Ă TN ANUL 1970

ANUL XXXV. Nr. 358 REVISTA PENTRU CONSTRUCTORJI AMATORI
ă editat cu sprijinul Ministerului
,
Oin ultimele ţ ale revistei Club sem· mentare referitoare la aceste montaje in
ă cAteva montaje care stii mi , cu ă rubrica "Revista revistelor". dorito,;i sunt ţ ă con·
interesul constructorilor amalori. suite sursa ă eventual la nevoie sli con·
Reamintim insii cA pentru orice ţ supli· taCieze redac1ia respect"""i reviste
ÎNCÂRCÂTOR-DESCÂRCÂTOR AUTOMAT
pentru acumulatoare Cd-Ni ş NI-MH
Conex Club nf_ 5/2005, pag. 34·37. ţ redactie "
,
Montajul eSle un kit al firmei Velleman. care permite
,ncArcarea ullOr elemente de acumulatoare de diferHe for-
mate ş ă Curentul de incArcare ş tensiunea la
borne sunl setabil e. Montejul incA relin ş descArcAri
automate, precum ş op!iunea de ă rapidA sau
Incarcare ă
-
'['; ,

"'>=,l1p
2
... - !, '.: t: ... .. ţ
. -',
,
'0
, .. .,.
- , ,
. • 'l:.."
[:0 0' b ;. 0,
.- -§rv=
Li '
. -
TUROMETRU DIGITAL
COneK Club nf. 612005. pag. 27·29, ţ
george. pintil ie O conexclub.ro
Montalul. tot sub formA de kiI al firme' Velleman,
esle un turometru auto p(!ntru motoarele in patru timpi
sau În doi timpi . EI permite ă unOr ţ
cuprinse intre 100 ş 9900 rotim in, rezul tatul ş hind
divizat cu 100.
" • t.
: W'l -;<'
. - .
..
Oin ă dublu 7·812005 al reviste ă ş LeO- ş "Amplificalor IOOW meno sau stereo".
Iii t electronic universal cu precum ş cele "18 scheme ş aplicatii pentru ţ ă
S.C. DIFUZOARE S.R.L.· OrobetaTurnu Severin.
Strada D. Grecescu nr, 12, cod 220097 - ţ Mehedinti,
tef./fax: 0252 - 312.381, E - mai!: dan@difuzoare.ro
este
UNIC IMPORTATOR al produselor ă furnizori:
P. AUDIO (ATON Acoustlcs Co, Ud.) - difuzoare de uz profesional ş HI FI ;
SELENIUM (SUA) - difuzoare de uz profesional ş car audio;
Grupul DST (Danemarca) ce include firmele SCANSPEAK,
VIFA ş PEERLESS· difuzoare pentru Incinte HI FI pentru audiofi ll .
Vlzita!i site-ul: www.difuzoare.ro
Noul ă '. I ,un
I ă
li Desigur, nu am p!.Jlut nici de ă dalEi ă
toate cererile dv .• mai ales pe cele ce se refereau
r la schemele unor aparate de fabricajie ă
veche, la datele de catalog ale unor componente
etc.
t . ş ca unii dintre ă
sau i doar ocazional revista. ca ă ă ne
sau solicita lucruri care au lost prezentate cu doar
numere In ă Nici unele ă repetate ale
i nu para fi fost rectiptate de catre tOjl De ă
I Constantin Duca (Sibiu) n9 cere date constructive

de la rubrica . Revista revistelor"; or, noi am
i t de mal multe ori ă pentru Informal il suplimentare
I la constructii le semnalate În ă ă dori-
ii sunt rugali ă consulte revistele respective, care se ă
ă
Cu regret, domnule nu va putem ajuta cu
I de radio auto solicitate. va ă ă contac-

ă da Radioamatorism, talefon
sau sa faceji o ă la magazinul Conex
. Maica Domnului, ş care comereiali-
colect ii de scheme.
_Iansat- sol icitarea dv. , domnule Mircea Evulescu, ş
sa primim in curând un articol referitor la calculul
rejea pe miez toroidal.
l ullan Darle, de ce ă cramponaj;
acea veche de "Simulator ă da ă ă
de profil sunt pline cu kiH.II"i simi lare, la ţ
pentru aprecieri . pentru sugesti il e pertinente,
alerta dv. de a colabora la TEHNIUM. domnule
. Aveji dreptate, rubrica _TEHNIUM PC- ar meri-
li ă Noi am dat ă ţ dar ofertele
artiwle sunt inca rare. Daca ne puteti scrie ceva
acest domeniu, vA ş ă cu drag. ş ă artiwlul
cu cat multe detalii constructive. ă vell cili
numar de talefon r:a sa ă
II I Orban
pentru it care aji dezvoltat
al construC!orilor amatori". In numArul viitor
ă ă ceva la acaasta propunere,
I sugestiile dv.

Aurel Nicolae, ă 212005 al revistei
a aparut În iunie, dar se para ă I-al i rataI.
i adresa dv. (sau ă un numAr de lelefon)
ă ă expodiem gratuit un exemplar . de fideli tate".
In ganeral, ne vedem ţ sa ă reamintim tuturor celor
ne ţ (mal ales prin e-mail-uri) ă vA precizaji
adresa. un ă de telefon, iar daca no trimitejl
i de articole spre publicare, obli gatoriu codul eli'.
I
Alexandru
TEHNIUM 2005
•. • pog. '·9
... ... . pag. HH'
... 15·23
;",", . ... . PI'\l .2 .....
.. ..... . . PI'\l . • 5·. 7
7S1ru 14 MMz
. . ".g. <0-53
P09· 5-1-57
RCVISTElOR.
R<ovioIJ coo>lroc!o<ii.tmllOO
_It In....o 1971)
AnU XXXV ...... 358. oepe.IIOie l'OO5
Editor
se Pre .. N' II""'I.! SA
"'-Ia ""'al Llbo ... n,. 1. BUWlefII
Cii, ul> Po,IaI.! 11, 8 ueu .. ,'1 _ 33
_,,01: III. AI .. ,n<1<u 1oI.1",u"'eu
Stcrlll.ri4I __ Iz . rlisficj : Ion """cu
ţ PiajO Pre, ei lltJertt nr. 1.
eu. P ..... I Co<p C. 0l0J 1. ea"",," 1.1
ToIolm: 317.91 .• 3; 317.91.U Fa>: 2202.411.32
E-moiI: prtlsanatlonala Q yohoo.eo<T1
--
LA "''''' oIi<:iu (fir. CI<! PIHII11oo\!neJ
DTP: ..... ntin. Gownb.,"
ti _ orice responsabOilOl.
" prI<in!. opiniilor. recomandlirilQr., sd\J\NIOI" for ..... '.
In "",",II. """ .. 10 r"",nim inlOgOj 0UlGrt0r.
ISSN 1224-59:1!i
,
3
CONSTRUCTORUL Ă
COMPARATOARELE, ____ _
____ de TENSIUNE ___ _
Aplicatii În ă __ _
,
(Urmllre din nr, trecut)
Pagini realizate de Ib:, AL..EXANORU MÂACULESCU
ţ cu IIlutClul unui diviZCl rezlslÎ\I alustabll, R3 ..
Rlfad, elimentat tol de ta surse ua..
In Ircheierea 'episodului" <lin ă trecut am Pentru a deduce '1ogica" de funcjiooilre esli suficianl
prezentat pe SCUI'\ ccmparatorul CII f8rftastriJ (schema B.Ii r_deli cele ă anteriOl, rele<il or la t;gurie 6, 18
do principiu, modul de ţ caracteristi· ş 19. De acoiQ ă imediat cA pentru comparatorui
ca de transler - ligoJrile 18 19) . Am ă ă acest cu fereastrA din figura 22 avem:
oomparator utitize81A ă all"fllnicatollra ţ - pentru Vin In Interiorullerestrei. adicA Vpl < Vin <
care - bineinlales - pol li In cap- r------------, Up2. relaul ReI este in repaus. deci \/II
wle distinc!e sau llICOrpoI'ale In klmina LEDI (verde);
ş ă (un AO sau - pentru Uin In afara ferestr&l.
ă dint r·un AC cuadrupl u, Vcc ă Uin < Vpl sau Vin :> Up2, releul
pracllc de Clica tip) , Rei aste ş deci va lumina
Fl8Yef1im as ....... a oompamtOflllul .. . 1'1. II' LE02 ş
cu ă QJ po-ecIzarea. cA In It) ....,. Pe pa.eursul acestui serial YM'I
locul celor doua amplillcatoare ... - analiza ti uneia aplicalii ale oompara·
ţ se polfolOlii la fel de .. ' totului cu tereastrs In domeniul mini·
bine ş ă circuite Inlegrate de tip OUT "1 ă ă pentru
- .-
comparatoare de tensiune, care a ă Inloresul incepatorilor,
.. . "
ă ş polii In capsule distincte sau men!lonez in ă o po$lbila apti·
ă ... tii. OUT calie a lui In laboratorul propriu, ş
ş Ş accesibil pe plata 11'1 ilnume la SOff4rea rapidA ş suficient
este eircuitul LM 339 (pM 339 etc,), (1Jt ' 1 "., Ilo de preci sA a I,lI'lOf Ş intr-o
care ţ in sa patru OI- piajtl dalti de l"i9ranltl. De exemplu,
comparatoara de tensiune, ruspuse avem UI1lot mare da ţ cu
ş cum se arata in figurile :zo ti Ioarea ă Rx ş vrem ă te
21. fotosind, de primele alegem pe cete care eu ebalerea
doua comparatoare din acest eir· maxima de la \/llbarea ă de i
cuit, notate cu CI $i C2, se poate 5%. Practic vlllrebui doar aa inlocuim
realiza un modul experimental rnoJHifunclio11al pentru R3 + Rtrad din figura 23 cu unul alustabll. de
compaf1lltorul eu ă ş QJm se ă in IIgura Iorma (R3 + P) + Rx, unde Fl3 ş P se aleg in funClie de
22. Parlea de CXII'I'IlIIdA a refeulul, al lfanzistor de struc· valoarea nominal( a lui FIx, care, printr-un calcul
Ion NPN, este identici cu a modulului experimental de simplu, ă determin"m vaJorile Upl ş Up2 ne<:eSilfe.
comparator propus In figura 6 (vezi TEHNIVM nr, Singura problema va li cu tensiunea de alimentare Ua,
112005, pog. 7), cu singura ă modificare conSlând In pe care am presuplJs,o i n plaja t2V·14, 5V (pentru a
folosirea unei rezi stenJa de limitare comuna, FIS, pentru putea folosi pe pareurSIJI experimentelor un miniacumu·
cele ă LEO .... rt care ă sta.-.a reletJkll. lator cu plumb - acid sulfuric), O plajA atAt de ă de
Fal' de schema comparato ........ cu fereastra variaJie a tensiunii de alimentare nu \/II permite pis·
cu ţ (ft gura 18), observAm narea suficient da pn!cid a domeniului de ă
introducerea celor ă ţ de poIarizare a propus. Într·adevar, la comparatorul de tunsiune
ie$irilor, RI ş R2, necesare acum deoarece circuitele ş (cu un prag unic de ţ cele ă divi·
comparatoare din LM 339 sunt de tip ,.open collectoc" zoara de iIlllare ă o punte, iar emplificatorul
(cu eofectorul tranzistorului final "In aer;. Aeesle "zis· operallonal detecteaza echijibrul ţ comulAnd
tanle eu valori necrilice. $Iarea ş la t,eceraa pm ă pOZi1le de
Cu ajutorul acestui modul muflifunc!ional se pot lntr .... n sens sau celalalt. ar, conform prineiplllltJi de
experimenta optimiza rapid CClmparatoare C\J fereastrA func1ionare a pun!ii (Wheatstone), starea de e<:hitibru
pentru diverse tipuri de automatlzAri, penlru este practic ă de valoarea lensiunii de ali.
diverlI parametri de ă menlalll. Pe cAtA vreme In cazul comparatorului cu fe·
Cele ă prtIguri de tensiune cara le- reasllA nu m.1 8\'em de a face la intrare cu o punte. Cete
reastra, Upl ş Up2, pot fi ţ QJ ajutorul a ă
celule de Rt .. DZI R2 .. 0Z2, alimentate de lilt8 (stabihzale) , deci nu depind practic de valoarea ten·
la sursa de tensiune Va, ş cum sa aratA In f l'ilura 23. slunH de alimentare, in plaja ă In schimb ă
Tensiunea de CClmparat, ă aJd cu Vin, se poata de tensiune pe FIx, penlru un !8Jlort dat (prestabilit) al
4
T EHNIUM septembrie 200$
CONSTRUCTORUL Ă
divizorului R3+P+Rx, va fi ă
de 1ensiunea de alimentare, ceea ce ar
complica mult reglajele in vederea
obtinerii unei precizii ă ă la
sortarea lui Rx In plaja ă de 10te-
ţ ş pentru aplicat1a ă
este nevoie ă ă fie tensiunea
de alimentare Ua, fie doar tensiunea
de ia care sunt al imentate divizoarele
de intrare, de exemplu, In plaja t 2V t
°MV.
I U "
201JT, 'J
,
Icum ţ elec! romotoare a unei pile
electrice, ă de leOslune pe o
ţ semlconduc:toare, ţ
de ţ electric a unul contact
bi metallc (temocupluri), · culoarea"
(sau ţ de radia1ie ă a
unul corp etc.
:11101 _ •
211oj. 5
11101_ o
" 411<.
10 ,,1<_
9 :)JOI ,
11t1 ., • 31101-
'-2-.J
1
În domeniul mi niaut omati zarHor
comandate de ă de care
ne ă aici, ă cel mai
frecvent utilizate ca traductor termo·
electric sunt ţ ă (prin In plus, pentru ă aplicatie nu
avem ă nevoie de releul elec·
tromagnet ic ReI. Cele doua LED·uri
care ă sia rea ş pol fi ac)ionate de ă tranzis·
toare Care lucreatii În
Atunci când vom reveni asupra comparatorului cu
ă l/Orl1 da ş un exemplu concret pentru ă
ţ de sortare rapidA a ţ
i n fine, principalele oonsiderente teoretice asupra
comparatoare lor de tensiune fiind deja reamintite, vom
trece În continuare la analizarea ă a unor aplicatii
practice ale lor In miniautomatizare.
ă comandate de temperaturA
Tempera/ura este o ă lizicA deosebit de i mpor·
ă pentru ţ ş ac!lvitatea omului, deoarece ea
ă atât starea l ui ă ă cât ş
buna funC\ionare a aparatelor, instala)ii lor, ş etc.
de toate felurile. De aceea, ă monitorizarea in
timp ş corectarea lemperaturii din diverse ţ (incinte,
Incaperi. puncte critice etc.) ă un mare i nteres,
metodele utl lizale In acest scop - In ă
perfecjionare - bazandu·se tocmai pe "universatitatea"
dependenlei de ă Practic, toate ă fi·
zice uzual Întâlnite sunt inl luenjate sensibil ă
ş de ă de la ă de ă precum
lungimea, aria unei ţ volumUl (prin fenomenul
de dilatare, respec:tiv ţ presiunea, densitat ea,
conductivitatea ă la ă mal specifice pre·
IUPl >UP,j
" "
6,eKl1 6,8K11
,
,
0' -

,
""
,
"

" ""
-
0,
,
,

"

""
- -
C1,C2- l/2,BMJ J 9
DIL 2.7 p;n;
TEHNIUM septembrie 2005
rezistivilatea ă ţ de
contac! al unui termocuptu ş ă
de tensiune In direct pe o ţ semicondUeloare,
ţ ă a unui cor p dat (sau a unui
volum geomet ric determinat de lichid sau de gaz)
depir>de Intotdeauna de ă Pentru a se putea
foloSi mai eficient ă ţ ă au fost conce·
pute ş ţ continuu rezistoare cu ţ cAI
mal mare a rezisten1ei În ţ de ă
respectiv ş termorezistoare SaU /erm;s/oare,
În ţ de aptica1ii le preconi.ate, au lost reali.ate le,·
mistoare la care ţ ă ş cu tempe-
ratura, respectiv care aU un coefi\:ient termic (de
ş pozitiv, simbolizate prin PTC (positive tempe-
rature coefficienl), precum ş termistoare cu coeficient
termic negativ, si mbolizate prin NTC. i n montajete
uzuale de automatizare sunt folosite cel mai frecvent ter-
mistoarele NTC, care - de aceea - sunt ş cele mal
ă pe
ţ ă a termistoarelor ă pro·
ţ neli niar cu temperatura, mai precis ă ă
o lege ă Cu toate acestea, pe intervale reia·
tiv restrânse de ă utllizAnd comparatoare
foarte sensibil e (cum sunt acestea cU AO, de care ne
ă aici), se pot obtine ş precizi i de ă de
± O,OS"C sau chiar mai bune, ceea ce este arhisuliclent
pentru majoritatea aplicat iilor ş
12Y/ JOmA
'",
"
(t2-1 ',Sv)
'M'
,
"
0,
,r -T1,
. , 1
-
l N4007 ,
-
,
,
,;
4,7 1(0

'-
LED,
,
1 l.E01
\, JI(O


.1.
OI"
5
CONSTRUCTORUL fNCEP.l.TOA
bemplul nr. 1, Comandli alllomllt6 declarl .. t' de Alund cAnd se " linge" egalitalea Ucomp Urei (pmc.
sclider .. temperatllrll aub o limita Inl arloar.t presta· tic, dind lJcornp o ş In valoare cu foarte pujin
bitita (J)nIg Inlerior) f1.Mrel), ş ă din sIa rea
U
sal
In starea ceea ce duoo la Intrama In con·
Acest exemplul!'Sle rltdatln figura 24 , 1 ara le bezli duClle e tranzistorului T (de tip PNP) ş implicit le
modulul propus in li\jura 5 (Vilzi TEHNIUM releultli Rei, ale cArui contacte de lucru
nr. 1120051_ Petllru simplificare, nu au miii 1<>Slllgurate normal deschisa se Inchid, perrnitMd astfel aC\klnaJea
celll douA LED-uri care indici Sta.1I1 reletJlut, dar pe consumatorului comandat din epiicaVa de automatizare
parcursul ş fllglejakll este bine ca ele slI OOI'i tl (de exemplu, un aonor) .
lie pbllllla, liindu·ne foarle ullle, La ş temperalurii lucruri te se petrec Invers,
Tensiunea de rele- r----------------------, pe scurt releu! ve reveni
ă UreI este ă de In Slaree de repaus
divizor .. fix R2+R3 ş atunci cAnd, In
are expresia: Urei .. +u
e
ş temperatura
Us·R3I(R2+A3). ViI egala (pllClic va
Deoarece am ales ş cu Ioarte p!l\m)
R2 .. R3 .. 10 kO, pragul Inferior presta·
rezult6 Urei .. UaI2. @ bllil
ş tensiunea de Pentru II nu avea
leferin!lnu este fixl, d @ probleme de nesigu·
variazi di rect pro- ® f&n\;!i ("bâ!Alall") a
pof\ional cu len5ilWlea releulul la pragul de
de alimentare Ua. 23 comuta!ie, este Ime S<\
Observapa nu trebuie se ă un mic hi$'
s.t ne sperie. deoarece Ia.-ezis al
exact ş lucru $8 lui, eoofolm celor
!nlâmpl8 ş cu tenal- a{Y] prezentate 1n ă
unea de comparal la tr9CUl Ny voi Indica o
pragul de comyta\ie, schemA separata pen.
ded În l inal detectalea Iru ă mo(ljfrcare,
ega!itjtli LJcomp .. Ura! va fi priICIlc ă de va· deoarace chial In ă de laii. Ia rubrica
Ioaree Instantanee a tensil.nii de alimentare U • • Elte ş "R.adioamatorism" a fosI selectetA o astfel do aplrca1'e,
!lrese eA Iia ş deoarece AI , Rtrad, R2 ş A3 alclltu· Po SCUf1, se poate i",roduce o rezistefllA aju$tabilA dt
Iese o punte R (Wheatslone), care are amplili· 500 110 Inlre ş 10 a AO ş nelnversoare 5.
calorul oper;I\ional M), pe po$t de det&c!or oo.chilibru, care se Blusteazli expeoimental la valoarea !nseriat.1
In diagonala oe ă or $8 ş ca pozitia de echill· maUnli ce asigurA comutarea ă In emb&le sensuri,
bru a unei punti Resta IndapendentA da valoarea tef1Si. Alimentaraa montajulyi se poate face de la un
unii de alime"'ara aplicale În cealaM diagonalA. mdresor foarta bine liltrat. pmlerabit da la un stabilizator
Tensiunea de compa .. tl.lc:or'np este dara de divizorul având tensiu ..... de ş În plala Ua menJlonatA. Daca
Al + Rtrad, unde pentru RI $·a ales un poten!iometru avem posibffi1atea, esta bine sA alegem Ua peste 12 V,
de 10 kfl, ial pentru Rtrad se va folosi un termlstor Rth de exemplu 12.5 V .. t3 V (t 0,05V), pentru a nU &'lea
de tip NTC, avAnd valoarea nominalA (le I .. 2S"C) probleme cu selectarea releull.d Rei, a ă ten.silJne de
cupmsA orie",ativ În pt8ja 9000 .. 9 ten, 1UC1\J aste de 12 V. Per90roalloloaesc pentru experimen.
Evident, din potenjlometlul AI sa ş ţ tan - dar ş pentru allmentarea eootinul 11 unor con·
de OeSQJlare a comut8\Orului pentru tempe<atura de sumatori miei, cum este ş monlejui de ă - mlniecu·
prag preslabilill. Pentru a obIine un r&gIaj dit mai 6n, mulalot.re seo1ilate cu plumb - acid sutruric (past.t), de
polenllometrul Rt poate Inlocuit prlntr·un grup seria 12 Vn A · h. Sub un consum de curent redus,
R'I + R"t. unde R'I este lWI rezistor fix, ial R" t Un ă Indelungat la horna o tensiune de ce.
ţ ale ă valori se aleg In luncjle de va" 13+13,5 V, pem1i!4nd. pe durate scurta. ş alimentale.
Ioarea r;isponlbllA pentru Rth. Da exemplu. pe"'ru un unor consLmillor1 mIII mari (aYlrtizoare $OI'lOIa, becuri
te,mlstor Rth . 4,7 kO putem lua R'I .. 3.3 kO $i R"I. auto, ş de 12. V etc.).
2,51<0, Montajul deSClis permite obllnerea unei precizii da
Expresia tensiunii de compel1lt esta: Ucomp .. Ua · comutare de t O.OS"C III tefnlMl1Ilul1l embiantA uzualA
Rthl(R'1 + Rth), unde, ş R' I reprezlnUi rezistenta (ln jurvllui t . 2S"C).
inserlati In drcul1 din AI sau din R'1 + RO
t
.
Le atingerea pragoo de bescullle, Ucomp va fi
ă cu Urei . UaJ2, de untle rezuMa ş cA valoalea
de roglaj R' I va li egala cu l ezleten\8 termistorului Rth
1" temperalul1l de prag Inlarlor prestabilitA (pentru ă
"acolo" vom etectua lui RI astfel irdt ă ne
situam cAt mei Iproape posibil de pragul de Oesculare).
Logica da ţ e comutatorulul a Iost prazen-
ă anterior; ald precIzAm doar ci la scAderea tetrCMl·
raturii, rezistenla telm!storvlui ş deci ş ş ViI'
loalaa tansiooll Ucomp, conform relallel de sus,
6
Exemplul nr. 2. Comandt autorNlt.t declan .. U; de
ş tempel1lturll peR.a o IImlU superioarili
prestlbllita (prag sup.rior)
ş jigni, (\O$igur, chiar ş pe construc1orii Incepafori
daci relua de la capit descrierea acestui , 1 doilea
exemplu. ă la Inceputul sel1elului nostru (vezi
TEHNIUM JY, 112005) mentiOnam ă "1rurooSS\ .. " aces·
lui ge-n de montaje eoost1i tocmai In posibiftatea de e
invelu logica de ă In numeroase moduri, toate
TEHNIUM septembrie 2005

Ă
de simplu de rea·
mI.
'"o
De exemplu, penlru a
trece de le prag Inlerior la
..

pl'ag superior de Tempa-
" "

raturl, montajtJtui din l igu-
""" ""
iti 24 e'5te SUi ietel1t sA i se ,

laea una din ă
·
"
"
,
'"
"
2N2905
modifie;\rl:
,
- sa se Inlocuiasca În •

4,7KII
ă pozil ,ile raci pnx:e
ale componentelor AI
.'

Rtrad . Ath, ă RTrad sA
"
o" As, Re\I ,
I
Ile ă le Ua, A 1
!t tOKII
HI4007 t2Y
la masa (OV):
.0-
- sa se inY(lrsele Intre
1

ele empl,'lcatorulul
MJ-P.74T
op8mloonal AO, ă la
OIl 2.7 pinl
intra,ea Inversoare 4 sa lie
cor:oectat al
dlYlzorulUl de R2
+ R3, iar ta intrarea nainYefsoare 5, punctul median al
divizorului AI + Rtrad.
ii invit pe consuuctori neincrezatori sa se
COIlYir:-gA $Inguri, de ă celOr de mai
sus. in tapt . este singura metoda ă
acum) de a inmagazlna ş pe care poli sA fii
sigur.
Exemplul nr. 3. Comenzi automate separat a
declan,ate de ,cAderea temperalurll sub un prag
Interior ,1, respectiv. ş temperaturll peste un
prag luper lor
In nlJll1!rul tre(;1.11 (si in continuare În numArul de laiii)
am prezentat pe scurt comparator cu te-
reastrA. care 11r, douA pragUfi distincte de comutare. dar
un $ir9." releu de executie. care func)ioneazA dupa kt-
QlC8 "in Interiorulle<estrei - În alara terestrei".
Unele aplicatii practice de automatIZare comandat.li
de tempeOlturA reclamA insii ă pOlguri distincte de
temperat .... ' - unul interior ş altul superior - s;mukan cu
posibilltatn ca lIecare dint re acesl a pragurl s6
comande. separat. cAte un conslITlator specffic. Tocmai
"
'.
1,3KO
"".
"
lH28o.s •
,
"
"
"
-
"

""
,
"
4,71(0


,,,.,
Il."
O,

'N
lN4007
-
1001 ;.0.02_,"741
OIL 2,7 ploi
TEHNIUM ..,ptcmbrl .. 1005

acesta aste cazut exempluh.ri de laiii, elegant" conceput
de eitre autorul sAu. care va IoSl, pnn aceea cii ape·
leazA la un divizor comun pentru tensiunile de rompara·
\ia, deci necesita un singur termistor.
Schema de princî;liu. cu tOlite datele constructive,
mal ţ valoarea lui Ttrad _ Rth. este indicatii În figu-
ra 25. ""'ntru Rth se poate 1o1os1 un tennlstor de tip
NTC. cu valoarea nominatl (18 t . 2S' C) cuprinsA apro·
tot În plaia 900 n .. 9 k:Cl.
Atat dfvizorul P2 .. Rlrad, care
de comparat. cat ş celo ă divizoare PI ş P3
(potenjiomelre). care furnizeazA cele doua tensiuni de
rafBfin\.Ii. pot fi optimizate prin inl'odocere8 unor rez,s·
tenle ţ simultan cu redoceree adecvatAe vak>-
rilOr poten\>ornetrelor PI, P2 ş P3. pentru a spori t,nelea
reglalelor. Desigur, se eleg In tunelie de va·
Ioarea nominalA a tetmistorului IoIosrt.
Aeglajele necesare In cazul acestui montaj sunt ceva
mal complicate, cum ltf8 de ş se Incepe pnn
ctJrscarelOr ţ Pt ş P3 pe
mijlocul cursei (acestea tiind Unlare). Apoi. Ia lemperatu·
ra amblantJi se ajusteazA P2 astlel ca tensi·
unea de comparat Uoomp. regasitJi le bornele lui Atrad
• Rth sA lie cu din lensl...,aa de ali· ,
"
"
1.3KII
,

-
"
" "
"
m_
,
"" •

5,61(11
'"
I
,,-
' N
-

7
I
I

Ă
menlare. Acesle ţ sunl de lapt doar
ajustAri de pregAtire, da compatltlillzare ă a celor
lrei diviroare cu adevAratele ă pentru cele ă
praguri de lemperaturA propuse.
In coolinuare, se adoci! terrnlstofUl Am la t&mpellltu-
ra corespunzitoare jlf&gUlul Inferior propus. Oesigllf,
peolru aceasta (ca fi penlru urmitoarea ajuslare $Imi-
lari), terrnislorul trebuie ă l ie raCO<tlat la montaj In
exterior pm douA "re mal IlJI""Igi eare s.i pe<mU in11o-
lui. pe rSnd, In medii av&nd tempelllllne de
prag (!olite. Cu Rth la pragul lnlerlor de temperal ur.t.. se
26
,
,
o,,",
,
"
I
"
'"
.
H14t48
'.
2,71(D
"
4. 71<0
o
,
"
t N4t48
.
-
"
'"
"


Jon" /A141
OI.. 207 plnl
'.
, "'"
"
,
4,11(D
0,
TN4007
ajusteezA P\ astlelTncAl $.Ii ne SiTuAm cat !NIl aproape
posibll de plt'll!Ui de ş ,1 releulul din stânga,
ReU.
ApoI se aduce Rth la temperatura corespunzAtoare
pragutui superior, aslgurindu-ne ci Reii si
rAmAnA. ş dupa ea. e "' ajusteaza. P3 astlel
IncAt $.Ii ne 3IIAm clit mal aproepe posibil de pragul de
ş al releului din dreapla. Rel2.
VA WrviI si imeglna!i singuri poabIe ţ ,le mon-
tajului descris mei sul, ... u - mal - IA
ş ă aboldll\1 In CUI"IO$tin\A de. cauzA
numeroasele lICheme de ,utomatlZare eare n lAl_zeazA.
O inerent' In ceea ce ş utiM18tlilila.taa
termi$loare!or in montaje de automatizare cu preten\i
do precizie o IntAlnlrn in domeniul ternperaturllor 00. prag
coborAte, sensibl mai miei dBefrt temperatura amtliantA.
Aici intervine din ce In ce mal Mlmnllicallv dlslpal la ler·
mica pe termistorul AtIl. cere II n"I()(I;lie.!i tempellltura
proprie In·lllpor1 ou cea a rnedlull.ll
In astfel de cazuri, ln locul termls!oarelor se folosesc
da obical CII. tradudoare diode al siliciu, eare, !n gene·
rai (Ia un curent direct de lmA ş 1, o cidere de.tanst-
une in direct de cea 600 mV) au tOale aproKl mallv
acela,1 C<lelieient da ţ cu temperatura a cAderii de
tensiune in direct, de cea -2mVr C.
In eceste ţ de ţ (1 mAl6QOmV), pu-
terea dlslpatA da diodA este l oarte mic!! (cea 600
8
ded IVJ are cum slI ii semnific8t1v temperat ......
Exemplul nr. 4. Comanda .uton"lllti dec:1.n,a11 de
o dllerenf.!i de temperaturii
EYOIUJia temperaturli i ntr-o incintA, IncAlzirea unui
etc.. i n ţ -' rnune
anele aseminaloare pol li supraveghe8te perrn.nent ,
cu evertiza''''8 de rigoare In 'l-i!ualii critice (anormale,
perieuloase) prin ă diferen\lti da lemperaturi
Intre ă puncte alese convenatlil.
In IIStlel de sih.llllii se
"
,
2N2905
I
-
T
."
H.SV
pcNIle doYedI util monta·
l ui propus In Ilgur. 26,
unde s·au pe post
de Ilt'Iductoare de tern·
peraturA douA diode al
siliciU, OI ,1 D2.
MontaJul le poal e
experimenta ş
apelAnd 101 la mocIulul
universal propus In llgurtl
5 (inclusiv Indi-
Ciltoare da Slare, omlse
aici pentru slmpl ilk.re) .
La .cest modul "' vor
elimi na cele ă divi-
loara de Intrare (pentru
UreI ,Ilkornp). Inloc:uln-
du·le prin puntea A' +01,
R2+02, ţ !;IIrle
comuni R4 ,1
ţ de batans
R'.
Logica de ţ
a !ost astlel aleasll IncAt
releul Aei sA lle
ancta.t (daci, prin con·
tactele sale normal deschise sA actooeze consumatorul
dorit, da pl!d.!i un avertizor sonor) atunci cilnd tempe·
ratura diod&i D2 este cu pu)in !NIl !NIre decat tempe·
IIItura lui 01. Se observi cii prin aranjamentut "dire·
ranjiar al blocului de .,I,alll. eornutatorullVJ este
in1Iuen\8t de temperatura efectivi a diodelOr. el n..nar
de dileranJa <intre ternperaturile lor. trfIdu$.li In dilefefllA
a c.!iderilor de tensiune In direct pe ele.
Se yor loIosi de ţ diode cu !lirlCiu de mici
putere (dimensiuni mici. ţ termic.!i miel). de exem'
plu cele 00 ţ din seria. lN4148. Este bine
"imperodlem" cela ă diode dupa ciderea de tens,·
une In direct, de ă pentru un alren! de t mA.
In montajul propus. curenJîi d"ee!1 prin diode sunt
ţ de rezi stenlele ţ At.R4, respectiv
R2+A4. iar ţ A3 ş ta modnicarea
lflA a raportului dintre ş curoo\l. In vederea ega.-
ă cAt mai exact", a c.!ideriiOl de tensiune in direct pe
ce1e ă diode in starea e.lind diodele IlO aMA la
ş temperaturi.
Singurul reglaj necesar tocmai In aC8l1$tl
echmbrare Mai precis, cu diodele Dt ş 02 aflate
riguros la ş tamparaturA. se ajusteazA
poten\lometrul R3 astfel Tncât sA ne plasAm cAt
aproape posibil de pragul de basculare al comutatorulul,
de ă la [imita extremA la care relaul se mal alll lne.li
ş In aceastll ţ cAderi le de lenslune pa
TEHNIUM ,.ptembrle 200S
i
II
(
CONSTRUCTORUL Ă
cela douA diode sunt practic egala, dile!'eTl\a de ţ
i nt re ă ampliflcato/ulul opera\iona\tl.0 aste pracl ic
!'oUIA. ca alare ş lui va l i In starea lJl,";;t. deci tranzis-
torul T in COtIdUC\ie $1 releul ReI ş Aeeastl situ·
a!le de echilibru sa ţ ş ciad. temperatura
ă II celor douA diode ş sau scade (Intre anu-
mite limita), deoarece caderile dIItensiune pa diode YQf
scAdea, respocliv, YOf ş cu ş "rata·, de cea 2
mvrc.
Cu aeHsta montajul .sta gata de pus la ă
bineinle1es <lJpIi ce YDm fi amplasat diodela in punctele
Tnlrll care dorim si ă
eondili exigente de laboltltorj asle un prost condr.dtor
de ă are o rezlslivftate ă Ioarle
mare. In ă Ins!, ne lntAlnim aproape I ntotdeauna
cu o ap.I mai mult sau mal pulin "mlneralizati", re-spec-
IN- O ă In care se ă dizolvate diverse substanle
minerala ă baze, acizi), majoritatea disocipte in
lonI ş negativi, care, in funclie de natura lot si
mal ales de COI'IC8I1trnjie, reduc ccnsidefabil rezlsllYi-
tatea apei, mai bi .... zis a sok.Iltl apoase,
RezÎ$tlvitatea ă a apei poate fi ş este) uti ll u-
U1i ca traductor In diversa apa.ata , 1 montaje, inclusiv de
Ur'IOf miei diferenla r--;:===;:====::;=====::;===;:===::;;:;;;:--l de temperaturA. ă pre- +u"
supunem eli la 00 moment
dai temperatura lui D2 a (12-1 4.5V)
dewnil mal mcl decat cea
a lui 0 1 cucea 1"C. Ace;l$\a
lilCe implicit ca tensiunea
ă pe 02 si ă cu
cea 2 mII mai mare dacAt
cea pe 01; intralll8 neinver.
soare a AO dowlne asUal
"mai potillva" decât intrarea
Inve,soare, ş tJ?
ă In starea U-,al'
tranzistorul T, de IIp PNP, le
blochead. Î!lr releul Aei se
elibereau,

DU .. 2><7 pllli
l_-=:'f;; '" t2'l/4OmA.
27
Invers, caM temperatura
lui 0 2 deYIrIe mal mare cu
cea lOC dectil cea a k.li OI,
AO comutA In starea L __ -,--, __ -,-, ___ --, __ ..,. ___ :-__ --,-:-___ -,--"
U.al' tranzistorul T intrA In coMuclla ş raleul automatizare, De oxemplu, pe o linia ă de
ş Îmbutellere a unei ape plate se pOf.le motlla un diS!»
Desigur - al urtel când aceasta prezinlA llnume l lliv care sA motlltoriZllze rezistivitatea el(lctric;li, acesta
Intaras practic - reglaroa balansului din potenliometrul ă comanda oprirea liniei atunci cAnd se lma·
Al se po3te lace Si pentru un "zero lais· , respectiv pan· glstreazA o scAdere elUlgerati a ă electrice.
tru tenlpe!l'lluri (1'1\1 prea mu") dileme ale diodeIor OI ş i n aplicaliile uzuale, InsA, prez90!& sau ţ apei,
02. Cu aiia cuvinte, acast procedeu .... parmlta $li sem· 03irecum ă principiul 'otul sau nimic", este ceea ce
nalim atingeraa unor diterenla mal mari de ă na ă ş aceasta simpl ifica mult lucrurile, etici
lnlre diodeIe 0 1 ş 02_ [);oIr eat de mari - rima .... $1 se nu mai trebuie ai conl de VIItoarea exacti a rezis·
ă experimental cel Int ... a!a!; Indeaproape do ă de dopendenla acesteia de natura concen·
acast subiect, ciel eu n·am ă Irolia substanleklr dizolvate In ap', de ă etc_
Comutat oare declan,ate de umid itate Practic este sulieia!'lt si! ne ă o ă cu
Abordez doar In treaeat acest domeniu larg de apll- etectmzi metalid, pfI!ferabU eu o geometrie ş ajuste-
ţ ala comparatoarelor de tensiune, pentn; simplul bWi (pentn; probe), care $li aprOlCimaliv un
motiv eti In revista TEHNIUM altele similare) s ... u anumit YOIum de ă (sau de sllbstan\A oarecare
puDlicatlracventast!el de montaja(unulesledat chiafln Imbibatll cu ap.I). Acest wlum de lichid sau de su\)..
ă de ă ă ă se ca(le ş ă ă mal mult sau mal ţ umezit' YB prezenta, lnlre
lacem, pentrllllzul constrllelorilor ă cArora li se cei doi electroli , o ă rezislen!A electric' pe cara o
ă rubrica de ă vom putea t0l051 nemijlocit ca traductor de tipul 'lotul
ş cum bine $lim cu lOii , in viala noastrl do zi CJ,l zi sau nimle": valoare Ioane mare a rezislenlel .. absenta
ne IntAl nlm ades cu silIlalii In core apa sau apei; valoare ă a rezlstenla1 .. ţ apei.
umezealalumiditatea pAtrunde In locuri nedofite $1, ca PrinlH,n aranjament oxperimental al geOmet,iel alec-
etare. 101 in1 ... esul ai IIlilizaim diverse metoda de trolilor $1 al distantei dintre ei, putem tac. ş ca va-
aV8rtizara In astfel de k)area de demarcatie a respecti\lfl'l1911slenle - tllIduetor
Apa , desigur, nu esta o ă ă un parametru si se situeze Intr-un domeniu COI1V8nabil, de exemplu
pe care $lI-l putem loIosi direct ca traduc\or In montajele intre cAteva wte de oIYnl ş kilootvni. eveo1ual
comparatOil I9 de lensiullll de cere llII ă aici, Ea zeci de kUoohmi.
11.19 Ins! ă ă mb urabilo (deci care Tocmai acesta esle cazul prast.lQUS penln; monta-
500t ă fizice) ce pot fi folosite pe post de traduclor, lui din IIgu" 27, In care este ă schema unu;
Intre acestea aflându·se ş /lIzislMlalea ă ă lIYertizor de umiditate avlnd la ă un comparator de
uzual p. teooiullll eu AO.
Apa et'limic purA (I;!e exemplu, o ă distilata in (Continuare I n ni_ vIItor)
TEHNIUM septembrie 1005
9
TEHNIUM PC
PORTUL
SCSI
Elena lullana Anghel
Ciprian Adrian Stoica
SCSI (Small Computer
System Interface) se poate
traduce drept ţ ă de
sistem pentru computere
mici (o ţ ă de tip para-
lel). ţ ă este
" scazi". Acest tip de port
poate echipa computerul
sub diferite forme, ă
cum ă (sunt prezen-
tate versi unile de echipaTe
ă cele interne sunt
similare, cu deosebi rea ă
nu au sistemul de prindere
cu ş sau cleme)_
Un SCSI pe B ţ ara 50 de pin;, iar cel pe 16 blll are
68 de pini.
Pentru a face conexiuni cu conectori diferi!' ca ă
de pini. este necesar un convertor (acesta ă ş
f unelie de "terminar e" pentru pinii ă ş l iberi), care
ă nu asia 101 timpul indicat. Spre exemplu, din 68 in
50 se poate lace conexiunea. dar din 80 (SeA) in 68 sau
50 nu este foarte recomandat, putând probleme.
1n modul In care este tratatâ In acest articol, no!iunea
de port sesi cuprinde conedorl , cablul de ă ă ş
convertorul (adaptorul sau controler-ul) necesar ges-
ă datelor vehiculate pe acea ă
Se pot oonecta la un port SCSI periferice de tipul:
hard disk, scanner, eO-RQM sau orfce alt dispozitiv
care ă o conexlune da mare ă Intern cât
ş e)(lem. Conectarea ă a mai multor periferice
la adaptorul de sesi face ă ă cu o
ă perilerica sesi prezentând un port de
COneXIUl1e cu cea ă sau cu controlarul. respec-
tiv UI1ul pentru conexiunea ă sau pentru conec-
torul terminator. ă de la un astfel de
contro1er este de ă ă la 7 (in versiunea narrow, de la
o la 7, dar ultimul este rezerval penlN cardul/adaptorul
de SeSI) sau 15 (In Wlrsiunea wl de). Pentru a putea
apela mai apoi la oricare din P!'rifericele conedate
simultan ă ş SeSI, se ş un
sistem de numerotare a acestora (un ş 10 prin
care se poate selecta o ă reprezentând conexiunea
ă - ă pefifencei respective). Fiecare
dispozitiv are 00 10 propriu. Ultimul dispozitiv conectat la
SeSltrebuie ă ă de obicei un conect or "termina·
tor'", ă un conector identic cu cel de sesi dar care
nu este ă cu cablu. Acesta închide practic portul
sesi dând astfel informatia ă este ultimul dispozitiv
cOflectat la acel controlar. In cazul In care un estfel de
10
termlnator ş pot ă conflicte.
ă de conexiuni la un sesi este ş
fel nojiunile da:
- LUNs (Logical Unit Numbers) care permite
conectarea mai multor periferice la ş 10 (practic
impart ş 10);
- SLUNs (Sub Loglcal Unit Numbers) permite
conectarea mai multor periferice pe LUN (se
ă o ă ă
Standardele ut il izale sunt narrow pentru 8 ţ ş
wi de pentru 16 bilL
Funcj ie de tlpu standardului, sunt prezental e 1n tabel
rata de transfer ş alte caracteristici:
Sw.;bmhJISCSI
Modul de transmisia a datelor l ine de tipul da semnal
utilizat, astfel:
- HVD (High Voitage Ditferential): se poale utiliu
pentru a transmite datele ă ă distorsiuni pe un cablu
mai lung ă ă la 20-25m) . ţ ă la 5V;
_ LVD I Low Voltege Ditferential): are o comportare
mai slabil n ce ş lransmisia datelor pe un cablu
mai lung ă la 1O-1Zm), Se ş pentru a ţ
TEHNIUM septembrie 2005
TEHNIUM PC
o ratl de transfer mai mare de 40MBIa deoarece
ă la 3.3V;
- SE (Sing1e Endad): se mal u1ilizellzl ş termenul
.reglliar" care este impropriu; standardul ţ de SCSI
la acesta lace refari,e. Semflillul poate al fie perturbat
de zgomot (semroal perturbator eldem);
- LVOIMSE (LVOI" Multimode Single Endedj: este o
ţ LVD care f&ce comutarea din lVO In SE când
este ă conectarea la SE a unul lVo.
ansamblului estlel obIinut Wf II mu" dmi·
t tArKIu . d ti SE Pri
nua e. compar ·se ca o conexIune

p
"
urmare. fizi(: se poate face conexiunea. dar
paria'·
manJele se pierd.
Conexiuni de tipul lVD-HVD nu aunt t olerale.
ReaClia depinOO de
- pe,iIe<cllVD pe o reI&;) (conIfOlef fi .....antual
periferice) de . HVO duce IiIlnchidefea riferlcel:
.. ".
- ă HVO pe o retea LVD duce la lnehlderea
Intregi retela.
Cablul este realizat din 25 sau 34 da perechi de fire
splralate din Cu, izolate. care trebuie sA prezinte Intre
cele doud capete o impedanlll de 11 0·135 n.
Poate avea pAnA la 6m daca este vorba de
un seSI. 3m pentru Fast SCSL sa .. .. sesl cu
pinA la 4 I(}.uri lIC\iIIe 4i doar 1.5m pentru mar de
4 active.
a deteflnina daca portul seSI este HVD sau
SE. se ş PC ...... I. se dacupleazA cabllIi ş se
ă ă rezisten!a intre anumllll*1l ai portutlli. ţ
de tipul oonectorulul . astfel:
Intre 2 ş 24 pentru conecto, cu 50 de plnl tip
Centronics;
Intre 3 ş 49 pentru COI\ftClor cu 50 de pirli tip
00-50;
Intre 2 ş 33 pentru conector cu 68 de pin!.
OacA 'Alloarea ă esle de cat_ zecimi de
otvn. atune! este de SCSI SE; daca se obIlne
o valoare mal mare de 1 ohm aste un seSI tip HVD.
Avantajullolosirll unui port SCSI aste aceta ă
spre deosebire de IDE. care se bazeaza In plOpO'1le de
95% pe procesor transferul datelor. sesi ă
doar 5% pentru bulfe, (memoria .tampon1 . In plus se
pol conecta mal muhe periferice care pol 1UCf8 simuhan
(pânAlB 15). Este ă mal COStîsil0ar8 soIU\ÎII cu SCSt
Notl .l . Am evitat traduce.ea din limbe engul a
ecelor termeni care prin aceasta ar II pierdut
din ţ ş In ţ In ă
ă VOr fi ş reperall In manualele
diverselor componente pentru PC care pre·
ă un port SCSt
2. Am termenul de "pe,ilericA° pentru
orit:e dispozitiv care se conectead It un port
- de otHcei exterNi (adIcA i n alara
centrale).
TESTOR DE CABLU
CORNEL S I Ă
ă incI
'"
mOO"'
pentru verillcarea se conedead la Intrare. Pentru un registru cu N blsta·
cablurilor de relea ş nu numai. realizat In ă variante bili rtzultl un ă cu N ă Se deplaseazA un 1
oonstruetiva (lig. 1. fig. 2). Montajul este le bf,zA un sau un O. fiind complet dacodilicate. Un astlel de
nl.lfTl8rAtor In dintr·un regislru la care ş nl.lfTliirlito, trebuie pravlzut cu un circuit de
l ' "
"

r
..
>-
..
>-

>- ••
• •
i'

i"
i"
1fl'-
i"

.-


l'
,
i' T
1,1-
-
••


i'
-J.-
• (1-
r
,

-
..

,'o

\-
"
••
••
1
TEHNI UM septembrie 1005
11

TEHNIUM PC
,.
.. .. .. .. ..
"
.. ..
"
..
..
"
"
"
"
'Of-
.,.
-.

,
"
" "
,
"

,
r--' t...-J


,
,,,
.,
•• .-
-
••
.. .. .. ..
"
.. .. .. ..
••

..
• •
.. .. .. ..
, ..
..
..
", .
", .. ,
" '"
" ..
...
••
••
.,
..
• • •



p "
..
"
.. ..
..

..
." ..
. ...

'"
..
..
..
,j.
.. , ,
,
2

..
y
" Li
..
Li
..
"""
"""
" ..
care ă fie actionat atat le punerea sub tensiune, cAt doar 4 bistabile pentru ă se ă cablul p&
ş o.ri de ă ori este nevoie.
perechi ş nu pe lir<l; pentru mai multe detalii, reve<le\i
In figura 1 este prezentat un ă 11'1 inel rea·
revista TEHNIUM nr. 412004. Pentru a nu ă
lizal cu 4 bislabile de t ip D. din ă circuite inegrate
ş bislabllelor se folosesc tranzistoarele OI -as.
CMOS MMC 4013. Bistabilele au ă ş ş inde-
Ci rcuitul de reset esle realizat cu un buton SW1, care
perJdente. Transferul informatiei logice plezente la poate
"
fi, normal Închis
.,
pentru reset
"
intrarea DATA se face la tranzitia ă a frnpulsului ă prin ă (deschidere) câteva
de ceas CLQCK, Comanda bistabil ului pa intrArile
secunde (4 s - 5 s), sau poate sA fie normal deschis,
SET ş RESET este ă de semnalul de dar in acost trobuie menl inut Încllis cât limp se
ceas ş se pe nivel "' " logic. S-au utilizat
fac ă ă i n ambele cazuri aClionarea tui SWt
"'
! :'

I
""
i
,
,
1,
I
ţ
,
r;lJ
;,;
,

,, 1
"

'"

I':jl
'l4il1-

I
• :!lI1
3a
,
... ..

,
12
TEHNIUM .eptembrle 1005

TEHNIUM PC
"" "
., .,
••
., .,
..
"
...
8 8
118 8 8
8 8
8 8 8

o
o
• •
o
" 0

o o
: :E 88 [.: ·1

o

,E [.J
o o
o
--"
, o o
8 "" CI
."

"
"'"
r
LI . "H
" o
,, 0
" o
8

ii

D8 D8
D8
3b
•••
••
... ..,
."
..
"
.,
..
"'
"' ...
"'
o
8 8 888 8

o
o

..


!!l--::!l 1_ Cf
o o
i l
..8

o

.. o
o o

"
.. ..
8 8
"
[.J
"
D
"
D
"

r. el
8·"
.IP!
8",
[;] !P'
8


,
,
.,.


1.
Ţ . 1
1->18· ..
[
[EG· ..
4b
TEHNIUM o .. p.embrie 2005
13
ţ PC
se ă ă conectarea tensiunii de alimentare
(+9 Vj , Bistabl lele sunt conectate intre ele prin leQaree
ş negate la intrarea de ceas a urmAtorulUI, iar
intrarea de RESET a ă bistabil esle ă
pnnl,-un circuit de Întârziere RC (R t Ct, R2C2, RSCS.
R4C4. 2,2 MO, 1,5 )lF) la ş ă Q a ş
bistabll. Circuitul 00 AC ă ş timpul
ciit sunt comandate
tranzistoarele, deci cât
timp se aprind diodele
LED ă
fI'!,%hii testale.
In figura 2 este
prezental un circuil mai
economic. real i.et cu
porJi Ş din Integra-
tul MMC 4011 sau
MMC 4093. Circuitul de
reseI este realizat Cu
RleS (2,2 Mn, 2,2)lF)
ş aej ioneazâ automat
la punerea sub tensi·
une. La secunde
ă punerea sub len·
siune, ş ţ
a,C,D vor 1rece În · 0"
logic, mai ţ A. Care
depinde de constanta
A1C5; ă la ă
carea 1111 C5tranzistorul
OI respectiv Q6 sunt
comandate, iar C2
ă (aproximat iv
ş potenlial pe
ă +VDD . ă
ă lui C5,
ş po<1ii UlA (pin
3) trece i n ·0" logic,
ă blocarea
tranzistorului OI (05) ş
inceperea ă ă lui
C2(470 nF) pr in R3(2,2
Mn). ş po!,!ii ula
(pin 4) trece i n ·1 " logic
, i ă tranzistorul
02(06) In ţ ş
ă lui C3.
ă ă lui C2,
ş po.,i i Ula trece
In '0" logic ş ă
mai departe poarta
UI C
O ă ţ
ă a acestor cir-
cuite (fig. 1. fig, 2) este
adaptarea pent ru
aC1ionarea unor ţ
(ghirlande) luminoase.
ă celulelor din
scheme poate ă l ie
oricât de mare. - În
ţ de ţ sau
ţ
In figuril e 3 ş 4 sunt
prezentate cablajele ş
planurile de Implantare
cu componente elec-
tronice. Montajele sunt
alimentate de la o
balerie de 9 V
14


?\
9

f
"




..

••
-.
--
ă Deoarece mai ţ ne-au sesizat cll
schema testorului de cablu (figura 2) din TEHNIUM nr_
412004 este greu ă o republicâm ă In figura
5, cu scuzele de rigoare.
-
-
 i'
-
i'
-
'l 'l

,- ,-
-

• •
-
-
"
-
-
-
-1-i-I-
.1-
1-1-1-1-1 .1
8 5aS<58 l':1 â8 B
o
v
,
1"
o OM
"
g
"
••
-

o
"

b
a
-
'1


F
"
v

-"
l:' "" -
'1
5
TEHNIUM septembrie 2005
LABORATOR
D
ioda Zener este cel mal simplu dispozitiv elec-
tronic stabi lizator de tensiune. Pe ă aplica!i-
le direCle În acest scop. acest dispozrtw electronic are o
muHitudine de ţ de ă ţ chiar secrete, a ă
ş ă ş spectrul de aplicatii. Uneori. In prac-
tica ş amalorl, sunt ţ În care. din li psa
COmponanlelor necesare, sunlem nevoiV ă ă la
unele artificii pentru a ţ problema. In cele ce
ă sunt prezentate cAteva astrel de ţ
culese din diverse ţ de spe<:ialitate, pe care
le-am experimenlat. unele de voie. altele de nevoie.
ă ă VOr pUlaa fi de folos, mai ales conslructori lor
amalori ă Menllonez faplul ă În figurile din
articol apar ă simbo uri ţ dlfenle pentru dioda
Zener, ambele tii nd foarte frecvent utmzate In Illeralura
de spe<:ial itate ă
ă ă a inlra În detalii le fenomenelor ce ă
func1ionarea acestui dispoziliv. voi reamInti succint
mecanismul de stabilizare. prin analiza caracteristicii
tensiune - curent ă În fi gura f . ă cum se
vede, la o anumila valoare a lensiunii de polarizare
ă Uz, care depinde de struclura ă a jonc-
1iunii. dioda se deschide. ţ curentutui fiind foarle
mare pent ru varia! ii mici ale lensiuni i aplicate la bornele
aceSleia. PUlem spune alunei, cu slJlicient de ă
aproximatie, ă tensiunea la bornele diodei se ţ
ă ş curentul prin ă ş o ţ În
limile destul de largi. ă schemei un rezistor ca
In figura 1, obtinem cel meI simpllJ stabili zator de tensi-
une. Rezistorul R se ă ă curentul
prin ă ă ă avea o ţ cel ţ În limitele
In care se ă ă se va modifica curentul prin
ă ţ ă conl ş de varia!i il e est imale pentru
tensiunea de Intrare.
Pentru a descrie simpiisi fenomenul de
stabili zare. putem considera dioda In con·
ţ ă ca un rezervor de CUrenl,
care În situa! ia În cere curentul de
ă ş ă
ă ş codând
esle mecanismul ş În cazul În care ă ţ
tensiunii de intrare. Astlet, o ş sau o ă a
acaSleia va provoca o ş respectiv o ă a
curenlului pin ă ţ ce va fi preluata de rezis·
torul de balast R, lensiunea pe ă ă apro·
ximat iv ă deci ă
1. Mli ri rea curentul ui de sarcina la un stabilizator
cu dioda Zener de mici putere
ă din cele de mai sus cii dioda Zener ă
ş ea energie ă de la ă consum ce depinde
de curentul prin ă ş de tensiunea stabilizata. De
aceea se labrica o ă destul de ă de diode Zener.
care nu ă numai prin tensiunea de slabilizare. ci ş
prin curenlul maxim pe care·1 supolti, respectiv puterea
ă ă care este produsUl dintre tensiunea
Zener ă ş curentul maxim suportat de diode in
ă Diodele Zener cel mai frecvent intalnite pot
suporta puteri de ordinul a 1W, (:<lea ce penl ru o ă
de I OV. de exemplu o ă de l ipul PL1QZ. ă
un curent maxim prin ă de numai 100rnA. valoare
care in unele ţ nu este ă ă Se ă ş
diode de zeci de v
UTILIZARI
destul de
MAI PUTIN
,
CONVENTIONALE
,
sarcinii din curentul ă ă
scade curentul absorbit de
ă ă ţ
este ă de ă
ALE DIODElOR ZENER
al ă curent ş
ş 1n lelul acesta, prin
aceSI joc al ţ
curentul total debitat
de ă ş tensiunea
pe ă ă
aproape constante.
ded s·a ţ o sta-
bil izara ă ă
"
m
"
"
U"""S ,-
----
,
, ,
•. ,
,
,
" ,
,
,
1
,
,
SI UNELE ARTIFICII UTILE
,
Ing GHEORGHE REVENCO .
scumpe ş din ă actualmente sunt greu
obtenabile pe pia\8 ă ă dorm ş ă
, ă un stabilizator de acest tip penlru ţ
mai mari. ce·i de ă
-

O posibilitate ar fi conectarea In paralel a mai
multor diode Zener de acelat tip. AceaSla ă nu
este o ţ roKOmandabil , deoareca, pe ă ă
"'
aspectul economic, dispersia ă a para-
"
,.
metritor diodelor ar afecl a nelavorabll Slabilizarea,
ţ prin a<:ele diode s-ar repartiza inegal.
ă o ţ ă mai ă ş foarte
ă Ast el, ă un montaj ca acela din
fir,m-,
f igura 2a, ă o diod;'i Zener a ă ţ
ă se ă aproximatw cu lactorul de
TEHNIUM sept embrie 2005
15
fn CU'e<11 p. Deci, daca
vom loIosi. de exemplu. un tranzistor
de tipul 2J1&3055. care are p _ 30,
folosind o ă Zene' cu Pd I W,
se poate obllfl8 o ă echiYalenl.!i
ce va putea disipa o putere de
aproximativ 2QW. Stabilizarea va fi
cu ă mai ă Cu cât p va fi mai
mare. exlsla deci l$f',ta\ia de a alege
0,
L
·r·r,.l,

;'/" 1>1'
ro
,
"
,

0,
"! l©
tranzisloare cu p ctit mai mare. dar
alegerea lranzislarului nu se va lace
In ""mui rilnd dupa valoarea lac-
torulul de amplilicare In curent, ci
dupil curentul ş disipalia maxima
sup<)(tabllA de acesta. atAtln circuit·
ul de colecto.-. c't ş In cal de baza.
Dacii In uemplul de mai sus s·ar
lalosi un tranzistor BC109. care
poate avea p l! 500. ar rezurla tea-
retic: o ă de peste 500W, numai
cii acesttranZl5tOf nu poate
un curent de ă de l00mA ş ni!=i
o .. !It colector de 500W. In
-, "
figura 2 loot prezentate trei van·
pnte posibile pentru scopul propus.
In figura 2a se ş 00 tIanzis·
lor npn, In 2b 00 tranzistOl'
pnP. Iar In figura 2c avem un mootaj
da repetOl' pe emitor, sarcina fiind
conectatil directln circuitul da emi·
tor. De remarcat faptul ă dioda
ă asllal ă va avea
tensi unea de stabilizare mai mare
decât a diodei Zener ut ilizate, in
cazul schemelor din figurile 28 ş 2tl.
ă la aceasta tensiun'!8
ă - emitor a tranzrstorului. In
cazul repetorului din figura 2c, dioda
echivalentA va aYeS o tensiune de
stabilizare mal micii decl!t a diodei
Zener, cu tensiunea ă a
tranzrstorului. Referitor la r'OUf'l 2a,
lrebu!lt men110nal faplul ca dacii In
ţ curentul de ă
scade sub valoarea curentului
minim (le deschidere al diode!, petl-
tru ţ perlormantelor de
stabilizare este ă montarea
ullUi rezistor intre baza ş emitorul
lranzistorulul , ca In l igura 2b, a ă
valoare sa ă din ţ
16
LABORATOR
-::;U,,'
R,.
Imi"
lA'lde U2 ,1 Ul suntte<1siunile de
ies,re. respeeciv de intra,,:,. Iar Irrm
esle Cuftntul mninl el diodei Zene<.
Nu trebuie pierduta din vedere nece-
sitatea monttiri tranzistorului pe un
radlatOl' corespunzilto'. daca este
0'
"-o
"'
io' .
,;><
""
"
o,
ro
o
"
"'
."
'"
"'
3
cazul. Dioda Zener ă
ob\inu1A dupA schema din figura 2a,
este frecvent In mootaje de
cioasâ alegere a acestOl' compo-
nente, Ş ma, ales alege'ea oplrna a
curentului prin tl1lnZlSlof (dooarece
valo,"ea coeficientului do tempe-
ă dep,no:!e de acMl curent),
perm,ta real'zarea unei diode
ed1ivalente aproape per1ecl com-
ă termic. Metoda se ş
la 'ealiza,.a dlodelo, de ţ
2
"

"

"

"
care sunl elemente de ce fIU
pnn dlslpa\le, având ă
o stabilitete ă Firmele
producatoare de componente semi.
canductoara oferil asdel de diade.
care da lapt sunt ş circuite inte·
IITta (de (flOdele Phili ps
X45 - 8ZX5Q).
2. ă l aclOful ui de slabi-
lizare la I l abll l zaloarele cu di ode
Zener
Srmplitatea slabiltzatoarelor cu
diode Zener se ş pnn per-
forman\e m.1 modeste decAt In
cazul $Iabillzaloarelor Intagrllte, sau
al schemelor cu amploticalor de
e<oare. O ameliorflr. ă a
r
--;===7::::-----, r>8rlormanlelor se poate oiliine
ş loarle simplu. foI(>Sind ă
(sau mal multe) diode In ă
ca ln I lgura 3. Asllal. dacii varial ia
tonslunii de Iltli ire. ă la vari -
al ia tensiunri de Int rare prin primul
aUe Rd1
etaj se poate scrie __ • __
AUi Al
"'
pentru cele

ţ a sarcini la sup<atensiune.
AUi
douA ataje vom avea
unde Rdt ş
prin sau ca s.iguranJ.li. ă
rezislorul de balast eSla Înlocun cu o
ţ
Foloslrea combinaliei dioda·
tranzislor. mai sus prezentata, mai
are un avantaj. DiO<k!I{o Zener au un
coal iciant de lemperaturi! pozniv. iar
ţ ă - IImitor a tranzis·
toarelor npn cu Si are un coeficient
de ă negat iv. O judi·
Rd2 sunt rezistenlele dinamice ale
diodelor. ca'lI de reogulli sunt mult
mai mici decl\t AI ş A2. deci va·
Ioarea raportului va fi considerabil
mal ă Desigur. lens1unea Zener
a primei diod. va trebui lie mai
mare decAI a celei de a doua, ş cu
T EHNtUM .ept.,mbri., 2005
ă aceasta ă va fi mai mare,
Cu atât A2 va trebui ă mai mare,
deci stabi!;zarea va fi mai ă
Dezavantajul sol utiei ă in
necesitalea de a avea o ă pri-
ă de tensiune mai mare ş in
ş randamentului , deoe·
rece pe R2 se va prodllCe o disipa,ie
ă
O ă modalitalo de a obl ine o
ma'e stabi litate a tensiunii de ş
ă În inlrodLJCerea diodei Zene'
În unul din ţ unei punl i echi li ·
brate. Ca În figura 4, cu conditia A!
R2 ş A3 _ Ad, unde Rd este rezis·
len,a diodeL ă ă eSla
ă pract ic numai Ca
sursa de referinta. foarte stabil a la
ţ tensiunii de intrare.
Dezavanlajul aceslei scheme con-
sta in rezisten,a de ş mult mai
mare decât In cazul stabilizaloarelor
din figurile 1 ş 3.
3. Stabililarea unei tensiuni de
valoare micii
Dalorita ă ţ fenomenelor
fiz;ce ce ă la obtinerea carac·
teristicii "de ă ş În condllC\ia
"wersa, curbura ş panta acestei
caraClellslici derHnd de tensiunea
inversa ă Astfel, diodele cu
Uz <: 6V ă o stabili zare mai
ă decat cele cu Uz > BV, care
au o ă mult mai ă
Aealizlind ă un montaj ln punte,
,
n ee
10130
,
'"
LABORATOR
ca acela din figura 5, oblinem o
ă ă a ă tensiune
de stabilizare este ă cu diferenta
tenslun,lor Zener efe celor ă
diode, polul pozitiv fi ind la catodul
.
"' "
. .
5
0,
y.
,
'" '"
.
diode] cu Uz mai mare. jn figur.l 5
s·a considerat Uz1 <: Uz2. De aici
zy se

,1-
-ci; 6
. "
!
9
8
,
,
5
,
,
apare ideea ă ă se inverseaza
cele ă diode (opera1i une Ioarte
comod de executat cu un simplu
comutator, d,odele avand un punct
se ob1ine, daca se
lIl\Iersarea Ioarte ă a pola·
fllli,i , sursei astfel stsb,lizata.
Aceasla inversare poate li ş
mandalll , ă se ş i n locul
comutatorului un releu adecvat
ă dorim sll stabil izlim o tensiune
de 3V. VOm putea util iza o diodA
Zener de 12V ş una da 9. 1V.
Metoda are aplicabilitate nu numai
pentru stabil izarea tensiunilor m;ci ,
ci ş in cazurile În care nu dispunem
de o dioda pentru tensiunea ă
dar putem face combina,ii cu alte
diode Aezistoarele Rt ş A2 se
dlmensione"zlI d,n ş consi-
derente mentionate la incepulut arti·
col ului pentru stabilizatorul simplu
cu O diodll Zener. RezlslOrul AA are
rolul de compensare ă fIind
facuttat iv. Un dezavantaj al acestei
scheme consta, În faptul ă tensi·
unea astfel stab,lizatli nu poate avea
punCi de masli comun cu SUrS6 pri·
mara, Este de la sine ţ ă la
aceastll schema In punte putem
aplica foarte bine ideea de la punc·
tul 1, ă daca este cazul,
ţ stabiliza,i cu ajutorul unor
tranzistoare de putere ă
toare. sau ă pentru o compen·
sare ă ă circuite inte·
<'ee • _
J
le: ' u
s JB 15 2e es
7a
TEHNIUM 1005
2
,
,

.'
B Y7 (1
15
7b
17

gratII profesionala, unele cu scheme
mal lMJIuato, care ă cele
douA idei p8f11ru ţ unor
diode de ţ performante pen-
tru tensiuni mici (de ser iil e
LM103 ş LM1 13 pentru tensiuni In
gama 1,2·5,6V).
4. FoIoslr .. baU -
emitor II unul tr .... u.to. ca diodA
,-
ţ emll(lf·badi a
opn, ţ In
sens invers, adiel .. pe emitor, are
caracteristica de dioda Zene •.
Tensiunea nominalA Zene. II ""ei
u tlel de diode It ă ă intre
6,1V fi 8V, IIYAnd LWI coeficief>l de
(Jfpenderlt de nivelul
curentului dl0d6. euprins Intre
2·3 mVI"C. dlnamicJ
u te determinatA de mArimsa CU'(lI1-
lulul in regim static, va·
lorl mai mari chl. r de l oon la
lranzistoarela cle curent mic. Cu
tranzlstoare de cur, nt mare se !Xl'
obIine rezlslenje dll'lllmiee e/liar sub
100 la cur8fl\i SLlIici de peste SmA.
Colectorul se ă ă tie
legat la emitor. se poate seu<tcirl::ui·
ta ş la ă sau poIIl(I fi ă In
{lol. In Umpul ţ ca ă
2:eoo. sa prrnluce o oogradare e
Ş in CUrtnl el lranzlsl orulul
la nivel mic. De aceea. se reco-
ă ca lranzl$toruI care a IoSI
IoIDsiI ca diQdl Zener s.!I nu mal lie
IoIDsiI ca la niveluri mici.
5. Olod!l Zener vltlllblU!
Moolaj!JI Ioarle din ..
6 permila ţ unei diode
Zener echivalenle. a cArai lensiune
de stabilizare este i n limite
ep,ooablle. Tensiunea stabilizatA
depinde da dioOII util l a1li ş de va-
loarea reostalului P. Valoarea minmA
se ob\ine pen1rU P=O. tind ă eu
Uz+O.7V. f olosind l,1l'I lranzistOf
2N2219. Roo3IIO. P-sMl $i (1 diodA
PLSV1. am oolinut o ă
toare In limlleltl 5.8·4QV.
Perlormanjele depind loarl.
pulin de tranZlSl on.ol dar tre·
bult avui În veoere laplu! ă acesta
trebuie ă ,...,ort. un curen1 de
colector cel p!.I\in egal OI cel al
diodel Zener &li sup(lrte
Inlre colector ,1 amil or SUflllusui de
tensiune ş dlsipal'a din
produsul acestor mArimI. Exista in
literatura $i scheme ITI3I evQIuate de
mont:., cu 2-3 1r8nZistoara. sau cu
empf toara ţ denu·
mpropriu "diode Zenar vari·
abiltl". Acestea luni de /apt montaje
de stabiliZ-llre ce nu expkIateaz.l
fenomenul Zener.
6. Ul lI1zl rea diode lor lener În
calltete de varlcl p
In general . orice ţ seml·
18
LABORATOR
IXIrv;kJctoam po-emUi o capacitate a
cArei valoare depinda de natura


'N
t



1\

" :::;!::=iT
o
8
o
• • •
-,
sl rt.IC1Ura semlcondt.ICtoarelor
IobsIl0 ş de polatlzarea ţ

,

... ,,,
••
."

..
.

••

..
."
9
raspoctlva. De regulA. aceasta
se 5A fio cAt mai
nW;4 f i cat mal ţ ă de
dar $-81,1 Iea/iZM ş
turl semilXlnduCloare la Care
_ ast! capacitate poate aYea va·
Iori relativ mari ş variaOlIe În limil e
ap,ooabl le. In ţ de
aplicata. Aceslea sunl dlodele
cap. care au o teri' uti liza'e.
ţ din "sc.n" conde-n·
utcarele "", iablle macarico. cam
In ş manie" In caM dispwi-
WeIe sernir::OIlduetoere 81,1 eliminat
l uburile electronice. DacA penlru
".
10
,
"

ţ In domeniul VHf·UHF. unde
Iun! nocasarn capacitA!' variab<te
cel mull de ordinul zecilor de pF.
8lCl sUI pe ţ ă o dlwrsltate desl ul
de mere de diode varicap care
rAspund cerintelor. Ia frecvente mai
IOaH. untio se ce, ă ţ vari·
abile de sute de pF . • ţ este mal
ă Este drept cA in ealalBage
H gAsesc ş diode varlcap de
capacitate mal ma,e (de exemplu.
ee 113). dar acestea sunt destul de
scumpe ş actualmente. din Investi·
ţ fAcuta. nu sunt pe
p1eta noastril . Satvarea o putBm gasi
ş Ia diodele Zenar.
ă a intra In ţ
fenomenelor. ţ laplUl ca o
ă Zener ă In sens
ş cum de fapt se poIa-
rlzeaza ş diodele va,icap. premta o
capecitate ă In limite destul
de largi. ţ de tipul acesteia. In
IIgur lle 7a ş 7b sunt prezentata
curbele de ţ a ă ţ In
Iunclle de poIarizare, penuu cateva
tipl.wl de .tode Zellllf. AceS1e eurbe
au !ost ricicate experlmenlal ş eu
vabare ă deoarece dis·
per;sla valOOlol eSle destul de mare
chiar In cadrul tip de ă .
Ş le dlodele varlcap ""Veritabi la'
ă o dispersie destul de mara a
va1orilol Intre diode de acel",i tip.
da, din acast punct de vede[tI
d10dele Zener sunt Infe, loare. In
IIgUl1 8 este ă pen1ru
compare ţ caracteri stica unei
diode varicap 88113. ă din
catalogul firmai Siemens. Dupa cum
era ş de diodela de putere
mal mare au ă ţ mai mari.
Aceasta se vada clar In figura 7b.
unde dioda BZX7Q C 15. care are o
putere dlsipata de 2,5W. are la o
poIerlzare de IV. o capacilate de
cea 2300 pF. Iar dioda 40Z12. de
4W. ejunge la o calacltate maxima
de aproape 9000p . Diodele Zene,
ş de lW. din l emiila PL. .•
eu o ţ a ţ compa,a-
bilA cu dioda eZV95C75 (figura 7a).
lIdicj aproximativ In limitele 200-
000pF. T, eIluie remarcal taplui cA
pentru o poIarilaft sub 2V. variajia
ţ este foarte prorn.ontata.
dar ţ In aceasta zonA.
penuu silualia In care semnalul
alternativ aplicat pe ă este mara
(calul oscilatoa,elor. de
nu esle reoomandebl l6. deoarece
dioda poate In conduc!ie
ă 100-0 semialt.rnen)i a sem·
nalulul. IlroducAnd distorti .... i ele
KftlUÎ11. l n astlel de rec0-
ă folosirea a doui mon-
lata ca In figura 9.
Majoritatea dlodalor varicap
admit tensiuni de pola,lzare de ă
TEHNIUH leple<nbrie 2005
la 3OV, in cazul diodelor Zener, insA,
VIIlreOOi sA ţ cont de tensiunea
Zaner, pentru a nu se ajunge cu
pelari18rea ptnli la deschiderea
diodei În s.ens inver$. Vom prelera
astlel <lode de tensiune mai mare.
Domeniul de aplicare a ace$tui
artllriu este destul tSo vast, AsUel.
se 'eali n foarte comod oscila-
toare variabila In AF ş HF coman-
date În tensiune. 9FO, filtre de AF
VllriabHe. eomandlilld simultan, cu
.cee;l$l tensiune, ă seu mal
elemente (liR"" RC, filtre dublu
· " ...
. " "
"
'.
.,
.,


-, 0'0
T. punte Wien etc.). Nu se reco-
mandâ ÎnSi! 1oI0$"ea aceStor diode
peste t OMHz. deoarece la frecv9flle
mai mari. c'flIIcteri$t ica tensiune -
curent preZIntA un fenomen de hi$'
'''1
zls
.
n figu .. 9 este prezentei .....
oscilalor care pOate fi mod ....
lat in frecvenJ.l. Pentru valorile com-
ponentelor din ă ş l .. t 5,lH.
fre<:Vef11a de ţ este de apro·
Xlmat iv 2MHz. ţ o devi·
a11e de ţ de cea 500HZ/mV.
De Interes practic poate II ş
realizarea de oscilatoare de
ţ relatrv joase. vobuIate intr.o
ă mare, cu alutorul unor diode
Zener <te mare capaCItate (vezi figu-
ra 7b) , In acest caz, tensiunea li niar
ă de vobulare (dinlele de le-
ă ă va t""OOI asUel ă ă
dioda ă nu ej'-"'QA În zona de con·
duclie di<ectli.
1. Folosi rea dlod.,!o. Zener In
de emi tor
In anuml l e situati i. pentru
polarizarea ă a jonc.
Ilun;i ă - emitor aste preferabil a
se folosi i n klcul r1zistorului de emi-
tor O diodi'i Zene<. n Ilgu .. 10 a-"
WUStrat un astlel da caz. Diode va
trebui sA aiW Uz de O valoare care.
pusa in ţ cu ţ bazei
tranzist orului fala de mad . ă
rezulte o tensiune ă de
TEHNIUH ..,pte ... b ..... l00S
LABORATOO
°
*
R'
n
"'1"
'"
. ,,"
... ,. ... ' ,.., ...
.... , ..
••
-"

"'

.
';::-!
o,
.. " .... '.
'_M
,
, .. ,..
,
.L
" ..
'.
"
'.
'.
-

"0

cca 0.7V, Rezistorul Rv are rolul de
a asigura deschiderea dioclei Zener
e aceasla are o
,
8. in acest Iei $6
eet In curent con-
en,' dinamicli in
sub t oo).
la un curent la car
ă dinamic
103"" lIP ţ dori1
ţ un cuplaj dir
\inuu, CU O
emitor foarte mICA (
8. Folosi rea dia delor Zener in
de colect
"
n scIIema din ! Igu. a 11 esta
ă posibilaatea de cuplaj difKt
repetorul echtpat
arul echipat cuT2 .
ifltta dou.A etaje,
Cu TI ş amplijicat


-"
-"
o,
,-
-
" ..
'2
-"
",

la care nu es1e de Interes prez8I1\8
unul rezistor in Deoarece
tOflsiunea ă pe reziSlorui din
emitorul repetorulu; aSle apropialii
de cea de alimentara, un cuplal
di rect cu T2 nu aste posibil.
IntroducAnd ă In circuitul de
colector o ă CU de valoare
ă care ă P""ta o parte
djn tensiune. ţ emilorulul
pOlIte deY<!ni compatibil pIIf1tru un
cuplaj direct. regimul dInamic al
repetorului nefiind alactat. deoareca
rezistenla diode; aste foarta micA.
ln!Jerlerea unei diode Zener In
colectorul unui 1l1IrIzistor de jclasA
tenslul'lll p8nn;ta ţ aces-
tuia la l enslunl mari. surplusul de
tensluna Ti ind pralual de diodA.
Desigur, I n acest sunt de interes
diode de tensiune mal mare. La
se pOl Inserla ma, multe
diode Zener. pentl)l a se ţ ten-
siUl'llla ă In Ilgura 12 este
ă schema unui stabilizator
pent ru o t ensIune de 250VI25mA.
folosind un tranzistor ce ă
Intre colector ş numai 9OV.
Dioda preia In acaat caz 2OOV. tan·
siunea ,n!re colectorul ş emaorul
tranzistorului fiInd de aproximatIV
5OV. Ideea este ă pentru
stabilizarea uoor tensiuni de ordinul
kV. Amplificatorul operalional
MC1439, care aici are ţ de
19
comparatOf, poale fi Inlocuit cu
R08709. ieI tranzistorul a l. In
acest caz, cu BOI3?, 8D139, sau
chiar BC140. SCUl .
"
lABORATOR
impedanjei de ă Exemple pot
fi !!8f18rarea unei lellSÎUnl linlar veri ..
abile pon ll1C1\rcarea unul conden-
satal cu un curent constant, sau
I
y.,,' "
I
".
' ..
a)
I ";."'/ '" I
b)
,,,, /
,-- ---,
,-
_, I I
, ,1 Il I
.,
L_ .. L1-
J
i :
'- __ • ...J
lor cale lucreazA In regiunea de
condue\l8 oonnalA. hnianl. poate fi
consIderat ca un generalOf de
curent constant. ţ
(" U<tt/r
---L
U,'?1.fd
15
IJ"lII,t
1Ir
,- ,
4;
16
'1
-
9. Folosi rea diode lor leneI In
cl rcullul ă emitor.
Stabi liuloarele de curent
In aplica!>. sunt nece-
sare SurSe Care sa debiteze un
curent constant , bine determinat ş
indepondent de natura ş valoarea
011
-,
UI

DZ2
'"
]-
'"
20
,
,
,
,
,
-
mc4rcarea unUI aCl.II11ulalof Cu un
curent constan\, indiferent de starea
de Incilcare a ecestula. Aceste
generatoare de CUf8fl1 cons18nl se
caracterizeaza printr-o rezistenli!
interni! foarle mare comperativ cu
impedan1a de ă Orlee uanzis-

UZI
,.Q. ,
Ul 2
R
\,J
/'..
\,J
'.
",
"
'H
,
,
,
- ,
,
'"
,
,
"
,
,
-1-
"
bazeI este men1,nut constant. Acest
lucru poate fi realizat cu o ă
Zer>e<.
In I lgur. 13 este cel
mai SImplu genenl10r de aCHt gen.
Aezlstorul Rl ă punctUl opt im
de lunc!ionare al dlodei pentru care

V
••
,
17a


17b
ul,
TEHNIUM 2005
lABORATOR
sti Tn !apIu! ci obtinem un cuplaj cu
pierderi minime ela Tn
curent continuu, daci cu un nlspuns
In lracveAlA Ioane tu>, ca ta ampli-
foealoarele opeI'iIiiOAilIe.
11. Foknlrea dlodelor Zene!" ca
IImltator de amplitudi ne
Este ş laplUl ci orice ă in
,
,
,.
"
Qlp'
Oecl
injectat
danla de
putea II
Re $i li'
Oom
'il;
}- /1( llfC "
"

'"
".
menlare.
element de cuplal
Oeoarece dioda Zener are In
eonduCjie directi o ă foarte
mici., este ă ca &tement de
cuplaj Intre doua puncte cu polenjial
continuu diferit, ca In l l gura 14.
F'antru aceasta eS18 necesar ca
de potenjiallntre punctele
ce urmeazA sa lI e cuplate ă tie
El9alA cu valoarea ă a tensi·
uni i Zener. Avantaj ul principal con·
TEHNIUH ..,peembrl4l100S
r
••
' ..
-'-
' .
"
18
"
,
" derivajle
'"
19
il i
I sem-
1 cazul
un semnal
da ă
"
'"
r
r
r
21
lABORATOR
ş va fi de cea 180V, atât in gol, bun, se pot obtine semnale de test RealizAnd un monta) ca In figura
cAt ş in ă pentru o tensiune chiar peste 25MHz. Desigur. nivelul 20, se poate obtine un vollmetru
de intrare de 220V/SOHz. Privitor la acestor semnale esle Ioarte mic, care ă acopere pe ă scala
curentul de ă acesta nu lre- suficient ş pentru testarea sis- numai intervalul de ţ
bui e sA ş ă valoarea ma- temelor de recePtie In HF. Ideea se
ă ă de diode. Nu trebuie poat9 aplica ş la montajul din figura ă cum se vede din schema de
pierdut din V&dere faptul ă un astfel 18. principiu ă avem un montaj
de redlJCtornu ă o ţ gal- In punte, In care un ţ este consti-
ă intre ă ş ă Ideea tuit de o ă Zener, preferabil o
are apticebililate In curenl conti- ă de ţ ă Tensiunea de
nuu, ă circuitului in acest
caz fiind 1n figura 17b. ă se ă pe o ă
12.. Fol osirea diOdetor Zener ca iar pe ă se ă un
generator de zgomot ş de sem- instrument de ă preferabil cu
nale sinusoidale zero la mij locul scalei. ş o ă
Este cunoscut faptul ă diodele ă pentru a stabili sensibili-
Zener prodlJC. In mod parazit. o ten- tatea ă Rezistorul Rz are
siune de zgomot de ordinul
Int r-o ă de la zero rolul de a asigura curentul newsar
ă ă la peste Acest deschiderii diodei. iar divizorl.lf Rt,
fenomen parazit poate fi exploatat R2 va determina potentialul punctu-
pentru reaijzaraa unor generatoare lui B ţ ă de anodul diodei. ă pe
de zgomot alb, util penlru verifi- R2 va fi o ă de tensiune ă
carea ampl ilicatoarelor de ă
ţ ă Pentru a ţ o tensi- cu Uz, punctele A ş B VOr fi la ş
une de zgomot cAt mai mare, este ţ curentul plin instrumentul
indicat ă se foloseascA diode cu Uz de ă ă fiind nul. in momentut 1n
> 6V. care ă lucreze În zona de cot care tensiunea de ă Uo,
a caracteristicii. deci la ţ mici. ş sau scade. poten1ialul punc-
O ă ă este cea
ă In figura 18_ Se poate Aplicatiil e mai sus prezentate. tului B ă ş ş ţ
folosi orice tip de tranzistor, preia- care spar ă fie de interes pentru dar ţ punctul ui A este
rabi l cu P de valoare mare. , _______________________ , ţ de dioda Zener
Rezistorul variabil din emi- la valoarea Uz constan-
torul primului tranzistor Iti. in aceste ţ prin
are rolul de a regla curen- inst rument va circula un
tul prin ă stabi lind .. ..
punctul de ţ ! ă ...abare va fi
optim, care ă nivelul "" , U U
maxim al semnalului gene- , I • 0- z
raI. Cu tranzistorul T2 s-a Te", 21 Rv
reali zat un simplu repetor, " .. Rv se va dimensiona
pentru a beneficia de o
ă de ş ă In ţ de sensibili-
ă nu este necesar tatea inslrumentulul uti-
un nivel de zgomot mai :: lizat ş va trebui ă fie
mare decllt 2-5mV, se ajustabil , ca ş unul din
poate folosi o ă rezistoarete Rl sau R2.
mult mai ă ă penlru II se putea stabili
amplificator. ca În figura 1 _______________________ " li mitele scalei ş reglajul
19. Aici semnalUl de zgo- de zero.
mot se extrage prin C1. Partea mai ş amatori mai mull sau Pentru ţ mai mari. sensi-
interesanlii, cu uti litate ă mai pUlin ţ nu ă bilitatea ramurii de ă ă poate fi
ă In posibilitatea de a extrage ă ţ de util izare a diodelor ă ă ţ ă folosind un amplifICator
foarte din spectrul de zgomol Zener. despre care s·ar putea scrie ţ ca 1n f igura 2.1 , unde
alb, cu ajutorul unor acor- ă multe pagini. Voi Încheia ă este redatA o ă ă din
"_,_ "m--" ',_" '"" cu o ţ din domeniul instru-
UO D, Ineratura ă a ă ă
" "" ,- • -' mentelor de ă ă care În
,var e arg, rea IZ n ... u-se este 6-12V.
astfel poate cel mai simplu genera- ă apare sub denumirea de ă
tor de semnale, util in diverse teste. de tensi une" sau "voItmetru cu scalA
Frecvenla semnahJlui astfel generat ă
este determinatA de valonle lui C4 ş Sunt ţ in care esle de
L. Potenliometrui Rl permite interes monitorizarea ă a vari_
obl inerea punctului optim de ţ unei tensiuni In jurul unei valori
ţ pentru care ampli- date. care In valoare ă esle
tudinea semnalelor este ă mult mai mare decAt variatia esti -
Cu montajul din figura 19. folosind ă ş nu poate fi ă cu precizie
bobina cu factor de calitate foarte
pe scala unui voltmelru ş
22
BIBLIOGRAFIE
DI ODA ZENEA, V. Vulpe ş colec-
tivul, Ed. ă 1975
TECHNISCHE MIITEILUNG
Siemens, 1990
ElEKTOR nr. 611995
Colectia publi catiei TEHNIUM
Catalog semiconductori Siemens
TEHNIUM septembrie 2005

LABORATOR
o Ă Ă
,
CU CON
ce em el(8flli·
I rnontajul, conStruil
pa ă plAcUle, am
ă câl&Yl1 conexl.
uni, mi-am pregatit cele
necesare pentru e·1
supune la ă
Schema de principiu
dupll care fusese rea·
pllrea ă fia CU din
revista "Tahnlum" nr.
211988, pag. 14 (pe care
o reprodllCem In figurile
ă - n.r.).
L·am alimentat cu 5
V c.c., fiind alcitult
numai cu circuite inte·
grate TIL, am ă
d Ş se aprind
loate Ş I·am aplicat
la intrare lJI'l samnalluat
ele !II un livizor cu rezis·
Hlrlle. conectat la ş
"' .
. , .,'., ...
, . -
...... ' .. 'OI
"
.. ..
TEHNIUM septembrie 2005
w
MAJORA
o"
o '
,,,
.o.
.o .
o U

, ,
.
--
. . .
, ..
,
" ..
o"
"'.


...
At...,ci m-am ă despre ce aste
vorba. Montalul ţ relativ
bina • LED·ul (le semnalizare
ă ritmic - dar rezu"atela erau
pe dos. Co<ed ş tra·
tlmau ă fie 000048. raspec1iv
000997.
ProtJatlil de ţ ă a
constructorutui .... spus cuvAntut,
f4candlt-f ă se desalree tline ta
partea du electrcric:A. dar a trecut
cu vederea partea de eriImeIie6.
Este adlM!iral cj un numlr cu mal
rnuNe cifre se ş sau se $CfIe du
la stânga le dreapta. dar cifra care
ă ţ esla Iotduaona
'"
'"
ulHma. cea din
partea ă Da la
aceasta, spre SIAn-
ga, urmeazA una
dupA alta cUra
zeciIof, a wtelof, a
/lV9m In vedere ă
s/5Iemul de 5Crie<e ş
ded ş de afi,are utilizat
pentru nlll'l'l&re "te un ,1,·
lem
in catul nostru, eilra
a fost plasatA sA
fie prwna din pertee $lAngA
ş de aici a ş rezultatul
pe dos.. La aceasta c0n-
tribuie SI faptul cj ,
in destul de multa schame
de Irecwn\ll1B1ru numeric,
primul Ilt.II!\ArAtor, cel care
numA'" ă ţ "ta 1101.1·
raI In panea sting! e ,rru-
lui de mmlllrAtoare
OOeadice. Tet ak:1 se vine.$l
cu semnalul de numArat. fn
estlet de acai c0n-
structor] amator1 care
ş d:.,i realiuza
montajela, ca amplasament
al componentelor, ş cum
58 In schema de
prinCIpiu, al009 uneori 56
comita erOlilea de mal SUG.
23
(Urmare din nr. trecut)
1.4.3. Înregistrarea cu
polarizara folosind ţ de
ă
La inre.gistrarea cu polarizare În
curent continuu. incon'fflnientul pro·
centaj ului de distorsiuni naliniare
ridicat eSle accentuat ş de zgomotul
de fond ă evidenliat În mod
special in li psa semnalului de inre-
gistrare. Acesl element suplimentar
ă categoric dinamica
ă ă acestor consi-
derente. s-a cautat Un nou sistem de
poIarizare care ă ă ă dina-
mica semf\alului inregistrat ş tol-
odata ă ă zgomotul care apare
i n paulele semnalului audio util,
ţ ţ sunt Indepli·
nite de sistemul de P<lla,izare care
foloseste curentul alternativ de
ă ţ ă ă ă
permite obl inerea unei dlnamici a
ă de cea 60 dB. Un raport
semnal-zgomot de valoare
ă ă ş un zgomot de rond
minim in pauze. Concomaent , pro·
centajul tolal de distorsiuni THD
scade sub 1%, astfel IncAt la ,eda,e
inregi strarea ă prac1ic Întoc-
mai semnalul audio original.
Pent ru a ş ţ
fenomenelor care au loc la inregis-
trarea ă folosind
pelari;ulrea de cursnt alternativ se
lac ţ cAteva iP<lteze simplifica-
toare, ulterior ă ţ
le necesare. Se presupune ă forma
repart iliei ă magnetic În
Întrel ier esle dreptunghiulara ş
24
HI - FI
REGI
A

SI REDAREA
,
-
MAGNETICA
SEMNALELOR AUDIO
Pagini raallzate de prof. Ing. EMIL MARIAN
de la zero la Hmax pe o ţ ă
foarte ă ş ă ă ă
valoare pe ă ă ţ ÎntreliefUlui
ş apei revine la ZerO pe o ţ ă la
fel de ă ă prin ş
capului magnatic de inregistrare ci,-
ă numai curentul de polarizara, a
ă ţ ă se ă dea-
supra limitei superioare a spectrului
de ă sonor (f P<llarizare _ 50
". 150 kHz) ş a ă amplitudine
este mai ă decât a cu,entului de
ş (deci nu se atinge saturajia
ă atunci pe banda mag-
_ BA, .. e""
,
13
TEHNtUM sepl embrie 2005
1

nellc! se Inregistreaz.l acesI sem-
nal uUrasonor. Inregistrarea asle dis-
torsionatA ă ca-
Srem .. I(H), iar ţ
magneticA remanent6 Srem este
cer8CIenzatA de prezen!a armonici
de ordinul 3. ietirea din zona
IntteUerul ul, ă fenomenului de
t;lemagnetitare, care se ă
cu atât mai puternic cu cât frecventa
semnalului I nrsQistrat este mai
mare, 5erooalele Inregistrati sunt
atenuate. in momer!lUI redâli apare
ti fenomenul da lArgire a intrelifln.dui
(fenomen ce se va studia ulterior) ,
cere se manilesUi mult mai irllens la
ţ l nane. Practic, se
ă ° ă atenuare a sem-
de polarizare inregistrat.
DalOl'itâ /aplului el de
redare aste construit II$lIeI l nclt sa
lucreze numai In bande de
audioireevenlA. CiI rezultat final se
obil"" ° alenwre ă a
semnalului unrasonor inregistrat -
deci. o tensiune ă ce prezin-
t6 ° amplitudi ne foarte redusi (corn-
parabilll cu cea a 19omotulul de
Ior!d). Acest semnal ulttaSOr1Or r'II.I se
poate percepe de catre organul
auditiv UIT\8ll (urft<:he). Semnalul
ullra$OOOl' se poate auzi dedi,
printr-un oarecare, banda
magneticA Inregistrala se depla-
seazA prin fala capului maptie de
redare cu ° ă cere are un ordin
!le mArime mai mic decât cellni1ial.
In acest mod se ş ă
mecanic frecventa semnalului i nre-
gislrat. Spre exemplu, daci s-a
inregistrat banda ă Ioiosind
.., semnal ultrasonor cu ţ ă
de 80 kHz, iar la redam banda se
depleseau. de 10 ori mal Incet,
curantul de polarizare se aLJde ce un
S8fIV1al da ţ ă de 8 kHz.
faptul se poate evidenlia la pornirea
cesetof<)lltjlUI (porniraa mecant&mu-
lui de antrenare a benzii magnetice),
dind, ă ,-a Inregistrat numai
curentul de polarizara inilial , se
aude un flUierat a carui ă
ş ş Intensitatoa scade pe
mAsura vitezei de
anlranare a benzU magnetice. In
momentu.1 atingerii \/Itetei de regim
a acesteia, fluieratul cfspare com-
plet Dac! la bornele capului mag-
netle de I nregistrare, pe ă
curentul de polarizare de ă
ţ ă se adaugi un culent con-
tinuu, rezt4tatul este obtI'leree unui
sinusoidal u l me-
Inregistrarea se face Inlr-un
T EHNIUM 2005
HI - FI
mod similar cazului polarizAfij In
curent continuu. Iar semnalul de
ă ă r'II.I mal este distor-
slonal. Se oI:Ifi'Mt In linal o magnetl -
ure eon!inlNl a benzii magnelice
ă I se l uprapune magnetizarea
alternativl datoratA ă maQ-
natie de lnaltli ă alenuat4
ă cauzelor menjiorlate anteri-
or. La redare ă numai electul
ă magnetic continuu, ca,e
ă o i'lduc\ie ă rama-
nent;! de valoare constanlA. Datorita
acestui fapt,la redare nu ar trebui
se ă nimle (nu se induce nici CI
tensiune eleetromotoare). Apare
ş zgomotul ş provocat de
I'I8Omogenltataa benzjl magnetice,
Ienornen foarte ă ă celui
obtinut la cu poIarlzal1l
de curent continuu.
ă analizAm sltua11a In care la
bornele eapLâlI de inregis-
trare se InsumeuA curentul de
polarizare cu un curent alternat iv de
ţ ă audio (Insumare ş nu
moduIajie, deoarece se
o ă de transfer ă a
elementului de insumatI. Valoarea
Inslanlanee a curentul ui de
ţ ă Obji nui prin
Insumarea celor doi curenll este
egaIa cu media ă a
"'stan&anee proprii CUfbBi ş ă
toare, JAF .. carnCleristica
rezunat4 nu este ă ă de
14
axa de simetrie a celor doi
ţ iar cele doua curbe
ă ş sunt In ţ ă la
ş distanl-l una ţ de cealaltA
(vezi figura 13), Cei doi cUfen1i de
Irecwn1a diferite se pot separa rala-
tiv (cu ajutorul unul filtru trece-
jos). In cazul In cere Insumarea
celor doi se face pe o POflI-
une ă a caracterlsticii de
i nSUlTla1& (ciad modlllara), senv\8Jul
,?Ial are trei compoueme principale,
" anume semnalul Ofiginal 00 inaliA
ă semnalul sum6, fi+la $1
semnalUl ţ fi -ta_ In acesl caz
separalea componenltl de
ă eu frecvenja fa se
poate tace numai cu ajutorul unul
element neW'olar (detector neIiniar,
diso;riminator etc. ). Se ă ca
Tnatta ţ ă moduIatl este In
ă ă ţ de
abscis,lor_ Aplicind la bomele
capuk.Ji magna!ic de Inleglstral1l ..,
cu rent ţ din combinarea
curentului de audiolrecven1a cu cel
de i nalt! 1n:!cven!6, la o ă de
depla!!-ara a benzii magnetica destul
de mara, curentul de audiofrecvenla
se coosldera cootinw i n inter_
valul de timp In cefe o ă ele-
ă a magnetice treca
prin fala IntrefierUlul, Pe bBnda mag-
netiel se inregistrMzli componente
ce preZinta ambala trecYente.
DatoritA alurel caracteristic;; de
25
,
translu. dinamic. Brem • f(H).
curentul de ă este dis·
torsionat (ca In cezul In care se
ă doar curentul de
polarizare). Curentul de
audiofrecventa IlUpn!lPUS este lros6
nedistorsionat. deoarece valorile de
15
vârf ale semnalulJl total se
pe portiunile liniant ale caracteris1ici
de tmns1er. Val oaree Instantanee a
inductiel magne!lce remanoote de
ţ sa determinA din
aemlsuma valoril or Instantanee ale
u racteristD totele (vezl ilgura. t 3),
ş anume 8RAF • (BRI .. BR2)12. Tn
c.zul ln cant curentul de potaril.are
cu ă lnatll ă asimetrii
datorita aparijiei armonlcii a doua
(deci, dacA ere o componef1tA 00
curent conti'1uu), aceasta se inre·
ă pe barrda ă ş
induce in capul magnetic de redare,
neomogenMlii benzii, un
zgomot puternic. ca urmare a aces·
tui fapt. este absolut oocesar ca
ţ componenlel de curent
ă rle eliminatA comptet de
la bornele capului manetlc de Inre·
glstrare. Se observ! cA I nregistrarea
cu poIarizare de InaltA ţ ă
l aee ca pe banda ă ă lie
pracllc Inregistrate douA semnale
electrîce, ş anume semnalul de
ă ş semnalul de
frecven\A inaltA.
Acesta din urml ă nu se
poate auzi la redare deoarece &1
este situat In banda IreC\H!n1elor
HI - FI
...... sonom. Ampitudw.ea 101 este de
2·3 ori mai mare decit
semnalului 00 ţ ă ş ar
putea produce distorsiuni nellniere
In moment ul amplilicArii semnalului
aLldio de ă amplilleatorul de
ă COnetUl ta ă
este ţ absolut ă a
unui Ilitru tr_iol, conectat I n
Ian1u1 audio 00 II.ICCede capul mag·
netlc 00 redare. atenuarea
semnalului de ă InaM. Se
observA cA pentru fiecare curent de
poIarlzare de ;MltA ţ care
ă un ă magnetic de
I!IITIpiitUline Hl se poate eonstrui o
ă de tmnsfer BRAF _
I(HAF) pentru H' . COIISlant.
ConstruCl 'a dlagramei din f igura
14 se ă pe leptul cA acjiooea
c6mpului magnetic de audio,
ă HAF are ce rezultat
muteree puoctelor mijlocii ale sinu-
soQei ce reprezinti curentul da
auciolf8CVl!f11A la drea,lla ş la sttm·
ga pe caractenstlca de transfer
Brem .. f(H). Pootf\j obllnerea carac·
leristicii 00 transler BRAF .. f(HAF,
se ă practic caracteristica de
ă Br " I(H) la dreapta ş
la stinga origini i axelor de c0ordo-
nate cu o valoare &9iIIA cu ampli-
tudinea de polarizare 00-
Uherlor, se delernW1A semi-
SlIma Inductilor magnetice rema-
Mnte BRt BR2, aflate pe orde-
natele celor douA diagrame BRI ..
I(H) ş BR2 • I(H). RezultA ţ
eRAF • (BRI..aR2)f2. Unn:t toate
punctele determinate In acest 1&1 se
ţ caracteristica de transler cAu-
tatA. BRAF .. I(HAF. Hit), pentru Hit
.. constant. Se ă Imediat ă
ţ polarizarii l olof,i f"ld un
curent de ă l recvenli ă in
nnlarizarea earacteristici de transler
Brem .. I(H) In jurul ons;ntl ti prelun-
girea portiunilor liniare ale el ă de
ă In CUf&f1t conti·
nuu. Camcteristlea 00 transfer BRAF
• I(HAF, Hit) ne indicA ţ li·
nuri care poate fi pentru
imprimarell benl ji magnetice, ş
totodatA panta acest,i ţ
Pentru fiecare a cAmpu-
tul magnetic de inaltii ă Hit
se obline o caracteristicA cismcta.
BRAF • f(HAF), cu o ă ş o
porj lune ă proPl"ie. In figura 15
sunt reprezentate dil erite caracteris-
tici BRAF • I(HAF), pentru cAteva
valori ale câmpulul magnetic
de ă Irecwnlli Hil. Analizând
gupul de diagrame se ă cA
penuu valoarea Hn .. O, tbgrama
rezultatA reprezintA caracteristica
de transfer i'1111a1A Bram . f(H), care
implici distorsiunile nallnl are
(carul li psei polarlzMi). Pe
masurA ce ş amplitudinea câm·
putul mBlTletic de ă frecven\A
se ă cA se ş
ţ ă a dlagrameler
eRAF .. I(HAF)_ />entf\j o ă
valoare a cimpului magnetic Hif, se
observi ă ţ IlnlerA oste
maxlml . In ă sltual le Sll pol
inregistra semnalale audio de ampli-
tudine mare, ă tlstorsluni ş tot·
odaI! cu un raport $eIMal·zgomot
foarte bun (maxim).
MArind in conjjf'Ulr, ampli·
tudinea cAmpului magnetic se
ob.servA cA ţ a ca·
racterl stlell BRAF • F(HAF) se
ş iar panta el ş
Acest lucru esle echivalent la redare
cu apari)la unei tensiuni de
ă mari, Insa CU distor-
siuni THO Insemna te.
MArind ş mai muW
campulul magnetic Hil, se observa
cA ţ liniafl1 a C8racteristicii
BRAF .. f( HAF) ş dar
panta el Acesta conctuzii se
pol sintetiza Pl"w. oonstf\jlrea simul-
lan!, tlagrarnelor THD% .. t(ln), ş
UAF .. prezentate In fli\IfB 16,
... ,
THO% • procentajul da distorsl·
uni arrnonlce nalinia .. ;
Ii i . curentul de Inalti ţ ă
TEHNtUH septembrie 1005

!
,
UAF • tensiunea de
ţ ă ţ ă la bornele
capului magnetic de redare.
Se observa ă minimumul dlstor-
slunilor THD nu are loc la ş
a curentului de poIarizare
pentru care se ţ maximumul
tensiunii de radare UAF. Minimumul
procentajului THD se ţ pentru
dou/i valori ale curentului de
polarizare. ş anume lifl ş iif2'
ă pentru polarllare se alage
valoarea curentului lifl' Ia mici vari-
atii ale acestuia (spre exemplu,
ă ă a capului
magnetic de inregistrare de banda
ă se ţ ş
tante ale coeficientului THD, deci
mari distorsiuni in ceea ce ş
selTll1alul audio util. ă acestui
fapt, in ă se ş va-
loarea lif2' un curent de polarizare
de 2-3 ori mai mare ca
decAt valoarea curentului de
ţ ă ă situatie
corespunda celui de-al doi lea minim
al coeficientutui THD. O ş
ă a curentului de polarizare
nu se ă deoarece acest
lucru are ca efect ă ă a
intrefieruhJi de hJcru propriu capului
magnetic de inregistrare. Faptul
ă o dispersie mai mare a cAm·
puiul magnetic de polarizare Hif'
aplatizarea formei ţ câm·
plJlui magnetic deoarece in ă
ţ ar ă foarte ţ
componenta sa ă Un
efect imediat este demagnetizarea
ă a benzii magnetice ă
i nregistrare. Fenomenul este
deosebit de accentuat în cazul
ă semnalelor audio de
ţ ă ă Alegerea punctului
de ţ optim este In ă
deosebit de ă deoarece în
afara considerentelor ţ
anterior, ţ curentul ui de
polarizare i if ţ ă ş ţ fac'
lori În afara procentajului de dislorsi·
uni THD (zgomotul, banda de
ţ ă ă electul de
copiere al benzii magnetice etc.), un
att factor important il const ituie
ţ curentului de poIarizare.
Penlru ca ş ă caracteris-
ticii BRAF .f(H) ă ă ă pre-
cis semnalul electric inregistrat cu
ţ ă ă la ă
In banda de ţ ă esle
T EHNIUM septembrie 2005
HI - FI
necesar ca ţ curentului de
polarizare lif ă fie cM mal mare. Ea
nu poate lua ş valori prea mari.
datorita faptului ă pierderile in
capul magnetic de Inregistrare cresc
accentuat o ă cu ă
ţ curentului de polarizare
lif. Spre exempfu, ă În ă
de Intrefier se ş ă avem 5
ţ de ampl itudine, Iar lungimea
intrefierului este de lungimea
de unda )"if a curentului de ă
ţ ă IiI are valoarea )"il 20/5
41'm. Pentru o ă a benzii mag-
netice de 76 cmls se ţ
F. vn... 76 x 10.
2
/4 x 10.
6
.. 19
x 1O+
4
Hz 190kH
4
.
Din considerente practice. care
Includ ş pierderilor In mate·
rialele feromagnetice o daM cu
ş ţ de obicei se
ă cu o ţ ă a curentului
de polarizare iif de cea tOO kHz. Un
alt conslderent care ă pentru
o ţ ă mare a curentului de
polar izare i if este faptul ă
deoarece In mod practic caracteris·
tica BRAF • f(HAF) nu este perfect
ă apar distorsiuni de intermo-
ţ TID ale ţ magnetice
BRAF. Acest fenomen ă
tonurilor de ă din-
Ire armonicile semnalului audio ş
curentul de polarizarB In (distorsiuni
TtD) . ţ fii - fAF se pot
situa In banda de ţ ă
cauti\nd fenomene deosebit de
ă În momentul ţ pro·
gramului sonor. Spre exemplu:
Fii .. 50 kHz, IAF . 9,8 kHz
Armonica II: fA2. fif- 2fAF .. 50·
2x9,8. 30,4 kHz
Armonica IIt: fA3 • m - 3fAF "
5O·3x9.8 _ 20.6 kHz
Armonica IV: fA4 " fii - 4fAF "
5O.4x9.8 10.8 kHz
Armonica V: IA5 . fii - 5fAF 50·
SX9,e • 1 kHz
Se ă ă arnlOOicile IV ş V
se ă În banda de
ţ ş ş ţ IA3
ş lAS corespunzatori au ampli-
tudinea ă se ă Cu
curentullAF (ce ă semnalul
audio uti l), fapt deosebil de ă
in momentul ţ programului
sonor. ă acestor conside·
renle, o ă cu folosirea unei ca·
racterlstlci BRAF • f{HAF) cu o
cât mai ă se ă ă
se lucreze cu un curent de
polarizare in de ţ ă cât mai
mare. in acest caz fenomenele de
ţ genereaz/i In banda de
ţ ă armonice cu amplitu·
dini foarte reduse, practic insesi·
zabile In momentul ţ progra-
mului sonor.
(Continuare În nr. viitor)
16
ZI
PREAMPLIFICATOARE
AUDIO r-----------,
HI-FI
Ing. BARBU POPESCU
in cele ce ă sunt prezentate
schemele 6e principiu a ă p,eamplifi-
caloare alidio ş o ă de bloc de ali-
ma!!la,e,
In figura 1 esta ă schema
unui preampi ilicator care ă cir_
cuitul corector de Ion realizat cu
ţ P2 (,rabi,,") ş P3
("bass") ş piesele aferente. wneclat În
bucla de ţ ă a unui cirCUit
intograt TLOn.
ţ Pl ş la
reglarea VOlumului, iar P2 la r8\llarea ba-
lansului ; Kl este comutatorul mono-
stereo. Pentru reglarea volumului, in locul
lui PI se ă folosIrea unul
potenliometru cu ă ş a ţ cores-
ă de ţ ă a ""Iu-
rnului.
Performantele ţ sunt
Nivel de intrere: 150 mV
N.vel de ş IV
Coreqie ton "bass": :t16 dB la 20
ţ Ion "treble" :t t6 dB la 20 kHz
Distorsiuni armonice: ,;0,02%
Raport semnal -zgomot: 80 dB
Comutatorul K2 permite realizarea
unei caracteristici de ţ ă liniare In
ţ "LIN"; semireglabilul SI (reglat
inil ialla cea 51(0) ş la
nivelulUI de ş al preampl ificatorulul.
ă se ş re<:lucerea senslbi-
ă A3 se poate eli mina.
Condensatoarele C4 ş C5 se reoo-
mandli ă fie bi polare. iar Ct2 ş Ctt
ceramice.
Prin folosi rea unor circui te integrate
mai pertormante (OPA 26(4), pertor-
ţ se ă ă
i n ligura 2 este ă schema
unui preamplil icatm realizat cu circuitul
integral TL072. Comutatorul KI ş
la selectarea surselor de semnal , al cliror
nivel de intrare se ş cu ssmi.
reglabilele SI ş S2.
Etajul de intrare reali zat cu l'!. TL072
ş piesele alerente are rolul de a amplil i ·
ca semnalul audio ă la nivelul cerul
de carectorul de Ion. Potenliomelrul PI
are rolul de a regla balansul mire canale
Semnalul amplil icat eSl e aplicat pr in
l ittrul A6, ce ş de monitor ş oor9C·
lorului de ton propri u-zis, realizal cu
112T1.072. potenl klmet rele P2 ş P3 Ş
piesele alerente,
Schema coreClorului, ă din
• •

o

• ,
1
t9\li sta WIRELESS WOALD nr. 1544, se L __________________ _
28
TEHNIUM septembri e 2005

,
HI . FI
,
I
TEHN1UM 2005
distinge prin simplitate ş performanje foarte
bune.
Semnalul aLldia esla alanual inijial cu cca
20 dB prin inlermediul grupului R9, Rl 3, În
zona frecvenjelor medii , ă ca refacerea
caracteristicii de ă ă se ă In
luncjie de pozilia cursorului potenl ,ometrelor
P2 ş P3: cu asterisc sunt marcate capetele
care corespund ă maxime a caracteris-
ticii de ă
Semnalul audio corectal este aplicat prin
comutatorul K2 circuitului de controt f,ziologic
al volumulu" realizat cu ajulorul
potenliometrului P4 ş al grupului RIS, R16,
RH, C1S. C14_ ă nU se ş corecl'e
ă a volumului, grupul se poate elimi-
na. Condensatoarele C7, Ct4 se ă
ă fie bipolare, iar C3 ş C4 ceramice,
Reslul componentelo, trebuie ă fie de
ă calitate, cu o ă de 10%,
Performanlele oblinule sunt:
Nivel de int rare: 200 mV
Nivel de ş 750 mV
ţ ton "bass·: : lSdB la 20Hz
ţ Ion ,reble- : 1506 la 20kHz
Distorsiuni armoniee: SO,02%
semnaVzgomot: SedB
In figura 3 este ă schema unei
Surse de alimentare care ă alimentarea
cu 15V folosind sursa de alimentare a etaju-
lui de putere, de cea 45+50 V: se distinge cir-
cuitul suplimentar raalizal cu RI. R2 ş
diodele OI , 02, 03, 04, care are rolul de a
reduca nivelul tensiuni i de alimentare de la
50V la cca 24V.
Condensataarel .. C3, C4, CS, ca vor fi
ceramice, iar circuitele integrate 78 t S ş 1915
vor fi montate pe radiatoare da 8-10 cm ,
Realizate cu componente de ă calitate,
montajel e vor oleri ă satisfaqie.
,

29
Despre ine1tIte acustlCe "eal ţ
bune" s·au publicat pAnA acum In
revista TEHNIUM zeci ş zocl de (uti·
cofe, fiecare cu ţ lor ş
cu dlVf!rse ţ tehnlett de
ă e ţ
Solulii constructive de incinte
acustlCe sunl muniple ş dive<$Il, [)a.
oare sunl toete elOclenle intr·un
spaliu Cu o ţ ă 00
cea 25 m !Iau nici atAI?
Problema unei ă compo·
lenle reprezintA In ţ un
$UbiEK:\ at cercetAlii ş din
domeniul electroacust ic, Una este
sti facem sononzarea Hl-Fl i n auto-
mobi l, altceva In camera ce tace
parte din apartament ul In cara
Hxulm ş Cu tot ul allfel sa pun pro,
blemele pentru un ţ mare &au
IoiIrte mare (INlru, cmeme eIC.), ca
n nu mai VOrbim de SOnorizlr8a
ţ dasch,se {stadion, l eatru (le
ă etc.). OIn precoca sonorlzArilor
"de toate leluril(l" s-a constatat un
lucru uimitor: problema ă o
C<lOstitu;a redarea ă nGdisto'·
ă Iti mal ales ă a
sunetelor de Ireeve<rI<'i Ioan. ş
amplificator'" audio trimite spre iti·
Clntele aCustice puterea ă
ă i n gama de Irecvente joase.
boxele ş daloria?
30
HI - FI
_ .... Y
se pa.a ă zona de lucru cam
redarea ă ă ş
totodatA nedistorslonatA a sunetelor
de ă In
contInuare un subiecl permenent de
cereatare, Astlel sa ă toate
C(l(lstl1JC\lole. mai muK !iaU mai
sotisti(:e,ta, ale unor itlernte acustica
care in Urma Unof conSIderente teo·
retice ş ullerior practica, Iau pro·
pe"ii foalte mari , ş nu de putine ori
ne ocupA in apartalTl8l1t un spaliu
mam.
Industria prodrdtoa.e de difu-
zoare de joasa a progreset enorm.
Cu un difUZOr m1ativ bun $i cu o
mara delA de imagimr.lle ă sa
pot ţ rezultate acustice foarte
bune. CUM?
Prima ţ pef1!fU o
sonoriUAI ă o conslltule PIOOJ-
rerea unor djluzoare "cel pUI,n
bune",
DeSigur ă prelul de cost al drtu·
zoarelQr ă de cele mai
multa ori O ă majorA pent ru
constructorul amator, de, all1el nu
pretl $(1 poalel Nu ă ţ total pe
caracterÎ$tlcile externe ate dil u-
zoarelor prezentate cu lux de ă
nunte In cataloagele firmelof pro-
ducAtoare. Ele sunt valabile pentru
un lot de difuzoare, dar ţ
E
v
ONARII
...... 0
RCUSYICE
practice fundamentale pol fi def ini·
tarii.
Ş TOTUSI!
Avem iocrnte acustica realiz8te
de o firma (Lrleorl da prestigrul) $111,1
am reali zat artizanal LrI sel da in-
cinte acu sti ce, care la "ascultare" nu
confi rmA ţ noastre elec-
lrOBcuSllce din dIferite motive.
Sunetele de Irecvenjli ă ş
foarte JOasA nu $(1 aud, nu eXlSt.l!i
sau nu sun! p-u$(l In ţ ă (le
boxele pe toem-alle-am realizat
dupA "proiecte competente",
UNDE ESTE "DEFECTl! L"?
Daloctele polIi mul1lple, In primul
rlrnd. se conleazA lundamental pe
performanlele difuzoarelor acl'll.
zll'00Bte, cale lac pane din dotaree
Incintei acustice. ă drluroarele
sunt "60 mana B doua". nrciodata nu
pul ea obline parlormanje HI·FI,
Pe de ă parle, un difuzor "bun-
este automalltl un SClJlllp ce
PrG! de ţ care IIU eSle intl)!·
deeuna la ţ a
unul constfUC1Of de iocînte acustica,
In a"A ordine (le Idei, o iOClntA
ă Ind,ferent de ti pul ş
el ă reprezintA o
ţ fizicA foarta bine
delrnM. Un centmetru in pfus sau in
minus la dImenSIunile ei fiZIce
ş din start perlormanlele
Iri est lmate
Un al1 considercmt exl l em de
importanl îl constituie laleaua sepa'
ratoare. OI! dirijeazi practIC p-ula<ea
eleetrica spre fiecare difuzor spe.
cializat În redarN sunetelor cu un
de IflK:\Ienla (joasA,
medie inakA). O relea separa·
tQare prost distruge
din start perlormenlele difuzQare!or,
TEHN1UM lOOS

care pot fi foarte bune, dar nu sunt
puse in valoare.
ă presupunem ă am realizat
intr-un fel sau altul incintele acuslica
dOlate cu difuzoare foarle bune,
respectând ' stnet" dimensiuni le lor
fizice. Dar. efectuând o serie de
ă practice. sunetele de
ă ă "nu prea se aud" sau
sunt redate ă pentru un
audiofil cu ureche ă Cu alte
cuvinte, amplificatorul de putere
audio este ' l ini ar" ca ă de
ţ ă boxele sunt real izate
"competent". dar. ş nu ă
cum trebuie.
CE ESTE DE Ă
Solutia ă e relativ ă ş
anume: ă ă a
dini i semnalelor electrice de
ţ ă ă ş foarte ă inter-
venind elicient in ţ audio pr9·
priu de putere. In
acest fel se poate "compensa"
ţ unui difuzor "de joase"
mai ş deja ţ parte
ă a unei incinte acustice
industriale sau ă artizanal.
Actualmente, un ampl if icator
audio de putere reali zat de firmele
ă nu mai ă corector de
ton ş nici vu-metru! Probabil ă se
presupune ă ă "finiar" ş de
cele mai multe ori chiar o face), iar
orice comentariu asupra lui esta
inutil. Ă Ă Dar, SUf-
ă ă de ă
de echipamente audio.
Unii constructori de incinte acus-
tica, ţ de tot lelul de indi-
ţ ale unor firme ă In ţ
amortizarii reflexi ilor ş a undelor
"stationare" din ă ă
traseul acusti c al sunetelor de
ţ ă ă cu materiallor>03b-
seftlan\. Solu]ia ă este com·
plet ş ă deoarece conform
ă i n domeniul electroa-
TEHNtUM .epternbci .. 2005
Hl - A
custieii , ţ ă echiva-
ă a complexului difuzor de
ă ă ş O ă cu
ş ţ semnalului
electric ce ă ţ ă
care ş sunetele de ţ ă
ă
Astfel, ş amplificatorul audio
de putere este foarte bun, ţ
lui devine ă i n zona sem-
nalelor electrice de ă ă
deoarece "i i ş impedanta de
ă joase".
Aulomat puterea electricA debi-
ă va fi mai ă acustic ş din
ă ă fl\l S(l aud sUflBtele
de ţ ă joas;:!.
Evident ă ă acum ne-am
refer it la ansamblul difuzor "de
joase", foarte tlun - ă ă
ş cum e". Solut ia ă imedia-
ă este eliminarea ' pllipumii" de
material fonoabsorbant din ă ş
doar tapetarea peretilor incintei
acustica cu el (strat gros de cea 7-
tO mm. amplasat cu ă la
colturi sau ă
ă "am participat" la o
astfel de modfficara, iar rezultatele
elactroacustice au fost imediat con-
cludente, ridicAndu-se automat
nivelul sunetelor de ţ ă ă
ş foarte JoasA. IflCinta ă a
"inceput ă sune" cu totul altfel (in
sens benefIC).
Problema
I de In-
cinte acustice au i ncercat diverse
artificii tehnice. In scopul de a com-
pensa '"oarecum" acest neajuns na-
tural, rezultatele practice nu au dus
Intotdeauna la ţ solutiei
optime. Compromisuri le i n
ă audio-consum majorat de
putere nu sunt totdeauna
Pentru rezolvarea probfemei tre-
tluie ă fornlm "de la origine", ş
anume s ne reamintim ă OSCiiajiil e
acustice. sunetele, au la baza in ar-
ţ ă ă ă de
un semnal eleclric. deci pract ic.
ă ă la ă conversia energie
ă - energie ă De aici
apare un considerent major. ş
anume: folosind "anumite" corectiii
in ţ transmiterii energiei elec-
trice care ă ţ sonora.
se poate amel iora prestatia conver-
torului eleclroacustie de tip ă
ă
Cu alte cuvinte. ţ corn·
petent "pe partea ă putem
ă ă ă fundamental "partea
ă ă ă egal izorul de
frecvente, ce aparat electroacustic
distinct. devine cal ţ "inlere-
sant"! EI ă insa o investitie
destul de ţ ă ca ţ de
cost, mai eles la produsele industri-
ate realizate de firmele straine.
Iar dateta probfemei sunl clare:
"meduta" ş "lnalteta" sa aud bine.
clar, competent etc .. dar ' joesele" nu
prea sunt la nivelul ş ă
IN ZONA FAECVENTElOA
JOASE TREBUIE Ţ
In acest sens propun o ţ
ă ă ş cu rezul -
tate practice foarte bune, de altfel
ă cu succes acum ă zeci
de ani, dar evident ă In
"negurile" Istoriei audiol
Cu alte cuvinte, parafrazlind un
bun prieten audiofil, "nimic nu este
nou sub soare", cu I
t2 24 V
31
Insii ă "ce este bun nu trebuie uitat
" 'r,tunenc-.
n articolul de laIII propun o
solutie electronicII de ă ă a
randamentulul eledroacustic al unul
diluzor specializat In redarea
sunetelOf do frecventll jo<!sli ş
Ioarte ă irldilerent de bpuf incin-
tef exist""'e in
delaraa audiofilulul.
Pracizez do la Incepul cA
ţ tehnicII 'nu lacO!
mlraoole", dar ş ş practic sA
coboare cu a octava punctul de
taiare de --3dB al benzii de Iracven\II
loasa, pastrllnd In ş o ca-
litate pellecti a raproduceril sonore.
Schema elecll'ÎcA a montajului
este prezentatA In t;gura alaturata.
StI ă cA eSle ă '0
s.ingurll cale" de eotec\ie il semnalu-
lui electraacustle provenit de la
amplificata/ul audio de putere, dar
ă (pentru semnalul stereo
sau QUadro/ S\..t identice.
Montaju este realiZat cu un cir-
cun Integrat do zgomot redU$. de lip
LM324, 11. 084, (Iar In locul lor se
pol folosi ş inlegrate cu
per/ormanle "rapk:l ,i nezgomotos".
cara actua mente abul'ldi!: fn oIertele
firmelor ă
Pentru o cale a ş aoolo
se 'lOr folosi doua amplifocatoare
opE!f8.JionaIe, pemru montajul stereo
patru, iar pentru montajul Quadro
douIli montaje stereo identice.
Anali;dind sch&ml ă se
ă cii primul ampliricator ape-
18lional este ampl8.sat lnlr-o oonft-
ţ electronicII de lip
lrece-sus de ordinul doi. Fr9Cvenla
lui de tAiere este de cce 20 Hz.
Acest lucru !MIII din start satu·
1111" amplificatorului audio de putere
cu semnala eleelrioe sub 20 Hz,
care pol proyenI acddell1al (Ia 18. lra-
ductoore electroacustice de tip
decit CD plaYllr-u1.
Din sl art am .... itat ca incinta
ă ă davin6 "un tun subso-
nle". Evident, pulerea ă a
amplificatorulul audio este relativ
ă dar fi redarea
sunetelor sub 20 !-Iz polite in timp sti
l ie dezastruo;osti pentru stillAlatea
audio/jIului.
Peste 20 I-llllmplille6m -degaja\"
semnale de freevenl A Joad. Acest
lucru 11 l ac all1t ampllllClltorul ope-
ra\OOal AI, cAt ş amplilieatorul
operajlonal A2_
Stlobservli ca grupul CI , C2, RI
reprezinta un filllu treca-SUI
amplasat la intrarea n&lnvelSOIIre a
opE!f8.\iOOII l AI.
Cefe doua MIe trece-jos A3, R4.
C3, C4 ş R8, C7, C6, A7 sunt
emplasate In buclele de ţ ne-
ă de I reeven\6 aie amplifica-
32
HI - Fl
Ioarelor operajionale AI ş A2.
Divizorul de tensiune As, AS asl-
gurA P.?Iarizare8 111 eurell1 continuu a
ampl,ficatorului opera\lonal AI.
Rezisterl\a R2 ş Impedanja
de Intrar& a amptil icatorufui ape-
nI\iOOIIl AI, iar II!nsl...,.. lui (Ia ş
(In curell1 continuu) ă
dirad amplilicatoruf opeoa\iOnl1l A2.
Condenutoruf C5 reprezintA un Mraj
suplmentar allen$iuni de poIarizare
pentru cele amplilicatoare
apemlionale AI A2.
Dar ţ lor ă In
oonfigumlia de fi ltra treal-jos se
ă pe alegerea coreclll a va·
Iorilor eondef1saloareior C4 ,i C7_
Daca panta de llliere 'pe JOIIS8" a
incintei acustice pe eere vrem ă o
eorllCl4m- este de 12 d81octav4, cu
general Intiilni! practic, rezullil cii
aste pe deplin posibil s! ă o
coraCJie ă la Ymlta de jos a
ber1zil audio. deoarece oele ă
.mplilicatoare oparaiionale
af!1llasate ca fil tre trece-)os cu o
panta "invefsA-, ă de ş
au ş valoare. DaI penlrU a
realiu ş pomirn de la in-
cinta aCIIstidi oojll. in lanlul
alectroacustic, urmAnd sll alegem
valori le optime ala celor ă con-
densaloare C4 ş C7.
Acest Iu= sa va f_ In
de de ă le --3 dB al il'gl-
tel 8CU$lice cam se corecteazA acus-
Iic. de mal )o$ Cl4'mde vab-
riie condensa!oarelQr C4 fi C7 pentru
situal', adict pao;foc <lverse
Irecwrl\a de ă la - 3 clEI al& in-
clntalor acustice. O dati coracJia fiind
efectuatI, noua frecwnjll de ă la
-3 dB a incintel acuslice se
cIapIe$Eladi .., )os" ee ă cu o
oc:I!Ml, fapt care reprezlnt.li un ş
aeustie ap<9CiabiL
Deoarece montajuf este relativ
stmpk.l. nu am dat o $ChemA de
cablaj, cam evident $8 ă
tuncl fe de tiput circuitului Integrat
aehizi\lonat ş de gabaritul compo-
nentelor paslYe utlizate.
Repet indi o data regulilo de
bul,
ă cat mal Kurle Intrn
componentele pasfve 41 aetiw;
lipsa buclei de masa:
traseu de cuadrl?ol al mon-
taJului:
- traseul de masll gros de cel
P\l\in 3 mm;
case distincte pentru ă
1e,lre ti alimentare;
_ ecranarea montajului.
Alimell1area cu energte electrica
a montejului $EI va lac. de III o ă
de tensrune contfnul\ stabllitat;\., cu
ten$lunea de lucru cuprinsA int re
12V-24V. Consumul da curent este
nes.e-mnll icativ (10-' 5 mA) .
Corectoruf de 100 prazentat se va
int&rcala fizic Înlra SlQ8 de semnal
ş empiiflCaloruf audio de putere.
cii montajul poete lurniza,
IArA p'!0blem&, un semnal eleetric
ampllllcat In zona Ir8C\lsnleior
joase. care ă ş ş lejer valoarea
de 4 Vw. ă realizarea pnlC1ic/i a
montajului, evident, ecranat CQrl!S-
punzOtor in seopuj pAatr'rW raportu-
lui $8.fI1nal-zgomot al
k.lÎ audio de pUlefe, apare ă o
problemA. Anume: UNDE ALEGEM
Ţ DE Ţ A
INCINTEI ACUSTICE?
Punctul de ă inî\ial de -3 dB
al Inclntel acustice nu poata fi
cunoscut praclic decAt cu un
eehlpament ă
SI.IrdA, microfon profeslonel, amplifi-
cator ultrallnear da semnal mic,
radresor de plllCilie etc_). Desigur
eA acesl echlJ"lfT'&rlt nu MI aM la
lno::t.mana constructorului amator de
Incinte acustice.
Solulla tehnicA o reprezinta
testarea prin inlocuirea diverselor
valori ale condEmsatoorelor C4 ş C7
(vezi tabelul prezentat anterior). In
contormitate eu performanlele
Iniliaie ele incmelor elecllOICUstice
"corectate". ă audio/il dotat
cu ureche muzicaLA va sesize i'ne-
dlat "cel mai bun razuRat acustic-.
Bibliografie
STANOM1A,D.. Electro-
acustica, Ed. ă ş
PedaQOllic.!i, ş 1968
Ă E .. Montaje electroa-
eostice Ht_FI. Editura TeIv"Ilct . 1997
- - • CoIec!ia revî$tel "Tehnium".
1994-2004
- , • Cofec\ie revistei ELEC-
TAONICS TODAY
Ţ
TEHNIUH septembrie 1005
,
,
'.
,

posibi l, nolaJiile componenlelor din
schema orlQinelii.
probimle cere au
ă In calul amplilicalorulul
OUAD 405 .U fost:
1. Dlltor"lunile ,1 %gomotul
etajului d. Intrare
EtajUl de intrare este realilal cu
circurtul integrat TL071 ş are rolul
de a amplifica selm.lul da intrare
de cea 15 Olt ş de a mel1\Î"e prin
inlermedlul ţ Mgativa da
curent conllnuu tensiunaa de nul pa
ă
p..., Introducerea tranzistorului
TI3 ş a pieselor alerente (RE, RS,
DI2. 013) . bsI creal un generator
de curent ear. ş ă lranzistorul
"pnp" din atelul l inal clasA AS al cir-
cuitului Intagrat, Imbunat6tlndu-sa
asllal parformantale, prin
ţ In clasA A. Zgomotul ş
distorsiunlle au Io$t redusa
Ş valoarea rezlsten\9i R6
de la 330kClia 180 kCl: valoarea lui
C4 a !ost ă la l00nF, pentru a
mantme ş ă de
Conoensatorul C2 $1 'et:Dmandii
Mi tie nepolarlzal.
In colectorul trartllstoruLIi T2, in
locul grupului R17, C7 a losl intro·
dus tranzistorul Tl2, roalizAndu·se
TEHNIUM septembrie 1005
Hl- FI
un etaj ' ctl!cod", AvantaJe'e acestui
'rl i/iciu sunt
A eapacitAtiI pa.atite
mici se reduce tlactul "MILLER" p'&-
cum ş Interdependente dlnlr(l
curentul colector ş tensiunea
Uce a lui T2 ("EARLY;, ,edutându-
se In regim dir1amic.
B. Se ă ţ ş
adaptarea eu '''';ele urn'litOlllItl.
C. Se obin. o amplilieere mai
mare Cu distOl'$iUnl ma. ""ei, Ceea
ee a perml, ş ă
partii flllale prin rOOlJCer,. valorii
ţ RIS de la 1800 1000.
compensand .... se ă ampli-
Ing. BARBU POPESCU
Iicari i etajului de intrare, mantinan-
du-sa pe ansamblu ş sansibi-
I tata a amp/'dlcalorului.
Condensatorul ce ,. I20pF se
conecteau In ooIectorut lui Tl2.
2. EteJul f inal
Principala problemA o ă
comportarea mai ă In cazul
lalosirii Inclntalor de Impadan)6
redusa (40 ). In acest caz, consi-
ă un de ă de 4A
(presupunem ă l imilltorul de
curent nu ă ş un leclor de
emplificare pentru T9, acesta
va necesite un de COIT\IIndA
de 0,2A. AcesI curent de ă
mlIrit duce la cr8lfterea distofsiu-
11110r.
Situatia $1 pnal e remedia
Inlocuind trantiSlorW T9 cu grupul
T9, Tl 1, TII ' , ca In l igura 2, Pentru
TIO, TlO'. TII , T11' , rwultate bune
au fost obJinule cu tranzistoarele KD
503 ş 2N 3n3,
ţ R35 ş R36 le ţ
prin conectarea in paralel a douA
rezistoare de O, HlI'JW.
Grl4lUrile 13, R41, L4, R37 au
roIui de a limite viteza de raspoos a
tranzist08l'lllof finale, precum de a
"filtra" armanlclle superlaare care
epar, In ţ de tral1zistoarele
folosite; grupul L4, R41 se poate
eli mina, ca In figura 1.
Pentru • prlMlni aparitia de
oseilil,ii se pol conecta eonden-
satOlllrfl eeramiee de 47Q.tOOO pF
Intr, bua f' colectorul tranzis-
toarelor finale.
Pentru cel care folosesc lroc inte
acusbce de 80. In Ilgur. 3 • este
prezenlata o ă a etajulul linel
cu traru:istOllrfl compleme<1tare.
Pt/ntru cel care doresc ă
foloseasci:l tranzIstoare Darlington
da ptJtere, În I lgur. 3 b 851& prezen-
tatii o astfel de ă $li distinpe
Introducerea dioO$l suplimantare
06'. Se ă ţ R2, care
are rdul de a clrcuilul de
ă de inl rare de cel de ş
slmbolizele In mod diterit.
PentnJ &implnicera, In schema
din figura 2 a !oat lolosil circuitul de
limitare de curent util izat ," aUAD
405-1; modillclr.ct R35 ş R36 la
O, I 015W, r.e poate adapta circui1u1
de limitate de le QUAD 4OS-2, nel
sup8I1or.
ModiflCllrtle propusa se pol epli·
ca (etaj de Intrare Ş elaJ linal) I n
IUIlC!Je de la toate
al1l"e de OUAD 4OS-112.
In revista "1'EHNIUM" rw. 7/1992
sunl prezenlate pe larg schema
amplilicatarulul QUAlJ 405·1,
Schema call1ajului, canSlrucl ia
lIobinelof L.2 , L3, lA elc.
Componentele Ir,buie ă
fie de bunA atoo!Je le com-
ponentele )lira!" cere se ascund so..C
sigla unor firme renumile.
Teala variantale prezenlate au
!osl experimentata cu rezultale
foana bune; OUAD 41l5-R "sun;\"
practic la iei ce un OUAD 306 sau
'"
AutOOJI nu va l i IAcut ă
pentru eventualele prableme
ă din utitizatorulli.
33

34
HI - FI
, ,
G O
"
"
, i, ţ
; ; I j
l--"
mi
I
, ,
.
,
, .
,,'li li !
,
__ n· ·;
±:t
i' :1:1
' •. , .............. . !
! I
• ;; • 1
, ,,)
"
..
"
,
"
•• :. l!:, • "
" "(Y; "
,
i r+ ';'
"
,,1 ", II! .1
II
-c.- ; IT " ..
...,,- - 1,
!' , .. I"· !.-
"i'l :;I i I
" '-t....J

ţ , .
L., '.'"-o', ' J' .J! ' • 1
. ,
"
, :"r "'"'" ,!
, II ii [.,,'1 l il '

'J"'; '- ",!--L' -"'C "',
Ţ i!-7
'
(
I .,;1. 'l l"';l;;! I

' ,,, 'i
.. ' 1 ' • . : : I
' , <;
j4 b ··;j
..
!
..
I
.. ..
) ;
"
I
li j
. ' ;..
; :
, ....
I
.. ,
"
,
,
,,"
.':1
"1
; I
, .
fi i i
.. ,
j
l l1
.. .
, ..
l: WH
n f!H!
'1 "'1'
i . !il i
,''''. · , ... .
· ... ..
,
.' "''0''''' '''' , ...... ... .... .
· . . . . , . . . , , . , . .
"iI"

' I
,
1
,
; i . ,
..
,

,
,
,," "" "
... .......
, . . . . . '. . .
TEHNIUM septembrie 2005
,
I
,
,
1
I
,
m
Z
Z
C
,
,
"
,
3
• ,.

"
o
o
-
81
c,

>-t

," "-LI

<,
....
d.
" "-,,
- - --
R.u 6,6r "-1''''
r..- . I. . ....L p +;n'l'.
,..". ...... JI.,r e
f
.- 1_",:.
r e, " 'T'-I'"
""'A- C,',.
r, '" ' ) ,
, ... ,.. no.... Vr.
L ;o-
h
r:::. 4 • .u_e.. l! ......
'" $!z u".... '> IV.
164 z...R., ,,,"'.,
-'- ; " 1" .1.
L,
,;,,/"""'"
Cit H C>,? ?--"/.Ir, c , __
'"- 'H A
" '. __ ... 1; t.",
I
"',>.
<::t JI., r, ....
' __ Ar 11161< .
ro
I
" '"
".-.....
r"
" O, IJ< 7'-'"
'u

'"
I fI.-

:z......... ... ;o.,m../)
c - 3·":';' Ci 7,
" '\' f ./' C/t.
, • • ,. '''' 7C"'
,.. - Ti, ,("
U.n.. /1 ..
u"

c" ""
. / '''''A ,(»
,he.... U"... '."-4. .re
1> ,,, ... ..,. (CU' il" 4
--
l'<./r u..... 7"' _
• '''F
"

r,.' 1>"
1",
-<J., "'1'; .... ,
tr",,," "" ..... /1... c"J"" 1_ I ,.
'.
J'J" ....
•• r
1
c,.' ";-S" /I .• .
,(JI Z24 °/1:,. = Ţ
•. ,/.. I
J

I ••
Na.a
T10. no' , T11 . TI l' KD50J (2N3773)
ROE 150fl penlru l e LM301A
'"
"
l
>
<: ,
$
"
"
"
~
,
-'
-"
,
,
"

"
q
,
.'-
" .
• •
l
,.
o
q
HI - A
-,
"
<Y!
"1

ţ i i
~ ,
"
;;-
~ ..
u
.,

"
-u
.,

~
• >
,
~ ,
~
g ~
••
,
~ x
ggi
~
••
" , ~
. -
~
ţ ţ ~
.. -
d
""O
00 ·
- - ~
••• • • 8_
~ ..
_ o
TEHNI UH septembrie 1005
r
Introducere. ă ar li ă ne ă ţ de valul
ă din ă constructia ă in
cOndijii de amator, a unul sistem audio de calitate pare
o ţ ă din mai multe motive:
- confuzia ă ş ă de mai multe cercuri intere-
sale ă ş ceva nu este posibil ş la ţ actuale,
o asemSrJe8 intreprindere nu ş avea rostul;
_ informarea ă a ţ de profit de
pe ă având la bazA interesul ă ş impo,·
lalo,;lor;
- cu regret trebuie amintit ş faptul ă ţ din cei
caro ar dori sA abordeze un astfel de proiect nu ă ă
nasc ţ de bazA ş ce-; mai grav, ă ă ţ ă
rezultate facile, ă il. dori sa aprofundeze partea leo·
reticli, II ă mai grea, dar care le-ar pLJIea
ă parlea cea mai ă trecerea de le un
executant care reproduce un montaj deja la
HI - FI
SISTEM
HI - FI
PENTRU
AUDIOFILI
Ing" AUREUAN MATEESCU
laza mult mai ă a kleilor proprii punerea lor Inclnr;} Volgt
În ă 1,3 - derleclor din ă poliuretanicA (rszB de
_ de multe on avântul celui interesat este t/i iat de 50 mm pentru 1 ş dIl 100 mm pentru 3)
·r " 'd . d bieei 2 - ţ dIl separare
cu o vast cu tur e prospect Ş e o 4 _ materiei de smortiZJtre
cu posibllit/il i matariale care te ă "savanf: M rl I
Ce. ă e,ti tu SONY? ă ă eu ce mi-am trasi 'i iti ete 1111 necessre pentru O pereche:
., Flllil 977 li 250 mm, 2 buc.;
ă achizilia: un sistem banal. de ă dar cu Spate 1100 JI 250 mm, 2 buc.;
nume pompos, care, din cauza cofldil iilor ec(IIlOI'nice din Laterale /100 li 300 mm, 4 buc.:
romAnesc, este inaccesibil multor iubitori ai Fund 282 li 250 mm; 2 buc.:
muzicii de calitate. Am ă de multe ori cazuri in Cspac 264 li 250 mm, 2 buc.:
care un sistem audio a fost achizll ionat doar ca o Perete Interlor 815 JI 250 mm, 2 buc.
investilie ' ce da. bine intr-un living de , _____ -======================:
100 mp" ş la ţ ă a
contat doar prelull
Realitataa zi lei de azi este relativ
compled ş poli ă cele mai diverse
cazuri. ă un real amator de ă
ă de ă cu ţ pricepere ş
ţ ă dar cu ă materi ale
mai ţ robuste. ş ă ş Încerce
ţ Intr-o Intreprindere de acest gen, îi
garantez ă va avea reale satisfacJii , mai
ates atunci ă rezervel9 financiare
alocate muzicii nu ii permit accesul la
ceea ce ş dori, sau cand ce ş
permite din magazine ă departe de
pretenlii le sale".
Primul lucru care trebuie avut În
vedere este ă nu trebuie abordat acest
oomeniu cu ideea ş ă de a construi
"CEL MAI BUN .. ." din lume, din simplul
motiv ă ş ceva NU Ă Ce place
unei urechi este departe de a satisface
ţ alteia ş aceasta se poate
constitui În a II-a lege a Inaltei ă O
altii abordare ş ă este aceea a ideilor
preconcepute, ă numai un anume tip de
ă sau de componente poate oferi
cele mai bune rezultate. Nimic mai ş
Important este ă oblii sooelul pe care-I
ş care te satisface atunci ă
ţ discul la care ţ cel mai mult Ş
asta indiferent de tipul i ncintei, al
amplificatorului sau al CD-playerulul. Cu
ă de ri goare, se impune zicala
din ă "Nu-i frumos ce e frumos, e
frumos ce-mi place mie!" Hilar. dar
ă câte femel ar II ă ă
tate ă nu ar fi existat ă care a
dat ş acestei zicale populare. per-
fect ă ş In domeniul in ţ
TEHNIUM septembr ie 2005
I
-
",
1
'"
i 25<>
I
{-.\
. Tj
1<
li-

P
I
I
I
.
I
HI - FI
2
"'

.. j


",
2.35",K


c, '
F
"""
ţ
-
ţ de seplJr/Jr6
Bobinele se ă fiiri miez, cu drmii CuEm flJ
'mm
CI se ţ din 10,u: + 6,8 p.F
CI ş C2 vor avea montat tII paralel c;fte un con·
densator de 0,1 pFl100 V, t ip MKP sau MKT
ţ Impuse unui sistem audio/i l . Nu voi trece
la o ş de norme ş parametri tehnici care trebuie
respectal i pentru Incadrarea In standardele din domeniu
pentru d rllJ este cazul. Cine ş poate ă abordeze
problema profood; surpri:w ve consta In faptul ă un s;s-
tem ă din componente care ă loate
normele scrise nu va trece proba unei BudiU; oolecliVll ,
unii dintre participantii ta audilie consider,lnd dI sistemul
are diferite "del ecta de audi\le": timbru ă SUM!
obositor. ă de ţ ă li psa unor detalii sonore
etc. Aceasta ă faptului ă ţ urechii umane
nu este ş de la o ă la alta. ă gândi! i la ce
s-ar aiunge ă toata urechile ar avea ş per-
Un singur ă ar produce toate compo-
nentele: incinta ă amplificetorul ideal, suma da
semnal ă ele. ă viziune! Cu ă cam ..
ă
Inci nta ă ă
pe ă dreptate "Veriga ă a
ţ audio, incinta poate
aduce cele mai multe neajunsuri
În calitatea acestuia.
Randamentul slab de transfor-
mare a energiei alectrice În
energie ă (tipic În jur de
1%-2%) ă ă la ă
cel ma' mic neajuns. colora1ia
ă comportamentul la pu-
teri mari, ă mate-
Schema eleclrlc' a ampliri-
calorulul
Toate rezlstoare/e sunt de
0,25 W ş maximum 15%
Condensatoare/e au tensi-
unea de lucru de minimum
'"
TI-T5 • 8C560C, tranzis·
toare la 45V/IOOO mA, zgomot
mic, ş mare
T6 = 8D14O; T7 '" 8DI39
T8,. IRF530, HEXFET canal
N,IOOVI14A
T9 = IRF9530, HEXFET
canal P, 100 V/12 A
38
riaJelor constituind dezavantaje mult mai Însemnate.
Reclamele ă diferite traductoare (difulolare) care
ă incinta X sau Y ş care au rezolvat nu ş ce
ă ă dar, Îmi pun înt,eharea de ce tra-
ductorul În ă nu aste folosit in domeniut profesio-
nal? De Ce incintela de ă ă Ia aproape
toate fi rmele de renume, traductoare profesionale sau
traductoare derivate din acestea? De ce firmele con-
structoare se ă cu introducerea În ţ ooui
difuzor a unui element ut ili zat curent la difuzoarele pro-
fesionale, sau, cu dotarea unei incinte llQ\J realizate cu
traductoara pIO?
8un.ul ţ ne trimite cu gândul la o IOl/ica simpla: in
do!"enlul profesional, ca În orice domeniU serios. tre-
bu,e respectata anumite ţ de calitate, fiabil itat e
etc., Care impun standarde de cali late a ţ a con-
trolului da care ă ă ş In bune
a unor evenimente artistice. Cum se simt spec-
tatoni , dar ş ş ă În timpul concerlului i ncep ă
se defectaze ampl lficatoarele sau se ·ard" difuzoare din
ţ inci nte lor de sonori",,'e? Desigur, estfel da
evenl,!,enta nu pot ti evitate 100%. dar un echipament
de caijtata reduce ş de producere a unor astfel da
evenimente.
ă ţ pantru ţ incintelor acustice,
ţ ă ţ mai multe elemente Înainte de a da
banii pe ceva:
ţ inCÎnlele cuplate cu amplificatorul cu care
vor lucra, la volum mare, dar ş mic, Cu genurile de mu-
ă pe care le ţ frecvent;
_ nu ţ sfaturile altora, nu ai vor privi lung ş
tnst la sarcolagele cu difuzoara care au fost aroizilio-
nate Într-un moment de entuziasm creat de prietenii sfii-
tuitorl sau de ă ţ lucitoare ce o marcli "prea
OOa Nu este o ţ jl calitA!i; in toate
cazunle, ma, ales in zi lele noastra. Incercali ă atlali
car.a firme ce umplu piala da produsa ieftina ă
ă de concert sau studiouri da Înregistrare ş produc,
ă difuzoarele ă nu in strllfundurile Asiei, în
localii necunoscute ş namenl ionate in nici un prospect
sau ş ă de ă Preluri le mici i n condi1iile unai
ţ acerbe conduc, chiar În cazul unor firme
cOIate excelent, la coborirea ş Afirmalii le unei
3
TEHNIUH septembrie 1005

HI - FI
Clreultul
Imprlmal al
IJmpllllea/oru-
lui din Ilgura ;
la,a plaea/IJ,
/45xll0mm
rev;sle de profil ce ă În ă un produs nu sun! cre·
diblle In multe fiind geOOr,lle de ,eClam, ă
de firmA ş de scojl'J1 com&J'Clal al publica!iel. n pkls.
fraze scliprtoarB le veI; citi despre aR produs. al
allei firme. urm4torul articol!
[)f,c! ă aborda!; construclia unui &islam .udio.
logica vA va $p\ll'le ci un produs pro 8Sle de preferat
unuia "no Nlme", Cu ă ă ă un
ampr.licalor sau o incinlA care poate concura cu cele cu
pr9ten!lI. Ce' cale dispun ş de o dotare mal bun!. sau
au 8cct1S le ea. po1 lace determinA.i sau reglaje de
ţ In poste 40 de ani
de lucru In domeniul
bricolalulul· ml·au trecut
pr., mAnA multe realizari
de renu"..,. care nu $·au
ridicat i, nivelul acestuia.
() .. o
tat ă · standardizez· i
1
"m
acustica tip VoiQI, pe care t
wooIere. Acestea au tost
,b?;
6 ",
-
In decursul timpului
am publi cat In pagini le
revistei destule scheme
de ampli ficatoare sau
0011$1".>01' ; de incinte
aeusHee, pe cara le 'BeC>-
mand $1 acum pen1ru eA,
realizate IngriJtt. dau COOl·
plalA I18hslaC\ie reatlza·
torulul. Pentru el nu ne
vom Intoaree eeum la
mai vechi
(poale vom r_ni asupra
unora d,ntrB ele In aII
numAr), \/Oi propune ceva
nou l tAt Tn domeniul
amplitk;atoarelor, eAt ş al
Inqllalor.
In ultimul timp am eAu·
TI,r2
7;;')7 _
r ... , r,j" '" R SK /3f
ru 1'.9
TEHNIUM .. ptemb.-;" 2005



D

. EllÎdllnt eli
de incinta
tipuri de

39
40
.>
,.
•• ,
t-H
HI · FI
,


I

I




I
dlspIXl (Tamoy 638 Profile
Plus) In ceea ce ş
1lIo'''81l111 In cAt in
ceea ee priY8$Ie comporta-
mGr'llul la volum mic ş
mare. timbfalli ş
echilibrul tonaI. Cei care le-au
8saJnat pAnA In prezent ro
au tlcu1 remarci deprecia·
tlY9, sermalAnd mai mult
dlferen!el, de presiune
sono,A (normala, pIOn
folosirea II trei woolere CU
SPL·uri diferit&) unele
ţ lonele in
domemj de ă rlOf -
mele de MieI. Ca tWMler II
!ost utilizata. ş calclA
de m6tase de 28 mm pro-
ckJ.a de P. Audio. dar În Irei
variante diferite: PCT 300
I
P. Audio) ti douA variante
DT 300 ş D28N) produse
de P. Audio $1 comercial·
izale de MONACOR
(Ga,mllnla) In seria
NumDer One. Unimele ă
au ş de dlmensilmi
mal miel. PentN care nu
au probleme de spaliu,
recomand utilizaraa tipului
PCT 300, carII ă o
dispersie In ţ ş lor-
marea unei imag,ni sonore
exeeptionale Cu
produse de mare ,enume.
Incinta nu B'B dimensi-
uni foarte mari ş poata li
ex&Culalil din PAL CU
groSimea de 18 mm, ă
fnlr-un alelier specializat
pentru il se a$igurn. o asam-
blare Pll\eile nu se
vor depoz,t., ei se VOf
a$.flmbla In t,mp cat mai
scurt tilJere, pen1ru a
se evita delonnarea. Delal ii
de mOl'uaj am dat cu alle
ocazii. In cazul În care
ă ull liza!i PAL melaminat,
ş ş lipirea se fac
cu silicon transparent , iar
asigurarea asamblAri i, În
ambele cezurl, se face Cu
ş lip Rlgips 3.5 x 45
mm.
Pentru ş men·
110nez ă Inc'n1a este
deschi$;l, ă presiuni
int,me mari cere ă I\ei:e-
$1\, utilizarea urLII material
mal gl'9$ $.fiU mal go"etI (q>
HDF). In plus, dimensiunile
f,zic' c. ş prezen1a
peutlelui InlerlOl' ă
.vanlalul asigurarii unei
rigiclll A1i sporite $' reduc
posibilitatea fOl'marii de
unde sta1ionare. Dar cine
Ş poale uliliza ş aM
TEHNtUM sepu mbri" 1005
HI - FI
de materiale, cu re!lp9Ctarea dimensliWlor Inte·
rioare. Un Il'atament cu meterial bitumino&. IIWf1tua! In
plAci. nu diUl'oHzl. din ă mai ales dacA eonstrue-
- tE de materia! adecvat. 5G pOale tIImu $1
plutj ei de circa 5 mm gmsme, CBle va fi UpltJ pe
pere! intel'ÎOli paraleli (Iateralll- DupA d&finiliYarea m0n-
tajului componente (tra<Loctoare, retea de
sapa'Me. coroedunl ale.) 5& va plasa i n interiorul incin·
tei o fl$1e de material t i{l MineU, vata $!ntetiellolosU
dptu$,at.a llelroeklr de ă având grosimea de 30-40
mm, ă de 250 mm de circa 1500 mm,
conform figurii 1. Dupa ă operajie se va trece le
conectarea $1 montarea lradt.tetoarelor In fiecare Incln"
ş la efectuarel probelor de al.ldijie.
ă sa utilizeaza traductoarele recomarldale,
având In vedere ci dispersia parametrilor este mici, nu
$.Unt naeesare ajusIA" ale materialului de amol1lzafe.
Modificarea efontit4!il sau a ă ţ matlll'lalull,jl de amor-
tUare g_ral, ă efecte (valal)llia orice
IA):
- ş ă materialului 5& traduce acustlc
prin cre,tlf88
volumului neintai
cu p6nA le 30-
"""
- In cazul in·
.e,
-U"""'"
N
.... N """"' ...
e,
:t
n!el o fonnA utilizarea "filtrelof pentru boxe- allate in
come<I, din urmAtoarele considerente:
nu sunt calculale ş optimiut& pentru traduc-
toarelll specificate;
chiar ţ de uz pro, vAnOJte de firmele de
profil, sunt conslrUite pentru ane traducloare;
produsele din comet! sun! real izate In serie, cu
componente ieftine. cu disperSie mare e YlIlolior ş
sollllii iefl'R;!. care nu respectj de cale mei ori
lrnperaliYale tehnice minima.
Utlllzaji, pe ă posibH, condeNlatoare al folie, cu
teflSiunea de It.teru de minimum tOOV ,i bobine fArlt
[I1 i81. CU ă de cupru emal lat cu dia metrul de 1 mm.
In cal eidrem. ut ilizat; condensatoare eleetrolitice nepa-
larlzatll. ă ţ ă sollclta!1 sprijinul redactiei
sau el autorului (0744·846.249).
Traductoare recomandate. Experlmenttirile efectu·
ate de-a tUflQUl a peste trei ani cu Indnte Voigt au arAtat
",
Incinta Voigt, ă In anul '928 ca o ncin·
IA de ă ă in momentul de lat' este ă ca
,
,.
Ik. e{.
,.
cintel VOlgt 5&
amoftlzeazl mei
puternic woolerul.
frecvan\ll de rezo'
ţ ă a acestuia,
montat In ă
ş controlAn-
du-se mai bine
ă mem·
branel wooferelor
cu FI < 40 Hz,
W!)ofere nereco-
mandate de altlel
pentru ecest tip
de incinte;


[J -,
....
r-
- --
- --. _.


T'
-{
«
rJG:l
"" . _.
....
L+

rf' . 4c/P7/9
scAderea
cantit6ttl de mate-
rial IonoabSOlbant
pAna la
derea sa nu Nte
recOl'l'\flndst4: pe
unul din peretii
paraleli este
T.l.
RoL .. /.211' 517..,
7
necesar. ptasarea unUI strat de malenal de amol1lzare
de 20 mm grollme penlru a preveni formarea undelor
stationare. Daci woolerut folosit este de cal itati $1 nu
apar ţ neplacute care ă ţ
medii, se poata merge pe un minimum de material de
amortizare. Numai testele de preferabil
mtiv (:IJ o tneint4 de de ă pot indica
soIuIla optimA:
- reZOf\8l1!ele In domeniul mediilor se rezolvA prin
IfIQIOlo&re& 5tralUiui de material de amortizare plasat In
spatele wooIallAui Si III inceputul p61niei EIXI_=
- orice +/. i n exces ă ă ş perIormell\lIa.
Utilizare. lllldueloarelor recomandate v.tl lare$t& de
exparlen!& cazul In care ş experiel'l\8 (tv. nu
esle foarte vastA In domeniul constructiei de IflCinte.
Un ah elemant important este legat de re!eaue de
Valorile componenteklr au fost determinate
oop.tl multlpte experlmemlri pentru a se obtina o calitate
maximA a sunetului. Din mai multe considerente a fOSt
evitatA uti lizarea de ţ de comlxmsera, care rezolVa
unele probleme ş craeati! altele noI. Nu recomand sub
TEHNtUM septembrie 2005
.
inch'ltli pe ă ă so/ufi& caro evlt4 ulllzarea In)' ţ
tor de ă ă foarte scump , 1 eu limltliri normale. In
plus. tehtlOlogia ă poate furniza traduetoare care
pot acoperi cu ş ă domenIul al.ldlo, aslgurând a
InallA cal ilate a aooi!ie! o putere acustlcl ce ă
cele mai multE! ţ
• wooIeruJ utilizat nu ere cerinle sll1ctO privind
parametrii Thlele - Smatl sau orice parametri elec·
tro-mecanicl. Orice wooler de calitate poate ldut cu
rezuMate care depind In final de &lCper1enta celui care-!
ă 5G pot utiliza wooIera eare au Oi, sub 0.5 sau
peste ă valoare. deci wooIere; racomIIndale pen·
1IU incinle ba$$-.eI\el< sau wooI_ car-eucto. ă ă limi·
tiri sll1cte. OricUm, In 108te cnorlte se 8 nu
se ă parametriI indica!1 <le proct.K:Ator. avlind in
vedere ca ronta Voipt nu asigur' o IncArcare foa.l1e
ă a spatelui wooIerulul ca In cazul incintei
Inchise sau bass-rellex. De aceea se ă pre-
calliie i n aplicarea unor puteri mari pe wooferele care au
F$ < 30 ş Xmax relativ mic, pentru a se evita dislor-
sionarea sunetului avarleru wool erului prinlr-o
41
HI · A
II)CCUrsÎe prea mare a membranei; leltin ce se ă ş eurenl ln maga:inele oe prolil.
-Incinta sa poate utiliza ş ca subwooler (sta\lorwIr), Foarte multe alte indicalil au Iotl publicate in
pentru tr&eluctoere cu douI bobIne, aSl- nOOlllrele deja ă alo te'IIstel, pe eare multi cititori
g .. And l,IIl ri$pll'lS In ă mult mai dedit l,IIl se plang ca nu Io-au pUIUl procurat Pol sA spun doar
subwooler bass-renll)C_ ă FACEJI ABONAMENT LA OFtCULE Ş ş
Pentru aceaslA incintA au bsI selectate douI tradur:- nu vA rl'I8I ţ plinge pe vitor de camn\D1e de
toare care ,mbini pu<brmanle pro cu un pre\ de COSI di,UZIII'I_ ă ţ nIormalil suplimentare, ne ţ
leAlut 1'11 de IradoeIoarele unor lirme cu mari ţ contilcla.
Acestetll sunt In numerele ă voi reveni lsupn! utiizarii
- woofen.d 8f'W3 produs de Se-Ieniurn (SUA) la coaxlale, dar ş la varienle ale incintei Voigl
locatia N din Brazilia, r:are a mai fost pre18l11at In CII utilizeaza Iraductoare de diametre mai ma" de 8",
paginile revistei. Acesta are impe-dan\a de 8 ohml, o pIJ- 200 rTVn.
ter9 nominalA de t 25 W AMS ş SPL _ 92 !I3I1W/1 m; Incinta prezentatA In prima parle a arlicolutui are o
- ca twaalar a fost adoptat PCT 300, produs de P. putere ă ă de 125 W, o lmpa.dantA de e
Audio In Thailanda. Acesta are o ă de mAtase ohmi ş foane imponant, o presiune acuslicA" de 92
impregnatA, cu diametrul de 28 mm, care ă O d6l1W/1m (SPL m soun<! preseure lev&I). Valoarea
reproducere WnearA p&ste 30 kHz. Hornul de cuplaj cu aceasta li posibmtatea de a lucra In bune condi1ii
mediul, cu dlametrul de 170 mm, asigurA O diSp&rsle cu amplificatoare cu pllleri de ş relativ mici, cum
axcelantA a aun-Btulul, facilitând formarea unei Imagini Bunt cele CU tubuti utilizata da audlofili. Dacl1lacam un
9t8111O largi ş proIunda. Tweeterul cispune de propria calcul simplu, bazat pa. taplul cA la dublarea puterii alee-
r
----------------------------, trlO8 aplicate tradue-
torulul obJinem o
8 Cf$$lIIre cu 3 dB a
nivelului sonor,
",
"'''''
...
Z$,JJ,

,. - 1IiI1W 921f1
Z"
,"
"'#!
, ...
rY
-1';/
...
.....
- 1a2W 951f1
,!a4W 96!B
,la8W 101!B
·1a16W 104!B
-1a32 W t07!B
-1a\WW 110te
MA opresc la 64 W
din mai multe consi-
derente:
_ reamintesc faptul
ca o ş cu 6 dB
a nivelului sonor este
perC8Ptd de urechea
umaNi ca o dublare a
nivelului sonor;
_ un niImI sonor de
110 de eslll aproape
da pra9!!! timitA de
al ura-
L
______________________________ ...J chil umane ş un nivel
sonor de ă va-
cameI'l1 de amortlzara are o pI.ltere de 30 W AMS, Ioare poate determinB In timp defecte de percep1ie audi-
SF'L. 92 dB,ItW!l m ă real izarea re\elel de tivi Ireversibile;
separare ă alemante suplimentare de adapta" a _ ta 128 W se ajunge la puterea maximA a wooferu-
celor doui traductoare. I\JI; apWcarea pe o ă mare a unul semnat electric cu
P.Audio produca mai mulle variante ale acestui ş aceaslA valoare are ca elect IncAlzirea boblnai, ă
Ira!IuCtor, Inclus;v cu ma9'!et de neodimium, pentru da o seria da aKe fenomene nedorite: ş rezis-
firme ca MonaC(lr (Germama). dar care nu sunt echipate tente; În c.c. a bobinei, fUnejionarea ă a
eu hamul man1ionat ş nu mai au dispersia la Iei de pro. retelal de separare, cere nu mei "Vede- valo8rea de 8
nun\atA. Personal am tastat aC9Ste variante, care au ohml a iTlpedantei wooIerulut, ci o valoare mult mai
pa.rb'man!e comparabile cu lweetarela produse da cale mare, o posibilA ş probabilA a puterii aplicate
mai reruYllte li-ma, dar nu pol ă ş performanliltlpu- twlKllerului. soldalA CU "prAJlrea N;
lui per 300. - pentru majoritatea amplillcatoarelor aflate In uz, 64
Cele douA tra<tuctoare sunt legate la o relea de se- W P!?B'a insemna pI.lterea pe care amplificatorul nu o
parare de tip BUllelWOJ1h cu panta de 12 !I3Ioctavi. ma. lMeazA ă ci cu un procentaj de distorsiuni
Puri4til pot U1iiZa O ă de OOme care permite bl-lWe "fatal" pentru incintA: sinusoidale sum delofrnate, sem-
$1 bi........,g-ul, realil.tnd cele ă secliunl separat. pe nelu! iljUngB aproape dreptl,lllghhAar, astfel cA etajul final
ptAcuta de circuit lipita direct de terminalele plicil de 1r1onsferi la ş un semnal cara are vabaraa tensiunii
boma. de alimentara minus ţ ţ ţ de separ.ue nu
eooexiunile se ă eu cablu pentru In- mal looC!ioneazll corect $ll_tarul VII primi mai ă
cinte, cu S8CIlunea de 2,5 rTVn (cuno!oCU1 sub denu- energia, p& care nu o poata disipa, cu consecinte cunos-
mlraa Monster Cat>le), În realitale acest tip de cablu cute.
pOate II procurat doar de la magalinul Muzica (Luxlona) De aceea, ampllicatorul trebuie sA allll capacitatea
la ci rca 8 USDIm. Blneln1eles ă se poata uti lili $1 cel de a livra un semnal curat, lari distorsiuni, la o pulere
42
TEHNtUM leptembrle 2005
ţ - A
de tIouA ori mal mare decât puterea ă a incintei,
ş ă fie utilizat rezonabil, sub ă valoare, pentrlJ II
fi siguri ă la c.'l semnal cu dinamica foarte mare, cum
este În cazul muzicii slmlonice sau rock, vArlurii e de
semnal nu \101 fi distorsionate. Se poala spune eli ş In
utj li zarea unui sistem audio se impun un pic de ă
$i bun ţ
Dar ă ne Intoarcem la punctul de plecare: o pre-
siurle acusticâ de 92 dB In camera de ţ este o va-
loare de plecare foarte buna ş cu doar 32 W se poate
ajunge la 107 dB (echivalent Cu un luneI In apropiere) ,
deci construind un ampl ificator capabil ă li Vr8le
W, cu un coeticient de distorsiuni sub 0,1%. putem ă
facem ţ pentru toate genurile de ă Am ales o
valoare II puteri i de ş destul de mldi pentru zilele
noastre din considerente prar:tice:
_ ampli f icatoru! trebuie ă fie relativ simplu de execu-
tat ş reglat. Aeproducerea unei scheme ce poate livra
500 W/canal nu ă ă ţ putea ţ ă
putere_ Din ă ş ă un ă Insemnat din cei
care au abordat ast el de construCj H, ă ă a avea expe-
ri en1a ă au plâns bani i ce s-au dus pe apa
Sâmbetei când amplificatorul, "din cauze misterioase",
s-a ars;
_ la puteri relativ mici, problemele de rezolval sunt
mal ţ ş mai ietllne, a511el ă ne putem permite
adoptarea unor ţ de High-End i n cooa ce ş
ali mentarea, filtrarea etc_ sau utilizarea unor oompo-
nsnte de cal itete:
_ trebuie avut in vedere ă nici in domeniul ampl ifi-
catoarelor nu ă "cel mei bun amplificator". fn plus,
abordarea schemelor foarte complicate, care reZ()fv!\
toate problemele, nu asigura apriori calitatea ă II
sunelUlui din lipsa ă ţ de sortare ş ut ilizare II
anumitor componente, lipsa unor echipamente de test
etc. ţ ă o ă ă reproducerea ş II
unei scheme, indiferent ce, nu ă ă
ţ ş mal al es atingerea parametrilor acestele.
ş ţ ţ bunul ţ 1n l inal, sunt baza
succesului:
_ foarle muKe din ampl ificatoarale actuale cu pre-
ţ au scheme electrice orientate ă ţ ame-
ă a amplificatorului: o ă ă Cu ş
fn decursul timpului am publicat mal multe scheme
de ampiilicatoare, recomandate sistemelor pentru
audiofih, scheme pe care le recomand acum. In cele
ce ă voi prezenta scheme echipate cu tranzis-
toare bipolare ş MOSFET, dar ş scheme echipate inte-
gral cu tranzistoare FET ş MOSFET. l aIA cAteva avan-
taje ale ă tranzistoarelor MOSFET In amplifica-
toarele de putere:
- acaste tranzistoare au un coeficient termic pozitiv
nu ă de ă ă La ş temperat uni
ţ ţ ţ crelite, limitând curentul
ce trece prin ţ
- MOSFE'r-unle sunt dispozitive foarle rapide, de
30-100 ori mal rapide <lecAttranzistoarele bipolare. Pot
livra puterea ă la ş pentru ţ de peste
20 kHz;
- pot suporta, pe perioade scurte, supratensiunl sau
ţ comparativ cu dispozitivele bipolare;
- 1n ţ reale, fiabilitatea MOSFET-uril or este
mult {Ilai mare ă de bipolare, chiar cu ţ in Cir·
cuit. In plus, atunci când se ă nu ă
defecte catastrofale In circuit, ca in cazul blpolaretor,
care distrug perechea cu care lucreazA, dar etajul
anterior:
- necesitA valori mici ale ţ pentru funCjionare
ă astfel ă circuitele Sl.ll1t mult mai simple ş mai
f iabilE>:
TEHNIUM septembrie 200S
_ atunci când sunt suprapompate cu semnate cu va-
lori peste ă prazinIA o caracteristicA "moale" - solt
clipping - generAnd distorsiuni armonice de ordin par,
ca ş ampliflClltoarele cu tuburi, nu armonice impare ca
in cu bipolare:
_ ideea câ ampl if icatoarale cu MOSFET-uri au un
factor de amortizare scâzut vine de la Inceputul ţ
acestor care aveau "mltAri ce azi au dis-
pArut.ln prezent, problema factorului de amorlizare este
legatA mai ţ de amplificator ş tipLJf ă ş mai
de cabluri ş ţ pasive de separare.
Contrar ţ multor constructori amatori, un
ampli ficator de mare putere nu este ş de oonstruit ş
pus la punct, din care cauzA am ales prezentarea unor
montaje care, f iecare in parte, dispun da ă care pot
satisface o categorie sau alta de audiofi li. Unele monta-
je au mai fost prezentate in numere mai vechi ale reis-
tel, dar ă ă In actualitate prin ţ
PrimUl montaj, prezentat in figura 3, ş
tranzistoare bipolare in primele etaje, tinalul l ii nd con-
ceput cu tranzlstoae MOSFET complementare produse
de International Aectrtier.
Datele tehnice sunt:
- o putere ă 00 circa 25 WAMS pe o ă
de 8 ohmi, ă ă cu o ă ă cu frecven1a
de 1000 Hz aplicaIA la intrare:
_ sensibilitalea 200 mV pentru puterea ă
- rAspunsul În ă este liniar Între 20 Hz ş 20
kHz'
..: coeficientul total de distorsiuni armonice este de
mlllCimum 0,05% la 10 kHz ş o putere de ş de 20W:
la 1 kHz acest coeficient este de maximum O,Ot%.
Ampliflcatorul se poate cupla direct la ş
surselor de semnal cum sunt CO-playerul, tunerul sau
deck:-ul. Se ă un ţ de 10 kohmi loga-
ritmic la intrare Ş eventual un comutator cu mai multe
ţ pentru ă sursa de semnal se ă Pentru
stereo, poten\iometrul ş comutatorul vor avea, normal,
ă ţ
Tranzistoarele T6 ş T7 \lOr f i echipate cu radiatoare
in ă de U, ţ pentru ele f,ind prevAzut pe cir-
imprimat.
Pentru a evita zgomotul da fonei, ţ corect, cu
ă scurle ş cabl u ţ eie 2,5 mm ,alimentarea cu
curent ş ş amplilicatorului. Tranzistoarele finale se
IIOr monta pe radiatoare ă (circa 100
cm
2
), avAnd in vedere o izolare ă corespunzA-
toare. AlB este eie tipul bobinat. Trimerul Al t trebuie ă
tie de ă cali tate, preferabil pe suport ceramic.
Ampli f icatorul ciispune de un etaj de intrare diferential
(TI ş T2), alimentat dintr-un generator de curent cu T3
ş T4. In jurul lui T7 este format etajul pilot, din
generatorul format de T5 ş T6. Cu Intrarea in scurlcircuit
ş un AVO'metru conectat Între drena lui T8 ş +Vcc se
ă curentul de mers În gol la valoarea de 100 mA,
suficient de mare pentru a nu avea distorsiuni de racor-
dare. VIIloarea curentului de repaus se poate ă Cu
ţ verificAnd templlratura radiatorulul ă
Intrarea I n echi li bru termic. In acest fel se poate lorJa
ţ la nivel mic de putere in ă A pentru dis-
torsiuni reduse I n cazul În care dispersia parametrilor
tranzistoarelor f inale este prea mare. Un exemplu de cir-
cuit imprimat (mono) este prezentat 1n figura 4.
Un alt exemplu de ampli f icator LIIilizand MOSFET'uri
ca tranzistoare de ş montaj care a mai fost publicat,
este cel din figura 5. Performantele acestui montaj sunt:
- puterea de ş 100 W RMS pe o ă de e
ohmi, pentru un semnal de Intrare de 1 v:
- impedan\a de intrare esle de 50 k!l;
- coeficientul total de distorsiuni armonice este de
43
HI - FI
in gama da ţ ă da IS la SO kHz.
10 cazul În ca'e nu se ă tranzistoarele de tip SA
ş SD, aceslea pol fi inloculte cu tranzistoare din seria
BD Cli lensillllea da colector mare ş cu coeficient de
amplfficare cât mai mare, In special TI ş T2.
Din trimerul Rl1 se ă curentul de repaus la o
valoare ă Intre 20 ş 40 mA. In tunelle de disper-
sie parametrilor lranzisloarelor finale. T3, 4, TS se vor
monta pe radiatoare de lip U. Se va acorda o atentie
ă montajului tranzistoarolof finale, vor dis-
pune de Un radiator de minimum 300 CITI pe flscare
canal.
Montajul este capabil ă furnizeze o pule'e de ş
care ă marea II ţ de
sonorizare În regim casnic, in cond;,;; de calitate exce·
ă a sunetului.
Voi reveni la Un montaj adresat În special audiotililor
care dispun de incinte acustice Cu presiunea ă
mare, peste 92 dBtN/m, care pot uti liza, pentru audil ii
de ă cal itate, un amplificator În ă A ca
ă circa 17 W pe O ă de 8 ohmi. alimentat
la 40 V. Ampmicatorul ă aproape 90 W din sursa
de alimentare, In regim continuu. Deoarece a ă re-
lativ recent, nu voi face multe ă dar nu it reco-
mand celor ă ă de ă
Amplificatoarele eudio de putere simetrice sunl
echipate aproape ă ă ţ cu un simplu care
ă aparilia unor zgomote nedorite la pornirea ş
oprirea ă cu energie, zgomote care ,apar
ă regimurilor de pornire, ă vanante
simple.ale acestui tip de circuit sunt prezentate In figurile
7 ş 8. In ă un releu ă indntele la
ampli /icatorulul cu o Întârziere de ă secunde, ă
ce montajut se ă La deconectare, va Între-
rupe imediat conexhJllea cu incintele. Durata Întârzieri i
se poate ă sau ş vari ind capacitatea conclen-
satorului C2. respectiv CI. Cel mai important lucru la uti-
lizarea acestui tip de montaj este utilizarea unui releu de
foarte ă calitate, eventual cu conlacte de putere
(minimum 10 A) În vid, pentru a nu Inlroduce ă
mare de contact În circuit.
ă acum nu am abordal sursele de energie pontru
ampl ificatoarele prezentate. Aici putem ă ă
ţ apropiete de ă de prestigiu ce pol fi
ă in revistele de specialitate. bineÎnleles cu o chel-
ă ă ă dar care ă o
ă ă ţ ă a parametrilor:
diafonle mare;
_ stabil itate ă a amplificatorului;
_ ă ă ă ă
- fiabi lilate ă
- raport semnaVzgomot mult ă ă ţ
- intretinere ş depanare mun mai ş
Pentru a ajunge la aceste avantaje se impun ă
toarele ă
_ renuntarea la ţ ă a unul singur
transformator ş a sursei unice;
_ utilizarea a ă transformatoare cu pierderi mici,
toroidale, cu puterea de 2,5 ori mal mare ă puterea
ă a amplificatorului pe fiecare canal. Astfel,
fiecare canal va dispune de sursa sa de alimentare,
ă ş suficienl de ă pentru a suporta
vârluri le de putere ă ă O reducere ă a tensi-
unii, evitând riscul de a introduce montajulln clipping. cu
aparitia distorsiunitor;
- se va incerca utilizarea diodelor rlpide de putere
pentru redresarea curentului alternativ. n cazul În care
nu se pot procura, ţ punt i de buna cal itate, având
tensiunea de lucru de 200 vol!i ş un curent admisibil de
cel putin ă ori mai mare ă curantul maxim cerut
44
de montaj;
_ condens,atoarele elect rolitlce de calitate ă
efectiv O ă de procurat, ş ă aceastora II se
cere un curent de ă ă cât mai mare,
dar, foarte important, ş o mare rapiditate la ă
ă ă ă ţ ă este greu de ă
cut de condensatoarele aflate In corne". in special de
ă cele de mare capacitate, care sunl ş cele mai
lante
O ţ a problemei in ă mai alas cand este
ă uti li zarea unui condensator de valoare ş ten-
siune mare de lucru, este folosirea În montaj a unei
baterii de condensatoare de capacitate mai ă ş ten-
siune ă ă de cea ă de montaj.
Astfel, În loc de 10 000 V, uli lizali 2 x 4700
V, sau 5 x 2200 V, sau chiar 10 x 1000
Costul unei astfel de ţ nu este cu mult mai mare
ă In cazul !n care ă ţ o valoare mare a capa-
ţ singur ambala). De asemenea, pe conden-
saloare este ă ş o ă curent B5 grade
Celsius, sau 105 grade. ţ acest ultim tip de con-
densator, care va rezista mai bine in limp sub toate
aspectele;
- decupla!i totdeauna condensatoarale electrolitice
de filtraj cu condensatoare de 0.1 V, cU folie. tip
MKT seu MKP;
- sau ţ o ă ă de ţ care
ă ă inclus un f iltru care ă preia marea majoritala a
ă care vin prin ţ de alimentare.
ţ nu cer ă ă ţ cine ş ce realizare
ă de mii de euro (sunt disponibile ş ta noi) pentru
ă nu se ă Util izati o ă de p!imant ă ş
ă care. ă Cu fi ltrul de ţ va contribui la
oblinerea unui raport semnal-zgomot mai bun.
Evident ă aceste ă care cuprind lucruri
În general neabordate de constructorli amatori din
molive financiare, ă Dar, În l umea ţ
audio cu ţ (HI-END), aceslea au devenit ceva de
la sine Înteles.
Probabil unii ş ă ă ă ş schemele alimenta-
toarelor la montajele prezentale, dar nu yoi repela ceva
devenit banal: de ţ transformator. punle
redresoare, condensatoare de filtrai , sigurante, conden-
satoare de decuplare, eventual LED martor cu rezis-
tenta de 6mitare a curentului. Important este ă ţ
ă ţ ă de mai sus, iar ă ţ de
filtraj sa fie da minimum 10 000 micro/arazi pe ă
Am ascuKat amplificatoare cu mari pretantii care au
lncepl.ll sa clacheze atunci când au dat de greu,
ă ş reproducerea ş distorsionând ş Inal-
tele din ă de energie: condensatoarele lente insu-
ficiante ca valoare a ă ţ Mal semnalez un
fenomen care apare atunci ă un amplificator. In spe-
cial dintre C<)1e ă În 100 W/canal. este "1mpins'
aproape de ă sunetul este ţ pe medii,
· urlat", cu estompa rea ş a Înaltelol, plasate
acum undeva "1n spate". Este semnul ă ş bobina
wooferelOf s-a ă ş amplificatorul ă
De aici la accidenle regretabile nu mai este decât foarte
putin. Oricum, o astfel de situatie poate duce la modi-
ă geometrice ale C<lmponentelor echipaj ului
mobil al cu ţ imprevizibile pe
viitor. Materialele ă ă peste anumite limite, ş
ă ireversibil anumite ă ţ
in final mai fac ă ă celor ţ de
aceste ţ ă site-ul www.netxpert.rocare
In apropiat va cuprinde lucruri interesanle, ş
ţ ă la TEHNIUMI
T EHNIUM septembri e 2005

RADIOAMATORISM
Pagini re<l/l./ale cu Sprijinul
Federati ei Române de Radioamatori sm
RECePTOR v pentru 7 sau 14 MHz
SINCRONIDA Y03APG
Schema electr'di din figura ă ă ă 00 ă 00 Mru paSiv ş activ, care sem-
reeeptor cu conversie ă (sincrodin.6) destinat nalale ajung la ampliflcatQrul de JF.
recePlIOl'lAril benzilor de 4() m sau 20 m. "FO este 00
oscliator CoIpllts urmat de un repetor pe sursa.
Ffecvenla este regleta ro ajutorul unei diode varleap, Iar
drept sealA se ş un instrument de 50!1"-
Tensiunea lui FTI este stabilizata eu ajutorul
circuitului ICI .
Bobina II ş o ă de plastic eu
dillmel rul de 5 mm !Oi millz. Pootru banda de 4() m, II
are 32 de..,;re CuEm 0,22 mm, Iar peI1tru 20 m doar 18
spÎra cs... conductor.
5e"..,alele de la ă se apld printr-lJn FTB cen·
trat pe mijlocul benzii dorite ş apoi ajung .Imetrlc la
NE602 sau NE612. Pa pinul 6 S8 ă semnalul de la
"FO. ş simetricA se ă la IC3A. ceea ca
ă ş dinamiCII reeeptorului.
TEHNtUM sept embrie 1005
Penlru 40 m. bobinele L2 , 1 La au cate 32 de spio"e
(conductor CuEm 0.22 mm) pe eelCaSe de plastic ro
diemetrul de 5 mm ş prevAzuta ro miez, Iar In secundar
au eAte B spire din ş conductor, bobinate la ă
tul rece al ş ă primare. C 12 ş CI o( au 82pF, iar
CI3 are I OpF.
Pentru 20 m, L2 ş L3 coor1n cite douA ş ş
anume: 18 $pira CuEm 0,22 mm ş respectiv, 4 spire.
CI 2 ş CI4 _ 33 pF; CI3 _ 7pF.
Allmentarea 58 tace eu tenslu/"lea de 12'1.
Reglajul consta in stabiliree l recvenl el VFO·ul ui
(7 sau 14 MHz). Acoper1rea gemelor se reg eazA cu aju-
torull u; R3.
Fl I\n,J1 tfOCQ-bandl da la intrare se cu aju·
torul unui generator de selfVlal sau recep\iOl1And sem-
nllJ. din boo.zjle respectMl.
Valorile componentelor
RI 110110, semireQlebii
R2 10 IlO. pot mulind
R3 100 IlO, semlreglabW
R' 56kO
R5 l OOkO
R6 1110
R7, RIO 1000
AB, A9 I Mn
AII I Dkn. pet.Unler
A1 2, A24. R25 100
A13, A1 4 2.211n
A15 4700
AlB, A19 1511n
A23 101ln. pet. log.
45
RADIOAMATORISM
Ri6, R17 470kQ
R20, R2i, R22 1,OI<n
CI
C3 56pF, NPO
C6 27pF, NPO
C7, CIO, CI5, Cla, C19 l00nF
ce 10pF, NPO
C9 2,2nF
C12, C13, C14 vazi taxt
CI6 10pF, NPO
CI7 47nF, poliestar
C20 221'F '
C21, C22 10OnF, pol iester
C23, C24 82pF
C25, C27 15OnF, pollesler
C26 220nF, poliesler
C28, C32, C3B l00nF, poliesler
C29
C50 22nF, pol iesier
CSl 2,7nF, poliesler
C33, C36
e"
es>
e3'
e'9
e,
C4, C5
en
Frl, FT2
W
,e,
,e,
'e3
,e,
Zener
Jl, J2
100nF
10nF, poliester
lOIlF
lOOI'F
220l'F
100nF
68pF, NPO
471lF
8F245
8B1 12
78L05
NE602, NE612
TL072·TL082
"'38'
8,lV
10mH
Traducere Radio Rivista nr, 10/2004
TERMOREGUlATOR
UNIVERSAL
Y03FFF
De ă ari suntem ş În ţ În care tre-
buie ă ă un radialor de ă de tensiune sau
amptilicator de pulere (audio sau RF), Industrial sau
home made, care nu a fost bine dimensional din punct
de vedere termic, Cea mai la ă ţ esle
montarea unui ventilator care ă ă Ce IeI de
ventilator? La ce tensiune? De curent continuu sau alter-
nativ? Ventilatorul sA ţ lot l impul sau Interml·
tent? ă trebuie ă ţ intermitent, atunci ă
ţ cu o ă ă sau "ON·OFF"? Ce
debit este necesar pentru o ă ă Acestea sunt
doar câteva I ntrebAri la care trebuie sa rAspundem In
astfel de ţ
Aparent problema este ă ă de la caz la caz
poate deveni foarte serloasAI În acest articol am ă
abordez numai o ă a problemei ă În echipa·
mentele electronice, ş anume o ă "povestesc" cum am
rezofvat eu problema de care m·am
Pentru alimenlarea echipamentelor RXITX folosesc
o ă de alimentare ă ă de la CB. de
13,8V/22A. La momentut ţ principaluf crileriu de
ţ a fost ţ InsA s·a dovedit In Ilmp ă nu a fost
cea mai ă idee, ă ă fiind ă În regim
"heavy duty", Din ă un lucru nu poate ă fie ş Ieftin
ş bun, ş câ, ţ ă ă s-a defectat
(de mai multe ori), nefiind ă pentru un regim de
lucru continuu În ă Invesllgând problema, mi·am
daI seama ă sistemul de ă nu este suficient. Pentru
a remedia acest lucru aveem Irel ţ
1. supradimenSionarea ă ţ electronice ă
de tranzistoare serie In filtraj);
2, ă radiatorului:
3. montarea unui sistem de ă auxiliar (ventii alor).
ă ipoteticele ţ am conchis ă ţ nr.
3 este cea mai la ă ş cea mai ă
46
ş sislemul de râcire il fost ales, mai ă
implementarea lui,
Alimentatorul a'EI ă surse principale de ă ă
transformatorui si radiatorul atuminiu cu tranzistoare
serie din fi ltraj, Am ales doua ventl latoare CC 12V,
reoondilionate din surse de atimentare de la PC-uri
defecte (diametrui 80 mm), pe care le-am fbcat de cutie
(pentru transformator) ş de radiator cu ajutorul ufI(Ir
ş
Prima lazA a proiectului s·a derulat prin alimentarea
acestora in paralel direct din ş sursei de alimentare
(13,8V), Acest lucru mi·a confirmat ă un concurs de
48 de ore) ă debnul de aer generat de cele douâ venti-
latoare este suficient pentru a ă al imentatorul.
Totul mergea foarte bine, deci problema se
rezolvase. ă .. , cum noi, radioamatorii, fIU ne prea
permitem ă avem echipemente dedicate pentru fiecare
activitate În parte, s-a impus o "il doua fatii" a proiectu-
lui,
Acest alimenlator mal este folosit ş În afara
concursurilor, pentru alimentarea unui "hand)'" care con·
ă lA pe emisie, ţ ă de 20A, cât ă stalia de
concurs, deci alimentatorul nu se ă ş aproape
deloc,
Faptul vantilatoerele se Învart tot timpul esta un
lucru benelic ş cand consumut este maxim ş ă esle
minim, ă in nop)ile de '1aclale cu ă ă
tul celor ă ventllatoare devine enervant.
Cred di ali ghicn ă În acest caz, celor ă ventila·
toare le trebuia ceva ă ca ă ş când ă
ă ş când sA se ă
ă diverse ţ ş pentru ă ă
ă eu am ales-o pe cea mai ă ş ă (din
punctul meu de vedere) : un comparator cu histerezis cu
element de ă un releu,
TEHNt UH septembrie 1005
RADIOAMATORISM
Cerinjele au lost ca la o ă ă ă ş din Pl se va regla temperatura la care sa
pomeascll cele ă ventilatoare ş sa se ă ta o ă ventitatoarele, ier din P2 temperatura la care
ă mai ă dadit cea de ş acestee ă se ă ă omitem folosirea "com-
Schema ă este ă În ligura 1. Componenta paratorului cu ă in tipsa lui P:2, vent il e-
principalâ este amplilicatorul operal ional 741 (eu am toarele vor bascula ă ă oprire intre ponit ş oprit la inter-
Iolosit un exemplar vechi. fabricat de fPAS) , montat pe vale Ioarte mici.
post de comparator cu histerezis, Iar elementul de Pentru comanda ventilatoarelor am ales funcJia "ON·
ă a releului de · ON·OFF'" este tranzistorul T). OFF"" cu releu. Întrucât nu produce ă ă ş nici 1>âl-
Traductorul de ă folosil este un termistor ă releul fiind ori Închis, ori deschis. Tensiunea de la
cu coeficient negativ de ă ·cu ş de ş comparator ului se ă baza tranzistorului T
4000. Care a fost ş radiatorului. Pentru a maximiza printr·o ă de limitare a curen1Utui. A2. ş in para-
transferul termic s.a Iei cu lonctlunea
Iolosit ă sili· r---------------------------, BE, o ă cu sili·
ă ă ciu Dt, pentru
din tranzistoarele asigurarea pragu·
cu germaniu de lui de deschidere
putere (AC 180 a acestuia. Când
sau ASZ) . Se se ă la
poate folosi ş aH Intrarea tranzis-
tip de termislor torului "ZEAO"
(din punct de logic, acesta este
vedere mecanic ş RL blocat, deci releul
eleWic) , ă se 2" este in repaus. In
va redimensiona ţ ă ventila·
schema. toarele cara sunt
Comparatorul p legate pe contac·
ţ ă in tul normal deschis
fetul ă pe nu sunt al imen·
intrarea inversoare late. Când se
Se ă o ten si- ă la intrarea
una (de ă tranz i storului
din potentiometrul "UNU" logic, aces-
semi regl abil Pf. ta ă in con·
Pe intrarea nein- duejie. Se Inchid
versoare se ă contactele rsleului
o tensiune vari- ş ventitatoarele
ă din pornesc.
de tensiune format Pent ru a ă
din termistor ş AI. pragurile de tem·
Când temperatura ă setate.
ş termistorul montajul se va ali·
ş ş ă menta dintr·un
ţ rezis· stabil izator de ten-
ţ In con· siune 7812 conec-
ţ ă tenSIUMa tat la ş ati -
pe intrarea nein- menlalorulul (13,
versoare ş eV). Montajui se
Atât ă tensi- ă pe o
unea ă ă de cablaj
ă neinver- imprimat d,men'
soare esle mai ă În funcl ie
ă ă cea de gabari tul
ă ă pieselor. Traseele
inversoare, la nu sunt critice.
ş compara· Personal am
torului o ă ă fol osit o ă de
o tensiune de circa 0,8V sau ZEAO logic. tensl- cablaj · universar (vezi ligure 2).
unea de pe intrarea neinversoare ă ş ş pe cea de Montajul se poate folosi În orice ţ unde esle
pe intrarea inversoare, la ş comparatorului \I<lm nevoie de un sislem de ă care ă nu lase ă se
ă circa 12V sau UNU LOGIC. ţ semi- ă ş ă o ă ă ş ă nu se
reglabil P2 constituie o reaCi ie ă ce aduce o parte ă ă ă la atingerea unei temperaturi minime.
din tensiunea de la ş comparatorului la intrarea Astfel, În ţ mea. atund când folosesc "handy·ul",
neinversoare a acestuia, astfel ă acesta se ă vent il atoarele ă ă ş iar in 'concursuri"
in ·comparator cu hlsterezis". Cu cât ţ lui P2 rAcesc din pl in ţ
tinde spre cu atât mai mare va fi ţ intre in ţ eli acest montaj v·a fost util, ş ă
temperatura la care pornesc ş Cea la Care se opresc alKllmpresiile cu privire la implementarea ş utilizarea lui
ventilatoarele. de ă ă
TEHNIUM septembrie 2005
47
Ă Ă
T
ehrlica ă incl<Jde folosirea ă
In toate domeniite de activitate, indiferent de
specificul lor. in mod evident, domeniul agriculturii nu
putea fi ocolit. Este cunoscut faptul ă dazvoltaraa armo·
ă a urlei plante, indiferent de soiul ai, se ă
pe trei considerente majore. ş anume l umina, ă ş
un sol umed care ă ţ ă ă
culturi. Un sol uscat ă timpuriu ş
plantelor, ă inevitabil de uscarea lor. Acest fapt a
fost ţ pe larg in ooletinele de ş mass·media.
ş anume, o ă ă ă automat o ă
ă ş nu de putine ori, inexistenta eil ă nu ă
recolla nu se Un ak exemplu elocvent constituia
MENTINEREA
,
ă de tensiune. Ea ă intrarea in stare de
conducjie a tranzistorului T2. Ca urmare, releul RL I
ă iar contactele normal deschise lR
U
se
Inchid. Bobina electrovalvei EV este ă Cu
energie ă de la ţ supapa ei se deschide, iar
apa din rezarvorul RZ i ncepe ă curgli in ghiveciul cu
fiori.
In momentul in care solul a ajuns la un anumit grad
de umiditate, se prodoce mlcl;orarea ţ elec·
trice echivalente dintre ă tradoctorulul de umidi·
tate. Acest lucru ă ' punerea" la masa montajului
electronic a bazei tranzistorului TI . Faptul ă
intrarea În stam de blocare a tranzistorului T1 ş ulteri·

Ţ
Prof. ing. EMIL MARIAN
dezvoltarea plantalor mal mult sau mai ţ decorative,
pe care aproapa fiecare lamilie le are in apartament.
Dacii, mai ales in timpul verii , am plecat in conoodiu t+2
ă ă ş În acest inteNal de timp, plantel e nu au
fost udate de rude sau vecini, le ă la Intoarcerea din
concediu uscate. Faptul ă munca noastrA, de
luni de zile, de a ţ in st.are ă O ă de
plante decorative. Problema ă ţ solului este una
dintre cele mai importante In domeniul agricukurii.
in acest articol mi·am propus sli prezint un sistem
automat dintre cete mai simpla, care ă ţ
ă a unui grad constant de ă a sol ului,
ă ă ţ ă ă a operatorului uman.
Schema lui este prezentatA In figura ă ă
Funclionarea se ba;ooatil pe analiza ă continuu,
a ă de umiditate a solului de ă un montaj elec·
tronic. ă ă ţ distincte, ş anume: solul este
uscat : solul este umed.
Sesizarea acestui lucru este ă de ă un
traductor de umiditate, realizat cu ajutorul a ă
ă ţ metalice, una din cupru (cea ă la partea
ă ş ă de aluminiu ă in partea
ă ă fiind Ingropata In sol, la cea 2/3
din grosimea ă a solului (practic B ghiveciului in care
se ă plantele). Condoctoarete ingropate in sol sunt
protejata de un tub electroizolant, T, ·rezistent la umidi·
tate. Cele ă conductoare sunt racordate galvanlc la
mufa M, care tace ă cu intrarea montajulLJi elec·
tronic. În prima ţ ş anume atunci cAnd solul este
uscat , ţ ă ă a solului este
mare. Acast locru ă ţ unui ţ electric
de peste 0,6 V in baza tranzistorului TI , polarizat de
ă dMzorul de ş format din rezistentele R2 ş
(Al + AECHIVALENT sod. Ca urmare a acestui lapt,
tranzistorul Tt ă in stare de ţ ş la bornele
rezisten1ei A3, prin care trece curent electric. apare o
48
or. a tranzistorului T2. Releul R
L
1 nu mai este alimentat
cu energie ă iar contactele lui normal·deschise
lRU se deschid. Faptul blocheazA alimentarea elec·
trovalvei EV de la ţ supapa ei se Inchide, iar ali·
mentarea cu ă a ghiveciului , din rezervorul RZ, este
opritli. Faptul sa ţ ă ă cand solul devine iar re·
lativ uscat. iar ciclul se ă
enar98tic al montajului electronic este
asigurat de un transl ormatorde relea de cca 20VA. care
livreatii in ă ş ă O tensilll"le de cea
22V/SOHz. ă o punte redresoare. Pl. care trans·
ă tensiunea ă i ntr-o tensiune ă Iii·
ă de condensatorul CL Puntea redresoare poate fi
un bloc compact da ti p lPM1. IPM2 etc. , sau se poate
cinfecjiona din 4 diode redresoare de tip F4Q7. lN4QQl
etc. Releul R
L
1 este de tipul celor alimentate la o tensi·
une ă de 24 Vc.c .. ă un consum de cumnt
de cca 100 mA. Contactele releLJlui IAU trebuie ă
"reziste" la comutalia tensiunii alternative de ţ
Dioda 01 a fost ă pentru anularea tensiunilor da
autoinducjia care pot ă in procesul de comutalie a
tranzistorului T2. care am Ca ă ă bobina
releului AU.
R6g/6je/e ş pUrl6rea Iri ţ
Traductorul de umiditate se confeC1ioneazli din ă
ţ de cupru ş aluminiu. de ă ă
ă ţ de cea 14 x 42mm. Se sudeatii ter·
minalele conductorulul din tuhul alectroizolant T. ă
sudura "pe cupru" este relati v ă sudura "pe alu·
miniu" este ceva mal ă Procedeul de sudurli
pe o ă de aluminiu a fost descris in paginile revislel
TEHNIUM.
Montajul electronic se ă pe o ţ ă de cablaj
imprimat. avlind ă ă ă ă obligatoriu bome pentru
mufa M, contactele privesc bobina electlO'lalvei EV ş
coloana de alimentare la tensiunea de relea.
TEHNIUM septembrie 2005

Ă Ă
Rezerwrul de ap!i RZ se coofeclioneati
butoi de material ptesllc de cea 50+100 litri. prg.IAzut cu
AJbinetu! Flb In partea IlfefioarA. Rezerwrut FlZ se
amplilseazA pe suport din lerrw1 sau materlele me\lI.
Iice. Mod Qrli i ca partea lui inferioarA si l te
lliYetului ghMIcIultJl cu flori. Se înI,oduce traductorul de
t.miditate I n ghiveci. astlel IncAt ă de cupru , 1
aluminiu ă H ,itueze "cam" ta JumAtatII din grosime.
Slratului de ă ele ă o ă de
cca 7 mm. Atentie ă nu rupem In timpul ţ
ă Ilorl lorl Dupa amplasarea rlgldlzarea Ira-
ductOfulul de umiditate In pamint. prin conductorul fie·
xibil cu douA lira se faCIl ă ă la bornele
SOLULUI
"
"
..
ă care trebuie ă picure" In ghiveci (nu si curga.
ă un mlnul seu doui, l1li verifica "cu dege-
t ul" dacA solul a rost lA'TI8zit. In aceasta situatie, se
ţ cu ă cursorul poten\lometrului FIS, iar ca
urma, e a ocestui tapt, eiectrovatv, EV trebuie ă
blocheze accesul apei iii ghN9ciu1 cu Hori. Ţ
Apa nu tmbtlM! ă IliAKeascli'ln ghiveci, Iar pentru acest
u:ru se mai pot face reglaie l incl t i. c .. soruh.i
ţ R5. Reglajele se tac 1n timp'. dar ă
citsva cicluri sol uscat - sol umed, constructorul va sia·
bili ţ ă a cursorului poIenllQmel rului RS.
Re\llajul l inal ă cea 2+3 sAptAmini. da, cU
Ă TRECI Ş MAREAI
"
"",,, 4,71< 1l 0,221"1

"
"
,,"
80tJ8
'.
,,"'"
"
""
muf&I M. Se umple rezervorul R2 cu (cu robinetul
Rb Inchis), care se allmenteazl eu energie elee-
triei mentalul electronic. In solului uscat. iliac·
trovatva EV va fi ţ ă Iar apa Incepe si curge: In
ghivaciul cu !lorl. Din robinetul Rb se ă debltul de
TEHNt UM septembrie 2005
1 R"l
"'"
",",
BlBUOGRAFlE
C. NITU, 1. MATlAC ,.a. - ECHIPAMENTE ELEC-
TRICE Ş ELECTRONICE DE AUTOMATIZARE. Ed.
ă , i PedagogicA, 1980
•• • ţ revistei TEHNl UM, anII 1990+2004
•• • Aevisla JAPAN M - nr. 7/1980
49
Ă IN Ă
..
11
.' ..
1
Schema ă - ţ 1, angrenaj cuplal
Subsemnatul Gliza Bukarestl, domlcillal În localitatea Tg. ş
str. ş nr. 1, ap 425, declar pe propria mea ă ă acest
proiect denumit "Mecanism pentru lrigarea plante/ar din ă esle
o ţ ă ş nu este copiatli din alte clil'fl sau reviste de acest
gen.
50
Mecanismul proiectat de mine se
ă in special agricultorilor
care au un teren agricol lung ş
ingust. de mici dimensiuni.
Acest mecani sm de irigare
ş pe agricultor de ă
TEHNI UM .ept" mbrie 1005
Ă TN Ă
tlUIlle, respec1rv de efortul de clirare a
apel in gAleli pentru a iriga plantele.
Folosond acest mecanism simplu,
nu mai este nevoii ă care
a;>A la rtldlClfla plall1elor. EI poate ă
.-.pe eu ajutorul unul furWn, dind dru-
I'lUI III ape de III un robinet, care este
aementat de la un reZlIf"VOr, de unde
apa ","e prin CAdare, de la o ă dtr
2·2.5 metri.
Dllr pentru umplarea rezervorului cu
trebuie ţ mosorul ă
Acest mecanism ţ ă In felul
urmAlor:
- In prima ă se umple Cu cI1ileva
galel i dtr ap4 rezarvorul dtr jos. ă
t<lre, cu ajutorul unei manete se
cupleazA mosorul fAntAnii CtJ mecanis-
mul de rid;care a apal, oomullind mane-
la de la dreapte spre stânga, ă
asu.! ă mecanicA CU mecanis-
mul de ridicare a apel, prin Intennediul
anlil'enajului cu gheere 1. Când
cobor'm gAlea" goalA In ă ă
datorili acestui engr"llnaj ţ
macanlsmullf1trtl In funC(iune. ridicând
apa din rezervotullnlenor in cel superi-
or CU ajutorul C\IVfIlo< montate echidis·
tant pe un lanj. ă ce ă a
coborAtln ă s-a umplut cu ă
inr:epe urcarea ă ţ pli ne cu ă dar
angranajul t mnd ţ se
decupleeu. Dar ă angrenajulul
cu ghiara OI. 2, apa ă ă ă la o
ă Inlljlme nu $8 ă inapoi in
rezarvorul de )os ă ţ
pentru ca acest angrenaj cu gheare
ă acest lucru.
Astlel, cale douA allgreMje cu
phllare se cupleazl allerMIiY (fiind
Implose de cale doua areun").
Mirimea cwelor este in ş iei cal-
culatA ca _asia $A l ia ă cu volu-
mul gS.leIi de ă care este de 10
Dar Irabure ţ conl ,i de ă
pU1ului 16oI6oii.
ă ca a-a umplut r&zervorul supe-
rior cu ă t<lre se aIIA la ° ă de
2 m + 2,5 m. allrieultorul trebui& ă
deschidA robinetur de la rezervor, Iar cu
ajutorul unul lurtun montat la ă
levi i rezervorului, poate ă irige plantele
dir1 Mecanismul de aceea e
lost prevlozUl cu m;rneta de comutere,
pentru CII fAntan. sit poata fi folosilil.
pentru " eburi ă ş
Astlel. ITlllneta se ă de la
d'eapta Spre stânga numai cu ocazia
irigIrii pIIIntelor.
La acest sistem mecanic nu este
obligatorie folosirea lanjului al cuve
penllU ridicarea apal; aici poate fi folosit
ş aH ş mecanic de pOmpare Il
apltl dintr·un reZt!lVOf In altuL
In cazul de falA. alamantul princfpal
il constituie mecanismul intemutd;ar,
angrenajele cu gIleare. In acest proiect
am eles solujla cea mei ă care
este cel mal ş de reel izat
TEHNIUM ... 2005
Angrenaj În ţ de(:upl. ,
Mecanism llferen! de ridicare /1 apel penlru Iriga!

I
51
Ă IN GOSPODARIE
De Ioal'1e ori esta n&cesar un tl'3l\Sformator
care sA stea permanent sub tensiune pentru diverse
ţ ca redresoare pantru acumulatoare aflate sub
permanentA, comanda sistemelor automate
de ituminare, automatizare ş alarma pelllru Ioculnla alC.
ă petl!nJ cazurile ş o simplA sigurantA
asIa sulieientili, In acest cat situalin aSia mal complicata'
ş pretinde soiulil specifice, fiind vorba de un transfor·
mator aflat sub tensiune luni sau ani, uneori IarA posi-
bilitelaa da supraveghere ş a ă erdere poate pro-
duce fnce<1dil sau alta accidante.
Pentru a atinga un grad de ţ ă maUn (absolut
nu exist.-'I) se car luala mAsuri îneA din stadiul
de proiec1are.
In primul rAnd esle neeesara o dirnen$IorIare t:eYa
gura"!e ă Cure<1lu1 de funcJionar8 (teorelic)
nallmitatii. nu curantul de ardere. Cure<1tut de scund,·
cult pentru transformatoare mij loci i ş mari asta de 5 ... 10
ori mal mara dacAt cel normal ş asi;url a,deraa rapidA
a slguranl8i In acest caz. TImpul de ardem a slguran1e1
iii relativ mici ala rurentulul ncminal esta dastlA
de lung ş nu poate proteja I!iInsformatorul. Pentru a
raalila ş ă ţ se ş urmatorul al'1i1i-
clu: carcasa se lace pu1in mal mare ş cu Ufl ...... a"
ţ conform Ilguri i 1, In care sa introduce dia·
de ţ
Piesele din f'9l'ra 1 b sa IIDr conleCjlonao tin
sau $li(:lotextolit de pe care s·a ă lotla
de cupru, pe ă posibil In concordantA ru mate .... lul
careasel, sa \/Of asambla cu niturl din cupru sau alu·
PROTECTIA
mai largA le o in(t.JcJie de IT\3X. 10 kGs pentru totele
<.iSponibile In Iara noaS!la, In scopul de a avea un curent
de mers In 001 cat mal mic , lguran1a ă nu apare în
nici un caz raglmul de saturalla a miezului.
ş s·au publicat de mulla ofi formuN! da calctJl mai
mult sau mal pujin complexe, revin asupra modulul de
calcul. IoIasind cIIt_ formule verificate prtlclic ş sufi-
cient de aeoperi\ollre.
Sectiunea S .. ./fi unde S .. ţ
aparentA 0.95. In cm
2
, ş P esta puteraa necesari, In
,
miniu moale ş rupi aspenzare cu ş se vor lipi
Intre eJa reperele 1 2 ş apoi ansambTut In intariorul
ţ anlerloare a car<:asei cu Superglue sau cu adeziv
polluratanlc monocomponent pentru pertinax ş textolit
sau cu epo)()' pentru &ticlota)(\Qlit, ă
presata ă la I ntArirea adezivului ş ă ţ mecanic
_tualele scurperi sau neregularitlll.
Astfel se obIone buzunarul în cara se va Introduce
dispozitIVul propriu-lis de prOIecjIe. Dimensiunile 1ndI·
cata lunt inb-mative ş valabile pentru to\a E 10 sau mal
mari . DacA dispunem de un transformator
TRANSFORMATOARELOR

V.A. calculata ca ă a puterilor ă ş secun-

NI./I"IW'uI de spire pe YOIt pentru frecven\8 ţ se
calculeazA cu formula n '" '8OJB.s, lA"lde B 'lIte nclJcjia
aleasli (10 kGs) ş S SflC\ilA"!ea miezului (crrr").
Densitatea da curent se al&ge la wloarea de 2 .. . 2.5
Almm
2
, diametrul sarmal rezultind din tabela s.au cal·
ă cu IQfTOOla d " 1,13 JITJ. , unda d .. mrn, I
.. A ş J .. AIn·UT,2.
tor. acesta se plA"!a sub lensiune ş sa ă cure<1tul
da mars In gol ş IncAlzirea dupA cca o ă da
ţ Daca IncAlzlru aste miel (10 ... tSOC pesta
mediului) ş ţ rrOfIzului de C(Ij Putin
6 ... 8 an . se seci cttllYa toIIt astlel lnc!t d ă lA"!
spellu liber de 3.2 ..• 3,5 mm. se blocheazl cu o bucATicA
de material izolant ş se ă ă din nou curenllJ. 0&cA
valOllrea lui a crescut cu max. 10% se poata folosi tlans·
lerrpatorul astfel modificat ş se fac adaptArile din figlJrl.
In general transb-matoarele mal yechl, recuperate
de obicei din aparata de radia sau Lv., !lUni dimensionata
DE RETEA
,
Ing. 1. WNGU
Pentru tfllO$!ormatoareie foarte mid (sub 10 VA), $O-
guranla no este utila. curentut de 'n pnmar
fiind mal mic ă curentul nominal al celei mei mici
siguran1e existente, datorit6 ţ bobinei. Cu etlt
puterea tllll1$lermatorului este mai mare, cu atat necesi·
tatea siguranlal este mai ae\lla. deoarece
bobinei scade , 1 rurentu! da scuncllWil ş Ş ,n
cazlJi extrema poata arda trans1ormatoruJ i n cIItEMI
Iact.rlOO.
Ca atare, se va prevedea !n o slguran1a cu
valoare nomlnali imediat ă curentului con·
sumat in sarcinA ă Veloarea nominall a unal si.
52
destul de larg. unaofiloarte larg. ş penrit o asemenea
ITIOCiIIcare. "Recordur asta ţ - se putea altlel? • de
/osta u.R.5.S .. cu translormatorul de la televizoarele
"Rubm", indicat In ş ă cu de 137 W la o
sec11une ă a da 20 cm I
La .uprasardnl, 'nainte de a sa erde, orice trans!or·
matOt se ş la o temperatur4 nepericuioasA
pentru nici un iei de sarma izolat.-' cu
de Pl"0!eCI1e tel1'l"'liet decon9CIeaz6 transtormalorul de la
ţ
Acesta (fig. 1) aste compus dinlr· ...... suporl izotam pe
care sunt tixata doolallrme elastice preferabil din bronz
sau alamA, eventual din ţ sau IfIOl( cu diametrul de
TEHNIUH leptemb ... IOOS
0.5_.0,6 mrn, bpite 'n1m ele
c:J un aliaj ş fuzibil, ş esle
.ntrodus i n buzunarul din
ă atlai prin con·
stNC1 ie chIar În locul unda se
produca ă La
ş lemparaturK, alia·
. ul se ş firele sa Inda·
Q!rteazA brusc , i, fiind
eoate i n seria cu circuilul
prl mar ş cu siguranla),
ă transiorma·
torul.
Allajul se poate procura
de la magazinele de gedga-
IUrI, care de la un tImp ă
s- In )ara noastra, l.Ir1de $Il
g!MSC ş mici de
ceai wnfecIionate din aliaj
Wood care se ş la
70'C, deslinate a lace farse
InVItalllor la diverse reuniuni.
Sunt disponibi le ,1 alte
ş luzibi le cu tem·
pel1lturl de topira de ia 52'C
pentru ur.ele pastIle fuzibila
de ti sprinklare pAna la cea
11 5"C pentru pa.stlle de la
o.leIa SW p«!SlUrle.
Deoarece temperatura de
lop"e eSle loarte ă
dacapanli1 ş ţ nu fac
ă ş pe de aIIA parte allaiul
nu trebuie nnpurilicet pentrU
ea $Il ă punctul de
topire. Pe locul unda va fi
ţ de alial, sarmele se
OOSI\ofesc folosind ea d&ca.
pant cololon",t pentru bronz
ti ă sau apa tare
(clorura de zincl pentru olel
sau Inox ş in stare caldA se
$lorQl'llocul cu o ă aslfel
ca ă ă ă ă un slral extrem
de $Ub!ira de CO$ilor de care
aloajul $Il ş bine.
ţ pe care vor fi fi-
xate cu capse sarmele se va
prelucra pe partea ante-
no.ra a$a cum se vtde I n
desen, cu un Cutii cu ă
bine ascul lI , a51fel ca
sirmele ă fie IngrQ9ate in
plAcul!, iar pe partea poste-
rioara ă sa vor zencu!
$1 ă fixarea capse10r
acestea se vor pIli la lalA cu
o ă ă
Prelucrarea se \Ilt face cu
alel11ie, astfel ca dispozitivul
da prolecl ia sA Intre ş
Io,.,al In buzunarul din car-
usA, asigurând un contact
eltclrir;: ferm cu CO$8le de pe
pallea fixA. Sarmele se
ă cu o ţ ă astle! IncAt
capetele sa stea la distan1A
de cea 1 mm Intre ale ş sa
pune o ă ţ de aIIa) care
se ş cu un uscAto, de
TEHN1UH leptembo-Ie 2005
1
Ă Ă
a
SO
,
/1
::D: "
I
o
..
-
<o
*s




-
c
I
-1-2
b
pAr, ă care se i ode·
ă ala $i sa ă
dacA lipitura eSle ă
Apoi sârmele sa vor Indoi
Inspre plMul desl)l'lu.
lUI, in ş fel IncAt ă nu
ă perel ii buzunarului .
ă ş dispozi tive
industriale de proiectie cu
blmetat rotosite de obicei
ptI"1lru prol9C\ÎII motoa'elor
electrlce, dar ă mai
muH ţ decât dlspozi·
Ilvul descris, sunl mal greu
da ă ş trebuie ă ă
temPllrature de
pentru ă pe elt nu este
ă niciodata In clar.
Pen1ru cazul nostru nu sunt
utile deoarece nu
deconectead oofinijiv in
caz de avaria supun trans-
formatorul la ă
ciCluri de ă Inut ile,
ă translormatorul a
IoSI calculat $1 execulat
corect ş este rnonUIt Intr-un
loc bine aeri!Si ' ş departe de
surse de caldura, nu
IISle cazul ă va facell p"0·
blllme ă dlspozlflvut va
deconecta lnoponun, pen·
tru ă În ţ normala
acest lucru nu sa TnlâmWi .
Utiizez 00 aproape 30 de
ani asemenea dispoZItive
pe toate translonnaloarela
mpor1ame din eas.6 $i ă
acum nu 8. dacian$8-1 nici·
unul, uoola au s\at ţ
va ani In prizA ş au fost
supusa la sarcini I'IIrlabile.
Bineinlales, dispozitivul
poate fi ş la alte apli·
ca!)] (de exemplu, amplifi·
cetoare audio de putere
mal vechi ă prol9C\1II lef-
mica, orgi de lumini etc.),
construind casel a ş dis·
ş mont4ndu·le pa
radiatorul da cAtdur41ntr·un
loc ă folosind
eventual ş aHe aHaje U$Or

Pentru elemen'eIt semi-
Of)I'IdUCloare cu siliciu tem-
peratura maximA de
ţ a )oncliunilor
este de 15O"C. TinAnd conl
de termice ale
ansamblulUI ,1 luAnd o
ă de siguranlA, se
poate alege un aliaj cu lem·
peratura de topire ă
Bibiioglllfle
t . Ing. B. Barbat,
Transformaloale de relea,
E,T., 1962
2, ţ Tehnlum
53
AtrrO- MOTQ
RELEU
REGUlATOR
DE TENSIUNE
PagIni ..... Imte de proI_ It'_ ng. SORIN PlSCAll
Acest releu eleG!ronTc da tensiune poate edlTpa orice
autovehicul din ţ ă sau din impofl, care
ă alternatoare cu p!.Jteri de ă le 500 W pen-
tru tensiuni de 12 sau 24VC,C.
Autorul a construit mai multe exemplare pe care le-a
montat pe diverS{! autovehlcule, ă cu 1993. Nici
unul din aceste exemplare nu s·a defectat , În condijiile
unei ă ralionale.
Tensiunea reg alli, de 14,25V In cazul ă ţ tu-
rismeior ş respectiv, 28,4V In cazullnstalaliilor auto de
24V ale autocamioanelor (ROMAN, DAC etc.) se
Ţ constantA, având abateri de max.O,IV, indife-
rent de numlirul consumatorilor electrici care
ă simultan la un moment dat.
Elementul regulator propriu·zis este in jurul
tranzistoarelor TI: T2 cupl ate in emitor (Iigura 1).
Tranzistorul T 3 preia semnalul electric de la regulatorul
TI: T
2
ş n transmite amplificat tranzistorului T
4
.
Tranzistoarele TI ş T
2
_ sunt da tip NPN. Autorul reco·
ă tranzistoarele BCID7 8 sau 8CI71 8, dar se pot
utiliza alte tipuri similare, cu ca factorii de
amplilicare În curent ai celor douli tranzistoare ă nu
dilere S{!mnilicativ. Tranzistorul T 3 (PNP) poate ă fie un
80136, 138 sau 80140. Pentru releele care regleaul
tensiunea in ţ de 24V, valorile pieselor sunt tre-
cute in parantele. In cazul acestor relee este necesar ca
1
" •

"


H
" "

"
, 0,
0,
• •
0,


tranzistorul T 3 ă I le un BD 140. Finalul T 1 este de tipul
2N3055. EI t'ebule ă ă o tensiune de ucru de mllll·
mum 35V. ă CI.lll1 se ş acest tip de tranzistor, In
afara lnsemnului 2N3055, mal are ă o ă
ă ă ă tensiunea ă de lucru a
tranzistorului respectiv, tensiune care la unele este de
numai 2QV. Uti lizarea unor astfel de tranzistoare In cazul
instalaliilor auto care funC1loneazA sub tensiunea de
24V duce la defectarea lor din cauza ă
Autorul recomand' tranzistoarele marcate 2N3055, ă ă
nici o altA ă sau ă deoarece ele mtlucra ă la
6DV. Tranzistorul final T 4 trebuie ă fie n mod o Ilgato-
54
riu ă cu un radiator termic, deoarece În caz con-
trar S{! distflllle prin ă Radlatorullermic al
acestui trenzlstor I inall i constituie ş suportul mela-
lic, din ă de olel, cu grosimea de 1,5 rTVn, el releului
regulator. Acest suport este fixat mecanic de aripa
ă a ş prin Intermediul a ă ş M4.ln
aceste cAldura se transmite de la suportul releu·
lui regulator (placa de bazA) la aripa ă a autove·
hiculului, care in ă ă constituie radiatorul ter·
mic principal. Izolarea ă Înlre carcasa Iranzis·
torului linal ş ă de ă B releului se ă
printr-o lolie de miel! ş ă tubulele izolatoare ce se
Introduc Între ş de ş carcasa tranzlstoru·
lui. GrQsimea ă ţ de ă va fi de cca 0,2'0,3 mm.
ă fixarea ă a tranzistorului , se va ă
ţ ă dintre carcasa acestuia ş radiatorul
termic. ă ă trebuie ă fie de ordinul
zecilor do megaohmi ş chiar mai mult.
Valoarea condensatorulul electrolitic de filtraj CI
poate fi de iar tensiunea de lucru, ă
pe carcasa acestuia, de minimum 25V pentru ţ
de 12V ş de minimum 40V pentru ţ de 24V. Nu
se VOr utiliza oondensatoare cu tantat.
Condensatorul C
2
va II de tipul cu pollester, având
valoarea de cea l00nF, la o tensiune ă de looV.
Toate rezlstoarele (AI +RS) vor li chimice, de 0,5W.
Valorile otVTIice ale acestora sunt indicate in li sta de
piese.
În ' !j!ura 2 este ă o ă varianta
"
cablaj ( ţ ă SOx40 mm).
Lista de pi ese
T1,T2 - BC171 B C2- 100nFI100V
T3- BD140 RI - l 0 0 (200)
T4 - 2N3055 R2- 10 kO (20 kO)
Dz. - PL6V8 (PL1 5Z) R3 - t kO (4,7 kO)
OI - I N4oo7 R4-560 0 (1 kO)
SR - 100 kO (250
RS- 4,7 kO (I OkO)
Cl - 220 (63 ) R6 - 0,3 O (8,8 OI
Notl
Toate rezistoarete sunt chimice sau cu ă me-
,de 0,5W.
2) Valorile din paranteze sunt pentru releele care
ă tensiunea la 24V.
• . .
• "0 ..
. ..
• •
<9>

o
'1\
2
TEHNIUM <" pt,.mbri e 2005
AUTO - MOro
'-
'-
f

]

*'

D
J c(J
: III
1
Ji·

I
ALTERNATORUL
Acest generator ă traC10are ş autovehicule
de ţ ă Se poate utiliza cu succes Ş la
auloturismele Dacia. Olcit, Lada etc., ă I se
ă Iul ia acestora. Alternatorul. prin constnJC)ia
sa, este robust din punct de vedere mecanic ş are
colectorul protejat. Din ă ă durata lui de ţ ă
este semnificativ mai ă decât a alternatoarelor
neprotejate.
ţ sau un astfel da gene·
rator trebuie verilicat pentru a i S8 determina prind paiele
caracleristicl ţ in raport cu normele
prescrise de uzina co-nstruclo8r9. De ă ă
al!e'natorului se ă pe un stand specializat.
Aceste ă se pot realiza ş Cu un minimum de
ă ă in ateliere mecanice mici ş
mijlocii.
Schema ă de principi u a alternatorulul este
ă In liQura 1.
CaracteriSl lclle ţ ale al!ernatorulul
1130, caracteristici cere trebuie verilicate, sunt ă
toarele:
. tensiunea nominala 12 V
TEHNIUM oeptembrie Z()()S
'1'130
· tural ia ă
· curenl debitatla 14 V
ş regim stabilizat
· curentul maxim debitat
· turalia ă În regim
de ţ ă
· ţ
· sensul de rotaJie
· ţ boblnel rotonce
1000 rotlmin
3<lA
36A
8500 rotlmin
10000 rotlmin
indiferent
la 2(l;tS' C 4,6·5,5 n
Pri ncipalele probe, ă l i ă la care tre·
buie supus alternatorul sunt urm toarele:
- ă la ţ
- Incarcarea la ă
- determinarea caracteristicii de ă la tempe·
ratura mediului ambiant de 2O±S' C;
- ridicarea caracteristicii de ă În regim stabi·
lizat;
- caracteristica de
- verificarea diodelor pozitiva ş negativa din
redresorul trilazat al alternatorului .
55
AUTO - MOTO
,----------------------------,
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1... __ _
/"cllrc.rell III ţ
Cu un motor electric se
rote$le allarnalorul timp de 3
minute, la 10 000 rotlmln. prin inter·
mediul unui muWplicator de turalie
cu curea trapezoidalA. Pe aceastA
ă nu \lebuie $li ă instabi-
ale curentul.. debrlat rud
de iuni mecanlO&.
"CllrCII",1I la

Temperatura bobina]utui, a
Ilerului slalo,ic , i a diodolor
redlesoare nu trebuie ă
ă ă valori:
, bOOlnaj slatoric tlO"C;
• lier stalOfic 70'C:
• diode redresoare 9O'C.
o
56
___ .J

2
r---j- ,
I 21 11 I
1
: (DI7V:
'II :10
' 1. _1
L J

"
Temperaturile se mAsoari ă
stabilizarea termicA a aharnatorului,
care Irebule d l une1ioneze de o
ă la 3 000 rotImin, cu InteJlSilatea
CUfOOtuiul debllat de 30 A, sub o
siune de 141/,
Temperatura bobiI'Iajului statooc
sa ă eu rela!ia:
T- RT - RI {234,5+tl1+{tt''21
e,
in care:
RT - rezistonla bobinajulul la cald
in momentul opririi :
RI - rezistenta le re<:e:
tI - temperatura. mediului
ambiant ă lUI R
I
:
t2 - temperatura medi ului
ambiant corespunzAtor lui R
T
-
Temperatura roerului ş a diode\Of
se mboari eu 'Iutorul unui 11:,,-
"'"""',
"
3
0,
4
n[rot/ml"]
TEHNIUM • .,ptemtrn., 2005
Delermlnarea caracl ...
rlSllcli de ă la tem-
peratura medIului ambiant
de 70:t5·C
In ţ de ţ
rotorului. se ă curba de
ţ a curentului debital
de allemator. sub o tensiune
de 14 V. Ia temperatura
ă de 20iS'C.
In vederea ţ aces-
tei caraC1eristici. alternatorul
se monteazA conform fi-
gurilor 2 ş 3.
Ridlcaree caracterist ici i
se face pent ru valo[i crescA-
toare ale luratiei. In timpul
ă sarcina se
regleazA cu ţ Rl ,
iar tensiunea se mentine
ă la valoarea de 14
V cu aiularul ţ
R2 (fig. 3).
Caracteristica de sarcinA
ob1inutA trebuie sa se supra-
punA sau sa se situeze dea-
supra curbei etalon prezen-
tale in figura 4,
Ridicarea caracteristlcli
de ă in regim
stabilizat
Se ă i n ş
ţ prezentate anterior;
in plus se va avea in vedere
ca ă fie Slabi·
termic.
Caractoristica de sarcinA
In regim slabilizat a
torului I ncercat lrebuie sa se
ă sau sA se situaze
deasuprn curbei prezentate
in figura 4.
CarBClerlstica de scurt-
circulI a al/emalarului
Acest lip de alternato,
este caracterizat de /aptui cA,
prin ţ limiteazA
curentul la \fOI!ori nepericu-
loase pentru boblnai . Din
ă nu mai este
necesar ă fie echipat cu li·
mitator separat de curent
Ver ilicarea ă curen-
tului debilat se face prin ridi·
carea caracteristici i 1n scurt -
circui t. Pentru aceasta. alter-
natorul se monteazA confonn
schemei din figura 5. Se
ă curentul de ţ
ta 2,5 A se ă ă curen-
tul electnc debilat de alterna-
tor pentru ţ ă
de la O la 6 000 rotlmin.
TEHNIUM "'pt embri " 2005
AUTO - MOTO
r----------------------------,
I ,
I Mornolo, I
I ,
I I
I I
, ,
I I
, I
, ,
I ,
I ' 5
I ,
I ,
I I
I I
I I
, ,
-------
OF B+ 0-
"
ă ă trebuie efectuata Intr-un timp cât mai scurt. pentru a nu permite
incAlzi rea a alternatorului; ă este necesar, se ă alternatorul
din exterior.
Caracteristica de scurtcircuit trebuia sâ se ă sau ă se situeze dea-
supra curbei prezenlate În figura 6.
Verificarea diadelor pozitive ş nega/iva
Pentru verificare. fiecare ă se inseriaza (pe ă cu un bec de 20-45 W/12
V, la o baterie de 12 V.
La schimbarea poiarilA1ii bornek>r baleriei. becullrebuie se aprindA ş respec-
tiv, ă se in ambele ţ becul rAmane aprins. dioda este
scurtcircuitati'i , iar ă ă stins, dioda este IntreruptA.
"' t 1["1
I
J
6


n[rol/mi
57
Cu cât"" ani In ă am publicat
In revista TEHNIUM un articol rei •.
ritO! la exploatarea aCllmulatorilor
Cd· Ni, precum II unei. montaj.
jlfactice de Inc rcare/descarcare
ă a acestora. Firmei. pro-
ducatoare .U perfectionat acest tip
00 acumulatori, utfel IncAt unele
consideratii de atunci nu mal sunt
valabile. Aceast. este motiv.tia pu.
bllcArii prezentului articol.
De menllonat c, articolul sa
relent in special la acumulatori Ni-
Cd utilizati In modeIisrn.JI de pet1o ••
marl\li, nu ş la cel de uz QeneIlII.
din urmA se gAS811C cu.ant
pa piata ă sunt mallafllnl, dar
klr este Inferioanl. Sigur câ
ş pentru ş o parte din consl
deratiile cuprinse In articol tun
·
,
valilbila.
Acumulatoril Cd·Ni utlll:ati I
modeIismui de p8f1o(man\!\ ş I
aparatura profesionalA au calitAti net
superioare, garantate de firma pro
"
"
·
ă
In ultimii ani. mai ales. Interesul
penCru modelele cu propulsia etee
,rid! a CUI"IOSCut alAt la noi, eliot ma
ales pe I'an mondial, o der.ootta.
mc[lloziv . Acast lucru se datore.z
In mara parte ş perio
man\eIor acumulatorllor Cd·NI, care
au acum o mal mare capaeltate
·
,

• ,.
• ţ
Acumulalorll CeI·NI sunt o I UrsA
de energie elecbico'i fiabilA ş nu
nacesM aproape 00I0o Intra\lnere
ş curooa,terea câtOfVa regui
de bazA cu privire la utilizarea lor v
conduce la Ş per1orman)eIor
ş du1318Î de exploataJe.
,

In prezent IlrrneIe produciltoare
livreatil pe piata o mare varietate de
tipu. i de ..cumulalori Cd-NI destinati
a acopt!ri toate gama de utilitAr!.
ş acumulatori sunt olerl\1 atGt
sub lormA de "pachete" de ce"- Ia
Cd·NI, cât ,1 tub IOfmA de celule
IndMduale.
ţ acumulatorii (de propulslej
cu celule Cd·Ni, labricali In u/Iim11
ani, sunt compatibili cu
da ă (timp de ă
ca'e 30·60 mln. ţ de capacl·
tate), automat nu mAca,
monitorizate ş temporizate.
AcumulelO,11 Cd-NI actuali se
di1eren\iatil In principel dupa struc-
tura electrozHor. liind de ă feluri:
- acumula/ori cu eIectrozi solzi;
- cu
Acumulal orl Cel-NI cu alaelrozi
solizi
ş acumulatori au un PrG!
mal ă ş din aceastA ă
sunt ş cal mal ă ţ râMul
ş care IV,I vizeazA per1or·
58
TEHNIUM MOOEUSM
ACUMULATOR II
man!a deosebita, cu toate c4 au ca·
racterlstl cl tehnlco·l unc1lonate ş do
li abilrtala mai sctluta. AOiIastA
solutie OOt1S1rvC1ivA .. 1I1. prW1
nalUra .1, atat curentul maxim debi-
tat de cefuL§, , 1 curefllul maxim
de I nc'rcare. In ţ In care
eurantut I n sarcina atinge valori da
t5·20 A, capacitatea acumulatorului
INSTRUCTIUNI
tori l achizitionati. Pentru cei da firmA
recunas",,!A, problema este simpla,
deoarece tiplJllor, ImpreunA "" alle
caracteristici princiP.IIle sufll $p(J(;ifi.
cat. In instructiunile de folosire ce
se livraazll Împo-eur"ll w ş I4Ir
de cele mai muHe ori este noIat ,1 pe
carcasa celulei. De mcemplu. I,.ma
Robbe, una din cale mai ma,1 din
Rl R2 BD 138
.
+
I • 1
IOK BCIQ7
T2(
TI
\
p
R3 470/ 2W
ţ
,
'00 ()
-
L
1
Cu polen/iom.lrvf P se pragul de {hIsCMCsre.
scade semnlf!Clltiv, cu cea 30-40%.
Princip81a utilizare (In modelism) a
acestOf acumu\atOfI o consfj[ula
aaro, al,llo Ş Il8.vomodelele RC
(redlocomandate), echipate ctJ
maloare eleclrice de propuIslB care
au puteri mici sau moderata din
aceastA ă pot fi echipata cu
acest tip de acumulatori mal lellini.
Desigur, aa-tmutatoo performanti cu
eleetrod sinl erQat ulgurll o
autonomie superloatA, der au dem·
VIIIltajul unul pret de CO$I ş al unei
durata de IncArcare mal mari.
Acumulatori Cd· NI cu
slnterlzall
ş acumulatori loot special
concepu)i pentru a debila cutenli
mari. Au Insa. dezavantajul unor
mIIi mici ă de acumula·
torii cu electroIÎ soliZi, Acest deza·
vantaj aste pa deplin compansat da
propneIIItea lor de a furniza curenp
mari lArG alecwea. capacitJ\il lor ş
cu o buni stabilitate kllensiooe.
Curentil de IncArcare pol alinga
teoretic valori similare cu cel debitati .
Se pune problema cum putem
stabili elirel clase ţ acumula·
Europa, ă acumula·
tori de dlver5e ă ţ care se
ldentilidi astfel: acumuliltori cu etec·
trod $OIitbTopeep (RSA), Power
Raclng Pact. 1500, PanallOfll(:,
5enyo KA; acumulator! cu electrod
slnterlzat=o-Sanyo SCR, Sanyo CR
sau AR.
Me/orltar"a firmelor r eco·
mandl desdrca,.a complet' a
.cumuh1rQriIDr 1nIIhlra de tleca,.
Cncin:1n!. AceestJ operaJillflB"1e
ă in vederea combaterii
fanomenulul de memoliB cara poate
apAraa la acast tip de acumulatOf!.
Penlru descA. carea completa a
celulei de acumulatOf! Cd·NI se
ă mont,ju1 prezentat In
IIgura 1.
Valoarea minlmG admisibilA a
tensiunii unei ţ la descil..carn
ă ă sarcinA) este d.
aproximativ 0.9 V (Dentru un acumu·
!etor cu 7 celule CeI· Ni aste de 7 li"
O,g • 6,3 VI. In $IIuaJia in care ecu·
mulatorul ajunge sub acest nivel de
tensiune, poata apArea fenomenul
de "supradellC'rcare". Aceat
Ienomen poata duce la Inversarea
ă ooora dintre colule (termi-
nalul "pozitiV- devine "negativ" ş
TEHNIUM o.eptembrie 2005
-
lEHNIUM MODEUSM
CADMIU
-
NICHEL
DE UTILIZARE
PagIni realizate de prof. dr.lng. SORIN PISCATI
îrMIrs). Valoa1'fl8 tansiunii S8 poata
ă cu un multlmetru (voll·
In Calul In cara sa desoo-
perA aparlla acutui fenomen, sa
recomand Q IncArcare ă
(omogenlzare) timp de 24-30 Ofe.
cUrefl!ilor mici, ,.. afecteazA
capaeltatu acumuletorul uL Tolul?i
este bine si SI evite ă prac:
tic<:i. Intruc:'! prin ă ş r8ptllafA
li duralal standard S8 pot inilia
fenomene chimice cara eooduc la
." ... ______ :: ______________________ .. ____ ,
2
RO
150' 1..J

hrnrl D1
Pentru vlflor' ele rez/stftn/el R3 .. oblln curen/II de
Înc'rcsre prescrl,t, in domOlI/III 50-500 mA. Tranz tnOful TI .... fi
prllvlzlIl cu un rad/II/or lf/rmÎc adoKr at.
Procedee de
In U\cI" de aplica\l8 resllOdivli
ş de tipul acumulatodor pot
utilizate douA proc&doo de irlcllr·
care, ş anume:
• Incircarea ă ă
• Il\CArearea ă
Trebuie IlcutA distinctie Intre
ineircarea I10rmelA (lenta) ş ă
ca..,a ă a aeumulatori lor Cd· Ni,
lntrueit capaci tatea acumula·
lorulul 85le deseori ă ca
mArim. de pornire la del'mnir1area
C1Jrentulul de Inclrcare, se va utiluza
llOIalia "C' pentru definirea acestui
curent de lneAlCNt. Exemplu: pentru
un acumJlalor cu capacitatea de 1 4
Ah, prin IC se Intelege ă
cu un curent de 1,. A.
Incir.:. ... normali (lanUl)
Tannanul de lnelrcare ă se
utililaazi at unci ctnd curentul de
IncArcare ara valori eupmse Intre
O, l e ş 0,2C. Durate standard de
lnelrcare la O. IC este da 14 ore.
Prelungirea duratei de IncArcare
peste aceastA ă In sltualia ull.
TEHNI UH septembrte 2005
Tneirgrea nIIpldl
De Inchcaree rapi(Ili se
refenli la a."OOl l da Incatcare de 0,3-
0,5 C. dar pot li ţ ş ţ de
Irdreere mal mari: 1·2 C
acumulatoril CU eledrozl solizi (se
"Or reoorne.ndArlla specI.
flce acumulatorUor utiWzali) $1 de:l-3 C
(cel mult 5 C) pentru acumulatorii cu
elect=1 ţ Trebuie luat în
considerare laptul el uti lizarea unui
curent de IncArcare de 5 C, de re·
gulA, s.eurteazA vlala acumulalorulul.
Aeumulatorij de ambele tipuri sa
pot Inclru. CU ţ mari ă
carea rapidA), dar In ă situ·
est, obligatorie Intreruperea
prOC8$UIUI Imediat ce s·a atins
capadataa lpecifiel a acumula·

Cel mal cunoscut de
supn!IVeghere a Inclrcirii rapide
este DotIta·Peak, procedeu ce
gUl"I monflorizarea tensiunii aeurTlU·
lalofului pe timpullneircArii $1 între-
ruperea procesului la Incircarea
ă prin sesizarea momentu·
lui In care caracteristica da tensiune
a acumulatorul ul are ţ ă
Autod .. d r carea acumul at o·
rllor Cd-NI
Acumulator!I Cd· NI moderni
plerd apfOl<lmativ 1% din capaci·
tatea nomhlllAIzI. Cu cuvinte,
UI"l aa.mlAalor lnelrcat se
va descArca (chiar In condilile în
care nu In 100 de zje.
Din ă cauzA 8CUl"llUlatorul l re-
bule Incllcal complet, maÎ ales
inaintea ă (acumulatorul tre-
buie Incifcat madiM INilmea
ă ţ de dUl"ata ă
BSte posibil &.ti Ile Ileeu,u un ciclu
compl<'lt descl,carlVlncln:a,e.
f'entru l neln:area ecumulatorilor
se recomanda montaJul în
l i gunll 1, sau un $tstem automat de
Incarcare reallzet industriei ,
Încilrlrea acumulatorllo.
La desc6ru.rea sub ă
mare, acumulatorii Cd·NI se
irdilzesc destul de putarnic ş de
aceea este obligatoriu I se llsa
acumulatorul III se rteeasel Inainte
da unn6toarea Incln;;are. Un acu·
mulalQf cald Inmagazineui mai
PUIIM enargte ca unul reoa. Iar In
cazul In care este fierbinte,
IanorTIenuI se accentveaz6.
Reallzl ... · pachetelor" de
celute In regla proprl'
Pentru cel care do'esc s/\ rea·
IIzeze singur! acumulatori din celule
Cd·NI Independenle, se ă
urmAtoarale:
• pentru legAturile dinTre
celule se vor uVHza oooduetori din
cupru cu ţ eare &.ti supoMe,
ă Irdlzlre, un curent da ă
cani dublu laII de cel mulm admis;
• In In eera celulele
se lipesc ' n " se va utiliza un
aliaj de Upire cu caraeteristîcî da
corducIivitale IoIIrte bUI"ll. O ,,",unii
lI&OO<espunz.!il oare se ş In
ţ ş poata deTerionl acl)-
muletorul:
Ilpiturlle se vor cât
mai rapid, pentru a nu se ţ
fenomene chimice cam diminueazli
capacitatea eeumulatorului sau
chiar II pot di STruge.
59
TEHNIUM MOOEUSM
Este un ă cu trei comenzi digital proportionale,
cu modulat;e de care ă in banda de
27 MHz.
SlIItia se ă Tn special navomodelelardin grupa
Fl, F3, (V ş E), FSR (V ş ş velierelor din grupa FS.
Schema de principIu a este ă in
figura ă ă Tranzistoarele C945 care ă ce-
Micatorul ă pot fi înlocuite cu tranzistoare
ă Ş eCI71 BC173, cu .. 100 + 150. Cele de
mdiofreeven1A (C735) se pot inlocui cu 2N2369A .. sa
+ 100). Fmalui Cl589 poate fi inlocuit numai cu unul iden-
tic, preferabil de ş ă (fl .. 150 + 175).
Rezistoarele sunt chlmice sau RPM, cU o putere de
0,25+0,5 W. Condensatoarele de 1+1 ,5 nF sunt ceramlce
- disc, ca ş elIle de Ordinul Cele de 33+39
nF sunt cu poliester, iar elec1rolitiellle cu lanlal. Pentru
cu mai ă ş ă a \/lIlorilor acestor conden-
satoarn, se dau câteva exemple: 56 OI< .. 56 pF: 15 1 K
15QpF: 33 2K .. 3,3 nF; 100 K .. 10 nF etc.
ă ş LI ş L2 sunt amplasate într.., carcasa. de
ă (de lF) ă la ă ei de o ă ă m&-
ă ă yalvanic la masa ITIOlItajului. Diametrul
miezului celor ă bobina cuplate electromagnetic 11;
L2 este de 4 mm.
Bobina LI are 7 spire din ă CuEm cu diametrul
de 0,3 mm, iar L2 are 3 spire din ş conductor.
Sensul ă ş ostil cIII orar.
Ş bobinele L3; L4 sunt ecranale: ele au aceeal?Î car·
ă amplasare, miez I?Î sens de bobinaj ca ş ansamblul
Ll, L2.
L3 7 spire CuEm 00,3 mm.
L4 3 spire CuEm 00,3 mm ă pestII L3).
Bobina l5 esle mai aparte, ă cum ş etajul final al
acostui ă este putin ş Diametrul carcasei
bobinai LS este de 8 mm, iar al miezului de 6 mm.
Diametmt ă de boblnaj (CuEm)
ă de
splre 7,5,
se ă începând de la
baza C8rcasel bobinal (jos) doua splre: sa
scoale o ă I?Î se ă ş In continuare ă
5.5 spire.
inceputul bobiflei se ă la ă priza la ţ
Rll, Iar ă superior la condensatorul C14.
Bobina Le este o ă "pe aeI". Diametrul el este de
6 mm. Contine 17 spire din ă de cupru ă cu
ă dublu Slrat. ă esle de 0.5 mm. iar
tungimea ă ş L6 de 9 mm,
Bobina L7 are:
- diametrul miezului 4 mm;
- diametrul ă de bobinaj 0,2 mm (CuEm);
- ă de spire 30.
Ş de ă SRF 1 esta standard ş are
22j.1H.
Ş SRF 2 are 33 j.tH: D 8 mm, L 10 mm, iar
rezistenta ă poate \/lIria între 65 g ş 80 n .
60
Caracreristicfle prinâpale ale emil/Horului Varioprop
C6. SSM. 27
Tensiunea de alimentare 9V
Curet1tul absorbit 125 + 150mA
Puterea ă 0,7 + O,9W
Greutatea (cu 8 acumulatori Cd-Ni 0,5 Ah) => 720 9
ă de comenzi 3
Raza de actiune (cu receptorul din ţ statiei
respect"",,) 0,5 km sol-sol ş 1 km
Lunglmea anle""i 1015 mm
Timp de ă cea 65 min.
ţ ă puterii mari debitate In ă
ded consumului relativ rldical (cea 150 mA), statia se
ă mal putin pentru oomanda velierelor din ctasa
F5. Se ş un concurs de acest Iei are o durata de
ordirlul oretor.ln acest caz, acumulatori R6IO,SAh trelluie
înlocuiti cu aljij de putere mai mare, de exemplu AM ,SAh
sau R6I2Ah. In acest caz. problema ă duratai de
functionare, în cOfICursul resflBCliv, fIU se mai puna.
Pllntru comanda unor navomodele mecanice din
clasele FSR (E; V) sau FI, F3 (E; V). statia se preteaza.
foarte bine. ă ă a\/llntaje:
- pl.llere mare in ţ ă
- sensibilitate ridicata. a receptoruilli cea SjIV;
- ă mare de actiune ş ă In ţ
- greutate mlcti a
- ă ş comenzi ergonomice;
- selectivitatea ă a rectlptorului original este de
- dar
independente);
o ş ă con·
struC1ie În general $1 a timon ariei
In special;
-dimensIUni reduse ale carcasei ş ale antenei
ă
- dimensiuni greutate reduse ale receplorului ş
servomeeanismelor aferente:
- consum redus pe partea de receptie - executie:
- montaj electromecanic robust:
- ClljllU mare ş rapiditate In executie la serwuri.
ă acestor ă ea a /o$t ă de mulV
amatori.
Lista de piese
Tl, T2 C15B9:T4 .. T12
Dz DZ7V5: D1 .. D5 lN4148: Rl, R12 2200:
R:2, R6, R8 470; R3 4,71<0; R4 2,21<0: R5
''''''' R7 300: R9 150: R10, Rl1 2,20: R13
18kO;
R14 390 kr); R15 220k!l; R16, R19, R22, R26
100 1<0;
R17, R18, R20, R21 , R23, R27 56k!l; R24
47110'
R2s, R29. R31 5,6kO: R28 l00kO: R30 38kO:
R32 lk!l.
Toate sunt chimice de 0,2SW
TEHNIUM septembrIe 2005
;;i
x
z
c

1
2
I
50jJA T4
C4
C81..3 lA Rii
R3
• 4

I
R I t! R I <:; Pl RIS I P2 R2 1
1 ::L::L ±:r:r:r


DIR\7C27 D2 R20
A
• 0-
'" oOROO
"'.-
n!iUUs>Ug

i"
, 1;;1 (") 0('") (') o-
-
.. (,


!>
(,
li ';:j ti 0-;, O> _
,
U
• "" .. ' ''U ..
_ S? -Ol:::: 8
, -
fI8
L _ ---.:"_.::; ·8 .., .." _ ...
R28
R30
C40
06

z
f
!
ENERGII REGENERABILE

I:i Tehnologia
ă palelor
pentru turbine eoliene
de ă putere
Student ANDREI PREDA. Facultatea da EnergMIcI. Un. ... 81iII1a1&6 PoIt9hnk:e. BlM::luI'efll
Lucrare rea/!zaIi ti cadrul CentrukA pentru 0ezII0IIarea CreelMtl1ll Studal!lb' In EnergetIc6
Coordonator. proI. dr. Ing. ION CHltJT.I.
1. Evolutii turbbalor eoIiel\e
"'timp
Denumirea de lurbinA se LIIi-
UzeazA parltru orice dispozitiv dotat
cu paie care transformA energia
ă a unul Iluld in l ucru
macanlc. DacA &$l e ă energia
ă a ă pentru ţ
de mecanic, etunel lurblna
capAtA dentlmlrea da l uminA
eotian" sau da vAnt. cel mai ă ă
tip de lurblnli Idian" este ce<I
dOlatA cu paie. ş caracterul
naconstanl al vintulur implicA timp
$Curt de Ioloslre a turtl lnelor eollene,
ş timp de vintul a fost
Intans loIosil de oameni. In ă cu
eproidmaUv 4000 de ani, oamenii au
l!lCi!pUt sa foloseasca energia van-
rulul construind pompe eoliene
foIosiIe la extragerea apei pentru iri-
galil, In scopul ş elortului pro-
pliu. Aceste pompe eol;ene au 10&1
denumile generic "mori da vânf .
Primole mori de vAnt, de la care au
r"mas doar lidoJrllfl, le
el au fost construite In Â18xandria,
pe makJI Maq!aranel, In ă al
3000 de ani. In anul 115. Hemn a
lXlI1S1ruit o orgA pusi In ş da
o ă având .erul lurnizal de o
alice cu lrI i"!Umlr Ioarte mare de
paie, asomAn"toara turtlinolor
americane care 8e pun In ş la
cea mal ş ă adiere de vânt, dar
62
I p.IeIOl, calculele mnd
I fumlzate da Bemoulll. Smealon :;i
Euler.
la ş secolului al
au apArut , In Statele Unite ale
Americii ş In Europa, primele tumlne
eotiene generatoara de

I 5aoolul III XIX·lea ,·a caracterizat
aproape exclusiv prin ImbuMtal;rea
formal palotor. rMuclrea fi ind deja
bine Inl eleasa. ş aparifia ş
al abur a rBYIlkt\ionat letrica, roata
de vIom a !IA fie fokIsitA ş
ţ In 1890, danazul La
Cour o ţ prin lucrarile sale In
valori COIISllL/et"'l precisa:
Inell Mllraa IIxai 011<;01 trebuie sa foe do
aproximativ 10-. suprafala tolola a
palelor sa nu o tlllime
din $lJpralalB discul ui abi. EI rec0-
manda 4 paie a cAror IAllme sA lkI
1/4-115 din .... ngmea pelal Profilul
pIiOonal III palei trebuia !IA ă
sageata ă la ţ 1/4-1/6
din coardA ă de bordul de atac ş
ea trebuie ă fie doar de 3-4% din
coardA. Inclinarea palel falA de pia-
nul rolW era de 10" la vAr!, de 15· la
213 din ă de 20" fa 1/3 din ă ş
da 2S ... butuc. ButueuI elicli trebuia
si IN o raza corespunzind unul
sfert din IlrIgimea palal. O astrel de
elk:e se ş deja la o a vân-
Iuiul de 1 ,8 m/s ţ la randa·
ment moocim de la 3000 la 5000 de
ore pe an.
TEHHIUH oeptemtwle 1005
ă cel de·al doilea ă
mondial a crescul inleresul faUi de
lumlnele eOliene, ţ ă
instllule specializate pentru
cercetari I n domeniul energiei
eoliene ş dispunolnd de diferite
tipuri de tumine aoliene folosite pen·
tru cercetare. S·au astfel
mune alte lUrbine pentru scopuri
ţ
In ultimii 30·40 de ani au ir1Ceput
ă ă tumine eoliene de mare
putere, ca de exemplu cea de la
Analborg (Danemarca), cu
diametrul de 17.5 m, 100 rotlmin ş
putere de 60 kW la o ă a vântu·
l ui de 11.6 ml s, O ă ă
ă de 200 kW Ş cu dia metrul
de 24 m a Iasi ă in
Danemarca in 1957, la Gedser, iar
in 19n o alta a fost ă la
Tr ind·Skolerne, având o putere de
2MW,
Sum ă motive principale pen·
Iru ă atenl ie tot mai mare
ă energiei ooliene. Primul ar fi ă
majorilalea formelor de energie
generare asllizi folosesc ca materie
ă ă petrolul sau gazul.
Acestea ă ă ţ ş
de dioxid de carbon I n ă
ceea ce duce la accentuarea efectu·
lui de ă ş la o i r1Col lzire EI
atmosferei ă AI doilea
motiv ar fi ă multe din descoperirile
din (\()meniul energiei ă pre·
cum ş al tehnologiei de ţ a
elicelor eoliene au permis aducerea
costului energiei eoliene la un punct
care o lace ă cu calelalle
surse de energie. Marele ţ al
tuminelor eoliene este dat de faptul
col puterea generatol de o el ice
ă ş rapid o ă Cu
ş vitezei vQntulul: o dublare
a vilezei volnlului ă o
ş de aproapa opt ori a puterii.
o.. asemenea, lungimea palei elicei
este ă o dublare a
diametrului eli cel ă o
ş de patru ori a puteriI.
In momentul de ţ ă se tolosesc
ă tiPUri de el ici eoHene: cu axa
ă cu axa ă Eliclle
cu axa ă sunt, la rândul to"
de ă tipuri: pe ă de ţ
la Inaintare ş pe ă de ţ ă
Cele pe ă de ţ ă la
I nainlare ă pe principiul
palelei folosite la propulsia hfdrobici.
d etelor (dacâ paleta folosiM la
propulsie nu are ă atunci
viteza ă a hidrobicicletei va fi
ş cu de pedalare) , Cele
mal frecvenl e elici cu axa ă
sunt anemomet'el e,
Un exemplu de elice cu axa ver·
ticalA pe ă de ă este
ă ă de ă Darrieus din
ţ ă pentru prima ă
TEHNIUM 2005
ENERGII REGENERABILE
in 1927). Pe fiecare ă se atinge
portanla ă doar de ă ori la
o reva ulie. ceea ce genereaza un
cuplu ş o pulere) mara de tip sinu·
soidal (lucru ce nu se ă ş in
cazul unei elici cu ax orizontal). Unul
din dezavantajele unei astfel de lur·
bine este ă paiele sale au un
ă de ţ care Irebuie
ă Marele
avantaj al
acestui tip de
ă este
ă poate
func1 i o n a
indiferenl de
ţ ă
lui, ă
elicele cu 8)(
verti cal sunl
"
..
greu de mOn' "' ,
tat pe lur·
nurile i nalte
pentru a
prinde ă
"
........ -
/ M ... _
.... ...
turlle de la
ă ţ mari ş
sunt ţ ă
accepte voln·
tur ile joase,
mai turbu·
1,'-_..,.1--1-;-__ ,;-_--:,'-_,,: __ -:, __ :
lente, care
produc mal
63
,-
liolond ă _mii de deosebirea In
ceea ee ş mi$ellrea Hrukll
din lurul elleal. Astfel , fn eal"" titei
propulsive s.na motoare (moloru!).
ă moment necesar menlil'\6fi
unei anumite ţ curentul din
jurul ellcel este generat de
deplasarea avionului I n medll,lllmo·
bir 1;1 forle de ţ u la se
ţ prin compunerea, pe directia
de deplasare a avioNJlui, a
,1 a rezlslen!ei la Inaintare este o
forlI ( .... and ş sens cu viteza
de In,ioIare) ă prin ţ
nea asupra paieiOf In
roIalle. In schimb, la elicea eoIlaNi
aerul se ş (\lAntul) ln]l.lrul
fixe. ţ care apar tiind
aeliun;i directe a I luld\llul asupra
pelelor.
2. Tendlnle Ictuale În
prol&ctarea palelor pentru ! urblne
eoIiene de putere miei
Ca In olice proces de proiectare,
fila IUrbinele eollene ItIdltl anumite
eriI.riI de design car(t trebuie luate
In considerare. Pmlre aCHtea, cele
mai importante sunt: alegerea
numllrulul de paie, alegerea profilu-
lui , alegerea corzil ş a ţ palei,
alagarea materialului. Declzll ili
linale dupA llnumkll criterii se Iau de
asemenea, In ordinea pnorilAlllor
din caletut de sel'dnl emis
ranlru proiectarea u .... 1 tutbi ....
eoliene. Unele proiocte pentru paie
rezultate dÎf1 ş dm. nslLWliIor
elieelor Includ o ă • rezis-
ten\1I1 palelor l mpleuoA cu o
cre;Tere a llrosimii prolilelor ,1 a
coeiicientuiui de portanl6, precum
o ş ă II vitez" la v6r1.
BazalG pe aooste criterii, confi-
ţ de ă in ultimii ani. penlN
acest tip dll tUrW111 a l ost: elice In
vIInt al Ifei sau mal muHe paie pro-
fUlli allrodinamic, similare lliicei de
_.
2.1. Conslderalll aerodlnwnlce
Famil i e de profite subl l. 1 plin-
Iru piili de lungime medie
Proiilel e aerodi namlce
Prol illlie aerodinamice au oonsti·
tui! unul din aspec1e1e cele mal c0n-
troversate din proiectarea unei paie
p.ntru o ă 1I001an.l.
Caracteristicile de perIormilln!.l, pre-
cum proIilelor pentru
ţ nu sunllntotdeauna potrivite
In cazul turblnelor P'To/ilele
create pen1lu numere Reynolds
mari ă separa!ii laminare
cMd sunt folosile pentru turbina
64
ENERGII ţ
ooIiene cu LWI rIlW'I'IAr ReynoIds muh I de proIiie pentru turbinele eollene
mai mir::. Apar bule de separare care prezinta curgeri turbulente pe Int.eg
pot duce La varl8li1 mari ale perIor- IIl(\radosul pro1ilului cu doar plljin
lnainle de porlall1a
F amilie d. p r ofil e subtiri p enlru paie ă ani i '80,
d e l u n gime me die Irecventa ş
.' :
it iI - ! dus la IncArcar.a
• excesivA a lIan8-
manlalo. aBTodlnam1oe. Nu trebuie
negtijatA dllla baza palei,
care trebuie sA respecte cennlelfl
structLnle. sA albii. o bun! rezis-
tentIlla pentru a nu lovi
Turnul , 1 pentru a suporta
momentele de IfIIXl'IOlere de la baza
paleL Proiectala .ecente de familii
0. .
•••
•••
s
misioi , pulAnd duce
chiat La distrugarea
generatofU'ul. O

.. _ rezolvare conslruc-
tivll a acestei pro-
bleme a dus la
introducerea pro-
'ilelo. cu un C
z
redus cAtle vârlut
palai un
control pasiv BI pu-
terii maxime gene-
rate, reulinOrJ.1HI
chiar ° mbtma-
llili.e a perler-
palelor.
Pentru IuJbineie Ioarte mari,
greu1atea ,1 costul palelOI
cresc mult mal muk decâl
energia ă eaz6ndu·se
pe acest considerant, IU. -
binele de mari dimensiuni au
nl!M)ie de cu \lfosiml
millri ş C
z
mare pentru a rrunlmlza
greutatea ,1 costul palelor. PlOIilele
pentlU lurblnelD de mici dmIInt luni
trebullt proiectate pentru numertt
ReynoIcb redUH pentru a evita se-
pal1l11a Laminar6 ce poote duce le
rn l t"lIJâ 1II1"II" 18re ma.e, C
z
va-
riabil , 1, nu In uHimullând, zgomot.
T EHNIUH ""pUmbrie 1005
GlIOIlletrla pal elor
cer mal Ulilizat In preZM!
pentru oplimlzarea rlelor este cer al
costul ui minIm a energiei, mal
ă dee!t cel al ţ
rn/l)C11TIIl de er ... gie anu.IA. Pentru •
$(1 fac. optimizAri raportate la costul
minim al energiei, este ne'>'Qie da o
ă mUltldl acipllnarA care s4
incIucU. 00 mode! eerodinamic ş
slrudunll penlru palu cu modela de
costuri alâl panIfU paie cal ş pentru
loala componentela principale ele
lurblnel. Procesul da proiectare a
palalor daYina astfal strins legat de
tipulturbnai ti de locul de amplasare
Il aoesleia.
Diferitele modele aerodinamic.
Iok>li!e In del erminarea geomelrlei
palti nu o/er4 o danli pentru
geometria Vll.rtulul palel.
Experimental l -a constataI ă o
rotll"liira a colJului bordului 00 atac
duce la o ă ţ • penor·
maf"llei !vârf lras). AlIa 00 vlr·
furi (vArftip S!)I.dA) Sll"l1 folosit", pen-
tru reducarea zgomotulul, In ciuda
unor raducerl ale performanTlti.
Num;irul peTelor
In cazul lurbinalor da micA pu-
tara, ca ş pentru cele 00 mare pu-
IBAI, varianta elk:ai In vint cu tllll
palt asle cea mai des ulilizata. Cu
IOIIt' ă vari.nca elleei I n vant a fost
aleasA In speci.1 din OOSlder&r1le de
simplitate, In urma a
rezultat ş o ţ mal mare la
OOcJseal4 a palaIor decAt In cazul
ţ posibila, l uând
in calcul blneln1eles JI coslurlle
necesare producerii . Ehcien1a
aerodinamic! ş o ă cu
ă de pala. Astfel, ă
numlrul da II I la 2 paie, ,alultA o
ş a eliclenlel cu 6"4, In timp
ce o ş a ă de la 2 la
3 paie duce la o ş a eficien1e1
cu 3%. Crescand In continuare
!"I..rW1.oI de paie s·a constatat ă se
sa; I!d din rezlsterlla palti
o c:te$!O!fa neserlYlifocattvA a
ar • _odirwnice. Zgomotul
aIicai. (IeS:o. cazulllltbinelOl eoIiene
de l!ICiIIi p-. ... este Ufl factor
dett<rnr.:t: in procesul de
proiealie, p-n_ 'II ccns.derantale
da on:in -. szt In !!rYoarn
el lcli eu ni" CII! _ dcW mari
avanlart dIo c.. ar .,. PI4i'lI
paie. '" 5 • *' pwa..
metru de se·? dIIIl.. • cu
trei paie va SUpOra c:&:.- ebIrI -.i
din ă .... lira ca Cb;rt
pilit ş doar o trem. i ..
..-tai aIici eu o paIL d
generud dia __ CiI _
paie .... ea
in6lerant dacii eslll _ de
TEHNIUM •• pte mbrie lDOS
ENERGII REGENERABIlE
s1ruc1ie In vânt sali lnYeB. Pentrll a
compensa eIician)a ă
ă o6ooIe cu una sau dou4
paie tind sA alll4 o vitltzAla vArf mult
mal mare decAt o elice cu lrel paie,
penCru 00 diametru sau o putere a
turbintl daUi.
1l1n ptJI1ct da vede,e estetic,
favorita eSle tol o elica cu trei paie,
datoriI! impresiei de ş conti-
ă pa care o iasA In timpul
ţ ţ ebI eu doua
paie ă ca o Ş
ă Un elt motiv ce vine In
sprijinul variantei cu trei pela este
lntl UbIne mllll mal bine
echMlraUi Ca al
unghiului de 120" dintre paie, dina·
mica alicel eSle mal bun' decât În
cezullJOllhlurllor da 180" &au 360".
U Con$lderalll privind struc-
ture palelor
tirld preluate de ş palel.
Pentru tu!bi1e toane mari (de
O!'Clnul magawaifor) sunl necesa,e
noi metode de pro1ectare a paie lor
p6fltru a ă mai bine pro-
bI_lor legate de oboseal6 $1 "'ci-
ţ dlNmiee.
2.3. Materiale utiilute l a con-
,trUCl ta Pl'lelor
Paiele lurblnelor eoliane de
!JIima s-au fabricat din
olel, aluminiu maleriale
((bre de ă fitlra de carbon).
o duritate ş dale ş
pentru II mlc$Ota int<\IaJe ş
giroscopice care cIuc la OOcJseala
palei. greutatea ei trebuie alifie SUfi·
cient de midl. Paiele tabr!cate d on
OIei sau eluminiu soIenli de greulate
mare ,i ţ III. obosealA mic;'j
In compara!ie cu cele fabricate din
materiale
Datorita aeestOf ă In lIItimi
10 ani aproape l oate paleIa au fost
realizate din matetiale compozi1e, In
special din fibrA de sliclll. Cu toate ca
libra de carbon are cel mal bun
raport clJritatelgr&utate. nu e IoGI
loIositA pe larg datoritA costului
mare, inoompatibilitAtii sale cu l ibra
de stlcta ş ă 00
_o.
Sis1ernaIe de cel mal des
Intalnlte In materialele compozi1e au
inclus poliester, viMI I-1lster $1 ă ş
epoxidiea. PIlIiesterui ş v'I'IiI·asterui
au fo5I cal mai des IoIosite ă
"'lutul lor redrn. dar di1 08 In ce
ma produc!torl trec pe ş
epoxidice pentru a ţ calitati cat
mai bWa ale ş
epoJ<idice previn conlracji ile. IlU
devirl ClÎsan1e o dati cu trecerea ti m-
pului ş conferA o ţ mai
ă la 0b05ealA.
2.4. Metode de l abr lca11e a
palelor
Ca $i in palelor de elicOpter.
din care de altfel a derival ş tehnolo-
gia de ţ a palelor eIieb"
toIiene. 5·au elaoo",1 mai multe
tipuri de metaOO de fabrica1i e, care
varlalA In ţ da mat9fialele uti-
lizate la conslJuc:tle, de strueIlIIlI de
rezisten\A a palai. de regimurile de
ţ la care 1Isle ă
eticea, de mlIrlmea ş rotorului
elc. DatoriI! faptului dI În utl6nii
aproxImativ 20 da ani, pentru eIiciIe
eoIiane ele mici ca ş pen·
tru cele de mari dimensiuni , mataria·
lele compozae s·au Impus cu avan·
ta)e sermifoeatiYe In raport cu me·
"""le sau lemnut, In cele ce
urmeaZA vom prezenta cAteva
malode da ţ a pelelor din
maleriale compo;:ite.
66
Depunerea ă
Este metoda ă de con·
ţ a materialelor
compozite. Metoda IXlnstli In
dep...,e,ea ă a mai r'rlIJ ltor
straturi de ă de ă sau carbon
preÎmbibate cu ă ş ă sernima-
uilA profitati! cu forma palei.
Procesul, ş la vremea sa a consti-
tuit o revolll\ie Î n ţ palei(lr,
ă numeroase dezavantaje,
pmtre care amintim: met{)(!a face
ă ţ urJlJi raport optim
ă ă ş ă greutatea palelor ş dis-
ţ ei pe loogimea palei este greu
de controlat, ooea ce duce la mari
probleme În timpul procesului de
centraj al elicei, reprodooibilitatea
ă ă a palei ă ă ţ de
reproducere ă a ţ
ă ş pe ă etc.
ş la cald e firelor pe
model
ă din ţ palela.
de elicopler, ă ă are un
cost de ţ ă Tehnologia
ă În depunerea ă prin
ă ş a benzilor continue,
prel mbibate in ă ş ă de material
compozit, sub un enumit unghi in
jurul unei monturi. Este ă la
producerea fie a urJUi k>nje'on (Ion·
Jllroane t""'-'lam sau de tip .01, fie a
formei exterioare a palei.
Dezavantajul metodei ă in fap.
tul col ţ concave ale
palelor, ce rezuM din forma profil ului
sau ţ palel, nu pot fi ţ
astfel. De asemenea, plin ă
ă ă o ţ cu rugo'
ă ţ mari, ceea ce nu este compati-
bil cu caracteristicile de ţ ă
ă ale profi lului , De
aceea, ă ă se ş
cel mai bine la producerea lon-
jeroaoolor care se folosesc In
cadrul unei paie,
Stratificarea librelor
Fibrele de ă sunt trase una
peste ă trecu1e printr·o baie
ă ă da ă ş ş apoi "\rase. pmtr-o
ar.JmitA ă ă produsul
Procesul aste similar ă
Principallll avantaj al acestei metoda
este reducerea costurilor de fablicalie
cu ă ă la 50%. Dezavantajul
metodei este ă nu se pot produce
paie cu ţ ale corzii sau paie
ă ceea ce duce la o ă a
ţ aerodinamice cu ă la
12"k. Pentru a ş ţ la
Încovoiere a paiei ş ţ aerodi·
ă se ă la baza palei,
unde momentul de i ncovoiere este
maJCÎm, dLJbluri exteffil).
66
ENERGII REGENERASILE
llIrnare prin transfer
2.5. Teswrea
Conform unor sondaje efe.c:1uate
In Europa, cel mai ă
de tmbine sau paie consi-
ă testarea ă a palelor o
necesitate. Cu toate col Comisia
ţ ă de ă
(IEC) a ţ o a
testelor efectuate pe elice ă din
1994, un standard unanim acceptat
nu ă ă deoarece domeniul da
testare ă a palelor nu este
pe deplin daZ...:lItat. Cu toate aces·
tea, ţ este de a testa paiele
static ş la ă În Special ca o
vertficare a coreclnLJdi nii ă
In 1996 a fost iniPat În Europa
programul SMT, care are ca scop
armonizarea metodelor de testare a
diferitelor laboratoare ş da 8. crea un
set standardizat de proceduri de
testare. Avantal'UI acestui program
este ca fiecare aborator beneficiaza.
de o lWaluare ţ ă a
metodelor sale de testare, În timp ce
ă ş direct metodele folosite da
alte laboratoare. Obiectil'llie acestui
program sunt ă
- ă creeze o ă da date de refe.
ţ ă pentru diferite metode ş tefvlici de
testare, precum ş a rezlJtatelor1este1or
statice ş de ă realizate În
cadrul diferilelor laboratoare;
- ă ă laboratoarele mai
aproape de o metoda. ă da
testare ş de a ţ mai bine difi·
ă ţ tehnice apArute În urma
ă palelor. Pri n ă
ă rezultate da la dWerite labo-
ratoare pot fi ă ţ ş acceptate
da ă lumea.
Teste statice
Testele stat ice se ă
inainte de cele la ă Se alege
Înc!ircarea maximil a palei, precum ş
pozi!ia pe ă pentru a ă
ţ le. Un total de 36 de pozijil
de ă a ţ ş 5 pen·
tru ă ţ la Înco·
voiere se folosesc pentru fiecare ă
Traductorii SlJf1t in 5 zone
pe pali! , inclusiv În rona bazei palel.
De asemenea, trad..ctori
Inainte ş ă Ionjeronul palei,
pre{:Um ş în Itmgul lonjeronului.
ă ă pentru testul static
sunt alese din cazurile de ă
extreme calculate În momentul
ă palei. Pentru a determina
aC(!ste ă tensiunile extreme
sunt multiplicate de un factor de
ă de 1,5. Valoarea da testare
este ă ca f iind 75% din ă
valoare.
Pentru a avea o ţ unifor·
ă a ă ă pe ă un
suport special trebuie construit.
Pentru testarea ă a marginilor,
sarcina este ă cu ajutorul unui
pod -rulant. Penlru testarea ă a
corpului palei este un element
de executie MTS cuplat la un sistem
de control digital MTS TIRAC pentru
e aplica ţ prin interrT\9dllll unei
comenzi de tip ţ
Teste de ă
Obiectivul unui test de ă
este da a verifica ă structura
palal, ş cum a fost oonstruM, este
ă ă suporte Intreaga ă
da sarcini ce ar ă de-a lungul
peri oadei de ţ Un spectru
tipic de ă ă ale palei ă i n
mai mult de 500 de milioane da
cicluri de ă ă la diferite sarcini
relative (sarcina ă ă
raportul dintre sarcina ă
dintr-un ciclu raportat la sarcina
maJCimli). ă practice.
laboratoarele nu pot ă o
ă de ă ori intr·o ă da
timp ă
Avantajul ă 1n laborator n
reprezinta posibilitatea de a ş
ampl itudinea ă ă pe un ciclu
ă la de ă ori valoarea ă
pentru a ţ ş efecte
I ntr·un interval redus de timp.
ă ă este ă in
mod prin folosirea unor metoda
pentru defecte. Dificultatea
vine din necesitatea ş
foarte bune a ă ţ materialu·
lui, pentru a prezioo unde va avea loc
ţ cea mai mare.
BIBUOGRAFIE
1. V.N. Constanti nescu, S.
ă ş Mecanica flWdelor ş ('II(! -
men/e de ă Ed,
ă ş ă 1987
2. S, ă ă ă CIJlS de a('lrod!-
namicll
3. S, ă ş Cvrs de mecani-
ca fluidelor
4, E. Carafoti, V.N. Constan-
ti nescu, Dinamica fluidelor incom·
presibHe. EdHura Academiei , 1981
5, M, l lina, C. Bandr abur, N.
Dancea, Enllrgii ţ
utilizare in ţ din ţ
Editura Tehnica., 1987
TEHNIUM septembri" 1005
Tesl er pentru
LED-uri '
Revista El ec:t. o-
nlque P. atlque pre-
In null'lli.ul ă
112005, la paginile
72·75. articolul Ţ
teur de LEDs". autor
Pl!. Andre. Este vorba t'-N
despre un tester
versal, care permite
tuturo.-
tipurilor de LED-Ilri
eo:lstante pe piala. In
pofida simpli!alii sale
apar8f1le. schema
testerului este destul
de elaborata. •
linAnd un generator
de curent constant , ,,..

cu alutorul ă se ş
curentul dorit prin LED. borne
(laCkUril pentru conectarea
diverse or tipuri de LED·urÎ.
-dublate" plin ă oordoalIe ter·
mlnate cu banane. pentru
mAsurarea ă (racordare la
un ...a!lmfl\l'u c.c) a ă de ten·

ILUMINARE Ă
".
\. ... .
.:: ,.,..,
' ,"',,--, '"
. ,- '.-
"' ''' ..... ., .
,
siune În direct pe
LED·ul testal, un
detector pentru len·
siun.e ă ă a
baleriei (LED f04U)
ş un indicator de
ţ (LED
verde),
. .
Cu mici modiliciri.
acest tester poate fl
folosi t ş perMJ soro
ta. ealimpereche rell
unor diode semw;:on·
ductoa. e dt.pâ carac·
teristica tensiune'
curent In direct.
Artk:olul ' Un eclairage rwondant" din ă
112005 al ş r!!\liste, pag, 36-39. autor R. Knoerr,
-
.!'l-
--
-
-
descria realizarea unul montaj care ă
automat (prin 8ClÎOr1area unul releu) aprinderea
unui bac de rezervA, LB. atunci când be<:ul de ser·
viciu LA -$i-a dat duhur . Comutarea pe ' rezerv"-
se tace cu o micA ă (cea ts). pentru a
atrage atentia proprietarului cA It sosot momentul
SII lnlocuiasdi becul de MrvlCiu ars.

I I
prea scump - o • •
www. trioda.ro
MuhimClre. TclcCQmcn:.:i,T rafo linii,Componente ele<:tronice
Cataloage din magazinele din Oradea sau prin ş :
HI FI SHOP : ă nr, 48 ,tel.: 0259·436.782
CONTACT : Ş nr.2 ,IeI.: 0259-267.223
Cod ş 410209 ORADEA, Fax: 0259·210.225,
a-mail: salas@trioda.ro

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful