sunt nesemnificativi din
punct de vedere al unei ă Iz iri posibile. Aleg pentru T2
tranzistorul BC637, dar se poate ş alege ş un alt tip,
cu ţ ca tensiunea colector-emitor VCET2 ă
ă ş ă lejer valoarea tensiunii de alimentare VEC
= 44 V (deci minimum 63 V). ă presupunem, În
ţ cele mai rele, un factor de amplificare În curent
h
2
1 E = 100 pentru tranzistorul T 3, deja nu se mai pune
ţ de dimensionare ă a curentului de emitor al
tranzistorului T 2, deoarece:
13
---------PROIEC1lJL DE ABSOLVlRE---------
I
CTJ
25.10-
3
lUZ = IBTJ =--= 25 . 10-
5
A
100 100
De aici putem dimensiona imediat valoarea rezis-
ţ R6. Ţ cont ă o ă de regula "de aur" a
divizorului de tensiune:
ş ă "teoretic" IBT2 (maxim) = 0,2 mA
R _ 0,7
6 - 10 . 0,2 .10- S
3500
Aleg R6 = 390 QJO,5 W.
Deja am trecut la etajele amplificatoare de la intrarea
amplificatorului audio. Evident ă apare ş problema
zgomotului ce poate fi amplificat, fapt care ă ă de
cap" ă ţ constructorilor de amplificatoare audio.
ă ă acum "am lucraf' cu tensiuni mari în ceea ce
ş semnalul audio util, la niveluri mici zgomotul "se
poate ş intrând în ţ etaje lor ţ ale
amplificatorului. Pentru ă lui, tranzistorul T 2
va fi sortat astfel încât la regimul lui nominal de
ţ ă prezinte un zgomot minim. ş nu a fost
ă în schema electrica din figura 2, pentru o
ş ă a zgomotului de fond se poate
amplasa între baza tranzistorului T 2 ş masa montajului
un condensator ceramic Cz cu o capacitate de cca
15+S0 pF. Valoarea ă a condensatorului Cz se va
alege prin câteva ă practice, deoarece toate
componentele electrice pasive ş active din montaj au ş
ele ş ţ în toate ţ Deci
Cz n R6!
ETAJUL DE INTRARE
ţ etajului de intrare sunt din start bine defi-
nite, ş anume:
. .- realizarea unui "etaj tampon" între ţ de
ş a sursei de semnal ş ţ de intrare a
amplificatorului;
- amplificarea Ţ Ă în tensiune a semnalului
audio util.
ţ RS se ă conform ţ
(R
5
+ R
6
) = V
CC
44 6,lkn,
41
CI
4 .1,8. 10-
3
deoarece am impus ICl = 1,8 mA.
Aleg RS = S,6 kQ/O,S W (puterea ă nu mai este
o ă '
Pentru polarizarea ţ ă ă a amplificatorului
tensiunea din baza tranzistorului T 1 trebuie ă fie de
VCC/2. ţ de lucru sunt foarte mici, este
eVident ca grupul R4' P
1
, Rl' R2 ş R3 va avea în final
valori de ordinul sutelor de kO.
Aleg ă valori:
R
4
= 30 kQ/O,S W
Pl = SO kQJO,S W
Rl = 82 kruO,S W
R2 = 120 kruO,S W
14
_Se ă ţ grupului Dl' C3' care previne
scaderea tensiunII de alimentare Vcc ă etajului
de polarizare al tranzistorului Tl, ea fiind strict constan-
ă ă la puterea ă sau mai mare V CC ar
scadea.
Aleg Dl = 1 N4148; C3 = 22 f!F/63 V
Un filtraj suplimentar al tensiunii.de polarizare îl real-
ă ş condensatorul Cl = 10 f!F/63 V.
Pentru cuplajul ş sursei de semnal am ales un
condensator neelectrolitic C
2
= 1 f!F/63 V, la care ă
ţ sursei de semnal este ă se poate '1nse-
o ă de cca 1,2 kQ/0,2S W = RO ţ
Sa nu uitam ca etajul de Intrare are ş rolul de amplifica-
tor de tensiune, amplificarea ă fiind ă de
dubletul T 2, T 3 din etajul pilot.
Pentru tranzistorul Tl se poate alege lejer tipul
BCl77B, BC2S1 sau ă ă Obligatoriu,
tranzistorul Tl se va sorta astfel încât ă prezinte un
zgomot intrinsec minim.
ETAJUL DE PROTECTIE
ţ amplificatorului se va referi la regimurile de
avan.e care pot. ă ă (din diferite cauze) în
ţ ampllflcatorului, ş anume:
- ţ la ă
- ţ la scurtcircuit a boxelor;
- ţ la scurtcircuitul unuia dintre tranzistoarele
finale. Pentru acest lucru am ales un etaj de ţ
care Include componentele active D2' T S, T 6, D3' T 7, Ta
Ş elementele paslve de R12c R13' R14' R17 Ş
R18' Practica a dovedit ca ac!)asta schema ă
este eX1rem de ă pentru sarcinile rezistiv-induc-
tive, deci chiar incintele acustice. Evident ă ţ
F2 ă "Ia scurtcircuif', dar între timp se poate dis-
truge unul dintre tranzistoarele finale, ş uneori chiar pre-
finalele!
DE CE? Spre exemplu, ă curentul maxim ICl
din _etajul final, calculat la S A, la o valoare de 7 A.
In acest caz, puterea ă de radiator, PDl, va
avea valoarea
POL = Vccl
cL
= 44 · 7 = 7?W
4 4
ă calculele de dimensionare a radiatorului
tranzistoarelor finale, se vede imediat ă dimensiunile lui
ar fi cu mult mai mari decât cele calculate.
Deoarece puterea ă ă nu trebuie ă
ă ş ă valoarea PD = 27,S W, ă ă pentru o
ţ ă a semnalului sinusoidal livrat de tranzis-
toarele finale de putere T 11 ş T 12:
1
-1 - 4Po 4·27,5 -- 25A
CT11 -CT12--- 44 '
V
cc
Alegerea tranzistoarelor din circuitul de ţ ţ
cont de faptul ă ele nu au de suportat ă tensiuni de
ordinul zecilor de ţ ş ţ de ordinul miliamperilor.
Diodele D
2
ş D3 au fost ă pentru evitarea
ţ inverse" a tranzistoarelor T S ş T 8, în timpul
ţ ă amplificatorului.
Aleg: D2 = D3 = lN4148; T S = T 6 = BC338; T7 = T8
= BC328.
Mai ă un fapt important, ş anume ă trebuie ă
TEHNIUM decembrie 2004
---------PROIECTUL DE ABSOLVIRE---------
ă valorile ţ R21 ş R22 in ş fel ca
la ICl ă se ă la bornele lor o ă de tensiune
de cea O,7V, deci:
R
- R - V
aET11
- 0,7 - O 28"
21 - 22 - - - ,:!lot.
I
Cl
2,5
Se ă ă dimensionarea ă a cO[)1ponen-
telor amplificatorului NU ESTE DELOC SIMPLA!
ă ă calculele ţ prezentate anterior, se
va vedea ă majoritatea componentelor ş "cam"
ă ş ă valorile, iar celelalte caracteristici nu se mq-
ă In mod practic, vom ă valoarea tensiunii de ali-
mentare V CC cu 1 +2 V, iar ţ intre vechile val-
ori ş noile valori calculate vor fi cu totul nesemnificative.
Se poate alege:
R21 ; R22 ; 0,27 nI7 W
Calculul ţ in circuitul de ţ ă din
ţ
V
CC
/
2
V
CC
/
2
44 / 2
! ClI MAX ; ! CI2MAX =--; --; --; O,056A
RI S RI6 330
Pentru o limitare ă a curentului de avarie,
alegem prin divizorul de tensiune R12' R
13
, R14 un
curent de cca ' 10 mA (ca ă ă comanda ferm
tranzistoarele T 5 ş T 8) '
Deoarece nu trebuie ă ă ş un curent ă din
bazele tranzistoarelor T 6 ş T 7 (cca 15 mA). se
ă imediat:
5·0,28 - 0,7 = 470
15.10-
3
Conform datelor din catalog ale fabricantului , tensi-
unea de ţ a tranzistoarelor T 6 ş T 7 este de cca
0,1 V. Din acest considerent, in momentul ă in stare
de ţ a tranzistoarelor din grupul de ţ
ă de tensiune VR13 la bornele ţ R13
trebuie ă fie:
VR13=VSATIS+VBETS+VBETS+VSATI7=O,1+0,7
+0,7+0,1=1,S V
Pentru un curent de cca 10 mA prin divizorul de ten-
siune R12' R13' R14' ă
R > V
R13
= 1,6 = 1600
13m 10 10 .10-
3
Dar ă folosim pentru alimentarea cu energie elec-
ă a amplificatorului o ă de tensiune ă
ă tensiunea i n gol poate fi mai mare, ş pro-
ţ ă in functiune" la semnale mici, deci nejustificat!
ă admitem V CCmax = 1,25 V CC, putem considera
R < ICl ·El 2,5 ·4 8000
13M 1,251
0
1,25 .10.10-
3
ă facem o medie ă a celor ă valori,
ă ş ă pentru estimarea valorii finale:
R
'3
= . R
' 3M
= .J160 . 800 = 357,70
Pentru o ţ ă aleg R13 = 330 0I0,SW.
Din moment ce am ales valoarea curentului de 10
mA prin divizorul de tensiune R12' R
13
, R14' ă
Imediat:
TEHNIUM decembrie 2004
R = R ; Vcc/2 _ R
' 3
= 44/2 _ 330 = 2035Q
12 14 10 2 10.10.
3
2
Aleg R12 ; R
14
; 2 kOlO,5 W.
BLOCUL Ţ
ă ţ schemei electrice din figura 2,
se ă ă ă trei tipuri de ţ ş anume:
- ţ negative locale;
- ţ ă ă
- ţ ă ă
Este cunoscut faptul ă ţ ă ă apli-
ă unui etaj de amplificare are avantaje fundamentale,
ş anume:
- previne ambalarea ă a etajului de amplificare
(in cazul nostru, final ş prefinal);
- reduce factorii de distorsiuni THD ş TID (THD ; total
harmonic distorsion, TID; total intermodulation distorsion);
- reduce posibilitatea de ţ a ţ etajului
amplificator (din diferite cauze);
- reduce ţ in ceea ce ş timpul de
ţ al celor ă structuri echivalente NPN ş
PNP proprii etajului final.
ţ R21 ş R2
2
constituie ţ negative
locale de curent pentru tranzistoarele T11 ş T 12'
ţ R19 ş R20 constituie ţ e negative
locale de curent pentru Tranzistoarele T 9 ş T 10'
Pentru prevenirea ţ etajului final la ţ
ultrasonore a fost ă un filtru BOUCHEROT, for-
mat din grupul R23, C8. EI ă "din start" posibili-
tatea ă semnalelor ultrasonore (f > 25 kHz) ş
ă ă ă ţ ş fundamental ţ buclei
de ţ ă ă ce ă STRICT
amplificarea in tensiune a amplificatorului (mai ales in
timpul regimurilor tranzitorii de lucru).
In urma ă practice, s-au ales pentru cele
ă componente valorile: R23 = 10 011 W; C8 = 0,1
flF/63 V.
O ă ă o ă ţ conden-
satorului C10 in paralel cu condensatorul C11 .
ţ este ş ă a reactantei
condensatorului electrolitic Cl1 la ţ inalte. Din
acest motiv a fost ă condensatorul Cl0, care
ă mica ţ ă ă ă a
condensatorului Cl1, ce poate ă in zona
ţ inalte.
ă ă ţ ă a dat rezultate practice exce-
lente, ă ă ţ fundamental "puritatea sunetului"
livrat de amplificatorul audio in zona ţ inalte.
Se alege condensatorul NEElECTROLITIC C10 = 1
flF/100 V.
O ă ţ ă ă o constituie conden-
satorul C4. EI ă de fapt un filtru activ trece-jos,
care ă amplificarea ţ ă a semnalelor de
ţ ă ă Se alege practic pentru valoarea
ă ţ C4 = 100 .,. 120 pF/63 V.
ţ ă ă are rolul de a PRECIZA
STRICT amplificarea ă in tensiune a amplificatorului.
Bucla de ţ ă ă este ă din grupul
R10,C6,R11 . Pentru acest grup trebuie ă ă
valorile celor trei componente ţ anterior.
Preluând din catalogul de tranzistoare datele tehnice
pentru T1 , ţ (varianta BCl77B) : IC10 = 1,8 mA;
hl1C = 2,7 kn; h21E = 220.
Cu aceste valOri se ă ţ de tensiune
la intrarea amplificatorului, t.vBE, ca ă ţ in final
o excursie in tensiune de cca 20 V, "in sus ş În jos" ţ ă
de punctul mediu de ţ A (V A = 20 V):
15
---------PROIECTUL DE ABSOLVIRE---------
t1 V _ t1I CT1 . hl1E(T1)
BE(T1) - h
21E( T1)
Dar L\.IC1(Tl) '" 50 fjA (din catalog), deci
A \1 _ I1I
CT1
• h
11E
(T1) _ SO ·1 .2,7.10
3
L>V BE(T1) - -
h
21E
(T1) 220
O,61mV
Dar pentru ă ţ a schemei electrice:
RIO
Au =1+--,de unde
R
l1
RIO
R
l1
=--
AU -1
Pentru un semnal de intrare UI de cea O,7VEF' ţ
U 20
Au =-E..=-=28,S7 == 30
U
1
0,7
"CURSA" tensiunii de intrare la TI este de cca 0,61
mV, deci pentru tensiunea de emitor a tranzistorului TI
putem admite lejer o ţ de cca 6 V.
in ă ţ ă admitem la emitor o ă
de tensiune de cca 6 V (UCETI min = 14 V) , ţ
V
B
- VCETmin 20 - 14
RIO 33000
1 CTi 1,8.10-
3
Dar trebuie ă ă ă nu cumva tranzistorul
TI se ă
UCEminTl = (R5+R6)ICT1 = (5600+390) . 1,8 . 10-
3
= 10,78 V.
Deoarece 10,78 V < 14 V, suntem siguri ă tranzis-
torul T1 ă În zona ă de lucru.
Dimensionarea ţ Rll ă imediat:
R 3300 = 11370
II Au -1 . 30 - 1 '
ALEG Rll = 1000.
Pentru ţ ă fi = 20 Hz, condensatorul
C6 ă valoarea
1 · I 6
C6 = --= 79,57 · IO" F(cca IOOI'F)
21rljRII 21r . 20 ·100
Pentru ţ ă alegem C6 = 220 fjF/63 V.
ţ ă ă ă o ă
extrem de ă ş ă E ă ă am sta-
bilit bucla de ţ ă ă Dar "În ă ce
face ilmplificatorul, care ă energie ă pe
o ă ă ă cu caracter rezistiv-inductiv?
EI ar trebui ă ş ă puterea ă ă cores-
punde cu ţ impuse ţ ă acestui fapt,
amplificatorul "trebuie ajutat" astfel Încât, În orice
moment, ă ă un control sigur asupra ă puterii
nominale. Ajutorul ă dintr-o ă de ţ pozi-
ă ă care ă "eforturile" ţ
negative globale de a ţ o amplificare ă a
semnalului audio În ă banda de ţ ă
Calculele teoretice fiind extrem de complexe, am apelat
la ţ constructive propuse de firma MULLARD În
ceea ce ş dimensionarea ţ lor R24 ş R3.
16
Pentru o ţ ă de ă Z = 40, s-au ales va-
lorile R24 = 2,2 kO, R3 = 470 (sau R3 = 560).
Prin câteva ă practice, constructorul amplifi-
catorului va stabili varianta ă (deci cum ă
foarte bine incinta la putere ă
Ţ O ă cu ş puterii nominale
livrate, se va ă ş valoarea ţ R24, ă ă ă
ă ă ş un ordin de ă al acesteia.
DE CE SCADE VALOAREA Ţ R3 (iar
R6 nu mai ă Bucl a de ţ ă R 1 O, C6,
Rll ş face treaba" În regim normal de ţ Dar
În regim "dinamic"?
Cele ă bucle de ţ ş anurTJe Ă
Ă ş Ă SUBUNITARA, trebuie ă
"lucreze" rapid ş concomitent. ă acestui conside-
rent, ELE TREBUIE CUPLATE, astfel încât ă lucreze
congruent ş eficient.
ţ ă pentru schema ă PER-
MITE acest lucru (o ă ă este extrem de
ă Practic am eliminat Rll , dar am pus în para-
lel cele ă bucle de ţ "dirijate" de ţ R3.
ş ţ ă de calculele anterioare, amplificarea gener-
ă a amplificatorului va ş ţ acest lucru nu
ă deoarece nivelul semnalului de intrare
poate fi ş ş
Marele avantaj îl constituie livrarea Ă a puterii
nominale În ă banda de ţ ă ă ă
ă ă sau distorsiuni liniare sau neliniare pe
o ă ă (boxele).
Amplificatorul ă lejer o ă audio ă
în limitele 20 Hz+20 kHz, la puterea ă fapt care
nu-I poate face "orice amplificator"! Pentru stabilitate În
timpul regimurilor tranzitorii, este ă amplasarea În
paralel cu ţ Rl0 a condensatorului CR = 680
pF. Valoarea lui se poate modifica cu ±20%, ă ş
ă competente, folosind aparatele de ă ă ş
control AMC adecvate (GAF = generator de
ţ ă osci loscop cu memorie, VDS = variator
dinamic de semnal de intrare etc.).
Pentru o funcponare ă ş ă a amplificatorului,
Ţ se poate utiliza EFICIENT valoarea ă a lui CR'
ETAJUL DE ALIMENTARE
Dimensionarea etajului de alimentare cu energie
ă a amplificatorului ă o ă "Ia lati-
tudinea" constructorului.
ă ă ţ practice, ş anume sursa de tensi-
une ă ă ş sursa ă de tensi-
une ă
in urma ă tensiunii alternative se ţ o
tensiune ă Prima ţ "este ă dar
a doua ţ este foarte ă
Se pune problema: care este capacitatea conden-
satoarelor electrolitice de filtraj, din ambele ţ con-
structive?
ă impunem o ă de timp 1 astfel Încât
ă patru ţ pozitive" condensatorul ă nu se
descarce, ţ
V A ,C
F
, = 0,04 = RINTC
F
= , unde
IN
RINT = ţ ă a amplificatorului,
U A = tensiunea de alimentare a amplificatorului ,
IN = curentul nominal al amplificatorului,
ă
004 · 5
, = O,0045F
44
TEHNIUM decembrie 2004
----------PROIECTUL DE ABSOLVIRE----------
Alegem CF = 4700 pF/63V.
Ţ Valoarea lui CF este pentru amplificatorul
mono! Pentru varianta ă STEREO sau CUADRO,
valorile se vor multiplica În mod ă (cu 2 sau 4).
Stabilizatoare de tensiune pentru amplificatoare
audio au fost prezentate În revista TEHNIUM În zeci sau
chiar mai multe variante. Constructorul va alege, ă
ţ ă varianta ă
Ţ Puntea redresoare trebuie ă "reziste" la
curentul de ă ce ş ă ţ ă cu
energie ă a condensatorului CF-
REALIZARE Ă Ş REGLAJE
Deoarece, În ţ de gabaritul componentelor elec-
trice alese, dimensiunile lor sunt foarte variate, nu am
prezentat o ă de cablaj imprimat pentru amplificator.
Ea este o "PROVOCARE" pentru constructorul amator
care vrea ă ş ă ă ş ă ţ profesionale.
Oricum, recomand respectarea cu ţ a ă
toarelor reguli de ă
- ă structurii "de cuadripol" a montaj ului ;
- lipsa "buclei de ă
- grosimea traseului "de ă de minimum 7 mm,
ă bine cu cositor (FLUDOR);
- ă separate pentru coloanele de ţ ă ale
ă amplificator;
- respectarea cu ţ a ţ de montare a
tranzistoarelor finale ş a tranzistoarelor din etajul pilot
pe radiator ţ ă ă etc.).
ă realizarea ă a cablajului imprimat, se
ă ţ componentele electrice pasive ş ulteri-
or cele active (diode ş tranzistoare). ţ mare la
polaritatea ă a condensatoarelor electrolitice.
Reglajele constau În stabilirea unei tensiuni de
V Ccl2 = 22 V În punctul A, prin ţ (cu ă a
cursorului ţ Pl. Ulterior, ţ
cursorul ţ P2, se ş prin tranzis-
toarele etajului final un curent de mers În gol 10 = 50 mA.
Amplificatorul, realizat corect, va confirma pe deplin
ţ HI-FI.
BIBLIOGRAFIE
1. A. Ă Ă Ş M. BODEA ş CIRCUITE
INTEGRATE LlNIARE - Manual de utilizare, VoI. 1,
Editura ă ş 1979
2. E. MARIAJ'!, SCHEME Ş MONTAJE DE
Ţ - Editura ă ş 1992
3. $. NAICU, E. MARIAN, 101 MONTAJE PRACTICE
DE AMPLIFICATOARE AUDIO DE PUTERE, Editura
ţ ş 1998
4 .••• Revista LE HAUT PARLEUR nr. 1581, 1583, 1587
5 ••• Revista CONEX CLUB, ţ din anul 1999
6 ••• Revista TEHNIUM, ţ din anii 1998-2003
7 ••• Catalogul de tranzistoare IPRS ă (FULL
LINE CONDENSED CATALOG)
8 ••• CATALOGUL DE TRANZISTOARE MULLARD -
prezentare ş note de ţ
Radiocasetofonul INTERSOUND CRC-150D
TEHNIUM decembrie 2004
17
-------------HI-R-------------
TRADUCTOARE
-------P.AUDIO
Ing. Aurallan MATEESCU
Vom face în cele ce ă o ă prezentare a
unor traductoare profesionale pentru a familiariza con-
structorii amatori cu aceste produse. Din gama de fabri-
ţ am ales: .
Wooferul HP-18 W. realizat cu ş economic din
ă de ţ ă ă diametrul de 18" (460
mm), o greutate de 9,5 kg, din care magnetul de ă
are 2,56 kg, destinat a fi utilizat În incinte de sonorizare,
puterea sa fiind de 350 W RMS ş 700 W ă
ţ de ţ ă este de 30 Hz, Vas = 320 litri,
Qts = 0,32 ş domeniul de ţ ă de 20-800 Hz.
Membrana este din ă ă suspensia tex-
ă iar bobina de 3" are suportul din ă de ă
Suspensia permite ă maxime de ă ă la 17 mm.
ă SPL de 98 dB/1W/1m, este o alegere ă
pentru incintele de sonorizare pe 3 ă ă ş un ţ
foarte avantajos.
Traductorul P10 - 100 MB este un high-power mid-
bass de 10", cu ş turnat din aliaje ş cu pu-
terea ă de 300 W ş ă de 600 W. Are o
ă de ţ ă ă Între 40 ş 500 Hz, mem-
brana din ă ş sus pensia textile. Bobina are
diametrul de 3,9" ş este ă cu fir plat de AI pla-
cat cu cupru, pe suport de Kapton. Are Fs = 73 Hz, Qts
= 0,23 ş o excursie ă Xmax = 20 mm.
Randamentul este de 4,15%, fiind dublu ţ ă de al celor
mai bune traductoare de uz dom estic.
Din seria de vârf am' ales wooferul SD-15, cu
diametrul de 15", ş din AI turnat, magnet de ă de
3,7 kg ş o greutate ă
de 30 mm, bobina de 4,5" pe suport de ă de ă
radiator extern din aluminiu.
O ţ ă ă este utilizarea de ţ de
neodim În locul celor de ă ţ care reduce mult
greutatea traductoarelor, ă ă pierderi În ceea ce
ş ţ Din Super Neo Series am ales
SN-12 MB, un mid-bass woofer de 12" cu o putere de
200 W (400 W ă cu SPL = 98dB/1W/l m ş dome-
niul de ţ ă cuprins Între 45-3.000 Hz. Bobina de
2,5" este ă pe suport din ă de ă cu fir plat
de AI anodizat cu cupru, bobinat pe exteriorul ş pe inte-
riorul suportului. ţ de ţ ă Fs = 50 Hz,
Qts = 0,29, Vas = 95 litri , Xmax = 3,5 mm (X max peak
= 20 mm). Cel mai interesant este faptul ă greutatea
ă a traductorului este de 2,8 kg, În ţ În care
ş este turnat din alumini'!. ş dispune de un impor-
tant radiator tot din aluminiu. In prezent, firma P. Audio
introduce În ţ o serie de woofere cu magnet de
neodim cu caracteristici excelente ş pentru ă
domestice ş mai ales cu un ţ cu 40-50% mai mic ţ ă
de ţ ă
Pentru ţ înalte am ales un tweeter din seria
PHT, ş anume PHT-401 N, echipat tot cu magnet de
neodim ş calota din titan. Este echipat cu un horn din
ABS armat cu ă de ă cu unghi de acoperire 90 x
90 grade, cu domeniul de lucru cuprins între 2.500-
40.000 Hz, SPL = 100 dB/1W/1m ş bobina de 1".
Puterea ă este de 15 W, iar cea ă de 30
W. Dispune de radiator turnat din AI. ă ţ acustice
de 14 kg. Amo ă de r-----------------------------------------------------------,
ţ ă ă Între
40-2.200 Hz, puterea
ă de 600 W (pu-
terea ă 1.200 W)
ş SPL = 97 dB/1W/1m.
ţ de ţ ă
Fs = 41 Hz, Qts = 0,26,
Vas = 121 litri, excursia
Xmax = 5 mm ş de vârf
18
, .,
<,j' P'
'",
, . .-".-- - ---.::::: - .. - ,
TOPVIEW
, . ·f:'o ......

221.Omm __ --'1
1---- 236.""'" - - --'
1----.... Omm --- -'
SlDEYlEW
TEHNIUM decembrie 2004
-------------HI-F1-------------
le-am putut proba per-
sonal, utilizând acest
tweeter la prima ă

---
ţ

VTP ă unde
am Înlocuit tweeterul
HYD 15 cu acesta ş
montând un divizor de
6 dB.
Ş ă ţ audiofili nu sunt ă ş ă uti-
lizarea traductoarelor profesionale ă o ţ
ă pentru incintele "de ă Nici eu nu am fost con-
vins ţ ş am luat contact cu o astfel de ţ
ă din 1985 (difuzoare Electro Voice Într-o ă pe 3
ă cu traductoare de 12", 8" ş 1", incinte le fiind constru-
ite În ţ ă ş utilizate de un muzician profesionist). ă
când traductoarele profesionale tind ă ă comune
TEHNIUH decembrie 2004
!bre
'" "lJ
-
f"'-

1
-
I
"ilie,,· ,
.- .......
n1.iu"""
a.31J-.n-
.i ::iJ
În ă firmelor cu ţ ş ă ce am experi-
mentat personal astfel de traductoare În incintele pe
care le-am construit, consider ă este cea mai ă cale
de urmat pentru constructorul amator. La munca ă
ş la ţ ă nu se ă utilizarea unor
componente cu ţ mai mult decât modeste,
dar cu ţ la ă Traductoarele ieftine sunt ă
prea scump!
19
,
----------'-----HI-FI--------____ _
SIDE VIEW
....
8· 1C1mm
ţ ă ţ baza pe
ş parametri ă la
proiectarea incintei , cât ş În
exploatare: cum ă ţ ca
fiind real ă un tweeter profe-
sional are Pnom = 30 W ş
este utilizat În ă la pu-
teri mari ş un tweeter de
200.000 lei/buc. are o putere de
100-150 W?
traductoarele
profesionale au
I OF' VI[W
Nu ă ţ de unii parametri:
- ă un woofer are o putere ă de 300 W,
aceasta nu impune utilizarea unui amplificator "mamut":
nu ţ ă wooferul va avea ş un SPL de peste 93
dB/1 W/1 m, ă se va putea folosi ş cu un amplificator
cu tuburi de 5 W/canal , caz În care ţ face suficient
zgomot la bloc pentru a primi vizita ţ
- ă parametrii traductoarelor profesionale sunt
avantaje nete În ceea ce ş calitatea reproducerii
semnalelor tranziente (foarte rapide) , În ă
timbrului natural al sunetului ş nu În ultimul rând În ă
trarea În timp a parametrilor mecanici ş electrici. Chiar
ă ţ ţ ă În aceste traductoare este mai
mare, beneficiile se ă atât imediat, În calitatea sune-
tului, cât ş În timp, În materie de stabilitate, ţ ă În
parametri ş durabilitate.
. _. ...., ,
s
SPL ..
20
TEHNIUM decembrie 2004
-------------HI-FI-------------
CONSIDERATII TEHNICE si PRACTICE
privind constru'ctia incintelor' acustice Hi-Fi
,
tip TQWT
Pagini realizate de ing. Aurelian MA TEESCU
ă ţ ş experimentarea mai multor a ţ de acord, ceea ce conduce la ţ
perechi de incinte TaWT - Voigt ş ă consultarea reciproce cu filtrarea ă de ţ ă ş
unor materiale, dar ş a altor constructori care au abor- linearizarea benzii de trecere la ţ joase.
dat acest tip de ă am putut sintetiza Din analiza incinte lor con-
unele aspecte care pot fi un bun ghid pentru struite ş din datele furnizate de
cei care ă practic aceste incinte. 1 ţ constructori, s-au putut sin-
Precizez ă materialul nu are un nivel aca- tetiza ş date care sunt de
demic (ce mi-a fost ş pe nedrept de real ajutor celui ce ş de
unii cititori) ş aspectele teoretice sunt strict la zero În realizarea acestui tip
necesare pentru ţ fenomenelor de ă
de ă din ţ incintelor acus- - ţ de acord Fc a
tice. In completare cu celelalte articole pe '- incintei nu este ă ş nu este
care le-am publicat de-a lungul timpului, strict ţ ă de utilizarea
un absolvent de liceu care nu a absentat unui traductor cu Fs ş ats
de la orele de ă se poate edifica impuse;
asupra ţ materialului ş va - incintele care au dat un
putea ă utilizeze În ă ş ţ ă ă sonor bine apreciat au
de ă ţ ă ă pentru raportul SI /S2 cuprins Între Ii-
abordarea cu succes a ţ .l. mitele 0,135 ş 0,150;
Desenul original ş ţ con- --- - ţ SI este, În
structive ale lui Paul Voigt (figura 1) medie, ă Între (0,5-0,6)
cuprind dimensionarea liniei pentru o Sd ţ ă a traduc-
ţ ă de ţ ă ă torului);
Fr, ţ ă a traductoru- '" - reducerea ţ radi-
lui acustic la ţ d ş reducerea 'l an te S2 conduce la ş
ţ liniei prin reducerea ă ă traductorului, o mai
ţ S2. La momentul respec- ă amortizare care reduce
tiv, În anii '30, Voigt nu a elaborat o ţ superioare ale sis-
ţ ă În care ă fie temului, fenomen mai pregnant
ş parametrii traductorului decât cel de ă a valorii
acustic care se ă În prezent ţ fundamentale a incin-
la dimensionarea incintelor (para- tei. Personal , am constatat ă
metrii Thiele - Small), ş fiind numai prin teste ş ţ
ş În proiectarea incintelor atente este ă redu-
abia În anii '70. De asemenea, nu cerea ţ S2, ţ de
sunt indicate valori ale raportului mai ţ factori;
SI /S2, care ă valoarea - de asemenea, utilizarea
factorului de expansiune, valorile materialului de amortizare con-
lui SI ş S2 În ţ de duce la o ă a ţ
ţ ă a traductorului fundamentale a incintei ş o
St sau efectul reducerii '5", ă mai ă dar numai
ţ S2. 1 52 atunci . când este necesar,
Modul de ţ a deoarece are ă efecte
acestei incinte este determinat Incinta Paul Voigt adverse extrem de ă ş
de plasarea traductorului la 2/3 I = lungimea liniei acustice care nu pot fi contracarate:
din lungimea liniei, creându-se d = ţ la care se ă traduc- ă randamentului total al
astfel ţ doi rezonatori, unul torul (difuzorul) incintei ş ă ă
Închis iar ă deschis, cel Sd = ţ deschiderii la semnale rapide ă
Închis având lungimea la ă St = ţ traductorului ă tranzient) , care se
tate ţ ă de cel deschis, ş Sp = ţ ă ă a liniei acus- traduce printr-un bas mai ţ
doi rezonatori fiind ţ ţ ă tice definit, Îngreunându-se
În ţ ă ş ţ În con- S2 = ţ ă a liniei acustice ş instrumentelor;
ă astfel ă la Fc - un aspect ţ tratat de
ţ de ţ ă a sis- Paul Voigt, cât ş de majoritatea
temului) atenuarea este ă ţ traductoru- constructorilor, este reprezentat de varianta introducerii
lui la circa 2/3 din lungimea liniei ă o alunecare unei ă ţ de tip bass-reflex În ţ incintei:
TEHNIUM decembrie 2004
21
\
--------------HI-FI----------------;:I
Închiderea ţ S2 cu un rezonator Helmholtz,
care ă incinta Într-o ă ţ bass-
reflex. In urma testelor pe care le-am efectuat, sunt con-
vins ă ă ţ nu are alt scop decât mascarea
ţ lor superioare. Nu trebuie ă ă ă la data
la care a fost ă incinta, calitatea traductoarelor
Împingea Înainte cercetarea În domeniul incintelor.
ţ proprie mi-a ă convingerea ă reduce-
rea deschiderii incintei conduce la reducerea marelui
avantaj de a lucra foarte aproape de un horn sau o pâl-
nie ă deci cu un randament ridicat. Tehnica actu-
ă ş În primul rând posibilitatea
ă alternative a unor traduc-
toare de tip profesional ,
reducerii sec
ă
ţ
S2. In plus, nu se mai pune
blema ă exclusiv a
traductor de ă ă
pro-
unui
. Se
poate utiliza un traductor care
ă lucreze Într-un domeniu sufi-
cient de larg pentru a e
cuplarea cu un tweeter
domeniul critic 1-3 kHz;
vita
În
tra- - ţ ă unui
ductor de ă ă de bu
calitate are foarte ţ ade
ş permit procurar
unor traductoare de ban
ă scumpe (Lowthe
Fostex etc.). Eficientizare
costurilor ne trimite ă
ţ incintei cu ă ă
un woofer (de fapt un mid
woofer) pro ş un tweete
pro de calitate ă nu
ă ş 100 euro, dec
costul traductoarelor este
sub 200 euro, ţ ă de un
difuzor de ă ă al
ă ţ ă de la
min. 500 euro ş poate
ă
ţ
ea
ă
r,
a
e
i:
-
r
i
51 \
'li
n
U-
modul de ţ a lansat pe baza ţ
ă teori a celor 3 rezonatori. Acesta ă incin-
ta Voigt (figura 2) ca fiind ă din:
- un rezonator de lungime L 1, ă ă
(= 1), ce cuprinde Întreaga ă
- al II -lea rezonator, considerat Închis, ca ş primuL
ţ partea ă Între ă Închis ş centrU
traductorului, notat L2;
- al II I-lea rezonator, deschis, este cuprins Între cel}-
trul traductorul ui ş ţ S2 (deschiderea incintei),
notat L3.
l\(
"
't


"
'\j

"1)
'i
În aceste rezonatoare apar
ţ de ţ ă minime ş
maxime ce pot fi calculate conform
teoriei liniilor de transmisie.
ţ cea mai ă ă este
alterarea ă a mesajului sonor
În zona ţ lor joase ă la
medii, cu sunet bubuit sau cu medi
colorate de ţ Aceste
fenomene apar În cazul ă
unor traductoare cu ţ pre>-
prie Fs prea ă (sub 40-50 Hz), a
traductoarelor cu "motoare" mag-
netice slabe sau de calitate Îndoi el-
ă De altfel nici nu este nevoie de
uti lizarea de traductoare cu Fs su
40 Hz, având În vedere ă incinta
ă ă ţ joase
cu o ă sub ţ an sari\-
blului ă - traductor.
Pentru calculul unor parametri ai
acestui tip de ă s-au elabora!
unele ţ ă cum ă
- ţ de ţ ă a sis-
temului traductor + ă se poate
calcula cu ţ
F (2 Q
J) Fs + QJ
ts
c = + ts
2nQts
atinge 4000-6000 euro pe În care:
ă Diferenta de ţ _ Fs = ţ de ţ ă În
nu poate fi ă ă aer liber a traductorului ;
din punct de vedere al _ Qts = coeficientul total de cali-
ţ sonore, tate al traductorului utili zat.
dar cine ş permite, ă valorii corecte a lui Fc
s'"
poate Încerca. Desigur, este ă pentru ca suma
se poate ş suma dintre emisia ă a traductorului
se
ă unor traduc- 2 ş ă sunetului de ă incin-
toare pro, caz În care ă ă determine un ă cât mai

se poate ajunge la plat. O abatere cu +/- 5 Hz este
circa 1000 euro (caz Incinta Voigt ă
extrem). La costul tra- L 1, L2, L3 - lungimile celor 3 rezonatori - ţ ă ă
ductoarelor se ă LR = lungimea rezonatorului Helmholtz ă Fb a sistemului se
materialele pentru con-____________________ ă cu ţ
ţ incinte lor,
ţ ţ de separare ă ă conform Fb = Fc = Fs Qts
criteriilor impuse de traductoarele uti lizate ş ţ
HI-FI), materiale auxiliare ş de finisaj . Evident ă fi- 2 n
nisajul ă ă parte de costuri , putând
ajunge, În cazul ă de materiale foarte scumpe, ă
ă ş ă costul traductoarelor. Aceasta este, În 90%
din cazuri, ţ incintelor de ţ ă
unde costul finisajelor ş manopera ă cea mai
mare parte a costurilor. Traductoarele de serie au azi
procesul de ţ aproape complet automatizat, cu
ţ pozitive ş negative ce decurg din aceasta.
Revenind la aspectele teoretice, un constructor ş
audiofil italian, Filippo Punzo, studiind incinta Voigt ş
22
- ţ de acord a incintei cu rezonator bass-
reflex se poate determina cu ţ
Fbr = (Fc + Fb) x 0,959 - Qts
ă vom calcula cu aceste formule ţ
ă celor ă tipuri de traductoare pe
care le-am prezentat În ultimele numere ale revistei ,
vom ţ
- pentru wooferul BG 8 K, produs de P. Audio,
ţ
TEHNIUM decembrie 2004
---------------HI-A---------------
Fc = 36,46 HZ unde: Fs = 43 Hz ş Qts = 0,387
Fb = 23,53 Hz
Fbr = 57,14 Hz
- pentru mid - wooferul 8 PW3, produs de SELENI-
UM, ţ
Fc = 38,24 Hz unde: Fs = 69 Hz ş Qts = 0,66
Fb = 33,62 Hz
Fbr = 68,25 Hz
Se ă ă ţ de ţ ă a ansamblului
ă este cea mai ă ă În cazul wooferu-
lui P. Audio ş mai important, ţ ă ă
ă se ă cu 10 Hz mai jos, foarte important
pentru cei care doresc un bas foarte aproape de limita
ă a domeniului audio. Trebuie precizat ă ş va-
loarea de 33-34 Hz este mai mult decât ă ă
fiind proprie incinte lor cu ţ foarte bune.
Desigur ă o ţ ă ă se traduce ş
in ultimii doi ani am construit 3 variante diferite ale
incintei Voigt, variante pe care le-am prezentat În
paginile revistei cu ţ de a le face cunoscute ş altor
amatori de ă ş ţ interesante, capabile ă
ofere nu numai ţ lucrului ă cu propriile
mâini, dar care ă concureze cu ă industriale cu
mult mai scumpe.
Unul dintre cei care au realizat o pereche de astfel de
incinte, dl Mircea ă a comparat realizarea sa
cu o pereche de incinte Sony. Testele de ţ au fost
net favorabile ă sale. Personal am ascultat o ă
pereche de incinte realizate de dl Ilie Ignea din Cugir.
Incintele sale m-au impresionat atât prin neutralitatea
sunetului , cât ş prin efortul deosebit depus pentru a
ţ o linie ă ă
Am plecat la realizarea primei perechi În 2002, ă ă
ă am la ă multe ţ numai cu prezentarea
ă ă tot În paginile revistei de prof. ing. Emil Marian.
Rezultatul bun ţ m-a Împins ă ţ
parametrilor tehnici, calitatea traductoarelor, ţ
ţ de separare ş ţ În utilizarea materia-
lului de amortizare fiind determinante În ă
ţ Am ajuns, cu ocazia ţ ultimei vari-
ante, la un pariu cu mine Însumi: ă utilizez un sub-
woofer de ş ă ă de un tweeter High-End În
ţ În care cele ă traductoare ă ă nu
ă nimic În comun. Cei care au ascultat ă ă
ă nu au avut ţ comparativ cu intintele de
ţ ă (de ţ Tannoy - model 638 Profile Plus).
Pe parcursul timpului, am Încercat ă realizez vari-
ante de incinte care ă ă un ţ de cost ă cu
traductoare care se pot procura ş din magazinele de
specialitate, dar am ă ă aj ung ş la variante de per-
ţ ă pentru ă scopul meu a fost ş este o ţ
de calitate. Automat, am procurat diverse tipuri de tra-
ductoare ş am ajuns la concluzia, ă de altfel , ă
zicala din ă cu biciul este perlect ă ă Ceea
ce este atuul important al acestui tip de ă este
posibilitatea de a utiliza tipuri diverse de woofere. Cu
ţ ă ţ ă ş ă ă se poate utiliza ş un
woofer de calitate ă cu rezultate ţ
Spun ă ă pentru ă nu este vorba doar de con-
ţ montaj etc., este vorba ş de ă de infor-
mare, studiul altor ă particularizarea la fiecare tip
de traductor, adaptarea filtrului etc. Indiferent ce tip de
ă ş amatorul nu poate ţ rezultate
de calitate ă el doar ă ş ce a ă o
ă sau un alt constructor. In domeniul incintelor acus-
tice, repetabilitatea rezultatelor nu se poate ţ decât
Între limite care deseori sunt prea mari, chiar ş În cadrul
industriei. Am fost contactat ş de amatori care consi-
TEHNIUH decembrie 2004
printr-un ţ de cost mai mare, Între cele ă traduc-
toare fiind un raport de ţ 1/3!
Nu voi face decât o ă În ceea ce ş Fbr
- ţ de acord bass-reflex a incintei: se ă o
valoare a ţ de acord mult peste ţ de
ţ ă a celor ă traductoare. Având În vedere ă
cele ă traductoare sunt de ă calitate, reducerea
deschiderii incintei nu este ă ca ş transfor-
marea sa Într-o ă ă bass - reflex, având În
vedere compromiterea parametrilor: ş valorii
ţ inferioare reproduse, ă valorii SPL,
ă tranzient slab.
Pentru ă legate de ţ ş punerea la
punct a incinte lor VTP prezentate În paginile revistei , ca
ş pentru prezentarea rezultatelor ţ pot fi contac-
tat prin intermediul ţ TEHNIUM, sau direct, la tel.
0744-846.249.
Concluzii
privind
functionarea
incintelor
Voigt
ă ţ traductoarelor prea mare ş cred ă pot ţ
ţ ă cu câteva sute de mii de lei. Din ă
rezultatele le vor aduce În minte zicala cu biciul! ă
suma ce ă costurile legate de un astfel de
proiect este prea mare, mai ales pentru o abordare "din
prima", ă nu ă ă lucrurile pot fi rezolvate În etape.
ă unei perechi de incinte de 1500 ă la
3000 euro ş chiar mai mult este, din ă ă
pentru ţ dar ă ş cu a 1 O-a parte din
ă În etape, o pereche de incinte care ă rivalizeze
cu acestea, nu ă interesant, chiar ă va necesita
ceva timp ş ă Uneori chiar ş ţ ă ă
Oare nu este mai bine ă ş ş ă ţ ce se
ascunde Într-un produs industrial scump? ă ă
banii? ă nu ă ş prea mult marca? Iar ţ
cu incinte din gama de ţ ţ ă nu este o afir-
ţ ă ă acoperire. Desigur, nu este ş nici efortul
financiar, nici cel de timp, nici munca ă nu este
ş de trecut peste lipsa de ţ ă sau de
ă de ă ă dar, cel care ş ş ă
ş ă va apela la ţ constructori, la prieteni
mai ţ ş va rezolva toate ă ţ
Pentru a ş alegerea unui woofer, voi prezenta,
sub forma unui tabel , datele tehnice principale ale
wooferelor pe care le-am Încercat cu cele 3 dimensiuni
de ă executate. ţ ă am mai probat ş alte
2-3 woofere ş care se ă În magazine,
asupra ă nu pot ă spun nimic În ceea ce ş
datele tehnice, care se pot utiliza ă ă nici o ţ Din
ă apar mai multe probleme care se ă
ş deoarece ă nu au nici un fel de date, iar
23
HI-FI
ceea ce este pe eticheta produsului este pur orientativ! cu o pereche de incinte de calitate ă nu cele de 2-
Astfel, ţ ţ de separare se face ă ure- 3 sute de dolari sau euro din supermarketuri) , vor
che, În lipsa caracteristicii de ţ ă cu rezultate ajunge ă se ş ă cu ceea ce au ţ
Îndoielnice. Este ă utilizarea de material de ş ţ este a doua ă În mod complet ş
amortizare În cantitate mai mare, iar amplasarea cere ţ de asemenea, ţ acestor traductoare
ă ţ ă Atrag ţ celor care ă cu al celor recomandate ş ţ constata ă ţ
aceste woofere din motive financiare ă ă nu au nu sunt foarte mari , iar ţ În ţ ă este
posibilitatea de a testa incintele construite comparativ ă la ţ Succes!
;,,' h-;
TIPUL IMPE-
PUTER.!' Qts fs xmax SPL Banda ţ ă Ă
Ă WRMS Hz mm dB/W/m Hz
8PW3 8 125 0,66 69
. 2,35
92 70-8000@-10dB SELENIUM, SUA
BG-8K 4 250 0,387 43 10 85 43-1000@+3dB P. AUDIO, SUA
8MB400 8 200 0,38 64 8 95 55-5200 18 SOUND, Italia
SBX203C 8 80 0,27 29 4,5 89 35-3000 SAL, Ungania
SP202A 8 50 0,7 68 3 90 35-4500 MONACOR, RFG
BETA8 8 225 0,34 58 3 94 55-4000 EMINENCE, SUA(?
TWEETER E
q, Ca ă Material
PCT300 8 40 1,25' 1300 ă 91 1300-25000 P. AUDIO, SUA
8 20 l' 1900 titan 100 2500-20000 P. AUDIO, SUA
8 30 l' 2200 titan 100 2500-22000 P. AUDIO, SUA
PT25L 8 100 l ' textil 91 2000-20 '000 SENON, China
DTF12 8 100 l ' textil 91 2000-20000 SAL, Ungaria
MONTAJE
PRACTICE
AUDIO
Prof.lng. Emil MARIAN
Tehnica ă audio presupune utilizarea În amplifica- nimic, deoarece acest sistem aproape ă a ă cu
toarele de ţ ă a circuitelor integrate specializate ă ş re, fii nd Înlocuit de CD-playere;
pentru diferite ţ - intrarea pentru semnal radio nu se ş decât
Problemele majore cu care se ă un constructor foarte rar;
amator, dornic de a ă ţ de a se ţ ş În final de - intrarea pentru un semnal provenit de la magneto-
a realiza montaje practice audio performante sunt ă foane nu mai este ă deoarece ş acestea "au cam dis-
toarele: ă din arsenalul tehnicii actuale audio.
- realizarea unui selector de semnale audio; ă valabile doar trei ţ posibile, ş anume:
- realizarea unui corector de ton performant; - CD-player + casetofon performant;
- realizarea etaj ului final de putere. - CD-player + tuner performant;
Desigur ă ţ ţ sunt determinate de - casetofon performant + tuner performant.
tehnica ă audio. ă un amplificator audio "mai ă de ce un amplificator audio cu ă ă "este
vechi" avea câte ş ă actualmente nu se mai acoperitor" pentru variantele ţ deoarece practica
pune problema la acest nivel, deoarece: a d\?monstrat clar acest lucru.
- intrarea de microfon nu mai este ă decât În cazuri In ceea ce ş corectorul de ton, el ă o com-
cu totul speciale; ă ă extrem de ă În dotarea unui amplifi-
- intrarea de pick-up cu discuri LP nu mai ş la cator audio, deoarece:
24
TEHNIUM decembri e 2004
=
--------------HI-FI--------------
- un program muzical sonor este ţ totdeau-
na ţ de ă "audiofil"-ul ce-I ş conform
ţ ş ţ ş de ce ă nu ţ ă ca-
racteristicil or auditive ale acestuia;
- semnalul audio li vrat de casetofonul perf9rmant
depinde de modul de Înregistrare a casetei audio. In mod
practic, s-a remarcat faptul ă uneori o ă cu valoare
ţ ă ă "nu ă cum trebuie" deoarece
Înregistrarea ei a fost ţ ă Zgomotul de fond al
unei casete audio este de cele mai multe ori "atenuat bine"
de ă ă de zgomot" cu care este ă
orice casetofon performant. Din acest motiv nu am pre-
ă În cadrul amplificatorului un etaj distinct de .tip
ă de zgomot;
- CD-player-ul ar trebui ă livreze un semnal audio per-
fect, dar uneori nu se ă acest lucru deoarece unele
CD-uri au o serie de ţ remarcabile În zonele
ţ joase sau Înalte. Totul depinde de felul cum a
prelucrat semnalul audio firma ă
- tunerul performant (evident, zona MF) ă un
semnal audio "bun" ca ă de ţ ă ş raport semnal-
zgomot. Dar "depinde de tipul tuner-ului!" ş banda teo-
ă 40Hz .,. 15kHz este pe deplin ă nu Întot-
deauna o transmisie radio se ă Între aceste limi -
"L.!..J---,

,-----LR.J
H
J Wi....ll-----'
Kr:lill---.
G


VSS •. " •.. , .' ,,- __ .. _ 4
J=A&8
te. Constructorii amatori ă un considerent major, ş
anume: orice tuner are nevoie de o ă ă ş
anume ă ă deasupra ţ ş orien-
ă ă Altfel , cu "antena de ă rezul-
tate)e vor fi Întotdeauna medii sau ă ă
In conformitate cu cele expuse anterior, un amplificator
audio "adaptat" tehnicii moderne trebuie ă ţ ă ă
toarele blocuri ţ distincte:
- selector pentru ă surse de semnal audio;
- corector de ton;
- amplificator final de putere.
Selectorul de surse de semnal se realiza "În trecut" cu
un comutator dublu bun. ş "poc-urile" din timpul comu-
ţ surselor de semnal ş uzura relativ ă (doi-trei ani,
deoarece contactele În aer se mai ş ă se mur-
ă etc.) a comutatorului "a cerut" o ă ţ
ă ă pe utilizarea circuitelor integrate specia-
lizate. Problemele care s-au pus au fost ă
- comutatorul electronic;
- comanda ă ă ă poc-uri".
O ă de rezolvare a problemei cu circuite integrate
este ă În figura 1 , iar schema ă ă În
figura 2.
Analizând figura 1, se ă ă aici ă ă tipuri
de circuite integrate specializate, ş anume:
TEHNIUM decembr ie 2004
- comutatorul electronic, realizat cu ajutorul circuitului
integrat MMC 4066;
-. circuitul de ă realizat cu ajutorul circuitului
integrat MMC 4011.
Comanda ă ce ş cele ă ă ale
amplificatorului audio este ă cu ajutorul circuitului
MMC4011. EI ţ patru celule de tip NAND, din care
pentru ţ precizate folosim doar ă Circuitul inte-
grat MMC4011 este foarte rapid (bazat pe tehnologia MOS)
ş ş foarte bine ţ pentru care a fost ales. EI
ă foarte rapid comutatorul electronic realizat cu
ajutorul circuitului integrat MMC4066. Schema ă a
comutatorului este ă În figura 2. Se ă ă În
ă de circuitele integrate specializate, mai sunt prezente
ş ă butoane normal deschise, care definesc, prin
ă ţ de lucru a comutatorului electronic.
Validarea ă IN1, IN2 este ă de aprinderea
unuia dintre cele ă LED-uri, LED1 sau LED2.
Condensatoarele "de trecere" a semnalului audio pot fi
electrolitice (cu TANTAL), dar practica a demonstrat ă
rezultate foarte bune, fiabile În timp, se ţ folosind con-
densatoare neelectrolitice, evident la ş capacitate.
Problema corectorului de ton am rezolvat-o folosind
circuitul integrat specializat TDA 1524A, realizat de firma
f----f Il CCNIl1QI.A

CO'lmo'.o SlGNAIJ
OLJMN
9

SlGNAl.C
O\JTnN
1
Circuitele MMC4011 ş MMC4066
Philips. ţ de ton, ş ă este foarte ă
iar comanda blocurilor corectoare interne se face "În curent
continuu"! ă acestui fapt ă galvanice
ţ integrat nu mai trebuiuesc ecranate,
iar un posibil zgomot venit "din exterio(' nu se mai poate
propaga pe canalele audio L ş R.
Corectorul de ton ă ă ţ
- tensiunea de alimentare UA = 12 V
- curent maxim absorbit: IM = 35 mA
- distorsiuni THD s 0,2%
- distorsiuni TID s 0,04%
- banda de trecere audio: BW = 20 Hz .,. 20 kHz
- raport semnal I zgomot: SI N 75 dB
- tensiunea ă de ş UE = 3VEF
- reglaje:
- VOLUM -80++15 dB
- BALANS ±16·0B
- Ţ Ţ ÎNALTE:
±15dB (f=14kHz)
- Ţ Ţ JOASE:
±16dB (f=40Hz)
- ţ de intrare ă Rimin 10 kO
Schema ă a corectorului de ton echipat cu cir-
cuitul integrat specializat TDA 1524A este ă În
f igura 3. Un avantaj major îl constituie folosirea unor
25
/
-------------HI-F1--------------::1
L
G/V.D
1/,v1 I fi
II?
L
I/N21
GP.o
fi:
A:
2
ţ de reglaj simple, dar ţ robuste ş si-
gure! (P = 10+50 kn). Se mai ţ ă ţ de calcul
(În ţ de valoarea ă pentru P): Rx = P/4.
A treia ă amplificatorul audio de putere, am
rezolvat-o folosind tot un circuit integrat specializat de pu-
tere, ş anume TDAI514A, produs de firma Philips. Schema
ă ă de altfel de fabricant, este prezen-
ă În figura 4. Montajul ţ ă ţ
- tensiunea de intrare Ui ,; 300 mV EF
- ţ de intrare Zi = 20 kn
- tensiunea de alimentare: ă Ua = ±24V
- puterea ă de ş PN = 45W (Ze = 4n)
35W (Ze = Bn)
- ţ de ş Ze = 4n + Bn
- banda de ţ de lucru: BW = 16 Hz .,. 25 kHz
- raport semnal/zgomOl: SIN " 75 dB
- slew-rate: SR " 10 I's
- distorsiuni armoni ce totale: THD ,; 0,2% (PN)
- distorsiuni de ţ TID ,; O,OB% (PN)
Desigur ă montajul nu este "ultra HI-FI", dar se
ă În normele HI-FI, optim pentru o ă de
locuit cu ţ de cca 25 mp. Din ă realizate
practic s-a constatat ă o putere ă de 2 x 10 W este
ă pentru o ţ a unui program muzical
sonor În interiorul unei camere normale de locuit (cu
dimensiunile precizate).
Constructorul amator care ş o putere ă
mai mare poate aborda ş alte tipuri de scheme electrice
26
n+ c"
L
""

ns c.
14:"
I
6Nt:1
lour I
1.
1., AS
'"
ţ
.-,
''''
2-"
· Ţ
Comutator electronic cu ă ă
(pe care le-am prezentat in paginile revistei TEHNIUM), dar
consider ă varianta ă aici este ă din toate
punctele de vedere ţ HI-Fi, ţ de cost redus etc).
Desigur, un constructor amator se va intreba cum
reunim cele trei tipuri de montaje (care de altfel pot fi rea-
lizate individual) intr-o ă ă ş ă cu
scopul propus ţ Rezolvarea este ă de schema
ă din figura 5. Deoarece gabaritul componentelor
electrice pasive ă nu am prezentat o ă de cablaj
imprimat. Ea se poate realiza de constructorul amator i n
mai multe feluri , ş anume:
- ă procurarea componentelor electrice (de cea mai
ă calitate), cablajul ă o ă relativ ă
- constructorul amator care ă calculator poate uti·
liza cu succes un program ORC[lD, AUTOCAD etc. pentru
proiectarea cablajului imprimat. In ambele cazuri, se ă
cu ţ "bucla de ă iar montajul va avea in mod
obligatoriu o ă de cuadripol.
ă nu ă faptul ă la toate montajele cu circuite inte-
grate "de ţ ă traseele de ţ ă nu au nimic comun cu
traseele de semnal (circuite separate, reunite doar la bor-
nele sursei de alimentare).
Conform celor expuse anterior, ţ ă o ă ţ ă
de cablaj impri mat din sticlotextolit placat cu foli e de cupru,
având dimensiunile de cca 140 mm x 140 mm este arhisu-
ă pentru realizarea montajului stereo. Cine ş
amplificator CUADRO, ă montajul!
Cu decodorul CUADRO, montajul se ă lejer in
TEHNIUH decembrie 2004
---------------HI-F1---------------
3
-
,
.ro<
'"
.,
..---:::r'!'
"?- .leu.
l'I/IOIoL. 1t

C$
, ..
r,.PI " ' 2""3ri",,,,I(I ..
n..-Pi":
PI _ VnlllN';

Pl-II'Wl'F;
r t.- JOASt.
gama amplificatoarelor profesionale recente, având gabarit
mic dar ţ ţ
În ceea ce ş sursa de alimentare cu energie
ă nu sunt probleme deosebite, deoarece În timp
revista TEHNIUM a prezentat "zeci de zeci" de variante
constructive practice. Oricum, ţ bine sursa!
Pornind de la considerentul ă un amplificator de putere
clasa AB are un randament de cca 60%, se poate estima
imediat puterea ă ă a sursei de energie elec-
ă (vezi varianta stereo sau cuadro).
În acest sens, o ă ă extrem de ă dar
ă este ă În figura 6.
Cu un transformator de ţ "capabil", o punte
redresoare de tip 20 PM4 ş un grup de condensatoare
electrolitice de valoare mare se poate rezolva problema.
Tensiunea U A = + 12V pentru alimentarea corectorului
de ton se poate ţ folosind un circuit integrat din gama
stabilizatoarelor de tensiune de tip 7812 sau altele
ă ă
Ş ca un ultim considerent, nu ţ radiatoarele cir-
cuitelor integrate de putere! ă ă ele, montajul devine inutil ,
(se ă ş se "arde", pierdere de timp ş mai ales
+24V
CI
Ro

22K

1
15K
9
R2.
R4
lK 221<
4
-24Vo-....
TEHNIUM decembrie 2004
Corector de ton
cuTDA1524
bani!) . Recomand radiatoare de aluminiu cu "aripioare de
ă simple sau chiar duble, având informativ dimensi-
unea de cca (160 x 90) mm, cu ţ ă
pentru fiecare circuit integrat (folie de ă ă sili-
ă tuburi electroizolante pentru fixare ă etc.).
Realizat ş montat Într-o cutie cu un design corespun-
ă amplificatorul va confirma pe deplin parametrii esti-
ţ ţ MULT SUCCES!
BIBLIOGRAFIE
lulian Ardelean, Horia Giuroiu ş Circuite integrate
CMOS - Manual de utilizare, Editura ă ş
1986
L. Danci, E. Turuta, Circuite integrate amplificatoare de
putere - ş ă 1993
E. Turuta, Preamplificatoare audio, corectoare volum ş
ton - Catalog de circuite integrate - Ed. Virginia 1988,
Craiova
E. Turuta, Amplificatoare audio de putere, Catalog de
circuite integrate - Ed. Virginia, Craiova, 1998
••• Revista TEHNIUM - ţ din anul 1999
5
R?
4701< ......
C.3
22O,uF
35V
+
R8
4,7.,g
OUT
Amplificator de putere cu TDA 1514

MIII C
4066
'?;"
};
L
e ?;;J
'1
+12'1
.QI'
nI,
e'"
1.
"" Z.JV'
II,... f I
GN.LJ
fi
;:L
ns
cg
ni(
<'''''roI
R
'TDK1 52aA'
: : 't.: :.. .: : : . ';;.P: of::"
AS
.?orI",
:l2K
L

cS
1/N21
GHt>
i.<C
''''
ii."..,.
A ,
Cf : '
''''

"
, .


ţ

SI ţ
S2
c
3
'{
S
I'1MHo\l
<:Dt," 1\
A- G 1-
1
..,
+12'1
""

II
O
Cf
l).,b

+1

c..z5
R:,..
'2W'
'20
o:t.\l
35V
rrdi!.

", t:>Vl
/il/O
'50

,.,
lDA1514A
S

c:a-
22K ,.,
'D
",.
0
L
2 'j
r
n: U
".1 Jl. <;;;V/j
"'"
c' . .2G .:!.

t F
5
6
28


1
INmERUPATOR

KI

, ,
,
, ,
-,
.

fi

"
®
Pol

O.5W
''''

+'AV
A. (i' 22W'
",
Ra:>
35V
"'"

m
' 50
<>0/
Il
lDA1514A
5
Of,.
<:2 ..
""
1""

1,1.A.
Schema ă a montajului comp
7812
C2
l00Jf
12V
!

CQ
3S<1
1
3300uF
C6
+ 33OO.JF
J5V
1''''''
ă de bloc de aliment
TEHNIUM decembrie 20
--------------HI-FI--------------
\",\,,1'" de SONORllRRf
cu DIFUZOR COAXIAL
Aurellan MATEESCU
Ţ Ă
Ne ă promisiunea de a prezenta ş incinte
pentru sonorizarea ţ mari ă de ţ ă
de dans sau discoteci etc.), incinte denumite În limbajul
de specialitate incinte PA (PA = public address, În limba
ă Aceste incinte au' ca principale caracteristici
tehnice o presiune ă (SPL) de valoare mare, de
peste 95 dBIW/m, ş o putere ă ă de ordinul
sutelor de ţ Evident ă aceste incinte sunt echipate
cu traductoare capabile ă ă aceste ţ În
ţ de ţ dificile de ambient, ă de
timp, complexitatea programului etc.
Pentru acest articol am ales o ă ă ă
din punct de vedere constructiv, cât ş din punct de
vedere al traductorului utilizat. Incinta a fost ă În
mai multe exemplare de S.C. Difuzoare SRL, ă spe-
ă În ă cu sediul În Turnu Severin, uti-
lizând un traductor coaxial de tip BM 12 - CXA, produs
de P. Audio ş având un ţ excelent pentru perfor-
ţ sale.
Alegerea traductorului coaxial a fost ă de
ă elemente:
- sursa ă ă cea mai ă ţ
În reproducerea sunetului , deoarece nu apar ţ
de ă generate de ţ dintre difuzoarele spe-
cializate cu care este ă incinta (de exemplu,
woofer + tweeter, În cazul incintei cu ă ă De-a lun-
gul timpului s-au ă ţ diferite pentru rezolvarea
acestei probleme, ţ cele mai cunoscute ş mai
apreciate de ş fiind cele ale firmei Tannoy (difu-
zorul dual concentric) , KEF (difuzorul Uni-O), Lowther,
ca ş difuzoarele coaxiale de uz profesional care sunt
produse de firme de renume ca P. Audio, Selenium,
RCF, JBL, Eminence ş altele. Între traductoarele
amintite ă ţ constructive, doar cele profe-
sionale putând fi utilizate pentru sonorizarea unor ţ
mari, În plus sunt mult mai accesibile, astfel ă repro-
ducerea stereo este de calitate ş ă pe o arie mai .
mare;
- membrana wooferului este ă ca un horn pen-
tru membrana tweeterului , asigurându-se o ă
ă ş o dispersie ă La o deplasare Xmax =
+/-3 mm a membranei wooferului nu ă pericolul
ţ de distorsiuni prin efect Doppler;
- circuitul magnetic comun rezultat din ă
ţ wooferului ş tweeterului conduce la un câmp
magnetic mai puternic, cu ţ unei presiuni acus-
tice mai mari, a unor distorsiuni mai mici ş reducerea
efectului de histerezis.
TEHNIUM decembrie 2004
Alegerea tipului de ă s-a bazat pe unele avan-
taje generate de structura sa, mult mai ă decât
a incintelor uzuale, dar cu ă ţ acustice superioare.
Acest tip de ă se ş "back loaded horn" -
horn cu ă pe spatele traductorului, ş a ă
tot În anii '30, atunci când ţ traductoarelor
necesitau un "ajutor" cât mai eficace din partea incintei
acustice. Acest tip de ă a avut o ă ă de
glorie În anii '70, ă firmei JBL, dar ţ mai
ă a exclus-o din ţ incintelor PA sau de
ă În prezent, doar ţ firme mai ă acest
tip de ţ iar ţ sunt prohibitive.
Avantajele acestui tip de ă sunt:
- amplasarea 'traductorului pe panoul frontal
ă dezavantajele horn ului clasic, cu ă
ă la care apar ţ specifice ale sunetului ,
greu de remediat;
- la ţ superioare valorii de 100 Hz, compor-
tamentul wooferului este similar ţ ă Într-o incin-
ă ă ă un ă tranzitoriu foarte bun ş o
redare ă a ţ medii-joase;
- hornul ă traductorul În redarea ţ
joase, ajutând la liniarizarea caracteristicii de ţ ă
- hornul are cel mai bun comportament În ceea ce
ş liniaritatea fazei dintre tipurile de incinte cunos-
cute; .
- presiunea ă (SPL) a acestui tip de ă
este mare ş ă rezultate excelente În cazul ă
unui amplificator de putere ă cum este cazul ampli-
ficatoarelor de ţ cu tuburi electronice sau al ampli-
ficatoarelor manufacturate În ă A. •
ă ţ ă ă ş dezavantajele acestui tip de
ă care au limitat utilizarea ei ă la stadiul de ra-
ritate:
- dimensiunile mari , care conduc inevitabil la o greu-
tate mare, cu probleme de manevrabilitate. Incinta pro-
ă are o greutate de circa 60 kg, astfel ă varianta "de
ă nu va fi ă bine ă de ţ ş poate
oferi un suport excelent pentru telefon, bibelouri,
ghivece cu flori sau telefon;
- ţ este relativ ă pentru cei ţ de
ţ ă ş nu este ă ă De
asemenea, este ă ţ ă pentru plasarea
materialului de amortizare.
Incinta ă este ă pentru traductorul
BM-12 CXA produs de P. Audio pentru ţ PA.
Wooferul este dotat cu o ă cu diametrul de 2,5
inchi / 63 mm cu fir rectangular de aluminiu acoperit cu
29
-------------HI-FI-----------------..:o
cupru, pe un suport din ă de ă Ş este turnat
din aliaj de aluminiu. Traductorul pentru reproducerea
ţ lor înalte este un driver de compresie montat
pe spatele magnetului wooferului, fiind echipat cu o
ă de titan. Membrana driverului are o ă
de 44 mm, echipajul mobil ă ă mai ţ de 10
grame ă ă firului plat de aluminiu cuprat
(CCAW - copper ciad aluminium wire). Wooferul are o
Caracteristica de ţ ă a traductorului BM-12CXA
LF - caracteristica wooferului
HF - caracteristica driverului
valoare medie a SPL de 100 dB/ 1 W/ 1 m. ă în
ţ ă este liniar în banda ă ă este foarte
ă printr-o proiectare ă a geometriei "motorului",
iar hornul interior este folosit ş ca disipator auxiliar de
ă ă Alegerea acestui tip de traductor coaxial a fost
ă ă având în vedere ţ unei valori ridicate a
SPL-ului ş o ă de ă ă ă ă la
30 kHz. Puterea ă ă este ă pen-
tru orice utilizare, cu ţ ca distorsiunile ă ru
ă ş ă 1 %. Graficul (fig. 1) ă ă
traductorului într-o ă ă de test cu volumul de
55 litri, la puterea de 1 W ş ă ă a se utiliza ţ de se-
parare, ă într-o ă ă (curba punc-
ă corespunde wooferului, iar cea ă driverul -
pentru ţ înalte). ă traductorului mont
în incinta ă este mult ă ă ţ în liniaritate
extins la ă inferior al benzi i.
Datele tehnice ale traductorului, furnizate de pr
ă sunt:
Woofer:
- diametrul nominal
_ _ ____ 55G =-__ _
H le WX o
1010 le. 400 X 550
- ţ ă
- puterea RMS, în regim conlinuu
305 mm (12")
80hmi
200W
15'
, ..
2 Li ..
30
- factor de calitate total, Qts
- volum compliant echiv.
- Xmax
- diametrul bobinei
- material ă
- ţ de ţ ă Fs
- SPL
HF Driver
0,41
103,54 litri
3mm
63,7 mm (2,5
fir rectangul
de alumini
cuprat
55 Hz
100 dB/W/m
- putere RMS, în regim conlinuu 30 W
- diametru ă 44,4 mm (1,7
- suport ă kapton
- material ca ă titan
- SPL 106 dB/W/m
ţ incintei. Materialul utilizat pen
ţ incintei este MDF-ul cu grosimea de 1
mm sau mai gros. Nu se ă materialul
ţ incintei
TEHNIUM decembrie 20
--------------HI-FI-------------
grosime mai ă de 19 mm, având în vedere utilizarea
incintei ş ă mare de ă ş transporturi.
Dimensiunile exterioare ale incintei sunt 1010 x 400
x 550 mm ă ţ x ă ţ x adâncime), conform figurii
2. Se ă o ş ă a ţ hornului,
din spatele traductorului ă la ş din ă
Cotele sunt suficiente pentru determinarea panourilor
interioare ş exterioare. O ă ă pare ă fie
realizarea peretelui curba!. Acesta se ă din mai
multe straturi de PFL de 4 mm, lipite între ele cu aracet
in exces pe un calapod de lemn având forma ă
ă lipirea ă se vor prelucra marginile care
sunt tangente la peretele spate ş cel de fund, pentru o
racordare ă ă prag.
Volumele inchise din ă se vor umple complet cu
ă ă excesul fiind ă ă ă
spumei.
Pentru a executa ţ din interiorul incintei,
unul din ţ laterali nu va fi lipit decât in final. Lipirea
se ă cu aracet gros de ă ă economie,
dublat de ş tip Rigips de 3,5 x 45 mm sau mai
lungi , ă se ş material mai gros de 19 mm.
Pe ă interioare intre ţ se va trasa un
cordon de ş din aracet gros.
Materialul de amortizare trebuie fixat in incintâ
ă uscarea ă ş verificarea lor ă Se va
utiliza ă ă (denumirea comer-
ă Minet), sub ă de ă ă cu
grosimea de 20 mm. Materialul se taie la
dimensiuni ş se ş cu puncte de pre-
nadez pe ţ incintei. Fixarea se mai
poate face ş prin utilizarea unei pânze tex-
tile rare, ă cu capse peste stratul de
Minet, ă ă a-I presa. Se va amplasa mate-
rial fonoabsorbant pe ţ ţ ţ
traductorului. ă se ş o atenuare
a ţ medii, se va plasa material ş
pe peretele interior inclinat.
na de 1,15 mH se vor bobina, pe un mosor identic, un
ă de 235 de spire. Se va prefera efectuarea cabla-
jului cu terminalele componentelor. ă se ă
montajul pe ă de circuit imprimat din ă de ă
se va cositori, pentru a ă capabilitatea in curen!.
ţ de separare se poate monta într-un ş in
spatele peretelui curb, sau intr-o cutie de dimensiuni
. potrivite, ă pe spatele incintei, ă cu placa
de borne.
Banda de ţ ă ă de ă este cuprin-
ş ă intre 40 Hz ş 30 kHz (-6 dB) ş 50 Hz - 30 kHz (+/-2
dB).
Finisarea se poate face prin vopsire in mai multe
straturi, prin acoperire cu folie ă sau prin
lipirea unui strat de ă ă ă la
ă Se pot procura ş monta picioare de plastic ş
mânere speciale pentru transport.
Încheiere. Acest proiect nu se ă ă
rilor, având in vedere complexitatea ţ De
asemenea, proiectul este optimizat pentru traductorul
specificat, utilizarea unui alt traductor coaxial necesitând
ă ale ţ de separare, ale ă
materialului de amortizare ş chiar ă ilie geome-
triei incintei.
Pentru ă suplimentare privind ţ
reglajul sau procurarea componentelor necesare, ă
CROSSOVER NETWORK (Fiiln1 de sep.r.r. )
3
loIKT IMKP
'-----------.... --+
ţ de separare a fost ă
utilizând caracteristicile de ţ ă ale
celor ă elemente ce ă traduc-
torul , ş are o ă de 6 ă pentru
woofer (ord. 1) ş de 12 ă pentru
driverul pentru ţ inalte (ord. II).
ţ de ă sunt 1200 Hz pentru
1, 'Simt-! (",u,O, 5 thlt'l) LO
-=-
f"-- -
..l '" .... ,
woofer ş 3500 Hz pentru driver. Driverul
este mai eficient, din care ă ă
ă trebuie atenuat cu circa 3 dB.
Schema ă a mtrului ţ de separare)
Având in vedere ţ incintei,
componentele ţ de separare trebuie ă fie de
foarte ă calitate, pentru a nu avea surprize atunci
când este ă in ţ ă Un reglaj de precizie al
ă incintei se poate face cuplând in paralel pe
grupul de ţ de putere un ţ bobinat
de 20-30 ohmi / 50 W, variind intre anumite limite
ă driverului.
O ă de ţ a bobinelor, utilizând ă
de bobinaj din cupru emailat de 1 mm diametru, este pe
mosoare din plastic sau din lemn cu diametrul interior de
40 mm ş ţ intre capace de 20 mm ă ţ
bobinajului) . Pentru bobina de 0,3 mH se ă
ă ă ă un ă de 75 de spire. Pentru bobi-
TEHNIUM decembrie 2004
ţ contacta prin intermediul ţ sau direct la
telefon 0744-846.249.
in numerele viitoare ale revistei vom continua ă pu-
ă atât proiecte de incinte de sonorizare, cât ş vari-
anta "de ă a proiectului de ţ ă ă c;are va
interesa in special pe audiofilii ţ ai amplifica-
toarelor cu tuburi, de ă putere, sau care ă
amplificatoare în ă A. La o presiune ă de circa
100 dB/1 W/1 m, la 2 W se ţ 103 dB, la 4 W, 106 dB,
la 8 W circa 109 dB, valori care sunt greu de suportat
intr-o ă ă de ţ ş care, cu incinte
ş se pot ţ doar la valori foarte mari ale pu-
terii aplicate, ă respectivele incinte ă aceasta.
31
-

v
HETERODINA
Pagini realizate de
Romeo BOARIU, ş
În figura 1 este prezentat un
detector de produs folosind la
intrare, ca element de ă un
tranzistor cu efect de câmp cu struc-
tura ă de tipul K"C 1 04A (KPS
104A). La una din ă de exem-
plu "a", se introduce semnalul a
ă ţ ă este ă iar
la ă intrare "b", semnalul a
ă ţ ă trebuie ă
In drena celor ă tranzistoare se
ă ţ celor ă
semnale de intrare, care se ă
În domeniul audio. Acest semnal de
ţ ă este trecut printr-un
u,
f i ,1 t r u
trece-jos,
c a e
"
,
'. r
. ...,
,
Î n d e -
t-<' ,,,..
"
'"'
"
ă ă
R,
R,
urmele '.0
'"
S e m -
nalelor
1N4l q 1111414&
de radio-
ţ ă ă care este amplificat
de tranzistoarele T 2,T 3,T 4;
ţ audio ă este pusa
În ţ ă de traductorul acustic
"c", cu ţ de 2-3 1<0. ş ă
.--IE!--, BA' 57
2
egalitatea celor
ă ţ
s u pus ,e
lN7812
0,'# 10,.,
220V

1500.,-
25V
32
1.1:0
ă ă In
ţ de
precizia ă
ă
ţ ă poate
fi ă Între
ţ Hz ş sute
de Hz.
ă
ş ş o
vizualizare
se
a
"
'"
'.
R,
... 0
..
"
"DO
""' '"
'.'
"
..
"'"
..
"""
Ou
".,
L
-+-::-K"
T. ,,,
'u
."
semnalului de ş se va fol osi
montajul din figura 5, cu ajuta
ă se ă redresarea
semnalului audio ş ă lui
ajutorul instrumentului "M" . Indica '
ă a instrumentului sau
ş ă a acestuia ă ega-
litatea celor ă ţ de
Intrare. Valoarea ţ În se .
cu instrumentul de ă ă se detes-
ă În functie de sensibilitatea
ţ ă a acestuia.
Nivelul semnalului de ş
ş cu ajutorul ţ
lui P3, iar ajustarea valorii
ţ de 68 kQ ă cu asteri
ă buna ţ a etaj
lui de amplificare.
Bobina L
s3
este ă din p-
marul unui transformator de
3
zor sau se poate realiza pe
miez cu ţ de 0,25 c
bobinând pe acesta 500
spire Cu-Em cu diametrul de O,
mm. B_obina de ş L
s
2 se re
lizeaza pe un miez de ă
diametrul de 2-3 mm
lungimea de 15 mm, pe care
ă 150-200 de spire
sarma de 0,1 mm. Bobina L
din filtrul trece-jos se realize
pe corpul unei ţ m
mari de 100 1<0., pe care
ă 200-300 de spire
ă ă Cu-Em de 0,1 mm.
Diodele D
1
ş D2 limitea
valoarea semnalului de intr
pozitiv, protejând cele do
tranzistoare. Aceste tranzisto
care ă detectorul
produs pot fi Înlocuite cu a
tipuri cu ă ă s
se pot folosi tranzistoare in
pendente, BFW 11, BF 245,
246 etc. ă se ş
tranzistorul dublu ROS05
canal "P", se ă pol -
tatea tensiunii de alimentare, .
tranzistoarele vor fi de tipul
178, BC 5554, BC 251
ţ P
1
ajuste
punctul de ţ al ce
ă tranzistoare de intrare.
TEHNIUM decembrie 2

KnC104A
4
.u-D,
G,
Alimentarea montajului se poate
face cu tensiuni cuprinse între 9-12
V, care trebuie ă fie bine filtrate ş
stabilizate. În figura 2
se ă sursa de
alimentare a montaju-
lui, al ă transforma-
tor va avea în secun-
dar o tensiune de 14-
15 V. Atât cele ă
ă "a" ş "b", cât ş
întregul montaj vor fi Ils
ecranate cu ă de
0,5 mm.
Cablajul imprimat
ă monta-
jul este prezentat în
figura 3, iar în figura
4 se ă modul de dispunere a
terminalelor tranzistorului T 1.
o ..
p
10K!1
Bibliografie:
ţ revistei "Tehnium"
"Radio" - C.S.!.
5
Schema ă în figura 1
are la ă un ocilator autoblocat a
ă ă este ă în emi-
torul tranzistorului T
3
. Montajul
ă la ş ă tensiuni
simetrice cu ă ţ diferite.
Comanda în ă a tranzistorului T 3
este ă de tranzistorul T
2
,
care ă un curent constant.
Etajul ţ realizat cu T1 ş T2'
prin modul de ţ ă
STABILIZATOR de TENSIUNE
În COMUTATIE
L.
+
- -
o,
It>
.,
1500
r
T, f-.,
ac1771l EK)140 C,
de ş ă ă curen-
tului prin tranzistorul T2. ă
ă de curent ş ă tim-
pul de· ţ a tranzistorului T
3
r,
2HJ055
cI-
F
B E
1
TA
- 14V
et
F.
o.

0.'"' ' 000",
II

12
7So/ •
-
Ce
UOO
.,
6eO- ' ., .,
'..1""
JJOQ
e,
2.,.,-
""
.. ..
1,5KO ,oon
P

Q -C

între anumite limite, stabilizarea ten-
siunii de ş
Baza tranzistorului T
2
este pola-
ă cu o ţ din tensiunea
de ş ă a stabilizatorului,
ă de pe cursorul poten-
ţ P. O ş a tensiunii
TEHNIUM decembrie 2004
• II



II
II
::

C,
II
c,.
600-'
II
N,
22Oof" •
II '1(11 '--
II
r •• r:.1
" Q
----vr 0.3 .,
+
'"o
ş deci o reducere a tensiunii de
ş Tranzistorul T1 din etajul dife-
ţ de control al stabilizatorului
ş rolul de generator de
curent, ă cu dioda Zenner
PL BV 2 Z ş piesele aferente,
ţ constant ţ emi-
,
torului tranzistorului T2. Pe ă
ă de ţ a stabilizatoru-
lui se ţ efectul de ţ
relativ ă a tensiunii de
ş în cazul ţ ţ
de ă din secundarul transfor-
matorului Tr. La ş ă a
montajului s-a ă o ţ ă
de ă ă ă for-
ă dintr-un bec de 26V /0,1 A,
acesta având ş rolul de indicator al
ţ ă montajului.
Transformatorul Tr a fost realizat
pe un miez de ă tip EE30, cu un
întrefier de 0,5 mm pentru a preveni
saturarea ă a acestuia,
ceea ce ar scoate din ţ
montaju!. ă ş N1 ţ 70
de spire Cu-Em IZI 0,3 mm, iar
ă ş ă N2, N3 ţ 2x 60
spire Cu-Em IZI 0,6 mm, bobinate
simultan ş înseriate ă
Începuturile celor trei bobine sunt
notate pe schema de principiu din
figura 1.
În ceea ce ş miezul folosit,
montajul a fost testat utilizând
miezuri diferite, recuperate din
sursele de alimentare în ţ
ale televizoarelor, care au fost
rebobinate conform datelor prezen-
tate. Rezultatele au fost comparabile
33

ş sensibil egale in toate cazurile.
Grupul R4' C2 ă
ţ de ţ a impulsuri lor
de ş care poate fi ă in
limite destul de largi , prin schim-
barea valorii ţ R4' care
poate fi ă cu un
ţ de 5000. Durata
impulsurilor depinde de valoarea
ţ ă ş ă N1 ş de va-
loarea ă ţ C
2
. La pornirea
stabilizatorului, cursorul ţ
metru lui P se va ţ in
apropierea ă "a" al acestuia,
ă care se ă valoarea
tensiunii de ş ă in
ş timp un consum minim din
sursa de alimentare. Cu datele
prezentate pentru transformator ş
folosind doar becul ca ă În
secundar, s-a ţ o tensiune de
2 x 14 V. La un consum constant din
secundarul stabilizatorului , de 0,6 A,
cele ă tensiuni simetrice s-au
34
I I
I O
I Il I
I
I
ridica bobina in stra-
turi suprapuse, 50 de
spire Cu-Em 0 O
mm. Cablajul impri-
mat pe care s-a rea-
lizat montajul este
prezentat i n figura 2.
Ş la ş câte-
va date ale unor
transformatoare cu
care a fost ă
schema:
1. Miez
ă X AL-
3300:S =
1cm2
N
1
- 60
spire CuEm
0 0,3mm
N
2
,N
3
-
2 x 50 spire
CuEm 0,6
mm
intrefier
1 mm
• I I
O
redus cu 1,4 V.
Tranzistorul folosit ca oscilator,
2N3055/6, se va monta pe un radia-
tor de aluminiu cu ţ de, 100
cm
2
, ca ă ă de ţ ă chiar
ă ă acestuia nu este
ă Alte tranzistoare folosite,
de ţ sau super - p, nu au
condus, În ţ prezentate, la
rezultate superioare. Diodele 01, 02
sunt de tipul BY 133, BY 298, BY
299 sau echivalente ş vor fi pre-
ă cu mici perle de ă pe ter-
minale. Condensatoarele C4' C
5
,
reduc efectele tranzitorii cauzate de
ţ diode lor.
Toate ă ş ă pot fi impreg-
nate cu lac sau ă ş
tratament aplicându-se ş miezului de
ă Se ă ă astfel ţ
exagerate ale miezului ş ţ
ă Bobina de ş L 1 se va rea-
liza pe un miez de ă cu 0 5 mm
ş lungimea de 15 mm, pe care se va
2
2. Miez
ă EE
37/ 11 ; AL-
2000:S =
1,1cm2
N
1
- 80 spire CuEm 0 0,3 mm
N2,N3 - 2 x 70 spire CuEm 0 0,6
mm
i ntrefier 0,5 mm
3. Miez ă EE 40/15 AL-
2000:S = 1,5 cm2
N1 - 50 spire CuEm 0 0,25 mm
N2,N3 - 2 x 60 spire 0 0,5 mm
i ntrefier -0,5 mm
Bibliografie:
ă Moldoveanu, Adrian Stoica
Stabilizatoare de tensiune, Ed.
ă 1974
1. Ristea,
Stabilizatoare
ă 1983
C.A. Popescu -
de tensiune, Ed.
ţ revistei "Tehnium"
N. ă - Agenda electro-
nistului, ţ a II-a
TEHNIUM decembrie 2004

APLICATII ATIPICE
,
ALE UNOR DISPOZITIVE
SEMICONDUCTOARE
De cele mai multe ori , dispozi-
tivele semiconductoare sunt folosite
În ţ pentru care ele au fost
destinate din ţ Comple-
xitatea fenomenelor fizice care au
loc În ţ acestora poate fi
uneori ă rezultând unele
ă ţ aparent ce pot
fi exploatate practic. In cele de mai
jos vor fi prezentate ă ţ de
acest gen.
1. ă se ă ca În
figura 1 ă tranzistoare comple-
mentare cu efect de câmp tip ţ
une, se ţ o ă ă a
ă ă de ţ a curentului În
ţ de tensiunea ă este
ă În figura 2. ă cum se vede,
ă ă ă o caracteris-
ă destul de ă având un
maxim de curent, urmat de o ă de
ţ ă ă pentru anumite
valori ale tensiunii de polarizare, pen-
tru ca apoi ă se blocheze. Acest
ansamblu este denumit În unele
ă "dioda lambda".
Pentru ţ efectului de
ţ ă ă nu este absolut
necesar ca cele ă tranzi stoare
ă fie Împerecheate. Practic am con-
statat ă cele ă tranzistoare pot
fi chiar foarte diferite ca parametri,
iar ţ de ş se ţ o
diversitate de curbe, cu diverse va-
lori ale curentului de vârf Iv ş ale
zonei de ţ ă ă Pe
graficul din figura 2, pe ă carac-
teristica ă din literatura de
specialitate, este ă ş caracte-
ristica ă pentru
perechea BF245B/2N5461. Diferen-
ţ nu sunt semnificative din punct
de vedere al formei , dar ă destul
de mult zona de ţ ă ă
ţ pot ă ş În cadrul
ş tip de tranzistoare, ă
dis persiei parametrilor. ă ca-
ă se poate ridica foarte
simplu prin metoda "punct cu
punct" , alimentând dioda ţ
metric ş ă tensiunea apli-
ă ş curentul rezultat.
TEHNIUM decembrie 2004
Ing. Gheorghe REVENeO
ă cum este de ş apli-
ţ de ă ale unui dispozitiv
astfel sintetizat sunt În domeniul
oscilatoarelor. Avantajele constau În
posibilitatea de ţ Într-o
ă foarte ă de ţ - din
AF ă În VHF - cu foarte ţ
componente În montaj. Singurul
lucru ce trebuie ă pentru a ţ
un oscilator este de a Înseria dioda
cu un circuit acordat ş de a-i asigu-
ra o polarizare În zona de ţ ă
ă ă ă fiind destul
de ă punctul de amorsare a
... A 1
2
4
2
4 2. } "
3a
+
anod
c atod
,
Il ,
1
v
1. V
35

I
r
in
-- -'
I
SO 11'\
,
Al="
Rr 1
0,
J __
+
CA 3018
C, 1
0,
E, 2
B, 3
B, 4
E, 5
C,
6
N.C. 7
ROB
3018
SloIIn_lott
@
P G"";) e,
t;
"" r'" 'm': y. .- -
h
e,
""';;
4
-

ll!
8,
••
v
z, ,
C
B
I .... '"
R,
T"
1-. ,OI

, .... Q

"-t.'
r
5
E
36

too 1<
C
,
SUB
B,
el
El
9
Bl
8 Ne.
r, c, Il,

I

I
1
8" CI
ţ nu este critic ş nu esli!
absolut necesar un element de
reglaj al ă Practic am COIr
statat ă ă forma de ă
amplitudinea ţ depind de
punctul de ţ ales, iar pen-
tru ţ mari este necesali
tatonarea zonei de polarizare opli-
ă pentru amorsarea ţ
ă ă cu perechea
de tranzistoare mai sus ţ -
au dat bune rezultate În gama 10Hz
- 150MHz, amplitudinea ţ
fiind de ordinul ţ la ţ
joase, ă cu ţ ă la
cca 100 mVvv peste 100 MHz.
ţ de ţ este aproxi-
mativ ă cu ţ de rezo-
ţ ă a ci rcuitului utilizat, fiind pu .
ă de capacitatea diodei,
care depinde de tranzistoarele alese
ş are o ă ţ ş În ţ de
polarizare, deci o comportare ca
ă varicap. Amplitudinea ţ
ilor depinde de polarizare, dar ş de
factorul de calitate al circuitului.
ă cum se vede din curbele d'
figura 2, tensiunea de alimentare
trebuie ă fie mai ă decât tens;-
unea de blocare. Practic ă am
constatat ă o ă amorsate
ţ În domeniul ţ
joase, are loc un fenomen de
"târâre" ş oscilatorul ă ă
ţ ş pentru tensiuni de ali-
mentare mai mari decât tensiunea
de blocare. Amplitudinea ţ
este mai mare, dar forma de undâ
este puternic ă ă se
Întrerupe pe moment alimentarea.
oscilatorul ă În ţ doar
ă se revine cu polarizarea ÎR
regiunea de ţ ă negativa
Acest regim de ţ se
ă prin faptul ă În semialter-
ţ ă a ţ puncttj
dinamic de ţ care are ÎR
acest caz o excursie foarte mare,
ajunge În zona de ţ ă nega-
ă
O ă calitate a "diodei" ă
În faptul ă poate oscila simultan pe
ă ţ ă acestea sunt
suficient de ă (una În HF
sau VHF, iar ă În AF) . Pentru
aceasta este suficient ă Înseriem
cele ă circuite acordate pe
ţ dorite, ş cum se ă
În figura 3a. Rezultatul este o
ţ de ă ţ ă modu-
ă În amplitudine cu semnalul de
ţ ă De fapt aici nu avem
un veritabil proces de ţ ci o
ţ a ansamblului Într-un
regim de autoblocare. Amplitudinea
ţ de ă ţ ă fiind
mare, În ţ ă
ă punctul dinamic de
ţ peste tensiunea de blo-
care, deci În afara zonei de rezis-
TEHNIUM decembrie 2004

-----
ţ ă ă unde ţ de
ă ţ ă dispare. In semial-
ţ ă punctul de
ţ se ă în ritmul
semnalului de ă ţ ă în
zona de ţ ă ă pro-
ducând semnalului de ă
ţ ă o ţ de amplitudine
aproximativ ă o ţ
în amplitudine deci, rezultatul fiind
trenuri de ţ de ă
ţ ă ca în cazul supramodu-
ţ de amplitudine. ţ
unUI astfel de oscilator în ţ
ă ţ ş ă ţ semnalelor sunt
relativ modeste, dar pot fi ă ă
toare pentru electronistul amator
ă care s.e poate astfel dota
simplu ş ieftin cu un generator
portabil miniatural ş cu un consum
foarte redus, util pentru diverse
teste. Cu ţ ţ acesta
devine chiar ţ Astfel,
ă se ă unul din cir-
cuitele oscilante, dispare semnalul
cu ţ ă aces-
tuia. Modificând tensiunea de
polarizare, putem modifica, în limite
relativ mici , gradul de ţ
Conectând o ă varicap la bor-
nele circuitului de ă ţ ă
putem . varia ţ în anumite
limite, sau putem realiza o modu-
ţ de ţ ă Se poate modula
semnalul de ă ţ ă simul-
tan În amplitudine ş În ţ ă
ă ă diodei varicap o ţ
une drn semnalul de ă
ţ ă Putem astfel spune ă
dispunem atât de un generator de
ă ţ ă cât ş de un gene-
rator de ă ţ ă modulat
sau nemodulat. Aceste posibile
ă ă ţ sunt ţ În figura
3b, constructorul amator ş
valorifica fantezia ş cu alte variante.
Un astfel de generator foarte simplu
poate fi folosit cu succes ca ă
de semnal pentru o multitudine de
scopuri experimentale, pentru unele
ă În teren, sau ca radio-ba-
ă ă i se ă o ă
ă
Câteva considerente practice
sunt utile. Astfel , decuplarea sursei
de alimentare cu un condensator
este ă mai ales la
ţ mari. Pentru comutarea
sau scurtcircuitarea circuitelor nu
sunt indicate comutatoarele bila-
terale integrate de tipul 4016, 4066
ş altele de acest gen, deoarece
ţ În ţ a acestora
este de ordinul sutelor de ohmi,
ceea ce poate ş sau chiar
anula efectul de ţ ă ă
Ş astfel ţ de ţ devine
greu de realizat. Se pot folosi cu
succes relee REED, dar ţ este
mai costisitoare. Cel mai pr.actic ş
TEHNIUM decembrie 2004
1 M
6
U
CE
2 V! OIV
mai ieftin este un comutator culisant
cu 3 ţ ş cum s-a ă În
figura 3b. In acest caz, pe ţ de
sus a comutatorului vom avea
numai ţ de ă ţ ă
pe ţ de jos numai ţ de
ă ţ ă iar la mijloc sem-
nalul modulat În amplitudine. Pentru
ţ Înalte este ă
ş de pe o ă a circuitului.
ă tensiunea de polarizare este
astfel ă Încât forma de ă ă
fie cât mai ă se va
ţ un spectru de armonici sufi-
cient de bogat pentru a acoperi ş
banda UHF, putând astfel testa, de
exemplu, ş sisteme de ţ
radio-tv În ă ă
Pentru valorile componentelor
din figura 3a, ţ de ţ
sunt de aproximativ 50Mz, respectiv
1 kHz, iar puterea de ş de apro-
ximativ 25mW pentru Ub = 6V.
Valorile ţ ş ale conden-
satoarelor de cuplaj din schema din
figura 3b nu sunt critice, ţ
ţ ş de 200%. Dioda varicap se
va alege În ţ ţ de
lucru ş de ţ de ţ ă
ă
ă cum am afirmat la Început,
se poate folosi practic orice pereche
de tranzistoare JFET comple-
mentare. ţ câteva tipuri
mai frecvent Întâlnite:
JFET canal n: BF244, BF245,
BF256, 2N3B19, BFW 10, BFW11,
BFW12
JFET canal p: BF320, 2N4360,
2N4361,2N5460, 2N5461,2N4562,
2SJ103, 2SJ105.
2. O ă ţ ă o
ă circuitul integrat ROB301 B
(CA301 B), care ş o arie de 4
>
-

..:
5-
e
'"
u
I M
i
+t- --
+H-
U
cc
svjolv
R;5101<
,
U'E svjolv
tranzistoare pe ş cip, ă
fiind independente, iar celelalte
ă având o conexiune ă
ă Schema ă a
acestor circuite este ă În figura
4. Din punct de vedere ţ
circuitele sunt identice, dar circuitul
ROB301 B este fabricat În capsula
TO-116, cu 14 terminale, iar circuitul
CA301 B este fabricat În capsula
TO-5 cu 12 terminale.
Perfecta Împerechere a tranzis-
toarelor ş cuplajul termic permit
tehnici de circuit irealizabile În cazul
folosirii de tranzistoare discrete.
ă particularitate este
ă În ă ţ
Astfel, printr-o interconectare adec-
ă a trei dintre aceste tranzistoare,
se ţ un tranzistor echivalent E,
B, C cu ă ţ deosebite. Pentru
aceasta se folosesc numai tranzis-
toare 01, 02 ş 03. Emitoarele
acestor trei tranzistoare se unesc,
rezultând conexiunea de emitor a
tranzistorului echivalent, E.
Colectorul tranzistorului 02 se
ş cu baza ş cu baza
tranzistorului 03. Intre acest termi-
nal ş colectorul tranzistorului 01 se
va conecta ţ de ţ Rf.
Colectorul tranzistorului 03 se ă
cu baza tranzistorului 01, acest
punct devenind conexiunea bazei
tranzistorului echivalent, B, iar
colectorul tranzistorului 01 devine
colectorul tranzistorului echivalent,
e, la care se va conecta ţ
de ă ZL. Conexiunea ă
Între 03 ş 04 nu va afecta
ţ ă emitorul ş colec-
torul tranzistorului 04 nu sunt
conectate. ă interconectare
este ă În figura 5.
37
--------.-

1.0 IIIH
II ...
7
II 1 \ \
\ 11
I
\
t 7ps/OIV
a
Numerotarea terminalelor din
ă ă corespunde capsulei
circuitului CA3018. Corespondenta
Între cele ă tipuri de capsula,
ă cum se vede din schema elec-
ă a circuitelor, este ă În
tabelul ă
Terminal CA3018 Terminal
ROB3018
1 2
2 3
3 9
4 10
5 11
6 4
7 5
8 6
9 12
10 13
11 '-4
12
in ţ de ţ de ţ
Rf ş de curentul de polarizare a
bazei, acest tranzistor echivalent
ă caracteristici le = f(Uce)
deosebit de interesante, cu zone de
ţ ă ă ş cum se
38
1.0",H
c
," ...
,
<!

o
t 200 n'fD'V
b
vede pe oscilogramele din figura 6.
ţ fenomenului ă În
faptul ă Rf ă cu 02 ş 03
ţ ă ca un convertor tensi-
une/curent, care ş ă
polarizarea bazei tranzistorului 01,
atunci ă tensiunea sa de colec-
tor ş Deoarece 02 ş 03 sunt
tranzistoare Împerecheate ş cuplate
termic pe ş cip, iar bazele lor
sunt legate ă ţ lor de
colector vor fi practic egali. In timp
ce curentul tranzistorului 01 ş
ă de tensiune pe ţ
de ă ZL va ş ş ea,
ă ă ă ţ din
colectorul tranzistorului 01. Aceasta
va conduce la ă ţ
de colector prin 02 ş 03. ă
curentului prin colectorul tranzis-
torului 03 ă o ş a
ţ la terminalul bazei
tranzistorului 01 . Deci , o ă a
curentului prin baza tranzistorului
01 are un efect opus, curentul de
colector al tranzistorului 03
reducându-se, aceasta reprezen-
tând un efect de ţ ă ă
Analizând oscilogramele din figura
6, putem alege punctul · de
ţ În zona ă
ă astfel ă tensiunea U
trebuie ă fie mai mare de 6V pen
a ajunge În zona de ţ ă
ă a caracteristicilor. In c
ilustrat În figura 6c, pentru un cur
de ă de 20!'A, este ă
tensiune de alimentare de cea 1
Curentul de polarizare a bazei
poate asigura printr-un divizor,
printr-o ă ţ ă conecta -
la +Ub, a ă valoare aproximati -
va fi Rb = Ub/lb. Pentru cazul de m
sus ă Rb = 0,75 Mn.
ţ ă care ap
În colectorul tranzistorului 01 es
ă În domeniul ţ
joase, practic de la O la cea 10 MH
limita ă depinzând
ă În ţ ă al tranzis-
toarelor, acesta putând diferi de
un exemplar de circuit la altul.
Un astfel de montaj ş poate g-
apl icabilitate, ca ş prec;.edentul, -
domeniul oscilatoare lor. In figura 7
este ă schema unui oscilat
sinusoidal ţ prin conectar
unui circuit oscilant În colecto
tranzistorului echivalent. Forma
ă este mai ă decât În c
montajului precedent. Pentru val
riie din ă ţ
ţ este de aproxima
150kHz. Pentru L = ş C -
100pF, ţ va fi aproxima ·
1,6MHz, iar pentru L = 10!'H ş C
25pF, ajungem la 10 MHz. Curen
de ă de se poate ţ
printr-o ţ ă de cea 470
ă la +1 OV. ă
ş circuitul oscilant cu
ţ ă ş se ă ş curen
injectat În ă se poate ţ
generator de impul suri astabil , ş
cum se vede În figura 7b. Pentru un
curent de ă de 350!'A este
ă o ţ ă de polarizare
de cea 27kn. ţ oscila-
toarelor ş formele de ă ţ
cu un astfel de montaj depind de
curentul de polarizare a bazei B
de valoarea ţ de ţ
Rf. Experimentarea unui astfel de
montaj, destul de simplu, poate da
constructorului amator ă satis-
ţ ţ descrise pent
montajul cu dioda sunt În generat
valabile ş În acest caz.
Montajul are calitatea ă
de a oscil a foarte bine În
ţ foarte joase, dar spre
deosebire de precedentul , nu
ă ă ă peste 10MHz.
În ciuda faptului ă tranzistoarele
componente au IT = 200MHz.
Bibliografie
Electronics, iunie 1985
Catalog de componente ICCE
TEHNIUM decembrie 2004

Ă DE TENSIUNI ÎNALTE
pentru LABORATOR
TEHNIUM decembrie 2004
Marian Ă Ă Ş ă
Materialul de ţ ă care mie mi se pare
. ş ă de lung, este destinat În primul
rând celor atrasi de unul dintre cele mai fru-
moase capitol'e ale fizicii, acela al electri-
ă ţ mai cu ă de domeniul tensiu-
nilor Înalte. Materialul ar fi fost semnificativ
mai scurt ă m-as fi limitat doar la
descrierea ă a montajului, dar am
vrut ă scot În ă ă de
aparat de laborator al e acestui montaj ,
exemplificate prin câteva ţ
destul de interesante si instructive si
pe care cei cu gândire ă le-ar
putea considera un fel de ă
Cred ă ă ă lor este pro-
fund ş ă iar Încercarea unora
de a canaliza atentia si eforturile
amatorilor doar ă scopuri
strict utilitariste va târâ fru-
mosul hobby al electronicii
Într-o ă ă din care
s-ar putea ă nu mai ă
decât foarte greu sau
chiar deloc! De aceea,
refacerea ă cu fizica
este ă ă mea ţ ă
În caz contrar s-ar putea Întâmpla ca
nu peste ă vreme, când un om va Între-
ba ce este electronica, el ă ă drept
ă revista ... " Depanatorul " !
In cursul de ă "Electricitate ş mag ne-
tism" de la Berkeley, autorul , E.M, PurceII , scria:
ţ trebuie ă ă mâna pe ţ ă
bobineze, ă ă ă ă ă ă un
instrument electric sensibil, ă ă un
instrument foarte precis. Ei trebuie ă sesizeze
efectul unui megawatt, cât ş al unui microwatt.
Laboratorul din Berkeley este bun ă ·Ia un
punct. Trebuie, ă folosite orice alte mijloace
pentru a introduce studentul În lumea În care
câmpul electric nu mai este doar un simbol , ci
ceva palpabil. "
Cam În acest sens am scris si eu materialul.
Montajul are putere ă ş nu ă pericol ,
ă se ă ţ date. De altfel, mon-
tajul a fost conceput pentru ca amatorul ă
ă ţ ţ o tensiune relativ ă pe
care ă o ă ulterior ă cu ajutorul unui
multiplicator construit cu diodele ş conden-
satoarele pe care le are momentan la ţ
nefiind obligatoriu ă ă din start 10-15 kV.
În acest mod se poate ş din mers expe-
ţ ă În ţ lucrului cu tensiuni Înalte.
39

+
12-15 V 7809
1
1
o o
CIl T2
"

:: 4n7,2kV M
Cl0 leiT
HH 1-<;--0 A 1
D7-D12=lN4007
R12 C1'-Cn-1 =
C1"- Cn" =
4n7. 2 k V
R13 1'0_1
aVR
LO_10._.15kV
I B R a Cablu coaxial
HVR 70
700
C2"
Cn
3 B E
10 ture CI3 = 108N
2 C
Pentru cei ş de frumoasele
fenomene ale ă ţ ă un
montaj care poate furniza o tensiune
ă de valoare mare, fin ă
în intervale cum ar fi 0-1000 V sau
0-10 kV. Cu ajutorul lui se pot efectua o
multitudine de ţ de laborator
deosebit de instructive, ă cum se
va exemplifica aici,
PRINCIPIUL DE Ţ (fig, 1),
CI2 ă un semnal dreptunghi-
Iar de circa 18 kHz, al ă factor de
umplere se poate optimiza din
Pl. Semnalul este aplicat bazei
tranzistorului Darlington T2, cu rol în
ş timp ş de comutator electronic,
ş de element serie, Iimitator de curent.
Prin acest tranzistor, ă ş pri-
ă a transformatorului Tr este ă
periodic la o tensiune ă timp în
care curentul prin ă va ş
aproximativ liniar, ă care se va limi-
ta la valoarea de ţ ă cje
amplitudinea semnalului din ă In
intervalul ă al perioadei , tranzis-
torul T2 va fi blocat, câmpul magnetic
al miezului transformatorului va
ă rapid ă aproape de zero ş
potrivit legii ţ la bornele pri-
marului va ă o tensiune de pola-
ritate ă ţ ă de cea ţ ă ş mult
40
lN4007
1

N
Di s tan ţ în tre
cablaje: mjn _ 4 mm/kV
4n7,2kV
Uie\l
Sticlotextoli t
I N'
I
0-0
2
TEHNIUM decembrie 2004

mai mare. În secundar tensiunea
va fi ă conform raportului
de transformare.
Tensiunea din secundar va fi
ă ă În continuare ş ă cu
ajutorul unui dublor Schenkel for-
mat din 07 ... 012, Cl0 ş C12. Prin
divizorul RI3-RI4, o ţ din
tensiunea de ş este ă
ţ C13, cu rol de ampli-
ficator de eroare. Acesta va
comanda tranzistorul TI, care va
ş În ţ ă sem-
nalul din baza lui T2. Prin urmare,
tensiunea de la ş (Între punctul
A ş ă se poate fixa din
ţ ă P2 la va-
loarea ă
ă dorim, ne putem opri aici
ş vom avea o ă de tensiune
ă ă În domeniul O-
1000 ... 1500 V ş ă sufi-
cient de bine pentru puteri debitate
de ă la 2-3 W. Pentru expe-
ţ noastre avem ă nevoie
de tensiuni mai mari , care se pot
ţ cu binecunoscutul multipli-
cator format din diode ş conden-
satoare ş pe care ÎI vom realiza
separat. Ş aici ne putem opri la va-
loarea ă pe care o dorim:
ă pe latura din dreapta avem n
condensatoare, tensiunea Între
punctele N ş N' va fi ă cu de n
ori tensiunea de pe CI ", la rândul
ei ă cu cea dintre punctul A ş
ă (practic, ă ă
+
10-15 kV
1
diferitelor pierderi , tensiunea va fi
progresiv ă de la CI
la Cn). Multiplicatorul meu are 12
condensatoare pe acea ă ş
ă cam 12,5 kV valoare
ă tensiunea pe CI fiind În
acest caz de 1400 V.
TEHNIUM decembrie 2004
}-5 lIIlI1
in l:unecC>Il
F" ,.tJ.d uy
Co1oana
pozi ă
Ll1m.in.B.
... nodic/\
4
Suport
hol ant
1110111 toare
5
DETALII CONSTRUCTIVE
Transformatorul Tr va fi realizat
pe un miez de ă cu diametrul
ţ de 15-16 mm, procurat de
la un transformator de linii defect.
Miezul va avea un mic Întrefier, ş
Încât pe ambele capete ale ă
Conductor
ţ
Placa
ă
1:2
4-10 kV
piese de ă vom liPi câte o ă
de scotch ţ ă ş pri-
ă va avea 20 de spire din con-
ductor multifilar 8 x 0,2 mm (pentru
ş pierderilor prin efectul
pelicular), ă la fel de bine putem
folosi ş conductor ş de
41

0,7-1 mm diametru. Secundarul va
avea 500-550 de spire din conductor
de 0,25 mm diametru, bobinate uni-
form În 7-8 straturi de câte 70-80 de
spire, cu o ă ţ Între stra-
turi. ă "cald" al secundarului
va fi cel al ş de bobinaj .
Foarte ă este
realizarea cablajului, fiind ă
separarea masei blocului de
ă de masa tensiunilor Înalte.
Traseul de ă va prezenta o ţ
une de plecare ce se va bifurca ş va
duce ă cele ă circuite
ţ care În cazul montajului
meu sunt separate de radia-
torul lui Cll, ă cum se
vede În fotografie. La rândul
lor, cele ă trasee se vor
ramifica, fiecare terminal cu
legare la ă având propriul
ă traseu. In ţ de
plecare se vor conecta
minusul ă ş obliga-
toriu, ă la ă lipsa
ei putând duce la fenomene
dintre cele mai ă ş
chiar periculoase.
acopere complet capetele termi-
nalelor. Multiplicatorul se va instala
apoi Într-o cutie ă din poli·
ă
Pentru reglarea aparatului ă ă
multiplicator, CI3 va fi scos din
soclu, Între A ş ă va fi conectat
un miliampermetru În serie cu un
rezistor de 150 kla4 W, apoi se ali-
ă montajul ş se
ă Pl ă când miii-
ampermetrul va indica un maxim.
Tensiunea În gol Între A ş ă va
trebui ă fie ă Între 1700 V ş
1900 V (se poate modifica ă
ă ţ condensatoarele multipli-
catorului prin punerea bornei B la
ă
ÎN
Ş Ă LUMINES-
tENTA NORMALA
Scânteia ă apare Între doi
electrozi ţ ş ţ la o
ă de tensiune ă a ă
ţ ă ă nu este prea ă
ş care are la borne un condensator.
In cazul nostru, ă Ra=Rb=O, se
ţ scântei puternice ţ
ă a sursei este destul de
mare), iar ă Ra=O ş
Rb=1-10 Ma se ţ
scântei slabe, În acest
caz folosindu-ne de
capacitatea cablului
coaxial. Scânteile cele
mai lungi se ţ când
electrozii au la vârf o ă
ă de ă ceva de
genul unei mine de pix
fine. La 10 kV se pot
ţ scântei de 10-15
mm lungime. Scânteile se
Cablul coaxial FIT va fi pre-
lucrat conform figurii, pentru a
nu ă ă ă electrice 10- t 5 kV
la capete. Rezistorul Ra eli-
o
'"
Foi ă de
--- struiiol
(aluminiu)
ă cu ţ ă
ş cu zgomot, timpul din-
tre ă scântei fiind cel
necesar ă ă con-
densatorului de la bor- ă efectul ă ţ cablu-
lui, atunci când acest lucru se
impune. Lungimea firului dintre
borna B ş rezistorul Ra tre-
buie ă fie cât mai ă
deoarece chiar ş capacitatea
proprie a acestui fir poate fi
uneori ă
R13, R14, Ra ş Rb sunt
rezistoare pentru tensiuni
Înalte (HVR). ă nu avem
astfel de rezistoare, la ă
putem folosi pentru Ra ş Rb
câte un grup de 5-6 rezistoare
ş de cel ţ 2 W, de
ţ ă rezistoare de volum,
+
care sunt mai robuste, montate
Înseriat În linie ă Pentru R13
ş R14 se pot folosi 2-3 rezistoare de
1 W Înseriate.
În figura 2 este dat desenul
cablajului pentru un mic multiplicator
de tensiune. Pe latura de jos se
ţ o tensiune cu polaritate pozi-
ă ţ ă de ă ă avem
nevoie de o polaritate ă ţ ă
de ă conexiunile se desfac,
multiplicatorul se ş cu 180°,
ă care conexiunile se refac prac-
tic În ş ţ relative
(respectiv, punctele M ş N pentru
intrare ş cele de pe latura de jos
pentru ş
Pentru diminuarea efectului coro-
na, lipirea pieselor multiplicatorului
va fi ă ă cu mult fludor ş colofo-
niu, ţ lipituri rotunjite care ă
42
6
o

ă metalic!
de spire din primar). Cu CI3 În soclu,
se ă valorile rezistoarelor
R8 ş R9 ş Încât ă se ţ ă O V
la un ă al cursei lui P2 ş
1000 ... 1500 V la ă ă (nu
mai mult de 1500 V, deoarece nu
vom mai avea o ă stabilizare a
tensiunii).
ă acum câteva ţ
interesante care ne vor ă
unele dintre fenomenele ce apar
când se folosesc tensiuni Înalte sau
câmpuri electrostatice puternice.
Ţ Nu ă ţ
mâinile sau restul corpului la mai
ţ de 100 mm de traseele neizo-
late aflate la ţ periculoase.
ţ din ţ ă ă
ă teflon ş alte izolatoare
ca ele pentru suporturi, scule ă
toare, cutii etc. La ş lucrului,
nele sursei. Ele sunt
foarte bogate În ţ
ultraviolete, de aceea nu
trebuie ă le studiem prea
mult atunci când sunt pu-
ternice.
În cazul În care capa-
citatea de la bornele sursei
ş (luând Ra=470
ka ş Rb=100 ka), vom
avea o ă lumi-
6
ă ă ă ă
zgomot, de culoare vio-
ă mult ă de scân-
teie (fig. 3). Acest aspect,
cunoscut probabil cititorilor din
manualele de ă de liceu, apare
chiar ş În ţ atmosferice nor-
male, nu doar În tuburi cu gaz la
presiune ă ă ă nu pot fi
observate decât cele mai impor-
tante diviziuni ale ă ă La o
ţ ă anod-catod de 3-5 mm, ten-
siunea ă ţ
aprinderii este sub 3 kV, dar noi vom
regla sursa pentru cel ţ 10 kV
ţ de tensiune va ă evi-
dent, pe ţ ă a sursei).
Putem studia ă ă ş În
diferite tuburi cu gaz, de exemplu o
ă cu xenon pentru blitz. Pentru
Ra=Rb=l Ma vom avea o ă
care ă ă coloana
ă umplând Întreg ţ din-
tre electrozi, iar pentru Ra=O ş
Rb=20 Ma vom avea ă ă În
TEHNIUM decembrie 2004
- ----
- - ----

scânteie. Lumina blitzului unui rat de vârful ţ o va ridica ă .3. Ă Ţ ÎN
aparat fotografic este ă unei când ţ de respingere din partea CAMP ELECTROSTATIC
astfel de scântei, ă mult mai pu- electrodului ş greutatea ţ vor În prima (fig. 7) putem vedea ă
ternice, ă scânteie ă egala ţ ă ţ în într-un câmp electric creat de ă
sau scânteie ă În cazul nostru, care poate sta oricât. ă ă unei ă se
ă ă sunt destul de slabe ş Tot cu ajutorul "vântului electric" ă ă placa ă
nu ă pericol nici pentru ochi , generat de o serie de electrozi ă ă este ă din
nici pentru ă ă ă sunt ţ ţ am putea ioniza negativ gaze ţ ş particule incandes-
amorsate pe la 3-10 kV, ă ă ajutorul aerul din ă ă Mult
exterior al ă mai ă este ă metoda firului cente de carbon, toate ionizate po-
2. "VANTUL ELECTRIC" Ş radiant, care se ă printr-o zitiv în mare ţ precum ş
IONIZAREA AERULUI generare mai ă a oxizilor de azot dintr-o cantitate ă de
Se ş ă ă un electrod aflat ş a ozonului [2J (primii sunt toxici, ă ă ă de
la un ţ înalt ă un vârf electroni liberi, ş îndreptându-
(sau o regiune cu raza de ă .... -------------., se ă placa ă ă ă ă
ă în acea ă câmpul electric vreun efect observabil direct. Nu tre-
va lua valori foarte mari, ceea ce va buie ă ş ă o tensiune de 4 kV
duce la ă ş ă masive ale între ă deoarece particulele de
moleculelor aerului, acesta fiind în carbon care vor atinge placa nega-
ţ ă efectul corona (în zona vâr- ă ş vor schimba sarcina ş vor fi
fului se poate vedea la întuneric o puternic aruncate înapoi, ă
ş ă ţ ă lonii de semn devenind foarte ă Ca un
contrar ă ă electrodului se vor amuzament, ţ ă ă lini-
îndrepta spre vârf, unde vor fi neu- ile câmpului electric sunt paralele cu
ţ iar ţ vor fi ş cu ă ş au sensul adecvat, aceas-
mare ă de-a lungul vârfului, for- ta poate fi ă ă ă ă ş cu vârful
mând un curent de aer ă
electric. Acest "vânt electric", ş în jos.
cum îl numea ş Maxwell [1J, poate fi A doua ţ ă ă
ţ ă ă vârful electro- principiul vopsirii în câmp electro-
dului în ţ ţ (vom ţ ş static. Astfel, putem vedea ă apa
mirosul de ozon). EI poate ă tulbu- care iese dintr-o ă de plastic
re sau chiar ă ă ă unei ă ă cu ac va fi puternic dis-
ă sau poate ă ă în ă ă acul se pune la un
ş ş ş ă elec- ţ de 10-15 kV ţ ă de .
ă (fig. 4). La 3-4 kV, ş va ă Una din metodele vopsirii în
învinge ă ş va începe ă se câmp electrostatic ă în
ă iar pe la 10-12 kV se va ă ş vopselei cu ajutorul
roti atât de repede încât , ă nu iar ozonul arde ţ Metoda unui disc rotitor sau clopot rotitor
. este bine ă poate fi arun- ă în folosirea unui fir de cupru aflate la un ţ înalt (se folo-
ă de pe suportul ei . dezizolat, de 0,15-0,2 mm diametru t ·· . I 100 kV)
Sarcl
·na vehl·culata- de "va-ntul I d ' sesc enSIUni care ajung a ,
ş 1,5-2 m ungime, suspen at Intre d - t· I I d
electrl
·c" este ata't de mare 'Inca' t . I t d· 1· t·1 - f·· t dupa care par ICU e e e vopsea pu-
IZO a oare In po le I ena su IClen e . , - I d· .
poate fi
· pusa- 'In ţ ă cu un volt- I .. I t ţ I t· ternlc Incarcate e ectric se vor IVlza
ungi Ş pus a un po en la nega IV
metru ş sau cu o ă ă de -7 ... -10 kV ţ ă de ă Din ş se vor îndrepta ă piesa meta-
cu neon, ca în figura 5. De aseme- ă mele, pot spune ă ă ă la ă pol al sursei de
nea, un electroscop poate fi ă ţ de aeroioni negativi a unui tensiune, ghidate de liniile câmpului
chiar ş de la o ţ ă de o ă asemenea fir este de-a dreptul electrostatic. Vopsirea în câmp elec-
tate de metru ă vom îndrepta ş ţ ă de cea a unui mic trostatic este de ă calitate ş se
vârful electrodului în ţ lui, iar o generator de birou de tipul "Genion", ă cu ă ă de
foaie de nailon asupra ă vom aeroionii ă cu vopsea.
"pulveriza" ă ă va ş ţ ă în toate ţ camerei ă În toate ţ de la
adera foarte puternic la un perete pe ţ ă cu ţ punctele 2 ş 3, Ra ş Rb pot lua va-
care este ă aeroionizarea, nu mai mult de o lori destul de mari, de exemplu
Un efect frumos, descoperit de ă de ă zilnic) . Trebuie ă Ra=Rb=10 Ma, ceea ce va ş
mine ă este cel prin care tat ă atunci când începe ă se pericolul unor ă acciden-
se ţ plutirea în aer a unei ţ ă mirosul de ozon, ţ tale produse de tensiunea ă a
ţ de staniol (fig. 6) . Pentru acestuia poate ă fie de cel ţ 10 bornei B.
ş ţ electrodul ori mai mare
3
decât limita ă
ţ trebuie ă stea înclinat ş ă de 0,1 mg/m [2J. Pentru detectarea
ă un ţ negativ, iar ţ de ozonului se poate folosi o ă
staniol trebuie ă ă forma ă ă ă ş mult mai ă decât
ş ă fie ş ă cu vârful în jos. mirosul, deoarece este ă
Liniile de câmp o vor ţ într-o o ă de hârtie de xerox ă
ţ ă ş o vor desprinde cu o ţ de ă de potasiu
ţ de ă ă care ţ va (sare, nu pastile) ş apoi ă Sub
ă ă rapid o ă ă ţ ozonului este eliberat iOdul ,
ă (de la sarcinile produse de care va ataca hârtia ş o va colora în
electrod), iar "vântul electric" gene- sepia-violet.
TEHNIUM decembrie 2004
BIBLIOGRAFIE
1. J. C. Maxwell, Tratat elementar
de electricitate, traducere de Ion
Dima, Editura Ş ţ ă ş
ă ş 1989
2. M. Deleanu, M. Aionesei, M. E.
Alexa, C. ş Aeroionizarea
ă Editura ă
ş 1988
43
------------------------TEHNIUMPC------------------------
TESTOR
pentru CABLURI DE RETEA
' .
Cornel Ş Ă
ţ locale de calculatoare Ethernet I
FastEthernet au ă ă cea mai mare, în detri-
mentul ţ bazate pe cabluri BNC. in aceste ţ
Twisted Pair, indiferent de viteza ă 10 Mbps
(Ethernet) sau 100 Mbps (FastEthernet) , sunt folosite
cablurile torsadate de tip UTp, FTP, STP ş conectori
speciali RJ45. Cablurile UTP, ă Unshielded Twisted
Pair, ţ 4 perechi fire de cupru torsadate acoperite
de un ş de PVC, cablurile FTP (Foii Twisted Pair)
sunt în plus acoperite cu un ş de ă peste
care ă ş de PVC, iar cablurile STP
(Shielded Twisted Pair) ţ 4 perechi torsadate plus
un fir pentru ă ă acoperite de o ă de ţ ă
peste care ă ş de PVC. Este indicat ca
lungimea cablului ă nu ă ş ă 100 m. Conform
standardului T568B (fig. 1), modul de cablare, în ordinea
ă a ţ pinilor în ă este: alb-portoca-
liu, portocaliu, alb-verde, albastru, alb-albastru, verde,
alb-maron, maron. Firul "alb-culoare" se ş pen-
tru transmisie, iar firul "culoare" pentru ţ Pentru
conectarea între calculator ş Hub sau Switch, cores-
ţ pinilor trebuie ă fie ă ă pinul unu la
IIIIIII11
pinul unu, doi la doi etc. Pentru conectarea ă a
ă calculatoare, cablul trebuie ă fie în crossover,
ă perechea 1 (alb-portocaliu, portocaliu) este inver-
ă cu perechea 2 (alb-verde, verde).
Pentru a elimina o ă parte a timpului pierdut cu
depistarea problemelor datorate cablurilor ş mufelor,
propun realizarea unui testor de cabluri simplu dar efi-
cient Schema ă (fig. 2) ţ un oscilator
realizat cu ă tranzistoare NPN de tip BC171, care nu
ă ţ un ă ă Johnson decadic cu
ş decodate de tip MMC4017, ă mufe ă pen-
tru conectorul RJ45 ş patru perechi de diode LED aso-
ciate ă perechi de fire din cablu (alb-portocaliu,
portocaliu pinii 1,2 = L 1, L 1-1; alb-verde, verde pinii 3,6
= L2, L2-2; alb-albastru, albastru pinii 4,5 = L3, L3-3; alb-
maron, maron pinii 7,8 = L4, L4-4). Una din mufele
ă se ă pe cablaj, iar a doua se ă
într-o cutie ă ă cu diodele LED asociate
L1-L.L4-4. Testarea cablului se va face pe perechi
automat, începând cu perechea 1 ş terminând cu 4,
ciclul repetându-se ă ă oprire. Continuitatea cablu lui ş
4 albastru
5 alb-albastru
1 2 7 8
1 alb-portocaliu
2 portocal iu
perechea 2
3 alb-ve'rde
8 maron
6 verde
1
44
TEHNIUM decembrie 2004
---- - - ------TEHNIUM PC------------
2
. 11
15 li. •.
'" KI
.... It.
'" ..
•• lt
. '- . ....". --ti'!'---c>'
CI U .....
1\
:" 1<111 ....
RI it lA
'"
:
'----'V'.r- . - . . -C)'
IU.

1- 1 __ - --'.- - E>'

"'

L8

1....-._ .
I

el:
..

,
_v --""'1
lJ
,
, __ ---J
=::;:]
Pl
.,
r- . .. .
:..:..L.:
. .
)



n ... :
'.
t..




, ,
L .


' .
,
.
corectitudi nea ă sunt marcate prin aprinderea
perechilor de diode LED (L 1. L 1-1; L2, L2-2; L3,
L3-3; L4, L4-4) ă ă perechi de
cablu torsadat În ordinea 1, 2, 3, 4, iar pentru cabl ul În
cross (L1 , L2-2; L2. L1-1 ; L3. L3-3; L4, L4-4). ă o
pereche de diode LED (sai mai multe) nu ă
TEHNIUM decembrie 2004
3a
" v
"
"
.,
"
3b
UU
-

i:: J
I
II I
+9v
,
....... ---J
,

r.,!

I
'l
.,
1"'
: ;..1
I I
t
I
ă ă perechea ă este ă sau
mufarea nu este ă ă numai o
ă ă LED dintr-o pereche ă (L 1 ... L4),
ă ă ă un scurt pe cabl u sau În ă
În figura 3 sunt prezentate cablajul ş planul de
implantare cu componente electronice.
45
------------TEHNIUM PC ------------
SURSA
de ALIMENTARE
a UNUI PC
Student Ciprian Adrian STOICA
Una dintre componentele cel mai ţ luate În
considerare de ă ţ ă unui PC este chiar
sursa de alimentare. Pentru ţ dintre noi aceas-
ta este doar o cutie ă ă ş care
ă ţ În carcasa ă ţ centrale. In realitate
lucrurile nu sunt ş iar de calitatea acesteia
depinde buna ţ a unui PC.
Problema cu care se ă adesea cei care
ş ă singuri ţ hardware a PC-ului
o ă blocarea calculatorului ă ce aces-
ta ă o ă mai ă sau mai ă de
timp, cu noile componente, evident mai puternice
ca ţ dar ş În ce ş consumul de
resurse. ţ are la ă tot banala ă de
alimentare. O ă cu instalarea noilor compo-
nente, cererea de putere este mai mare, iar În
cazul În care aceasta este la ă sau ă ş ş
puterea ă a sursei, duce la o instabilitate a
parametrilor tensiunilor pe diferite ş rezultatul
fiind ş de constatat.
De la ţ primelor calculatoare ş ă azi
au fost concepute mai multe tipuri de surse de ali-
mentare, În principiu standardizate, pentru a
Înlesni remedierea eventualelor defecte. Cele mai
cunoscute sunt de tip AT sau ATX. Principalele ca-
racteristici sunt:
-tipul conectorului prin care se face alimentarea
ă de ă
sunt tensiunile pozitive (3,3VI 5VI 12V), ă le
corespund ţ de zeci de am peri la sursele mai
noi. Tensiunile negative sunt folosite Într-o ă ă
mult mai ă fiind necesari ţ de 0,5-0,8-1 A
cel mult. Pe ă aceste tensiuni ş ţ maximi
admisibili pentru acestea, ă mai pre-
ă doi parametri : PS_ON ş PW_OK.
PS_ON (denumirea provenind de la power soft)
are ca scop Închiderea ă a calculatorului
prin intermediul soft-ului atunci când i se ă
comanda de oprire.
PW_OK ( denumirea provenind de la power ok)
ă În transmiterea unui semnal din partea sur-
sei ă placa de ă În momentul În care
aceasta ş stabilizat tensiunile ş este practic
ă ă alimenteze unitatea ă Timpul de
ă pentru acest semnal este În principiu de
0,1-0,5s. ă acest semnal s-a transmis cu suc-
ces, se ă controlul mai departe, spre exemplu
BIOS-ului. O ă ţ a lui PW_OK se
ă prin incapacitatea PC-ului de a porni
ţ ci doar ă resetare sau tastarea ţ
CTRL+ALT +DEL. În figura 1 sunt prezentate aran-
jarea pinilor la conectorul tip AT pentru alimentarea
ă de ă precum ş ţ lor sau tensi-
unile furnizate, iar În figura 2 În mod analog pentru
conectorul tip ATX.
Având În vedere cele de mai sus, o ă de ali-
Tensiunea Circuitul pe care îl ă
mentare
ă calitativ
duce la pro-
bleme precum:
+3.3V Circuite electronice CIP·uri I slOI-uri PCI/AGP, DIMM-uri
+SV Circuite electronice (CIP-uri), slOI-uri PCVAGP, SIMM-uri, sloi-uri ISA, partea ă pentru
HDD/FDD/CD-ROM drive
+12V Partea de outere (motoare) pentru HDD/FDD/CD-ROM drive
-erori de
-SV Slat-uri ISA, FDO drive-uri mai vechi
-12V Eventual port serial sau circuite de tip LAN
-modul de conectare/deconectare: cu ă
tor mecanic la AT ş respectiv prin intermediul soft-
ului la ATX.
Este ă precizarea tensiunilor (foarte sta-
bile) pe care trebuie ă le furnizeze o ă
Acestea sunt prezentate În tabelul ă
ă cum se poate observa din tabel , principale
46
pornire la
punerea sub
tensiune a
ă ţ centrale;
-blocarea sistemului În timpul unei ţ ă
normale, ă ă a rula softuri care ă necesite foarte
multe resurse;
-restartare ă a sistemului;
ă ă a sursei ş implicit a sistemu-
lui.
TEHNIUM decembrie 2004
------------TEHNIUM PC------------
Sfaturi practice
6
1
6
«
port ocaliu ( P\lR_OK)
rosu <+SV)
Qo. O'J",n ( +12V)
albas t r u ( -l2V)
negru WV)
neg r ' U (O V j
,",e gru
negro ... ( V'J
a l b ( -SV)
ş <+5V)
ro«'.; ( +SV)
ş (+5V)
Conector tip AT pentru alimentarea ă de ă 1
1

.. I1 ... <+:3,3V>
lCIa
portoc .. Uu (+3,3V)
ac
negru (oV>
ac
JI
rOiiU ( .. 5V>
IilCl
negru (OV)
ICI-=
rosu ("::IV) aCI
I
n"l;jf'u (OV) aCI
gri (f\IR_DK)
ea
nov <+SVSD>
8S go.lbl?n (+12V)
Conector tip ATX pentru alimentarea ă de ă 2
.. ll" (+3,3V>
.. I" .. stru (-IZV>
n .. gru
(OV)
verde (PS_OH>
(OV)
negru IOV)
negru
(oV')
.. II:> (-5V>
rosu ("5V)
rosu (1-5V)
1. Este bine ca la anumite intervale pe timp ă
ţ sursa spre a o ă ţ de praf. In caz con"
trar acesta, în ţ umezelii din aer, are toate
ş ă creeze un mediu prielnic pentru scrtcir"
cuite. In plus este posibil ca nici ventilatorul ă nu mai
ţ la ţ ă ă ă ă
excesive.
unea de 12V (iar curentul suportat pe contacte se
alege ţ de consumatori, la ă putând fi mon-
tate ă relee, dar pentru ă prize distincte), de la
tensiunea de 12V ă de ă ş pe
conectorii pentru HDD/FDD/CD-ROM drive, dar nu
din conectorul pentru placa de ă Prin intermedi-
ul ă se ă comandarea unei multi-prize din
care se vor alimenta toate perifericele ce trebuie ă
ţ concomitent cu PC-ul. ţ constata cât
de simplu pot fi oprite toate acestea printr-o ă
ă de închidere ă sistemului de operare. Eu
o folosesc practic de mult timp ă a avea vreo influ-
ţ ă ă asupra sistemului. In ce ş con-
sumul, putem chiar ă ă pentru releele
ş la aceste valori fiind de circa 40 mA.
2. O ţ ă ă pe propriul calculator:
ţ dintre noi, ă pornim PC"ul trebuie ă alimen-
ă cu tensiune nu doar unitatea ă ş moni-
torul , ci ş multe alte periferice, ţ fiind
ă ă Problema se poate rezolva prin ali-
mentarea unui releu a ă ă ă la tensi-
,
TEHNIUM decembrie 2004
47
----------CITITORIi
DIN NOU DESPRE
NCUBATOARE
Ilie STOICA, Urziceni
in conti nuarea celor prezentate În revista TEHNIUM
nr. 212004 la pag. 22, voi comenta alte ă probleme
ă la incubator ş care ţ negativ buna lui
ţ Precizez ă este vorba de ş tip de
incubator, pe care l-am ţ la Început.
O ă care se ă la unele incubatoare
este ă ă un timp relativ scurt de la ă ş
punere În ţ Încep ă ă un zgomot con-
tinuu, destul de ă ă Acest zgomot se ă În
exclusivitate venti latorului.
Motorul electric al acestuia este de presupus ă a
a
fost bine centrat ş echilibrat, se poate constata ş
ă ţ ă ă ă elice. ă ce i se ş ă
elicea prin presare pe axul rotorului, motorul nu mai
merge "rotund". Rotorul ă Începe ă vibreze În ţ
diferite ş produce zgomot, care este amplificat prin
ţ ă de structura ă a incubatorului. Chiar ă
este din material plastic ş relativ ş ă În urma injec-
ă În ţ ă elicea ă În mod sigur vicii de ă
ş de ă ă (densitate ă de la o ă la
alta. Oricât de mici ar fi aceste ţ ele ă
efecte centrifuge destul de mari ă ţ ridicate
a motorului. De aici ă o ţ cu ţ ş
5

i-
KC 1)
A
D
2
A, B, C, D - ă
48
1
ş care ă ţ zgomotului.
Am constatat ă acest zgomot apare În mod special
la incubatoarele la care ansamblul ventilatorului este
montat În ş fel Încât elicea era ă sub motorul
electric - figura 1 a. ă se ă ă ţ de
montaj, astfel ca elicea ă fie ă deasupra motoru-
lui - figura 1 b, zgomotul se reduce chiar foarte mult.
Aceasta este ş ţ ă problemei , ă În
principiu dar ţ mai ă ca ă La
unele exemplare de incubator am constatat ă ansam-
blul ventilatorului era montat cu motorul electric În exte-
b
rior, ă blocul electronic, iar elicea În interior. La
altele, cum era cel pe care îl ţ ş motorul ş elicea
erau În interior dar, În ambele cazuri, era ă din
ă ţ de montaj din figura 1 a. Pentru a rezolva
problema, trebuie ţ un suport rigid pentru
motorul electric, care ă asigure o ţ ca În figura 1 b,
ş tQt ansamblul În interiorul incintei incubatorului.
In ă ţ ă pot fi multe ţ Se poate rezol-
va, de exemplu, cu ă console separate sau, cum am
procedat eu, ţ un suport dintr-o ă
ă
Am procurat o ă de ă din ţ moale,
5
I •
I
-;!r
(
I
1)
ţ
1--
B
ID
Iy

320
TEHNIUM decembrie 2004
1
----------CITITORII Ă
cu lungimea de cca 40 cm,
având grosimea de 0,8 mm
ş ă ţ de 16 mm.
Am prelucrat manual din
acest material o ă con-
form desenului din figura 2.
Se ă ă toate cele
patru ă A, B, C, D, cu
dia metrul de 3,2-3,5 mm,
sunt plasate pe axa de
simetrie ă
ă ele sunt simetrice,
A cu B ş C cu D, ţ ă de o
ă de simetrie x-y.
Foarte important este
ca ţ dintre centrele
orificiilor A ş B ă fie ă
cu ţ dintre. centrele
orificiilor practicate În
peretele incubatorului pen-
tru fixarea motorului elec-
tric, cca 35 mm.
Am rectificat bucata de
ă la capete con-
form figurii 2, ţ ş
fiind necesare ca ă per-
ă fixarea motorului elec-
tric pe capetele suportului.
Am executat cele patru
ă ă care am mode-
lat cu mâna ş cu ajutorul
unui ş potrivit bucata 160.
de ă ă
astfel Încât ă arate ca În 120
figura 3. ă ă
este ă pentru ă În 1 00
ţ interior delimitat de
ă se va roti elicea
ventilatorului.
80
60

20
-80·
3
- 20-
4
R[O]
5
ţ temperaturii de
ţ Am observat ă
atunci când incubatorul era
pus În ţ În perioade
de timp cu temperaturi ale
mediului ambiant mai mari
de 25°C, de exemplu În
lunile iunie, iulie sau În
ă ă tempe-
ratura de regim a incuba-
torului nu se mai ţ
la valoarea ă de 38°C.
Practic nu mai avea loc
reglarea ă a tem-
peraturii, ă temperatura
ş nu mai decupla
ă sau ă tempe-
ratura ă nu mai cupla
ă La Început am
procedat la ţ
ă a reglajului tem-
peraturii ş ă ce am dis-
trus de ă ori
ţ ă cu
care era ă blocul
electronic, am trecut la o
ă mai ă
Concluzia a fost ă totul
se datora punctului de
ţ În care se ă
la un moment dat termis-
torul, ă elementul sen-
sibil care ă ă tempe-
ratura de regim a incuba-
torului.
La cele ă capete, În
orificiile C ş D, am montat
motorul electric, ca În figu-
ra 4, cu ajutorul a ă

ş ş ş ţ -20, o 20 40 60 00 'C
Reglarea acestei tem-
peraturi este de tip bipo-
ţ la care temperatura
ă ă de termistor este
ă cu o tempe-
ă de ţ ă ă
cu ajutorul ţ
ă În ţ de rezul-
tatul acestei ţ se
ă ă prin M3. ă este necesar, se
mai fac ă cu pila
ă când se ă un
montaj ă
Am ş elicea ş apoi Întreg ansamblul l-am fixat
cu ş ş rondele amortizoare din cauciuc sau
ă ş ţ M3, de peretele superior al incintei incu-
batorului, În interior. Reamintesc ă am utilizat ş
orificii folosite de fabricant la fixarea motorului electric.
Am ă conexiunile electrice la motor, prelungind ş
izolând ă firele de ă ă
Important este ă se verifice ca elicea ă se ă
liber, Într-un plan orizontal paralel cu planul de ă al
incubatorului. ă se ă abateri, se ă
suportul de ă ă când se ă ă s-a
asigurat ă orizontalitate.
Procedând În acest mod, am ş ă reduc zgomo-
tul incubatorului atât de mult, Încât nu se mai simte
decât În imediata sa apropiere.
O ă ă cu care m-am confruntat În timpul
ă incubatorului se ă la asigurarea ş
TEHNIUM decembrie 2004
intermediul unui triac aflat În
circuitul de alimentare cu
tensiune de la ţ a unei ţ de ă Acest
proces de ă ă ă când se reduce la zero
ţ dintre valorile comparate.
Pe de ă parte, mai intervine un lucru foarte impor-
tant. Blocul electronic care ă automat temperatu-
ra se ă printr-un histerezis de ţ
Din ă ă ţ are loc În ă puncte În
loc de unul. ă de exemplu, am pornit incubatorul ,
ă ă ă când În interiorul ă se ajunge
la temperatura ă ş atunci ă se ş
Abia ă ce temperatura ă nu imediat sub va-
loarea ă ci cu un grad sau chiar ă mai jos,
ş din nou ă Acest decalaj se ă
tocmai acelui histerezis de ţ de care am
pomenit mai Înainte. ă acestui histerezis, ca
dimensiune În valoare ă a unui interval , Îi cores-
punde un anumit interval de ţ a ţ ter-
mistorului, iar la acesta corespunde un anumit interval
49
----------CITITORII Ă
de ţ de ă Mai mult decât atât, cum his-
terezisul de ţ este o ă proprie
blocului electronic ş ă de la un incubator la altul,
ţ are loc ă ş numai ă termistorul ajunge
ă realizeze ă ţ temperaturii, o ţ de
ţ ă ă ca histerezisul ă fie parcurs ca
interval de la un ă la ă cel ţ la ă ă
ţ de rezis-
ţ ă este mai
ă atunci
vorba politicianului - "iarna nu-i ca vara" ş invers. Totul
se reduce la ă unui segment minim de puncte de
ţ pentru termistor care ă asigure buna
ţ a incubatorului pentru cât mai multe ţ
diferite.
La incubatorul meu, dar ş la altele "contemporane"
cu el, termistorul era plasat În interior, destul de aproape
de peretele superior,
astfel ă el primea
din ţ ă ă
ă fiind ţ
fire de legatura cel mai mult de rezis-
ţ nu mai
are loc ş incuba-
toru I ă
ă ţ În una
din cele ă situ-
ţ ă În-
ă sau ă
ă
ţ de ă ş

______ suport ventilator mai ţ de aerul din
ţ interior al
-+--- tub Izolator incubatorului. Din
Totul se 6
ă ă se
ă ţ de fixare ajungea la ţ
nedorite de care am
vorbit mai Înainte. ă ă
torului fenomen.
Termistorul este o
ă care
se ă
electric prin faptul
ă are o ţ
de ţ ă ne-
ă ş ă
În raport cu vari-
ţ temperaturii mediului unde este plasat. ă
ţ ă o ă de forma celei reprezentate
În figura 5. Se ă ă la o ă a mediului de
ă la 20' C avem pentru termistor puncte de
ţ În care la o ţ de ă de câte-
va grade corespunde o ţ de ţ ă "consisten-
ă pentru termistor. Acest lucru ă cu certitudine
parcurgerea Întregului histerezis de ţ ş În con-
ţ ă o ţ ă pentru reglarea temperaturii.
ă temperatura mediului ş la valori apropiate
de 30' C, la care se mai ă ş temperatura din inte-
riorul incubatorului, de peste 40' C, plus alte ţ
punctul de ţ al termistorului se ă pe
ă În alt loc, spre temperaturi mai mari, ş se ajunge
În ţ când intervalul de ţ a ţ termis-
torului, pentru ş ă de grade de temperatur!i,
se ş ă extrem de mult ţ ă de limita ă In
astfel de cazuri, ă blocul electronic este unul mai
ş el nu mai ă parcurgerea histerezisului,
ajungând uneori ă confunde extremele acestui interval.
Din ă ă sistemul de reglare a temperaturii
ă blocat.
ă În astfel de ţ ă ă incubatorul ă nu
ţ un timp oarecare, ă care îl pornim, vom
constata ă totul a revenit la normal, dar nu pentru mult
timp. Un asemenea mod de ţ este contrapro-
ductiv.
Toate aceste aspecte se ă faptului ă ele
ă pentru termistor un punct de ţ
flotant, În ţ de amplasamentul incubatorului la uti-
lizator. ă ş motivul pentru care fabricantul ă
În mod expres În ţ de utilizare a incubatoru-
lui, o ă ă pentru locul de amplasare a
incubatorului de 15 ... 17' C. ş o asemenea ţ
ă este destul de greu de asigurat atunci când incu-
batorul trebuie utilizat ş În perioade de timp când -
50
termislor Rezolvarea pro-
blemei ă deci,
Bita de ţ În plasarea termis-
torului În alt loc, Într-o
ă În care ă se
asigure temperaturi
care ă ă o
ţ ă
ţ cea mai ă
poate ă ar fi ca acest termistor ă fie fixat În zona
În care se ă stratul de ă dar se ă procedu-
ra de utilizare a incubatorului. Alte ţ care ă evite
acest lucru se pot ă destul de ş Eu, de exemplu,
am procedat În felul ă am dezlipit termistorul de
la blocul electronic ş i-am prelungit terminalele cu ă
ă ţ de conductor ţ ţ ş izolat, lungi de cca 20
cm. Am izolat fiecare ă de prelungire separat ş
apoi ambele fire le-am trecut printr-o ă de tub izo-
lator din plastic mai larg, ă ă liber termistorul. Cu aju-
torul a ă ă ţ ă mici, din ă ţ am fixat foarte
strâns termistorul, peste partea ă de tubul izola-
tor de suportul ventilatorului , spre exterior, conform fi-
gurii 6. În final, am ţ firele de ă ă ale ter-
mistorului În ş fel Încât ă nu fie ă ţ de elicea
ventilatorului În timpul ţ ă le-am scos capetele
În exterior prin orificiul ă din ă pentru ter-
mistor ş le-am lipit la blocul electronic.
Foarte important este faptul ca termistorul ă nu mai
fie ş din ţ În care a fost fixat, pentru ă În
ţ de ă ţ se ă temperatura de
ţ ă de 38' C În incubator. Orice modificare a aces-
tei ţ mai ales pe ă ă abateri de la
temperatura ă de ţ ş dec,.!, un regim
ă de ţ pentru ă In astfel de
ţ se impune verificarea ş reglarea temperaturii. Pe
de ă parte, termistorul, În ă ă ţ
aproape de nivelul sitei ă de ţ care
vine deasupra stratului de ă este mai ţ ţ
de ă ă ă de ţ de ă
având În vedere ă se ă la o ţ ă mai mare de
aceasta.
În Încheiere, ţ ă am efectuat toate cele
patru ţ de "modernizare" a incubatorului ş ă
mai ţ ani de utilizare În aceste ţ sunt mai mult
decât ţ de rezultatele ţ
TEHNIUM decembrie 2004
.,
----------CITlTORIi Ă
Montajul prezentat În figura 1
este un ceas numeric realizat cu cir-
cuitul integrat LM 8560, produs al
firmei "National Semiconductors"
(sau echivalentul "Texas
Instruments" - TMS 3450 NL). Se
ă simplitatea schemei,
ă redus de componente,
comparativ cu alte montaje similare,
ş ş ţ ă cablaj ului sim-
plu placat. Precizia ceasului este
deosebit de ă asta ţ
ă ţ deosebite
ale C.I. , care ţ În ă
"cam tol" (oscilator, divizoare de
ţ ă ă ă de minute ş
ore, decodoare, logica de ă
a ş In plus, oscilatorul
intern este sincronizat cu ţ
ţ (pin 25, R3) pentru a nu
ă erori În procesul de
ă Astfel, pentru 50 Hz,
ţ ţ la noi, pinul 26 se
ă la ă (pentru 60 Hz se ă
"în aer") .
Montajul se ş În unele
scheme de ş "radio cu
ceas" prezente pe ţ ă În ultimii ani,
produse de unele firme mai mult sau
mai ţ cunoscu1e. Circuitul inte-
grat se poate procura din astfel de
aparate dezafectate, Întrucât perfor-
ţ radioului sunt destul de
modeste.
S-a ţ la alte ă ţ pe
care le ă circuitul, pentru simpli-
ficarea schemei, astfel ca montajul
ă fie accesibil ş amatorilor mai
'" 1'10 V
1
TEHNIUM decembrie 2004
CEAS
N·UMERIC
Vasile BRUMEA, ă
ţ ţ
ă orelor se poate face
În ă moduri:
- Între 1 ş 12 - pinul 28 al C.I.
ă liber (1 logic);
- Între 1 ş 24 (zero) - pinul 28 la
ă (ca În ă
ş este cu LED-uri, are
indicativul LMC 6221 ş dimensiunije
de aproximativ 92 mm x 25 mm. In
ţ ă ş cablajul realizat are
ş dimensiuni, pentru a putea
fi montat sub ş cu ajutorul unor
ţ de 13 mm ă ţ ş al
unor ş M2.
Conexiunile Între cele ă
8560
ă ţ se ă cu ajutorul
unor fire izolate, montate oblic.
La pinul 14 al C.I. se ă ş
ţ de 1 Hz, ă din
ţ de divizare, ce poate fi ă În
ţ ă În ă feluri :
a) se ă pinul 30 al ş
la pinul 14 al C.I. ş S1), cele
ă "puncte" de pe display, dintre
cifrele ş "clipind" În ritm de o
ă
b) la ă ţ stânga ş
dreapta-jos ale ş ă ă
LED-uri nefolosite În montaj. Se
poate folosi unul din cele ă
puncte pentru ş secundelor,
I!.AT
b5 - t
li
.-..
1
51
----------clmORII Ă
2
ORE MIN GNO
... otIfo let R4 RJo-C:!:::.......... Os-+-
, , 1 1 f I
AC1
AC2
GNO R2rÎ1 ®! .............. / ,
... Y YR' 0----54 $3--- ...
BAT
+
3
92
2130
lI'l
N
,----------::=I--=:---DISPLAY
4
legând la pinul 14 al C.I. pinul 4 al
ş ului ş S4) pentru punctul
din stânga sau pinul 27 ş ţ S3)
pentru punctul din dreapta. In acest
caz, cele ă puncte dintre cifrele
ş vor fi permanent aprinse
ş S2) . Pe placa de circuit se vor
realiza conexiunile pentru ţ
ă
Alimentatorul este realizat ă
o ă ă ă
dar bine ă alimentarea ş
lui fiind ă de cea a integratu-
lui. Transformatorul trebuie ă
ă În secundar 2 x 8 fiind
realizat pe _un miez de 3 cm , tole
ferosiliciu. In primar se ă
3670 spi re conductor CuEm 0,12
mm, iar În secundar 2 x 144 spire,
CuEm 0,35 mm.
ă redresare, pe C3 se
ă ă o tensiune de cca -10,5 V.
Pentru ş redresarea se face cu
D3 ş D4, R1 ş R2 limitând tensi-
52
unea la maximum 2 V pentru fiecare
se9.ment.
In cazul ţ tensiunii de
ţ ă de curent), dioda D5
care era ă având pe anod
ţ mai mare decât pe catod,
se ă ş permite alimenta-
rea integratului _din bateria BAT de 9
V, tip 6F22. In ă ţ
ş este stins iar consumul din
baterie este de cca 5 mA. ţ
revine la normal ş aprins, D5
ă - consum din baterie nul)
ă ţ tensiunii pe ţ
ă se ă cablajul rea-
lizat la scara 1: 1 ş modul de
ech)pare a acestuia.
Intregul montaj se introduce În-
tr-o ă din plastic ale ă
dimensiuni sunt dictate de ă
transformatorului. În partea ă
se ă sandwich-ul format din
ş ş ă ţ de cablaj, ţ din
spate fiind rezervat transformatoru-
Ţ
CABLAJ
Ţ Ă
Ş M2
lui ş bateriei de 9 ţ În partea de
sus se ă ă contacte cu
revenire (push-buton ă sau
ţ artizanal din ă
lamele elastice) pentru ajustarea
orelor ş minutelor.
Realizat Îngrijit, montajul va fi de
real folos Întregii familii.
LISTA DE PIESE
C.I. - LM 8560; TMS 3450 NL
ş - LMC 6221
D1, D4 - 1 N 4001
D5 - 1 N 4148
C1 , C2 - 20 nF, ceramic
C3 - 1000 V
C4 - 10 nF, poliester metalizat
R1 - 33 n/0,5 W
R2 - 68 n/0,5 W
R3 - 68 kn/0,25 W
R4 - 150 kn/0,25 W
TEHNIUM decembrie 2004
-------- Ă Ă ---------
-
-

Solutii locale......,--.. ----
,
-
-- pentru stocarea --- --
FOLOSIREA APEI _ .... "-

Ş
"
_____ In
scop de IRIGA Ţ ....... - -
CP I dr. ing. dipl. Constantin NICOLESCU,
ş laborator ţ ţ de Cercetare - Dezvoltare pentru ţ ş Drenaje ă
1) UTILIZAREA Ă A APEI
Conform ţ de profil (Legea nr, 107 / 1996),
care se va revedea i n anul 2004, apa ă o ă
ă ă ă ş ă element
indispensabil pentru ţ ă ş pentru societate, materie
ă pentru ă ţ productive, ă de energie ş cale
de transport, factor determinant i n ţ echili brului
ecologic,
Apa nu este un produs comercial oarecare, reprezen·
ă un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat ş
ă ca atare, indiferent ă este o ă ă sau de
ţ ă ă Fii nd incluse in domeniul public al
statului , ş ţ punerea in valoare ş uti-
lizarea ă a resurselor de ă ă ţ de
interes general.
2) CONSIDERA TII PRIVIND FOLOSIREA
SURSELOR MICI DIN EXPLOATATIILE AGRICOLE
ţ domeniului public apele de ţ ă cu albi ile
lor minore, având lungimi mai mari de 5 km cu bazine
hidrografice ce ă ş ţ de 10 km ,malurile ş
cuvetele lacuri lor, apele subterane ş ţ energetic
valorificabil.
Albiile minore care nu sunt in domeniul public al statu-
lui ş pe care curgerea nu este ă ţ
ţ ă (cu orice titlu) ai terenurilor pe care se
ă sau curg.
Proprietarii acestor albii trebuie ă ă aceste
ape in ţ ă eu ţ generale de utilizare in
",- "-' ---

\
TEHNIUM decembrie 2004
bazinul respectiv.
Dreptul de ţ ă a apelor de ţ ă sau subte-
rane se ş prin ţ de ă re a apelor
ş se ă potrivit prevederilor legale.
Apele de ţ ă sau subterane pot fi folosite li ber,
cu respectarea normelor sanitare ş de ţ a ă ţ
apelor, pentru ă ă irigat, ă ş alte ţ
ă ş ă pentru aceasta nu se folosesc insta-
ţ sau se folosesc ţ de capacitate ă de ă
la 0,2 dm 3/ s, destinate exclusiv satisfacerii ă ţ
ă proprii.
Poluarea in orice mod a ă resurse de ă este
ă
Utilizatorii de ă din aval, care au suferit daune mate-
riale cauzate de o poluare ă ă in
amonte, sau de distrugerea unei ţ de ţ a
apei din amonte, au dreptul la ă de la persoana
ă sau ă care se face ă potrivit legii.
ţ ă de terenuri din aval sunt ţ ă
ă apele ce se scurg i n mod natural de pe
terenuri le situate in amonte.
ă de barare sau de pe cursurile de ă vor fi
astfel concepute, realizate ş exploatate, incât ă nu influ-
ţ defavorabil curgerea apelor, i n vederea ă
atât a ă ţ acestor ă a albiilor minore ş a
malurilor, cât ş pentru prevenirea unor efecte ă
bitoare.
ş ă cum s-a prezentat in nr. 2 / 2004 al revistei
" Tehnium ", in cazul terenurilor neamenajate pentru irigat

\
\
'\-
\
Il!"
".
53
---------AMENAJARITN Ă
Hj'
H'

=
D
'" .,
o
o
o
din extravilan ş al celor din intravilan, al ţ unor
surse mici ş al ţ locale favorabile, se pot iriga
ţ mici (1 - 3 ha) , În ţ de ă ţ
de ă ale plantei, de caracteristicile sursei, de perfor-
ţ utilaj ului de ridicare a apei ş de gradul tehnic al
ţ de udare.
3) Ţ SIMPLE DE STOCAREA APEI PE
CURSURI MICI
ţ sunt aplicabile În ţ ă
regulilor ţ la pc!. 2 ş a satisfacerii ţ
standardului ţ de calitate (STAS 9450 - 88) , refe-
ritor la pretabilitatea resurselor de ă pentru ţ
(clase de mineralizare ş de alcalizare) . ă În vedere
ă volumul tranzitat de un curs mic este variabil În timp ş
ţ scopul acestor ţ de stocare ă În
ţ unei anumite ă ţ ş ţ relativ constan-
tjl a cotei nivelului apei .
ţ În ansamblul ă
se ş ţ are
ca element principal o
ţ ă
de un anumit tip, iar can-
titatea de ă ă În
amonte de ă con-
ţ ă un lac
de acumulare.
ă ă a face o ă
ă a ţ
existente, luând În con-
siderare progresul tehnic
ş un anumit grad de
modernism, se ă
ă categorii de ă
de stocare ieftine, simple
de realizat ş de
exploatat, fezabile pentru
ţ agricole mici.
54
/1 / /
2
-
u
" \.'
o
o
o
'- A
3. 1) Stavila ă
ţ este ă moral, se ă frecvent În
Austria ş Japonia, În România fiind ă cu impli-
carea SCDID (ICITID) , În anumite variante din anul 1980.
Acest tip de ă face parte din categoria regula-
toarelor de nivel ş de debit, cu ţ ă ş
ţ ă
Elementul de ţ (stavila) este mobil, are dimensi-
uni variabile, fiind realizat dintr-un material flexibil (tip de
cauciuc) ş se ă direct sau indirect de patul albiei, În
ş fel Încât ă se evite afuierea (antrenarea terenului
car(l constituie patul albiei) .
In figura 1 se ă ţ ă ă
cea mai ă În care interiorul stavilei se umple cu
ă Principalele componente sunt ă ţ
din beton pentru fixarea stavilei flexibile - (1), buion de
scelment - (2), ă din metal pentru ancorare - (3), ele-
10
3
ment metalic pentru
prinderea ă
a stavilei - (4), corpul
stavilei - (5).
Elementul reglabil
este reprezentat de
nivelul apei În amonte
de ă care rea-
ă o ă
adâncime (H,). În
ţ din figura 1,
adâncimea (H,) este
ă direct de
ă Adâncimea apei
În aval de ă (H
2
) se
ş În ţ de
debitul necesar pentru
ţ regulatoru-
lui, ă prin-
cipiilor de utilizarea apei
În bazinul respectiv.
TEHNIUM decembrie 2004
_________ Ă Ă
Materialul stavilei
are grosimea de 2 - 5
mm, ă în ţ
de pericolul de abrazi-
une ş de presiunea
ă de ă (pre-
si unea ă
asupra acesteia. Efortul
asupra stavilei este ori-
entativ în intervalul 50 -
200 daN.
În ţ construc-
I ' I ' I ' I
'L".
/
"
"
, ,
<
(00) La
;'
4
11
...----5
V
,
---
I
i
;
,
5 ă di n fi gura 2, stavila 1, I, 1, :
este ţ ă pe un ---' ............ -'--------------__ _
ă debitu-
lui tranzitat din
amonte, sarcina
ă dever-
ă (t. h) scade
la o valoare (t.h
2
) ,
reducând pre-
siunea hidrosta-
ă asupra cor-
pului stavilei ş
conducând la
reducerea ă
ţ stavilei ş la
accesul unui
prag din beton care are
ş rolul de a ă cota
volum din bazinul
rezervor.
nivelului (respectiv
apei) , în .,-, ..-,..-"r-
(H, = H, + H,) ·
În faza a
doua, volumul de
ă sub presiune
care ă in cor-
pul stavilei ă
partea ă
a acesteia,
ă ă
ţ ş readuce
sarcina ă
ă la va-
loarea ţ ă
(t.h).
Modul de umplere - fi
evacuare a stavilei cu l-
ă ş de reglarea
nivelului se ă în
figura 3. Corpul se
umple cu ă sub pre-
siune, de la o ă
ă cu 1 - 2 m
la generatoarea supe-
ă prin tuburile
ă ă metal)
(6 - 7). Evacuarea apei
se face în scop de
golire, pentru mutarea
stavilei pe un alt
amplasament sau pen-
tru conservare în
sezonul rece, prin
tuburile (6 - B) . Tuburile
(7, B) sunt ă cu
robinete.
Reglarea ş ţ
nerea nivelului apei se
fac în ţ de presiunea în interiorul stavilei, posibil de
reglat printr-un rezervor (10) cu rol de vas de expansiune
ş un tub (9) din ă ă (Dn = 25 mm) . Rezervorul
se ă la o ă ă cu 1 - 2 m la gene-
ratoarea ă a corpului stavilei ş are volumul de
înmagazinare de 10 % din volumul interior al stavilei.
Pentru ţ corpului stavilei la ţ de ţ
pare, este ă la partea ă un ş ţ din cau-
ciuc cu grosimea de 5 cm.
Nivelul ş respectiv debitul depind de valoarea ă ţ
(grosimii) lamei de ă care se ă la partea
ă a corpului stavilei (t.h). Pentru o ă va-
loare a nivelului prestabilit, este necesar ca valoarea (t.h)
ă varieze foarte ţ deci stavila ă fie ă
Modul de realizare a ă unui nivel existent
poate fi descompus în ă ţ
(0) La ă debitului tranzitat din amonte, în prima
ă sarcina ă (t.h) ş la o valoare (t.h
1
),
conducând la ş presiunii exterioare cu care apa
ţ ă a.!lupra stavi lei ş în ţ ă ş a presiunii
din interior. In aceste ţ se ă Ur) anumit
în rezervorul (10) ş se reduce ă ţ stavilei.
In faza a doua, ca urmare a reducerii ă ţ ş
de bitul tranzitat (deversat) ,antrenând reducerea valorii
sarcinii hidraulice (t.h
1
) , care revine la valoarea (t.h) .
TEHNIUM decembrie 2004
/f,
' .
Dimen s io-
narea ă a
stavilei gonflabile
presupune sta-
bilirea pentru
fiecare amplasa-
ment a ele-
mentelor de
exploata re (H"
H2' t.h), a debitu-
lui tranzitat ş a
celui posibil de
prelevat. Cerce-
ă efectuate au condus, pentru diferite tipodimensiuni de
stavi le, la valori posibil de realizat pentru debitul
unitar deversat (de bitul pe 1 m ă ţ de ă de
5 - BO dm
3
/ s pentru t.h = 2 -15 cm.
Se poate constata ă din punct de vedere tehnic,
ţ poate fi ă ş pentru cursuri cu debit impor-
tant, ă se are în vedere ă debitul unei ţ ma-
nuale de udare prin aspersiune cu diametrul de 100 mm
ş lungimea de 306 m este de 16 - 1 B dm
3
/ s ş poate
servi ă la 15 ha.
De asemenea, ă realizate au condus la
schema din figura 4, în care stavila se ă prin
ş ţ la 10 cm, pe un cadru metalic
( 1 B - 20 mm) în ă de U, în ţ de ţ
ă a cursului în ţ ă Cadrul
metalic se ă pe o ţ din beton, care se
ă în taluze.
În cazul ă pe canale de diferite ordine ale
ţ de desecare - drenaj, se poate face o reglare a
nivelului în trepte (biefuri) , conform schemei din figura 5.
ă ţ este ă pentru amplasamentele
cu drenuri, unde prin ă ţ rea nivelului din canalul
colector, se poate realiza o ţ ă a apei ţ ă
de drenaj. ali mentându-se solul direct cu ă
ţ
55
Ă Ă ---------
3.2) Stavila plutitoare
Stavila se ă din metal , fiind ă dintr·o
ă ă sau un oblon solidarizat cu ă cor·
" puri plutitoare, cu rolul de element de ţ ş de
ă (figura 6) . ă aceste corpuri plutitoare sunt
amplasate În aval de ă (oblon) , atunci se ă
nivelul din bieful aval ş invers. Este foarte important ca
ţ stavilei ă fie ă cu a albiei (cursului ),
privitor la ă ţ la partea ă ş la unghiul de
Înclinare al taluzelor.
Pentru ţ stavilei În ţ de con·
trol, aceasta se ă cu un cablu de un reper
fixat pe mal. Cablul ş ş pentru deplasarea
stavilei pe o ă ţ de control.
Plutitorii sunt de ă ă ş sunt comparti-
ţ În 3 - 5 zone de lestare, pentru reglajul
pescajului ş / sau orizontali zarea plutirii.
ă ţ ă este de circa 0,50 m.
Avantajele ţ de stocare cu sta vile gonfla-
bile ş plutitoare comparativ cu ţ clasice (cu
energie din exterior pentru ţ sau neamena-
jat) constau În ă efecte pozitive:
- reducerea necesarului de ţ ă de ă pentru
reglaj;
- valorificarea ă a apei pentru irigarea
culturilor;
- posibilitatea de a se deplasa pe alte amplasa-
mente compatibile ş de a le depozita În sezonul
rece;
- costuri mici pentru procurare, instalare, reme-
diere, exploatare;
- economie de energie ă pentru evacuarea
apei În surplus, În emisari;
- utilizarea ă a apei.
4) RIDICAREA (POMPAREA) APEI STOCATE
PENTRU IRIGAREA CULTURILOR
4. 1) Pompa rea cu transformatorul hidraulic
ţ se poate aplica În special pe cursuri cu
albia ă (sau canale), având În ţ
de lucru un debit tranzitat de 30 - 200 dm
3
/ s ş ă
cu o ţ ă cu rol de ţ ş de
realizare a unei ţ de nivel Între amonte ş aval de
minimum 1,50 m.
in astfel de ţ se poate folosi transformatorul
hidraulic În circuit deschis ă ă (THB), ă din
ă componente principale: turbina (cu rotor Kaplan) ,
ă direct cu o ă ă
ţ este relativ ţ costisitoare, Întrucât nu
ş energie ă sau combustibil pentru pom·
parea cu motor termic. In sezonul rece ansamblul ă
- ă se ă de pe teren.
Schema de amenajare (figurile 7, 8) are ă
componente: ă cu ă transformator hidraulic,
ă de transport ă la rezervorul de stocare a
apei pompate, ţ de udare prin brazde de tipul
EUBA - 150, culturile irigate (legume În câmp) .
Pentru ă ă ă de turbinare) uzuale
de 2 - 4 m, se ă tipodimensiunea THB - 2 .
Plaja de ţ posibile din ă ă din sarcini
de turbinare de 2 - 20 m H
2
0 ş de bite turbinate de 0,60
- 2,50 m
3
/s, se poate acoperi cu 9 tipodimensiuni de THB,
conducând la debite pompate de 15 - 220 dm
3
/s ş ă ţ
mi de pompare de 30 - 90 m, cunoscându-se ă raportul
dintre ă ţ pom ă ş cea ă este de 3 - 10.
4.2) Ridicarea apei stocate cu berbecul hidraulic
ţ se ă În figura 9 ş se ă pe
transformarea energiei hidraulice disponibile sub forma
unui debit mare ş a unei ă ţ de nivel) mici ,
56
În debit mic ş ă ţ de ridicare mai mare decât va-
loarea ă In cazullacurilor de ţ cu luciu de ă
mare, sarcina ă la intrarea În berbecul hidrauluic
(BH) ă foarte ţ Comparativ cu schema de ame-
najare ă În nr. 2 / 2004 al revistei "Tehnium", care
este ă ă din cursuri ă ă ţ se pre-
ă ţ În cazul celor cu ă (fig 9) .
In ă ţ schema de amenajare include:
conducta de ţ (C,) cu lungime de ă ă (10
- 20 m) ş cu ă de ţ la intrare, ă (H) de
7
minimum 1 m, BH [ compus din corp, rezervor tampon
(RT) ă la partea ă cu o ă de aer pen-
tru amortizarea ş clapet plan de ş (S1)
ţ de o ă cu rol de reglare a cursei deschiderii
clapetului, ă cu sens unic (S2) ă Între RT ş
corpul BH ], conducta de refulare (C
2
) care ă din RT
ş conducta de 'evacuare (C
3
) a apei la ţ supa-
pei (S,) . BH se ă pe o ţ din beton ş se
ă de conducta (Cl) prin ş
De asemenea, ţ este ă cu ă ş
robinet de golire În sezonul rece. ţ nu ă un
ă Închis, ş o ţ de ţ de acest gen
este ă pentru prevenirea accesului necontrolat.
TEHNIUM decembrie 2004

--------- Ă Ă ---------
Debitul care vine de la acumulare (O) este divizat În
ă ă ţ ş anume: o parte (q) care este refulat ş
folosit pentru irigare ş o ă parte (O - q) care se eva-
ă (restituie) În cursul natural , În aval de ţ
ţ ţ ă din valoarea randa-
mentului , care la ă ă depinde de dimensionarea
ă a elementelor componente.
Punerea În ţ a ţ ă
efectuarea ă ţ
_ .- !?_---
//o-7/7i .
9
a) 8e deschide accesul În conducta (C" .
b) 8e deschide clapetul de ş (8,) , ă tijei
de ţ se ş ă pentru umplerea cu ă a insta-
ţ ş se Închide clapetul de ş
c) Pornirea ţ ă prin ă din nou a
tijei clapetului (8,), care apoi se ă liber. Apa care curge
prin clapetul (8" ă ţ (O - q) ă
o ţ ă ă de presiune Între presiunile care
ţ ă pe cele ă ţ plane ale clapetului , con-
ducâng la Închiderea ă a acestuia.
d) Inchiderea ă a clapetului de ş produce o
ă de suprapresiune ţ ă de cea din interiorul insta-
ţ care deschide supapa (8
2
) , Împingând un volum de
ă În rezervorul- tampon (RT) .
e) ă o ă de depresiune, care conduce la
Închiderea supapei (8
2
) ş deschiderea supapei (8,),
ciclul repetându-se.
ă ă BH ă un debit pulsatoriu, cu o va-
loare ă cu a mediei (q) . ă ă trebuie
ă În considerare la modul de ţ al ţ
de uda re.
ă efectuate de Catedra de ş hidraulice
din cadrul ă ţ de ă din Universitatea
ă ş ş de laboratorul CEmtrului de
cercetare ş ţ ă ş inginerie ă pentru echipa-
mente hidroenergetice ş ţ au condus la stabilirea
parametrilor constructivi - ţ pentru aceste tipuri
de ţ de ridicarea apei.
Pentru cei ţ ş pentru ţ locale reprezen-
tati ve, se ă În tabelul ă parametrii pentru trei
ti podimensiuni de berbeci hidraulici ţ În
ordi nea ă a ţ
,TEHNIUM decembrie 2004
j
I
l'
j
BH
Caracteristicile ţ
ale berbecilor hidraulici
Element Simbol UM Valoare pentru
constructiv - tipul:
ţ I II III
Debit O dm'j s 10 25 45
disponibil
Sarcina H m H,O 1 1 1
ă
ă
Diametrul D mm 200 400 600
corpului BH
Diametrul d mm 100 200 300
conductei de
evacuare (C'I
Debitul q dm'j s 1,5 3,5 6
pom pat
ă ţ de H+h mH,G 4 4 4
pompare
57
---------LA CEREREA CITITORILOR
ă ă pentru acumulatoarele Ni-MH
Cornel Ş Ă
ă ă schema ă ă (6,5 V/400
mA) pentru acumulatoare Ni-MH utilizat la telefoanele
de tip SAGEM. În schema ă tranzistorul 03,
NPN, de tip BD 139 (237 etc.), montat pe un mic radia-
tor, este comutatorul care permite trecerea Întregului
curent de ă al acumulatorului. Montajul lilTii-
ă atât curentul de ă cât ş tensiunea pe
acumulator. Curentul este limitat la aproximativ 400 mA
cu circuitul format de ţ R4 (1,2 ohmi / 0,5 W)
din emitorul lui 03 ş tranzistorul 02 (BC 171 etc.), care
este conectat cu colectorul În baza lui 03 ş prin
deschiderea sa ş ă curentul de ă al comuta-
torului ş implicit curentul de ă Tensiunea este
ă la 6,4 V cu circuitul ă din tranzistorul 04,
PNP (BC251 etc.), dioda satabilizatoare D1-PL5V6 ş
ţ de polarizare R2 (1 krl). Comanda tranzis-
torului comutator 03 se ă prin intermediul
rezistorului R1 (47 ohmi) ş tranzistorului 01 (BC171
etc.) conectat În baza lui 03. ă tensiunea pe acu-
mulator ă ş ş pragul stabilit (Ud1 + Ube04 + IbR2),
tranzistorul 04 se deschide ş curentul care ă prin
R1 ă deschiderea lui 01, care ă blo-
carea lui 03. ţ R3 (1 krl) ă direct
tranzistorul 03. ă ă ă tensiunea ă ă pe
condensatorul C3 (2200 IlF / 16 V) este de
aproximativ 11 V.
Cititorii ă - specialistii ă
,
Domnule Progli,
Îmi scrii ă ş student la Universitatea ă Cluj ,
dar nu spui la ce facultate ş În ce an ş În ă ă cu
materialul solicitat, ţ pot trimite prin e-mail (figurile În
Attachement), dar mai Întâi vreau ă ţ fac unele pre-
ă pentru realizarea ţ de ă de care
ş este nevoie de ă ţ ă Îndemânare,
ş ţ teoretice ş practice, piese profesionale (nu
din ţ cu ridicata) ş ă de ă ă ş con-
trol. Minimumul de ă de care trebuie ă dispui
este:
digitale. Osciloscopul trebuie ă ă banda ă de
cel ţ 50 MHz pentru a cuprinde banda de 27 MHz În
care ă ţ Este preferabil ă fie cu ă spo-
turi, dar este suficient ş cu un singur spot;
2. ţ digital, care ă ă banda de
27 MHz. Trebuie ă ă cel ţ 6 cifre ş stabilitatea În
ţ ă F x 10-
7
;
3. 13 - metru;
4. Indicator de câmp În banda de 26-27 MHz;
5. AVO - metru analogic sau digital.
ă ă acest minimum de aparate de ă ă degeaba
Încerci ă realizezi acest ansamblu de ă
1. Osciloscop catodic cu ă de timp ş ecran
etalonat pentru vizualizarea ş calibrarea semnalelor
Poate ă este mai bine ă cumperi o astfel de ţ
care acum nu mai este foarte ă ţ ei fiind de
Despre
de materiale
publicate mai Înainte
• •
Cosltorlrea
vreme ş care
ă fiecare acest
subiect.
aluminiului
ţ În
mod special pentru
cei ţ ă eu,
nefiind specialist În
domeniu, nu pot da
Ilie STOICA, Urziceni
Tehnologia acestei ă se
pare ă se ă de un interes
major pentru unii cititori ai revistei
TEHNIUM, ă fiind ă
destul de multe trimise la ţ
Pentru a le veni În ajutor, În cele ce
ă ca o continuare a articolului
publicat În revista TEHNIUM nr.
4/2003, la pag. 17, prezint o ă ă
58
nici un fel de ţ tehnice supli-
mentare sau de ă În ţ
acestei tehnologii. Îi rog ş ă
consulte cele prezentate mai jos ş
ă le aplice ă cum vor crede de
ţ ă
1. Ş SINGUR
(carte), autor ing. Ene MARIN, pag.
31, Editura Tineretului, 1962
2. Sport ş ă ă nr. ·
10/1963, pag. 27
3. Tehnium ă nr. 11/1981,
pag.8
4. Ţ SINGURI (carte),
autor chim. Dan SERACU, pag. 153,
Albatros, 1982
5. Tehnium ă nr. 3/1986,
pag.4
Nota ţ
ă ţ domnule Ilie
Stoica, ş ă cerem scuze ş pe
ă cale (telefonic, ş ţ am
ă imediat) pentru regretabila
omisiune, din vina ţ a sem-
ă (numelui) dv, la articolul
ţ contactelor la
tastaturi", pe care vi l-am publicat
În TEHNIUM nr. 1/2004. ă ă
nu ă ă ţ ă pe TEHNIUM
pentru acest mic incident.
TEHNIUM decembrie 2004
---------LA CEREREA CrrrrORILOR----------
.".
. ,
E l 11
3,5-6 milioane ă complexitate ş ă de ser-
vomecanisme). in acest sens ţ lua ă cu firma
SIERRA din ş telefon 0231533001 (doamna
Elena), cu firma ROUMANIENHOBYCENTER, tel.
0212236080 sau 0723193110 (domnul Tulbure Ş
Ambele firme au site pe Internet, iar adresa de e-mail
ţ pot da persoanele amintite. ă ş o ţ in
ă stare, dar la mâna a doua, ţ vorbi cu dl
Sucsz Gury din Arad, tel. 0257256371. La ţ ţ ă le
spui ă ai luat ă cu mine. ă ă ş ă ţ
..,.....""
" "
C<
",.

"
..........-
Q)
........
'"
"'.,
..
C<
,.,
, ..
ş singur o ţ ţ recomand una mai ă
cu ţ in amplitudine ş cu 4 sau 6 canale digital-
ţ Are rezultate bune ş consider ă vei fi
ţ de ea, ă ţ o vei realiza conform
ţ din material. ş ă vrei ă ă
realizezi ţ ă de mine in numerele 1, 2 ş 3 /
2002 ale revistei Tehnium, ţ pot trimite ş acest materi-
al prin fax sau e-mail cu Attachement. Te rog ă tri-
ţ ă prin intermediul ţ
prof. univ. dr. ing. Sorin Piscati
Cititorii ă - specialistii ă
,
Stimate domnule ă
Ar]) ă ă ă punct cu punct, ş chiar mai mult.
1. Imi pare ă ă nu am posibilitatea de a ă ă mai
repede, numai din vina dv., nu ţ ţ in scrisoare nici
un telefon sau o ă
2. Sper ă ţ v-a trimis exemplarul solicitat al revistei
ă ş adresa, ă trimiteam eu unul).
3. ţ dv. despre amplificatoare ă ă cu o
ă ţ care in ă nu cere ţ
iar formularea cu inceputul unui basm: se ş ă din cele
mai vechi timpuri .. . Ei bine, ţ dv. nu este o ă in
realitate: desigur, parametrii ţ trebuie ă ă ă mai
bine, chiar ă se ă in standardele stabilite in acest
domeniu, dar se cunosc ş ţ când, chiar ă unii para-
metri nu sunt ă ţ amplificatorul În ă a cunoscut o
din partea audiofililor ă unui sunet de calitate.
In ceea ce ş puterea, aici lucrurile sunt departe de
acele sute de ţ pe qp.re ţ convins ă trebuie ă le ă
un amplificator HI-FI! In prezent, un procentaj de peste 75%
din amplificatoarele de pe ţ ă sau aflate in uz curent au sub
100 W RMS pe canal (dintre acestea, marea majorijate nu
ă ş 50-60 W/canal) . Audiofilii cu ţ ă ă
ş permit utilizarea unor amplificatoare cu tuburi cu puteri sub
20 W pe canal, la care ţ parametri au valori sub cele ale
amplificatoarelor solid state (cu tranzistoare). Acest subiect
este ă mult prea vast pentru a-I discuta acum.
4. Problema pe care o ţ - brumul - nu se poate rezolva
ă ă a ş mai multe detalii despre ce ţ cuplat ş cu ce!
Kit-urile pe care ţ utilizat aveau brum necuplate la calcula-
TEHNIUM decembrie 2004
tor? ţ un ţ de volum la intrare? Cu ce cablu
ţ ă ă cu calculatorul? Ce ă are sursa? Dar
kit-ul? ţ câte ă se ă Problema era mult mai
ş de rezolvat ă puteam ă ă contactez direct!
5. Un preamplificator dotat cu filtre nu ă problema, ·
din ă o ă ş mai mult. O ă ă nu este
ă
6. ă montajul kit, dotat cu ţ de volum, cu
intrarea în aer, nu are brum, atunci problema este ă
unei conexiuni neadecvate sau unui defect din placa de sunet
a calculatorului. ă amplificatorul kit nu are brum ă ă a fi
conectat la calculator, ţ ă ţ ă îl conectati la alt
calculator: ă tot ţ brum, ă ă ţ o ă
de conectare, respectiv cablu, mufe etc., sau o neadaptare
intre impedanta de ş a ă de sunet ş ţ de
intrare a amplificatorului. Oricum, am ţ elemente pentru a
ă putea îndruma.
7. ă bucur ă ţ optat pentru constructia unor incinte
Voigt ş ţ obtinut rezultate care v-au ţ Comparatia cu
incintele Sony nu este ă pentru incintele Voigt!
Incintele Sony sunt produse de mare serie, care nu mai au de
mult nimic în comun cu firma ă ă numele
l
Executate
ş reglate corect, aceste incinte permit ţ unor rezultate
care ă ş produsele unor firme cu ţ în domeniu,
ă la un nivel de ţ de câteva mii de euro. ă îmi deta-
ţ ce tipuri de traductoare ţ utilizat, ce retea de separare ş
ce material de amortizare ş cum I-ati amplasat), ă pot con-
silia asupra reglaje lor punerii la punct a incintei.
ă doresc succes In experimente!
Ing. Aurelian Mateescu
59
----------TEHNIUM MAGAZIN -----------
ş au ă ţ aceste
surse de curent electric În ă ca-
tegorii distincte:
A. Surse electrochimice primare,
numite ş pile sau elemente gal va·
nice ş
B. Surse electrochimice secun-
dare, ă sau acumula-
tori.
A. Sursele primare sunt caracte-
rizate În principal prin faptul ă ă
o utilizare ă nefiind ă
bile. ţ despre sursele elec-
trochimice primare au ă ă de-a
lungul mileniilor, iar ţ
Mesopotamiei ă multe aseme-
nea exemple. ş despre ţ
ă ş ă a pilelor elec·
trochimice se poate vorbi numai o
ă cu Începutul secolului XIX.
A"stfel, În anul 1800, Alessandro
Voita a suprapus o ă de zinc
ţ de electrod . 0,76 V) peste
o ă de cupru (+ O,34V). sepa-
ă cu un carton Îmbibat Într-o
sare ă A rezultat astfel o
ă ă cu o tensiune la
borne de 1,1 V = 0,34 V - (- O,76V).
Pentru ă ă ţ de energie
ă În ă ă Voita
a montat În serie 24 asemenea ele-
mente primare, ă În final o
baterie cu tensiunea la bornele mar-
ginale de 26V.
Se ă ă fiecare elec-
trod al unei pile este caracterizat
prin ţ ă electric (expri-
mat În ţ calculat prin raportare la
acela al hidrogenului, considerat cu
60
EVOLUTIA
,
SURSELOR
ELECTROCHIMICE
de CURENT
Ing. dipl. Ulm Ion Ă
valoarea zero.
ţ unui electrod sta-
ş capacitatea acestuia de a
ceda sau recupera electroni. Cu cât
ţ unui metal este mai mic,
cu atât acesta are ţ de ş
ceda electronii, iar În cazul invers,
ţ mai Înalt ă ten-
ţ de a-i recupera. ţ de
electrod ale diferitelor metale sunt
ordonate În binecunoscuta "serie
Voita". Conform acesteia, o ă
ă deci electronii electrodului
negativ ţ minim) ă cel
pozitiv ţ maxim). Daca la
acest circuit se ş ă un bec,
traseul se Închide ş becul se
aprinde.
Energia unei asemenea surse de
curent este ă ă Astfel ,
când un atom de zinc de la electro-
dul negativ ă În circuitul
electric doi electroni, el se transfor-
ă În ionul de zinc bivalent Zn
2
+,
care se ş ă de electrod ş
trece În cartonul Îmbibat cu elec-
trolit, deplasându-se apoi spre elec·
trodul pozitiv, unde ş ă
electronii, redevine Ş se
ă pe placa de cupru. In acest fel,
pe ă ă ce se produce
electric prin dizolvarea pâna la
epuizare a electrodului negativ, pila
se ă ş ă ă mal
ţ . , ..
De-a lungul timpulUI,
carea pilelor a condus la alte tlpun
de electrozi, la ţ ţ ş la alte
sisteme de fixare, dar mecanismul
electrochimic de producere a curen-
tului electric a ă neschimbat.
Cea mai ă ă ă
ă ş În prezent, a fost pila cu bioxid
de mangan ş zinc În electrollt amo·
niacal (Leclanche, 1866). Au urmat
apoi pila Lalande·Chaperon cu zinc
ş oxid de cupru În electrolit .alcalin,
pila cu oXld de argint Ş ZinC In elec-'
trolit alcalin ă ş În prezent la
alimentarea ceasurilor portabile) ş
multe, multe alte sisteme elec-
trochimice primare, cu ă tem·
porare ş costuri relativ acceptabile.
Un caz aparte ÎI constituie pilele
ce se ă cu oxigen
chiar din aerul ă Spre
exemplu, pila zinc - aer ţ ă
pe acest sistem ş este ă cu
succes În locuri izolate ţ meteo-
rologice, puncte de ă ă eco·
TEHNIUM decembrie 2004

-----------TEHNIUM MAGAZIN-----------
logice ş Modele realizate cu suc-
ces de ş au ţ
luni de zi le, ă la epuizarea elec-
trodului de zinc. ă înlocuirea
ă de zinc ş a electrolitului cu
materiale noi, pila ş reia ă ă pro-
ţ
In mod ă ă se ă
ş mult-mediatizata ă de com-
bustie, la care oxigenul din aerul
ă se ă cu hidro-
genul dintr-un rezervor ă pro-
du<;:ând energie ă ş ă
In prezent, o ţ ă
ă ă de specialitate
ă ţ de a se ţ curentul
electric prin utilizarea enzimelor ş a
produselor naturale biodegradabile.
ă ă a fi o ă sau o ironie la
adresa lui Popey Marinarul ,
ţ în acest sens utilizarea
spanacului (mai precis a unei pro-
teine din ţ sa) pentru
realizarea unor pile lamelare (foarte
ţ ş ş accesibile ca ţ
ş ţ ă în ţ climatice
foarte dure.
B. Principalul neajuns al surselor
electrochimice primare ă In
faptul ă nu pot fi ă In
acest fel a ă tot în secolul XIX,
prima încercare de a se realiza
surse electrochimice care ă ă
fi utilizate de mai multe ori succesiv.
in acest scop, Gaston Plante, în
1859, a introdus într-un vas cu acid
sulfuric diluat doi electrozi din
plumb, inventând sursa electrochi-
ă ă ă ă ş azi
sub numele de acumulator cu
plumb, primul ă deci în catego-
ria surselor electrochimice secun-
dare, ă
La ă un asemenea
acumulator se ă ca o ă
ă urmând mecanismul elec-
trochimic prezentat în capitolul A.
ă epuizarea ă ţ sale
energetice, atunci deci când este
pus la ă folosindu-se un
curent electric continuu din exterior,
ţ electrodului pozitiv se
ă artificial deasupra celui de la
electrodul negativ, iar tra_nsferul de
electroni se ă ă
se ă ă când se ajunge la
stadiul în care, la electrozi, nu se
mai ă ă ă ci se pro-
duce doar electroliza apei din elec-
. trolit.
Ca ş pilele, acumulatorii electrici
au o serie de puncte slabe, în spe-
cial volumul ş greutatea lor, care
ă considerabil cantitatea de
energie ce poate fi ă
ă au acum în vedere com-
ţ chimice pentru electrozi ş
TEHNIUM decembrie 2004
ţ care ă ă stocarea
unui maxim de energie un
minim de volum (watt. ă ) ş
de greutate (watt. ă Problema
se ă prin inevitabilele ţ
de costuri, fiabilitate în ţ dure
de exploatare, ă de ţ ă
ă de cicluri ţ ş
Este evident ă ţ propuse
de ş din secolul XIX au fost
excelente deoarece ş acum, la
începutul secolului XXI , pila zinc -
mangan (Leclanche) sau acumula-
torul cu plumb (Plante) ă ă
ţ surselor electrochimice de
curent electric. Pentru acumulatorul
cu plumb, tehnologiile moderne
ă cu aliaje de calciu sau
argint, ţ cu adaos uri de
cobalt ş magneziu) ă parametri
remarcabili, ă
- 40 Wh/kg ş 300 cicluri normale
de exploatare pentru acumulatorii
de start;
- 30 Wh/kg ş 800 cicluri pentru
aCy'mulatorii de ţ
In domeniul acumulatorilor alca-
lini, sistemul fier - nichel (Edison,
1880) sau mai ales cadmiu - nichel
(Junger, 1895) ă la costuri
duble, ă ţ de cca 60 Wh/kg ş
peste 1000 de cicluri de exploatare.
Multe zeci de ani, ă de
specialitate nu au condus la rezul-
tate deosebite în domeniul acumula-
torilor, iar ca ă temporare ar
putea fi ţ ţ doar:
- acumulatorii alcalini tip zinc-
argint, cu mari ţ de ş (de
peste 30 de ori capacitatea) ş
energii specifice de peste 80 Wh/kg.
ţ mai importante au fost
acelea din domeniul militar
ţ torpile, starter pentru
avioanele cu ţ ă ţ de
scafandri ş Din ă costurile
foarte mari de ţ ş durata de
ţ ă ă (sub 80 de cicluri) au
condus la ă ă a
cererilor pentru acumulatorii zinc-
argint;
- acumulatorii ţ tip sodiu
- sulf sau litiu - sulf au oferit, pentru
un timp, ţ remarcabile,
ă o ă de ţ ă de peste 250
cicluri ş energii specifice de cca 100
Wh/kg. Ş în acest caz costurile de
ţ au fost o ă în calea
ă Mai mult,
ţ la 270 - 330' C, cu elec-
trolit de sodiu topit, pericolul în
exploatare s-a dovedit a fi foarte
mare. Numeroase incendii ş
explozii succesive au condus în final
la scoaterea din ţ a acestor
acumulatori.
A trebuit ă fie ă ş anul 1970
pentru ca ă ă o descoperire cu
ă ă ă un acu-
mulator superperformant cunoscut
sub numele "litiu-ion". Pentru elec-
ş litiul a fost tot timpul un
ă vis, ă el este elementul
solid cel mai ş ş cu ţ de
electrod cel mai coborât (-3,05 ţ
ă ă un electrod negativ
ideal.
Tot ă 1970 au ă ş noile
tehnologii pentru aparatele portabile
pe care americanii le-au numit "cei
trei C", ă
- Cam Corders (aparate foto ş
camere video) ;
- Cordless (aparate de ras,
ş de perforat ş de ă porta-
bile);
- Communication (walkman, ordi-
natoare, telefoane mobile etc.).
Aceste aparate sunt avide ă
energii specifice portabile mari , ce-
ţ ă la care vechile surse nu mai
ă ţ ă
Anul 1990 aduce o ă schim-
bare, ă ă 100 de ani de do-
ţ cadmiul este detronat de
hidrura ă Un savant amestec
de metale nepoluante a ş ă
asigure energii specifice de peste
80 Whl kg!
ţ dintre ă
bazate pe hidrurile metalice (acu-
mulatorii nichel - .metal ă
ţ Ni-MeH) ş acelea cu electrozi
din litiu a ridicat ş perfor-
ţ la valori de neimaginat în
anii '50. ţ bine puse la punct
au permis bateriilor de acumulatori
litiu - ion ă ă cu randament
mare ş timpi ţ cu energii speci-
fice de ă la 150 Wh/ kg.
Asemenea ţ se ame-
ă permanent, exemplu fiind
modalitatea de stocare a litiului la
ţ tot mai ă Pentru
aceasta s-a folosit un anumit tip de
grafit, depus în straturi foarte ţ
ş ş ca plantele puse la uscat
într-un ierbar. Atomii de litiu inter-
ţ astfel între foile de grafit sunt
gata ă ă ă ă sistemul
bateriei litiu - ion ă pentru a
produce curentul de ă
Când acumulatorul cu litiu este
ă atomii de litiu sunt ţ
între foile de carbon (grafit, na-
notuburi) ale electrodului negativ. Pe
ă ă ce acumulatorul se descar-
ă foile de carbon se golesc, iar
electrodul pozitiv, ă dintr-o
ţ de atomi de cobalt ş oxigen,
se umple cu atomi de litiu. Acest
mecanism se ă atunci
când, ă ă sub efectul
unui curent continuu exterior, acu-
61
-----------TEHNIUM MAGAZIN -----------
mulatorul litiu - ion se ă
Începând din anul 2002,
ă intense privind acumula-
torul litiu - ion s-au concentrat pe
electrodul pozitiv. Actualul amestec
de oxizi de litiu ş cobalt ar putea
ă in curând locul unor materiale
pe ă de nichel, fier, vanadiu ş
mai ales mangan, amestecuri sus-
ceptibile de a ă ţ elec-
trodului pozitiv ş capacitatea sa de
a absorbi ionii de litiu.
grafitului folosit anterior) . ă
baterie ă energii specifice
de cca 300 Wh/kg (de zece ori mai
mult decât acumulatorii cu plumb tip
ţ la o ă de ţ ă de
aproape 2000 de cicluri!
ţ cu acumulatorii nichel
- ă (Ni-MeH) se pare ă
este pe cale de a fi ş ă de sis-
temul litiu - ion modernizat. Ca va-
loare a costurilor ă la un
acumulator cu plumb tip start perfor-
defect major, ă electrolitul ă pe
ă de sare de litiu, este lichid, fapt
ce ă incorporarea sistemului
electrochimic intr-o ă meta-
ă ă de cel ţ 4 mm.
Anul 1999 a adus inceputul
ă ş pentru ă ă
servitute prin ţ ş ulterior per-
ţ unui electrolit solid
intercalat intre cei doi electrozi.
Noutatea ă in folosirea unui
polimer foarte poros ce se ă
o ă ce poate servi la efectuarea de calcule
matematice, având inserat un ecran plat pliabil, o
ela via ă $i o baterie cu litiu tip PEM
Electrodul pozitiv ideal ar putea fi
in viitor fluorul, cu ţ cel mai
inalt posibil (+2,87V). O ă
ă ă cu sistemul elec-
trochimic litiu - fluor ar avea o energie
ă ş ă dar acest tip de acu-
mulator ă ţ tehno-
logice atât de mari , incât in prezent
ă bat pasul pe loc.
Nu ş ţ intâlnim la
acumulatorul litiu - ion ş la ultimele
sale ă Sub denumirea
"LAMILlON" a intrat i n probele pri-
mare de ţ un acumulator
litiu-ion cu adaos de mangan la
electrodul pozitiv ş foi de carbon
ă din nanotuburi (in locul
62
mant (40Wh/kg) , un acumulatot Ni-
MeH (135 Wh/kg) este de aproape
trei ori mai scump, iar unul litiu - ion
modernizat (300 Wh/kg), de peste
patru ori.
Acumulatori i nichel - metal-
ă ă ă ş ţ ă de tipul
litiu - ion avantajul unor ţ de
ş mai mari cu peste 40%, ă
de o densitate de curent pe unitatea
de ţ ă ă pe ă
gama de temperaturi ale mediului
ambiant.
O ă descoperire ă i n
domeniul acumulatori lor ţ
se ă la ţ Chiar ş bate-
ria litiu - ion ă ă un
suficient cu sarea de litiu pentru a
permite ţ unor ă ţ de
curent foarte mari pe unitatea de
ţ ă a electrozilor. Oferind per-
ţ echivalente cu bateria litiu
- ion ă bateria litiu - Polimer -
Electrolit - ă (PEM) se
poate prezenta ş sub forma unei
anvelope suple ş fine (fotografia 1)
care poate fi ă intr-o ă
(fotografia 2), in spatele unui ecran
de calculator portabil sau in interi-
orul unei caroserii de automobil.
Acest nou tip de acumulator a
ajuns deja in ţ iar pentru
ă cinci ani i se prevede o
ţ ă
TEHNIUM decembrie 2004
-----------TEHNIUM MODELlSM-----------
'oJ
S l\TIA de TELECOMANDA
cu Ş CANALE "KRAFT"
/II ă ţ digital
p .. J' .... ă este în
"Ema ă a cluburilor
si ţ sportive din
Ba ă
Mai ă decât KP
2, este ă în special
elecomenzii aeromodelelor
care ă mai multe
comenzi, uneori simultane.
Raza de ţ reco,
ă este de 1 000 m
pentru aeromodele ş saa m
pentru navomodele (teleco,
ă "Ia vedere"). Practic
aceste ţ sunt mai
mari, ă la ă ş lor
ş ă riscul pierderii ă
Intrucât orice neadaptare
ă ă conside'
ă a razei de ţ
este necesar ca antenele ă
ă ţ ş lungimile
recomandate de ă
Date tehnice
ţ ă
1. Tensiune de alimentare 9,6V (opt acumulatori Cd'Ni 1,2 VII A·h)
2. Consum max. 120 mA
3. Putere În antena cea 0,6 W/SO Q
4. ţ AM 100%
5. ţ Între ă canale veci ne 20 kHz
6. Greutate (cu acumulatori) 800 g
7. Lungimea antenei 1200 mm (telescopica)
8. Numar de comenzi 6 ţ ş simultane)
9. Lungimea impulsuri lor 1,5 ms ± 0,5 ms
10. Timp de utilizare ă mai mare de 2 ore
Receptor
1. Tensiune de alimentare
2. Consum
3. Greutate
4. Sensibilitate
5. Selectivitate
6. Lungimea antenei
7. Numar de cai ţ
Servomecanisme
1. Tensiune de alimentare
2. Cuplu
3. Viteza de deplasare
4. ţ
5. Consum În repaus
6. Consum maxim
4,8 V
cea 6 mA
50 g
6+8
3 kHz la 3 dB
36" (910 mm)
6
4,8 V
3 daN.cm
2 x 0,45 s pl. 45"
4
4mA
250 mA
Nu se va alimenta ţ ă
torul ă ă ca acesta ă ă
antena complet ă
întrucât ă pericolul dis,
trugerii (prin ă
a tranzistorului final 2N
4427.
ţ ţ ă normal într,un interval de ă a mediului ambiant
cuprins între ,10"G ş +SO"G.
Schemele de principiu ş datele tehnice principale ale ţ servesc în special
pentru ă ş ţ
Toate bobinele, atât la ţ ă cât ş la receptor, sunt ă ş pe carcase din
plastic 0 6 mm cu miez.
"
!

! Ip!! cU1 M'i e.. ţ
it

. h .... - .. ')4 .... .. <il rO
...
'1 .' C; 1"''; a.l1
1-'-:; oU). '1.
tKlJ, . l{,t ' ţ
< I 1-4 i7 )
r j ":n
c
, t:..i It'v:. 1 pi .. 1 l)i,
le: 1: L
..... ..,.. 1.. . .... ,..

iti
,
1
ut
tJl
J
:


....
.. 1".
tii

l ...
,'" ,-/t"s fP
11-1.t
'"


,
li4I>. ţ
,lA
...
11'1
d-
."
.. /1
tT CI"

'41. ' ,.,""P
\!:)

t 'II

i .,
!iIM!
' Do
181' C",
Itp
..
IS4P.-!.' .::...
""1
UI alt

., I'tt,
"'r!:' . , .. f'I'I
"1',
e5'
t ... ,. 1
1,
w
,

"
l!l


-
ICI
. 2<1
<'fJCS+
Tl -Ta= 2N 339? Pot fi inlocuite cu SC 170(171)
r • .t
.,. f-«
- T 9 - T 10 = FPN 4122 Pot fi inlocuite cu SC :250(251)
.1'
tl7
NJ , - .. "'1
T
n
-T12 =2N 2369 A (2369)

",..
T13 =2 N 4427 (2N 3866 sau2N 2218) t ' ",S
,." ... " ll'l
Diametrul bobinelor L1-L4 =. 5 rnm (Pot fi utilizate MF de ""'.
' ..
la televizoarele tranzistorizate) .
L 1 = 10 spire CuEm , 0,6 mm Ş de ţ ă = 22 IlH Condensatoarele de 1 nF ş 3 nF sunt ceramice disc
L2=9 spiTe (2,5 +6,5) CuEm " 0,6 rnm 0, - 0
,
1 = 1N4148 Condensatoarele electrolitice sunt cu tantal
L3 = 12 spiTe CuEm , 0,6 mm P, - Pa = 5 Kn (polenliometrii liniari) Condensatoarele de 29 nF, 47 nF ş 100 nF sunt milaT
L4 10 spiTe CuEm, 0,6 mm SA, - SR
2
= 50 Kn (semireglabili liniari)
TEHNIUM decembrie 2004
63

-j
m
::t
Z
C

Q.
111
n
111
3
tT
.,
,.'
...
<>
<>
...
Mn.-.... ••
"f''7.IIHJ(2 It7.\oircc
"
I
I
I
I
\l1
ce
•••

A.
47.


Kfhl,..·.,.
Rit 2;b1(

..
R.
.",
t,'N
Receptor
., ..
I,C"
lJc.:vdof' c.... 6
. 'liY 1'tÎ I I I 8W "" 'D''''''''''
;;::h - I . .. Im

.,.,
.....
.,,'1
•. ,Ii
REa
..,....-- 'It) "'.4,8 v
.Le ..


F'I'OM1TQ')1t4
.s'"',
... "
1. Rezisten\ele sunt de 1/4 W ş au valorile .LLLJ.. ......
exprimate in ohmi (k = 1000)
2. Capacitori! sunt ceramlci disc. Valorile sunt
date in IlF
3. <::> Valori ă intre ă ş punctul
respectiv, cu un aparat de min. 20 kn/volt
ă semnal de intrare
.. ..,
_.,It
ni
J:
Z
2:
3:
g
m
C
CI)
3:
-----------TEHNIUM MODELlSM-----------
MIXER ELECTRONIC
pentru MOTOARELE ELECTRICE
'wI
ale NAVOMODELELOR CU DOUA ELICI
La ţ unui model navi-
gant, la ă inzestrat cu ă axe
(elici), este ă echiparea
acestuia cu ă motoare cvasi-
ideotice.
In asemenea ţ majori-
tatea ă ca ţ de
guvernare pe aceea care pare cea
mai ă ş anume: fiecare ş ă
(pe ă ă variatoare
independente (in ă fiind simi-
ă cu conducerea vehiculelor pe
ă ş
ţ este ă ca realizare,
dar foarte ă in guvernarea
navei (sincronizarea motoarelor).
Problema se poate pune ş altfel:
nu este mai simplu ca prin
manevrarea unei ş in ă
planuri ă se comande deplasarea
navei În ţ ă Este evident
ă În acest caz manevrarea modelu-
lui se ă incomparabil mai
ş ş precis. Acesta este un
deziderat al ă pilot.
Materialul ş propune descrierea
unui astfel de dispozitiv electronic,
pe care l-am numit mixer electronic.
TEHNIUM decembrie 2004
Sorin PISCATI
f)I,
1
14

AII
j.'

'1"7
Rt , R1
.U
III
vAS
C)
1
.v
Acest dispozitiv, montat Între recep-
tor ş cele ă variatoarl! electro-
nice sau mecanice ale· motoarelor,
ă instantaneu comenzile
din ţ ă ş ă varia-
toarelor ş pe fiecare motor.
Mixerul ş de la receptor
ă ţ A ş 6, ş scoate la
ş ă variatoare A+6 ş A-B.
Mixerul este astfel conceput
Încât ă nu ă ş ă cursele
maxi me ale servouri lor sau varia-
toarelor (cursele ă Astfel se
poate merge pe ţ ă la
un motor, timp in care ă ă
Punctul neutru poate fi ajustat sepa-
rat la fiecare variator, ceea ce per-
mite corija rea micilor ţ dintre
motoare la ţ ă
Principi ul de ţ
ă inversoare sunt folosite ca
tampoane la intrarea pe fiecare
canal ş semnale (pozitive) de o
amplitudine ă de regula-
torul propriu al mixerului; este vorba
de un stabilizator de tensiune,
echipat În principal cu ZOI ş TR1.
EI ă mixerul cu o tensi-
une ă ă la valoarea
de 4 ţ Acest lucru este important
pentru a evita problemele date de
ă tensiunii sursei de ali-
mentare ş ţ ă a
celor ă servouri .
C2 este o ă a sursei ă
aceasta este ă ţ
ş ă ţ de ş ă
la epuizarea sursei .
TR2 ş inversorul "B" al circuitului
integrat ICI ă un monostabi l
care ă un semnal ă
fixat la 3 ms. Acesta este centrat la
1,5 ms, putând varia intre 1 ş 2 ms.
Reglajul se ă prin semi-
reglabilul VR5.
Acest semnal ă este ţ
de frontul ă al canalului B,
inversorul A (ICI) ş poarta cu diode
ă din 01 ş 02.
Astfel , ă semnalul in canalul
B ă intre 1 ş 2 ms, ş 2 a
inversorului A produce un semnal
mergând de la 2 la 1 ms, care este
de fapt inversarea canalului B (-6).
ţ semireglabi le
VR 1 ş VR2 ă ş
canalelor.
VR 1 ă A cu -B, iar VR2
ă pe A cu B. Semnalele de
pe cursoare sunt ă semrmle a
ă amplitudine este ă de poz-
ţ lor, iar ă ţ este ă de
semnalul de intrare.
Circuitul integrat ICI este folosit
pentru a genera ă semnale iden-
tice. ă ă de exemplu, pe
cel care ajunge la VR2. Când sem-
nalul la intrarea lui VR2 ş con-
densatorul Cl se ă cu o
rapiditate ă de vol tajul din
cursorul ţ semi-
reglabil VR2 pe o ă determi-
ă de ă ţ impulsului. Aceasta
se petrece de ă ori, câte o ă
pentru fiecare canal de intrare. Intre
ă semnale de intrare, Cl ş
ş unde "a ă Acest
proces ă de fapt mixajul.
Similar, tensiunea din ca repre-
ă amestecul semnalelor de
intrare A ş -B.
Când semnalul ă (TR2) se
ă el ş ă ş
65
----------TEHNIUM MODELlSM----------
celor ă amplificatoare la nivelul
maxim (începutul semnalului de la
ş ă ţ C7 ş C8 sunt
apoi ă într-un ritm presta-
bilit de R11 ş R17. Când C7 ş C8
s-au ă se ă ş sem-
nalul de ş ş sistemul este gata
pentru ă semnal de intrare.
ă ţ semnalului de ş este
ă de tensiunea ce a
ă în C7 ş C8 în procesul de
ă care la rândul ei a fost
ă de canalele de intrare în pro-
ţ ă de VR1 ş VR2.
ţ semireglabile VR3
ş VR4 au rol de control general al
ţ ă ş ă punctul de
neutru. Acest lucru este necesar
pentru reglare ş asigurarea ş ă
ă extremele semnalului. O ă
reglate pentru amestec egal (50/50),
ele nu mai au nevoie de repo-
ţ ă Montajul reglat pentru un
anumit tip de radio, VR5 nu mai tre-
buie reajustat.
ţ
Realizarea mixerului este ă
astfel încât el poate fi construit ş de
ă
Ordinea de montaj este ă
toarea:
1. Se ă ţ le;
2. Folosind un ă de ă de
la una din aceste ţ se rea-
ă ş (1) de sub IC2 (fig. 2);
3. Se ă ţ
semireglabile VR1 +VR5;
4. Se ă integrate le IC1 ş
IC2. ţ la ă ă electro-
statice pentru IC2;
5. Se ă condensatoarele
C hC6. ţ la polaritatea con-
densatoarelor C1 ş C2. Conden-
satorul C2 se ţ ă orizontal,
peste integratul IC 1, lipindu-se de
acesta cu ţ adeziv;
6. Se ă tranzistoarele
TR1 ş TR2;
7. Se ă diodele D1+D7
ş dioda Zenner ZD1. Diodele D6 ş
D7 vor fi cositorite deasupra rezis-
ţ R1 ş R2;
8. Se ă ţ ă ş se cositoresc
capetele firelor de la cuple. ţ
la identificarea firelor din cuple (+;-);
9. Se ă ţ ă placa de cablaj de
resturile de sacâz, cu alcool, ace-
ă sau tiner. Se ă cu o pen-
ă ă un strat fin de sacâz dizol-
vat în alcool sau mai bine în ace-
ă pe ţ ă a cablajului;
10. Se ă ş se ă
mixerul conform ă lor din
capitolul ă
11. ă ce montajul
ţ ă corect, se ă
într-o ţ ă din plastic (ABS).
Pentru ş se ă
umplerea cutiei cu ă sau stea-
ă ă
66
2
R17-150K
RJ -1, 7K
R77-750K
RI)-710K
(1 - O.lff
[l -no,f
(5 -7JCnf 07-7-1N-W.8
VR1, l , 5 -llK al - 3,JV Zen.,
VRJ,4 -IOOK
R4,5-47K
R6 -llK
R7. 3,9,10,/ J,14,16.18,-100K
Rl1-/50
(3.' -lnF
(6 -IOnF
[7,8 -lOnf
TRI ,? -8(171
[(/ -4049
TU - noo
ă ţ se va ţ la o dis-
ţ ă de cca 2 mm de fundul cutiei,
astfel încât ceara ă ă ă ş ă
ş peste tot.
Reglaje
1, Canalul A va fi primul (canalul
1 ).
2. Se ă ţ de neutru
a celor ă servouri, legate pe
canalele pe care ţ ă le ţ
3. Se ă mixerul între
receptor ş cele ă servouri, cu
servoul din A pus în A.
4. Se ţ ă VR3, VR4 ş
VR5 la mijloc.
5. Se deschide receptorl.!! ş se
ă la centru servourile din
VR3 ş VR4.
6. Se pune semireglabilul VR1 la
ă (în sens trigonometric) ş se
ă servoul din B, ă
este cazul, ţ asupra lui
VR5.
7. Se ţ ă VR1 ş VR2
pe mijloc ş se ă ser-
vourile din VR3 ş respectiv VR4. Se
ă mixajul corect.
8. in exploatare, VR1 ă
mixajul pe B' ş este ţ (A-B).
VR3 ă servoul în cazul
ă pe extreme. Semireglabilul
VR2 ă mixajul aditiv
(A+B) de la ş A', VR4 având rol
de trimer pentru extreme. Acest
reglaj este util în eliminarea dife-
ţ dintre motoare, surse, elici
etc.
Exploatare
Marea majoritate ă ca
ş de ţ ă fie în partea
ă
impingând de ş ambele
motoare vor merge înainte. ă nu,
se reface reglajul.
ă de ş ambele
motoare trebuie ă ă înapoi.
ă se ă ş spre
lateral stânga, trebuie ă ă ca
3
efect rotirea motorului din dreapta
spre înainte, iar a celui din stânga
spre înapoi. Ca rezultat, nava se
ş în sens trigonometric. ă
motorul se ă invers, atunci
se va inversa comanda la ş
ţ ă sau se ă
ă la ambele motoare.
ă presupunem ă dorim ă con-
ă numai motorul din tribord
(motor dreapta) înainte. Pentru
aceasta se ă ş pe
ă în stânga sus.
ă momentul de înaintare este
prea mare, ă de ş din
ţ stânga sus, motorul din stân-
ga va merge înapoi, având ca
urmare accentuarea ă navei.
TEHNIUM decembrie 2004
Ă HF Ă
Revista Electronique Pratique ă În nr. 265 (aprilie /mai
2002) , sub titlul "Telecomande HF universelle" (pag. 58-63, autor
C. Tavernier) ţ unui programator capabil ă "copieze" ş ă
"transcrie" codurile În care se emit semnalele telecomenzi lor radio
HF, larg ă ă la ora ă În domeniul ă la domi-
ci liu ş mai ales la autoturisme (deschiderelînchidere ş garaje etc.,
pornire/oprire sisteme de ă ş altele).
Justificarea unei astfel de ţ se face prin prisma prover-
bului nostru cu "paza ă ... " ă În cazul În care dispozitivul de
ă este din Întâmplare pierdut, furat sau s-a defectat ire-
mediabil, Întreaga ţ ă - care poate costa foarte
mult - este numai ă de aruncat la gunoi, ă modelul respectiv
a ş din ţ sau ă nu ă piese de schimb.
O ă realizat, programatorul (care are la ă un circuit de
memorie EPROM) poate servi la realizarea unor "copii" ale modulelor
de ă care ne ă .
.. SPION"
TELEFONIC
Revista Electronique Prat ique, nr. 268 (septembrie 2002)
ă la paginile 46-47 articolul "Espion telephonique",
autor Y. Mergy, În care se descrie real izarea unui "suprave-
ghetor" al liniei telefonice fixe, În ă foarte ă
Racordat În paralel pe linia ă ş alimentat electric tot
din aceasta, montajul ă - prin intermediul unui releu -
pornirea unui magnetofon sau a unui Înregistrator digital cu
memorie ă de tip ISD25XX, pentru Înregistrarea
mesaj elor, la fiecare apel telefonic. În plus, semnalele de
ă ţ ă furnizate ă posibilitatea de a "recom-
pune" ă abonatului. Detalii În ă
Înai nte de a experimenta un astfel de montaj, ţ
ă ă furnizorul dv. de servicii telefonice permite o astfel
de racordare la linie.
el
... '"
All A12
10 k 4, 7 k
Al O
16
1 k

C6
3
8
9
10
17
12
R9
6
1 k
C5 .,j
C4

100 pF
,.

Ose
Vdd
MCLA
7
PBl
RTCC PAl
18
2
PA3
PB2
PA2
PB3
PB4
PAO
PB6
PB5
13
11
PBO
PB7
Vss
5
S.C. DIFUZOARE; S.R.L. - Drobeta Turnu Severin,
Strada D. Grecescu rir .. 12, cod 220097 - ţ ţ
tel./fax: 0252 - 312.381 E-mail: dan@difuzoare.ro
este
UNIC IMPORTATOR al produselor ă furnizori:
P. AUDIO (ATON Acoustics Co, Ltd.) - difuzoare de uz profesional ş HI
SELENIUM (SUA) - difuzoare de uz profesional ş car audio;
[lM Grupul DST (Danemarca) ce include firmele SCANSPEAK,
iiE VIFA ş PEERLESS - difuzoare pentru incinte HI FI pentru audiofili.
ţ site-ul: www.difuzoare.ro

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful