a1

32.altoMA

,

111

....ais.alt.,mnts79es='

.=fteSiM ifirrV114-

PERIODICE
4

--" o

'Director f"

TI

4..

\
ft
db.

1T. tx

)
.raw c°

i 7110r".,./
°

ait.tt4.

.0,

-.Now. --alp.
?

t'

PRIFIW a cow lin

1

CiviVBIE Nr. 7 =12

C

U

P

R

I

N

S

U

L
359-374 375-393 394-411

STUDII
Prof. D. Gustl Tiberiu Morariu
Pig. I. Measnicov
$T11NTA $1 PEDAGOGIA NATIUNII PASTORITUL IN ALPII FRANCEZI $1 IN CARPATI MIGRATIUNILE 1NTERIOARE IN ROMANIA

CERCETARI
A. Golopentia ci Mihai Pop
Gh. Reteganul

1. Plasa DAmbovnic

Monografie Soclologica
413-429 429 433 433 444 445-457 458-464 464-469 469-471 471-475 475-479

DAMBOVNICUL, 0 PLASX DIN SUDUL JUDETULUI AIMS Maura fi N. M. Dunare PROBLEMA APE! LA OARJA
PASTORITUL IN DAMBOVNIC

Roman E. Moldovan ..VIEATA ECONOMICA A COMUNEI SUSENI Nicolae M. Dunare ...PROCESUL DE IMBOGATIRE IN COMUNA OARJA. Miron Constantinescu PROCESUL DE SARACIRE IN OAR JA Teodora Niculescu ...CAPRARIA DE TREERAT LA ROCIU 0 vidiu Bdrlea CONSERVATORUL" DE LAUTARI DIN ROCIU

N. Economu fi 7. Al. Stoianovici T. Al. Stoianovici

Teodora Niculescu ...COSTUMUL DIN ROCIU

O BISERICA MO$NENEASCA DIN DAMBOVNIC, GALA$E$T1

480 485

UN FUNCTIONAR SATESC POMOJNICUL"

485 -493

2. Aspecte monografice
Mircea Tiriung

Mircea Tiriung Florea Florescu
Mircea Tiriung Mircea Tiriung George Meniuc
Anton Golopentia qi
Ion Veverca

PLUTARITUL $1 CONDITIILE DE MUNCA. $1 VIEATA ALE PLUTARILOR DEPE BISTRITA
BASARABENI MUNCITORI LA PERIFERIA BUCURE$T1LOR 0 INMORMANTARE IN CUHEA LUI DRAGO$

493-496 496-497 497-502 502-503 503-504 504-505 505-506

3. Patru sate
I.

Contributli la tipologia satului romanesc

POIANA-CAMPINA, SAT DE MUNCITORI INDUSTRIAL!
.

Ion lonescu-Obeirfia..II. GURA-TEOHII, SAT DIN MUNTII BUZAULUI
III. FUNDUL-MOLDOVEI, SAT DE PASTOR! INSTARITI IV. DELACHEUL, SAT DE FO$TI CLACA$I DIN TIGHINA

DOCUMENTE
PROBLEMELE AGRICULTURII ROMANE$T1. INDREPTARUL LUCRARILOR

$t. Manciulea
Const. BrOiloiu

SEMINARULUI PENTRU DOCTORAT AL PROF. VIRGIL N. MADGEARU.... 507-521
ART1CULU$UL VECINATATII DIN IGHISUL-NOU POEZIILE LUI VASILE TOMUT DIN RAZBOIUL 1914-1918

522-525 526-550

CRONICI
Prof. D. Gusti
Eugen Demetrescu Emanoil Bucufa

Traian Herseni Stefan Ciobanu
Ion Raducanu

PETRE 0EFANucA Nina P. $tefeinual....MEMORIU ASUPRA SITUAT1EI SOTULUI MEU

VIRGIL N. MADGEARU $1 INSTITUTUL DE $T1INTE SOCIALE AL ROMANIEI 551-557 557-560 CATEVA AMINTIRI DESPRE VIRGIL N. MADGEARU VIRGIL N. MADGEARU 560-562 PETRE ANDREI 562-565
ACTIVITATEA $T1INTIFICA A PROF. PETRE $TEFANUCA WERNER SOMBART INSTITUTUL DE $T1INTE SOCIALE. PROIECTUL DE PROGRAM DE ACTIVITATE AL SECTIUNILOR 570-599 UN DECENIU DE ACTIVITATE A INSTITUTULUI SOCIAL BANAT-CR1$ANA .. 599-606

565-566 566-567 567-568 568-569

Dr. Emil Botic 7'h. Al. $tirbu fi Petre $tefclnucci H. H. Stahl

Cristina GalitziBratescu

INSTITUTUL SOCIAL ROMAN DIN BASARABIA. RAPORT DE ACTIVITATE... 606-608 UN SEMINAR DE MONOGRAFIE SOCIOLOGICA 608-611
PLASA MODEL ECONOMICO-SOCIALA DIN BULGARIA

611-612

(Continuarea pe pag. 3-a a copertei)

SOCIOLOGIE ROMANEASCA
DIRECTOR D. GUSTI

ANUL IV (1942) NR. 7-12

STIINTA SI PEITAGOGIA NATIUNIP
V'am impartd§it o experienta §tiintificd in trei comunicari, aparute in Memoriile Academiei, sub titlul Problema Sociologiei, Metodd §i Sistem" §i v'am promis atunci sd vd vorbesc de o altd experienta, de ordin social §i pedagogic, a§ adaoga chiar de ordin politic, dacd intrebuintdm acest cuvant in sensul nobil §i etic al continutului lui. Md tin de aceastd promisiune, fAcutd atunci, prin comunicarea de MO. Ramane, apoi, ca intr'o comunicare viitoare, sa vd vorbesc despre o ultima experienta a mea, §1 sd scot la iveald insemnatatea §1 semnificatia programatica a a§a zisei

propagande", ce trebue sa se facd pentru adevdrata §i completa cunoa§tere a Tarii

in strdinatate, prin participarea Romaniei la Expozitiile internationale din Paris in 1937 Si New-York in 1939, pe care am avut onoarea a le organiza.

led trei serii de comunicari, ce oglindesc trei aspecte diferite ale aceleia§i experiente, care nu inseamnd insa o ierarhizare de probleme §1 solutii, in ordinea in care se fac comunicdrile, ci imaginea credincioasa §i unitary a unei vieti de meditare Si actiune. De aceea, aceste trei serii de comunicari nu formeazd o constructie pur teoretica ; ele au o valoare de experientd, chiar de experimentare personald, un fel de autobiografie verificatd, care insa nu este privity sub unghiul obicinuit al unei ascunse Si prefacute autoelogieri, ci numai in lumina esentialului, adica raportatA la probleme de interes §i valoare generald. Mi-e teams de omul unei singure carti, zice inteleptul. Dar tot a§a de mare teamd se poate avea de omul unei singure experiente, mai ales a acelei pur cerebrale, care, oricat ar fi de seducatoare, prezinta un interes palid fata de dialectica totdeauna elocventA §i convingatoare a faptelor. Vieata apare ca un dar modest, dacd este un simplu inventar de generoase iluzii §i

de dureroase deceptii, ea este insa un dar maret, dacd se,rijind pe idei §i nazuinte,
verificate prin fapte. in comunic.drile trecute asupra Problemei Sociologiei, am vazut ca problema centrald §1 obiectul propriu zis at acestei §tiinte este felul cum se prezinta vieata sociald sub forma de unitati sociale. Ce sunt insa aceste unitati? Cate sunt §i care sunt? Tata intrebAri, care formeazd mdrul discordiei. De aceea am ales ca un punct central at programului Congresului International de Sociologic, ce va avea loc la Bucure§ti, problema unitatilor sociale.
1) Comunlcare facuta la Academia Romani! in qedinta din 9 Mat 1941.

359

Eu insumi am facut o comunicare la Congresul International de Sociologie, ce a avut loc la Bruxelles, in 1937, asupra acestui subiect, impArtind unitatile sociale in:
Comunitati, Institutii §i Grupuri. (Comunicarea a fost publicata recent in volumul aparut la Alcan, La Science de la Rea lite Sociale", Paris, 1941). Pastrand clasificarea facuta la Bruxelles, mai tarziu am completat-o, prin adaosul unui nou §i foarte important criteriu de clasificare, §i anume unitatea sociala tip, la care adicA se reduc toate unitatile sociale posibile, marl ci mici, care este Natiunea. Vieata sociala a omenirei civilizate se infaptue§te in cuprinsul Natiunilor. Natiunea este realitatea centrals, este singura unitate sociala care -ci ajunge sieci, in intelesul ca insumeaza toate aspiratiile firecti ale indivizilor, §i dela care nu cere pentru deplina ei realizare o unitate sociala mai cuprinzatoare, fiind in stare sA-§i creeze o lume proprie

de valori, sa-§i stabileasca un scop in sine in propria-i alcatuire. Nicio alts unitate

sociala nu ocupa un loc asemanator in domeniul vietii sociale in general. Noua clasificare a unitatilor sociale cuprinde deci: 1. unitati ce se gasesc Thlciuntrul Natiunii §i 2. unitati ce se gasesc in afara ei. Caci inteadevar toate unitatile sociale cunoscute: familie, gospodarie, sate, orate, bisericA, §coala, societati pe actiuni, asociatii de tot felul etc., nu-§i au rost §i nu-§i gasesc sensul, decat prin faptul ca trdesc §1 se manifests in sanul unei natiuni, dupa cum toate natiunile, la randul lor,formeaza prin contributia fiecdreia in parte, o unitate supreme, pe care Auguste Comte a numit-o Le Grand Etre", Umanitatea, care cuprinde toate natiunile, ca organe ale ei. Ce este natiunea? Care sunt delimitarile notiunilor : rasa, popor, imperiu, de ceea ce se numecte natiune, iata intrebAri asupra drora astazi exists, din fericire, o unitate de vederi, aca ca nu este nevoie sa insistam. (In volumul meu Sociologia Militans", ca §i in

aceasta revista Sociologie Romaneasca", am aratat pe larg ce trebue sd se inteleaga prin problema Natiunii).

Stiinte numeroase Si ambitioase i§i disputa onoarea, mai mult on mai putin justificata, ci cu mai mult on mai putin succes, a cerceta ctiintific Natiunea. Am avut favoarea sd trAesc chiar la sursa aceasta adevarata batalie ce se da de diferite ctiinte in aceasta directie. Reprezentantii ilu§tri ai acestor §tiinte erau profesori la Universitatea din Leipzig, iar eu eram studentul for Intre anii 1900-1904. Era vremea
frunte in republica universitatilor din lumea intreaga. Iata-1 mai intaiu, pe Wilhelm Wundt, astazi pe nedrept uitat, pe vremea studiilor faimoase Volkerpsychologie", in zece volume Si care, cand m'am prezentat, cu smerenie

de glorie a acestei universitati, care, fare indoiala, ocupa pe atunci locul cel mai de
mele considerat lima ca un Leibniz redivivus al veacului al 19-lea, creatorul acelei

studenteasca, in celebrul sau Institut de psihologie experimentala, cu un subiect de doctorat de sociologie c1 etica, §i nu cum se obicnuia de psihofizica, a ingaduit
indrasneala, dandu-mi insa sfatul sa cercetez cat mai mult material etnologic. Si atunci, pentru pregatirea tezel mele de doctorat Egoismus and Altruismus", cu

un subtitlu, ce parea atat de curios ci de senzational Zilr soziologischen Motivation des praktischen Wollens" (la o universitate, unde nu se tinea niciun curs de Sociologie, ba chiar aceasta §tiinta era considerate ca o pseudo-§tiinta, c tine se ocupa cu ea

privit ca om neserios), am studiat cu multi pasiune imensul material comparativ de fapte etnologice, ce mi-1 oferea in special biblioteca ci colectia cunoscutului Grassi-Museum din Lipsca. In acest fel dupa multi truda m'am edificat: mai intaiu asupra nesigurantei §tiintei etnologice Si asupra inutilitatii aca zisei §tiinte etnograf ice (care este doar numai latura

descriptive a etnologiei), ca ci asupra tuturor celorlalte derivate din Etnos, ca : Etnopsihologia, Etno-sociologia, Etno-botanica, Etno-pedagogia. In al doilea rand, ceea ce am intampinat mai suparator in calea alegerii materialului documentar pentru problema mea de cercetat, a fost tocmai nesiguranta acestui material. Asa ca m'am asociat din convingere, mai tarziu, la judecata lui Kroeber: Ceea ce lipsecte etnologiei este explicarea cauzala, adica tocmai esentialul procedurii §tiintifice".

360

sa scrie o istorie a poporului german, dintr'un punct de vedere, care a starnit pe vremea sa cele mai vii §i patima§e polemici in lumea istoricilor, anume cunoa§terea unei natiuni ca o istorie culturala, ca o Kulturgeschichte", intrebuintand pentru prima oars

Pe langa Wundt, care a prezidat comisia pentru sustinerea tezei mele de doctorat, am mai avut ca membri in aceasta comisie, doud personalitati fermecAtoare §i impundtoare, de profesori Si savanti. Karl Lamprecht, vioi, dinamic, artistic, inovator, incerca

in explicarea faptelor istorice criterii de psihologie. Ceea ce a determinat pe celalalt profesor examinator al meu Karl Bucher sa exclame,

intr'o conversatie particulars, mein Kollege Lamprecht beliebt ins Blaue zu malen". Karl Biicher, desigur cel mai original dintre economi§tii tuturor timpurilor, sociolog §i filosof al istoriei in lucrarile sale economice, psiholog profund §i estetician original in lucrarea Arbeit and Rythmus", creatorul §tiintei jurnalismului, a tratat Natiunea din punctul de vedere economic, Intemeind Economia poporului, die Volkswirtschaft", ca o treapta noun de evolutie, pe langa Hauswirtschaft §i Stadtwirtschaft". La filosoful §i psihologul Wundt, la istoricul culturii Lamprecht §ila economistul Bucher, se asocia profesorul Friedrich Ratzel, o alts figura de savant, artist §i prieten at Romanilor, celebrul creator at antropogeografiei §i at geografiei politice, care propriu zis formeaza §tiinta astazi atat de populara §i la mods, geopolitica, pe care, daca nu
1-am avut in comisia de examinare, nu mai putin 1-am ascultat §i admirat.

In programul meu de lucru, ca student, fiind §i studiul statisticii, m'am adresat

pentru aceasta lui Ferdinand Mantes, decanul sociologilor germani, una dintre cele mai originale figuri de savant, numit Spencerul Germaniei, vizitandu-1 la locuinta sa din

Eutin, o mica localitate de langa Universitatea din Kiel, unde Tonnies figura ca
profesor. In acest fel am facut cuno§tinta cu a§a. zisa §tiinta a sociografiei", ce era pro-

priu zis o aplicare a statisticei la cercetarea unei Natiuni ; la TOnnies am invatat sa
in propaganda ce s'a facut pentru organizarea recensAmantului, am citit afirmarea, ca inventarierea generals a populatiei §i a bunurilor ar insemna insa§i cunoa§terea completa
latiei Si bunurilor satului de cercetat, of era indispensabile §i foarte pretioase documente,

apreciez valoarea Si limitele statisticii. De invatatura lui T6nnies mi-am adus aminte, cand

a realitatilor ce alcatuesc natiunea romans. Cand de fapt o simpla inventariere, dupa cum o §tim din cercetarile monografice, care totdeauna incepeau cu recensamatul popu-

care, insa, nu formeaza decat puncte de plecare, pentru interpretarea for §i nece-

sita, la randul ei, o cercetare §i o cunoa§tere adancita pe teren. Inventarierea inseamna deci o simpla prefata, o introducere la adevarata lucrare, care trebue sa se faca a§a cum am aratat in comunicarile trecute, caci este dela sine inteles, ca niciodata cantitatea nu poate inlocui calitatea, §1 nici extensivul, intensivul. La aceste amintiri mai adaug Inca doua. In timpul unor cercetari monografice am primit vizita unui Candr folklorist, care se simtea Indurerat, ca noi numeam munca noastra sociologica, privind satul ca sat, adica in Intregime, Si nu in fa§ii fragmentare. si atunci nu s'a putut opri sa arate tinerilor mei colaboratori in ce consta, dupa el, gre§eala. Anume, ca cercetarile ce se fac prin sensul auzului formeaza folklorul, in timp ce acele ce se fac
prin mijlocul sensului vederii formeaza etnografia. Cum noi nu tineam seams de aceste criterii, pentrucd lucram Si prin vaz §i prin auz §i chiar prin sensul,.. ratiunii, de care nu pomenea tanarul specialist in ale folklorului Si etnografiei, denumeam studiul nostru ca sociologie.

Dealtfel, intr'o lucrare mai noun a unui alt specialist francez, cu mult mai multd autoritate decat a tanArului roman amintit, Andre Varagnac, in lucrarea sa Definition du Folklore" (Paris, 1938), declara categoric : Tout fait folklorique doit susciter une recherche sociologique" (p. 19). Insfar§it, o ultima amintire de cel mai mare pret §i care is proportii simbolice, ca o pilda vie de colaborare colectiva, este participarea savants §i practica a colegului Francisc Rainer, profesor de anatomie Si embriologie dela Facultatea de Medicina din Bucu-

re§ti, care, pentru prima data, a facut in cadrul cercetarilor monografiei sociologice o antropologica cercetare in massa, units cu una serologica, in satele Dragu§ §i
361

Fundul-Moldovei, §i tot pentru prima data a intreprins o combatere §tiintifica a bolilor sociale in satele romane§ti.

late dar necesitatea de a studia o realitate a§a de imensA, care este Natiunea, ca

unitate sociald centrald-tip, nu numai din punctele de vedere: psihologic, ca Wundt, istoric, ca Lamprecht, economic, ca Biicher, antropologic §i geografic, ca Ratzel, statistic §i sociografic, ca Tonnies, §i nici din punctele de vedere exclusiv al... auzului on numai al... vazului, ci ca o totalitate, care cuprinde toate aspectele de mai sus, aducand pe deaunea §i *Uinta ei.

supra noutatea sintetica, ce corespunde unificdrii intr'un tot ale acelor fragmente de realitate §i fragmente de cunontere, ce formeazd unitatea concretd §i indisolubild: NatiCum sd se numeasca aceasta cunoa§tere sintetica, sub specie totius : Sociologia Natiunii? Teoria Natiunii ? Stiinta Natiunii? Nu intereseaza eticheta terminologia. Ceea ce imports insd, este studiul, pe care noi 1-am preconizat de cateva decenii §i am inceput sd-1 infdptuim din anul 1925, de cand am purces la prima monografie sociologicd a satului Goicea-Mare. Am marea satisfactie, ca programa] cercetdrilor pentru o Stiinta a Natiunii, anontat 'Inca prin prelegerea de deschidere a primului meu curs, la Iasi, in 1910, §i-a gasit o confirmare in ultimul an in tendintele Stiintei Poporului din Germania, care inlatur5 orice descrieri etnologice, folkloristice etc., prin Stiinta fundamentald a Poporului (Volkstheorie, Volkskunde, Volkssoziologie), cdreia i s'au creiat catedre, reviste, asociatii grandioase, §i care mai ales a sarbatorit un adevarat triumf in zilele noastre, fiind puss la temelia celei

mai noi §i a celei dintai universitAti creiate de imperiul al 3-lea national -socialist, a universitatii din Posen. Stiinta Natiunii" contine intreaga bog5 tie §i toate particularitatile elementelor ce o compun; ea este con§tiinta de sine a Natiunii §i indica rolul predestinat a-1 juca in

teatrul celorlalte natiuni. Dar Stiinta Natiunii implica nu numai un rol, ci §i un program: imperativul etic al
un simbol de nazuinte spre absolut. Cunoa§terea Natiunii este o conditie a con§tiintei de sine §i deci a putintei de a-§i

participarii tuturor la vieata concretd a natiunii ; o ascensiune a Natiunii in perpetud vibratie spre eternitate ; o nostalgie a ei de a se infaptui in mod maximal pe ea insd§i;

decide singurd soarta §i a se ridica pe cele mai Inalte trepte ale realizdrii de sine.
Stiinta Natiunii devine astfel Stiinta Patriei, o §tiintd active §i creatoare, producdtoare de responsabilitati §i datorii noi. Omul nu poate decat atat cat §tie", a spus-o Bacon

in Restaurarea Stiintelor". Natiunea este un vast atelier, plin de instrumente, care nu a§teapta deck un ochi abil pentru a fi intrebuintate. Gandul bun este rodnic numai urmat de faptA, menita a aduce realizarea lui intocmai. Si numai atunci el inseamnd o biruintd
§i o inaltare. Stiinta Natiunii devine astfel o calduza sigurd in opera de reformd integrals, deschizanduli drumuri §i orizonturi marl §i savar§ind cel mai hotaritor proces social, procesul de nationalizare a Statului, a administratiei, a invatamantului, a educatiei prin culture. Se creea in acest fel o noun politica de stat, o politicA a culturii, Statul Cultural, care are drept bazd : Stiinta Natiunii, §i ca scop: infdptuirea ei maximald.

Acest imens proces de nationalizare se indepline§te printr'o categorie sociald de cea mai mare importantd: prin elite. Elital, iata un cuvant ce sboard din gurd in gurd, unul din acei termeni cum spune Goethe ce se prezinta totdeauna la timp oportun, cand lipse§te un concept precis". Nu se planue§te vreo reforms oarecare, fail a se formula postulatul creerii de elite. Ce este insa o elitd? Cad inteadevAr societatea de astazi nu poate fi conceputd fara o elite conducatoare, pentruca societatea veche libertard, egalitard §i fraternd s'a inlocuit cu o societate in care Autoritatea s'a substituit Libertatii, garantand-o astfel mai bine; Ierarhia EgalitAtii, stabilind insA cele mai drepte conditii de egald desfd§urare de vieata §i Solidaritatea Nationald, Fraternitatii universale.

362

Iar Autoritatea, Ierarhia §i Solidaritatea, nu pot avea fiinta fara §efi, conducatori, frunta§i, adica fara elite. Societatea contemporana nu are nevoie de o singura elita conducatoare, cum se crede de obiceiu, ci de atatea elite cate domenii de activitate nationala sunt. Si intr'adevar, nu exists o categorie socials lard un §ef. Nu ne uitati, mai veniti pela noi, caci nu avem un §ef care sa ne dirigueze treburile satului", a fost dorinta exprimata de un batran §i intelept taran, la plecarea echipei monografice din satul saul De aceea problema organizarii Statului de astazi se reduce la crearea unor elite corespunzatoare; aceasta a fost preocuparea de capetenie inca dela instaurarea regimulului fascist §i national-socialist ; aceasta este acum preocuparea de capetenie a revolutiunii nationale" din Franta, cum a numit-o Mare§alul Petain. Pentru a intelege sensul adevarat al elitelor, este nevoie a refine ca elitele timpului nostru nu-§i tin autoritatea: din na§tere, din alegere, din bogatie, din §ansa on din Insu§iri personale, cum erau elitele sociale din trecut. Nu exists astazi o problema a §efului, ca atare. Cad nu exists un §ef in abstract, ci un §ef concret, un §ef al cuiva, bundoara §ef de armata, §ef de Intreprindere, §ef de §antier, §ef de familie, §ef de orhestra. Iar obiectul esential at unui §ef nu este, cum se crede, comandamentul peste oameni. Comandamentul este pentru §ef numai un mijloc, tar oamenii comandati sunt elementele acestui mijloc. Obiectul propriu zis al §efului este opera de Indeplinit, caracterul comandamentului fiind legat de materia comandamentului. De aceea stilul §efului unei intreprinderi indus-

triale nu se aseamana cu stilul §efului militar, pentruca difera opera militara de cea industrials. Cu alte cuvinte, §eful nu define autoritatea sa dela 1nsu§irea de a comanda, indiferent de obiect, insa tocmai din posesia integrals §i activa a operei. A§a se explica ca autoritarea §efului se ingrade§te la anumite domenii respective, astfel autoritatea necontestata a §efului militar se exercita in domeniul militar, Si numai acolo ; a §efului

unei fabrici, in domeniul fabricii, §i numai acolo. A§a dar, daca formarea de elite inseamna crearea de §efi pentru fiecare categorie socials din sanul natiunii, incaodata, ce este o elita propriu zisa. Elita, §ef, frunta§, Inseamna personalitate socials. Iar personalitate socials Inseamna patru mart dominante §1 caracteristici, care formeaza un impatrit voluntarism, §i anume : 1. Vointa de a fi ceea ce e§ti. Adica actualizarea maximala a potentialului, a latentului personalitatii. 2. Vointa de participare la vieata socials, adica la structura §i functiunea unitatii sociale din care face parte, ca Si la vieata Totului; deci o incadrare voluntara, o disciplina voila §1 con§tienta, care tope§te a§a zisa antinomie a individului §1 societatii. 3. Vointa de a crea in sanul natiunii valori sociale §i culturale, indiferent daca sunt mid on marl, ele fiind egal de necesare infaptuirii Natiunii. De aceea activitatea creatoare a gospodarului taran, a profesionistului, a functionarului, a administratorului, ca §i a artis-

tului §1 omului de §tiinta sunt, din punct de vedere principial constructiv, de o egala insemnatate pentru vieata Natiunii. Doua lucruri incununeaza personalitatea socials: un maximum de responsabilitate fata de sine insu§i §i fata de Tara §i apoi creatiunea, adica transformarea realitatii de astazi, pe care o cunoa§te, intr'un maximum de realitate noun. Insfar§it, 4. Vointa de a persevera in realizarea, cu curaj §1 cu spirit de sacrificiu, a scopurilor sociale §i nationale, in sensul celor trei rosturi amintite mai sus, ceea ce formeaza, cu un vechiu cuvant rezumativ, caracterul personalitatii, obiect al unei §tiinte noui : caracterologia. Iata omul nou. Criza prin care trece societatea contemporand este o criza a personalitatii sociale. Politica de esenta §i de adancime, ce se cere astazi cu atata insistenta, cu deosebire de politica formals Si de suprafata, de pans acum, este o politica de creare de personalitati sociale, adica o politica de creare a elitelor. Idealul unei natiuni este aristocratia, in sensul ca societatea nationala tinde sa fie alcatuita numai din elite, adica din personalitati sociale.

363

Cum se realizeaza insa aceste elite? Prin ce mijloace selective ? Si cum se inlatura factorii anti on contra-selectivi? lata una din cele mai importante probleme, ce se afla in centrul preocuparilor adevaratilor oameni de Stat. Caci, cum va fi calitatea elitelor, a§a va fi §i organizarea Statului. Procesul de alegere §i pregatire a elitelor este lung, sever §i complex, §i atarna de numero§i factori, dintre care cei mai importanti sunt : varsta, sexul, categoriile sociale §i necesitAtile nationale.

imi iau voia sa Ara prezint un program, care fruct al unor straduinte indelungate, §i-a gasit expresia in doi ani de activitate : un an (§i cateva luni) in 1932-1933, ca Ministru al Instructiei, Cultelor §i Artelor §1 un alt an, in 1938, ca Pre§edinte al Serviciului
Social.

Programul unor preocupari, studii §i experimentari de o vieata, a fost predestinat, pentru a fi realizat, sa fie condensat, de cloud. ori, §i nu mai mult decat un an. necesitatea §i viabilitatea programului legislativ ce 1-am preconizat §i care a intrat,

Din fericire ace§ti doi ani au fost suficienti pentru a verifica §i confirma

in parte, in cuno§tinta publics, ca§tigand astfel dreptul la o actualitate permanents, pentruca se refers la probleme vitale §i permanente, in centrul carora se afla formarea
elitelor romane§ti. Aceasta ma indeamna sa vi-1 comunic §i dv. Voiu face o expunere concentrate,

schematics, sistematizata la exces, cu prea putina grija de nuante. Nuantele se gdsese in volumul meu Un an de activitate la Ministerul Instructiei, Cultelor §i Artelor, 1934, precum §i in graficele reproduse in cuprinsul acestei comunicAri. Aceste grafice privesc exclusiv activitatea Fundatiei Culturale Regele Mihai I", din timpul and o conduceam
eu, precum §i din timpul Serviciului Social. Ele formeazd un compliment necesar expunerii

mele, care pentru a nu obosi prea mult, nu ofera nicio cifra. Va rog insa sa binevoiti a urmari graiul for elocvent. Plecand dela cele doua principii de directive: realismul sociologic §i idealismul personalist, cand conduceam, in 1932, departamentul Instructiei, Cultelor §i Artelor, mi s'a impus dela Inceput o revizuire a metodei de legiferare, pe care am gasit-o trecand prin momente tragice. Caci, intr'adevar, prima constatare ce am facut-o atunci a fost ca nicio ramura a invatamantului nu i§i implinea functia ei specials, socials. Scoala primara se gasea in cea mai dureroasa stare, avand o frecventa atat de scAzuta a elevilor, incat facea aproape iluzoriu intreg invatamantul primar la sate; §coala secundara §i profesionala erau, in general, institutii care eliberau certificate dintr'o class in alta, fail vreo selectie a elevilor, adicPi WA alegerea elementelor destoinice pentru studii teoretice superioare, de cele capabile numai pentru profesii tehnice. Jar universitatea, la randul ei, devenise o fabrics de diplome pentru profesori fail catedre,pentru avocati fare procese, pentru medici fail pacienti, pentru teologi fara parohii. Odata cu aceste stari de fapte constatam insa paradoxul ca legile invatamantului

erau bune, dar rezultatele for aproape nule §i atunci m'am intrebat, oare nu este de ajuns ca o lege sa fie buns in general, ci ea trebue sa fie rodnica in aplicarea
ei specials, ce conditii trebue sa indeplineasca o legislatie §colara romaneasca pentru a fi eficace? Cu alte cuvinte : pentru ce §coala romaneasca nu-§i implinea rostul ei? Pentrucd exista o mare nepotrivire intre legiuire §i realitate. Si atunci, prima datorie consta in adaptarea invatamantului de toate gradele la nevoile specifice ale vietii sociale romane§ti, a§a cum au fost cunoscute din cercetarile monograf ice. Caci §coala nu poate fi privitd ca o inventie biurocratica. Ea este §i trebue sa fie expresia necesard §i fireasca a mediului social in care este a§ezata. Asa cum sunt nevoile societatii romane§ti, a§a sa fie §coala. Asa cum este satul, a§a va fi §i §coala lui. 0 §coala adaptata regiunii, §i in care taranul sa vada ca invatatura §i toate indemanarile date acolo se potrivesc §i ajuta vietii lui de toate zilele, este in acela§ timp iubita de oameni §i frecventa ei se ridica fail nicio constrangere.

364

Cel mai ilustru revizor §colar pe care 1-a avut tam, Mihai Eminescu, inainte sä
inspecteze o §coala, cerceta satul §i imprejurarile de vieata ale sateanului. Mihai Eminescu

a fost primul monografist. El ne-a lasat ca mo§tenire adevarul nestramutat, ca intre §coala §i sat exists o inlantuire stransa. lata ce spune intr'un raport adresat Ministerului de Instructie, la 15 August 1875, Cheltuielile pe care le face Statul cu §coalele rurale,
scrie Eminescu, sunt departe de a cumpani foloasele minime aduse de aceasta §i in acest mijloc social (de saracie) obligativitatea invatamantului primar este curate iluzie. Avertismentele raman hartii, amendele o fictiune, frecventarea §coalelor peste putinta ... Dace insa copiii, constran§i de dorobanti, ar veni la §coala, ei yin desculti, cu capul gol,

§i astfel imbracati incat fercventarea regulate a §colii i-ar costa viata

judet §coalele sunt mai frecventate numai acolo unde a mai rams o urma de neatarnare economics, anume in sate raza§e§ti ... Si prin urmare, inchee Eminescu, taios: cauza relei frecventari nu este aversiunea poporului nostru contra §coalei, ci saracia".
TAB. I. CONCEPTIA MINISTERULUI CULTURII NATIONALE
MINISTERUL CULTURII
$1 EDUCATIEI NATIONALE

...

In acest

1

1

1

ADMINISTRAREA CULTURII

CREATIA CULTURII
I

I

1

INVATAMANT

CULTURA POPORULUI

CULTURA SUPERIOARA

a) Primar: elementar si superior b) Secundar : tehnic si teoretic c) Superior : Universitate, Academii, Politehnice

a) $coale taranesti
b) $coale muncitoretti c) Camine, Radio, Cinema

a) $1iinta

b) Literaturi si Arta dramatica c) Arte piastice si Arhitectura
d) Muzica

(Cu institutille respective)

Se impunea deci, ca fiecare grad de invatamant sail justifice existenta, corespunzand unei functii sociale precise: invatamantul primar, elementar (de 4 ani) §i primarsuperior (de Inca 3 ani), sä devina un ciclu unitar, de sine stata tor, §i nu anticamera gimnaziului §i liceului dela ora§e, menit a da satelor burghezimea, adica elita rurala : gospodari §i me§te§ugari luminati §i cetateni con§tienti, iar ora§elor o burghezime sanatoasa.' ; invatamantul tehnic (a§s zis profesional), dada pe cel primar superior §i in stransa legatura cu invatamantul muncitoresc, industrial §i comercial, sä dea societatii romane§ti pe profesioni§tii de care are nevoie ; invatamantul secundar, printr'o selectie severs §i eficace, sa aleagal numai elementele vrednice a trece la universitate, care astfel va deyeni o adevarata institutie a elitei spirituale nationale.

formeaza un plan de ansamblu, un sistem, un tot organic, corespunzator nevoilor vitale ale Natiunii. Tinand seams de realitatea socials romaneasca, adica de nevoile, orientarile §i aspiratiile fiecarui grup social roman, fire§te in cadrul Natiunii, ce le cuprinde indiso-

In acest fel invatamantul public, noua §coala romaneasca, de toate gradele,

365

lubil, scoala va deveni vie, atrAgAtoare, sugestiva, interesanta, va dobandi un suflet nou si va fi menita a ajuta productia spirituals si economics a Tarii.

latd, bunaoara, scoala satului romanesc, care pana'n prezent oferd un spectacol jalnic si o situatie ingrijitoare, fiind incapabilA a opri valul inspaimantator de analfabeti, pe care nu numai ca nu-i poate starpi, dar ii alimenteaza si-i sporeste, zi de zi, reinoita si evoluand in ritm cu nevoile felurite si variate ale vietii satului romanesc, nu va mai fi ocolita de copiii taranului, dace va tine seams de factorii, care impiedeca frecventa lor. De aceea in Anteproiectul Legii invatamantului primar am propus, in 1932: 1. Impletirea §coalei rurale cu vieata socials si economics a familiei, prin adaptarea calendarului scolar la randuiala vietii economice in sat, ce reclama'copiii la munca agricola sezonierd: la cules, la arat, la vite. (Sistemul politist al constrangerii frecventei prin amenzi asupra parintilor si penalitati asupra invatatorilor, s'a dovedit iluzoriu, pe langa ca face scoala urita). 2. Programele se fie apoi adaptate imprejurarilor, astfel Incat, WA a tehniciza scoala primara, ea sa distribue, pe langa minimul de cunostinte necesar fiecarui cetatean al tarii, cunostinte si deprinderi, care, ajutand la imbunatatirea vietii si marirea productivitatii, sa face utild absolvirea scolii prirnare. In acest fel taranii nu vor mai socoti scoala inutile (am scApat de ea", cum obisnuesc a spune), ci i§i vor da copilul la scoala, pentruca dupa terminarea studiilor, ea va deveni un instrument de munca mai bun. 3. Frecventa fiind stanjenita apoi din cauza saraciei asa de cunoscuta a taranului, copiii fiind neimbracati si nehraniti, cum constata asa de patrunzator si Mihai Eminescu, avand a parcurge pe vremuri rele distante marl, Anteproiectul meu a prevAzut organi-

zarea asistentei scolare, propunand chiar crearea unei institutii speciale : Casa de ocrotire a copilului", dupa cum pentru a combate lipsa cartii didactice, pentru intaia oars, la 1932, am propus monopolului cartii de scoala si distribuirea ei gratuita, la copii saraci, ceea ce s'a realizat mai tarziu. Dar scoala primard sateasca dobandeste
elitelor.

o insemnatate hotaritoare pentrucd prin ea se Incepe marele proces national al alegerii

Se spune, cu drept cuvant, ca satul este marele rezervor de unde se recruteaza conducatorii Tarii. Pentru a asigura trecerea nestanjenita a talentelor dela sate si a inlatura piedicile ce s'ar putea ridica in fata unor copii bine inzestrati, dar saraci, am

infiintat, ca Ministru, cate zece burse de judet. Am fi avut astfel 720 de copii de tarani, intrati in cl. 1, pe baza unor examene severe. Ar fi fost un modest inceput. lata acum pe ace§ti 720 de scolari talentati, intrati in gimnazii si licee si carora trebue se le asigure desfasurarea normala a procesului de ascensiune. Nivelul liceului era conceput foarte ridicat printr'o selectie riguroasa, intemeiata pe studiul atent, continuu si sistematic al personalitatii elevilor. Pentru ca liceul O. devind insa o scoala riguros selective era nevoe de o organizare a selectiei, care s'ar fi facut prin trei metode : intaiu printr'o selectie de programe, fixand o programa minimala, unitara pentru toate scolile, ce cuprindea exclusiv cunostintele fundamentale ale culturii si stiintei contemporane, ca o reactiune impotriva tendintei enciclopedice ale programelor de astazi; in al doilea rand, inlocuirea examenelor obisnuite de fine de an, ca o reactie impotriva papagalismului lor, prin examene de personalitate a elevului, adica prin aplicarea atat in timpul anului, cat mai ales la sfarsitul lui printr'o luna de sinteza on de aplicare pe teren a programului

Cea dintaiu functionare a examenului de personalitate s'a facut de clasa Marelui Voevod Mihai, in anul 1932, cand am avut onoare a o infiinta §i a fi primul director al acestei clase, in calitatea mea de atunci de Ministru at Instructiei. Am satisfactia sa constat, ca dupa recentele dispozitii ministeriale, luna de sinteza s'a introdus acum in gimnaziile §i liceele din Tara. In sfarsit, ca o reactie impotriva individualismului elevilor si a grupurilor lor anarhice, ce se creaza in scoala, am recomandat si unele scoli au §i incercat completarea examenului selectiv de personalitate prin comunitatile de munca, adica prin creeri volun-

minimal.

366

tare Si nu impuse, sub cotrolul profesorilor, a asociatiilor de munca intre elevi, pentru a lucra impreund in comunitate de §tiintA, de istorie, de literature romans, de filosofie etc. Neparticiparea Ia vreo astfel de comunitate, on participarea la anumite comunitati de mune& pot of eri posibilitatea unei formari de judecati sigure asupra personalitatii elevilor. Prin aceste trei metode selective inaptii vor fi eliminati, avand a trece 11 bariere selective, dintre care una Ia intrare, alta la trecerea din cl. 4 in a 5, apoi opt examene de personalitate la care se mai adauga §i examenul de bacalaureat, modificat §i transformat in acest nou spirit.

Universitatea va deveni astfel, ca rezultat al liceului selectiv, o institutie cu un numAr redus §i bine ales de studenti, impodobita numai cu talente dornice de a lucra, §i nu cu vanatori dornici de certificate; o institutie adica pentru creatie §i pentru preocupari spirituale superioare.
TABLOUL II

CREATIE CULTURALA

CULTURII *i EDUCA TIE

CULT E
C

1

EIVNOLLVN

ADULT!
1

COPII

RASPANDIREA VALORILOR

CULTURALE

importante ref orme : Intdiu, fiind cunoscut a universitatea este create pentru studenti, §i nu studentii pentru universitate, trebue sd se dea o atentie deosebita studentului. Pentru

Caracterul de universitate noun se va dobandi insd §i mai mult prin urmatoarele

aceasta, Inca din anul 1927, am creat la Universitatea din Bucure§ti un Oficiu universitar", care, din fericire, a fost imitat §i de alte universitati, dar care in Bucure§ti, datorita unor Imprejurdri despre care nu voesc a vorbi, de§i a avut favoarea sd fie trecut in legile de reforms a invatamantului superior, a dus §i duce o existentd destul de mediocre. Ca un compliment, dacd vreti a Casei Ocrotirii Copilului", trebuia create o Casa de Ocrotire a studentului", ceea ce este Oficiul universitar". Drumul holdrit al pregdtirii elitelor studente§ti prin Oficiul Universitar, care prevedea, intre altele, o educatie cetateneascd, practicata prin cooperativa studenteascd §i prin opera de auto-ajutorare studenteascd, i§i gase§te o Intemeiere teoretica prin cultura politica §i sociald, pe care o Facultate de Stiinte Politice §i Sociale" o va da, §i care va

367

trebui negre§il sa fie creata, ca o cerinta indispensabild a timpului §i o incoronare practica, prin stagiul obligator de cercetare §i actiune la sate, pe care 1 -a prevazut Legea Serviciului Social. Scoala i§i gase§te astfel o completare in a§a zisa Cultura poporului". Activitatea §coalei trebue sä se rezeme pe o doctrina bine definita, care reese din

imbinarea a dot& notiuni curente, dar de multe on rau intelese: ,Scoala §1 Cultura
poporului. Sunt doua notiuni, care pentru multi nu stau impreuna Si care in realitate nu numai

ca nu se exclud, dar se completeazd, legatura dintre ele fiind mai mult decat stransa, organics. Caci ea porne§te din conceptul unitar at Culturii nationale §i at Natiunii. Iata o conceptie sortita sa deschida perspective nebanuite in istoria desvoltarii noastre nationale §i sa asigure cea mai larga afirmare a energiilor tarane§ti, care vor sa
fie descatu§ate sub porunca noilor vremuri.

Pentru o intelegere mai precisa a acestui adevar, este insa nevoe de o revizuire

de termeni. Termenul de ,,Cultura poporului" nu este §i nu trebue sa fie ceea ce s'a inteles deo-

biceiu sub numele de activitate extra§colara.", odata ce cultura poporului, impreuna cu
§coala, de toate gradele, formeaza o unitate superioara,
400

care le cuprinde pe amanAlcAtuirea corpului didactic at cursurilor
larAnetiti.

300

cloud' §i anume Scoala Natiunii". Una din urmarile 'mediate ale acestei precizari ar fi revizuirea titulaturii Ministerului Instructiei. Minis-

too-

terul care poarta o egala

too-

grija pentru formarea copiilor, a tineretului Si a adultilor, avand drept cea mai de seams functie educatia lor,
104
INVATATORI

°
DIVER$1

111
EDICT

40-

juns. Ministerul urmare§te Si altceva. Cultura administrate prin §coli §i raspandita in paturile largi ale poporului, ramane in atarnare de bunurile
F." AVONT11
MCAT' SAGWARI

MEDICI AG Romani VETERINARI

IS in cm .6
mums

ar trebui sa se numeasca

Ministerul Educatiei Natio-

nale. Atat insa n'ar fi dea-

culturale, care trebuesc create. De aceea, alaturi de problema administrarei culturii, se ridica o alts problema vitals, a creerii acestei culturi. Intre creatie §i raspandirea culturii, exists un circuit perfect inchis. Creatorii de bunuri culturale se inspire §i creeaza plecand dela realitatea din jurul lor, creatia la randul ei starne§te o insufletire, care duce la forme de raspandire §1 de insu§ire intre cei multi. Din sanul acestora se ridica insa alte puteri not de creatie. Circulatia bunurilor culturale este astfel neintrerupta. Problema culturii poporului

atentie: pe de o parte, crearea culturii, §i de cealalta, raspandirea §i administrarea prin §coli, ca doi poli ai unei singure sfere. Incaodata, insu§irea, utilizarea §i sporirea bunurilor culturale formeazd un tot indestructibil. Si atunci titulatura Ministerului, care trebue sä imbrati§eze aceste preocupari, nu mai poate fi cea de astazi §i nici numai aceea de Minister al Educatiei Nationale, ci trebue completata, pentruca din ea sä reiasa un program §i directive de muncd. Cea mai potrivita titulatura ar fi aceea propusa de mine in 1932, de Minister al Culturii §i Educatiei Nationale.

nu poate ignora acest lucru §i trebue sä cuprinda ambele aceste laturi, intr'o egala

368

Ca un adevdrat Seminar si Laborator de exercitiu §i aplicare, de aprofundare §i
completare a cuno§tintelor dobandite in Facultatea de Stiinte Politice §i Sociale, ca §i in celelalte FacultAti §i §coli superioare on speciale, a fost gandit Serviciul Social.

Propriu zis Serviciul Social a fost conceput, prin analogie cu luna de sintezd a

invatamantului secundar, ca un examen final de personalitate a tuturor studentilor, inainte a pardsi Universitatea, prin aplicarea pe taramul realitatilor sociale in satele romane§ti, a cuno§tintelor dobandite, intr'un interval rand la un an. Serviciul Social a creeat astfel o noun Universitate, ce a functionat cu tabere de vieatd §i echipe de muncd la sate, prin §coli de comandanti §i scoli de echipieri. In anul de functionare a Serviciului Social se numarau numai putin de 31 de §coli cu peste 3.000 de absolventi §i absolvente, lucrand

spre deosebire de celelelalte universitdli §i §coli superioare, in lumea vie, a vietii §i

muncii romanOti. 0 intaie lamurire in Pala problemelor vietii nationale §i o intaie incercare a puterilor pentru incorddri mai mari ce-i a§teaptd in vieatd, iatd ce a fost pentru absolventi §i absolvente aceasta universitate noud a realitatilor, a gandirii §i faptei romane§ti.

TAB. IV. STATISTICA GENERAL, A ECHIPIERILOR

Total general in 5 ani: 2.563 membrl
MedicinA umana Agronomie Teologie

Medicina veterinary
Drept Litere ¢i filosofie

..

I.

STUDENT! Educatie fizica Cooperatle Academia de muzica 203 Maestre de gospodarie 215
198 170 112

115 66
14

200
11

*tilt*

Maestre de tesatorie §1 lucru Asistenta socials 16 Alte specialitati Total general al studentilor: 1.625
216

19

70

II.

TEHNICIENI
79 59
31

Medici umani (stagiarl ¢1 de circumscriptie) 224 Comandanti strajeri Medici veterinari 136 invatAtori Ingineri agronomi 17d preoti Ingineri silvici 37 D1vergi Comandanti P. P 68 Total general al tehnicienilor : 938

126

0 universitate ce reprezenta o conceptie superioard a unei culturi vii romane§ti,
bazatd pe convingere §i pe vieata. active §i creatoare in sate. 0 universitate, care pregatea o noua intelectualitate, realists §i romaneasca, §i care dAdea Tineretului o eticd personalista, nAzuind a forma din fiecare absolvent §i absolvente o puternicd personalitate ; o eticd profesionald, adica pregdtirea pe teren viu §i romanesc a tuturor profesioni§tilor: profesori, medici, agronomi, ingineri, avocati, medici veterinari, preoti, invdtAtori, unde fiecare i§i controla, verifica §i desavar§ea cuno§tintele castigate in Wile de cursuri; o eticd nationald, adica a solidaritatii active a tineretului intelectual cu realitate romaneasca dela sate, ceea ce inseamnd §1 o etica a patriotismului creator al faptelor. Dar se impun cateva lamurid asupra Legii Serviciului Social. Ar fi de dorit ca orice lege sd fie alcatuitd dupe normele ce au stat la baza Legii Serviciului Social. Niciun articol nu a pdtruns in aceasta lege mai inainte ca el sd nu fi fost pus in practicd §i valorificat pe teren, in tot felul de forme, pand s'a ajuns la cea din urmA, cea mai potrivita, §i care a intrat in text. Dealtfel, chiar din punct de vedere pur legislativ principiile Legii Serviciului Social din 1938 au fost discutate in Senatul Tarii, odata cu prezentarea proiectului de Lege a organizArii culturale in timpul ministeriatului meu, in 1932, cand am emis §i un plan de actiune culturald la sat".

369

Campaniile monograf ice sociologice ale Seminarului de Sociologie §i ale Institutului Social, incepute in 1925 Si continuate apoi in fiecare an, Campaniile echipelor voluntare studentevti la sate, de vase ani, ca Si activitatea deslavurata de cdminele culturale la sate vi de vcolile tardnevti, din acelav timp, in cadrul Fundatiei Culturale Regele Mihai I" au fAcut posibile temeinicia vi necesitatea fiecarui articol din Legea Serviciului Social.

Nu-mi pot opri bucuria ca am pornit cu o mica incercare in 1925, data inceperii lucrdrilor sociologice pe teren, Si am gdsit astfel o cale proprie de ridicare a prii, oglindita In Legea Serviciului Social, care s'a dovedit deosebit de rodnicd, on unde a fost aplicatd cu tragere de inima Si cu pricepere. Ne mandrim, ca aceasta doctrind a actittnii culturale are un caracter original romanesc, care a reuvit sa impresioneze in chip cu totul deosebit strainii, care au luat cunovtintd de ea. Pentru a intemeia aceasta afirmare, ma refer la bibliografia publicatd in volumul

meu citat din editura Alcan ,La Science de la Rea lite Sociale", vi apoi sunt obligat sa fac cloud indiscretii, alegand numai cloud dovezi personale, din seria ce ne std la
dispozitie. Prevedintele Republicei Sta telor Unite, D-1 Roosevelt, in audienta pe care am avut-o la Washington, a declarat ca Legea Serviciului Social este cea mai avansatd din lume", iar D-1 Barthelemy, actualul Ministru de Justitie al Frantei, care a prezidat vedinta cand mi-am tinut comunicarea de receptie la Academia de Stiinte Morale §i Politice dela Paris despre

aceasta Lege, a facut in plind vedintd cele mai elogioase aprecieri asupra ei. Serviciul Social insemnand o reactie hotaritd impotriva diletantismului cultural vi impotriva acelor bundvointe impravtiate cu multd generozitate, de a lucra in domeniul cultural, fara plan vi fara cunovtinte, a starnit din partea politicianilor §i a oamenilor, care ridica comoditatea vi ignoratia lor inertd, la rang de conceptie de vieatd, scepticism Si ostilitate. Zadarnic cinci ani dearandul am organizat expozitii intensive pentru a fi mai uvor intelese rezultatele concrete, bogate dar necunoscute de cei mai multi, rezultate ale activitatii a 2.553 de echipieri, in peste o suta de sate din tot cuprinsul Romaniei Mari. Soaptele neputinciovilor s'au dovedit mai puternice decat aceste marete fapte de infra-

tire a oravului cu satul, a tineretului cu tdranul. Ava s'a ajuns la suspendarea Legii. Totuvi credinta in reuvita principiilor Legii Serviciului Social n'a slabit o clips in cugetul Si in inimile acelora care cunosc rosturile ei adanci, ava ca experienta de vase ani, dintre care cinci ani a Fundatiei Culturale ,Regele Mihai I" vi numai un an a Servi-

ciului Social, poate fi privity ca un punct de plecare pentru o mare lucrare ce avteapta sa fie reinceputd. Dacd ar fi ca, intr'un cuvant, sa caracterizam noutatea scopului superior care ne-a calduzit vi ne-a indemnat la munca, cred ca cea mai scurtd §(i mai nimerita caracterizare ar fi aceea ca not intreprindem o opera sistematica de pedagogie sociald la sate; mai intaiu o munca de educatie vi de influentare a mentalitdtii §i a sufletului tdranului, astfel ca el sa se poata ridica la bund starea Si la gradul de culturd pe care le merits, prin marile insuviri pe
care le aratd. In vieata de acum a satelor noastre, aceste calitati sunt deseori indbuvite §i lancezesc din pricina greutatilor pe care le intampind tdranul in adaptarea lui inceatd la noile

imprejurari, cu totul schimbate, de astdzi. Scopul Legii era sä ajungd la o trezire a puterilor vii ale Satului, Si la o organizare a lor, pe care o vedea culminand in cdminul cultural sdtesc vi in vcolile tardnevti, despre care voi vorbi. In al doilea rand, scopul Legii a fost §i acela al educatiei tineretului intelectual al acestei tad, pe care-1 chemam la o intelegere mai adancd a misiunii lui nationale. Munca in echipe era pentru tineretul nostru o vcoald de suflete inchinate unei munci desinteresate obvtevti, de caractere tari, gata sä primeascd chiar lupta cea mai grea vi, mai ales, un prilej de a stabili legaturi, care sa nu se mai rupd, Intre ei §i sate. Suntem siguri ca sutele de tineri, care, in epoca formarii lor, cresc la o asemenea Foal& a muncii jertfite pe ogoarele satelor pentru un ideal de supremd valoare nationald, raman adanc schimbati, §1 pentru todeauna schimbati sufletevte, atat ca oameni cat vi ca profesionivti, legati de-aci inainte prin meseriile for diverse, de munca la

370

sate. A§a trebue inteles stagiul la sate al tineretului, prevazut de Legea Serviciului Social, pentru absolventii §i absolventele tuturor facultatilor, §colilor superioare §i §colilor speciale. Din noianul de locuri comune asupra problemei tineretului se poate refine afirmarea ca tineretul va fi realizatorul Si beneficiarul rena§terii popoarelor. ,Si inteadevar

in cea mai mare parte a Europei tineretea este considerate ca o entitate. Problema tineretului nu este totu§i a§a de simple, cum ar parea la prima vedere. Simpla varsta

frumoasa a tineretei nu este o calitate. Singurd tineretea nu poate sä jina locul de experienta §i de talent. Tineretul trebue ajutat sa devind personalitati sociale, cad nu orice tandr, prin faptul varstei, poate face parte din elita unei Natiuni. Cum se ajutd rose tineretul, in modul cel mai eficace? Este prima intrebare care §i-a pus-o regimul nou in Italia, in Germania, in Spania, iar in Franta in primele zile

dupe catastrofa, s'a creat Le Ministere de la Famille et de la Jeunesse", care a §i alcdtuit Une charte de la jeunesse".

TAB. V. TOTALUL REZULTATELOR CELOR CINCI CAMPANII ALE ECHIPELOR
I.

SANATATE
310 373
133 971

e) Gospoddrie:

a) Medielnd:

Demonstratil 81 lecill
f) Edilitate:
4 570

51 057

Consultatii Injectil Analize
b) E du catle fiztca:

edirite cu strajeril Sedinte cu premilitarli
II.

3677
1 877

Santuri Drumuri not Podurl §1 podete Canalizari

504.738 m 233.603 in 5.520 11.643 in
1.954
421

MUNCA
66
71 365 272 905

Fantail' asanate ¢t construite Constructii (localuri de cumin, bai populare,
graJduri etc.)
III.

a) Cooperafte:

Cooperative Inflintate
b) Zootehnle:

= MINTE
20.813 3.231
35 637

Consultatii Vaccinari §1 injectil
c)
Agr ono tri I e:

Volume procurate Obiecte de muzeu

Cart' impartite Piese de teatru
Con ferin te

597
5 628

Araturl model Platforme de gunolu

6565,97 ha
1 922 797

Sezatorl
Scoale

81

serbArl
IV.

Gropi de nutret murat
SamantA selectionata Pepiniere Porn' ingrifiti

3.004 344

345 vag. §i 7.489 kg
139 306 061

SUFLET
650 6 110

Stupi ingrijiti

8.368

d) Silviculturd:
Ameliorari

impaduriri 41 regenerarea arboretelor Islaz ingrijit

445,98 ha . . . 137,82 ha 16.316,38 ha

Trolte §i cruel (ingrijlte, construite) Icoane impArtite CArti religioase impartite Predict Slujbe cerute de echipe Sfaturi de impaciuire infiintate Productii corale

20989
2 899

912 68 5.828

Trebuie sä i se dea tineretului de astazi ceea ce corespunde structurii lui intime suflete§ti, adica un object activitatii sale, un orizont sperantelor sale, un ideal sufletului sau. Si atunci s'a facut apel la marele §i nobilul cuvant, care a inmanunchiat aspiratiile
tumultoase §i generoase ale tineretului: a servi. Un tineret sincer, devotat pana la sacrificiul idealului de ridicare a satului romanesc, doritor a fi incadrat intr'o actiune curate, desinteresatd, nationald, in care aspiratiile lui de reforms socials, ca §i frAmantarile sale personale de ordin spiritual au gasit o implinire §i un raspuns. Pe langd educatia tineretului, doctrina Si tehnica de lucru a Serviciului Social mai cuprinde Inca trei compartimente: 1. Serviciul Social nu inventeaza o realitate socials

371

romaneasca noun, dupa cum mai vorbesc unii de buns sau de rea-credinta, ci pleaca de la nevoile concrete, precise §i plastice ale realitatii sociale romane§ti, asa cum ea se rdsfrange in tot cuprinsul satelor §1 oraselor Tarii romane§ti. Noua organizare socials §1 politica a Romaniei trebue sa se intemeeze pe Adevdrul sociologic romanesc. Cunoasterea si descoperirea acestui Adevar se face prin cercetari amanuntite, asa cum vi le-am comunicat in comunicarile precedente asupra monografiei sociologice, pentru care cu drept cuvant, Legea Serviciului Social prevedea infintarea unui Institut de cercetari sociale al Romaniei", care propriu zis nu era decat continuarea Institutului
Social Roman din 1918.

Institutul de cercetari sociale al Romaniei, transformat in Institutul de stiinte so-

ciale al Romaniei, era inchinat, ca §i cel de astAzi, cercetarilor de constituire a unei stiinte a Natiunii romane. Charles Maurras a scris de curand Faptul cel mai important (pentru ref acerea tarii) este sa incepem cu inceputul, sa culegem informatii, sa adunam documente", ceea ce a

facut pe Gabriel Boissy sa ceard in ziarul Le Jour" ca universitatile sa infaptuiascd congresul monografi§tilor", iar in Germania, Inca din 1933, s'a creat un centru pentru cercetarea si cultivarea poporului" in Saxonia, care prevede cercetarea fiecartti sat,
numite Dorfmonographien, monografii satesti, care sa stea la baza transformarii satelor. lata initiative ce ne intaresc in credinta ca suntem Inca din 1925 pe drumul cel drept.
Zeitschrift fur padagogische Volkstumsforschung and Volkstumsgestaltung". La opera uriasa de cladire a stiintei natiunii romanesti a fost mobilizat, in primul

Cunoscuta revista Volksspiegel" si-a dat din 1938 urmatorul subtitlu programatic :
rand, tineretul. Obligativitatea stagiului la sate pleca, in prima lung, dela cercetarea satelor, pe baza cdreia se injgheba planul de munca, ce calduzea actiunea culturala a
celorlalte luni de lucru. Adevdrul sociologic ne impinge §1 ne indreapta spre actiune.
Si

ca satul este o unitate de vieata bine inchegatd, un tot social indivizibil. De aceea cunoasterii totale ii corespundea o reforms totals, o cultura totals. Pentru aceasta legea Serviciului Social investea Institutul de cercetari Sociale al Romaniei cu atributiile de a pune cercetarile lui la baza propunerilor de reforms. 0 ridicare a satelor trebue sä se
Intemeeze pe o cunoastere a nevoilor lui. In acest fel munca culturala la sate era scoasa din empirismul obi§nuit, §i dobandea o fundamentare §1 o justificare noun. In niciun domeniu nu domneste atata confuzie §1 obscurantism ca in acel al cul-

anume el ne invata

turii, unde orisicine se simte indrituit a culturaliza" pentru a intrebuinta acest cuvant barbar. Cercetarea stiintificd monografica ne aratd ca solidaritatii de probleme ii corespunde o solidaritate de solutii. Nu exists bundoard o economie sateasca, izolata de sanatatea satului, on amandoua despdrtite de vieata spirituald si sufleteasca a sateanului. lata un adevar monografic plin de consecinte pentru conceptia si actiunea culturii. Totalului social trebue sa-i corespunda o cercetare si o cultura totals. Sa admitem, spre pilda, un sat foarte cetit, cu toate cartile din biblioteca consultate. Insa acest sat
ar fi ros de boli (tuberculoza, pelagra, sifilis). Acest sat s'ar afla apoi inteo mizerie economics egald cu cea biologics. Ma intreb, §i de sigur cu mine s'ar intreba toata lumea, ce valoare ar avea cetitul Intr'un astfel de satI lata deci ca se impune pentru ca o cultura intelectuala ss poata da roade in sate, sa dam o atentie egala, in acelasi timp, si culturii

sanatatii (adica combaterii bolilor §i intretinerea sanatatii), si culturii muncii (prin desvoltarea vietii economice a gospodariilor) si culturii sufete§ti (prin intarirea sentiun cuprins sociologic, corespunzator intregului social, iata inteadevar o concep tie noun

mentului religios). Largirea cadrului intelectualist al culturii intr'o culturd totals, dandu-i astfel culturii

a culturii, care a stat la baza doctrinei Serviciului Social §i sta de case ani la baza
doctrinei Fundatiei Regele Mihai I". Aceasta doctrind imbratiseaza cu o egala tarie: Satul §i pranul.

372

In aceasta incinta, in doua ocazii solemne, s'au facut cu mult talent, de catre doi colegi eminenti, Elogiul satului (fard a se aminti de taran) §i Elogiul taranului (fail a se aminti de sat). Serviciul Social aduce un elogiu practic deodata: §i Satului §i Taranului, existenta unuia §i a altuia fiind de-a-pururi §i indisolubil legata impreund. Doctrina Fundatiei Regele Mihai I", ca §i a Serviciului Social, izvorita din contactul intim, direct Si general, cu sate §i tarani din toate regiunile Orli, cuprinde o pedagogie a Satului §i o pedagogie a Taranului, care impreund §i nedespartite, formeaza

pedagogia formarii elitelor la tara. Pedagogia Satului se face printr'o unealta de cea
mai mare valoare, numita cdmin cultural.

Caminul cultural este organul care, pe langa Biserica, Scoala §i Primarie, are menirea a da o noua organizare satelor, prin mijloace proprii. El este in mic o pilda de ce Toate fi grandioasa solidaritate nationals. Caminul este, in cadrul satului, o §coala a unei impatrite solidaritati: 1) a unei solidaritati a taranilor intre ei; 2) a unei solidaritati a tuturor autoritAtilor §i intelectualilor din sat, cu satul §i nevoile lui; infaptuind coordonarea §i unificarea straduintelor acestor autoritati, altfel izolate §i cu toata buna for intentiune fard eficacitatea ce rezulta din impreunarea lor ; 3) a unei solidaritati a satului cu fiii satului, chemand la mated pe toti cei ie§iti din sat §i avand situatii deosebite in ora§e §1 Stat §i, insfar§it, 4) a solidaritatii satului cu ora§ul, cu tanara intelectualitate romaneasca de pretutindeni, reprezentata prin tineretul, obligat a-§i face stagiul la sate. Pentru ca sail poatd implini menirea, Caminul cultural are nevoie atat de conducator cat §i de membri anume calificati. De aceea Serviciul Social prevede o §coala noua pentru Oran, o §coala de personalitati tarane§ti, deci o §coala de formare a elitei tarane§ti, numita pe scurt : §coala taraneasca, ce cuprinde: cursuri pentru tarani din fiecare sat; §coli tarane§ti pe mai multe sate; §coli superioare tarane§ti pe regiuni §i §coli mai tehnice, pentru conducatorii de camine sate§ti. Aceste §coli, care au un scurt trecut (fiind pentru prima oat% preconizate de mine §i trecute in Mesajul Regal de deschidere a parlamentului, in 1932), au un frumos prezent Si un mai frumos §i stralucit viitor, ele reprezinta un Invatamant practic, adaptat la conditiile Si nevoile de vieata ale satului §i regiunii, un invatamant §i o educatie menite a da satelor gospodari frunta§i, cu noui deprinderi de viata, §i de munca, luminati asupra indatoririlor for cetatene§ti fata de sat §i de stat §i capabili sa determine prin exemplul for de viata o actiune proprie de indrumare a sateanului spre o noua vieata sateasca §i spre o §i mai rodnica civilizatie taraneasca. 5colile tarane§ti au a da acea pregatire morals §i acea intarire sufleteasca, care formeaza personalitatea unui conducator §i-i dau autoritatea de nediscutat asupra colectivitatii sate§ti, tinandu-1 mereu la un nivel de viata superioara, cu o permanents chemare §i indemn. Deaceea cu multa bucurie am putut constata recunoa§terea din partea Statului a acestui nou tip de §coala ce reprezinta noua pedagogie a adultilor, Andragogik, Si trecerea acestor §coli tarane§ti in recentul anteproect de lege al invatamantului primar. Prin caminele culturale §i prin §colile tarane§ti se inaugureaza, fall aparente pompoase, o noua politica. Infaptuind in fiecare sat din cuprinsul Romaniei, o transformare de stari sociale, prin camine, §i o transformare a persoanelor din sat, prin §colile tarane§ti, prin acest sat nou §1 Oran nou, se v a infaptui §i adevarata Tara noua. Este politica concreta a realizdrilor de jos in sus, o politica a Tarii reale, puss in serviciul prii legate, adia a conducerii de sus in jos.
Statul nostru, dealtfel ca toate statele din Europa, 1§i cauta o forma de inchegare, menita sä corespunda structurii sale sociale §i aspiratiilor adanci ale Natiunii.

Vom crea un stat nou, pentruca el este cerut de vremurile noui §i de specificul
vietii noastre sociale §i nationale.

373

Dar Stat nou, fara o Stiinta a Natiunii §i fara o Pedagogie a Elitelor Natiunii nu se poate con cepe, caci ele alcAtuesc Insa§i temelia farA de care totul n'ar fi decat o intocmire stearpd §i formals. Experientele, de care v'am vorbit au o valoare deosebita pentruca au aratat, cred, cu prisosinta, ca marile constante ale Natiunii: Tineretul §i TAranul, infratiti prin §tiinta, cultura, iubire §1 fapte, formeaza adevaratele forte de rena§tere ale pill, pentruca
ne dau o elitA a Tineretului, conducatoare a Statului, §1 o elita a Taranimii, conducatoare a Satului.

Generalul Bonaparte revenind din Italia, acoperit de lauri, a cerut directorilor

Republicei baze mai serioase pentru institutiile Frantei, adaogand: II y a la de 1'Avenir. Si and a observat dintr'o singura privire ca pamantul Frantei devenise, prin numeroasele schimbari, nisip mi§cator, a chemat pe colaboratorii sai §i le-a zis : trebue sA aruncati in acest pamant cateva mase marl de granit pentru a asigura constructia. Noi avem aceasta mash de granit. Este comunitatea solids, promitatoare de cel mai sigur §i reu§it viitor, alcatuita din: Tineret §1 Tdran. Pe aceste fundamente de granit: Tineret §i Taran, dupa cum am vAzut, se poate Incepe cladirea.

D. GUSTI

374

Echipe studentesti la sate 1934-1938
.f .... r rloiseni dpit,14".'(:)'.4%
I., ,,,,1.,J

-

/ is

IC ERNAlk

1-10TIN
V.

cERNAu4 O
ROJIN

tl
- s,
Popes&

2.553 echipieri 230 campanii
soi3OCA
_

OROH 0 i

/

.1

,

SATU- MARE

:

fi
3 ORADIA MAR

..,

o. v.

-.
SOMES
OcLUJ

'-'1
`---' I

i

ePamirla

Cuhuresb

114 sate 57 judete
,./agate,

SIGHETUL M.

i MA R AmURES %.... el Cubea
"4../

..\

DAu ri
Slob7sii,f Prunampt ; /CPMPULUNG

Cube /tai'..
BOTOSA N I

411'"3110.5acel

BALT,
Cenrdeiv

r:t

a 8(x-od._

i I 0
.

sALAJ

I

0
),_

, ORHEI
_ --

dr

NdIrF 7LT ICENI

ado.Lozova- ---

,r
4.

CAfludansb.cl..,

naval Cia3/4 se ft, N Al A u D

-5

gcrca
NEAMTU

Monceluldekl.s
Miron CosiitiCO

,

P'-'$jcd1L

IASI

0

CHISINAU 0
LA PU SNA
Cr /ache

fi

BIHOR

i SepXeuse :
C C.
J.

I..----rI
asada

CLUJ

U RES
CI C

I,R0 AN

VAS LU I

Talmo.

T UR DA

,BACAU
.'TARNAVA MICA
ODORHEi

-- FAL CI ,Cooled,.
: Oodesl

s') TIGHINA
rOCUC

.

ARAD

' ---- I OV d del°-5 ts.
nap

;

Manes?
COrc

me

Rapi/e3
_
_

\
..."`.

f'b,SOSAIms
Cueesdia

frebea\? Intreltde I leIr.441Fm2Ce - ALBA
1

Stoes4L
T u T. OV A.

AHUL
Ohbasr
Vilem

CETATEA ALBA

le) 0

Berrgsai.

0?
4%

0

I
EVERIN

6

TARNAVA MARE

---

08ucia mem ,.
. ....
TECUCI

,.

Ca Cilmrulul

11-ThisTORCI.,TAL

, sitP.', -.9' s'
,

.;

alchoara k H ,N, oc,AR A
u

/

E 11 Macedonia r -;"
%TY

"

al s
.

, a
I

,.,
...

SI Bi u

*4.el

Tiremea

s...,

B ; 80r k.
,

...;

, CARAS

Prtyare

-Cli Re ekroa 0 ;, Lesconta

Ii
I

,

ful

11....,......... .....
I
'

04-cee,

/ t-7..

I\ :.0% 4 . ..:. ww -.--.......: t* ....ft, a 3.. \ ..',2. 6117-nstenrs '.
,
rAGApAs
z...

rigus

SC AUNE
,_`..,

()Bat-sash
PUT NA

.,' B R A SO V

'-'- 's

:COvuRix
...i,

\ .."

--

.

C2rfige/e

: r/Alt,
...

ISMAIL
GertAvereece
Vacare

3

;MUSCEL
Coro,

haWe? Teyha

,s

,

', R SWRAT
,

:

ORunce

oroon,

41110Cosleni-Isvartv

'-,

GORJ
_..

giuse,s14) M5j/ap
VALC EA

i
R G ES

EiLinerl,

\

....

i

I

Posesb 3.,
,PR A I-I OVA

s,

; Ake,:
(5o,gap

-,BUZAU s.

,L.,

'"

'''

., rk

_..... .-%Motwarhre.so
:

TULCEA
Pecrneaga

1
:..7
t,

ValeaCinepell

t.,9,44 BRAILA
Li 0 Periet.

IMEHEDINTI
B,str4a
... ...'

pineal's

. DAMBOVITA
1

s_
5'

1 OLT i-......CRAIOVA

0 Ploppr
86cacea

D0LJ
LEGENDA
1 Campania 2 Campanii
304,percee.

--,Dotran

iI
. ,

.

:

"--:

(10./oita

.,
I LFOV

Bordusa m ()
Cagan

I ,
.

Brkdoill"C)BUCURE§Tiss;
.

\
s

',....,
nIadpu

IALOMITA

Erie Perdin,

V LASCA

's ....

ilFwg'
ROMA NAT I

.
1

ONSTANTAO
CONS TAN TA
1/7

ELEORMAN
,

.

DUROS TOR

3 Campanii 4 Campanii

Noua frontieri., .

.

a 0 0

ft

c iAL8.7142:'i xcnA

\0

Regina Nara

Situatia aminelor eulturale dela 1934 palm la 1938
DROCA

100
OT13A
f ALT
.

38

\.0.....T. 2%
3A 2i,

47 ......,

EMI

011.

.
Tu\
.%
ni A

,?
s

\ R". ii,"*%--e. 31
u,
1.

.1
"AT AN.
Mvf

B

l
Ns,

.< )_....:.`,:,

Lc,.
i

Sad
AL a

.........
.
M
,

Lmova

S

...-

...,
,RSAJ
1..

MIMMMIM

?
A Im

.
L

Rem/

et.

3 7/,

..1

:
Sew

v.ZI

0

'
...3

AO'

tg:

56
c4u

r%
c

31

SigAmoan

.
Orta
CAM.

)

A. M1/

4
R

ler
N17\1
MA/.

... .4
I

CAPP."

TARMATA MARE

6

OVA%.

56

COMAA A

....

ALBA

othmad"...m.j 'L.'.

...."..."...

,

%TAI

orsatA

.Ak

3 Rut.
Caremaimr

it il ON E GARA,

TN

20
FR

Am,,,,ASC
O. ,

.3kt.9-.;'.
.11"'''

CI

i

S

In

20ri"'" \ FASARAS

''''' /

\ t.%

14

Omple..*

**II AS=

V ER I M

;;;;;
.[MIw
1

O

61

/vv5

35
SI Gareq.

.4d

1. Oltenia

2. Muntenia . 3. Dobrogea .
4. Moldova . 5. Basarabia . 6. Bucovina

. .

. .

. .

251 525
111 461

,A,..,TA
48
41
L ANCA
Siurgme
Wendy

. . .
. . .

. .
. .

7. Transilvania 8. Maramure§ .
9. Cri§ana 10. Banat

. . . . . .

653 44 146 10 39 65

COMSTAN1A

"I

a

Total .

. 2.303 amine

Cursurile sate§ti organizate de
catre Catninele Culturale in 1938. 101 cursuri.

C

PASTORITUL IN ALPII FRANCEZI SI IN CARPATI
Consideratiuni geofizice gi climatice. Cine arunca o privire asupra hartii Europei remarcd din primul moment o cateva lungd de munti, care separd in cloud mictil continent. Din acest grup de masive fac parte Pirineii, Alpii, Jura, Carpatii si Muntii Balcani, care prin complexitatea tor, oferd laboratorul cel mai vast de cercetari, incepand dela studiul vietii umane pand la problemele de geofizica. Toti acesti munti sunt masive de aceeasi origine, aproape contimporani, in care fenomenele geologice, de cutari si a panzelor de chariaj au format obiectul nimeroaselor studii ale diferitilor oameni de stiinta. Prin originea tor, ideea unei comparatii intre Alpi si Carpati a venit usor geografilor, deoarece deosebirile sunt mult mai numeroase decat asemdnarile. Putine sunt masivele muntoase care sa inglobeze ca si Alpii, aspecte atat de felurite ale reliefului, cu

contraste atat de deosebite de climat si cu o asa varietate a imbracdmintei vegetale.

Complexitatea formelor de teren apare la acesti munti dela prima privire. Astfel, ei stint claditi din fasii continue, cu o directie generald SVNE, iar ca structure constau dintr'o zone centrald cristalina prinsd intre cloud zone sedimentare. Datorita acestei structuri, caracteristica for generald este o zonalitate evidentd. Relieful Alpilor, constituind cel mai malt grup de munti ai continentului european, prezintd mari contraste orografice. Pentru a ne putea da seams de deosebirile de relief dintre Alpi si Carpati este suficient sa amintim doar cateva exemple. Alpii se prezinta sub forma unui brau lat, atingand in unele regiuni pang la 250 km, in timp ce Carpatii nostri in putine locuri ajung la 100-135 km (intre Persani si Magura Odobestilor), mentinandu-se in general intre 30 -60 km, Idtime, in Fdgaras. Alpii sunt mult mai inalti, culminand la 4810 m. in Mont Blanc, iar in mijlociu

se mentin intre 2.500 3.500 m; Carpatii romanesti sunt mai putin mareti, cu rare

aspecte alpine exceptand doar cele cateva piscuri din Pietrosul, 2.305 m, Ineul 2 280 m, Moldoveanul 2.526 m, Negoiul 2.541 m, Parangul 2.075 m, Pdpusa, Varf. Mandrel 2.529 m, Retezatul 2.484 m, etc. a caror varfuri mai ridicate nu depdsesc iniiltimea de 2.550 m, variind ca mijlocie intre 1.100-1.500m. in Carpatii Orientali si 1.500-2.000 m. in Carpatii Meridionali. Comparand aspectul orografic al Carpatilor cu cel al Alpilor vom constata existen(a unei fragmentari §i niveldri mai mari a lantului nostru carpatin si aceasta trebue puss in
1) Acest studiu a lost obiectul cercetarilor mete din vara anului 1937, cand multumita d-lui director al Institututu' de Inalte Studii Francez din Bucurelti, DI. Dupront d-lui Prof. R. FIcheux, prin mijloacele puse Ia dispozitie de statul francez, am avut posibilitatea sa cutreer aproape intreg lantul muntilor Alpi. Exprim @i pe aceasta cafe toata gratitudinea mea, celor care au binevoit sa ma sprijine in aceste cercetari. Scopul acestor cercetari nu este de a da o analiza detallata a pastoritului din Alpi si din Carpatl, deoarece avem monografti bune $i numeroase in acest sens, ci de a prezenta, comparativ, cateva dintre caracterele esentlale ale vietil pastorale propriu zise (nu crelterea animalelor I'dlevage care se face in regiunile alpine cu terburi de calitati spectate, ca cea din masivul Central, Bretagne landele Gasconiei) din cele doua regiuni. Un rezumat al lucrarii de fats a Post tinut, sub forma de conferinte, in cadrele Institutului Francez din Bucurelti, la Turda, in 13 Februarie 1938. Apot Ia Societatea Etnografica din Cluj, in 16 II 1939 si la Facultatea de Agronomie din Cluj, in 8 III/1939.

2

375

legatura cu evolutia lor. Ca siructura geologica Carpatii cuprind o variefate mai mare de roci decat Alpii, contribuind prin aceasta, in foarte mare masura, la na§terea numeroaselor depresiuni §i trecAtori. Prin pozitia §1 aspectul variat al relief ului lor, Alpii sunt mult mai expu§i precipitatiunilor oceanice sau a celor din regiunea meridionala-mediteraniana. Ca urmare au fost §i sunt §i in zilele noastre masive care tradeazA o topografie tipic glaciara §i fluvio-gla-

ciara, cu o bogata retea hidrografica, mult mai mare in debit decat cea a vailor noastre carpatice. Deasemeni in legatura cu eroziunea fluvio-glaciara mai trebue considerate §1 na§terea campiilor Padului, platoului din Bavaria §i a coridoarelor largi ale vailor Rhonului, Durance, Isere, Romanche, Drac, Arve etc. Datorita in mare parte influentei eroziunii glaciare se intalnesc mai rareori in Alpi suprafete de eroziune intinse, sub forma de peneplene §i platforme, caracteristice culmilor noastre carpatice. Carpatii, gasindu-se in fatada continentals a Europei, s'au bucurat de ploi mai abundente numai in Apusul lor; de aceea au avut in cuaternar o desfA§urare a ghe(arilor mult mai slabs decat Alpii, iar formele te§ite ale culmilor s'au putut conserva mai bine. Valle actuale ale Carpatilor au evoluat astfel mai ?nut (ele sunt repezi, cu fundul strain° a§a ca populatia n'a putut inainta cu a§ezarile ei de fund de vale, mai sus de 800 m" 2). Forme le de relief sunt mult mai mature in Carpati, dand posibilitatea de a se recunoa§te o succesiune de mai multe suprafete de eroziune. Nici ace§ti munti n'au rAmas insa neinfluentati de glaciatiunea cuaternara, a carei urme abunda incepand cu Muntii Rodnei, continuandu-se in Muntii Fagaraplui, Parang, Retezat etc., cu caracteristica insa, ca extensiunea lor n'a fost atat de mare §i nici vaile de patrundere atat de lungi ca in Alpi. Varietatea aspectului orografic at Alpilor se evidentiaza in reteaua hidrografica, care este adaptata in mare parte structurei. Fluviile glaciare au sapat, mai mult in cursul lor superior, vai adanci, care au dat posibilitatea creierii a numeroase §i importante trecatori de transfluenta, ca de ex. Saint-Bernard (2.157 m), Col de St. Michel, Col d'Allos, Col de Larche ou de l'Argentiere, Col de Vars etc. Spre deosebire de Carpatii moldovene§ti, unde intalnim numeroase vai longitudinale §i transversale, in Alpi predomina vaile cu caracter longitudinal. Prin aspectul acesta al lor, vane alpine au servit ca drumuri u§or de strabatut dintr'un basin in altul, facand legatura muntilor cu regiuni in care se gasesc culturi bogate, recunoscute din vechime, ca de ex. cele dela Graisivaudan. Prin aceste trecAtori, din trecutul nu prea indepartat, de cand Europa rasariteana §1 cea apuseand au inceput sA intre in istoria popoarelor, lantul alpin a fost aceea care be separa, dar cu toate acestea nu forma un obstacol de nepatruns. Pe langa directia lor, o alts cauza care a determinat u§urinta trecerii Alpilor, o constitue faptul CA in regiunile superioare ale vailor glaciale, nici torentii §i cheile raurilor, care se afla in josul apelor, nu formeaza obstacole de nepatruns. Trecerea se face neobservat dintr'o parte a pantei la cealalta §i se intalnesc numeroase cazuri cand grupele linguistice nu se opresc in curmAtura trecatorii, de§i se afla unitati politice deosebite, ci abia la primul prag stancos, care imparte torentul furtunos. Caz tipic este in Tirol, unde ambele parti ale Brennerului,
corespund acestei definitii 3). TrecAtorile din Alpi, prin favorizarea traficului, au u§urat §i determinat desvoltarea

numeroaselor a§ezari de mare importanta economics ca Geneva, Chambery, Berna,
Augsburg etc.

patruns in Alpi, Inca din trecutul indepartat. Alpii, fiind situati tocmai la zona de incruci§are a cailor de comunicatie ce leaga Europa rasariteand §i apuseand de cea mediteraniana, au servit ca centre de ref ugiu pentru populatie, in timp de razboaie sau navaliri, dandu-i posibilitatea de a§ezare pane la inaltimi de peste 2.000 m, nu numai in fundul vailor ci §i pe versantii de fafei", pe umerii glaciari, unde abunda intinsele pa§uni, proI) Mlhallescu V intIlli, Romania, Geografie Pizica, Bucureigi, t936, pag. 30. 3) Blache Jules, L'homme et la montagne, Paris 1933, pag. 170.

Tot datorita trecatorilor §i uprin(ei de-a le strabate s'a desvoltat comer(ul §i a

376

movand desvoltarea pastoritului. Valle glaciare au jucat, Inca din timpul epocelor istorice, un rol important, cad odata infrante obstacolele naturale, omul §i-a creat acolo in munti o rezistenta adaptata mediului, la adapostul pericolelor ce-1 amenintau in timpurile tulburi din evul mediu. Incetul cu incetul a inceput sa se faca o veritabild suprapopulare. Pe masura ce securitatea au aparut in campie, au inceput sa se formeze peste tot, mi§cari de emigrari sezonale, spre regiunile agricole §i spre ora§e, creind not legaturi intre munte §i regiunile invecinate. Aceste emigrari s'au desvoltat Intr'o masura atat de mare, incat formau legaturi continui intre munte Si vai §i se continuau chiar §i peste marl, incat orizontul alpin s'a intins foarte mult, favorizand desvoltarea transhumantei. Mai tarziu, constructia Si desvoltarea de cai ferate au u§urat §i favorizat §i mai mult legatura intre munte §1 ample. Cu desvoltarea comunicatiilor rapide s'a accentuat schimbul de populatie §i emigrarile dela munte spre campie, tinzand din ce in ce sa fie mai definitive, muntenii incepand sa se a§eze nu numai in zonele subalpine, ci chiar in marile orate foarte indepartate. Si de unde in timpul mai indepartat muntele era exploatat numai ca pa§une, ()data cu depopularea sa, a inceput sa se faca exploatarea energiei apelor, pe care le intalnim frecvente, cu debit mare §i cu caderi accentuate in Alpi. Energia electrica produsa prin forta motrice a apelor este puss in serviciul industriilor nu numai in vecinatatea muntelui, ci chiar la marl departari ca Lyon, St. Etienne, Marseille etc. Calle de comunicatie desvoltandu-se tot mai mult, dau posibilitati de patrundere §i desvoltare din ce in ce mai mare turismului, cu atractia unui mare numar de vizitatori, care in fiecare vara navalesc in \fade alpine, contribuind la ridicarea unor sate, saracacioase, la adevarate centre de turisni. Tipic este cazul ora§ului Chamonix 4). Ca urmare a posibilitatilor de comunicatie, au luat na§tere numeroase centre urbane, care serveau ca importante piete de desfacere a produselor dela munte, adica a celor rezultate din exploatarea pAstoritului, dand un mai mare randament acestei ocupatiuni. Exemple de acest fel se pot in§ira multe, cu marl urmari asupra desvoltarii vietii umane §i pastorale, ducand la un fel de uniformizare a ei, iar in regiunile unde greutatea de patrundere dintr'un basin in celalalt era mai mare, s'a pdstrat caracterul primitiv Si particular al exploatarii vietii pastorale. Prin aspectul monoton al culmilor carpatice, posibilitatea creerii de drumuri era foarte fa vorabila, dar n'au fost utilizate aceste posibilitati, cu exceptia unora, singurele

utilizate in trecut (din antichitate pana acum o suta de ani). Circulatia din regiunea colinelor pornea pe linia culmilor dintre rauri, iar nu pe Valle inguste, bolovanoase,

impadurite §i mla§tinoase. Azi acest fel de trecatori nu mai sunt folosite decal de pastori §i paza frontierei le reduse mult pand in ajunul razboiului (Exemplu tipic: Valcanul, cu urme de cale romana, trecea Carpatii la 1.621 m, alaturi de valea Jiului care strapungea Carpatii §i care numai de vreo 30 ani are o §osea bund; Tab la Butii, cu urme de cale romana, trecea Carpatii la 1.340 m)" 5). Legatura dintre Transilvania §i celelalte provincii era foarte vie, datorita pastorilor care cutreerau culmile Carpatilor, plecand cu turmele din munti spre campie §i contribuind prin aceasta la pastrarea unitatii nationale a nea-

mului romanesc. In trecutul intunecat, Carpatii no§tri au mai servit ca adevarate

bastioane de rezistenta a populatiei stravechi in contra navalirilor barbare. Dovada vie este faptul ca pana in trecutul nu prea indepartat muntii no§tri au fost aceia care serveau ca un izvor de alimentare cu populatie a regiunilor din Campie, stabilindu-se in Dobrogea, Moldova, Basarabia, Oltenia §i Muntenia. Daca aspectul orografic al celor cloud catene de munti este atat de variat, nu mai putin diferite sunt §i contrastele climatice §i aceasta in stransa legatura cu a§ezarea lor6). Astfel in Alpi se resimte o influentd oceanica §1 mediteraniana cu variatiuni de temperaMartonne Emm., Les Alpes (Geographic Generale), Paris 1926, pag. 3-5. George, Transilvania in cadrul unitar al pamantului §1 Statului roman. Transilvania, Banatul, Criona §i Maramure§ul, 1918-1928, Bucure§ti 1929, pag. 150. 6) Martonne Emm., Les Alpes, 1. c. pag. 60-81.
4)

5) Vci tsars

377

tura care oscileaza cu 30° intre culmi §i vaile profunde, invecinate. In Carpati contrastele ajung pdna la 27° C. In medie s'a stabilit ca in Alpi pentru 100 m. inaljime, scara termica
scade cu 0 °6

0°7 vara, iar in timpul iernii 0°3-0°5 C, pand cand in Carpati scaderea

este de 0°8-1° vara §i 0°3 C iarna 7). Varia(iunile pluviometrice8)sunt de asemeni deosebite in cele cloud lanturi de mun(i

§i aceasta in raport cu latitudinea. Caz tipic se remarca in regiunea Col du Lautaret

(2.058 m) 9) unde, spre Nord, atmosf era este mai umeda §1 mai rece, cu favorizarea desvoltdrii bogatelor pa§uni, pand cand inspre Sud de aceasta trecatoare, unde predomina cerul limpede §i insorit, cu un climat mai secetos, este favorizata desvoltarea vegetatiei mediteraneene.

Cantitatea precipitatiunilor cazute in Alpi diferd dupa regiuni. Astfel in Sud Si

regiunea Ventoux, de§i altitudinile sunt de 1.900 in, totu§i ploile nu tree peste 1.346 mm, iar Genevois, situat mai la Nord, cu o altitudine de 742 m, inregistreazd peste 1.426 mm.

In partea centrals, muntoasd, abia in cateva locuri precipitatiunile cazute ating 2.000 mm. 0 altd caracteristica a ploilor, din regiunea de Nord, este regularitatea lor, in cornparatie cu cele de Sud. Astfel la Grenoble se socotesc 160 de zile ploioase pe cand spre Sud, in regiunea mediteraneand, abia intre 60-80 zile. Vaile cu bazine inchise nu sunt mai pu(in favorizate decal masivele §i aceasta cu deosebire la vaile intre alpine 10).
Astfel Maurienne §i Modane este regiunea cu mai putine precipitatiuni din Alpii de Nord
intreg §irul Alpilor francezi ").

(639 mm) iar Haut-Durance §i Briancon primesc cantitatea cea mai mica de ploi, din
Cu totul alt caracter prezinta mersul precipitatiunilor in Romania. Dupd regiuni, cantitatea cea mai mare de ploi cade in masivul maramure§an, cu peste 1.100 m. anual, apoi in Carpatii Meridionali, a cdror mijlocie diferd dupd masive, men tinandu-se intre 900-1.100 m '2). Timpul inzapezirilor este de durate deosebite, in cele cloud giupuri de munti, mentinandu-se in Carpati 5-6 luni §i 7-8 luni in Alpi. Din aceasta scurta privire comparative, oro-hidrografica §i climatica, rezultd ca ambele masive sunt munti inalti, deci putini favorabili pentru agricultura propriu zisa, putandu-se face culturi de cereale abia numai in cazuri mai izolate, cu o vpozitie mai favorabild, ca de ex. la St. Veran (2.040 m), Meyries (1.700 m) etc. in Hautes Alpes sau Maguri (1.200 m), Mari§el (1.100 m) etc. din Muntii Apuseni §i pe plaiurile dintre 8001.200 m, ca in tara Dornei, basinul Branului, Muntii Sebe§ului etc. In schimb toate inaltimile sunt favorabile pentru pdstorit, fapt care ne-a §1 determinat sa ne gandim la o paralelizare a acestei ocupatiuni in Alpi Si Carpati.

Papnile qi exploatarea lor. Pentru explicarea desvoltdrii pastoritului se impune sä aruncam o privire generals asupra pd§unilor, care sunt deosebit exploatate atat in Valoarea economics a pa§unilor este in strans raport cu natura rocelor din care este format solul, cu expozitia suprafetelor §i cu altitudinea lor, factori importanti care determina natura vegetatiei. Astfel in Savoya §i Jura se distinge, intre 400-700 m, o zona a pa§unilor cultivate, a Orel importan(a consta in faptul a ea serve§te ca etapa de oprire a vitelor trimise la munte inainte de-a fi indeajuns de desvoltatd vegeta:0.a la inaltimi mai man. In zona pd§unilor inalte din Alpi se intalnesc, ca asociatii mai frecvente de ierboase, Gramineele, Saxifragaceele, Rosaceele, a caror perioada vegetative nu trece de 3-4 luni pentruca spre $ud, in regiunea Alpilor maritimi, pe langd desele des7) Martonne Emm., La Valachie, Basal monographique, Paris, A. Colin, 1902, pag. 1.79. 8) Arbos Ph., La vie pastorale dans les Alpes francaises, Etude de Geographie humaine. Librairie Armand Colin, Paris 1922, pag. 31-35. 9 Benevent E., La pluviosite de la France du Sud-Est, Rec. Tray. I. G. A. I. 1913, pag. 355. 10 Arbos Ph., I. c. pag. 35. 11 Benevent E., I. c. pag. 358, 361. II) L'agriculture en Ronmanle, Album Statistique, Bucarest, 1929. pag. 5.

Alpi cat Si in Carpati.

378

pdduriri sa se intalneasca asociatii de arbu§ti §i culturi in terasd, precum Si pa§uni care ocupd aici 47,4 ° /s din intreaga suprafatd13). Zona pa§unilor celor mai bogate se and in regiunile superioare ale \Tailor glaciare. Aceasta bogatie in vegetatie se explica atat prin umezeala ce-o contin aluviunile apelor cat §i prin expozitia lor. Dar valoarea economics a acestor pa§uni nu consta numai in extensiunea lor, ci §i in modul lor de exploatare. Pa§unile Alpilor francezi se caracterizeaza printr'o exploatare in general, rationald, facandu-se in acest scop numeroase amenajari pastorale, care au ca scop de-a ridica la maxim posibil productivitatea §i randamentul lor. Pentru a ne da seama de modul de exploatare a pd§unilor din Alpi §i din Carpati este suficient sa amintim ca in Alpi suprafetele cu fanete naturale Si pa§uni ocupd intinderi care se cifreazd la 3.720.340 ha, in afard de fanetele naturale Si ierburi care ocupd. 7 mil. 170,7 ha14)

pe cand in Carpati suprafata pd§unilor este de 4.219.421 ha. De§i extensiunea pa§u-

17711 Supreyealezarabild at 767.5 Culture de sarzamalartinregiu.-

L Fein,* nalaraleszter0. 71707

rule Joarc

266.6

Li fr;,,,,,...,-, poi.
al.] Mid de.tue

3 720 3 MP Cialarz dwerse 569.6

= Aecr.re

1 sas d rail Pad., c
3591
I

2'0.146.3

ft lerelua-tsyfes0¢20,

leren. agrzcaL .529(7 ara-tdd: id/rap zr,t,rale ft /74,p1.44, 1- 1 Pruerse MI Pdaure. [mei Callan: arboreseettle st de az-tatrii.

En

1157.9 .948
4. 219 *21

S 658 103
7 220.071 613 957

Fig. I

nilor este mai mare in Carpati, totu§i din lipsa unei exploatari mai rationale ele nu dau randamentul cuvenit. In Alpi pentru aprecierea valorii §i a posibilitdtilor ce le poate oferi o suprafata de pd§une, se studiazd in prealabil elementele fizice ale relief ului, structura sa geologicd §i climatul pentru a se §ti dacd prin rationalizarea unei exploatari pd§unea poate sa dea randamentul cuvenit. Ca productivitatea pd§unilor sa fie maxima, se obi§nue§te sä se ingra§e printr'o gunoire sistematica, care consta in mutarea strungei cat mai deseori, dintr'un loc in altul, ceea ce rareori se face in Carpati. De asemeni se mai face §i o gunoire lichida, cu mustul rezultat din fermentarea gunoaielor, iar unde posibilitd4ile de comunicatie o permit, se face uz §i de ingra§dminte chimice, care nu numai ca imbundtatesc calitatea pa§unilor, dar in acela§i timp distrug unele asociatii de plante rele pentru pa§unat, cum sunt cele de Nardus stricta L, Euphrasia stricta Host., Agrostis alba L.,Phleum commutatum Gaud etc. Deasemeni nu scapd din vedere captdrile de isvoare, construindu-se cum este cazul in Jura §1 Alpii maritimi numeroase fantani §i rezervoare (cisterne) care colecteaza de cele mai deseori apele de ploi sau rezultate din topirea zapezilor. In productivitatea pd§unilor mai joacd un important rol §i modul de-a se pa§una prin aceea ca intreaga suprafata se imparte in trei parcele (asolamente, table)
13) Kergomard I. G., Oeographie economique, editia IV, editura Masson, Paris, 1934, pag. 43-44. 14) Kergomard I. 0.,1. c. pag. 15 §I 45.

379

pasunandu-se fiecare in mod rotativ. Avantajul acestui mod de pasunare, prin aceea Ca lass se se reface vegetatia, este foarte mare §1 vitele au pasune abundenta in tot timpul sezonului cat sunt la munte. Deasemeni nu este neglijata nici curatenia pasunilor, care se face prin sapare sau prin grapare. Prin amenajamentele amintite mai sus, f acute sub ingrijirea camerelor agricole, rezulta ca fertilitatea ierburilor este mai mare, cu valoare economica indoita, iar suprafetele neproductive abia ocupa 15-250/0 din intreg terenul

exploatat. Natural, aceasta depinde mult de expozitia versantilor fate sau dosul"

muntelui, precum si de natura geologica a solului. Astfel pe solurile calcaroase, cum este in Jura 15), valoarea nutritive a pasunilor este superioara celor de pe formatiunile cristaline. Ca o urmare a acestor pasuni, de valoare nutritive mai mare §1 carnea oilor si a vitelor este mai gustoasa.

Cu totul altfel se prezinta exploatarea pdsunilor in Carpati. Prin pozitia lor nu prea inalta si prin calitatile solului, valoarea economica a pasunilor este suficient de
mare, dar nu produce indeajuns.

Studiind asociatiile de plante pentru pasunat, din Carpati, remarcam ca se poate face o distinctie in ce priveste valoarea lor. Asociatiile cele mai bune sunt de: Festuca rubra L., Festuca sulcata (Hack.) Beck. (alt. 1600 m ), Festuca ovina L., Festuca carpatica (Host.) Dietr. (1800 m). Festuca picta Kit., Festuca supina Schur., Festuca appennina De. Nat., Festuca sulcata (Hack.) Beck., ssp. saxatilis Schur., Festuca Porcii Hackel., Poa alpina L. ssp. gelida Schur., cu raspandire mai mare in zonele cristaline ale Muntilor Rodnei, Muntii Apuseni §i Carpatii Meridionali. Nici asociatiile de Poa alpina L., Poa laxa Hke, Poa violacea Bell., Poa annua L., Poa pratensis L., typica, Poa granitica B. BI., Poa media Schur., nu sunt de mai putina importanta, dar au mare neajuns intrucat aria lor de raspandire este prea restransa. Tot din categoria acestora, cu o arie mai restransa sunt: Poa nyaradiana, Festuca pratensis Huds., precum si asociatiile de Elyna myosuroides (Vill.) Fritsch., cu raspandire mai frecventa in Carpatii meridionali : Bucegi, Fagaras etc. Dintre leguminoase mai importante sunt : Onobrychis transilvanica Simk., diferite specii de Astragalus etc. Din categoria asociatiilor de plante furagere, de o valoare economica mai mica sunt: Phleum alpinum L., ssp. commutatum Gauds si montanum C. Koch., Phleum Michelii All., Alopecurus laguriformis Schur., Agrostis rupestris All. etc., iar cu totul rele pentru pasunat sunt asociatiile de Nardus stricta L., Deschampsia caespitosa (L)., Beauv. Rumex alpinus L., Rumex arifolius All., Cariacetele cu : Carex curvula All., Carex atrata L., Carex dacica Heuff. etc. Desi frecventa de raspandire a acestor asociatii este mare, totusi nu dau randamentul cuvenit. Pentru ca productivitatea pasunilor carpatine sa fie mai mare se impune ca omul sa intervind, introducand o cat mai rationala exploatare a lor, deoarece in unele regiuni se gasesc suprafetele acoperite cu jnepeni, darzei, afinis sau merisori, care acopere intinderi pe peste 75% din intreg_ muntele. 16) Alt defect al exploatdrii lor irationale consta in modul gre§it de pasunare, fdcandu-se cu acelasi gen de animale, ceea ce favorizeaza in mare masura desvoltarea unor asociatii de plante, ca de ex. Origanum vulgare L., care nu numai ca nu sunt bune pentru pasunat, dar prin formarea acestor pamatufuri curioase, roada pa§unii se reduce mult, prin faptul ca in jurul lor se ingreuneazd mult cresterea diferitelor asociatii de plante, bune pentru pasunat. Deasemeni mai lipsesc gunoirile naturale si artificiale, curatirea pasunilor, precum si pasunatea lor rotative. Cu toate acestea, importanta pasunilor bune este remarcata instinctiv si de ciobanii nostri, astfel incat in unele masive, ca de ex. in Muntii Rodnei, rezerva anumite parcele, numite porneald", in care pa§uneaza cu oile seara, ca a doua zi pacuinele sä aiba lapte din
Lettres, 1927.

viitor patiunile noastre de munte, Blstrita, 1933.

Les plateaux du Jura Central, Etude morphogenique, Paris, Societe d'Edition Les Belles 16) Precup Victor (inginer), 134unile noastre alpine. Cum sunt exploatate §1 cum se cere sA fie exploatate in
15) Chabot Georges,

380

belpg. La fel se procedeazd §i pentru oile lard lapte, cele sterpe, cdrora le este rezervata pd§unea de nedei", bund pentru ingra§at. Asociatiile de Deschampsia caespitosa sunt pa§unate de turme cu boi §1 cai. Toate aceste porniri instinctive, insa sunt prea neinsemnate fatd de exploatarea irationald care se face cu intinsele pa§uni carpatine. Din aceasta scurta reprivire comparative a tipurilor de pd§uni din Alpi Si Carpati, precum Si modul for de exploatare, rezultd ca in ambele catene muntoase intalnim in general asociatii de plante asemanatoare, cu exceptia unor specii care nu se afld in Carpatii no§tri. Rentabilitatea §1 randamentul for este insd diferit din cauza modului de pa§unare §i a mAsurilor de ameliorare, a cdror importanta este foarte mare, avand mari repercursiuni asupra desvoltdrii pastorale Si favorizand obtinerea de beneficii economice mult mai mari in Alpi decat in Carpati.

Pastoritul qi importanta sa economica"):Dintre factorii care au jucat un rol mai important in na§terea §1 diferentierea exploatarit pastorale au fost cu sigurantA, in afard de relief, climat §i pa§une in acela§ timp §i anumite circumstante politice §i etnice, precum §i rolul omului, cu pornirea lui de

adaptare a existentei sale in legatura cu
factorii naturali inconjurAtori.

Pentru a ne putea da seama de varietatea acestei exploatAri, vom cduta sa prezentam cateva dintre -aspectele vietii pastorale, din cele cloud catene de munti. In general in Alpii francezi se poate distinge un pastorit al bovinelor §i altul, facut intr'o masurd mai restransa, a! oilor.
minat Inca din timpurile cele mai vechi ; se face cu deosebire in regiunea de Nord a Alpilor Si cea a Prealpilor, unde abundd pd§uni Intinse. Aceasta exploatare s'a extins, pe masura timpului, tot mai mult, dupd cum reiese din cifrele mai jos citate,
unde cre§terea bovinelor este redata pentru intreagd Franta. Astfel in timp ce in 1840

1840

ASV

088

1992

iyor

/We

417 /Sts,

Fig. 2. Cresterea si descreiterea bovinelor din Frania calculate in milioane de capete.

Pdstorital bovinelor, pare sa fi predo-

numarul capetelor de bovine ating abia

cifra 11,8 milioane, acestea s'au urcat atat in milioane de capete. de mult inset in 1929 numarul for se ridica la 15,6 milioane capete '8). Comparativ cu numarul oilor rezultd un excedent in favorul bovinelor, deoarece numarul oilor, pentru intreagd Franta, se cifra in 1929 abia la 10,4 milioane capete 19). Explicatia acestei restrAnse cre§teri a oilor se datore§te extinderii zonelor de culturi de cereale: secard, cartofi, iar printr'o irigatie foarte ingrijita a pd§unilor, elemente care avantajeazd mult cre§terea ierburilor, exploatarea bovinelor devine

Fig. 3.

Descre§terea numarului Wiwi din Franja, calculata

mai rentabila. Deci se poate spune ca exists un raport invers intre curba numdrului oilor §i progresul agriculturii ; aceasta are pentru Franta urmari destul de remarcabile
17) In acest studiu ma refer numal la pistoritul propriu zis, legat de masivul muntos. deoarece in Franta mai

exists un nelevage° a bovinelor, tailor, oilor, care nu intra in economia pastorali, legata de masivul muntos. Exemple de localitati unde se face elevage sunt in Charentes, Normandie, Boulonnais, apol in ratite nordice: Olanda, Danemarca etc., in care exploatarea se deosebeste fundamental de viata pastorale propriu zisa. 18) Kergomard, 1. c. pag. 47. Din lipsa datelor statistice, care sa-mi indice numai cresterea animalelor la munte,

am fost nevoit 85 le redau si pe cele cuprinse in zonele de elevage. 19) Kergomard, I. c. pag. 52. Repartizate oile pe kmp. se prezinta astfel ; cele mai multe se eta in judetele: Ourile Ronului cu 76 pe km p.; Aveyron 63, Eure $i Loire 51, Seine Al Marne 47, Vaucluse 45 etc.

381.

in ceea ce prive§te economia nationala, deoarece francezii stint nevoiti sd importe carne de oi din alte tari (Alger, Tunis etc.) 20) Migratiunea pastorale legata de cre§terea bovinelor este facuta in general pe distante foarte mici. Urcarea vitelor la munte se face in mod succesiv, in raport cu desvoltarea vegetatiei, tot la fel §i coborirea. Regiune mai tipica pentru cre§terea bovinelor este Savoia, unde pa§unile ocupa Intinderi mari §i unde rasa de vite, care se adapteaza mai bine acestor regiuni, este cea cunoscuta sub numele de tarine", a carei origine se trage din Tarantaise §i este caracterizata printr'o mare rezistenta in contra intemperiilor, atat de frecvente aici. Tot ca centre insemnate pentru cre§terea bovinelor mai sunt masivele Jura, Dauphine §i Prealpii. Exploatarea rationala a pa§unilor alpine pentru bovine se vede din modul de folosire a muntilor, unii fiind intrebuintati pentru vitele fard

lapte, numite montagnes sans lait", altii pentru ingra§area vitelor, montagnes a viande", iar altii, cuprinzand o grupd a muntilor inalti §i mici, grandes montagnes" §j petites montagnes ", sunt intrebuintati pentru cre§terea vitelor necesare lucrarilor agricole. In raport cu aceste tipuri de munti grupati in grandes montagnes", montagnes a viande", petites montagnes" etc. sta Si cre§terea diferitelor rase de vite. Cre§terea vitelor pe pa§unile de munte trebue puss in legatura cu anumiti factori economici, in dependinta de pietele comerciale, intrucat dupd anumite cereri se face cre§terea unor rase de vite. Rezulta de aici, ca vieata pastorale din Franta este in foarte strans raport cu o serie de factori externi ca: posibilitatea de comercializare a vitelor, fluctuatia preturilor de vanzare, caile de comunicatie pentru transportarea vitelor sau a produselor tor, precum §i cu alti factori economici cu caracter local, legati mai ales de vieata taranului §i de posibilitatea valorificdrii produselor casnice pe diferitele piete comerciale.

In ce prive§te modul de exploatare a cre§terii vitelor, exista deosebite tipuri de asocieri ale proprietarilor de animale, in raport cu proprietAtile de munti. Astfel exista cirezi de vite, apartinand unei singure familii, care de obiceiu pa§uneaza pe proprietatea individuals a familiei respective. Mai frecvent se intalne§te acest sistem in munti petites montagnes" din Prealpi §1 Muntii Jura. Aici fiecare famine i§i trimite un delegat al casei sau un angajat, cu vitele, pentru a le pa§una in mod individual, avandu-§i gospodaria de munte instalata intr'o cabana (coliba). Muntii numiti grandes montagnes", apartin mai multor proprietari grupati in sindicate de cregterea animalelor sau in sindicate constituite de proprietari de pe4uni 21). La acest sistem de asociere, industria fabricarii derivatelor laptelui (branzeturi, unt, smantana etc.), are mai mult caracter colectiv, cu ciobani ce ingrijesc turme marl, care de cele mai deseori apartin mai multor proprietari. Cele mai frecvente asocieri sunt insa ale micilor proprietari care, de obiceiu, i§i arendeaza animalele tor, pentru o sums fixate in comun acord §1 pe tot timpul sezonului cat sunt vitele la munte, unui aranda§, amodieur" §i care e proprietar sau arandator de pa§une. Indemnizarea platitd de arenda§ este numita in Jura creut" Si ea variaza cu pretul branzei. Pentru o vita buns de lapte acest creut" corespunde pretului a 50 kgr. de branza. Laptele de vite este muls, in timpul sezonului, de trei on pe zi, in fata arendaplui
20) Faptul ca in timpul din urmA se importa in Franja tot mai multa carne de oaie, care numai in anul 1930 se cure la 463.400 qu. (Kergomard I. c. p. 52), se explicA prin imprejurArile sociale ale evolutiei normale de vieata a muncitorilor 91 jAranilor, care odinioarA nu consumau carne de oi, ci mat mutt de pore, dar in timpul din urma, prin prejul el mai scazut, face sA fie mult cautatA cea de oaie. n) Pentru exploatarea rationala a diferitelor produse, cu randamente economice cat mai mari, Inca din secolul trecut existau in Franja diferite sindicate, care aveau ca scop apararea lntereselor economice comune, a celor inscrigi in ele. De aici gi varietatea sindicatelor, iin legAtura cu diferite interese. Astfel printr'o legiferare din 21 Martle 1884 (legea Waldeck-Rousseau), s'au infintat sindicate profesionale, cu scopul de a-gi apAra interesele economice, industriale comerciale, agricole etc. Sindicatele agricole grupeaz8 cultivatorii din diferite comune, cantoane sau chiar judete. Scopul acestor sindicate este de a-gi perfecjiona industria agricolA; de aceea se studiazA in prelabil toate reformele legislative sau alte chestiuni ce intereseazit agricultura. DeasemenI pentru a se face o agricultura cat mai buf& propaga ideile zarli prin conferinte, jinute la sate. Tot astfel nu este comuna, care ocupAndu-se cu cregterea vitelor, sa nu -8i alba sindicatul el. Scopul acestor
lactare. De aici gi veniturile marl ce se realizeaza din cregterea vitelor. Mai intrA in grija acestor sindicate, ameliorarea pagunlior, precum gi modul for de exploatare.

slndicate este de-a introduce rasa de vite adecuate diferitelor regiuni, apol comercializarea tor, cat gi a produselor

382

Si a proprietarului socotindu-se pentru transformarea laptelui in branza cite 2 kgr. de lapte necesare a produce 1 kgr. de branza22). Ca§tigurile realizate de cei coasociati la aceste stani este intotdeauna remarcabil. Vitele tinere, in cre§tere, care nu pot fi exploatate, sunt date pentru pa§unat pe timpul verii unui intreprinzator. Acesta prime§te o suma fixa de bani, pentru fiecare cap de vita, in raport cu renumele pa§unilor §i cu grija mai bund a animalelor. Astfel in Jura revine 70-80 fr. fr. pentru sezonul de vara, pe o vita, iar in Hautes Alpes 60 fr., sume care corespund in medie la 200 400 lei (in 193723). Dupe datele primite dela Serviciul Agricol din Besancon, rezulta ca in medie 80 °/s din Alpii exploatati sunt intrebuintati pentru cre§terea vitelor tinere. Valoarea economics a vitelor este in strans raport cu rasa, ajungand pentru unele varietati bucata la suma de 4.000-5.000 fr. fr. (=20.000-30.000 lei in 1937), iar cele pentru reproduceri, tauri de rasa Schwytz, la sume ce variaza intre 60.000-100.000 lei. In economia pastorale joacd un foarte Insemnat rol laptele §i derivatele sale. Astfel
locuitorii comunelor situate la poala Alpilor, ca de exemplu cele din regiunea Jura, Frasne, Longeville, Jougne, Rochejean, Sarrageois, Mouthe 24) etc., se ocupa exclusiv cu cre§terea vitelor mari, fiind constituiti in sindicate Si avand cooperative pentru comercializare in

fiecare sat. La aceste cooperative este centralizat zilnic laptele dela toate vitele din comund pentru a fi apoi transformat in diferite calitati de branza, unt §i alte derivate25). In general se poate afirma, ca exists in Franta o adevarata industrie a laptelui. Dace socotim, pentru intreaga Franta, cantitatea de lapte adunat, se constata ca se mulg 10 miliarde kgr. anual 26). Din cateva date statistice pe care le mentionez mai jos, reiese Si mai evident importanta industriei laptelui in Franta. In 1892 se fabrica in Franta 132.000 tone de unt, iar astazi se exports laptele sub forma conservata, naturald sau concentrat in cantitate aproximativa de 150.000 tone anual. Exportul branzeturilor are o extensiune foarte mare, fiind mult cautata, mai ales

branzeturile de lux, ca ex. camembert", mult cautata §1 apreciata in Belgia, Statele Unite §i Anglia; in schimb Franta imports din Elvetia, Olanda, mari cantitati de ca§ tare (dur). Cantitatile de ca§ fabricate sunt deasemeni mari ; astfel Franche Comte produce anual, in faimoasele sale cooperative, mai mult de 12.000 tone ca§ gruyere", care deasemeni, datorita calitatii sale, este mult cautat pentru export. Se mai fabrica §i alte varietati de ca§ mai inferior ca §1 calitate, ca de ex. serac" a carui consumatie este locals, constituind hrana cea mai preferata a populatiei Alpilor §i in deosebi a celei situate in regiunea Savoya. Seracul" se fabrica prin incalzirea zarului ramas in urma
extragerii caplui ; se produce coagularea lui, iar apoi i se adauga sare §i piper. In munti laptele este deasemeni centralizat la stani. Caul se fabrica de preferinta

§i in cantitati mai mari, este gruyere", a carui cantitate s'a urcat numai in trei arondismente : Albertville, Moutiers §1 Saint-Jean de Maurienne, intr'un singur an, la peste
22) Facand o comparatie intre standardul de vleata din Franta fp Romania, rezulta deosebiri fundamentale. Astfel produsele, din prima necesitate, au pretul urmator : 1 kg lapte 1.20-1.70 fr., untul 26 fr. un kg, zaharul 5 fr. un kg,

painea 3 fr. kg, iar un muncitor agricol, care lucreaza la lard, castiga in medie 17-27 fr. la zi, ceea ce abia ii poate asigura existenta familiei §1 aceasta numai in cazul cand si el are o mica gospodarle. In schimb muncitoril dela orase (din uzine), unde vieata, impozitele §i locuinta sunt mult mai mari, au castiguri mutt superioare, variind ziva de lucru intre 55 fr. pans la 60,80-120 fr. (1 tr.=cu 4 lei la schimbul oficial si 8 lei la bursa libera). (Datele acestea mi-au lost comunicate, in vara anului curent, din partea d-lui Prof. R. Ficheux, care se ail& in Franta). In ce priveste standardul de vieata din Romania, un muncitor castiga in medie 60-120 lei la zi. Produsele mentare variaza ca pret in felul urmator: 1 kg lapte 5-7 lei, untul 90 lei un kg, zaharul 32-34 lei kg, carnea de vita 35-40 lei kg, palnea 10 lei kg. 23) Costul pasunarii unet vite in Romania este in medie 600-700 lei (in Maramures), iar pe muntil Statului,
200-300 lei. 280.000 membri care an un total de 920.000 vaci, ce produc 1.600.000.009 litri lapte anual, intrebuintat pentru extragerea

24) Dau ca exemplu de sate pastorale numai acelea care le-am cercetat. 25) Federatia nationala cooperatista de lapte, create in 1931, este compusa din 1.480 societal' cooperative, cu

untului §i branzel. Totalul beneficillor dela aceste cooperative de lapte s'a ridicat in anul 1936, la suma de un miliard 520 milloane franci fr. Federatia de cooperative $i sindicate de lapte din regiunea Parisului, in anul 1937, era astfel intocmita: 50.486 producatori care posedau 212.662 vaci de lapte, ce au produs in timpul anului 1936 o cantitate de 431.692.000 litri de lapte din care 410.030.000 litri au Post expediate la Paris, intrebuintandu-se pentru consumatia zilnica 1.200.000 litri, iar restul pentru diferite derivate. (Date adunate la expozitia internationala din Paris-1937). 26) Salllens Emile, Toute la France: sa terre, son people, ses travaux, les oeuvres de son genie, Paris, 1925,
pag. 241.

383

979.293 kgr. branza 27). De relevat este faptul a nu se fac branzeturi numai din lapte de

oi, ci intotdeauna se amesteca cu lapte de vacs, fabricandu-se un fel de ca§ numit fromage bleu" sau persille" in Savoya §1 sassenage" in Dauphine. In schimb, din

laptele de capra se fabrics, in regiunea muntoasa a Prealpilor calcaro§i §i in muntii din Tarentaise, un ca§ ce poarta numele de chevrotin. Produsele lactate fabricate in regiunea inalta de munte sunt transportate pentru comercializare in diferite centre urbane sau la centralele cooperatiste, care au grija desfacerilor. Transportarea for se facea inainte mai mult prin tractiunea animals, care insa in timpul din urma a scazut foarte mult, fiind inlocuita prin tractiunea mecanica, ceea ce reiese §i din cifrele urmatoare. In 1920 1921 tonajul brut (in 24 ore), pentru intreaga Franta era de 192 tone tractiune mecanica Si 188 tone animals, iar in 1928 s'a urcat la 638 tone cea mecanica §i 122 tone tractiunea animals 28). Aceasta inlocuire a tractiunii animale prin cea mecanica este in legatura cu numeroasele §osele asfaltate sau pietruite, bine intretinute, care se urca la indltimi de peste 2 000 m Si brazdeaza intreg §irul Alpilor. Sunt foarte bine intretinute nu numai §oselele nationale, ci §i drumurile de munte Si cele vecinale, putandu-se face transportarea derivatelor lactate chiar cu camioane §i trasuri. In regiunile cu pante prea accentuate, transportul se face pe catari. Comunicatiile foarte bune au un mare avantaj economic, deoarece produsele lactate pot fi coborate, pentru a fi puse in comert, in timpul cel mai scurt posibil. Pentru a reda intreg aspectul vietii pastorale

N

Cirterrai:

din Alpi, e necesar sa ma ocup pe scurt Si de locuinfa pcistorilor. Ele stint stabile, facute in general din piatra, cu o singura incapere, fiind

0.37unai

Cairtara-:perarve,

art ratal.

cunoscute sub numirea de remue §1 caveau", la Nord, in Alpii Dauphine etc. §i cabane" in regiunea Alpilor maritimi. Dupd cum reiese §i din figurile alaturate, coliba din regiunea inalta este astfel construita Si amenajata, incat cuprinde un incontestabil contort. Arhitectura pastorald consta dintr'o camera spatioasa, facuta din piatra, iar in
interiorul ei se afla un pat, scaune, lavite §1 cuptor.

al:-ZvaZelor laciare

Anexat acesteia sau uneori separat mai exists de
scam:
Fig. 5
0
,
1
11

9

4

im
5

obiceiu, o carnal% in care se pastreazd untul,
branzeturile, laptele, precum Si unele utensile de-ale stanei.

Cu totul alt tip de a§ezare se afla in Jura Si Alpii petites montagnes". Pretutindeni pe munte sunt ferme sau stani, construite dintr'o
camera ce serve§te in acela§i timp pentru locuit ziva §i pentru prepararea branzei, iar lateral

Coliba de varA cu anexele el din Saint-Jean-de Sixt (Genevois)

se gase§te o mica camard, in care se pastreazd laptele. Din aceasta camera de zi, care e jos, conduce o scars laterals, ce urca in dormitor. Exists Si variante ale acestor tipuri de locuinte temporale, dar cu deosebiri nu prta mari29). Anexate camerei de locuit se afla grajdurile, in care se pot adaposti in medie 100 de vite. Uneori grajdurile nu sunt anexate colibei, ci formeaza un corp aparte. Importanta grajdurilor este foarte mare, deoarece in afard de faptul ca adaposte§te vitele contra intemperiilor, mentinandu-1 prin aceasta cantitate de lapte, dar le scute§te in acela§i timp de imbolnaviri §i de fiare salbatice. Deasemeni din grajduri se poate colecta mustul Si gunoiul necesar pentru ingra§area pa§unii. Deasupra grajdului este podul cu fan, unde se apaza unele provizii ca astfel in cazul timpurilor nefavorabile sd aibe de unde da hrand animalelor,
r) Arbos Ph., I. c., pag. 322. 28) Kergomard I., 1. c., pag. 119; Salliens Emile, I. c., pag. 286-287. Franta este una dintre Odle cu §osele mai numeroase Qi bine intretinute, posedand un total de peste 40.000 km, §osele nationale, 20,000 km drumuri judetene si 555.000 km drumuri vicinale. 28) A se vedea figurile ce reprezlnlA ferma din Mt. D'Or, precum 0 din alte regiuni ale Alpilor, planuri ridicate la fata loculul, in vara anului 1937.

384

Dud locuinta pAstorilor dela munte prezinta atatea tipuri arhitectonice deosebite, nu mai putin interesante sunt §i satele situate la altitudini mari, unde ocupatiunea locui-

torilor este numai pdstoritul. Exemplele abunda la fiecare pas §i pentru a nu insista asupra tuturor este suficient sd amintim doar cateva. Cazurile mai tipice de adaptare a locuintelor la relief, o formeazd comuna St. Veran (2040 m alt.), Meyries (1700 m), Rouet (1750 m), Souliers etc., situate in- Valea

Queyras, din Hautes Alpes, unde casele stint etajate pe pantele mai insorite ale muntelui. Cu toata inaltimea la care sunt situate aici, se pot face §i culturi, datorita expozitiei §i topirii timpurii a zapezilor de primavarA. In general extinderea a§ezdrilor din Alpi se face in medie pand la altitudinea de 1600 m. Suprafete mai extinse, anoecumene, se intind numai peste aceasta limits.

intocmai ca §i colibele din regiunea inaltd prezinta numeroase varietati. Caracteristica acestei case este urmatoarea : baza mult adancita in panta muntelui, este construitd din pietre, cu ziduri foarte groase, prevazute cu numeroase deschizaturi. Aici se pastreazd fanul. Deasupra parterului exista o incApere mai mare, despartita in cloud portiuni, printr'un mic grilaj, dintre care una este grajdul propriu zis, iar a doua serve§te de locuintd. In acest fel oameni locuesc tot timpul anului, cu animalele impreund, problemd importanta pentru economia de combustibil, deoarece padurile sunt foarte rari, dar putin admisibild din punct de vedere igienic. In fata locuintei exista un mic balcon, in care se pun cerealele, sd se usuce, in caz ca n'au putut ajunge sa se coaca in timpul verii. Interiorul casei de locuit este de o mare simplitate, putandu-se observa 2-3 paturi, suprapuse, o masa, scaune §i dulapuri. Acela§i tip de a§ezare, cu mici varietati, se afld la multe comune din Valea Queyras, Haut-Ubaye, Haute-Maurienne etc., regiuni in care se observd adaptarea omului la munte. Dacd regiunile inalte ale Alpilor, cu voile sapate larg de glacia Liune, au importanta in vieata pastoreasca prin aceea, ca au favorizat desvoltarea a§ezdrilor, nu mai putind importanta le revine §i satelor pastorale situate la poala muntelui. Mai tipice stint cele din regiunea masivului Jura, unde tnajoritatea populatiei se ocupd numai cu cre§terea animalelor. Caracteristica caselor acestor a§ezdri pastore§ti este urmatoarea : sunt formate din cloud incaperi, necesare pentru locuit, iar sub acela§ acoperi§ al casei, se afld anexate §ura §i grajdurile. In jurul casei este gradina, impartita astfel ca pd§unarea ei sd se poata face rotativ. Exists §1 numeroase varier-4 ale acestui tip de a§ezare. Am insistat mai mult asupra acestui mod de exploatare a vietii pastorale, care se ocupd in special cu cre§terea vitelor mari, deoarece este predominant in Alpi. Cu toate acestea, importanta este §i vieata pastoralci legatci de cre.Fterea oilor. Din studiul frumoaselor monografii pastorale 3°) reiese, Ca in regiunea de Nord a Alpilor se distinge un tinut unde pare sA fi predominat in totdeauna cre§terea bovinelor, in timp ce in Sud, ocupatia de predilectie o constitue cre§terea oilor, animate mai putin exigente, multumindu-se adeseori cu pd§unile sardcacioase Si solul pietros, ale acestor regiuni de Sud. Se poate chiar trasa o linie de separatie, intre domeniile de stapanire ale diferitelor categorii de vite, care trece prin Gap Si Die, unde numdrul bovinelor este aproape de cinci on mai mare decat cel al oilor (vezi harta). Studiind comparativ numarul oilor din Franta §1 alte regiuni, ca Peninsula Balcanick Peninsula IbericA Si Carpati, se constata ca in timp ce in Franta se remarca o deca-

Tipul de case mai frecvent, in aceste a§ezari, este numit ,elenzentaire", care

denta a acestui mod de exploatare, in celelalte tari se mentine in progres. Aceastd decade* se datore§te mai mult unor factori de nature economics, care determind pe crescatorii de vite sd se acomodeze dupd cerintele pietelor §i sd facd fata concurentei

lanei straine importate. Deasemeni nu trebue§te uitat nici faptul ca in Franta lana indigend este mai putin cautata servind doar pentru confectionarea imbrAcamintei ciobanilor, pe cand la noi, in Romania, lana se folose§te foarte mult in industria casnica, la
38) Arbos Ph., I. c.

385

inibracamintea taranilor. De alts parte francezii au un foarte variat mod de alimentatie, iar carnea de oaie nu se preteaza la multe feluri de mancari. Din acest motiv este mai mult cautata de catre populatia sdracacioasa, datorita pretului ei mai scazut. Cu toate acestea pentru ca randamentul economic al cresterii oilor sd fie mai mare, se recurge, in regiunile unde se consume mai multa carne de oaie, la o exploatare rationala a lor, crescandu-se in grajduri, unde sunt ingrasate pentru tdiat. In Alpii de Nord se face deci un fel de elevage" §i nu un pastorit propriu zis. Prin acest sistem de exploatare s'a produs o regresare a unei anumite industrii, in deosebi a tesaturilor casnice, dar aceasta pierdere este compensatd, pentru economia taranului, prin veniturile de pe urma cresterii

,----zeot

rationale a oilor pentru
carne. Un aspect cu totul altul it iau regiunile pastorale, in care datorita in primul rand cailor de comunica-

/

i' / Arty ,AoAr
`.....,
.

'ar

.
m esau
,

Legenda :

----..
..

10

110 Csoae oi .rapareate Ia., fa/ benr...41.
,i

.

'
,N

........

,. tea- sac

h ,,

N

h
jo

..65`.!'Prk

slOxg" pofte i000
ill
,11

"
irtyZacie

,,

,

, t.

.Transituinairpi: inecaruar

'

/ -_-,

, ..--

..

;'I
/1

,
1: 1, Cactaao

tie, care au usurat transportarea ingra§amintelor chimice, apoi prin introducerea irigatiilor, a fost

Inedzocz-a:

mult favorizata desvol-

scars.
-4,44:::
1.4--,,
1j,111,;

aitaco.wrrair.s.-

,z5,. -,
4

:.,. .yf,,, . ff.,/
\, w,,,,,,,;'9°

..

..4. WOffe

rri;ii:

tarea pasunilor artificiale §1 prin aceasta o rationalizare a exploatdrii terenurilor putin productive. Urmarea acestor ameliordri a facut ca oile sä nu mai trebuiasca sa cutreere

,
""

B,..r

....

447:01,1,

pelusele pietroase ale

,
..4tuSnrs)

y.

"

muntilor, intrucat iii gdsesc tot timpul anului

ceste ingrasdri, valoarea for economics se ridica Fig. 6 Harta repartitlei transhumantei, densitatii oilor si a bovinelor in foarte mult, intrucat cenAlpit Francezi, intoemitA de Tiberiu Morariu dup6 Ph. Arbos gi J. Robert trele urbane si industriale din Valea Rhonului, ca dela Lyon pand la Marsilia, absorb tot ceea ce muntele le poate oferi ca: miei tineri §i oi bine ingrasate. Schimbarea, spre o desvoltare a pasunilor artificiale a castigat teren tot mai mult si in valle interne, unde cresterea oilor este mai mult inlocuita prin cresterea bovinelor. Singurele regiuni unde este mai mult desvoltat pdstoritul oilor, se afla in zona de influentd mediteraneana. Aici se intalneste o transhumanta a oilor, cu deosebire bine reprezentata in regiunea Alpilor Maritimi §i Basses Alpes. Cauzele care au favorizat desvoltarea acestui gen de vieata pastorale trebuesc puse in legatura cu factorii geografici si formele de teren, cu munti inalti, locuiti numai vara, iar la poala for campii, al caror caracter este mai mult stepic. Nu trebuesc insd neglijati nici alti factori ca spre ex. numarul prea mare de oi, pe care it au adeseori crescatorii de vite. Pasunile inalte alpine sunt suficiente pentru a nutri in timpul verii nurnarul acesta mare de oi, dar iarna, din lipsa de fan in cantitate suficienta, ele nu pot fi tinute la grajd. De aceea pastorii sunt siliti ca in timpul sezonului rece sä-si duce turmele Intr'un climat care sä permits pasunarea for si toamna tarziu, chiar iarna. Astfel a luat nastere transhumanta inverse 31).
g

.

hrana in grajd. Prin a-

Drumurile de transhumanta incep la data de 15 Mai §i isi urmeaza itinerariul.
II) Arbos Ph., 1. c. pag. 565.

386

plec5nd din departamentele Var, Arles, in regiunea Basses Alpes, Alpes Maritimes etc,

Transhumanta inversci se face in patru directii principale: unul merge din Prealpii

Savoiei §i Dauphine spre campiile Bas-Dauphine §i Rhonul mijlociu; un al doilea drum

pleacd din Alpii meridionali, Dauphine spre Piemont; at treilea din Alpii meridionali, Dauphine §i din Provence spre Basse Provence, iar al patrulea din regiunea

muntoasd a Alpilor maritimi spre regiunea de coaste32). Drumurile de transhumanta se fac cu trenurile, ca oile sit nu slabeasca sau sa se imbolnaveascd, prin parcurgerea de drumuri prea lungi. In locurile de varat, pdstorii isi construesc colibe din piatrA, de forma dreptunghiulard, cu inaljimi foarte mici, incat abia se afla ridicate deasupra pdmantului. In apropierea colibei se afla un fel de strungd, construita din piatrd, in care stau peste noapte

oile §i purtand denumirea de ramas" in Maurienne, chomes" sau courtile" in Alpii
Alpilor francezi. Exists deosebiri remarcabile intre exploatarea cre§terii bovinelor §i a oilor. Aceste

maritimi. Cand timpul e frumos afard, ciobanul doarme de multe on sub cerul liber. Acest

tip de arhitecture pastorald formeazd addpostul cel mai primitiv intalnit in intreg §irul

deosebiri provin din faptul ce in Alpi cre§terea oilor se face cu scopul intrebuintarii carnii Si abia intr'o masura foarte neinsemnats pentru land. De aceea pentru a se ajunge la o rationalizare a acestei exploatdri, cu randamente economice mai mari, s'a trecut, pe mdsura timpului dela pastorit la un elevage" al oilor. Deasemeni §1 in exploatarea
vitelor, pentru lapte Si derivatele sale, necesare ora§elor vecine precum §i pentru comercializare, se introduce tot mai mult elevajul.

Debupele mai insemnate in desfacerea animalelor sunt: Paris, Geneve, Lyon Si
intreg litoralul, inclusiv litoralul Provence; exceptie fac vaile din Alpii Marititni, la Est de Verdon Si partea occidentald din Diois §i Baronnies a cdrei produse animale au ca piete de desfacere regiunea Rivierei §i eampiile Rhonului. Centre importante pentru desfacerea animalelor §i produselor for sunt deseori intalnite §i intr'o stransd legaturd cu regiunile turistice §i industriale. Cererea Si consumul foarte mare de carne se face pe Coasta de Azur,

iarna, iar sarbatorile mai mari, ca ale Craciunului, Pa§tilor etc., urca in general mult consumarea camel, facand-o se fie cautatd. Deasemeni unele regiuni ca de ex. Diois §1
Barronies fac un intens comert de miei, pe care ii vend in timpul verii in conditiuni foarte

favorabile la Vichy §i in alte regiuni balneare Si climatice. Desfacerea §i vanzarea animalelor se mai face Si dupd calitatea lor. Astfel din Devoluy se trimit la Paris mieii de calitatea cea mai bunk cea de a doua calitate se trimit la Lyon, iar cei de a treia la Saint Etienne 33). Valoarea animalelor vandute, in diferite centre, este in legaturd cu natura cailor de comunicatie ; astfel animalele din unele regiuni, ca de exemplu din Devoluy sosesc, datorita legaturilor mai bune, mult mai repede in centrele determinate §i carnea for este mai proaspata la Paris decat la St. Etienne, cu comunicatii mai putin
rapide §i care imports came tot din acelea§i regiuni. De aici §i beneficii economice mai mari pentru vanzatorii de prima categorie. In afard de comertul cu animale pentru Mat, populatia se mai indeletnice§te §1 cu cre§terea §i selectionarea de animale pentru reproducere, fiind legat acest comert de anumite anotimpuri. Dupd ce am vdzut principalele sisteme de exploatdri pastorale din Alpi, este de interes sit fie cunoscutd §i vieata socials a ciobanilor ,i alimentarea lor34). In general se poate spune ca ciobanul din Alpii francezi, in comparatie cu cei din Carpatii no§tri are un standard de vieata mult superior. Hrana for constd, in afard de produsele lactate, din zarzavaturi, carne, uneori Si yin, Band o ingrijire speciald prega38) Arbos Ph., 1. c. pag. 567. 33) Arbos Ph., I. c. pag. 699.
In Romania
34).

cu 1.090-1.500 lei. (In vara anului 1937, fapt care se explicit prin costul vielli mult mai ridicat In Franta decat in Romania.

Un cioban francez este platit in medie cu sums ce varlaza intre 1.000-1.500 fr. lunar (1000 7.000 lel), tar

387

tirii alimentelor. Se poate spune ca ciobanul francez din Alpi are o alimentare foarte variatd. Grija lui este pe langd pd§unare §i mulgerea vitelor §i ameliorarea pd§unilor, mutand adeseori staurul animalelor dintr'un loc in altul. Pentru a ne putea da seamd de deosebirea exploatarii pastorale din Alpi §i din Carpati, vom insista mai jos asupra modului de-a se prezenta pdstoritul la noi. In Carpatii romtmeqti se disting cloud tipuri mai principale de exploateiri pastorale: unul al vitelor mari §i al doilea al oilor. Exploatarea vitelor mari (de rasa brund Schwytz, Pintzgau §i Simmenthal), care se cifra la 4,552,679 capete in 1928 35), se face in foarte restranse regiuni ale Carpatilor §i aceasta cu deosebire in muntii Bucovinei, Maramureplui, Muntii Rodnei, Muntii
Bargdului, Calimani, Tible§, Hudinul Mare Si Mic Si in unele centre ale Muntilor Apuseni. In restul Carpatilor aceasta exploatare este mai restransd, Wanda-se doar in jurul gospo-

ddriilor sau al hotarului din sat. Cre§terea bovinelor pentru ingrA§at este mai frecvent facutd in Muntii Maramuresului, Bucovinei §i Muntii Bargdului, unde animalele sunt varate pentru o anumita taxa, de catre un intreprinzdtor, numit ,arandar. Este deci un sistem de exploatare al vitelor mari asemanator celui din Jura Si regiunea Alpilor inalti. Al doilea sistem de exploatare a vitelor este de a vdra la munte numai animalele necesare lucrarilor agricole. Acestea fac, pand sa ajungd in pd§unea dela munte drumuri suficient de mari, a cdror lungime variazd. intre 20 80 km. Stani de vaci, pentru fabri-

carea caplui se and numai in Maramure§, purtand numele de Schweizerei-uri". Sistemul acesta de exploatare este intocmai ca §i in Alpii francezi, unde sunt impreunate mai multe vaci, apartindtoare diferitilor proprietari, cdrora in schimbul produsului de
lapte li se plate§te o suma fixate in de acord cu arenda§u136).

Cu toata existenta atestei asemandri in modul de exploatare a vitelor, beneficiile pentru proprietarii tie vite sunt foarte neinsemnate in Carpati, rezultand mari foloase pentru exploatatori sau arenda§i. Pentru a ilustra cu exemple este suficient sa citam cateva cazuri din Maramure§. Unii dintre proprietarii acestor munti, adund vaci cu lapte de prin sate §i le trimit la pd§une pe muntele propriu. Conditiile de pd§unat sunt simple §i rentabile pentru proprietarul muntelui. Proprietarii vacilor cu lapte se bucurd ca pot sa gaseasca ocazia ca sa trimita, de obiceiu singura vaca, la pd§une in timpul verii, pentru care drept taxa de pd§unat ii cedeazd laptele dela vaca, care devine al proprietarului muntelui, dupd anumite norme ce diferd foarte putin dela caz Ia caz. late alt exemplu : se adund toate vacile destinate sä meargd la pd§une, in muntele respectiv. Dupd o saptamand sau cloud dela trimiterea for in munte, proprietarul muntelui impreund cu proprietarii vacilor urea la munte, mulg laptele de.pe o zi dela fiecare vaca separat, pe care apoiil evaluiazd in felul urmator : dacd de exemplu, o vaca a dat 5 litri lapte in ziva respectivA and se face masuratoarea, °data §1 pentru tot sezonul de pasunat, se socotesc 4 litri pentru plata pa§unei, iar restul, un litru I1 evaluieazd la 70-80 lei, pentru ca proprietarul muntelui sa -i plateasca proprietarului cei 70 lei Si cu aceasta s'au achitat unul fata de altul. Vaca proprietarului care a dat 5 litri lapte in timp de 2'/2 luni, aduce un venit de 70 lei proprietarului ei, in schimb proprietarul muntelui, dela vaca respective recolteazd.
in 2 1/2 luni 375 litri lapte a 5 lei, ceea ce face 1.875 lei. Socotind taxa de pd§une §i plata

pAstorilor 300 lei pro cap de vaca, dela o vaca care dd 5 litri lapte in medie, proprietarul muntelui cft§tiga neto 1.575 lei. Astfel in muntele pe care pd§uneazd 150 vaci cu lapte, cu o productie medie pe zi

de 4 litri §i evaluand litru de lapte cu 4 lei, aduce un venit brut de 180.000 lei din care scaland plata §i intretinerea pdzitorilor, impozite diverse care s'ar ridica Ia suma maxima
115) L'agriculture en Roumante, Album statistique, publie a l'occasion du XIV Congres International d'Agrlculture. Ministere de l'Agriculture et des Domalnes, Bucarest 1929, pag. 58.

Exportul nostru de bovine se cifra in anul 1938 abia la 43.651 capete, tar al ollor 37.448 (Buletinul Informally at Ministerulul Agriculturil .1 Domentilor. Anul X Februarie 1939, Nr. 2 Bucure§ti 1939, pag. 156-157). 56) Morarlu, Tiberlu, Nol contributiuni la pastoritui Evreilor Maramure§eni, Sibiu, Tipografia Vestemean, 1934.

388

de 30.000 lei, ramane proprietarului tin venit net de cca 150.000 lei. Laptele obtinut it prelucreaza transformandu-1 in unt, fie in cas, pe care it desface pe piata Sighetului. In felul acesta lucreazd mai ales Evreii care sunt proprietari de mun(i37). Cu totul deosebit se prezinta pastoritul oilor. Desi ciobdnia din Romania, dela un capdt la altul al Carpatilor, are caractere comune, totusi sub aparente identice prezinta numeroase tipuri cu varietati locale, avand insa o caracteristica bine distincta de cea franceza, fiind aici mai mult de interes local, ciobanesc. Pentru a nu prezenta toate varie011ie de pastorit, vom enumera numai pe cele mai importante. In Ramet, Poiana Rusca si unele regiuni ale Muntilor Apuseni (Markel, Vidra, Albac, Bucium, Ocolis, Runc etc), se face mai mult un pastorit rudimentar, in hotarul comunei, care se caracterizeaza prin lipsa stanelor, iar in cazul cand se afla, ele sunt portative, tip de exploatare foarte asemanator celui din Campia Transilvaniei. Tot asa de putin variat se prezinta pastoritul din Tara Hategului, Maguri (Muntii Apuseni), unde familia intreaga pleaca, in timpul verii, la stand, vitele fiind pasunate si ingrijite direct de membrii familiei.38) La cate o stand, care serveste ca asezare temporara a Intregii familii, se asociaza uneori si alti proprietari, grupati de obiceiu dupd starea materials si foarte rar se amesteca familii instarite cu altele sdrace (Maguri, Markel, Belk etc. din Muntii Apuseni). Explicarea acestui mod de exploatare se datoreste conditiilor geografice deoarece aici comunele sunt situate la o altitudine ce variaza intre 800-1.200 m, deci adeseori deasupra limitei zonei padurilor si turmele nu sunt nevoite sa piece pentru vArat in alti munti, ci raman in hotarul comunei respective. Un alt sistem de exploatare a oilor, deosebit de acest pastorit rudimentar, este cel din partea Nord-estica a Carpatilor Orientali precum si in Bucovina, Maramures, Tibles si Hudinul-Mare. Originalitatea acestor grupari de a-si face stanele, constituirea si modul

for de asociere, apartine unui sistem de cooperatie dintre cele mai primitive prin asocierea mai multor proprietari la o stand. Din felul de administrare al stanei, care

se face de catre proprietarul care a avut mai mult lapte cand pleaca oile la munte, numit stanar, precum si din efectuarea platilor prin prestatiuni in natura (oi, branza, imbracaminte etc.) servindu-se pentru scopul acesta de tincuge §i caromb", obiecte dintre cele mai primitive pentru a face socoteala, constituiesc originalitatea acestei exploatari. Acest pastorit este mai mult local, variind drumul oilor, intre sat si munte, pe distante

intre 10-120 km. Deosebit de sistemele de pastorit amintite, in Carpatii Meridionali si coltul Sudestic al Carpatilor Orientali, se intalrkeste ca tip mai frecvent de pastorit sistemul cu
stane marl. Proprietarii acestor stane sunt de obiceiu cate un grup de 4-5 persoane, iar numdrul oilor difera intre 1.500-2.500
000

pacuine. Prelucrarea produselor lactate (branza, urda, unt, jintitA etc.) se face de catre femei, numite ,bacite".

momoo.

cutreerd Carpatii Meridionali precum si

Intrucat multe dintre turmele ce

mood
/937
/928 4,29
/932

cele din regiunea sudica a Carpatilor

Orientali apartin comunelor lipsite de o zona a fanatelor in hotarul comunei for
(ex. Poiana Sibiului, Gales, Rod, Rasinari

1931

1939

Fig. 7. Descresterea numarului oilor in Romania calculate
in milloane de capete.

etc.), modul for de exploatare este asociat si cu transhumanta. Drumurile pastorilor transhumanti se mai fac si azi pe distante de 200-300 km, intre munte si regiunile de Campie ale Dundrii, Basarabiei sau Transilvaniei, iar in trecutul nu prea indepartat, ajungeau pana in Crimea, Caucaz si stepele rusesti. In timpul din urma si acest mod de
37) Marina Mihal (dr.), Maramuresul. NecesitAti Somes, OW, 1939, pag. 76-77.
1)1

remedii. Colectia sectiei de studii

§I

documente a Tinutulul

") Morarlu, Merin, Vieata pastorals in Muntil Rodnel, Bucuresti, 1937, pag. 203.

389

exploatare este in decadere, ceea ce se vede chiar §i din datele statistice alaturate, caci de unde in 1927 numarul oilor din Romania se cifra la 12.941.000 capete, in 1935 a scazut la 11.828.000 capete, un regres in cre§terea oilor ce se observe tot mai accentuat in urma razboiului mondial39). Decaderea aceasta i§i mai are explicatia in schimbarea fanatelor §i pa§unilor in vaste terenuri de culturi care ocupa intinderi tot mai mari in campiile situate la poala muntilor. De§i dupa razboiul mondial s'au facut intinse despaduriri,
pentru marirea zonei pa§unilor, totu§i nu sunt suficiente din cauza exploatarii for irationale.

Ca ultim sistem de exploatare a vietii pastorale din Carpati, este cel al arendarii oilor de catre diferiti intreprinzatori, in deosebi Evrei. Ace§tia, pentru o cantitate de branza fixate in acord cu proprietarul de vita, be exploateaza vara, timp de 4 luni. Din aceasta exploatare, intocmai ca §i la exploatarea vitelor mari, tot astfel Si aici, Evreii realizeaza mari foloase economice, cu beneficii neto ce variaza intre 120.000160.000 lei, pe timp de un sezon de vara 40).

Dace in Carpatii no§tri exists atatea moduri de exploatare a vietii pastorale, nu mai putin adevdrat este ca §i arhitectura pastorald, pregatirea derivatelor lactate §i varietatea raselor de vite sunt deosebite. Rasa cea mai raspandita de oi este cea rustics, neperfectionata §i turcana, de o valoare economics mica, cu frecventa de raspandire in regiunile muntoase. Rasa tigae este mai mult adaptata regiunilor de campie, in deosebi in Campia Transilvaniei §i de o valoare economics superioara celeilalte. In Basarabia §i Dobrogea, unde stepele sunt mai intinse, se cre§te mult rasa de oi karakiul, de o foarte mare valoare economics. Dace randamentul economic din exploatarea oilor, cu exceptia celor tigai Si karakiul, nu reprezinta o valoare mare, tot astfel nici produsele lactate nu se bucura de o preparare superioard. Din lapte se extrage in mod primitiv ca§, urda, unt, jantuit,
.......... .
-11-c%une

Jimnpv%

. Orrffc% CA?) nue/e. in core dam-we/0*w~

Slav/

E
k/re
Cohod
Illuuu111

lapte batut (acru), produse care in mare parte sunt folosite pentru trebuintele casnice. Exceptie dela acest fel de pregatire a produselor lactate o formeaza

branza de burduf §i diferitele
soiuri de ca§caval, fabricate de

pastorii macedoneni, care datorita calitatilor for se bucura
foarte mare.

de un debu§eu de desfacere

Fig. a

Rapatia (720 m) Valea lerli (Muntii Apuseni)

Stana portativa cu anexele ei in

Tot astfel Si arhitectura pastorale"' are caractere distincte, dupa regiuni. Cea mai
rudimentary arhitectura pastoraie se afla in regiunile inalte

ale masivelor, unde lemnul lipse§te, cladindu-se colibi din piatra. In Ramet, Poiana Rusca, unde pastoritul se face in hotarul comunei, lipsesc stanele, iar in cazul cand se
afld, ele sunt portative, tip frecvent de altfel §i in Campia Transilvaniei. In coltul Nord-estic at Carpatilor Orientali precum §i in Muntii Apuseni, arhitectura pastorale consta dintr'o coliba, in care dorm ciobanii pe pamant. Tot in aceasta coliba
Basarabia 2.290.051 capete, Bucovina 224.663, Transilvania 2.780 146; Vechiul Regat 6.533.315 capete.

se face §i prelucrarea derivatelor lactate. Constructia el este foarte primitive, incat
89) Dnnellei L (dr.), Calendarul oierilor pe anul 1939, Sibiu, 1938. Repartizate oile pe provincil, se prezinta astfel:
Anglia poseda 26.651.000 capete cu 197 01 la 100 hectare 81 69 la 100 locultori. Spania poseda 16.470.000 capete cu 32 oi la 100 hectare 81 69 la 100 locuitori. Romania poseda 11.828.000 capete cu 40 oi la 100 hectare 81 63 la 100 locuitori. Fran(a poseda 9.730.000 capete cu 18 oi la 100 hectare 81 23 la 100 locultorl. Germania poseda 3.387000, cu 7 01 la 100 hectare 81 5 la 100 locuitori. 45) Morarlu, Tiberiu, Contributiunl la pastoritul Evreilor, I. c.

Importanta cretteril oilor la not relese 81 din comparatia cu alte tart europene din care comparatie rezulta ca Romania ocupa locul al treilea gi anume:

390

ciobanii sunt expu§i intemperiilor. Ca anexe ale stanei sunt strunga" §i stauru", in
care se mulg oile. Grajduri pentru a se putea scuti animalele contra intemperiilor, nu se afld, de aici urmeaza ca se imbolnavesc multe, rezultand deci pagube economice foarte marl, atat prin pierderea laptelui cat §i prin sldbirea animalelor. Un alt tip de arhitec turd pastorale, mult mai evaluat, se and* in Carpatii Meridionali, Muntii Buzaului, Vrancei, Ciucului etc. unde stana este construita din cloud parti dintre

care una serve§te pentru locuit, fiind amenajata cu un confort mai bun, paturi §i prici, iar in a doua incapere se pastreazd derivatele lactate. In jurul ei se afla tarcul".
In timpul din urma prin
indrumarea autoritatilor silvice, incep sd se construiascd.
C,7,0,f
zcivocr.re

(in Muntii Rodnei), adevarate stane model, care dupd ce vor putea fi raspandite §1 in alte regiuni, vor constitui un real progres in evolutia arhitecturti pastorale. Hrana ciobanilor consta,

,oacvloa.N.N.;
il,
745

_r/..-,,79e.

iDeA.

Jiruniri- I

,-

C

-' -, ° I;
..

011.
s

r.
/700qt;

.4/.4

1 lour

C00;4,---°''S.:;-'107/

...zif

)

COMCV/NC

in cea mai mare parte din
derivate lactate, mai rareori mananca carne sau legume.

A , coA3o,tnv/.7ec.

v vol., /bca/e,
n. nc%c/ad

Vie* for sociala este bine

c: co,;044Veie.tivze,

desvoltata, pastrand cu sfintenie traditiile ramase din generatie in generatie.

municatie la munte, sunt a-

In ce prive§te cdile de co-

Fig. 9.

StanA in cetori din muntele Celari (verst de Sud) Muntii Rodnei
aVner

proape inexistente, facandu-se Cu foarte mare greutate transportarea derivatelor lactate §1 aceasta de cele mai deseori in desagi, pe spinarea cailor, pang
in vaile profunde, unde se poate circula cu cartel.

totierale

../.
relft/amb. wle,
.-

.../\

."Ni.

I

e/.1/c;/r/r

\.
,.;.;

\\

Coax.'"

Z.1

Din aceasta scurta privire asupra pastoritului din Romania, rezultd ca la noi,
cre§terea oilor, paralel cu agri-

12.'" obevkv vane

n
CO

.,,A,,

can,.

..fravo,L cultura, formeaza una dintre Fig. 10. Coliba cu anexele el in m-tele Tiganeasca (1.320 m) M -j11 Apuseni ocupatiile generale ale Romanilor, deci constitue o -caracteristica de manifestare a vietii noastre din cele mai vechi timpuri pang azi. Din lipsa unei exploatari mai sistematice, randamentul economic al ei este de mica importantd, rezultand beneficii care abia satisfac cerintele familiei. Astfel lipsa unei rase

superioare de animale, lipsa de amenajamente pastorale (curatirea de jnepeni, meri§ori, grdparea pa§unilor) precum §1 pa§unarea for in mod neomenos, irationald, cauzeazd na§terea de.suprafete neproductive cu Intinderi ce ocupa 50-- 800/0 din regiunile muntoase, pe cand in Alpi dupe cum am amintit, prin grija Camerelor Agricole, suprafetele neproductive abia se tidied la 10-250/0. Dar urmarea unei exploatari nesistematice se vede Si in Ingrijirea de vite prin lasarea staulului in acela§i loc, pe timp mai indelungat Si lipsa de adaposturi pentru animale, ceea ce produce imbolndvirea turmelor §i pierderile economice sunt atat de marl incat luand un exemplu, studiat in Muntii Rodnei, rezulta

-

3

391

ca intr'un singur sezon de yard, cifra pierderilor rezultate in urma relelor exploatari se ridica la peste 4.000.000 lei (in vara anului 1934). Daca la aceasta se mai adaoga §i rudimentara arhitecturd pastorale, precum §i calitatea branzei, vom intelege §i mai bine incaIculabilele pagube rezultate pentru economia nationals. Daca pastoritul din Carpati nu prezinta valoarea exploatarilor din Alpi, in schimb caracterul lui original, precum §i vechimea lui in coltul Nord-Estic at Carpatilor Orientali,
pdstoritul romanesc din diferite regiuni ale Carpatilor, rezultd ca sunt elemente comune,
.0:*OfilOOrta 0411 aMPoza Jthz/17d

rezulta din pastrarea unor numiri latine in legaturd cu pastoritul. Comparand insd

care s'au pastrat Si raspandit prin drumurile facute de pastorii transhumanti. Cu toate aceste numeroase elemente de
originalitate, exists totu§i influenta diferitilor factori sociali, economici
§i
I

"cii/eavee witeisvi

spre o exploatare mai rationald, atat in ce prive§te ameliorarea rasei de

istorici, datorita cdrora se tinde

vite, cat §i a modului de preparare a derivatelor lactate. Aceste ameliordri, in exploatarea vietii pastorale, pentru
(fife e/ /7.9' C

unele regiuni din Carpati (Muntii Rodnei) se fac sub indrumdrile autoritatilor
silvice.
19.

eft/ rIe.

edz.boye

Ciobanitul din aceste masive are o deosebita importanta nu numai prin elementele originale §i vechi ale vietii pastorale, ci prin factorii istorici, caci prin drumurile lor, presdrate de nume-

51°],

\j,
cvla,
4./"

roase a§ezdri, au pastrat o legaturd
Vox,j4ce.r/u/ r-z6veidc9V-c..-co`

fign'

COCA, 7

Co. 77 /7eC/ 77/
L

?,Vtl C/i P67/E7 077 Cta.c.A7re,e;7

continua intre cele trei provincii, dela munte la §es §i invers, deci aceste drumuri au fost cel mai minunat mijloc de a pastra, ca o faclie aprinsd, credinta in neam §i limbs, precum §i unitatea neamului romanesc, aici la marginea
dintre Orient §1 Occident.

.7

t

Fig. 11. Stana cu anexele el In Curmatura (1.380 m) Piatra Cralului (Carpalii Meridlonali)

Importanta antropogeografica a acestei exploatdri mai reese §i din alte
elemente asupra cdrora nu mai insistam.

Sub forma unei concluziuni generale se poate spune ca pdstoritul romanesc in comparatie cu cel francez prezinta prea putine caractere de asemanare §i mai multe deosebiri. Astfel in Franta exists o tendinta a exploatarii vitelor marl, facuta in mod rational, adaptata necesitdtilor economice. Aceasta exploatare este in dependinta de factorii geografici §i uman, cautand omul, prin numeroasele sale initiative, sd schimbe astfel natura Solului incat sd-i dea un maximum de ca§tig. De aici Si rentabilitatea considerabild a exploatarii vitelor mari, care pe masura timpului ce trece is locul oilor.
Exemple abunda in regiunile de Nord ale Alpilor (Themes, Bouneville, Annecy, Grenoble),

unde revin in medie la 100 de capete de bovine, 10-15 oi. In regiunea sudica din Alpii Maritimi, unde relieful este mai sardcacios, ca gen de exploatare predomind cre§terea oilor, astfel ca aici (St. Aubain, St. Andre, Senez, Castellane etc.), revin la 100 capete bovine, 1.000 oi, bineinteles §i aceasta cifra este prea mica in comparatie cu a vitelor mari. Tendinta de rationalizare se remarcd tot mai molt chiar Si in cre§terea oilor, facandu-se in timpul din timid un elevage" al lor, intrucat prin acest sistem de exploatare rentabilitatea devine.superioard. In ce prive§te produsele lactate §1 animale precum

392

Fig. 2.

Peisagiu alpin §i trecatoarea Col d'Isard (alt. 2.360 m).

--4-71
ry

.
1
r

Fig. 1. Peisagiu alpin pe Col de Vars (alt. 2.115 m).

Fig. 4.

Pa§une alpina in masivul Jura. (Vermonde).

a.

Fig. 3.

Ferma Granger" pe Mont D'Or in Jura (alt. 1 240 m).

C

'VA

t.t

.

.

g.5. Meyrles, comuna pastorals pe Valea Queyras (Hautes Alpes) t. 1.700 m).

Grup de case din St. Veran. in planul al doilea se observa Fig. 6. muntele ,,Tate de Toilie" (Haut-Alpes) (alt. 2.040 m).

g. 7. Fra§uni alpine in Mt. Pelvoux (Haut-Alpes). (in planul al /tiles se vede ghetarul de pe muntele Pelvoux.

Fig. a.

Comuna pastorali St. Veran (2.040 m. alt). (Haut-Alpes).

i

..n

°j

yes

*
.@

,..gq

Fig. 10.

Peisagiu mediteranian in regiunea Luceram. (Dep. Alpes

i,

Maritimes).

Fig. 9. Grup de case din comuna Meyries pe Valea Queyras (alt. 1.700 m). Transportarea ffinulul pe Satan.

°

"r"..-- 014%v

r.
""

xr4i1'5.1?1.7'

iv

G

Fig. 12. Fermi pe muntele Gros-Morand-Jura (alt. 1.280 m).

Fig. 11. Longeville

Dep. Doubs. Comuna agricolZi-pastorale.

116n

c

1-7=--

.

II

CY

.1VegiA

,:,...,,,,'

,

°

. c ,,...----..:...e, r.4,..t.2.-,

ti.- V...1
13.

.. ..- S 43i
.

, 7 '70

--L

...' 4

Co I'M in Muntele Piatra-Craiului. Carpatil Meridional'

1.250 m).

,/.94 L.,,V-4
...I.

* s,,.. ..
9:.
1.....? 'F'j

:.

:'!...:,

ri

t,,

9 .'

°
Y.

Fig. 14.

Culturi in terasd din regiunea Alpilor Maritimi. (Valea Bevera)

Ix

.
At--z
r

n

±k

KO
RNA

A-'-vat=

15.

Colibd in Muntele Tiganeasa (alt. 1.500 m). Muntli Apuseni.

.r

r`i

A .1
.

tite.414,i$4

a$5

:-.L'Siltr4t
Fig. 16. Cort de 'alma din Muntli Rodnei. (alt. 950m)

..%1:71

-1.

-

Ferma pe muntele Gros-Morand (Genevois)
(Alt. 1.240 m)

Planul unei ferme
.1k-RAR. 0.4'MR%
LAVITA

0,44 46 0,/bi

CAMARA

PAT

Capra'?

&ARA
2
5

4m

Scar. ''

...... -

Planul unei case din comuna St. Veran
(Hautes-Alpes, 2.040 m)
Scam

Perna din Longville (Mt. D'Or).

Crajd pl
ifei

Crajd parlru vile
6T.

r
I

.pos
C

7,,,,,,t

LOPM71
I

0 C0i

Z..

Coonipit-parerI!
^...

Cum

10

I

eamerj de laud

Cimari pt aliments

0 i I3,.?"-1
:CiVamdj ed 0.

o'e

locinj fP't

0 0 has7.1
Cvpfor

00

I orfar

,Sopron

fin

menteW pedr7immi:

,Crfter:''L:2
?1

&raid

&Ian penfru usta/u/ fano&

JAR A

terea/elor
s's

L.
Scapa : °

Scars. °

2

A

"

a

N

'

3

6

5

6

7

B

tri

N

1,8 LanyEaPares

19

20

21

22

29

7k

255

2,8
-

27

2,E____

limn.
DRIMURIL OR a. T RANSHUMANTA

CA1?7'. E DESPRINCIPAM
TIOTE...7 22 E TRAN&YWANrcE

4

Dc de

ROMANIA
Tiberiu Mora riu

4 ,

eo'
9

i

-.

4.s,.
.,
.

e
4

\\

Ho
y
,+

o

...0.ANS LE 27.1.-Xt-S.TECEE'S

..,

..

ernizzli.;'.

..... ..,_
az

,.

.Sara .-4

A\ .
,
.

110kifi IWA" A
r.ut
TIBER/1f AIORARIff

rata Mara

if

Scorn. 3P .

GP

'Am

1
7. .

t

..f

,
5

r,
,..11'

an, c IV;

.f Y `'74'. % . "Wit,. ... ... ... ..
-a
,,

,,,,,,I.,i. dat
*ft.,

,

48

.

r

....

e 0- 3.
'
.....

Ychellez
i.-

..

'Wk..

Ale.t.z

4*-

.)1old.
-,I,'
r
../111.4.

du

V
N

...

ar.ei.
...,

r'

..

Saa..
j144.)
j, 3114 iillt"1 .A 1,.

\..
%.

.D9
heeta..

razz-4o

,..

..-- 0Z-deal/az:a--

.sot.W"..f:',... .

.4*. ,
',.,.

Tahy

..,
^

/
.'''

i
,
.

11

.

47

1, r
,/,,

owl...

lierits,

6
.
CZI

,,'

!.
i
1
.

q

t'
,

. .

..

-" <9''''''' ...
4-..

ta

a

'Nat.,-Cc .
riZei ,,a.ea..

.PP

e/
0,...

\
--

,

".4 ..51;.....

al .

' !., / ...,
'
. i
"
.
<,

A.' '<2,
4
.
,

'ta,....-

viita
at)

,,

.,

if, ._

.; ......--1.

,,,,,,

0.7111
11..

. 3

....
era

a.fasit

leak

4----' 't
o

-..<7.rvi

''''
,b.'
)
.

k

eloo.ribistlui
aaa-

.

.

'A

&hut
e*--

......lirsL.,, k ,7y ", '7 ..." \

;.
*

°,1

.---'

.,

"° d ....1.. '' ,11,'1 ', , R....'" '. -e. N't i I .:Ice- -.AI \.'j ., r , -I _...--..... ei,:,
faa4..,
i

'

.

\N' \.x.

/V vAki .1144, ' ' 4,:ft......,z, r
-84,1a00.'.
''.-

;11Vaa N.47,

t

.4 '''.

..."' r .-e. ,....4.,:t.

.''.

i 1 4,4 , '' 4r.:'
1

/ ,..-7,-;:..1 ".;');:'..*:, 1 ' ea 1. '')i V f.,,`K, \
.s.

,it

27pizezze.

.,
,t

..7b

)(

*..,. Nee-4;22% n!. *
::
'.. s:,,
,A

'' .% .... '..-.1

),/,

),,' o'

,,,,,,,,.;,9:,

aa''

le -

,s7 .).
If
AS

i "'S ' -ft-.,

1 /Raft/

ftft

,.
te
",,,1

ttit5l.ei
'

fotsula

( y'

,x/ra P.:
i

.'.., ,--

, ''''',44:' I '
-,

-Z.,:

I I.

t!..\

e
.c*
.1...

raifc

,
,

`h

;wag" ..

,,,e,,tg

t

'''''' i.8 /'4 ,10114493:!'; ."
a

rape

,

1

4...47'

'

Folaale

----.. AV',"

"

i.o.
I 1,11

\ ... 1 .
.

fl;,,, 7,

,...,,,,,../

,k,,) ;-

ii*/
-.1,7

,A..'St.- .. # ..it
aftrucal;

... .0. 1
....

1 i,.... ./, :4
.

s-z-A

-

.7\ I-7# 1.,
il

Zasferpllar

;'

T"
Al

i \\
.

'Vt.
I
\,
o

ft

,

7ft-h
ija..tchiet.-

ahaar.

t

-4 \
%,

2.frle

.
11

17facriarl..4

Lava-

-,(_ 4.'

.7

.._,,c

4, %t.,

111,
v"
14

i

.\,
la

1.4

.-r

,

8..

'

1

\

,,

o mans` 47: of

:1 2. 2(

.E
.

eznsio
,."'

1.11

---,
011

4.-

1

.4..--

...., $.14.

'LI-19,Se,,
9
Rag

si,bo la

-I.- .--.

'frf°

... :V

Fd.
Cgafte ..,...-

irevra,

\it.: \:1
:

l'

egerifi.s: ... .DraftartYaspft urns, ak aff.11,1.t ?thp:/7.,'-' 'ffllnift 1 r /17P'clf.Va.lofaa sceihfroaft

Pa,
Cara,'.-.
;I

.

Patera.
q _.4.011 ile*aft:a

((
i1

M

.. fiTa. 'e Ph'ialfah'-'"3=2 !-glfa.7:Zr 'Z

,

,, it.SaWyd

/

i

''4

'',AniaMrAlh

--...ItamfeW,driftruAgya .1./ahailfti

feLna:tr.`";Z:;",==f5;=zfoi.-.....,:hd
4.71,40: Y,g55"4a
-"

x
.4/e.,,,,z,
6.04t

5
rut 4..N.
46% *ON

if /
I

1

l'.
.
4

...

--.1..

4/
I

Aganarat ft...dor 1 a (aware-14 .11 i a 1mi:um 011aba.

ft ---zfr'17,4' 72;,..i*C1""' -271"laa 222-aemak fterilarlieigyateai ft are al
A7a.

.... (dapsi L Yeaftran ..) ..... -fk..--"-k figig-J.raft,...5;=41='244%,;:`,5,Draftarac -rpm rff.-.rsare ea errelaz-.7zenc ,_Poemeur_,st. -*-"'llialfteeft ft ...fte .1272"..rt XX' .,....(dep.i.11Yfta)

gorrad ...- .... 1
4-. P Z'ars"ca. peirtuwi.or airazae

\
25

N
'Ca pa

*Ahl'..k

;k
26

A,

pRiz,------ -

Ver.nr"
.

is

15

--.. 7.4.1.cz
21

i i.rearc tr471,0..i.,,,,,/ci..
22
29

20

2r

.....- 27 ,D, A Psr

.

RASPANDIREA .801.17.12OR si OILOR irt BONANZA
cb..pc1.4lland St-,/Atic...E!ggrefetlittfeS v Rouraartie Scarod 9 ff H P *.° P f°

oo.
A
Ork,

s
6915
JgJ .z

epreli.1.4\-.

.1/4..

I
)

rf
21382
27.7.6.1

!Yea )21".47'41.
...

......9f03

OBV

SOrhei

..

.JD

2943f3cuu.

.1°

Bihor
STUD

,I..RZ1272.%69i8

!JP

accia.
2
.132632
*

A rac.
lica2etiOara..; .

Ceitzlea-.4164:

t Tint
1

Calud

.f655,1,

;

%.

Sever-.. s.

\ 0
0

\

I
;

i',.........
Carar

1

r, r.)

/)

/W
21

.--....

4
1

...,
.1,

Ott
26
c

\.. /

.J.-'.'
I11

.e-

4

' 'gin,
Ix*

/ .,,......

Lyenda
Oi Bovine

:

r,

It

..............--* "......
.
(.7

-... . *--....4.......e.'s "--..--- ..--........ ....1

; Z./Z./7=1=1'i, ...
2

.Tutearenars, .

91119

Pla_sca, A

,J...... \

.,..
II

_22.89

.

it

Si desfacerea for, se tine seamy de cerintele pietelor comerciale. Deci se poate spune
ca in Alpi §1 Jura, cresterea animalelor constituie un mijloc de traiu decisiv care, de§i mai
-

are unele caractere de arhaism, NA' cu alte tail (Olanda, Danemarca, Elvetia), totu§i marcheazd o mare evolutie fats de pdstoritul din Carpati, punand Franta printre primele taxi exportatoare de produse lactate ale Europei. In ce prive§te pdstoritul din Carpati, de§i in unele regiuni este bazat pe acela§i principiu ca pdstoritul francez, totusi ca mod de exploatare apare mai intarziat, pastrand in schimb caracterele vechi ale trecutului, jucand un insemnat rol in vie* Romanilor, trdsaturi importante pentru etnograf, istoric §i folklorist. Nu trebuie uitat insa alt fapt, ca azi acest mod de exploatare, pentru a rezulta foloase economice mai mari, nu mai corespunde. Rationalizarea exploatdrii vitelor din Alpi fats de cele din Carpati, reese din comparatia catorva moduri de exploatare. Astfel in Alpi §i Carpati exista sistemul de exploatare, facut de catre un intreprinzator, numit ,amodieur" in Jura si regiunea Alpilor inalti, jar la noi In Maramure§ §i Bucovina ,arandar. De§i pare c'ar exista o mare asemdnare intre aceste moduri de exploatare, totusi sunt marl diferente. Aceste diferente constau in modul de pd§unare al vitelor, pregatirea derivatelor lactate precum Si in insd§i exploatarea animalelor, de unde rezulta mari beneficii pentru cei coasociati in Franta §i minime la noi, in afard de marile castiguri care le realizeazd ardndapl", pe spinarea oamenilor dela acea stand.
In ce prive§te exploatarea oilor, deosebirile sunt de asemeni foarte mari. Daca in Franta exista o tendinta de-a se face un ,,elevage" al lor, pentru a prezenta o mai mare valoare in consumatie, la noi in schimb, in afard de cerintele pentru consumatie, au o mare importanta pentru intrebuintarea !Mei, deoarece din ea i§i face tdranul nostru
Imbracdmintea.

Diferenta in rationalizare mai consta prin introducerea unor rase de animale superioare, cu o productie mai mare in Alpi deck in Carpati. Deasemeni Si printr'o fabricare superioara a derivatelor lactate. De aceea Statul Roman va trebui sd urmdreasca sistematic rationalizarea exploatarii pastorale, prin improprietarirea comunelor cu munti, in regiunile unde nu au (Maramures, Muntii Apuseni etc), imbunatatirea pasunilor, constate superioara, organizarea de laptarii Si infiintarea de cooperative etc., masuri care pe cat de simplu de preconizat sunt tot atat de simplu de realizat, fiind de-o absolutd necesitate pentru ridicarea la o importanta mai mare economics a acestei exploatki, atat de insemnata in economia noastra nationald41).

truirea de adaposturi pentru ciobani §i animale, introducerea unor rase de vite cu o valoare economics mai mare, indrumarea pentru pregatirea de derivate lactate de cali-

TIBERIU MORARIU

41) In urma conventillor economice, inchelate in primavara anulul 1939, intre Statul Roman sl German, s'a luat

in project $l rationalizarea acestor exploatarl prin cresterea de vite de rasa, sporirea productiel laptelul $l derivatelor sale prin infiintarea de laptaril $i cooperative etc.

393

MIGRATIUNILE INTERIOARE IN ROMANIA
Neposedand date statistice privitoare la migratiunile interioare, nu ne putem da seama asupra mi§cdrii populatiei in interiorul tarii dela Unire incoace. Aceasta mi§care, al carei motor este, in general, cautarea unui ca§tig mai mare, unei vieti mai bune, are loc, fard indoiala, in tara noastra eminamente agricold", in special din cauza fenomenului de suprapopulare sateascd, fenomen tot mai accentuat Si datorit in primul rand, excedentului extrem de mare al populatiei noastre rurale. In ultimul deceniu, pe de o parte datorita dezvoltarii industriei, car pe de alta din
populatiei sate§ti cd.tre centrele urbane, trebuia sd alba loc in proportii din ce in ce mai
insemnate.

cauza suprapopuldrii mai accentuate a regiunilor rurale, acest fenomen al exodului
Din cauza lipsei cifrelor statistice nu putem sä-1 judecam in adevarata lui valoare. Totu§i, datorita datelor culese cu ocazia ultimului recensamant al populatiei din 1930, putem examina consecinta acestui fenomen, cu alte cuvinte, putem cerceta in ce proportie s'au stabilit intr'o localitate oarecare locuitorii altor localitati, atat din acela§ judet sau aceia§i provincie, cat §i din alte provincii. Dupa datele recensamantului, situatia se prezenta astfel in 1930:
Tabloul 1.

Populat'a statornicd in 1930, dupe locul nasterii
Tara intreaga Populatia rurala
locuitorilor
(4)
14.405.989 11.898.090 1.640.672 580.632 114.659 151.488 20.448

Populatia urbana
locuitorilor
(6) 3.651.039
1.875 213

Categorii de locuitori dupe locul na§terii
(1)

locuitorilor
(2)
18.057.028 19.773.303
2.168.676

Nr.

Nr.

Nr.

00

00

05

(3)
100,0

(5)
100,0
82,6
11,4

(7)
100,0

rotalul locuitorilor . . . .. . . -ocuitori nascuti in aceia§i localitate, mode au Post recensati . . . .. . ,ocuitorli nascuti in acelas judet ,ocuitorii nascuti in aceia§1 provincie I) . . . . ,ocuitorii nascuti in alte provincil')

ocuitorii nascuti in strainatate
. ocul

de naatere nedeclarat

1.310.497 415.780 344.932 43.840

76,3 12,0 7,3

528.004 .
729.865 301.121 193.444 23.392

51,4 14,4 20,0 6,3 8,3
0,6

4,0

2,3
1,9

0,8
1,1

0,2

0,1

Se constatd un mare contrast intre populatia centrelor urbane §i cea sateascd. La ora§e, aproape jumatate din numarul locuitorilor era venita din alte parti, majoritate
din aceia§i provincie sau acela§ judet ; proportia locuitorilor veniti din alte provincii sau din strdinatate era destul de insemnata.

In ceea ce prive§te localitatile rurale, 830/0 din populatia gasitd in momentul recensdmantului era nascutd in aceia§i localitate, 110/0 §i-au schirnbat localitatea in interiorul aceluia§ judet §i numai 4°/a era venita din alte judete ale aceleia§i provincii;
proportia locuitorilor stramutati din alte provincii sau din strdinatate era prea neinsemnat.

Se cuvine deci sa examinam separat, pe rand, situatia celor doud feluri de populatie, atat de distincte din toate punctele de vedere.
Dace cercetam curba distributiei pe varste a locuitorilor rurali, observam ea aceasta curba este aproape continua, avand maximum de locuitori la varsta de un an, numarul for descrescand apoi cu cat varsta inainteazd. (In realitate, aceasta curba este franta in doud locuri: la varsta copiilor nascuti in timpul rdsboiului §i la varsta barbatilor morti in timpul acestui rdsboi). Marea majoritate a populatiei rurale ramane legate de sat.
1) Se inteleg provincii marl istorice: Vechiul Regat, Transilvania, Basarabia ci Bucovina.

394

Plecdrile din mediul rural spre ora§e, al caror efect it observam a§a de clar examinand populatia acestora, nu influenteazd simlitor distributia pe varste a locuitorilor rurali. In afard de mi§carea de populatie dela sate spre ora§e, determinate de cauze economice, exists o mi§care de populatie intersAteascd, oarecum compensatorie, datorita cdsdtoriilor tinerilor, dintre care unul locue§te intr'un sat, iar altul in satul vecin sau mai indepartat, fenomen cunoscut sub denumirea de exogamie. Datorita in special acestui fenomen, procentul locuitorilor rurali recensati intr'un sat Si nascuti in alte sate ale aceluia§ judet este destul de ridicat. Fire§te, in cazul populatiei rurale, avem mi§cari provocate §i de cauze economise: astfel, satele mai bogate, mai putin suprapopulate, primesc un numar mai mare de locuitori. Pe de altd parte, regiunile rurale industriale tnghit populatia satelor vecine. Dupd datele recensamantului populatia rurald dupd locul na§terii se prezenta astfel in diferite provincii:
Tabloul 2. - Populatia rurala dupe locul na§terii, in 1930
(procente fats de totalul populatiei respective)
Nascuti in aceeasi localitate
B. (2)
85,2 91,0 85,5 73,0 66,6 87,4 87,6 84,4 78,8 82,4

Provincia
(1)

In acelasi judet
B. (4)
8,7 6,7 9,1 9,0 8,4 6,7 7,1

NAscuti

Nascuti in aceeasi provincie
B. (6)
4,8
1,0

Nascuti in alte provincii
B. (8)

Nascuti

strainatate
B. (10)
1,1

in

Nedeclarat
B. (12)
0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2
0,1 0,1

F.
(3)
80,1 83,4

F.
(5)
14,0 14,1

F. (7)
4,7
1,4

F.
(9)

F.
(11)
1,1

F.
(13)
0,1

Romania Oltenia Muntenia Dobrogea Moldova

0,9 1,8 6,1 1,9
1,0

0,9
1,2

80,5
68,1

Basarabia Bucovina Transilvania Banat . . . . . . Critana $i Maramure8

82,3 80,2 85,2 80,5 73,7 77,9

14,9 15,4 12,6 13,5

9,2
12,1 11,8

9,7 13,2 17,4 16,3

3,12) 8,12) 2,7 3,6 2,6 4,93) 4,53) 3,03)

3,22) 8,12)

3,3 4,2 2,8 5,03) 4,42) 2,93)

4,9 1,5

0,2 0,3 3,6 0,2
1,3 1,2 0,7 3,6 2,3

-

0,5
0,9 0,5 0,3 0,3

1,4

0,1 3,3 0,1 1,5 1,3

0,2 0,1 0,2 0.2 0,1 0,1

0,7 0,9

"

0,8
4,0

0,2

2,6

-

0,2

-

Cercetand cifrele tabloului Nr. 2, observam urmatoarele caracteristici ale populatiei rurale: In toate regiunile, proportia barbatilor nascuti in satul de ba§tina, este mai ridicata decat a femeilor. Din contra, procentul femeilor, care §i-au schimbat re§edinta in interiorul aceluia§i judet este superior procentului respectiv al bArbatilor. Aceasta se explicd prin fenomenul exogamiei, §tiut fiind faptul ca in cele mai multe randuri, in cazul Casatoriei, femeia i§i schimba domiciliul, mutandu-se in casa barbatului. Procentul locuitorilor stramutati din alte provincii este extrem de mic (sub 2% §i in majoritatea cazurilor sub 10/0). Exceptie dela aceasta reguld prezinfa Dobrogea, ai cdrei locuitori au fost adu§i prin colonizare din alte tinuturi §i chiar din straindtate. Proportia locuitorilor nascuti in raffle straine Si stabiliti in diferite sate romane§ti atinge pentru intreaga lard 1°/o. In Vechiul Regat numarul for este extrem de scAzut. El este mai mare in provinciile unite, atingand maximum in Banat (provincie de granitd cu industrie desvoltatA) §i in Dobrogea (datorita coloni§tilor adu§i din Grecia §i lugoslavia). Cercetand situatia pe provincii, gasim unele diferente: Astfel, cea mai mare propor(ie de locuitori bd§tina§i o constatdm in Oltenia, Bucovina Si Basarabia; cea mai mica in provinciile transcarpatice §i in cazul special al Dobrogei. Cea mai intense circulatie intersateasca in limitele aceluia§ judet, o observam in Banat §i Cri§ana-Maramure§; cea mai putin insemnata. - in Oltenia, Basarabia §i Bucovina. Cel mai mic procent al locuitorilor stramutati din alte provincii, it gasim in
2) Nascuti in Muntenia s1 Dobrogea. 3) Nascuti in Transilvania, Banat si Crisana-Maramures.

395

Oltenia si in provinciile transcarpatice; In acestea din urma proportia minima poate fi explicate si prin faptul ca nu s'a facut distinctie intre cele trei provincii (Transilvania,
Banat si Crisana-Maramures), miscarile intre aceste trei provincii nefiind redate In situatia statistics. Cea mai insemnata proportie de locuitori stramutati din alte provincii o gdsim in Dobrogea, regiunea de colonizare; aceastd proportie ar fi si mai mare, dace locuitorii nascuti in Muntenia si stabiliti in Dobrogea ar fi trecuti intr'o coloand separate. Pentru a ne da seama care a fost schimbul interprovincial al populatiei satesti la data rencesdmantului, cu alte cuvinte care din provinciile romanesti a primit mai multa popu-

latie rurald dela alte provincii, dandu-le in schimb mai putind - prezentam mai jos in cifre absolute, distributia locuitorilor rurali dupd locul nasterii, pe provincii:
Tabloul Nr 3.
Populatia rurala nascuta in
(1)

Mi§carea interprovinciala a populatiei Weill

Total t)
(2)
14.234.053 6.628.780 4.517.158 2.460.391 627.724

Provincia de bastina
(3)
14.119.394 6.593 725 4.478.674 2.437.499 609.496

Din care stabiliti in Alte provincii
Total
(4)
114.659 35 055 38.484 22.892 18 228

Vechiul Regat
5)

Transilvania
(6)
24.184 17.888 2.991 3.302

Basarabia
(7)
17.358 12.763 2.061

Bucovina
(8)
6.886 4.404 1.359 1.123

Romania Vechiul Regat

66231
35.064 18.775 12.392

Transilvania
Basat abia

Bucovina

2.534

ridicat procent al populatiei stabilite in comunele rurale ale altor` provincii (3.000. Aceasta particularitate se datoreste lipsei acute de pamant arabil in provincia de Nord. Vechiul Regat, din contra, se caracterizeazd prin cea mai mica proportie a locuitorilor stabiliti in alte tinuturi. Facand balanta populatiei stabilite in satele diferitelor provincii romanesti provenite din alte regiuni si a populatiei nascute in aceste provincii §i stabilite in satele altor regiuni - vom ()Nine urmatorul tablou
Tabloul Nr. 4
Provincia
(1)

provincii decal cea de bastind este destul de scazut (0.8 0 /s). Bucovina prezinta cel mai

Se observe din tabloul Nr. 3, ca procentul populatiei satesti stabilite in alte

Populatia nascuta Populatia nascuta in alte provincii in provincia ressi stabilite in pectiva si stabisatele din proviniita in satele altor provincii cia respective
(2)
66.231 24.184 17.358 6.886

Balanta
(4)

(3)
35.055 38.484 22.892 18.228

Vechiul Regat Transilvania Basarabia
Bucovina

+ 31.176

- 14.300

- 5.534
- 11.342

Cercetand cifrele acestui din urmd tablou, constatam ca numarul locuitorilor din provinciile unite stabiliti in satele din Vechiul Regat este mai mare decat acela, pe care Vechea Romanie 1-a trimis in satele noilor tinuturi. Acest sens de miscare catre satele Vechiului Regat poate fi explicat in primul rand, prin suprapopularea mai accentuate a noilor provincii. inteadevdr, atat Bucovina, cat si majoritatea tinuturilor transcarpatice sunt caracterizate prin fdramitarea excesiva proprietatilor taranesti. in ceeace priveste Basarabia, de§i nu putem vorbi de suprapopularea
4) Exclusiv cei cu locul de nastere nedeclarat.

396,

absoluta a acestei provincii, dat fiind ca suprafata medie a proprietatilor taranesti este destul de ridicata, taranii acestei provincii primind cele mai intinse loturi de improprietarire, totusi, din cauza secetelor repetate, a lipsei inventarului agricol a prelucrarii irationale a pamantului si a nivelului scazut al preturilor produselor agricole, rentabilitatea

agriculturii in aceasta provincie a fost in anii de diva reforma agrara extrem de seazuta, o parte din taranii improprietariti fiind nevoiti sa-si vanda loturile si sa caute mijloace de trai in alte tinuturi. Ca sä ne dam seama de modal cum s'a facut schimbul de populatie sateasca intre provincii pang in momentul ultimului recensamant, prezentam alaturat 5 cartograme in care sunt aratate proportiile ce reprezinta in populatia sateasca a fiecarei plasi locuitorii
nascuti in provinciile vecine. In cartograma Nr. 1 este aratat schimbul de populatie sateasca intre Basarabia si Bucovina. Acest schimb, intre doua provincii s este de proportii modeste. In satele
Bucovinei s'au stabilit un numar de 1.123

1.- -3

basarabeni, ceea ce reprezinta 18 locuitori la fiecare 10.000 de locuitori ai satelor bucovi-

nene. Cei mai multi s'au stabilit in judetul Cernauti. In plasile vecine (Prut si Nistru), proportia basarabenilor atinge maximum
(abia 6 °/00, respectiv 50/00). In plasa Cosminului a aceluia§ judet, proportia basarabenilor r --i _ 1 scade la 4 ° /00. In restul plasilor bucovinene :543 - PA. epN ea nu intrece 2 la 10.000, in satele Basarabiei s'au stabilit 2.534 bucovineni, sau 1 0/00. Cei gsv ,444n
I

mai multi din ei, cum este si firesc, s'au stabilit in Nordul provinciei vecine, in sudul ei fiind aproape inexistenti. Cea mai mare proCartograma Nr. 1 Bucovina si Basaportie (5 °/00) a locuitorilor nascuti in Buco- Schimbul de populatie sateasca intrein provincia vecina Proportia locultorilor nascuti vina si stabiliti in satele basarabene o consta- rabia. fath de totalul populatiel plasil respective. tam in plasa Lipcani a judetului vecin Hotin. In cartograma Nr. 2 este reprezentat schimbul de populatie sateasca intre Basarabia si Vechiul Regat. Schimbul intre aceste doua provincii era mai intens. 18.775 de basarabeni s'au stabilit in satele Vechiului Regat, comunele rurale basarabene, primind in schimb
Dobrogei si in plasile vecine ale Moldovei. In Oltenia departata numarul for este minim. Cea mai mare proportie de locuitori basarabeni stabiliti in satele Vechiului Regat o gashn in plasile Gurile-Dunarii jud. Tulcea (34 °/00), Mangalia si Ovidiu jud. Constanta (270/00), Casim jud. Caliacra si Codru jud. Iasi (23°/00). Cea mai mare proportie de regateni stabi-

12.763 regateni. Cei mai multi basarabeni s'au stabilit in regiunile subpopulate ale

liti in satele Basarabiei o gasim in plasile vecine din judetele Cahul, Balti si Hotin. Proportia maxima a regatenilor atinge abia 11%0 in plasa Cantemir, judetul Cahul. Proportii mai ridicate in plasile de frontierd se explica prin prezenta unitatilor graniceresti. Cartograma Nr. 3 arata miscare de populatie sateasca intre Vechiul Regat si Buco-

vina. Numarul bucovinenilor stabiliti in satele din Vechiul Regat se ridica la 12.392; satele bucovinene au prima in schimb 4.404 regateni. Locuitorii nascuti in Bucovina s'au
stabilit in satele regiunilor vecine din nordul Moldovei. In sudul acestei provincii numarul for este prea mic ; in Muntenia, Oltenia si Dobrogea ei nu se gasesc aproape de loc. Cele

mai mari proportii de bucovineni stabiliti in satele Vechiului Regat, fata de populatia plasilor respective le gasim in judetele Botosani, Baia, Dorohoi, Iasi si Neamt. Maximum

it constatam in plasile Muntele (jud. Neamt)-22 °/013§iJijia (jud. Botosani)-20 °/00. Numarul regatenilor stabiliti in satele bucovinene este destul de redus, ceeace este explicabil de altfel

397

dat fiind suprapopularea satelor bucovinene. Cei mai multi s'au stabilit in pla§ile vecine: Dragomirna din judetul Suceava (33°6) Si Dorna din jud. Campulung (1ro()) Cartograma Nr. 4 ne infati§eaza schimbul de populatie rurala intre Bucovina §rTransilvania. Acest schimb intre doua provincii suprapopulate nu putea fi insemnat. Bucovina a trimes in satele Transilvaniei 3.302 locuitori, primind in schimb in satele ei un fulmar de 1.359 transrlvaneni. Majoritatea transilvanenilor s'a stabilit in pla§ile vecine: Dorna

Proportia locuttorilor nascutt in provincia vecina fatA de totalul populatiei pla0i respective

Cartograma Nr. 2 Schimbul de populatle sateasca intre Vechiul Regat §i Basarabia

§i Moldova din jud. Campulung §i Putila din jud. Radauti. Proportia for maxima, ajunge
judetul Nasaud. in afara de aceste regiuni, un numar de bucovineni s'a deplasat in judetele

210/00 in plasa Dornei. Bucovinenii s'au stabilit in regiunile vecine, in special in

departate ale Transilvaniei (Hunedoara §1 Severin), gasind posibilitati de plasare in industrie. Cea mai mare proportie a bucovinenilor stabiliti in satele din Transilvania o gasim in plasa Bargaului din jud. Nasaud (130/0

398

Cartograma Nr. 5 ne arata miscarea de populatie intre Vechea Tara si provinciile transcarpatice. Examinand-o, observam ca schimbul de populatie intre aceste 2 provincii mari, si mai ales emigrarea transilvdnenilor spre satele din Vechiul Regat a avut proportiile cele mai mari dintre toate miscdrile interprovinciale. 35.064 transilvdneni s'au stabilit

in satele din Vechiul Regat, comunele rurale din Transilvania, primind in schimb un numar de 17. 888 de regateni. In Mara de plasile vecine. un numar apreciabil de transit-

- ,97e

A

kart* 8 /z.110

1.102 0 /97
WOOeJfe c'e7..

1,

st1-

=,.. _____

-

-..-.s_.

s. r,_;,
1

rtL.

,

--%

.--'''',

r..- --- -, - -,
_,,

...',..'s ...---I-- 2; _ _, r__111/4....;
N

,,
j

-3,

1

. , ,....
1

.. i-s<- ''- ---"'-_...7.-1 -_- -s, ' .(
.....
...
.
%

' ''''
%

,i,.,
'

1.

;

1

(-1

*

. -1
%

S.
1

.

r

.

1

.. *
/:.1
,:_Y_A::.

.1.,

.
- 1----.-. . .

,_ , ,.--s, ., . ---- ss .,' \ ...

,

;

%.-", ..'

'

.

t

:

,
"

r

:2( .'-7
s

.. 's

:

1/4 .

;

Cartograma Nr. 3 Schimbul de populatie sateasca intre Vechiul Regat §1 Bucovina Proportia locuitorilor nascuti in provincia vecina iata de totalul populatiei pla0i respective

vaneni s'a stabilit in regiunile subpopulate ale. Dobrogei 5i Baraganului, in regiunea industriald a Prahovei precum Si in imprejurimile capitalei. Cele mai mari proportii de transit-

vaneni stabiliti in satele din Vechiul Regat le gasim in plAsile Sinaia-Prahova (111

0/00), Filipesti-Prahova (400/00), Cozia-Valcea (340/00) Si Muntele-Bacdu (320/00). In judetele ,,Constanta, Tulcea, lalomita si Braila s'au stabilit aproape 10.000 transitvaneni. In ceeace priveste emigrarea regAtenilor in satele din Transilvania, observam din cartograma ca, ei s'au stabilit in regiunile imediat vecine si in special in judetele

399

Bra§ov, Fagara§, §i Ciuc. Proportia for ajunge la maximum In plasa Sacele din judetul Bra§ov (28 ° / ®). In restul pld§ilor regatenii sunt raspanditi aproape uniform (50-150 de locuitori de plasa).

Am examinat mai sus mi§carea interprovinciala a populatiei sate§ti. Dat fiind ca aproape toate tinuturile romane§ti sunt relativ suprapopulate, iar industria nu este desvoltatd In mediul rural, aceasta mi§care nu poate avea proportii insemnate. Taranu
1- 700 Pt + 377.0

11.1N:j4

10

EZZ 8-1270e
1.7-19 ND
pe.rete ZeXp
NI;
41%

-11

811.

..-12 1

.1

1'r

""""

,

r rL).:
e
--,
I

-"1"-/
T
.3.
eI J

/

I

4

ir:;:rioey
*Is

\,e'
r
,

\
"Zn--

s-

("N
.

f---

. . ).,t

,
, ,...-7,,...._
1

yr

r.......

.

v"---2., '...--..-1,,._
,,,

/ r,-'1
,

.,

._.:-.1-...., 9`7..1 \ .4----" 3..."- ,....,...,

,

r-% .....- ,
76.% 1____.7

1 .1=-0k
.;,"'"

;

k

.

..___

-. -__A. .

... ._ ,-

....

.- s, .....
...*1

-.
J
I

-4 --, -:_ I -7. -. -a

A-4

..."-

'% r
i.

, _,
-%

,

-sd'Iri-'37- '
1

....

7i
\
,

-,.
71
../..,,

,..---. - _.
- -1 .../--7--"----r

:-36

s

l'---r-.1.----70
1

t

,.

1

.
I,

%. Os,t
v;

\ .4'
1.,...,,

--.

s

i.

y

_ i T-.. ,- .....-r ..... _.,..17..-.1'....w.
..__ ./

_7,-- .:,.=.. Al
s- -,- -' ..-_ -21
,

7

.:t1;r:.----e" '''' .41-__: ''',::-. \-/ %- ,L.- y.7.7(
0

I-

0-- -;

1%

t.,...,,

I

."..c..::

,...

;

1-='
,
1

.

'

,

.

Cartograma Nr. 4 Schimbul de populatie sateascA intre Transilvania ¢i Bucovina Proportia locuitorilor nascuti in provincia vecina fag de totalul populatiel pla§li respective

roman, care are curajul sa se desprinda dela satul lui natal, negasind posibilitatea de a se ocupa de agriculture In altd parte, este nevoit sa-§i schimbe ocupatia, mutandu-se in centre urbane, unde are perspective mai mad §i mai felurite de ca§tig. InteadevAr, din totalul de 2.115.049 locuitori stabiliti in alte judete decat acelea unde au fost nascuti, numai 867.227 au rAmas in mediul rural, iar restul de 1.247.822 an fost gasiti stabiliti in diferite ora§e. Din totalul de 415.780 locuitori nascuti In Romania'

400

care §i-au schimbat provincia, numai 114.649 s'au stabilit in diferite sate, iar restul de 301.121 au fost gdsiti in centre urbane. Dupd cum am vdzut din primul tablou, aproape 1/2 din populatia urbana este ndscurd in alte localitati. Prezenta populatiei straine poate fi u§or descoperitd, daca examinam distributia pe varste a locuitorilor urbani. Varstele productive ale populatiei urbane sunt neproportional umflate, fatd de numarul copiilor §1 cel al bdtranilor, trddand

Cartograma Nr. 5 Schimbul de populatie sateasca intre Vechiul Regat ci Transilvania Proportia locuitorilor nascuti in provincia vecina fata de totalul populatiei pla§11 respective

astfel existenta unei populatii imigrate. Cu cat centrul urban este mai mare, cu atat disproportia Intre numarul locuitorilor de varste productive §i numarul copiilor este mai
insemnatd.
Tabloul Nr. 5.

Populatia pe grupe de varsta in 1930
Populaiia Populatia Populalia Bucuretti- restului
for
(2)

(in 0/o fail de totalul populatiei respective)

Grupe de varsta
(1)

°raptor
(3)
39,6 46,0 14,2
100,0

rural&
(4)
47,8 38,9
13,3
100,0

0-19 ant 20-49 ani peste 49 ant
Total .
. .

328
54,3
12,9

100/)

401

De sigur, nu toate unitatile, declarate urbane, pot se atragA populatia straind, ofeindu-i mijloace de ca§tig. In unele ora§e, unde industria nu este desvoltatd, procentul populatiei autohtone intrece pe cel al comunelor rurale.
Tab lout Nr. 6.

Procentul populatiei autohtone In unele ()rale mica, in 1930

ComunA urbanA
(1)

Numarul populallei locultorilor autohtone
(2)
7.771 6.305 12.331 13.169 10.748 10.879

0o

(3)
93,5 90,1 89,2 89,1 88,9 88,7

Plenita Slanic Comrat

BMW'
Darabani Zimnicea

Din contra, in centre urbane importante, proportia populatiei locale este scazuta.
Tabloul Nr. 7.

Procentul populatiei autohtone in ora§e de peste
50.000 locuitori

ComunA urbana
(1)

Numarul populatiei locuitorilor autohtone
oP

(2)
59.164 91.580 82.687 100.844 77.181 639.040 59.232 112.427 51.495

(3)
26,4 31,1 34,7 35,6 40,2 40,8 41,5 45,1 45,5 48,2 49,0 52,8 53,4 54,9
61,9

Constanta

Timisoara
Oradea Cluj

Arad Bucurestl Brasov Cernauji Satu-Mare Craiova Galati
iall

63215
100.611

102.872

Braila Ploesti
Chisinau

68.347 79.149 114.890

Cel mai mare procent de populatie imigrata it constatdm la Constanta, ora§ in plind desvoltare. Urmeazd apoi ora§ele ardelene. Se observd ca Bucure§tii, de§i se deta§eazd net de centrele urbane ale provinciilor de peste Carpati, prezinta o proportie mai ridicatd de populatie autohtone. in orasele ardelene, industria, principala atractie a populatiei rurale, este relativ mai desvoltatd Si natalitatea mai redusa, decat in ora§ele din Vechiul Regat. Datoritd acestor fapte, proportia populatiei autohtone in aceste ora§e este mai scazutd. Cel mai mare procent de populatie autohtond it gasim in Chi§indu, al doilea ora§ al Romaniei dupd numarul locuitorilor. Capitala Basarabiei, ca §1 restul ora§elor din

aceasta provincie, este mai mult centru administrativ, decal centru industrial sau comercial.

Ca se vedem de unde se alimenteazd populatia ora§elor, Om mai jos, in tabloul 8, distributia procentuald a locuitorilor urbani dupd locul na§terii.

402

Tabloul Nr. 8.
Nfiscuti

Populatia urbana dupe locul na§teril, in 1936
Ngcuti
Nascuti in aceeagi provincie
B.

(in procente fats de totalul populatiei respective)

Provincia
(1)

in azeeagi

localitate
B. (2)

in acelagi judet
B.

Nascuti

provincii
B.

in alte

Nascuti

in strainatate
B. (10)

Nedeclarat
B. (12)

v.
(3) 53,2 63,2 50,4 51,6 59,7
71,1 58,0

F.
(5)
14,9 17,9 9,7 17,8 12,9 9,0 14,9

F.
(7)

F.
(9)

F.
(11)

F.
(13)
0,5 :0,4

(4)
14,0 19,5 10,0 15,3 11,7 7,9 11,8 19,4

(6)
30,7 7,9 15,66) 16,65) 13,2

(8)

Romania Oltenia Muntenia Dobrogea Moldova

Basarabia Bucovina Transilvania Banat Crigana gi Maramures

49,5 56,9 47,0 45,8 56,1 64,4 55,7 40,3 36,3 42,2

25,9 6,0 13,3 9 12,85) 12,8
9,4 13,4 25,86) 18,86) 12,56)

17,8 22,6 14,1

10,8 22,6 10,9

5,1 2,1 3,9 7,2

5,5 1,7 3,2 6,5
1,5 7,2

0,7 0,8
0,9
1,0

0,8 0,4
OS 0,4 0,4 0,4 0,6 0,2

163
12,4 12,8

12$
2,9 5,0 3,3 3,0 1,6

2,0
6,1

0,7
0,7

8S
12,2

68
4,2 11,6 11,8

83
5.1 14,6 15,0

43,5
38,4 44,5

2Z6
25,5

20,9 24,6 26,2

28,39
21,06) 15,26)

7,3 7,8 5,0

0,7 0,5 0,7 0,3

Examinand cifrele tabloului 8 observam, in primul rand, ca in toate provinciile procentul femeilor autohtone este mai ridicat decat cel al barbatilor. Dintre toate provinciile, Basarabia prezinta cel mai mare procent de populatie autohtona, provinciile transcarpatice, cel mai mic, Vechiul Regat gasindu-se la mijloc. Cele mai marl proportii ale locuitorilor, care au imigrat in orase din judetul respectiv si chiar din provincia respective, le gasim in tinuturile de peste Carpati. Cel mai mare procent de populatie venita din alte provincii i1 constatam in Muntenia, datorita populatiei imigrate in capitala tariff. Cele mai reduse proportii ale populatiei din alte provincii le observam in orasele ardelene. In orasele din Banat §i Crisana-Maramures, numarul locuitorilor nascuti in strainatate intrece numarul locuitorilor imigrati din alte provincii romanesti (Vechiul Regat, Basarabia §i Bucovina). Populatia ora§elor ardelene, care, dupe cum am vazut

mai sus, prezinta cel mai mic procent de locuitori autohtoni, este completata prin
exhodul populatiei rurale din acela§ judet sau aceeasi provincie.

tabloul 9, numarul locuitorilor nascuti inteo provincie si stabiliti in alta.
Tabloul Nr. 9. Mi§carea interprovinciala a populatiei urbane

Ca sa vedem mai clar miscarea interprovinciala de populatie urbana, dam, in

Populatia urbana nascuta in
(1,

Total7)
(2)
3.434.203 1.866.966 968.149 377.440 221.648

Provincia

Din care stabiliti in Alte provincii
Total
(4)
301.121 69.770 137.817 61.397 32.057

de batting
(3)
3.133.082 1.797.196 830.252 316.043
189.591

Vechiul Regat
(5) 208.656
131.093 51.089 26.474

Transilvania
(6)
44.466 34.296 5.625 4.545

Basarabia
(7)
28.079 23.473 3.568
1.038

Bucovina
(8)
19.920
12.001

Romania Vechiul Regal

Transilvania Basarabia Bucovina

3.236 4.683

Examinand tabloul Nr. 9, observam Ca, din totalul populatiei urbane nascute in
Romania, 910/0 erau stabiliti in orasele provinciei de basting, iar restul de 9°/0 s'au mutat in alte provincii. Cel mai mare procent de locuitori stabiliti in orasele altor provincii it prezinta locuitorii nascuti in Basarabia, din care 83,8 °/,, au ramas locuitorii oraselor basarabene, iar restul de 16,20/0 s'au stabilit in centrele urbane ale altor provincii. Locuitorii
5) Nascuti in Muntenia gi Dobrogea. 6) Nascuti in Transilvania, Banat gi Critana- Maramuret. 7) Exclusiv cei cu locul de nagtere nedeclarat.

403

nascuti in Bucovina §i stabiliti in ora§ele altor provincii reprezinta 14,5°/s din totalul locuitorilor urbani, nascuti in aceasta provincie. Pentru Transilvania procentul respectiv
se ridica la 14,0 ° /0. Populatia urband nascutd in Vechiul Regat dä cea mai mica proportie

a locuitorilor stabiliti in alte tinuturi (3,3°/0). Din totalul de 301.121 locuitori urbani,
care §i-au schimbat provincia natald, 208.656 (69 ° /0) s'au stabilit in Vechiul Regat, 44.466 (15 ° /0) in Transilvania, 28.079 (9°0 in Basarabia §1 19.920 (7 °/s) in Bucovina

Fdcand balanta populatiei stabilite in ora§ele diferitelor provincii romane§ti §i

provenite din alte provincii §i a populatiei nascute in aceste provincii §1 stabilite in ora§ele

altor regiuni, obtinem situatia aratatd in tabloul 10.
Tabloul Nr. 10
Populatia stabilite Populatia nAscuta in ora§ele pro- in provincia resvinciei respective pectiva 111 stabiiii proveniti din liti in orailele alte provincii altor provincii
(2)
203.656 44.466 28.079 19.920

Provincla
(1)

Balanta
(4)

(3)
69.770 137.897 61.397 32.057

Vechiul Regat Transilvania Basarabia Bucovina . ..

+ 138.888
93.431 33.318 12.137

Prin urmare, §1 in cazul ora§elor, observam aceemi caracteristica : numarul locuitotorilor provinciilor unite, stabiliti in ora§ele Vechiului Regat, este mai mare decat acela
pe care Vechiul Regat 1-a trimes In ora§ele noilor provincii. Din totalul de 208.656 locuitori

stabiliti In ora§ele din Vechiul Regat, 101.229 locuitori (490/0 s'au a§ezat in capitala. (Dintre ace§tia 81.790 transilvaneni, 11.239 basarabeni §1 8.200 bucovineni). Comparand numarul locuitorilor imigrati in capitala cu numarul total al locuitorilor provinciilor unite, stabiliti in ora§ele Vechiului Regat, obseryam o caracteristica interesanta : procentul transilvdnenilor stabiliti in capitala, fats i.s.:v. de totalul locuitorilor nascuti in aceasta .......... .., provincie §i imigrati In toate ora§ele din
.:.::
..t.....,:::,..

'7:: -_ _,__ _,_.:_7

Vechiul Regat, se ridica la 62 ° /0i procentul

respectiv al bucovinenilor este de 310/0, tar al basarabenilor numai de 22°/0. Prin urmare, principala atractie a Vechiului Regat pentru locuitorii provinciilor transcarpatice 11 constitue Bucure§tii. Basarabenii §i bucovinenii se stabilesc de preferinta in alte ora§e ale Vechiului Regat. Chiar dacd am scadea din populatia nascutd in provinciile noui §1 stabilite in ora§ele Vechiului Regat pe locuitorii stabiliti in Bucure§ti, pe motivul cd, capitala

Cartograma Nr. 6 Schimbul de populatie urbana intre Basarabla §1 Bucovina. Proportla locuitorilor nRsculi in alts provincie fall de totalul populatiet urbane a judetului respectiv

tarii apartine tuturor provinciilor §i in

acest caz, restul ora§elor din Vechiul Regat a primit mai multa populatie din provinciile alipite, cleat a dat ormelor acestor provincii. Ca sä vedem localitatile, unde s'au stabilit locuitorii care §i-au schimbat provincia de ba§tina, am prezentat in cartogramele Nr. 6-11, proportiile ce reprezinta in populatia ord§eneasca a fiecarui judet locuitorii nascuti in provinciile vecine. In cartograma Nr. 6 este schimbul de populatie, stabilia in ora§e, intre Basarabia §i Bucovina. Se vede din aceasta cartogramd ce mi§carea de populatie intre aceste cloud

404

provincii a fost de proportii modeste. In total, in maple tucovinei s'au stabilit 4.68
basarabeni, iar in ora§ele Basarabiei 1.038 bucovineni. Aproape toti basarabenii imigrati in Bucovina (4.253), s'au stabilit in ora§ele judetului Cernauti (in special in Cernauti), unde ei reprezinta 32 °J0c, din totalul populatiei urbane a acestui judet.Cei mai multi bucovineni s'au stabilit in Chi§inau (313), BA lti (259) §i Hotin (169). Fata de populatia acestor ora§e, cea mai mare proportie o gasim in Hotin (11 °/00)

Regat intrece numarul regatenilor stabiliti in comunele urbane ale Basarabiei, proportia regatenilor stabiliti in ora§ele basarabene, fata de populatia urband a Basarabiei este superioara procentului locuitorilor nascuti in Basarabia §1 locuind in comunele urbane ale Vechiului Regat. Astfel cei 3.604 regateni stabiliti in oraple judetului Cetatea-Alba reprezinta 960/00 din totalul populatiei acestor ora§e, 5.764 regateni din ora§ele judetului

Ismail reprezinta 76°6 proportia respective a celor 2.277 regateni stabiliti in ormul Balti este de 75°/00, iar a celor 7.805 locuitori nascuti in Vechiul Regat §i stabiliti in Chi§inau §1 Caldra§i-Targ 72°6. Proportia locuitorilor nascuti in Basarabia §i imigrati in ora§ele din Vechiul Regat este in general cu malt mai modesta. Numai in municipiul Galati cei 10.719 basarabeni imigrati reprezinta o proportie insemnata (106 °/00). In restul ora§elor ei reprezinta o proportie mai redusa de 70°6. Cei 7.455 basarabeni stabiliti la la§i reprezinta 69°/00 din populatia oraplui respectiv, cei 3.205 de locuitori

.....h...

..../.....A....c......././-

I
...,....)
__..,,,,,
t,

.

.;:7,,,,,

Vc.------"-V-.-----,r-...d-"--2.4,,

- - --t
i..

,7,___:tL,T__-`"7"_ - _:47,--_,
1- .4

6__;::_-----_
...
._-_,,

---

-----7--

-_-="------J

-----::->:::-_,7"--7--

-\-7

, -,
C.

2-'1;

/

..1

.,-=r- ,..,... -....--

"

01.467

1=1 r--1 ;0 -19X.
20-39%. 44,69,X.

litkne-Ve.132*

Cartograma Nr. 8 Schimbul de populatie urbana intre Basarabia st Transilvania Proportia locuttorilor nascuti in alt8 provincie fata de totalul populatiei urbane a judetutut respectiv

provinciei rasaritene, stabiliti in ormele judetului Constanta, reprezinta 390/co, iar cei 11.282 locuitori basarabeni din Bucure§ti §1 Oltenita nu reprezinta decat 17%0 din populatia respective. Proportia basarabenilor este mai ridicata in ora§ele vecine : Barlad
(62 °/00), Vaslui (idem) §i Tecuci (53°/00).

In cartograma Nr. 8 este reprezentat schimbul de populatie urbana intre Basarabia §i Transilvania. Din tabloul Nr. 9, observam ca numarul basarabenilor stabiliti in centrele urbane din Transilvania se ridica la 5.625 locuitori, iar numarul transilvAnenilor stabiliti in ormele Basarabiei este de 3.568. Vedem deci, ca acest schimb este de proportii reduse. Cel mai mare numar de transilvaneni 11 gasim in ora§ele judetelor Lapu§na (1.468), Ismail (630) §i Cetatea-Alba (553). Cea mai mare proportie fate de totalul locuitorilor o constatam in Soroca (16 °/00) §1 Cetatea-Alba (150/00). Cel mai mare numar de

406

basarabeni, stabiliti in ora§ele provinciilor transcarpatice, se constata in Timi§ (930), Sibiu (608), Bihor (575) §i Cluj (516). Cele mai marl proportii le gasim in Sibiu, Fagara§
(cate 12 °/00) §i Severin (110/00).

Cartograma Nr. 9 ne infati§eaza schimbul de populatie ord§eneasca intre Bucovina §i Vechiul Regat. Numarul bucovinenilor emigrati in Vechiul Regat §i stabiliti in ora§ele lui se ridica la 26.474; in sample bucovinene au fost recensati in schimb 12.001 regateni.

Jeid S

5-9

-......,

-'4

'

\ lialioer/eJoX
% ,

M

7o /11.70. ao -3.9

4o -69%a

-,1,_----- -4
4,,

A_ _ a
tt:.,), Z.:Z.s'' c "2"

,
1

:

ti-2--_

____, -

.- ,I

\

37.....='--

r -,,
:

..,,-S,
!

, .

,

. --t

--.433 _. _.._ ,- '. L -- - - T -- ---- ,./-**-../...,_____-- -.---.. \ ,__-- _r_ _ -r ._ __ . _ _.... _ .-I

-.. ."....7d 3=3

i I

st

%

1

-1.1

._
,

____.

...__

.._.- s__-

A..

-L.- - -_.-

, .

\
I

,

,ts..
3,

,

.

i

\

( -1..
.
1

1
I..
I,

"' - --I

,,,__ x, .7......6,.._,vr, ,,
.--......-.) .)

.^._ , .

\
t

,'
/

B

\
ts
ts

,....4
1

't

t

5

,
-4,

1

I

t

t

..,
L ..
.

.

\

1

t
,

,I

%.

ta,..
1

N

......
-...._ -......4:

/ - ,-.., A-7- .... :. ---; . 7 -,

't____-

5..

Cartograma Nr. 9

Schimbul de populatie urbana intre Vechiul Regat si Bucovina Proportia locuitorilor nascuti in provincia vecinA fats de totalul populatiei urbane a Judetului respectiv

Aproape 12.000 bucovineni s'au stabilit in ormele judetelor Moldovei de Nord (Dorohoi, Boto§ani, Baia, Neamt Roman, §iIa§i), 8.200 au fost recenzati ca locuitorii Bucure§tilor, la Galati, aproape 600 in judetul 1.343 au fost gasiti in ora§ele judetului BacAu, 1.138 Prahova etc. Cea mai mare proportie fag de numArul locuitorilor ora§elor respective o
gasim in judetul Roman (560/00) §i Baia (46 °/00).
4

407

Din cei 12.000 regateni gasiti in oraple Bucovinei, 9.062 s'au stabilit in municipiul Cernauti, 839 in ora§ul Suceava, iar restul au fost rdspanditi prin alte ord§ele. Proportiile maxime ale regatenilor fata de totalul populatiei urbane respective, le gasim in judetele Cernauti, 710/00 §i Suceava 44 °/oo
_rub 5 °A.

I1

-I

5 -.9%.
70 - 19

.73: 20 -39%.

.______ %--, -,----, ./...7 _ __-17..eP -1- - --' --"s

i I.-

:

ta=2 peste7o7"

40 -G9 70,,

tc

...--,
4P
f--

- - -.s
--I

As.//
i

4.4;

0....N

or''''''''N,
....

%

%.

. ,

\.7 --- -- ....L'S.` ... ...zst=.1. -,-__.......

t___ ,

1.----1-.-__'7
I

....
.

i

I

...II

--- - ,. ....," _ __ _ ---- -- _--_--...--), _, _. _ _ _ _ _ ,- _ _ - - - -..-- r.At. r --._ _ -r-...--- , -e , r - -,._ , . ;
C- -- _ __
__ .

1-_-_- _, __1 _ .
.. --)e--,_ _- < . _k... _
,...
I

_-,.......A

-4,

,..- /

'7,_., -.. ... ...... /
I

1.11:.11:44%..,--

....7 ---

Z .1% tit***

,

A.
is

--,..._,... -__ _ ,......_,.. _
I

..'
I

--"
s .,
%

,

-.

.

Or'.

%

...
11

Oo %

/ .._ .0_ _ .

!___% _ 4e, ..-.--.% f.. ' /.. ..... i s___-- ---1 -- sr' ' I' ......_-., r - -Ir- -.......,-..., _ -A , : ... I s-i _ _....1 A_
I___ I
%

,,, ,...._%, ....' %,.7.7.- A IZ/ '"I'L.._ . --. -- -7

.....

.

.7" ......

,
t
1

..

0.

;.... s s ,
1.
s ....

I

I
.

...,t

\
I
.
0

s ....

.5.

-s,--_

ti
1-

1
/
I

...A., a,

5 1

-. -."'.... s.L

71-_% --_:_l N.,,-.... j_ _ -1 ri---:----- .. I-s'''.,1, --;--------I.14.77 __
4

clo ,.../ ..

'--- ,
"2.-.

_.
I

... .s.

f _, ... , ' .-

1

r L

t .. '

LA.;
.....

\----_.7"7"--

4.1

i - _}
,
1

.....

/
1

s----I

Cartograma Nr. 10. Schimbul de populatie urbana intre Transilvania si Bucovina. Proportia locuitorilor nascuti in provincia vecina fats de totalul populatiei urbane a judetului respectiv.

in cartograma Nr. 10 este al-Mat schimbul de populatie urband intre Bucovina §i Transilvania. fn centrele urbane ale Transilvaniei s'au stabilit 4.545 bucovineni, ora§ele din Bucovina primind in schimb 3.236 locuitori nascuti in provinciile ardelene. Se vede, prin urmare cd mi§carea de populatie urband intre aceste cloud provincii nu a fost prea intensa. Cel mai mare numar de bucovineni it gAsim in Oradea 676 (din care 593 bar541 etc. 485), in Cluj bati), maple judetului Hunedoara 675 (din care in Deva Proportia maxima, pe care bucovinenii o reprezinta fats de populatia totald a ora§elor 160/00. Cel mai mare numar de transilvarespective, o gasim in judetul Hunedoara

408

neni,.stabiliti in ora§ele Bucovinei, 11 gasim in judetul Cernauti 2.042 §i Campulung 800. In acest din urma judet ei reprezinta 263/00 din totalul populatiei urbane respective, pe cand in Cernauti abia 16%0. In restul judetelor numarul for este inai mic. In fine, din cartograma Nr. 11 se vede schimbul de populatie urbana intre Vechiul Regat pe deoparte §1 Transilvania, Banat §i Cri§ana-Maramure§ pe de alta. Ca §i in cazul sateler, observam ca schimbul intre aceste cloud provincii a fost cel mai intens. 131.093 transilvaneni s'au stabilit in ora§ele Vechiului Regat, iar in centrele urbane ale provinciilor transcarpatice an fost gasiti 34.296 regateni. Peste 60°/0 (81.790) din transilvaneni,

stabiliti in ora§ele Vechiului Regat, au fost recensati ca locuitorii capitalei, 9.258 au

Cartograma Nr. 11 Schhnbul de populatie urbana 1ntre Vechlul Regat Qi Tranailvania. Proportla locuitorilor nascuti in provincia vecina fatA de totalul populatlei urbane a Judetului respectiv.

in ora§ele judetului Constanta, 4.255 fost gasiti in ora§ele judetului Prahova, 6.271 in Dolj, 4.064 in Galati etc. Cele mai marl proportii ale transilvanenilor fata de totalul populatiei urbane ale judetului respectiv, le gasim in Ilfov (128 ° /00), Prahova (79 ° /00) §i Constanta (770/00 Cei mai multi regateni s'au stabilit in ora§ele marl ale Transilvaniei: Bra§ov 4.592 locuitori, Timi§oara 4.053, Sibiu 3.721, Cluj 3.486 etc. Cele mai 101%0, Bra§ov marl proportii de regateni le gasim in ormele Fagara§ 77 °/oo §i
Sibiu
750/00.

Din cele de mai sus ar ree§i ca cea mai intensa mi§care de populatie interprovinciala este din Transilvania spre Vechiul Regat. Intr'adevar, cel mai mare numar de locuitori stabiliti in alte provincii, 11 constitue transilvanenii. Din totalul de 301.121 de locuitori ce §i-au schimbat provincia, 176.381 revine transilvanenilor, 104.825 rega-

409

tenilor, 84.289 -- basarabenilor si 50.285 bucovinenilor. Raportand insa aceste cifre la totatul locuitorilor nascuti in provincia respective, ajungem la alta concluzie.
Tabloul Nr. 11.

Proportia emigrantilor fats de locuitorii nascuti
in provincia respective{
Numdrul locuitoNumdrul locuito0o

Pros, 1 n c i a
(1)

rilor nascutt in
provincia respective
(2)
8.495.746 5.485.307 2.837.831 849.375

rilor stabiliti in
alte provincii
(3)
104.825 176.381 84.289
50.285

emigrantilor fati de totalul locuitorilor
(4)
1,2 3,2

Vechiul Regat Basarabia Bucovina

Transilvanla .....

.

. .

.

3,0 5,9

Curentul de emigrare in alte provincii la populatia bucovineand este mai puternic decat la transilvdneni, care ocupa al doilea loc. Cea mai slabd tendinta de a se stabili in alte provincii se observd la regdteni. Una din cauzele acestui fenomen este suprapopularea mai acute a satelor bucovinene. Tabloul 12 ne confirmd acest lucru.
Tabloul Nr. 12. Mediul in care s'au stabilit locuitorii ce §1-au schimbat provincia
Locuitorii stabiliti In comunele rurale
oh,

Provincia
(1)

Totalul locuitorilor care si-au schimbat provincia
0/0

Locuitorii stabiliti in comunele urbane
0

Locuitorii stabiliti in cap itaId
0/0

(2)
104.825 176.381 84.289 50.285

(3)
100,0 100,0 100,0 100,0

(4)
35.055 38.897 22.892 18.228

(5)
33,5 22,0 27,2 36,2

(6)
69.770 56.107 50.158 23.857

(7)
66,5

(8)
81.790

(9)

Vechiul Regat

Transilvanla Basarabia
Bucovina

31,7 59,5 47,5

46,3
13,3 16,3

11.239 8.200

Se observe din tabloul 12, ce bucovinenii reprezinta cel mai ridicat procent al locuitorilor stabiliti in comunele rurale, iar transilvdnenii cea mai mare proportie a locuitorilor stabiliti in capitald. Locuitorii din Basarabia se stabilesc de preferintd in alte orase. Afluxul locuitorilor basarabeni cAtre centrele urbane din Vechiul Regat se datoreste nu numai satenilor, ci si in bund parte ordsenilor provinciei rasdritene. Orasele din aceasta provincie, centre aproape exclusiv administrative, descresc ca aglomeratii de populatie. Astfel se explica procentul ridicat de populatie functionareascd, nascuta in Vechiul Regat si procentul minim de locuitori atrasi din acelasi judet (vezi tabloul Nr. 8).
Vom sublinia mai jos cele mai importante concluzii, trase din cifrele culese cu
ocazia recensamantului general al populatiei din 1930. Aproape un sfert de populatie romaneasca era recensata In altd localitate decat cea de nastere. Jumatate din ea si-a schimbat resedinta in interiorul aceluiasi judet. Majoritatea din aceasta din urma categorie s'a mutat in satele vecine (fenomenul exogamiei). Totusi existd tendinta, destul de pronuntatd a locuitorilor sateni de a se stabili in resedinta judetului. Acest fenomen se observa mai clay in regiunile transilvAnene, datorita

industriei mai desvoltate in centrele acestor regiuni. Din contra, orasele basarabene, centre administrative, atrag cu mult mai patina populatie din judetele respective.

Dintre a doua jumatate a populatiei, care si-a schimbat resedinta, 16 010 reprezinta pe cei ndscuti in strainatate, 640/a an schimbat judetul in limita aceleiasi provincii, iar restul de 20% s'au mutat in alte provincii. Dintre acestia, majoritate s'a stabilit in Vechin! Regat (66%). Majoritatea celor care au venit in Vechea Tara o constitue transil-

410

vgnenii, care in cea mai mare parte s'au stabilit in capitala Orli. Mi§carea populatiei transilvanene este de cea mai clasicd forma: populatia sAteascd tinde catre ora§ele de re§edinta. Populatia acestora catre centre urbane mai mari, ace§tia la randul for spre capitala, In Basarabia observdm alt fenomen: din cauza CA ora§ele basarabene nu pot
prezenta mijloace suficiente de ca§tig, surplusul de populatie invadeazd ormele Vechiului Regat (in special Galati Si la§i), precum Si regiunile subpopulate ale Dobrogei. In capitala procentul basarabenilor este mai redus. In Bucovina centrul de atractie it reprezintA

Cerndutii, care totu§i nu pot Inghite surplusul de populatie ce dau satele bucovinene. Din aceasta cauza, o mare parte de bucovineni s'a stabilit in satele §i ora§ele Moldovei de Nord. Un numar apreciabil s'a mutat in capitala. In general, mi§carea de populatie din noile provincii catre Vechiul Regat a fost mai intense decat mi§carea de sens contrar. Aceasta se explica, atat prin atractia capitalei §1 a altor centre mari, cat §i prin suprapopularea mai putin accentuate a unor regiuni din Vechiul Regat. Situafia descrisd mai sus se referd la 1930. In ultimul deceniu, cu desvoltarea rapids a industriei Si cu suprapopularea mai accentuate a regiunilor rurale, migrafiunile interioare in general, §i cele interprovinciale in particular, au avut loc, cu sigurantd, pe scare mult mai intinsa.
Ing. I. MEASNICO V

411

CERCETARI

DA.MBOVNICUL
0 PLASA DIN SUD UL JUD.ETULUI AR GE
I. Institutul de cercetari sociale al Romaniei a incuviintat in 1939 organizarea cercetarii plasii Dambovnic din judetul Arges. Plasa aceasta a fost aleasa cu gandul de a oferi material de cunoastere a trAsaturilor specifice ale satelor Campiei

Rolul de judet de frunte, detinut de judetul
Arges in politica Munteniei si a Romaniei dinainte si dupa rAzboiul trecut, a contribuit si el la fixarea

muntene,

cercetarii in aceasta plea, in care se gAseste, la Ratesti, intaia mosie a Bratienilor gi ai carei locuitori merg DuminecA la targ la Topoloveni.

AsezArile subcarpatice vechi ale Vechiului Regat au fost lamurite prin cercetarile intreprinse in
Gorj

Cercetarea aceasta a fost intreprinsit in vara
1939, in doul reprize: 12 runie-6 Septemvrie si 15 Septemvrie-13 Octomvrie. Puss sub conducerea semnatarilor acestei prezentari gi ajutata cu multa intelegere de prefectul de Arges, d-1 colonel Camenijii, de pretorul plasif Dambovnic, d-1 Pafok, ca gi de toti functionarii administrativi gi primarii din plasA, convocati in mai multe randuri la con-

gi Putna. In schimb, satele de pc terasele

Munteniei si din Campia romans, unde bate, cum a spus, cu drept cuvant, unul din membrii acestei cercetari, inima Romaniei raodernel)sunt inch' prea putin cunoscute. Singura lucrarea despre Vlasia 4i
Mostistea2) a prof. VintilA Mihailescu, cercetaitorul

care a evidentiat revarsarea in ses a prisosurilor de populatie ale Subcarpatilor Munteniei si ale Transilvaniei, deschide calea intelegerii tor. Plasa Dambovnic, dela Sud de Pitesti, a fost
aleasa,

fiindel se gaseste la mijlocul Romaniei

de Sud, atat in raport cu Carpatii si cu Dunarea, cat st in raport cu marginea de apus i de rasArit a Campiei rominesti.

sfatuiri de informare la pretura din Rociu, ca gi de inginerii agronomi, medicii, agentii sanitari gi surorile de ocrotire, invatatorii si preotii din plasa, cercetarea a ingaduit celor 21 membri ai Echipei sa studieze aspectele principale ale vietii
din Dambovnic.

In echipa compusa din d-nele Maura Dundre,
Teodora Niculescu si Eliza Ulmeanu, d-soara Irina Sturza si d-nii: Ovidiu Barlea, Niculae Betea, Ion Burlea, Miron Constantinescu, Dumitru Corbea, N. M. Dundre, Niculae Djamo, Niculae Economu, Emilian Grigorescu, Teodor Miirculescu, Roman E. Moldovan, Aurel E. Popa, Dumitru Repidon, Constantin Rdileanu, Gheorghe Reteganul, Tudor Alex. Stoianovici gi Ion Vintilescu, erau reprezentante

Nordul plasii in care se mai afla resturi din padurile de stejar aratate de hartile austriace,
rusesti gi romanesti dela 1791, 1832 si 1856, e plin de sate vechi mosnesti, asemanatoare inainte vreme

satelor dela munte; Sudul ei, care inainteaza in
piing campie, prezinta sate cu caracterele Teleormanului si ale Romanatilor, Drumurile oilor ce se adunal in manunchiu la Pitesti, venind dinspre tinuturile lutuienilor (Hateg), ale Marginenilor (Poiana), o brazdeazA ca nervurile unui evantaiu indreptandu-se unele spre Zimnicea. altele spre Giurgiu gi Oltenita.
1)

prin cunoscatori aproape toate disciplinele capebile sa lAmureasca vieata satelor noastre. Tehntica de lucru adoptata a fost cea a cercetarilor succesive, in cursul unor sederi de 8-13 zile in coLamurirea opiniei

T. Al. Stotanovicl: Unde bate inima tariff, In volumul RecensamAntul Romaniei din 1941

publice, Bucuresti, 1941.

2) Vintila ligthallescu: Vlasia gi Mostistea, (Evolutia geografica a dotd regiuni din campia romans), (Extras din Buletinul Soc. Reg. Rom. de Geografle, anul XLIII), Bucuresti, 1925 si AsezArile omenesti din Campia romans la mijlocul si la sfargitul secolului XIX. Bucuresti, 1924. Vezi si C. Vellum : 0 fazA in popularea tarilor romfinesti. Bul. Soc. Reg. de Geografie, 1912, si H. Haufe : Die Wandlung der Volksordnung im Rumanischen Altreich, Agrarverfassung und Bevolkerungsentwicklung im 19. und 20. Iahrhundert, Stuttgart, 1939.

413

munele mai insemnate si anume: la Rociu, Gliganu, Susenl, Oarja si Teiu a vietii fiecarui grup de sate si de catune, Imprejurarile: suspendarea activitatii Institutului de cercetari sociale si concentrarile din toamna 1939, au impiedicat executarea completa, a planului initial. In numarul de fall al Sociologiei romanesti", prezentam drept fragment din rezultatele cercetarii monografice a plasii Dambovnic, mai multe redactari, care aratit, in cazul unora din satele cunoscute, aspectele mai izbitoare ale vietii din aceasta plasa, pe care o socotim reprezentativa pentru o serie de trasaturi ale Romaniei de Sud. Ele-sunt precedate de aceste pagini de prezentare globala, menite sa comunice datele principale, utile pentru intelegerea intregei plasi si situarea rezultatelor din cercetarile speciale tiparite,

cu calea ferata in sectoarele notate, dispun, pentru contactul cu marile centre urbane si pentru desf acerea produselor lor, de un mijloc modern de comunicatie. Cu capitala 'aril, satele plasii sunt legate prin soselele care merg dealungul Neajlovului gi dealungul Dambovnicului la Crevedia, uncle se unesc si trec prin Bahrain la Bucuresti, Daca soseaua Pitesti-Giurgiu care leaga plasa Dambovnic de munte si Dunare, era vechiul drum

al oilor, altadata intretaiat de drumurile sarii

si

tuicii, calea ferata Bucuresti-Pitesti-Craiova, este

II, Teritoriul cercetat constitue plasa dela capatul de Sud-Est al judetului Arges, Dela 1908 plasa aceasta poarta numele Ddmbounicului, un
afluent al Neajlovului, aproape secat in urma despaduririlor ffi pe care vara it amintesc numai eleg-

teele, in care sunt pastrate apele lui dela topirea zapezilor. Izvorul acestuia din urma se gaseste, la fel, in aceasta plash*. Marginal de Arges la Nord-Est pims aproape de Gaesti, plasa se Intinde la Sud-Vest pans la marginea mosiei satelor insirate unul dupa altul, aproape fara intrerupere,
dealungul Dambovnicului. $oseaua Eitesti-Giurgiu,

vechiu drum al oilor, desi trece prin camp, lasand la dreapta gi la stanga aproape toate satele plasii, reprezinta totusi adevarata 19r ash*, Celelane sosele din plasa: aceea care duce dela Pitesti pe dreapta Argesului prin Puntea de Greci Is

Gaesti, ca o dublurit partial& a soselei, PitestiBucuresti si care face parte dintr'un vechiu drum al sarii, ce duce dela Ocnele-Mari la Tumu si Zimnicea gi cele care leaga podgoria Muscelvlui prin Topoloveni, Teiu si Negrasi cu Recea

azi pentru aceleasi locuri, drumul" porumbulul si al graului, artera principals de scurgere ale marilor boggii agricole ale plasii. Legatura cu Bucurestii prin Cartojani, CrevediaBolintin, nu este numai drumul pe care plead. spre Capitala produsele marunte ale satelor din Dambovnic, gainile, puii, ouale, branza, etc., drumul gdinarilor, ci gi drumul pe care yin de acolo obiectele necesare stilului modern de vieata, ce stapaneste toate satele din aceasta plasa. Tot pe acest drum al comertului ambulant, se scurge spre Bucuresti, intreg surplusul de mond de lucru a satelor din Dambovnic. Pe aici, cu caruta, dar mai adeseori cu autobuse, exploatate de taranii din partea locului, asezati in Bucuresti, dar avand legaturi permanente cu satele regiunii, fiind deci, stapani pe tehnica moderns a intreprinderii dar si cunoscatori buni ai putintelor $i nevoilor locale, pleaca spre Bucuresti toti acei care dincolo de posibilitatile de munch* pe care le ofera satele tor, cauta in vieata moderns a capitalei, not resurse de castig. Acesta este drumul cornagiilor, al vanzatorilor de ziare, al lucratorilor dela brutarii etc., care fara sa se aseze pentru totdeauna la Bucuresti, pleaca is fiecare an, pentru cateva luni, intorcandu-se de acolo uneori, nu numai cu banii de care au nevoie pentru a face fats vietii de fiecare zi, ci si cu sur-

plusuri din care isi pot reinoi case, cumpara o
bucatica de pamant sau, atunci cand pleaca de tineri, injgheba o noun gospodarie. Acestia aduc cu ei, pe langa banii castigati, nu
numai portul, cantecele si obiceiurile orasului mare,

sau prin Gruiu-Rociu cu Costestii, sosele ale Niel?, tree prin mijlocul satelor ca niste adevarate drumuri de negustori, Putinele sate neasezate pe aceste sosele se gasesc dealungul Neajlovului 41 a Mozacului, afluent al Dambovnicului.
Ca lea ferata Bucurestri-Craiova, fara sa strabata plasa Dambovnic, o cuprinde prin sectoarele GaestiPitesti-Costesti ca Intre laturile unui triunghiu obtus cu varful la Pitesti. Astfel, satele plagii Dam-

ci $i o mentalita'te noun, un fel nou de a privi lumea, care are patine trasaturi commie cu ceea
ce se erode de obiceiu de romantiosi despre men-

talitatea satului, un fel deschis, realist, direct si dinamic de a trata lucrurile, fel de a fi In care zac mari resurse de viitor pentru neamul de oameni din aceste locuri.
Drumul oilor, al sarii si al tuicii apartin, ca factori sociali, unor vremi trecute; dar nici calea fe-

bovnic, asezate de fapt, pe doua linii, dealungul
vailor Neajlovului si Dambovnicului, vai paralele

414

rata §i drumul gainarilor gi cornagiilor nu sunt to-

ate 6 Evrei, Unguri si Ruteni, 2 Sarbi si ate 1
Bulger gi Grec).

tusi aici noutati de ultiml clipA. Ele au avut o
functiune hotAritoare Inca de and condiliile reale au fost date pentru aceasta. Tipul modern al ru-

ralului, taranul umblat si legat intim cu vieata modern& a tArii are in Dambovnic un trecut de doul gi chiar trei generatii, Aceasta explia de ce
noul fel de vieata nu este In satele de aici hibrid, ci a patruns complet in structura lor, dandu-le un stil de vieata propriu, care ingadue a se spunA, nu numai pe motivari economice ci si pe temeiuri

NumArul satelor de pe teritoriul acestei plAsi este foarte greu, dace nu imposibil, de stabilit. Plasa Dambovnic ofera un bun prilej de cunoastere al acelei evolufii a aseztirilor rurale de pe terasele Muntentei, care e Ina in plin curs. Nici tumA aici de acea stabilitate a asezdrilor rurale
din Transilvania de Sud si Est, sesul Tisei, muntii Banatului, Bucovina si Basarabia, care face ca, dela deceniu la deceniu, numarul si forma satelor a nu se schimbe aproape de loc. Recenamintul dela 1912 arata aici 54 sate si atune distincte, Cu
prilejul recensAmantului dela 1930 n'au mai putut

umane, ca aici in ample, iar nu in munti, bate
inima Rominiei moderne.

Faptul cA satele din plasa numita de trei decenii a Dambovnicului alatuesc o unitate, centrata

pe intail 50 km. ai soselei Pitesti-Giurgiu, e demonstrat prin imprejurarea cA, cu scurta intrerupere intre 1904 -1908, and aceste sate au Lost grupate in doua plAsi, una de Nord cu pretura la
StanislAvesti si alta de Sud cu pretura la Moaceni, ele au f Acut parte din aceeasi plasA a Galdsestilor, intre 1831 si 1904, areia i s'a dat cu prilejul suc-

fi numerate cleat 35 sate distincte, Din cele 19 sate si atune constatate In plus la 1912, care se
contopisera intre timp cu alte sate invecinate, numai 11 au putut fi delimitate cu mare greutate in cadrul satelor not in compunerea cArora intrasera. Procesul acesta a urmat, deli cu un ritm mai !met, si in ultimul deceniu. Caci la 1941, n'au mai fost gasite deal 33 sate distincte gi n'au mai putut fi delimitate in cadrul satelor compuse decal tot 11 din satele individualizate la 1912 sau 1930, Prin despAduririle, menite a spori suprafata agricolA, perdeaua despartitoare a vechilor sate si catune a azut, iar sporul natural al populatiei 'i -a putut aseza gospodariile pe drumurile ce duceau

cesivelor legi administrative and in contur asemanator celui al actualei plAsi Dambovnic (18311860, 1887-1904), and dimensiuni indoit mai mari

prin alipirea la ea a plAsii de Sud-Vest a Argesului, numitA acum Costesti, iar intre 1908-1939 Teleormanul de Sus si de Jos si pia la 1908 Cotmeana (1860-1887 si 1904-1908).

dela unul la altul, legandu-le cu Incetul gi and
nastere, in locul cdtunelor gi satelor mica gi apropiate unele de altele, la sate compose, din deceniu
in deceniu, tot mai marl. La 1912, mArimea mijlocio

Inlocuirea numelui de Galasesti al plAsii prin Dambovnic cuprinde un indiciu interesant pentru istoria in ultima suta de ani a acestei parti a campiei romanesti. GA1Asesti este numele unui sat din

a asearilor din plasa Dambovnic era de 574 suflete; In 1930 satul distinct numAza in mijlociu

nordul plasii nu departe de izvoarele Dambovnicului, care aminteste probabil cA locuitorii acestuia erau din Gales, MArgineni asezati intr'o poianA a

1.015 locuitori, iar in 1940, 1.099 locuitori, Dace reprezentAm pe harta plasii in dreptul fiecArui sat cifra populatiei lui, putem intrevedea sfarsitul acestei evolutii, determinate pe deoparte de sporul populatiei, pe de alta de disparitia perdelelor de pAdure dintre sate, In Nordul
care a fost in mai mare mAsurA impadurit si uncle se gaseste majoritatea satelor plAsii, se contureaa

padurilor, mari ina, la area vreme, cum arata
hArtile rusesti dela mijlocul veacului trecut, de
!AngA unul din oele mai insemnate drumuri ale oiler.

Desemnarea plagii prin numele acestui sat confirma constatarile c,ercetArii publicate mai jos
asupra pAstoritului in Dambovnic, iar substituirea lui prin numele raului ce deschide regiunii drumul spre Campia Dunarii, orientarea recentA spre agriculture a populatiei acesteia.

de pe acum ateva centre mari rurale, care vor
egala In curand satele mari din Sudul cu caracter

de steps al OW, Astfel Cersanii care si-au inPlasa Dambovnic este compact romaneascd. In populatia ei, Romanii detineau in 1930 procentul impresionant de 98,7%. Restul locuitorilor era
compus din Tigani (1,1%) si din elementele strAine

globat Predestii si-si vor ingloba Burdestii, sunt pe

cale de a se uni intr'o singua comunA mare ca Susenii (care si-au inglobat Boerestii si-si vor
ingloba PAdurenii si GAlAsestii), Tutulestii (care

ce pot fi intilnite in Campia Duarii (15 Albanezi,

sunt pe cale de a-si ingloba Strambenii) si $er-

415

Tab.1. - Evolutia populatiei gospodarillor §1 intreprinderilor in plasa Dambovnic, dupa recensilmintele
din 1912, 1930 §1 1941
Gospodarii

Populatia statornica
1912

Intreprinderi

Localitatea
(1)

1930

1941

Spor 19301941
0/0

Spor Spor Spor 1912- 1930- 19121930
1941

1930
°/o

1941
Vo

1941
0/o

1930

1941

(2) 7.844 310

(3)
9.141

(4)

(5)

(6)

(7)

(8)
15.0
20. 4.1

(9)

(10)
30.7

(11)
151

(12) 217

Total Plasa Dambovnic
1. Barlogu 2. Burdesti 2 a. tefAnestl
3. Bute

16,5 30.894 35.535 40.373
21,

13.6
1

376
59 46

1218
245
146

1.465
25.5

1.626
297 216

1 Recensate im.1 preuna la 1930

92 77 38 65

}

14'1

16.5

172

4. Catanele
5. Cate asca

93 57
77

20,:
50,0 18

261 155

357
199

6. Cersani

6 a. Predesti
7. Ciresu 8. Clupa Mavrodolu D. Clupa MAnclulescu 1 3. Coserlile

1 Recensate imf preunA la 1930

247
166

288
185 106

} 16,
11,4 15,2 9.2 37.0
12.4

I. Furduesti 1 2. GalAsesti (Recensat in 1930 cu Chlrijesti)
1

. . . .

3. GeamAna

92 87 54 129 155 223
187

I. Gliganul de Jos 5. Gliganul de Sus 1 3. Gruiu (Recensat In 1930 cu Cacaletil de Jos). .
1 1

.

7. LagArul 3. Leslie

304 207 85 88
135

). Mozacu
I. MozAceni

95 74 145 192 272 197 322 236 115 105 172
191

23.9 22.0 5.

249 440 528 759 376 328 235 399 648 794
591

5.'
14.0 35. 19.3 27.4

20 a. Babaroaga 20 b. DumbrAveni 20 c. Zidtir/ 21 . Negras' 21 a. Cantacuzu . Oarja 22 a. Ceausesti 22 b. StanislAvest1 22 c. *teflinesti 23 . PAtulenl 24 . Popestl 25 Prundu
25 a. BAnAnal
26. 27.

Recensate la un loc in 1930
1

830

259 403 99
248
134

/
1**1

972 824 296 310 487 727 852 1.513 399
861

J
1

Recensate la un loc in 1930

333

227

Contopite In
1930 cu Oarja

609
165

201

l
*I
J

293 803 532
1.069 98

282

-

26.1 314 617 cos , 42.7 474 1 l 1. 13.: 773 654 22.1 476 459 411 7. 352 21.7 319 286 674 40. 562 7. 877 695 30.9 1.039 1.175 777 932 31 28.1 1.245 1.495 11.9 922 1.042 47.0 435 474 437 483 41.0 621 18.3 576 15.1 837 894 1.008 1.105 18. 1.612 1.791 6. 428 7.0 427 977 1.048 13.5 466 531 59.0 860 1.023 6.6 564 879 6.0 1.143 1.231 6.9 35.7 133

418 278 344

17.: 36.8

25,
17.1 39.7 10.0
1

284

33.5 21.2 47.9 60.2 79.4 38.2

5

4
1

f
t.

1

4

I
l-

3

8
6

J1. - f

17.1 1 32 0 18.2 3.7

4

/6.:
11.

1.: 26.6 25

19.'
26. 13.1

357 68
85
48.0 57.

-

3 2
1
1

7
4

2
1

4
7 7

19.9 20.1 13.0 9.0
10.

3 2

5
6 16

53.:
26.5 60.1

3

7.8

55.: 27.5
23.0 ) 29.7 1 18.5 1 7.3 1 21.7 1

-

2 2
1

-

2 3 3 4

6.:
9.6
11.1
O. 1

14

3
5

7. 13.9 19.0

812 J
27.4 65.2
15.2

11

.16

4
7

55.9
7.

8

196 116 164 102 116

18.:
28.9

90

1 Recensate imJ preuna la 1930

216
116

231
0.0 41.4

Ratesti
Roclu
.

237
144
. .

289
164
Iscinis447392

28.
29.

Silistea

139
15.2

612 409 524 339 379 845 594
3.011
306 473

- 10.0

3
1 1

719

791

17.

29.2

1

6

419 609
4.57

474 1.116 597

455 627 506 497 1.337 706

2.4
16.2

8., 3.0
10.7 4. 26.2
18.

112
19.7
1

4

e

17

34.:
25.1 31.1
0.

49. 31.1

f

°
2
4
1

532
18.9

3
7 12

Slobozia (in 1930 Slobozia de Jos si de Sus)

791 {
} 303
272
151

3.511 306
4F9 561 1.310

4.183
314 497 649
1 500

16.6

22
2.6
13.2 15.7
14. 7.

38.'
2.,
4.0 }
1.9

11

Suseni 30 a. Boerestl 30 b. Strambeni 31. $erbAnesti
30. 32. 33. 34. 35.

75 122
13

0.9

8
18 10

7
11.9 10.0 30. 11.4 5.5

3
2 9
_..-

147

637

310
175

14.'
15.9

1.191

26.0

Teiu din Deal Teiu din Vale
Tigvenl Tutu:esti (in 1930 impreuna cu PAdureni)
.

363
. . .

446
140

112 371

22.9 25.0
11.1

412

588 1.500 506 1.572

766 1.671 534 1.717

822 1.839 645 1.866

39.:
22.6
27. 18.

2
12

10.1

...-

20.:

3

6

9.2

8

9

L.

bAnestii (care si-a inglobat Tutulestii-Noi), vor

alcatui nu dupA multA vreme o aglomerare ruralA de peste 6.000 locuitori. Oarja care si-a inglobat StAnislavestii,
Stefanestii
si

atinge 3.000 locuitori, Gruiul cu Silistea si Ciresid 2.500 locuitori si cele (lima Teiuri, tot atita. Sa. tele marl Ina de pe acum, din sudul plAsii se g4-

Ceausestii,

sesc in acelasi proces: astfel Negrasii care si-au

416

inglobat Cantacuzul sunt pe cale de a se uni cu Mozazenii care si-au inglobat Babaraoga si Zidurile, dand nastere unei alte aglomerari de 5.500
locuitori.

nov), fie la G&W, au cele mai putine privalii si ateliere, Dar si satele din Sudul plssii sunt dominate de Gaesti si de balciul dela .Stefan cel Mare, iar cele din Vest de Recea si de Cosfesti.
Toate aceste targuri, unele ajutate de pozitia for geografica care favorizeaza crearea unor centre de

Procesul acesta de inmanunchere al catunelor si satelor, candva pastoral-forestiere, in sate mari agricole, explica in buns parte instalabilitatea imparietal administrative in plasa Dambovnic si lamureste fenomenul similar din intreaga zone de trecere intre Campia Dunarii si munte. In Dambovnic acest proces este relativ inaintat. Diferitele sate ce intra in compunerea satului nou mai mare, nedeosebindu-se prea mutt nici ca dimensiuni nici prin organizatia for economics (pravaliile si atelierele stint 'Inca putine in aproape toate) mai fiecare dintre ele putea fi socotit centrul aglomerarit noi. Guvernele care s'au succedat si au pregatit reforme administrative au putut dar, cu destula usurinta sa socoteasca drept resedinta de comuna cand unul, sand altul dintre satele din plasa. Totusi, numarul satelor ca'rora impartirile administrative ale ultimilor zece ani nu le-a gins rangul de resedinta e, dela reform& la reforms, in crestere (cazul satului Lagaru, a Mozacenilor, Oarjei, a Rociului, al caror rol de resedinta de comtina n'a suferit atingeri dupa 1912, a satelor Barlogu, Cateasca, Gruiu, Negrasi, Prundu, Ratesti, Suseni, 5erbanesti, Teiu, care n'au suferit degradari dupa 1931 si altor cateva sate, declarate re.sedinte de comune in 1932 care n'au fost diminuate in 1939. Satele resedinte mai vechi si-au consolidat acest rol prin cladirile institutiilor de stet ce-5i au sediul in ele si printr'un numar de pravalii si de ateliere. Cele mai noi sunt lipsite Inca de aceste caractere de localitate centrals. Indicatorul statistic at satelor si unitatilor administrative din Romania arata

schimburi, altele ridicate prin faptul ca sunt noduri de cale ferata sau prin masuri administrative prielnice, sunt locurile unde se face schimbul dintre munte si ses.
Cele mai multe dintre ele nu sunt decat niste tar-

guri in intelesul strict al cuvantului, adica niste sate devenite centre comerciale prin balciurile si targurile saptamanale care au be in ele.
Pitestii, singurul centru urban al regiunti, traiesc si ei sub semnul acestui schimb dintre munte si ses.

Targurile dela Pitesti sunt renumite pentru vite, cherestea 4i cereale. Ceea ce caracterizeaza ins5 Pitestii mai pregnant cleat ele, este faptul ca cea mai mare cladire din ores, cladirea care domina,
este moara comercia1& a fratilor Dumitrescu.

In Dambovnic toata lumea lucreaza pamantul Un procent de 920/o din populatia plasii traeste de pe urma exploatarii solului; iar din cei activi
chiar 95,60/o muncesc in exploatarea solului, Acea-

sta e constatarea pe care o impune lecture tabloului II. Negustorii stint foarte putini, iar meseriasii lipsesc aproape cu totul, Adunarea, valorificarea si prelucrarea produselor se face in afara plash.

Adunarea: la garile de pe liniile de cale ferata
Gaesti-Pitesti,

Pitesti-Slatina si

Costesti-Turnu

. Magurele si la targurile pomenite mai sus; vetorificare prin prelucrare si prin export mai ales Is Bucuresti. Pitestii si putinele pravalili, intreprinastfel ca la 1930, dintre satele resedinta de azi, deri si ateliere din satele Dambovnicului satisfac Susenii xtumarau 18, Mozacenii 14, Teiul din Vale numai nevoile cele mai urgente, care nu pot fi 12, Negrasii si Slobozia cate 11, $erbanestii 10 in- emanate pans la un drum la targ. Foarte semnitreprinderi comerciale si industriale; iar Gruiu si ficativ e faptul cs functionarii stint mai numerosi Ratesti numai cate 2, si Cateasca nici o intreprin- si decat comerciantii si decat meseriasii. Afirmatia economistului german care a spus el suntem dere industrials si comerciala. Diferentierea comerciala si mestesugareasca chiar o tail de plugari si de functionari este confirmata a satelor resedinta, este ingreuiata de faptul ca, si de satele din Dambovnic1).

in afara de Pitesti, o serie intreaga de targuri si locuri de balciu se gaiesc in nemijlocite vecinatate a plasm Dambovnic. Dovada cea mai buns o dau satele de pe soseaua din dreapta Argesului ai caror locuitori putand ajunge cu usurinta, fie la Pitesti, fie la Topoloveni (4-Caret-

Lecture profesiunilor individuale din tabloul III

arata caracterul rudimentar al industriei si marginirea comertului din plea Zestrea de meseriasi a celor 35 sate distincte ale plasii se compune din 35 fierari si potcovari, 23 tamplari si dulgheri, 21

9 E. Wagemann, Der neue Balkan, Altes land and neue Wirtschaft, Hamburg, 1940.

417

Tab. II. - Distributia populatiei din plasa Dambovnic, jude(uI Arge§, pe clase de profesiuni, dupa situatia In profesie 1) (Recensamantul din 1930)
Activi: situatia in profesiune
Proprietari, patronl, liber profesioni§ti
Totalul Totalul popepopelatiel latiei active
(1) (2)
35.535 32.836 566 818 1.315 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 92,4 1,6

ajutatori
21

-4',
(4)
7.700 7.491
135 65 9

Sa lariat!
Func- LucrA- Servitionarl tort tor!
(5)
365
21 4

fl _

Membril familiei

JI

1ntre-

tinuti
(9)
13.432 11.712 300 553 867

44
(0)

(3)
22.103 21.124 266 265 448
62,2

(6) 1.037 752 96
120 69

(7)

P I a s a DAmbovnic
Exploatarea solului II. Industria de transformare, meseril III. Credit, comert, transport IV. Institutil publice ai de interes public. Diverse
I.

233
136 10

12.768 12.724

.

. .

35 305
1,0

22 65 0,7 0,4 1,8 2,7

23

-

P 1 a s a DAmbovnic
Exploatarea solului II. Industrie de transformare, meseril III. Credit, cornett, transport IV. Institutil publice al de interes public. Diverse
I.

64,3 47,0 32,4
34,1
100,0

.

. .

21,7 22,8 23,9 7,9 0,7 100,0

2,9

35,9

0,1

0,7 4,3
23,2
100,0

2,3 17,0
14,7

38,8 3,7 2,8

5,2
100,0 72,5

4,9
100,0

37,8 35,7 53,0 67,6 65;9
100,0 87,3 2,2 4,1 6,4

Plage DAmbovnic
Exploatarea solulul 11. Industrie de transformare, meseril 111. Credit, comert, transport IV. Institutii publice al de interes public. Diverse
I.
.

100,0

$3
.

95,6 1,2 1,2
2,0

.

3,7

97,3 1,8 0,8 0,1

5,8
1,1

9,3
11,6 6,7

9,6 83,6

58,4 4,3 9,4 27,9

99,6 0,2 0,2

croitori $i croitorese, 11 cismari, cite 10 morari si

pieptenari ((igani rudari), din cite 2 zidari, brutari, cojocari, fringhieri si dintr'un mAcelar, Putini dintre acesti patroni au pe linga ei muncitori si ucenici, Comercianf ii ne apar si mai putini dacs privim importanta detinuti de transporturi si in deosebi de C, F. R. in compunerea clasei profesionale

functionarii administrativi, lautarii, gandienii, jandarmii si preotii, Magistratii, avocatii, inginerii si medicii sunt Inca* rari. In schimb, nu lipsesc pensionarii.
.

Membrii familiel detin ca auxiliari, cum arata tabloul II, un rol insemnat in exploatarea solului.

comert, credit, transport. Gasim in cele 35 sate
distincte ale plAsii, afara de cooperative, 36 13Acani si negustori de maruntisuri si 23 carciumari.

Pe cind familiile celor ce sunt in institutii publice, comert-transport si industrie-meserii pot fi intretinuti din munca membrului de familie activ intr'una din aceste clase profesionale, in exploatarea solului conlucreazi, in mare mAsura si sotiik si copiii, reprezentind 38,80/o din totalul celor activi in exploatarea solului Din locuitorii activi in exploatarea solului, aproape dou5. treimi (6.687 din 9.400) sunt agricultori pe pa-mcint propriu §i mofieri, - din celelalte categorii agricole sunt mai importante cea a dtfmafilor (772) §i a zilerilor (571). Argafii §i plizitorii de vite (144 si 29), personalul domestic (135,

In clasele profesionale, industria de transformaremeserii si credit, comer(, transport, gasim, pe linga meseriasi si mici negustori, si pe putinii muncitori propriu zisi, ce traesc in plas5, In raport cu posibilitaitile de lucru, ce se ofer5. in regiune, ei sunt

lucratori intro fabrics de texile mai mare dela
Pitesti (21 persoane, mai mult fete), din 2 sate

aflate in apropierea Pitestilor; Prundu si Geamane), sae angajati la C. F. R., ca mecanici fochisti, manevranti, lucratori, hamali in depozitul de locomotive si gara Pitesti, 117 persoane (majoritatea for provine din aceleasi sate din apropierea Pitestilor). In clasa profesionalii institufii publice # diverse, precumpAnesc in plasa, cum vedem, invAtatorii,

mai ales fete) si arenda0 (30) sunt mai slab re-

prezentati. In aceasta plasa exploatarea solului
inseamna agricultura si nimic altceva; calci pentru numlrarea celor ce se indeletnicesc cu cresterea vitelor si cu paduraritul nici nu e nevoie de toate degetele de pe cele doua maini.

9 Date nepublicate, obtinute dela Institute! Central de Statistics (Sectia recensAmintelor generale).

418

Tab. III. - Distributia populatiei din plasa Dambovnic, jude(ul Arges, pe clase de profesiuni si profesiuni individuale, dup5. sex 1)
(Recensamantul din 1930)
Clase de profesiuni oi profesiuni
individuate
(1)

Total Barba ti Femei
(2)
(3)
16.995

Clase de profesiuni of profesiuni individuale
(I)

Total Barbati Femel
(2) (3)

(4)
18.540

(4)

Total general .

. .

35.535 32.836

1

1

2
. .
.

2
1

1

4
5
13

4

-

10 2 1

10

3
3

-3
3

2

.

,

4
13

de moose, agronomi . 10. Brigadier! silvici of padurarl . 11. Agent' veterinari

. .....
.

.

3
1

-

5
1

5
1

3
1

5
2

5
2

12

2
5 96

135

20 3.510 5.761

12.724 11.712

9 300
819

5.951

III. Credit, comert, transport .
59. Functionarl administrativi in inst. de credit, comert, transport . 60. Contabill of contabill cooperation 61. Meant
62. Carciumari

453

II. Industrie transformare
meseril 20. Functionari administrativi la intreprinderi industriale 21. Fierari, potcovari patroni . . . 22. Alti meseriaoi patron' in metal . 23. Fierarl lucratori 24. Alt! lucratori In metal
25. Ucenici mecanici
566 4 35 2 9
11
1

6
17

.

.

4 35 2 g
11
1

. ..

26. Tamplari, dulgheri patroni . . . . 27. Industria primitive a lemnului patron' . 28. Tamplarl, dulgherl patroni . . . . 29. Ucenicl lemnari 30. Zidari patroni 31. Zidari lucrAtorl 32. Caramidari lucratori 33. Franghieri of plapumari patron' . 34. Tesatori lucratori in fabric! de stole 35. Lucratori nespecIficati in fabric' de stole oi panzeturi 36. Cismari patron' 37. Pleptanari patron! 38. Cojocari patron! 39. CroitorI, croitorese, tesatorese patrons
I)

... .. . .......

1

1

4
11

3
11

3 2
2

3
2 2
2

1

2 2 9
21
11

2

9

67. Inglneri 68. Functionari administrativi C.F.R. 69. Conductor' de tren 70. Cantonierl, picherl 71. Mecanici de locomotive 72. Fochioti de locomotive of unga-

2
11

2
10

5
4

9 33
16
11
1

5 2 9 32
16
11
1

3
11

10

2
23

9 2
7

1

18

16

tor' de maoinl 73. Manevranti acarl 74. LucrAtorl specializati in metal . 75. Ucenici nespecializati C. F. R.. . 76. LucrAtori nespecializati of hamali 77. Personal de serviciu in intreprinderi of Institut!! 73. Soferi de plata pe cont propriu . 79: gofers angajati 80. Carutaoi patron!

28
6

28

3
4

6 3
4 3

3

Date nepublicate, obtinute dela Institutul Central de Statistics (Sectla recensamintelor generale).

419

1.1-111
1

23

23

-

16

23
13

23
12 6
12

63. Neguston de diferite articole manufacturlere 64. AltI negustori 65. Functionari comerciall (vanzatort de pravAlie) 66. Baieti de pravalie

6
12

1-11
1 1

292

274

2

2 6

NE,. a
10

12. Muncitorl agricoli cu ziva . . . . 13. Argati (muncitori agricoli) . . . . 14. Pazitori de vite 15. Muncitori in exploatarea solului . 16. Personal de serviciu la institutii sau exploatari agricole 17. Personal domestic (in exploatarea solului) 18. Muncitori agricoli auxiliari, membri al famillei 19. intretinuti

571 144 29 8
1

218
144

23 5
1

5 5

5 2

-

...

. .....

4 204

365

2
1

i

3

1

11111_1111
1

1. Proprietari agricoll (miller') . . 2. Agricultori pe pamAnt propriu . 3. Agricultori arendaoi 9. Agricultori dijmaoi 5. Proprietari of exploatatori de maolni agricole 6. Gradinari (zarzavagii) patroni . 7. Agenti de cultura tutunulut . . . . . 8. Crescatori de animale 9. Administrator!, supraveghetori

.

7

.

.....

6.674 30 772

6 5.210

1

1

22 592

2

2

1i

I. Exploatarea solului

15.540

40. Torcatoare, tesatoare (covoare) patron' 17.296 41. Cismari lucratori 1 42. Crofton lucratori 1.464 43. Ucenici confectiunl (cismari, croltori etc.) 8 180 44. Macelari patron' 45. Morari patron' 46. Brutari patron' 47. Laptari producatori patron' . . 48. Moran lucratori 1 49. Brutari lucratori 50. Mecanici angajati la morarit . . 51. Lucratorl tipografi _ 52. Ucenicl tipografi 53. Alt" lucratori in intreprinderi industrlale 353 _ 54. Personal de serviciu in intre6 prinderi 3 55. Personal domestic in intreprinden industriale . .. 56. Membril famine' auxiliari: pieptanari . .. . 115 57. Membrli familiel auxiliari in Industrie 9.214 58. intretinuti

7

5

-

5

i7

Tab. III.
Clase de profesiuni 01 profesiunl individuale
(1)

(Urmare)
Clase de profesiuni gi profesiuni individuale
(1)

Total Barbati Femel
(2)
(3)

Total BArbat i Femel
(2) (3)
(4)

(4)

81. Constructori, conductorl de ins-

talatii P. T. T. 82. Factori pogtali 83. Personal domestic (comert, credlt, transport) 84. Membril familiel auxiliarl in comert, credit, transport . . . . 85. Intretinuti IV. Institutiuni publice gi diverse 86. Functionari publici 47. Magistratl, avocati, ingineri . .
. invAtAtori, profesori 89. Preoti 90. CantAreti.bigericegti 91. Medici 92. Agenti sanitari, moage 93. Ciardieni publicl, subofiterl de politle ruralA, jandarmi

1

1

9
16

9 5 4 224 710 83
5
11

94. Cantonleri, regli publice, administratii comunale 95. oferi la institutii publice . .
96. LAutari

......
.

6
1

6
1

97. Alti ucenici 98. SpAlatorese

48 3
1

48 3

-1

23 553
1. 315

19

329

99. Personal de serviciu in institutil publice, intreprinderi publice gl
diverse
100. Personal

.3
3
24

......... .. domestic In institutil

10

9

1

86 5 122 30
17

98 30
17

4
14

2
10

2 4

publice, Intreprinderi publice gi diverse 101. Altii gi nedeclarati lucrAtori . . 102. Pensionarl, proprietari de case gi alti neactivi 103. Student! gi alti asistaji gi intretinuti . . . 104. intretinuti In institutli publice, intreprinderi publice gi diverse .

55
10
71

24 8 40 3
287

31

2
31

. .. ........

48
748

45
461

36

36

Aceste date reprezinta starea profesiunilor in
plasa Dambovnic dupa recensamantul din 1930. Cer-

cetarea pe teren desvalue aspectul dinamic al problemei resurselor de trai a populatiei plasii. Dam bovnicul nu este numai un rezervor de marl bogatii agricole, el este si un rezervor de oameni. Este greu de stabilitt astazi care a lost, in ultimii cinci-

manent cu Bucurestii, intensa circulatie si modernizarea vietii economice in aceasta regiune de mare productie agricola, care trebuia valorificata cat mai
deplin, qi de o serie de factori, care derivau din

insasi evolutia politica a tarii in ultima suta de
ani.

Argesul fiind un important centru politic, centrul

zeci de ani, contributia satelor din aceasta plasa la popularea Pitestilor si a celorlalte orase din Campia Dunarii, si mai cu seams care a fost contributia for dela razboiul trecut incoace, la cresterea populatiei Bucurestilor.
Ceea ce se poate afirma, pe baza cercetarilor facute, este doar ca toate satele din plasa Dambov-

de uncle a pornit familia Bratianu, deci unul din nucleele liberalismului, si apoi unul din cele mai puternice centre taraniste, satele din Dambovnic, au luat si parte in plus is framantarea politica a
acestor partide. Ceea ce era progresist in aceste fri-

mantari a marcat o cuts adanca in caracterul si
stilul de vieata a Dambovnicului. Pentru urmarirea evolutiei politice a Romanies moderne, dincolo de luptele de idei si de manifes(bribe citadine, in masele rurale, cercetarea acestei fete a structurii moderne a satelor din Dambovnic este de un interes deosebit pi poate amine o lumina cu totul nota asupra unor aspecte, care chiar

nic, au dat oraselor un numar relativ ridicat de functionari, de toate gradele, de liber profesionisti si chiar de lucratori.
Numarul intelectualilor plecati din sat a fost in trecut mai mare in satele mosnenesti din Nordul plasii. Reforms agrara a deschis si locuitorilor din satele dela Sudul plasii not posibilitati de prospe-

rare si a sporit numarul celor care au urmat o
scoala superioara. Extensiunea acestui fenomen, Fara sa fie masu-

cind n'au fost judecate sub aspectul partinitor al unei ideologii, au fost totusi aproape totdeauna
privite numai din punct de vedere teoretic,
Cifrele cuprinse in rapoartele asupra modului dFt

rata exact, arata totusi Ca in aceasta regiune procesul de adaptare la formele moderne de vieata este vechiu, ceea ce explica de ce s'a putut ajunge pima acum sa se creieze un nou stil de vieata. Acest proces a fost ajutat pe langa contactul per-

folosire a hotarului satului, prezentate de comunele din plasa, Institutului Central de Statistics, area in cat de mare masura sta. Dambovnicul sub
semnul agriculturil.

420

Tab. IV. - Modul de folosire al pAmantului din plasa DAmbovnic, pe comune, 1940
Total agricol terel
(cifre abs.)

Suprafata -= total&

1 Supra f ata

Teren agricol
74

A

OB-1. Fanete

Resedinla comunei sl satelor componente
(1)

45

5

..

W

=

Vatra satelor
(16

N

arabll

Teren

N.

4
a,
.cfs

Z:

=

,:i
0/0

ta)

A

(t)
80.1

0/0

a. ./.
(9)
5.3
11.0 5.2

./.
6.8

ZE
oh (12)
1.2

(6)
0.1

(7)
0.4
0.1 0.6

(10)

Dambovnic
1. Ciliganul de Sus - de Jos

54.949 4.144 5.325 3.901 2.092 997 1.656
. .

100.0
100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0

2. Teiu din Vale -din Deal
3. Clupa - Manclulescu, Lagaru-Mavrodolu . . . . I. Suseni-Boeretai, Burdesti-Cer§ani, Stramben1$tefAnef tl

96.5 96.5 94.5
94.1

86.0 90.0 85.8 92.4 84.0 79.8

0.6
0.1

-

1.0

1.4
0.1 1.0

0.2
1.3 1.0

7.4 0.2 8.0 6.7 5.9 5.4

2.3

-

51
3.5 2.9
1.8

-

0.5
1.4

. Furdegti 6 $erbane§ti 7 . Darla - StanIslAvesti, Ceauseel - Catanele . . 8 . Barlogit -Buta 9 Ratesti - Tigvenl, PA tuleni 10 Cateasca -Popesti, Cotlerille . . . 11 . Mozacent - Babaroaga, Dumbraveni - Zidurile
.

3.::1
3.132 2.400 2.404 5.940 1.585 5.774 2.187 3.043 3.518 2.970

93.6 90.6 90.5

0.1

::.7
:.:.6 88.5 88.2 82.5
81.5 79.5 76.5 62.6

835 823
79.6 69.8 87.6 72.0 76.3

. ...

0.4

.

12 .

Rociu

1 1

. Slobozia- de Sus-de Jos
. Tujuletiti-GalAsestl, PAdureni L Gruiu- Sillstea, Cirep
I. Negratil - Cantacuzu '. Leslie - Mozacu

1000. 81.7
100.0 100.0 100.0 100.0

0.1 0.1

702
76.3 71.2 57.0

1
1 1

- - - 0.2

02
4.1 1.2

0.4 0.5

0.3
1.7

0.6 3.7 0.6 0.5 8.7 2.5

0.7
7.1

3.6 2.3 4.8 8.5

2.1

33
0.3
1.0 1.7 1.5

-

32
1.4 2.7

14.1

0.9
0.1

0.3
0.7
2.1

1.5 0.2 0.2

0.5

0.6

0.6 9.5 4.8 9.8 2.3 2.9 4.5

10.0 7.1 3.5 11.7

-

6.7 46

6.5 8.4 7.7
19.8 34.3

84
8.5

125
3.1

1.2 3.4 1.6 0.3

29

0.6 0.2

In 1940, 86,9 din suprafata plasii era folosita ca teren agricol, padurile ocupand numai 6,80/a; vetrele de sat (intrerupte si ele de porumbisti), 5,1°/o; iar terenurile neproductive 1,2°/o. Din terenul agricol, patru cincimj (80,1%) sun4 orate. Ville pi livezile ocupl suprafete neinsemnate; fanetele si pasunile fiMd cu totul reduse, (Tab. IV).
Tab. V. - Modul de folosire al teritoriului pla§ii
Dambovnic (1940) 1)
ha.
54.949 47.792 3.719 2.798 640 47.792 44.016
0/0

cheltuelile cu imbra'cAmintea, folosit de cei mai putin instariti, Padurile au scAzut gi ele cu mult

sub limita la care mai sunt un mijloc de traiu.
De lucru la pAdure nu se gaseste in plasA; cAci
sArAcacioasa aprovizionare cu lemne de construe-

tie $i de foc, pe care o ingAduesc ele, si-o face
singur fiecare.

Suprafala total&
Teren agricol
PAdurl

100,0 86,9

6,8
5,1 1,2 100,0 92,1 0,1

Vatra satelor
Neutilizabil
Arabil
Vii

Terenul agricol
Livezi

59
237 574 2.906

Fan*
PAsuni

0,5
1,2 6,1

Densitatea generalA a plAsii la 1930 a fost de 64,7 locuitori la km2. La km2 de teren agricol reveneau 74,4 locuitori, iar la km2 de teren arabil 80,7. Densitatea generals este superioarl desitatii medii de 61,2 locuitori la km2 (cifra dela 1930). Densitatea agricola este inferioarl mediei pe taro de 103,0 la dela 1930 de 103,0 la km2, iar densitatea pe teren agricol inferioara mediei dela 1939 pe tars 14,2 la km2 de teren arabil. Devreme ce populatia neagricola nu este numeroasa in plasA, densitatea populatiei agricole, adicA

Studiul special consacrat pastoritului din Dambovnic in chiar acest numar al revistei evidentiaza formele precare de supravietuire a ocupatiei originare a sAtenilor din plasA, care acum nu mai este un mijloc de castig, ci numai un chip de a reduce

a populatiei din exploatarea solului, nu este cu mult inferioara densitAtii obtinute prin raportarea intregii populatii la teritoriul plAsii. De km2
de teritoriu, revin 59,8 de kmp agricol 68,7, iar de kmp arabil 74,6 locuitori agricoli. DensitAtile corespunzAtoare, pe tare intreagA, erau de kmp de teritoriu 44,3; de kmp agricol 74,5; de kmp arabil

1) Dupa fisierul comunal tInut de Sectia agricola a Institutultd Central de Statistici.

421

101,6 locuitori agricoli. Faptul ca densitatea populatiei agricole pe intreg teritoriul este mai scazuta

in tare decat in plasa, se datoreste faptului ca in plasa lipsesc aproape de-a'ntregul padurile si terenurile neproductive. Densitatea pe suprafata agricola si arabila este dimpotriva mai favorabila, aratand ca plasa Dambovnic se situeaza, in raport cu media pe tara, mai aproape de situatia din Campia Dunarii decat din Subcarpatii Munteniei. Ca-

Plasa Dambovnic prezinta dar toate caracterele suprapopularii agricole a tarilot cu populatia precumpanitor agricola din Rasaritul Europei.
Despadurirea aproape complete, lipsa de pasuni gi folosirea agricola a aproape intregei suprafete a

plagii pe care le-am constatat mai sus ca 5i numart!l considerabil de familii fare pamant, ce traesc din agricultura, dijmasi 5i muncitori cu ziva, intaresc aceasta afirmare, Sunt evidente 5i celelalte caracteristici ale suprapopularii agricole: 1) folosirea pentru culturi de cereale a aproape intregei suprafete agricole 5i lipsa fanetelor si a pasunilor,
2) dimensiunile reduse 5i inferioare minimului nece-

racterul de regiune de transitie in care precumpanesc trasaturile Campiei Dunarii al plasii Dambovnic, e aratat de cifrele din Tab, V. Vedem acolo cum cele trei comune din Nordul plasii au densitali pe teren arabil care trec de 100 5i apropie 200 locuitori agricoli de km2. In schimb, comunele din centrul si Sudul plasii au densitati considerabil inferioare mediei pe tara, corespunzatoare (50-60 locuitori la km2 arabil fata de 101,6). Densitatea generala a plasii e cu mull inferioare densitatii din Germania sau din Belgia. Densitatea agricole 5i, la fel, cea pe teren arabil, deli inferioare celei Irma a Romanies ei deal mai favorabila, este insa superioara celei corespunzatoare din

sar pentru traiul din agricultura a unei familii a
marii majoritati a exploatarilor agricole $i 3) freeyenta ocupatiilor anexe neagricole. Cum reiese din tab, VI, porumbul, graul de toamna ni ovazul ocupa 72,1°/o din terentil arabil. De suprafete care sa treaca de 5 ha. nu dispun, dupe aratarile unei anchete intreprinse cu ajutorul organelor administrative in vara anului 1939, reprodusa la pagina 53, decat foarte putini dintre agricultorii pe pamant propriu (5%). Cum in aceasta parte a tarsi intinderea de pamint, nece-

aceste tari. Pe de o parte, datorita ingramadirii
aproape intregii populatii in agricultura; pe de alta,

in urma productivitatii reduse a agriculturii din
Campia Dunarii, care, cu o productie medie de 10,4

q. gran si 6,3 q. porumb la hectar, recolteaza pe
suprafette identice jumatate cat agricultorii Germani Si o treime din ce recolteaza agricultorii Belgieni.

sara pentru hrana din agricultura a unei familii de 4-5 membri, este de 4-5 hectare, marea majoritate a agricultorilor din plasa Dambovnic nu poate trai multumitor din roadele cultivarii pimantului propriu. Caci, data fiind productia medie la hectar din plasa Dambovnic, o gospodarie cu 5

Tab. VI. - Modul de folosjre al terenului arabil (media pe 5 ani, 1936-1940)
4'
7§.

Comune 1)1 sate componente
(1)
(2)

o a.
(3)
31.5 48,0 42,5 41,7 49,6 38,8
47.792

1...

'02 1

.d >

N

0
(5)
19.1

r.
F-

rz.

0 ,0 a

N

ti

>
(9)

a

a
(8)
0.2
(12)
0.1

-6.'

a

"' Rap Ltd

4i22

,a

(0)
21.5 16,5 17,6 12,5

(7)

(8)
0.1

(10)

(13)

Plasa Dambovnic:
1. Furduestt 2. Ratestl 3. Clupa 4. Cateasca 5. erbanestt 6. Slobozia 7. Barlogu
8. Negras1

0.8

0.1

9. Tutulesti
10. Oarja

11 ()rut
12. Mozacen1 13. Tetu 14. Leslie
15. 011tganul

16. Suseni
17. Roc lu

837 1.910 3.347 1.678 1.321 4.406 2.592 2.504 1.536 3.239 2.320 5.204 4.792 1.692 3.564 1.933 1.141

384
35,6 35,5 33,0 32,7 32,4 31,5 29,4 28,0 27,0 27,0 23,4

22,8 24,8 24,6 28,9 35,0 31,8
15,1 14,1

26,6 35,9 13,9 24,9 31,3

3,3
3,0 1,5 1,6
1,1

-

0.1 0,1

0,7 0,3

0,8

134
25,0 27,1 28,0 20,3 26,2 13,2 17,5 17,0 25,6 17,2

0,6 0,5 0,4 0,5 0,6

0,1

04
0,4

43,2 10,2 29,4 21,6
11,1

04
0,4 0,1 2,3

39,0

23,8

0,7

-

0,2 0,1 0,6
0,1

0,1 0,1

0,1

0,3

-

0,1 0,1 0,2 0,1
0,1

4,8 0,2
0,1

0,1

-

0,3

0,1

0,1

-

(14)

0,2 0,3 0,3 0,2 0,5 0,2 0,2
0,2

0,1 0,1

0,2

04
0,2 0,4

0,2
0,1

0,4 0,1 0,1 0,2
0,1

0,3
0,2

0,2
0,1

0,1 0,1

- - - - - -

0.3

0.6

0,8
0,9

1,8 0,9 0,7 0,6
1,1

0,7

0,3 0,5 0,2
1,0

0,4 0,1 0,4 4,1

0,4 1,5 0,5 0,3 0,6
1,1

0,5 0,5

422

:Ls

Floarea soarelul

A

1

hectare produce de abia 50 q. de grau sau 32 q.
de porumb, ceea ce ajunge cu greu pentru samanta,

hrana gf imbracaminte, cat gf pentru acoperirea
nevoilor celorlalte. Munca sub forma de dijmas si de ziler, sursa cea

mai insemnata de castig anex inlauntrul plasii, nu da de lucru, dupa aratarea statisticii profesionale din Tab. III, decat unei fractiuni (1340) din membrii gospodariilor cu mai putin de 5 hectare. Nevoile de brate de lucru ale morilor, singurele intreprinderi industriale reprezentate in plasa, ocupi un numar infim de brate (3 persoane). Astfel toti cei ce nu gasesc locuri de servitori la proprietarii agricoli marl gf mijlocii, la functionarii publici gi in posturile de personal de servicin si de paza ale administratiei locale, sunt nevoiti sa-si caute de lucru in afara plasii, in orase. Cele dota sate din

Aceste plecari temporare din sate, aceasta valorificare la crag a surplusului de brate de munca, este azi factorul cel mai important de contact dintre sate si marile centre urbane. Bucurestii in special, sunt factorul care contribue cel mai mult Is nivelarea deosebirilor dintre sat si orris.

Cea mai mare parte din venitul realizat prin
munca la oras, este cheltuit in satele din Dambovnic pentru imbundicifirea locuintei. Prin faptul ca cei mai multi dintre cei care lu-

imediata apropiere a Pitestilor, Prundu si Geamana favorizate prin apropierea de acest ores si centru feroviar, am vazut, oa dau un contingent
apreciabil de muncitoare de fabrics si de personal C. F. R.. Surplusul din restul satelor igi cauta cistigul suplimentar necesar pentru a implini nevoile, nesatisfacute de produsul gospodariei proprii, indeosebi la Bucuresti. Astfel dintre locuitorii satelor Suseni, Serbanesti, Gliganul, multi sunt muncitori in brutariile din Capitals, Din Ciupa, multi lucreaza ca vanzatori ambulanti de alvita si bomboane; din Oarja, Ceausesti, Stanislavesti, Rociu, ca vanzatori de ziare. 0 ancheta intreprinsa de curand la Institutul Central de Statistics de d-1 N. Marin Dunare asupra regiunilor de unde provin copiii vanzatori de ziare, seminte si rahat din Capitals, a aratat ca Dambovnicul este una din plasile de unde pornesc contingente insemnate de astfel de vanzatori. In Octomvrie 1941: 78 de parinti din Dambovnic si-au inchirint

creaza la ores, isi intrebuinteaza cea mai mare parte a venitului la innoirea locuintei, se innoesc insa gi satele. Aceasta innoire a satelor este de altfel un fenomen curent in sesul Dunarii, Faptul ca cea mai mare parte din satele de aici sunt de formatie recenta, fara forme de vieata traditionala bine consolidate gi deci, f Ara constrangerile pe care aceste forme le exercita asupra tuturor manifestarilor de vieata, constitue un mare avantaj, El permite locuitorilar sa-si insuseasca cu usurinta tf ormele not

de vieata, o nou mentalitate si un nou fel de a

trai. 0 ilustrare practice pentru toate acestea o
ofera tocmai problema caselor. In satele din Dambovnic, casele nu se construiau ca la munte, pen-

tru generatii, din material greu si trainic. Casele

erau aici construite din material usor, parr si lut si menite sa serveasca cel mult pentru dota
generatii. Aceasta a permis aproape tuturor ca,
dupa razboiul trecut, and au avut o epoca de prosperitate sit si le reinoiasca si sa le modernizeze gi permite si azi celor ce castiga bine la °rag sa-si cladeasca case in care uneori to uimesc prim felul cum au stiut sa profite de o serie de avantaje, pa

care tehnica moderns le ofera pentru realizarea
unei locuinte confortabile. Ceea ce este valabil pentru case este in cea mai mare parte valabil si pentru imbritcaminte si obiceiuri si in deosebi pentru o serie din deprinderile
economice.

copiii in varsta de 10-19 ani unor vatafi de comer' ambulant pentru sume variind intre 4002.500 lei pe lima. Plecarile definitive din plasa sunt foarte rare. Recensamantul din 1941 8. aratat in-

toarcerea in plasa, dupa cedarea Cadrilaterului, a catorva zeci din familiile colonizate acolo. Cei plecati nu-si lichideaza gospodariile, chiar dace casa ramane nelocuita cu anii si se intorc in colectivitatea sateasca, de indata ce se lovesc de o dificultate. Cei mai multi nici nu pleaca cleat cu gandul de a se intoarce. Un sistem destul do strans de corespondenta si de trimiteri de vorba acasa, realizat prin intalniri regulate In oral si

De indata ce unui Wan de aici i se ()fell posibilitati materiale pentru a intreprinde ceva mai
lucrativ decat agricultura, el conduce actiunile lui inainte de toate dupa calculul rentabilitatii, fiind gata sa intreprinda orice altceva. Nu exists aici ca si in foarte multe regiuni de munte cu vieata traditionala bine inchegata Inca, prejudecata muncii degradante. Exists numai consideratia muncii folositoare sau fara folos. Obstiile de cumparare care s'au format pentru a cumpara marile mosii au avut in vedere exclusiv rentabilitatea si au fost intotdeauna pur taranesti.

prin cei ce pleaca din sau in plasa
in legaturi cu satele Icr.
5

ii mentine

423

Cooperativele departe de orice prejudecata filantropica urmAresc in aceastA regiune inainte de orice

multi vlaga

si

sAnatate, cu hrana putina

4i pe

rentabilitatea, iar acei dintre tarani care au suficient pamant pentru a putea face agricultura rentabilA umbra sä scoata din pAmantul for venitul maxim, pe care cautA sa-1 valorifice cat mai bine.

apucate, locuintA nesanatoasa, mune& grea. Simptomele suprapopulArii agricole sunt mai acute intr'o comund din Nordul plash. Aci e folo-

Standardul de viatA, realizat pe toate aceste ca: prin cultivarea pAmantului propriu, la care se adauga munca in dijma cu bratele sau la oral este scazut Si sAracacios. Foarte multe gospodarii traesc la limitele sAraciei, cu minimul de lucruri in case mici, dar e drept curate, cu putine haine gi o hrang area si monotonl, Dijma e grea si devine an de an si mai grea prin concurenta mare pentru suprafetele limitate pe care proprietarii le dau in dijma. Rusfeturi numeroase, numite in Dambovnic conditii", se aduga la jumatatea din produse: un pogon de nume lucrat proprietarului de patru pogoane luate in dijma, zile la arat, Ia

sita agricol aproape intreaga suprafata, iar cerealismul e mai accentuat, iar densitatea atinge cifra de 193 locuitori agricoli Ia 100 ha de pamant arabil. In restul comunelor existenta unor mosii care pastreazA o cot& de paduri si de pasuni, 0 care au

tinut in frau si cresterea populatiei nu ingadue
evidentierea paralelismului dintre suprapopularea mai acutA si asezarea in Nordul plasii, care face parte incA din zona de coline gi suprapopularea ceva mai putin acuta din partea de miazAzi care are caracterele Teleormanului.
Mi§carea populatiei din ultimul deceniu a agravat suprapopularea plAsii Dambovnic (Tab, VIII)

treerat stramporturi" la garb: sau in targ, gaini date dar de nume, etc. Ziva de lucru nu duce mult daca tinem in seams disponibilitatile de brute si faptul ca tariful asigurat de Stat, este, cu bucatele stapanului, de 50-80 lei zilnic.
s.zcerat gi

Avand natalitatea medie de 38,2 si o mortalitate medie de 20,5, deci un spor natural mediu de 17,7 la mie in deceniul 1931-40, cresterea naturals a populatiei plash in deceniul trecut, se ridicA la 6.500 suflete. Partea covarsitoare a acestei cre§-

teri a famas in plea, cum s'a putut constata cu
prilejul recensamantului dela 6 Aprilie 1941, care a constatat o crestere reala de aproape 5.000 suflete fats de situatia dela recensamantul din 1930.

In oras se castigA mai usor banii, dar se cheltueste

Tab. VII. - Densitatea populatiei agricole (activa §I pasiva) in plasa Dambovnic
Supraf. totals a terenului
Teren 0.1001

Teren arabil

Densitatea locuitorilor

Comuna 1)1

satele care o compun

(1)

(2)
,

3)
1.67

4) 59.8
135.6

(5)
1.46

(0)
68.7
166.4

(7)
1.34

Plasa Dambovnic I. Tutu !esti, Galasesti, Geamana 2. Suseni, Burdesti, Ciresu a Oarja, Catanele, Prundu 4. Serbanesti . . .. 5. Ratesti, Tigveni, Patuleni 6. Grulu, Sillstea - Ciregu 7. Mozaceni, Babaroaga, Dumbravenl, Ziduri 8. Roclu 9. Slobozia -Slobozia de Sus, Slobozia de Joa 10. Barlogul - Buta 11. Furduesti 12. Gliganu- Gliganu de Sus, Gliganu de Jos 13. Teiu - Teiu din Deal, Teiu din Vale 14. Cateasca -Popesti -Coserlile 15. Negrasl-Cantacnz 16. Leslie - Mozacu 17. Ciupa Mavrodolu, Manciulescu, Lagaru

32.836 2.967 2.651 3.458 1.242 1.645 2.023 3.646 920 3.347 1.756 534 1.978 2.205

I

I

0.74 0.79 1.12 1.33

0.60 0.74 1.02
1.21

0.52

126.7
89.1

75.0 68.5 66.5 61.4 58.0
58.0

1

146
1.50 1.63
1.72

1.29

1.20 1.44 1.42
1.41

134.6 98.4 82.7 77.4 83.7

0.73

094
1.06 1.16 1.15

69.6 70.4
71.0

1.73

1.43 1.24 1.32
1.48

1.78
1.87

561
53.6 47.7 41.4 38.8 38.1 33.1 30.9

1.58

632
57.2

175
2.02 2.33 2.28
2.01

1.58 1.80 2.17 1.80
1.87

2.10
2.41

933
1.342

984 1.205

2.58 2.62 3.02
3.24

1.89

3.06

49.5 42.9 43.8 49.9 52.9 32.7

1.72

2.78

424

Densitatea locuitorilor pe 100 ha.

Fd.

Cat pamant revine'de cap ,de loc. in ha.

100 ha.

a

(a)

746
193.1

137.1

106.7

940
86.1 87.2
70.1

80.6 75.9 67.7 63.8 55.5 46.0 55.6 53.6 58.2 63.0

Date le acestea demografice arata o mare vitalitate. Natalitatea este foarte ridicata si, desi mortalitatea e mare, sporul natural realizat intrece considerabil sporul natural pe jars, din intervalul 1930-40 (11,4 la mie). Dovada ca tendinta de limitare a nasterilor nu a patruns in aceasta regiune.

Tab. VIII. - Mi§earea populatiei In plasa Dambovrie-Arge§ 1930 -1941
Natalitatea
Anil

Mortalitatea
abs.
(3)
746 712 742 734 809 922 745 660
611 619 7.300

Excedentul natural
abs.
(5) 687 913 652 663 495 456 518 697 637 533
6.461

Cifre abs. (I)
1.433 1.655 1.394 1.397 1.304 1.378 1.263 1.357 1.248 1.152
13.581

La 1.009 Cifre

locuit.
(2)
40,3 46,6 39,2 39,3

La 1.000 Cifre

locult.
(4)
21,0 20,0 20,9 20,7 22,3 25,9 21,0 18,6 17,2 17,4 205,4

La 1.000

locuit.
(6)

1931. 1932.
1934.
1935 . 1936 . 1937 . 1938 . 1939 .

.
.

19,3

1933. .
.

26.6 18,3
18,6 13,9 12,9 14,5 14.6

. . .
. . .
. .

36,7
33,8 35,5 38,2 35,1
32,4 382,2

milii vechi boeri noui", ridicati din taranime, cu mosii de sute de hectare, cu comportare de Oran inlesnit in generatia intai si cu fii oraseni titrati, cu conace moderne orasenesti, Cate una din aceste familii a ridicat biserici, deasupra intrarii carora mandria de a fi reusit se afirma raspicat gi pe ai caror pereti de ctitor pot fi vizuti perechi de tarani aratosi cu copii imbracati in haine de marinar. Anii de dupe razboiul trecut au oferit in larga masura acestei plasi, din Arge§ decisiv pentru toate partidele, sansele pe care le putea distribui politicianismul: credite ieftine cu care se putea face camatarie, trecere la autoritatile de Stat, et,: De pe urma for o serie de fruntasi, intelectuali rurali dar $i negustori gi carciumari gi gospodari cu oarecare chiag, care vorbesc despre fostii sefi de partid $i de organizatii ca despre niste cunoscuti apropiati si de toata ziva, $i -au adunat gi ei mosii, cumparand tot ceea ce cei cu datorii sau cu nevoi aveau de vandut,

. . . . . .

Starea culturala a plasii arata aceeasi transitie dela un stil de vials pastoral-mosnenesc-clacasesc

17,9 15,0

1940. . . . 1931-1940 .

care favoriza cultura traditionala la un stil de
viata agricol cu burghezie rurala gi emigranti in orase care a adus cu sine comportari in care reminiscentele de traditie se amesteca cu achizitiile urbane $i suburbane. Din lipsa unui nume potrivit, i-am spus uneori acestei comportari americanizarea" Romanului din Campia Dunarii, Tipul uman al taranilor din plasa Dambovnic

1768

In satele din Nord-Vestul plasii si mai ales :.n cele din jurul Susenilor, care au Post toate mosnenesti, cauzele diferentierii sociale avansate a popu-

latiei agricole a plasii pot fi intrevazute cu usurinta. Disolutia cetei mosnenesti a acestor sate, a
carei forts gi functiune de asigurare colectiva poate fi cunoscuta din reconstruirea rolului pomojnicului

conducator de ceata, pe care a trasat-o, pornind dela amintirile batranilor, T. A, Stoianovici, a inceput Inca inainte de un veac. Trecerea dela
pastoritul pe pamantul cetei mosnenesti la agricultura pe suprafete proprii cat mai mars a favorizat accentuarea individualismului economic, imboga-

este tipul omului modern, realist $i deschis, fare prejudecali, gata de orice mune& rentabila $i predispus la orice inoire folositoare.
Americanismul" oamenilor din aceste locuri este

de aceeasi nature cu atitudinea care a dat Bucurestilcrr dinamismul desvoltarii lui din ultimele decenii, El le va permite ca, intr'un organism politic

tirea unora dintre familii §i saracirea altora in modul aratat in alte doul cercetari publicate in acest numar al revistei, Asezarea satelor in zona de trecere intre munte $i campie, cu posibilitatile de comer% taranesc cu vite, cheresttea, grane,

care va tine seams de aceasta structure specifics a for gi va cauta sa-i dea adevaratele rosturi, se
valorifice bogatiile locului, dupe masura litatile lor.
posibi-

a favorizat ascensiunea unora din familii, In satele cu mosii boeresti din Estul si Sudul functia de vechil al proprietarului si de primar a ajutat altora sa se ridice peste gloata de gospo-

Duminicile, cand satul igi imbraca straele nationale" si urea spre bisericile asezate adeseori

pe o coasts in afara satelor, to crezi intro oaza
etnografica. Lautarii cants balade la nunti gi apar

dari cu suprafete reduse, De pe urma acestor fapte au aparut in plasa pe langa boerii din fa-

balade noui cum a aratat intr'un studiu aparut nu de mult, un membru al echipei de cercetare
a Dambovnicului 1). Dar la aceleasi nunti miresele

9 Ovidiu Bdrlea: Procesul de crealle al baladel populare romtine, Revlata FundatIllor Regale, Iulie, 1941.

425

se gatesc cu voaluri si beteala oraseneasca li cauta

sa se duce cu taximetru la biserica. In zilele de
lucru nu vezi in port decat bah/nil. Se citesc ziare,

se asculta emisiunile radiofonice in casa celor
instariti.
Tab. IX.

tiinta de carte In Dambovnic
RecensamAntul 1930
27.957 14.542
13.345
51

Totalul populatiel dela 7 and in sue Nectiutori de carte titstori de carte: Total . Instruct le extrascolara Instructie primarA Instructie secundari Instructie profesionala Instructie unlversitara Alte ¢colt superloare Stilnta de carte nedeclarata

109,0

52,0 47,7 0,2 44,6 1,4
1,4

tia nestiutorilor de carte vadesc complexitatea cauzelor care influenteaza actiunea scolara a Statului. Subsists deosebiri foarte mari intre cele 35 de sate. Gasim in plea sate cu numai 35% analfabeti (Prundu cu 35,4°/o, Tigveni cu 35,8%, Popesti cu 36,0°/o) si sate cu 70°/o analfabeti, (Galasesti cu 61,8%, Gliganu de Sus cu 63,7 ° /o, Gliganu de Jos 65,1°/o, Slobozia cu 73,7 ° /o). In intaiele, procentul barbatilor analfabeti nu trace de 25 °/s (Prundu 11,8%, Tigveni 25,0°/o, Popesti 13,0°/o), iar cel al femeilor analfabetice ramane inferior lui 60 °/s (Prundu 55,0°/o, Tigveni 59,70/o, Popesti 58,180/o).

12.485

In cele din urma, procentul barbatilor analfabeti
este superior lui 40°/s (Gliganul de Sus 42,0°/o, Gliganul de Jos 43,5%, Galasesti 46,8°/o, Slobozia 60,00/o), iar cel al femeilor analfabete superior Iti; 77% (Galasesti 77,701o, Gliganul de Sus 81,8°/o, Gliganul de Jos 85,3 ° /o, Slobotia 87,10/o)

384 390 28
7

0,1

70

0,2

Deli multi locuitori Uri stiinta de carte sunt in mare masura la curent cu intamplarile lumii li cu preturile zilnice, in urma faptului ca asculta
zilnic 1a radio", si s'ar pare ea plasa sta. sa se dispenseze de cetit, ca mijloc de a sti ce se intampla,

totuti stiinta de carte este Intr'un progres vadit. Cum arata tabloul X, procentul de 52,0°/o at nestiutorilor de carte dela 1930 (superior mediei pe tall de 42,9 ° /s si mediei de 47,1% a Argesului), este cu deosebire datorit claselor de varsta mai inaintate. Faptul ca la 1930 numai 3,40/0 dintre nestiutorii de carte erau copii intre 7-12 ani li numai 8,3% dintre ei tineri intre 13-19 ani arati ca analfabetismul se lichideaza an de an prin
disparitia batranilor.

Nu exists o corelatie stransa nici intre procentul situtorilor de carte barbati li femei. Nu gasim proportia cea mai scazuta de femei nestiutoare de carte in satele care au proportia cea mai redusa de barbati analfabeti. Prundu, Popesti si Geamana. care au proportional mai putin barbati analfabeti
( intre 11,8°/o li 18,0°/o), sunt intrecute, in privinta stiintei de carte a femeilor, de Teiu din Deal si de Lagaru (Geamana chiar si de alte 7 sate). La Teiu din Deal numai 51,9 ° /c, iar la Lagaru numai 53,20/o dintre femei sunt analfabete. In cazul satelor cu proportional mai multi nestiu-

tori de carte, nu se observe astfel de deosebiri: Slobozia, cele doua Gligane li Tutulestii sunt la locurile 31-35, atat in report cu procentul analfabetilor ca si at analfabetelor. Factorii ce par a fi influentat patrunderea Olintei de carte in aceste sate, sunt: apropierea de oral

Un alt f apt care nu trebue pierdut din vedere,

atunci and este privita stiinta de carte a populatici din Dambovnic, este deosebirea mare intre barbaii li femei in privinta stiintei de carte. Ca in toate celelalte regiuni cu procente Inca ridicate
de analfabeti ale tarii, in Dambovnic femeile, polul

si munca in ore; (cazul satelor Prundu si Geamana, care au cei mai multi stiutori de carte si as afla in vecinatatea Pitestilor unde lucreaza o parte din populatia lor), emigrarea ternporard a copiilor in Capitald, ca vanzatori de ziare si dulciuri (ca. zul Gliganelor si a Tutulestilor, care prezinta procentele cele mai ridicate de analfabeti si proportional mai multi copii intre 7-12 ani nestiutori de carte). Core latia intre stiinta de carte si starea sociold anterioarci a locuitorilor (motneni, clacasi) nu

conservator in cazul tuturor prefacerilor, sunt in mull mai mare masurd analfabete decal barbatii. Populatia rurala a regiunilor in care actiunea sco1ara a inceput numai de cateva decenii este convinsa, de pe acum, de nevoia ca baietii sa tie carte, dar Inca nu de nevoia inv'atAturii fetelor. Faptul ca din populatia masculine mai mare de 7 ani a Dambovnicului sunt analfabeti 28,4°/o, pe and din populatia feminine trecuta de varsta inscrierii in scoala primara 70,6%, demonstreaza existenta acestei conceptii. Cifrele din Tab. X, care aratit, pe sate, propor-

este clara: gasim atat foste sate mosnenesti cat si foste sate clacasesti cu proportional multi si proportional putini stiutori de carte. (Prundu pe deoparte, Galasesti pe de alta, ca sate mosnenesti; li Tigveni pe deoparte si Slobozia pe de alta, ca sate clacasesti). La fel, nu este manifests corelatia in-

426

Tab. IX. - Ne§tiutorii de carte in plasa Darnbovnic

Denumlrea satulul
(1)

Totalulpopulatiei dela 7 ant in sus
absolute
(2)

Totalul nestlutorfor
absoClfre lute
0/0

7-12
ant
oh,

13-19 ani
qo

20-64 65 ani VArsts nedeant sl peste ciarat4
0/0

Cifre

Olo

°A

0/o

(3)
100,0 100,0 100,0

(4)
14.542 4.132 10.410

(5)
52,0 28,4 70,6
56,1

(6)

(7)
8,3 3,9 12,2
11,8 6,6 16,4 9,5 2,5 15,9
10,4 2,9 17,9

(8)

(9)

(10)
0,4
0,1

Plasa DAmbovnic

T
M. F.

27.957 13.218 14.739
1.131

3,4 2,7
4,0

37,0 21,3 51,0 37,4

3,2 3,2 3,2 3,6 3,6 3,7 3,3
3,1 3,4

0,2

1. Barlogu

T
M

F

634 597
337
161

100,0 103.0 100,0 100,0 100,0 100,0

634
184

450
162 34 128
158 49 109 71 26 45
110

34,5 75,4
48,1 21,1 72,7

3,3 2,8 3,7
2,1 1,9 2,3

214
51,6
33.2 13,7 51,1 43,2 30,0 56,4
38,1

2. Burdestl

T
M.

F

176

-

3. Buta

T
M

280
140 140
160

F

100,0 100,0 100,0
100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
1011) 100,0 100,0

56,4 35.0 77,9
44,4 31.0 59,2

0,7

-

1,8
1,4 2,1

0,4
0,7

1,4

4. Catanele

T
M.

F

84 76

-

1,9

3,9 6,9 4,7

-

4,4
2,4

28,6 48,7 34,3 19.8 46,5

6,8 3,0
1,0

5. CAteasca

T
M.

233
106 127

F

30 80
449 108 340 277 47 230
166 48 118 136 48

47,2 28,3 63,0 52,6

3,0 2,8 3,1 3,6 4,2 3,2
1,1

8,7
10,0

4,7

1. Cersani

T
M.

'. Cir egu

F T
M. F

852 383 469

262
72,5

5,5 13,6 6,8 2,7 9,8 3,6

35,8 16,7 51,4
41,4 13,7 61,2

3,2
1,8

-

4,3 3,3
4,1 2,6

526 219 307
358
168 190

100,0 100 0 100,0
100,0 100,0
100,0

52,7 21,5 74,9 46,4 28,6 62,1 51,1 37,8 63,3
48,0 20,6 71,4

0,9
1,3 2,5 2,4 2,6

0,6

&8

Clupa Mavrodolu

T
M. F

-

.

Clupa MAnclulescu .

.

.

.

T .......
M.

6,8 4,9 3,9 5,8
7,7 1,0 13,4 4,1 0,5 7,2
12,4

36,0 22,6 47,9 39,5 27,6 50,4 33,9
14,7

3,6 3,6 3,7
4,1

-

1,1

266
127

F
10

139
221

100,0 100,0 100,0
100,0 100,0 100,0

88
106
21

2,6 1,6 3,6 2,3
1,0

4,7 3,6

0,5
1,0

Ca serIlle

T
M. F

3,6
2,9 4,2
2,4 2,0

102 119

85
196 48 148

3,4 0,2

50,4
40,1 21,9 56,1
39,1 26,2 52,8

11.

Furclue§ti

T
M. F

419
196

223
555 286 269
790 382 408

100,0 100,0 100,0
100,0 100,0 100,0

46,8 24,5
66,4

0,4
7,4 9,1

-

2,7
2,2
2,4 1,9

0,7 0,3
1,1

12. CIAlatiesti

T
M

343
134

F
13.

209 327 65 262
394 127 267

61,8 46,8 77,7
41,4
17,0

8,7
16,3

5,6
2,9 0,5 5,1
5,1 2,4 7,7
4,1 1,3

GeamAna

T
M. F.

100,0 100,0 100,0
100,0 100,0 100,0

5,6
1,3 9,5
12,1

64,2
65,1 43,5 65,3

29,5 11,3 46,6 42,6 28,8 55,6 45,9 32,8 56,8 31,7 9,6 49,7
34,1 15.9 49.5

2,9 3,4

2,5
5,3 6,5 4,1 4,1
4,5

0,5 0,5 0,5

14.

011ganul de Jos

T
M.
F

605 292 313 987 448 539
719 323
3911

5,8
17,9

-

15.

GlIganul de Sus

T
M.

F
16.

100,0 100,9 100,0

629
188 441

63,7 42,0 81,8
45,5 19,8 66,4 38,2 20,4 53.2

9,5 3,3
14,6

0,1

6,3
2,4

3,9
3,3 2.8 3,8

0,2

Grutu

T
M. F

100,0 100,0 100,0
100,0 100,0 100,0

327 64 263
131

31
4,9 10,6 0,9 0,6
1.1

2,5 2,3
0,3 0.5

-

17.

Lagarul

T
M.
F

343
157
1811

32 99

-

2,9 3,8
2.1

427

Tab. IX. - (urmare)
Totaluipopulatiel

Denumirea satului
(I)
18. Le Ole

dela 7 ani in sus

Totalul ne§tiutorilor
Cifre absolute
(4)
187

7-12
ani
0/

13-19 ani
0I0

20-64
ani
010

65 ant Varsta nedeiii peste clarat6
0lo ale

Cifre absolute
(2)
347
160 187
,

IN
(3)
103,0 100,0 100,0

°o
(5)
53,9 35,0
70,0

(6)
1.4 1,2 1,6

(7)
8.1 2,5 12,8

(8)
40,3 27,5 51,3 36,5 20,1 51,2
31.0

(9)
2,9 2,5 3,2 4,7 6,1 3,5 3,8 3,8 3,7 2,7

(10) 1,2 1,2
1,1

T
M. F

56
131

9. Mozacu

T
M. F

487 229 258

100,0 100,0

100,0
100,0
1.10,0

252 69 183
1 517

51,7 30,1 70,9

2,3
1,7

92 22
13,5

2,7
2,0

-

0. MozAceni

T
M. F

3.063
1.456 1.607
1.103 550

453
1.064

100,0
100,0

49,5 31,1 66,2
47,0 23,0 65,8

0,9 3,0

7,6 3,6 11,3

22,7

431
36,0 20,2 51,7

0,1 0,1 0,1

2 I.

Negra§1

T
M. F

518
154

2,4
1,3

5,6
3,6

553

100,0 100,0

364
1.037 213

3,4 3,3
1,8 4,7

7,6
9,7 3,2 15,6 4,0 1,1 6,9
4,1 1,2

2,5 2,9

0,3 0,4 0,2

22.

Oarja

T
M.
F
I

2140
1.015 1.125

100,0 100,0
103,0

4;5
21,0

332
13,5 51,0

22
2,6 2,0
4,2

_

824
251

7i,2
43,8 20,8 66,4
36,0
13,0

-

3.

Piitizletti

7'

M.
F

573 284 289

107,0 100,0 100,0
100,0 100,0 100,0
100,0

59
192
122 22
100 291

0,5 0,7

0,3
1,5 1,8 1,2
1,9 1,1

34,9 15,1 54,3
25,7 15,9 45,3

3,5
4,8 4,7 4,1

0,2 0,4

4. 24

Pope¢ii

T
M.

339 169
170

F

58,8

7,1

5,3 3,2 2,9 3,3
5,7 4,1
7,1

Prundu

T
M. F

823 374 449

35,4
11,8 55,0

100,0 100,0 100,0 100 0 100,0
100,0 100,0 100,0
100,0

44 247 203 63 140 398
114

2,7 2,5 3,0 2,0
2,4

4,5 0,3 7,6 2,2 1,2 3,0

25,6 7,0 41,2

0,1

0,2

26 .

RAimiti

T
M.

366
169

55,5 37,3
71,1 45,1 27,9 59,9 57,7 34,7 75,8
73,7 60,0

F
27

197

45,1 29,0 58,9 34,1 19,8 46,4
40,9 24,9 53,5
47,5

-

Rod':

T
M.
F

883 409 474
482 213

4,5
1,5

284 278 74 204
2.031

2,2 2,5
5,8 5,6 5,9
8,1 7,5

7,2
9,1

3,4 3,9 2,9
1,9 1,9 1,9

0,7

0,5 0,8

28

Sill?tea

T M.
F

269
2.757 1.373 1.384
1

100,0 100,0

2,3
14,5 15,0

29.

Slobozia

T
M.

103,0
100,0 103,0 100,0 100,0 100,0

2,9
3,1

0,1

F
30 Suseni

825 1.206

110
19,1

38,5
56,4

87,1

8,7

2,7

0,2
0,2 --0,4 0,2

T
M

F.
31. 1iierb;IncTti

1.042 481 562 1.029 489

446 86
360 509 128
381

42,8
17,9

2,3
1,5 3,0

64,1

5,9 1,7 9,6 6,3 1,8 10,6 5,0
1,9

30,7 11,2 47,3
.34,9

3,6 3,5
3,7

T M.
F
i
I
1

100,0
100,0

549
606 263 343
1.325

1000
100,0 100,0
100,0

49,5 32,0 69,4
40,3 25,1

5,1 5,5

5,5
1,0

21,5 49,7
31,4
18,3 41,4

3,0 3,3 3,3

0,4
0,2

-

32.

Teiul din Deal

T M.
F

1

244 66 178

1,5

51,9
46,2 21,4 68,1 35,8 25,0 59,7
61,5 41,0

0,6
2,0
1,9

7,3

2,3 3,4 2,3 2,5
2,6 2,4
1,4

0,3

33.

Telul din Vale

T
M.

1

F
31.

622 703

100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
100,0 100,0 100.0

612
133

479
191

2,0
1,2 2,4 3,0

7,3 1,3 12,7
1,9

34,4

154
51,1
13,7

_ -

Tigvenl

7'

M. F
35.

534 212
231

0,1

53
138

1,9 6,9
11,5

16,5
46,8'

4,2 2,6
2,7 2,5 2.9

0,4

Tutule8t1

T
M.

1.366 651

F

715

840 267 573

5,7
4,8

811

6.6

5,8 166

41,6 28,0 5.39

428

RASA DAMBOVNIC JUD. ARGES

Jva
JUO
JUD
'ALcOA

146ARASts

dletrIr
JUD

AUGLfrYutscal
JUD

IUD
VTAHOVA

d 1,
1f6'.

PLASH

Vb

1' c*-

`J.

-4/D - ----otrI

'"; "rev

BUtl/Rfe./ 0

Ate/

\

0,-

My V
C
oVranean

JUD
pOlfAIVA.

,) IUD

D'I.AfCA

TELEOPMAN`-)

Dea/do vi&epeas/...Pc,00e0
rundu
olesh

P IT ESTI 4°,
Turce.0
Beaman
d S.

weft' Cal in es!'
r4s/h/ce,r//

Sli

I/dem lava/

Zeam,/*
Caiunele

S

Br Ahie.§1/
les/1

Albota °64/il'Colrocaui
.2"

/
/

LOOS Tape /oven

Tg.Ckeinov

/
Prue

j#

t./
Coo°
Glaimbocata

,

mmate.0

Cogride
Oa

Istives//
a

\
i

Leit'rlien......C.iulni,a - ..........a lugar/la

Porlu-Broveni

Ceausep

PPoesb Ciresu Sili

I aYeq.23,, Va at Asivd
/ff,^Itacando
...

"

t,

&(em

e

:. /a/ s

d-s.
/do
Iroal
dLn nV

adulesti

faneo

.c.vikrangurile d J

Gru

I

Br Veni
Ucem
Oa&

Wrecle,sr-,

v"flf°

iloprieg
es/1
Ga/a

Cica

also

Tigven/ V(\-

/f.
Furdel 4ti

cl/t//e////".

\ C. ani .Susen.
+111

G e §t1

Sfrcinigui,
Tar/efu

Bee? / AL
cr.Or Tujuleti

lifCb cides-ce/

ea

'-'1da7 Kee
ea!

,

Te/4//
liasem

deSu

reve,pc;

$erban

Ciu

agar i lones4p.p.rk
aves
nc

/7;
Co te§ti
i

/
0 (bm,raRca

gliganu

6c,

.0.7 0 g6

. (Is.

ToulVale

-d J

.

6reci _, Morteni"`=-:-. unteaode Ono)Pere§ ri o 1//bykee,s/i

-

Coo. dO

°berg hIsii ',....."

r Serboeni
//jdura
lone.5\t
;NstypreA

irlogu
aler

site

G
'

000

OA,
Cornatelu

N.1Jigtea/fo;
Can /amiss
7Y(I.ZD

'den

Buzoe0

\...

IIII.

Vufrqti

-'00

deSas unl ace

0*o 5A.4a

rgrast
Zhiude
Moja cem
Delmoraven

vare§ti

ook 'Brosteni oainDee/ Ocs- h eltAjd
/14s/ae

,

CialThc

I

Gaujam

Neagurile / \ -d J.
Fir ete \"Reg
Oa,/

--frO

S

Slo;ozia

s
erbinti
GI

//evx/h///kr

deJas

ss

by

Ungheni

Orodek

'sr
I.

----- lc.nelegi
Strambeni 1.,

d Sus Mc lsvorul -deJpse'

Eel Mare
aveanu

020,
elaru
6 avacio
ToKop/..n.

ve,z)

Calineall

"ale
/

111-------B-utoyu

...

, '"'

.."' Pope§h
0 )149nca

-"grjreIsb
0643

PurcarA,
SlobaziaTr4sniti

RAca

Jp
N

&nor
8/0/esii
Catunu
I.C. Bra ria6

ro'
Prriba

Dareai
_
.

rE 4 E 0
SCARA
0
5
10

Oeki
NS9Vtip".7,6
TeretI,

pmatarasto

jffiegi

Udupu

A
20 Km

/../Albeni
Dracesti

pen,

15

Tataravid.Jo

°rag/

ITESTI

POPULATIA SATELOR
Kw
15

5000

10 000

4000

20.000

TOPOLOVENI
Cakme

eurdem

Corernk
Skinislavesti- rya'

°rep
-e",/

Ave

aileasca

inepoi

Sdivivr-asige

Serdesfi
en, arm
Iv/
/7e

sAki7c/ifitisr?

1,,,

iiAFxi

COSTE

./
-di7 Vale

..

./.

......
I

-dc
Zeslle

I

... . )

\.
%,

-.

..
4.

*N.
,

Mozacul

''.''''` --- -...../ -Adtaqh.
V
C

aafereau-,k "4,

,.

%

\
1

\ .-.\ ,,./
'
,'

d
/

liozocem

\

LOCUITORI :

,\

\\ \ \

'":906,9to

d

i
FAN CM. MARE

10.000

1.000

500
100

25-50

tre densitate si stiinta de carte (Ciupele si Lagaru au densitati relativ reduse si stiinta de carte proportional ridicata; densitatea relativ favorabila .1 Sloboziei e agravata de existenta mai multor mosii

in hotarul satului si stiinta de carte e reduse pe deoparte; pe de alta, insa, Susenii au o densitate
foarte ridicata si, totusi proportional multi stiutori

de carte). Un factor care intervine, desigur, in
mare masura la crearea acestor deosebiri este inviijcitorul. In buna paste deosebirile dintre stiinta de carte a locuitorilor diferitelor sate si mai ales deosebirile dintre proportia in care stiu carte f emeile par a se datori spiritu'lui in care au aplicat invatatorii legislatia scolara si prestigiului, de care s'au bucurat. In domeniul acesta, urmeaza sä fie facute in viitor cercetari care se lamureasca definitiv problema,

Dintre stiutorii de carte, majorarea covarsitoare (93,6%) are numai instructie primary (Tab. X), Paralelismul intre gradul de instructie al populatiei si structura profesionala, in deosebi in cazul
locuitorilor cu instructie secundara profesionala si superioara, este perfect. Populatia care traeste din

III. Campia romans trebue cercetata amanuntit. Asezarile in curs de cristalizare ale sesului dungrean ridica o serie de probleme, carora trebue sa le face fats actiunea Statului roman. In cazul Dam-. bovnicului, am putut constata ca intaia dintre ele este formarea comunelor si inlesnirea aparitiei centrelor economise locale. 0 alta, de o importanta decisive, este buna organizare a economiei acestor regiuni cerealiere in curs de suprapopulare si crearea de posibilitati suplimentare de lucru; ca si reglementarea conditiilor muncii in dijma si a muncii zilerilor. Cu un efort bine dirijat, analfabetismul ar putea fi lichidat. Problemele speciale, cum este cea a apei in Dambovnic, se cer si ele solutionate radical. Vitalitatea populatie; si .dispoztia ei de a se adapta cerintelor veitii moderne impun aceasta actiune si o inlesnesc Prin manunchiul urmator de redactari, dorim, in-

taiu de toate, sa atragem atentia asupra acestei parti a tarii noastre, care s'a bucurat pans acum
de mai putina grill din partea cercetatorilor, preocupati mai mult de asezarile vechi de sub munti ale Romanimii, Lipsita de cercetari numeroase, Con-

exPloatarea solului este fie analfabeta, fie a urmat scoala primary, iar cifra celor cu instructie secundara, profesionala si superioara nu intrece cu mult numarul celor ce traesc din salariul unor pos turi la institutii publice, (Profesiunile individuale Nr.: 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 102 si 103 din Tab. III, cifreaza 440 persoane, iar totalul celor cu instructie de grad secundar si superior 809
persoane).

ducerea noastra de Stat, va duce la capat mult mai greu si incet opera de definitive asezare a Statului romanesc, menit sa fie centrul de greutate economic si poate principalul rezervor de oameni cu initiative a Romaniei din veactil acesta. A. GOLOPENTIA §i MIHAI POP

PROBLEMA APEI L A OARJA
Problema apei in Oarja isi are specificul ei, datorita a doua fapte ce atrag atentiunea in chip deosebit, dela prima vedere:

Primul fapt este de ordin natural' si
putinatatea fintanilor.

anume:

Al doilea fapt este de ordin social: sistemul
special de aprovizionare cu ape, pe care si 1-au creat namenii din Oarja.
Saparea puturilor (fintanilor), a prilejuit de multe on munci zadamice. Sunt cazuri in care, pentru a se da de un strat de ape, deli neindestulator, a fost nevoie sa se efectueze sapaturi de cite

7-8 ors. Pentru a intelege mai bine conceptia satenilor care sty la baza acestor operatiuni, transcriem cateva din fisele noastre, cu privire la problema in discutie. N'avem fantana noastra, ci uaa veche din batrani. care este la 9 gospodarii si am reparat-o de

curand cu tuburi de piatra, Cea mai del:at-tall
gospodarie care o foloseste este ca la 400 tn.

Cand se face o fantana se aduce un putar, de care se spune cy e inzestrat de Dumnezeu sa cunoasca izvoarele. Omul se uita pe cer, se inching, apoi alege locul care i se pare lui bun, Aduce un

tams, it infige in Omani si sapa in jurul lui".

429

(Gheorghe Buican, 60 ani, 1 cl. primara, plugar; a avut 100 ha pamint, acum are 50 ha; a calltorit pe la Craiova, Tg.-Jiu, Moldova, Pitesti etc, Are 8 copii: 4 baieti casatoriti, 1 baiat e acasa, 1 baiat e sublocotenent. 2 fete aunt maritate. Sotia a gospodina).

Iata ce spune in aceasta privinta Nicolae Tui (57 ani, stie sa iscaleasca, agricultor, 10 ha; nu a WAtorit decit in militiirie. A avut 5 fete. Mai sunt 4 membri in famine):

Nu avem fintina. Fintini nu prea sunt, Ar
mai trebui, dar nu se pot face, pentruca nu-i priel-

nic pamintul pentru asa ceva. Apa este la adincime mare si and se sapi se prabuseste pamin' tul.

unde am sapat si n'am gash. E un om putar care ghiceste unde-i izvor, dar nici el nu prea ghiceste". (Marin Miu, 62 ani, 2 clase primare, aproximativ 80 ha pamint). Asa dar, asupra pericolului cat si a ostenelilor depuse pentru construirea puturilor, afirmatiile satenilor sunt destul de concludente. Am spus ca sapaturile se fac iarna, din pricina pericolului la care sunt expusi vara lucratorii, de a se surpa malurile pe ei, pentruci terenul necuprinzand in anume locuri paturi freatice, este irnpregnat cu apa de ploaie in tot cuprinsul lui, prezentindu-se foarte nestabil. La nestabilitatea lui contribue, dealtfel si constitutia nisipoasa Si neomogena.

Citi oameni n'a omoritl Aici s'a sapat in opt lo-

curi si nu s'a dat de api. Apa o ham dela fintina dela 300 131 departare, dar cum aceasta seaca des, ne ducem pita la o alta /a 400 in departare". Pentru a preintimpina accidentele, sapaturile, in vederea construirii fintinilor, se fac de obiceiu iama.

Avind in vedere toate acestea, ne inchipuim
lesne ca aceasta munca isi are eroismul ei, destul de inutil, de altfel, pentruca toate aceste stradanii de ciine s'ar putea inlocui printr'o serie de masuri care sa scuteasca pe oameni de a-si expune vieata. Pentru evitarea acestor accidents, este bine, dupa, cum afirma si d-1 dr. Mircea Pauca dela Institutul Geologic, sa se aduca putari specialisti,

Fintinile se fat iarna and pamintul este inghetat la gura, ca sa nu se surpe din pricina adincimei gropii". (Ion Nedelea Voicu, 43 ani, 2 d. primare, muncitor agricol). Cu privire Is credinta ca putarii sunt inzestrati anume cu darul de a cunoaste paturile subterane acvif ere, am inregistrat mai multe marturisiri, care ne indreptatesc sa afirmam ca aceasta conceptie este generals in sat, Totusi, din pricina ca de multe on putarii an gresit in cercetarile lor, satenii au inceput sa arate semne de indoiala fats de calitatile acestora, considerate liana acum o generatie
infailibile.

cum ar fi de pitda cei din judetul Bacau, care sa deprincla pe orjeni cu ingradirea puturilor pe masura ce sapaturile inainteaza in adincime. Ca problema apei se pune destul de categoric in economia acestei comune si dupa cat am avut posibilitatea sa aflam, situatia ar fi aproape asemanatoare in satele vecine, ne-o dovedeste faptul cum s'au stracluit gospodarii sa implineasca aceasta vitregie a naturii,

Pentru a ilustra scepticismul acesta, ne multumim sa redam doar trei fife. Sunt oameni care au darul de a eunoaste cuta pamintului, cam unde ar fi izvorul. De cite on nu s'a sapat izvorul si s'a astupatl...

In primul rind, remarcam numarul mic al fin39 , raportat nu la numarul gospodariilor 780 , el la distantele pe care trebue sa le strabati respectivii gospodari, pentru a ajunge la sursa de apa potabill si care ajung sa, atinga cifra, destul de serioasa, de 400 m. Aceasta din pricini ca gospodariile dispun de curti cu o supratitnilor
f a-ta apreciabila.

Cind se face din nou o fintina ajuta mai tot
satul, reparatiile insfi numai cele 10-11 gospodarii care se folosesc". (Marin Stelian, 40 ani, 5 cl. pri-

mare, casatorit, 6 copii, agricultor, aproximativ
38 ha),

Dar sa lasam fisele sa marturiseasca: Pima' la fantina de unde hum apa, sunt la 400 in. Desi ar fi o alts Milting mai aproape, nu

A venit in 1910 un putar gi ne-a aratat unde sa sapam putul. $i nu a brodit-o deodata., $i am mai
sapat si am f &cut putul asta, ca se folosesc 10 gospodarii de el. N'a secat niciodata.'". (Radu M. Dumitrescu, 65 ani, casatorit, 11 copii, aproximativ 120 ha).

luam din aceea pentruca tinem" de cealalla, la care am pus si not bani, si la facere si on de cite on este nevoie sa se faca vreo repasatie", (Preda
Ion Stan Bercu, 47 ani, 4 clase primare, muncitor palmas; are 5 copii),

Pentru baut folosim apa dintr'un put, ca la
400 m distanta de aici". (Gheorghe Oancea, 24 ani,

,,Nu se gaseste apa, a adinca riu, este adinca
de tot. Am sapat in fiece an, uite-s numai gropi pe

4 clase primare; n'are niciun petec de pamint, afara de un loc de casa foarte mic, in care sta si

430

cumnatul sau (la marginea satului Oarja); muncitor agricol si el si sotia; are 2 copii). Nu avem fantani. Fantani nu prea sant. Ar mai trebui dar nu se pot face, pentruca nu-i prielnic pamantul pentru asa ceva: nu 's izvoare de apa. Apa o ham de obiceiu dela o lantana, dela 300 metri departare, dar cum aceasta seaca des, mergem la o alta, ca la. 400 m. departare. Nu este niciun rau in apropiere si niciun lac". (Nicolae
Tut, 57 ani, stie sal se iscAleasca, agricultor, cu 10 ha; are 5 fete). N'avem lantana. proprie, ci una veche, din W.trani, care este Ia 9 gospodarii, care au reparat -o, de curand, cu tuburi de piatrA. Cea mai departata gospodarie care o foloseste este la 400 metri'. (Gheorghe Buican, 60 ani, 1 class primara, plu-

din bent, iar la marginea gropii, se afla de cele mai multe on o scars din lemne, pe care omul coboara in bent sal is apa cu galeata.

Igiena apei acestor benturi, lass, in cele mai multe cazuri, mult de dorit.
Din totalul de 798 gospodarii orjene, (fara CA. tanele), 243 sunt lipsite de asemenea benturi. Asu pra acestora, credem c& sunt in masura sA ne eaprimam, in urma cercetarilor noastre, ca nici n'ar avea ce sal faca cu bentul de I'ar avea, pentruca n'au pasAri si nici vita, precum si ca n'au loc unde sA-1 faca. Aceasta ar parea paradcotal in urma unei afirmatii de mai sus, din care a reesit ca gospodariile dispun de o intindere foarte mare rezervatit pentru ograda si din care pricina., raportand Ia numarul putin de fantani, reiesia sal este nevoie ca orjeanul sA mearga pan& la 400 metri pentru a ajunge la o sursA de apa. potabilit. Intr'adevar, sunt gospodarii a cAror ograda este de aproape 1/a ha suprafata, Cu toate acestea sunt si 243 de gos-

gar; a avut 100 ha, acum are 50 ha pamant; are
8 copii). In fata unei atat de aspre conditii geofizice, omul

trebuia sal reactioneze. Si inteadevar, pentru nevoile gospodariilor si anume pentru adapatul vi-

telor, al pasarilor si spalatul rufelor (uneori), gos-

podarii au initial un sistem propriu si specific acestei regiuni si pe care an I-am observat nici
in Islomita, nici in Dobrogea etc., pe cat am avut
prilejul sal colindam,

podarii care trAesc pe o intindere atat de mica, incat n'au unde s & -si sape un bent. Procentual
acestea ar reprezenta oam 31% din totalul gospodariilor orjene, fatal de un rest de 69%, care dispun de aceastA posibilitate. Dace am fi numArat benturile si din cAtunul Catanele, situatia s'ar fi prezentat tot mai mizera, pentruca in acel catun, starea economic& este si mai inapoiata. Pentru a invedera si mai bine lipsa de ograda, dam doua cazuri pe care le consideram intru tolul caracteristice pentru tipul de gospoddrii kith bent, si care ne vor dovedi cu prisosinta ca si gospodA-

Este vorba de benturi. Un bent este o groapa, de obiceiu dreptunghiulard, variind in ce priveste dimensiunile superfi-

ciale intre 2-3 metri si 10-15 metri, iar in ce priveste adancimea, dela 1-3 metri. Suprafata
benturilor din aceastA comuna variaza intre 6 m3 si 150 m2, iar capacitatea intre 6 ms si 225 m2. Majoritatea s5.tenilor si-au construit in ograda for un bent, douk can trei, dupe necesitatile gospodariei for si dupe trebuirnta de a deservi dilerite puncte din cuprinsul ogradei lor, In chip obisnuit, de jurimprejurul gurii bentului se afla rAchita, iar mai in laturi, sAlcii sau ulmi, Mat rachita, cat si salcille si ulmii au de scop de a 'Astra o temperature coboritA, datoritfi umbrei pe care ar face-o, pentruca data apa as cloceste, se imbolnavesc vitele, Rashita mai are de scop sal evite surparea malurilor bentului in apl. Pentru a dovedi °data. mai mult cata grije acorda orjenii acestor benturi, remarclan, alert/ de vreo cateva exceptii, la toate benturile, un gard sau palan de uluci, care imprejmueste in ms fel bentul, incat lass un spatiu oarecare, ce fiind, pe cat posibil, mai curet, inceara sal respecte o umbra de percepte igienice. Candid este previtzut cu o poartA prin care sal intre gospodarul sal is apa

riile din aceasta categorie ar avea totusi nevoie de benturi, pentru putinele for vite si pasari si
aunt siliti numai din lipsa de teren sal se lipseasca de asemenea inlesnire. Primul caz este al lui Marin Nania, figan, 37 ant, nu stie carte, Se ocupa cu fieraria (polcovAria) si mai munceste si pe la altii. Femeea lui lucreaza,

de asemeni, pe la altit Are 4 copii: 3 baieti si I fats. Sunt in total 7 membri in familie, impreuna cu Inca 1 batranA neputincioasA. Are 9 gkini, 2 ga§te, 1 caprA, 1 purcel, 1 cline si 1 pisica. Cu
toate acestea n'are bent, pentruca are curtea foarte mica. Fontana este situate la o distant& de 250 m de locuinta. Al doilea caz it formeazA Preda Ion Stan Berea, 47 ani, 4 clase primare, muncitor agricol, (pe din

doul Ia altii). Sofia e gospodina. in casa. Are 2 ha de pamant. A calatorit in timpul rizboiului si
in armata. Are cinci copii: 2 fete si 3 baieti. Vite si

431

pasiiri: 10 gaini, 6 rate, I cal, 1 track 6 oi, 1 purcel,

I dine si 2 pisici. Para la lantana trebue sa
mearga 400 metri &us si 400 metri intors.

Precizam ca intre cele 243 gospodarii care n'au

din sat. De jurimprejur stint sadite salcii, Bentul este la 60 m distanta de closet, la 40 m de cotet, la 4 in de cask Foloseste bentul numai aceasta gospodarie. Apa din bent provine din apa de

benturi, nu este niciuna care ar dispune de alte
posibilitati. Sunt insa, in afara de acestea, 10 gos-

ploaie ce se scurge de pe sosea, printr'un sant
anume sapat. Apa din bent foloseste la adapatul vitelor si pasarilor. Este intrehuintata de asemeni la spalatul rufelor, iar la nevoie si in caz de incendiu, Confine pesti. Mos Anghel scoate ca la 100 kg peste anual. Card pima mai mult se reversa apa si odata cu ea si pestele din bent", ne-a marturisit, cu oarecare amaraciune in glas raosul. Fantana de care se foloseste este la o distanta de
250 m.

podarii care inteadevar n'au benturi, dar care f o!mesa apa din raul Neajlov, si inca 16 gospodarii care sunt scutite de efortul de a fi construit ben-

turi, avand posibilitatea sa se alimenteze din o
serie de elestee.

In afara de tipul de gospodarii care n'au nici
bent nici alta surs& proprie de apa, am stabilit un alt tip de gospoddrii, care au cafe un bent. Acest tip cuprinde 520 de gospodcirii. Statistic s'ar formula un procent de 65% din totalul gospodariilor, Acest al doilea tip cuprinde in general o categorie social& superioara celei dintai si o serie de cazuri care depaseste aceasta categorie, pe care am considerart-o ca ar cuprinde gospocgriile mijlocii din acest sat, urmand a fi considerate ca in categoria gospodariilor orjene capitaliste". Cfiteva exemple din acest al doilea tip, sere o mai plastica ilustrare a celor confirmate, sunt numai binevenite.

In afara de cele afirmate mai sus, apa din benturi este folosita si la spalatul vaselor. (Nicolae
Tui, 57 ani, 10 ha; stie sa se iscaleasca). Nu exists ins& niciun caz, in care apa din bent s'ar folosi la gatitul bucatelor. Unele gospodarii, din aceasta categoric, cu un bent, nu intrec prea mull, ca situatie social-economica, pe cele sarace, at caror gros alcatueste primal tip stabilit.

Al freilea tip pe care l'am stabilit in cercetarile noastre, it formeaza gospoddriile cu cdte 2 si 3 benturi. Acest tip cuprinde 5 gospodarii cu 2 benturi si 1 cu 3 benturi. Acest tip corespunde cu categoria social - economics a gospodariilor, a gospodariilor capitaliste", Ne multumim sa dam ca exemplu numai pe Badea Carsrtea. Proprietar a 350 ha, pans mai eri, astazi, imbatranit vi dupa ce impartit averea Ia

Primul exemplu este gospodarul Ilie S. Buican, 46 ani, 5 clase primare, agricultor; sotia gospodina. Dispune de 71/2 ha. Are 4 baieti si 1 fats, Averea in vite si pasari consta in: 25 gaini, 2 boi, 2 vaci, 10 oi, 1 porc, 2 alai si 4 pisici. Suprafata bentului este de 35 m2, capacitatea de 87,5 ms. Este la 30

metri departe de cask la. 25 metri departare de
cotet, la 40 m de closet si la 25 m de cocina, Dintr'o prima ochire, se poate sustine ca, la construirea bentului s'a avut multi grija. De jurimprejur are rachila si salcii. Pentru scoborire are o scars; iar alta pentru a ocroti bentul si a-1 pasha in auratenia cea mai mare cu-putinta, in ccmclitiile in care

urmasi, avand totusi 62 ha, este un reprezentant tipic al propriertatii rurale capitaliste" din Oarja. Are peste 100 de pasari (ga§rte, gaini, rate), In ograda, 3 cai, 2 vaci, peste 20 de oi si 10 porci
etc.

Are 2 benturi in curte, 1 bent la camp, unde are

se afla, are la o departare de un metru, de jur'imprejurul bentului un gard impletit cu maracini. Foloseste la adapatul vitelor, at pasarilor, la spalatul rufelor vi in cazuri speciale la stins focul. Are si peste, ca la vreo 15 kg pe an. Put (lantana)

grajd, cask alai de fan, cocine pentru vite

etc.

Iar pe deasupra, are pe movie un elesteu, care foloseste vi ca bent.

dare. Se foloseste de apa unei fantani, la o distant& de 150 tn. Al doilea exemplu pe care-1 dam, este al lui An-

Al patrulea tip de gospodarie este format din gospodariile care au cite 1 put si 1-2 benturi,
Acest tip cuprinde 3 gospodarii. In aceasta categorie pomenim gospodaria lui Ion M. Danalache (63 ani, casatcrrit, are 3 fete; peste

ghel Dumitru, de 80 ani, (stie sa se iscaleasca,
agricultor, arum cu 6 ha, st5.panit inainte 25 ha). In gospodaria lui se gasesc: 20 de gaini, 1 yea, 1 caine si 1 pisici. Suprafata bentului de 150 m*, iar capacitatea de 225 ms. Este eel mai mare bent

30 ha paraant). Are 2 benturi, unul de 25 ms si altul de 20 ms, precum si o lantana construita qi intretinuta in conditii butte. In afara de corelatia ce am incercat s& stabilim

432

intre existenta si inexistenta bentului intro gospodarie si numarul benturilor do cazul ca exists, de o parte si de alts parte categoria economica si socials a gospodariilor si care ne-a dus in chip firesc la concluzia ca bentul este o conditie economica intro gospodarie si acolo untie exists presupine o oarecare prosperitate, care, in multe privinte se poate deduce chiar si din constructia si ingrijirea bentului, suntem in mfisuri sa stabilim si o corelatie intre vieata psihica a gospodarului
si morfologia bentului.

are bentul cel mai mare de altfel (225 m3) si care

scoate anual peste 100 kg peste, in valoare de
peste 1.000 lei. In afara de acest caz, se all& peste

si in alts benturi mai mici. Satenii nu s'au convins Inca de insemnatatea piscictulturii, din care
motiv nu prea dau mare importanta acestui lucru. Propunem, in acest sens, o propaganda din par tea organelor competente, pentru cresterea pestilor in aceste benturi. Ar constitui un cat de mic venit sau daca nu, o cat de modesta sursii, in ce priveste alimentatia gospodariilor respective, deoarece, pita si cei mai instariti orjeni se alimenteazel intr'un chip destul de prost. In concluzie, in urma sumarelor fapte pe care le-am prezentat, propunem, bucurosi ca ne gasim oarecum in concordanta si cu referintele d-lui Dr. Mircea Palma., dela Institutul Geologic, cele ce urmeaza:

Inteadevar, cand un Const. I. Teodorescu (51 ani, casatorit, cu 8 copii; aproximativ 80 ha pamant), construeste un bent in cele mai perfecte conditii igienice sf cu toga imprejmuirea ce i-a facut-o, nu-1 foloseste in chip direct, ci dupa ce-i administreaza o desinfectare cu piatra de var si ii trece apa pe sub pamant, printr'un strat cu nisip, pans la o fantana al carei izvor este insasi acest bent, si din care apoi scoate apa cu galeata, f antana fiind in buns stare si o foloseste la ad.apatul vitelor, pasarilor, spilatul rufelor pi chiar gatitul bucate1or, in.credintat ca fierberea va constitui

a) Construirea a cat mai multor puturi americane, care, dupa cum am observat Is case. lui Nicolae Constantinescu, prezinta o sums de avantale, printre care si cel igienic, numai astfel fiind
posibil apa;

sit se ajunga la stratul mai favorizat' de

o piedica pentru eventualele murdarii, suntem in-

b) In locurile uncle terenul s'a dovedit favorabil

dreptatiti a constata, pentru acest caz, o inteligenta dominare a imprejurarilor naturale. Un alt aspect, de data aceasta economic, este faptul ca in unele din benturile orjenilor se afla pesti, pe care acestia ii cultiva, in vederea indestularii gospodariei. Am pomenit mai sus de cazul lui Anghel Dumitru, un batran de 80 de ani, care

fantanilor, sa se mentina acestea, perfectionandu-se;

c) Si se recomande o cat mai perfecta igieni a benturilor, mergandu-se pan& a se imita chipul in care a inteles sa rezolve problema gospodarul
C, I. Teodorescu.
MAURA §i N. M. DUNARE

PASTORITUL IN DAMBOVNIC
O harts a tarii noastre 1) pe care sunt aratate si drumurile de transhumata si regiunile de puternic pastorit, ne desvalueste, pentru regiunea cazuta sub cercetarea noastra urmatoarele: 1. Geograficeste, plaza Dambovnicului face parte din campia Gavanul-Burdea, V1acca, obisnuesc sa-i

spunit locuitorii dela Pitesti in jos spre Dunare si aleatueste locul de trecere al regiunilor deluroase spre cele de ses. Fiind loc de trecere si ocupatiile pe care le vom

gasi in Dambovnic, mai ales in partea de Nord, vor fi dot de trecere si anume, dela pastoritul desvoltat al dealurilor cu preponderenta vadits asupra agriculturii (intrecuta chiar de livezile cu pomi roditori), 1a plugaritul intens al campiei. Vom avea, asa dar, in Dambovnic o etapit and ciobania depaseste lucratul campului gi alts etapi cand acesta decade, ajungand la starea de azi. Se vor mai intalni, tot aici, sate care raman credincioase vietii pastorale pita hat tarziu si altele care

1) 0 asemenea harts se poate vedea in studlul d-nel Mara N. Popp : Contriburiuni la vleara pastoral) fn Arges fl Muscel, Bulet. Soc. Reg. Rom. de geogr., Tomul L II, 1933, la pag. 278 ill in studiul d-lui Laurian Somesan : La transhumace des bergers transylvains dans les provinces roumaines, Revue de Transylvanie, Tom 1 1935, No. 4, la pag. 476.

433

se dedau campului de timpuriu, in dauna cresterii oilor. Deci, si in desvoltarea pastoritului se vor distinge doua etape: cea dintaiu sfarseste, in jurnittatea a doua a veacului al XIX-lea, cam in jurul anului improprietaririi (1864), in care vieata pastorale atinge un grad de maxima 4:lesvoltare si cea de-a doua, cand agriculture, stimulate de desvoltarea economics a lath, isi insuseste din ce in ce mai mult terenul, 2. OrasuI Pitesti, format la intretaierea a doua individualit Ali geografice, aduna, dar mai ales aduna, toate drumurile de of ce coborau din Muntii Fagarasului prin Tara Lovistei si cele ce treceau din masivul Retezatului in stamp Oltului, ca apoi sit le raspandeasca In crimple romans. De aici, din Pitesti adica, isi cumparau ciobanii cele trebuincioase intretinerii turmei pe timpul iernii. Unul din aceste drumuri trecea prin satele: Oarja, Rociul, Gliganul-de-Jos, Barlogul, Slobozia, si se afunda in sesul Burnasului. Cai le pe care le strabateau ciobanii in spre !muffle de iernare nu se alegeau la intanxplare. Ele au fost parcurse de inaintasi si au ramas aceleasi pima in zilele noastre, fiindca nici conditiunile pe care trebue se' le indeplineasca regiunile de trecere nu s'au schimbat. Coborirea dela munte se face, azi ca si alts data, pe la sfarsitul lunii August, data la care cele mai multe din culturi n'au fost Inca stranse. Trebuia, deci, ca locurile de trecere cu turmele O. le dea putinta unei intarzieri pans ce din ample se ridicau cerealele de toamna. Valea superioara si mijlocie a Argesului

au mai ramas doar palcuri de stejari batrani 2). In poienele acestei paduri se gAseau °dal le, imprejurul carora stapanul aduna fanul necesar °Hot-.

Cu timpul, odaile au fost prinse de alte intimMari si prin indesire au devenit sate. Odcienii de astazi nu sunt altceva decat locul unde altadata sAtenii din Tutu !esti isi iernau oile. Acestea sunt lamuririle oferite de o fugara citire a hartii, lamuriri indestulatoare pentru a arata cal in trecut .cre§terea vitelor, in genere, se afla Is loc de cinste In vieata locuitorilor din partile
Dambovnicului.

SA incercam o mai adanca patrundere in acest trecut cu ajutorul urmelor ce ne-au ramas. Vor intra aici lucrurile, ce graesc despre vieata pastorale' in perioada dintaiu. Ele pot fi grupate astfel: a) Obiecte ale vietii pastoresti folosite si astazi; b) Ramasite in portul locuitorilor; c) Elemente folkloristice inspirate de vieata
pastoreasca;

d) Marturii pastrate de batranii satului, si in
cele din urma, e) Analiza stadiului actual al ciobaniei ne va duce la concluzii privitoare la epoca de care ne
ocupam,

Era plidure3) atunci nu juccirie si in ea se allau ft surlele. Erau, pe vremea aceea, bide imprcistiate in toate pcir(ile fi ccintau din bucium,
odciile

mama.

si a afluentilor din dreapta lui, netrecuta

complet la agricultura, le oferea aceasta posibilitate, mai ales ca, daps cum vom vedea, chiar din cuprinsul ei, multe comune isi varau oile in munte si le iernau in hotarele lor.
3. In mijlocul plasei Dambovnic si a.nume in par-

tar omul se imbia cu oile 4). Imi pare rciu scum de vieafii. Mi-e necaz de cand eram iamb, (Dumitru Ion Rosu din Gliganul de Sus). Cam aceasta era infatisarea Dambovnicului din veacurile trecute. Paduri intinse paste tot in curaturile carora locuitorii isi asezau nu numai tarbele oilor, dar faceau si agricultura. Tar la era, si

tea ei mai joasa, acolo unde isi au vatra satele;
$erbcinegti, cele doua Gliganuri, Suseni si Tufulefti,

se iernau turme de of potrivite la numar cu putintele de hranire a acestora. Aceasta parte mai joasa era adapostita in vremuri grele de codrii ce insoteau lunca Argesului si valea Dambovnicului, intam-

asa a rams pane in vremea noastra, denumirea pentru stanile de veil, In privinta a4cetuirii, iata, dupe spusele batranilor, care a fost evolutia ei. Mai intaiu, din maracini bine WO in pamant,
avand doua despartituri:
Iirifile, locul in care stateau noaptea si in

pinand Crivatul si zapada dinspre rasarit, iar dinspre apus, de padurea ce tinea 'Ana In Olt, din care

timpul celor trei comanace manzarile; cea de-a doua purta numele oilor sterpe. Erau

e) Rdspandirea acestor pAduri se poate vedea pe harta ruseascd din 1835, addogitd in 1853 priti ridiciiri facute la teren, vezi o parte din ea reprodusa in studiul lul Valsan, citat mai jos. 1) IatA ce *wile G. Vdlsan in: ,0 fazd in popularea Tdri lor Romdnestr, la pag. 220: Padurea aceasta imensd care ne-a dat numele de lard cu codrii intunecati, cobora pe apele marl pand in Dundre si poate se prelungea si mai departe. Cobora pe lunca 'lulu! si Oltului, pe toll afluentii Argesului"... Bulet. Soc. Reg. Rom. de Geog., XXXIII, 1912. 4) Amintim aid o altd vorbd pe care ne-a spus-o Petre Gavrild din sett') Mocod, asezat intr'o regiune de puternic pastorit uin Nordui Transilvaniei: Otte fmi sunt mai dragl ca marhdlle (vile marl, n. n.) fl dacd trdestl multd vreme cu ele, aping' sd le pricepl dupd cum poartd clopotele fi dupll rosul ierbil. Oaia ft animal sfant` (Mai 1939).

434

despartite printr'un gard de nuiele care avea o
poarta mobile, strunga, pe uncle treceau oile ce au Post mulse. Aceste despartituri s'au pastrat pang. in ziva de azi, schimbare facandu-se numai in ceea ce prive9te gardul imprejmuitor, folosindu-se scandura de o latime de 10 cm. Sur la, cdliba ciobanului, se Wee din pari grosi

sulescu-Zamfir (Rociu), a avut intotdeauna ties ei pe mo9ia Vladeasa, fiindca pamantul for e grupat

aproape intr'o singura parte a hotarului 9i Iasi
pentru imaq o cola-parte proportionala cu numarul gospodariei respective.
Improprietarirea dela 1864 da piimant ar5Aor mai

inlipti in pamant, ingraditi cu nuiele qi era captusita cu paie: era mai cold in easel f i asta lard sober. Mai inspre noi, la intocmirea surlei se intrebuinteaza si scandura lata de 20-25 cm, luand
in acest caz numele de baracei. Astazi, in cuprinsul Dambovnicului, dainuesc amandoua felurile de surle. Din faptul ca tarla era

multor familii de claca9i, rupand o parte din trupul mosiei boeirilor, lucru usturator pentru ei, mai ales in agriculture, fiindca s'a Intamplat tocmai in
vremea cand produsele pamantului devin mai cfitt-

tate. Pentru umplerea golului laud de improprietarire, boierii an inceput sa largeasca marginile
curaturilor. Ciobanii care isi luau sarcina de a face noi rupturi in padure, capatau inlesniri la ierbarit: in tot timpul anului, pentru o turma. de 100 de oi, dadeau stapanului mosiei la Sf. Gheorghe, o oaie. Nu 9i-au dat insa pastorii seama, ca once rupture facuta de ei in codru, devenea in anul urmator loc de brazda noun. De acum incepe sa descreasca nu-

alcatuita din maracini WO in pfimant, iar surla
din pari ficsi, reiese ca staind nu era mutatoare. Ea

ramanea loctilui 9i se curate tot la doua zile de gunoiu, care ,se impra9tia pe ogorul celui ce stapanea locul unde se afla. Nu toti proprietarii de oi aveau putinta arendarii

de pasuni in munte, mai ales acei ce inlremau pentru intaiasi data stand. Acestora le ramanea
sa se invoiasca cu stapanul mosiei si al padurii, ca

marul oilor si sa apara tipul de stand colectiuil:
cleitaele.

in schimbul unei taxe perceputa pe cap de oaie, sa-si pasca turma pe pamantul lui. Cei mai in
varsta qi cu oi mai multe, deci cu o stare materiala

°data cu scaderea numarului stinelor de tip individualist, scad, tot ca numar, si odaile din ccim-

puri 9, care aveau intrebuintare pastoreasca numai pe timp de lama. Imprejurul acestora se facea
fanul drugani, aici isi ingrijea gospodarul oile pans

bunii, urmau vechiul obiceiu lasat de inaintasi:
drtunul muntelui, de unde coborau toamna pe mo9ia satului. Cei dintaiu isi stabileau tarla qi surla intro cut-Atm-A, iar cat prive9te laptele, el era adus in gospodarie, satul fiind aproape. Se pare ca la inceput forma de arena. pentru Dambovnic a fost cei indiuidualel, adica fiecare

in primavara, cand da colfu' ierbir, scotandu-le din nou la pascut pe locurile din vreme arendate. Odaile, nume sub care se cuprindea qi tarla #i
surla, erau mult mai bine intremate. Ele trebuiau sa implineasca inainte de toate dezideratul caldurii,

deaceea se aseza in dosul unei perd.ele dese de
padure, Peretii de maraciniq erau inlocuiti cu cei de pari groqi si inalti, lasand impresia unei forme conice, ingraditi mai straits, care impiedecau anima-

stapin isi avea tarla lui 9i de cele mai multe on
era el insu9i paznicul oilor. Tipul de stand individuals s'a pastrat in vremea noastra numai la proprietarii care dispun de un lot

de pamant mai mare, carora le std in putinta sa rezerve, pe timpul verii, loc de pasunat. Dupa ce se secera graul, intervine intre ace9tia si restul
paste pe miri ti. E sigur ca in secolul al XIX-lea, toti ciobanii batrani sunt de acord asupra acestui
lucru, sterna de tip individualist predomina, cu toata

satenilor o invoiala in urma careia oile for pot

lele salbatice sa sera inlauntru. Spre deosebire de tarle, odaile erau mai apropiate una de alta. Contactul dintre ciobani, cu deosebire in timpul zilei, se faces astfel mai u9or, iar ajutorul in caz de primejdie, care primejdie venea nu numai dela salbataciuni ci si Bela haiducii nelipsiti din nicio parte a tarii, era mult mai lesne de dat °). Oclaile (surla)

se construiau tot din lemne de stejar, batute in pamant, impletite cu nuiele qi captulite cu paie, Erau 'Ina de dimensiuni mai marl qi cuprindeau
toate uneltele trebuincioase intretinerii stinii. Cio-

aparitia tarlei de forma colectiva. In satele mor
nene9ti, sau semi-mosnene9ti, cum e Rociul pentru acestea si Suseni pentru cele dintaiu, se obisnuia sterna de forma colectial pe neamuri. Familia Nec-

banul venea in sat rar de tot, doar la zile marl, and era inlocuit de unul din membrii familiei,
priceput qi acesta in treburile oieritului,

5) Campuri se numeau toate locurile pe care pa§teau oile. 6) Muljimea cainilor de azi, este mal degraba provenitA de pe urma neincrederii in semenll lor, dealt un rest al unel bogate vieti past Irale.

435

Se gasea in odaie tot ceea ce trebuia traiului unui om singur. In mijlocul ei, intr'un Iloc mai adancit, se infigeau cracanele de care se atirna tuciul pen-

tru fierturi sau mamaliga, dedesubtul caruia Se aprindea focul, Seara, imprejurul lui se culca ciobanul invelit de cojoace mitoase, numite prin partea locului ;ube. Un vas de ape, LINA, de forma cilindrica, fedelesul oieriilor de aiurea, facut din

lemn, o lads in care se pastra faina de porumb, lacra, o polifci unde se intirau strachinile si lingurile, o plosca pentru sare, cu doua despartituri, din care una plina cu fan ce se ucla din vreme in vreme gi vreun scaun sau doua, mici, cu trei picioare, intregeau infatisarea dinlauntru a oclaii, Dar un obiect asupra caruia vrem sa staruim cu deosebire e /WO, cu mare intrebuintare la populatiunile nomade, Agtazi, nu exist& case de taran din intreg cuprinsul plasei Dambovnic, in care iastul sa nu fie folosit, folosnita pricinuita si de lipsa iemnului, dar nu-i mai putin adevarat ca este in acelasi timp si o ramasita a unei indeletniciri pastorale mai veche, ce pendula mai tare ca in vremurile noi, intre munte $i ;es. 0 dovada ca tastul nu-i o unealta casnica nascuta numai in urma nevoii de economisire a lemnului, e existenta lui in Hunedoara 7), bogata in lemn, unde se cunosc doua tipuri de tast. Cele din Dambovnic se fac din pamint argilos, turnat in tipare de unde se scot $i se lass in soare pans ce devin tart ca piatra. Au o forma conics, malt turtita, cu o scobitura de marimea unei paini, Inainte de facerea painii, se incalzeste pe-o vatra de pietre, sprijinit de doua caramizi, cu scobitura spre foc, Aluatul, uneori dospit, alteori nu, se pune pe frunze de varza, agezate pe vatra maturate, apoi se acopera cu tastul. Cu ajutortd acestuia, ciobanul igi putea face singur paine, necerandu-se pricepere la framantare gi dospire. Neajunsul consta in faptul ca painea nu

rele pe care le incalzesc cu tizic sau paie si nu Ostul. Tastul e un obieot al locuitorilor nomazi, care stau prea putin inteacelasi loc, ?neat sa simta nevoia unui cuptor de caramida sau piatra. Dar neamurile nomade cutreera de obicei stepele nesfarsite pe care cresc din belsug gramineele. Aceste plante panificabile reclama intrebuintarea tastuaui. El a aparut in Dambovnic datorita faptului ca in imediata apropiere a stanii se gaseau culturile de cereale, /Acute de membrii gospodariei, mai ales graul, din care, in aceste parti, nu se face mama-

liga, dar care trebuia mancat cumva. E mult mai greu pentru ciobanii din munte sa tarascatisturile dupa ei, apoi saci cu Ulna de grill (care de cele mai multe on e ispravita la urcarea acestora in munte), vase de framantat, o intreaga aparatura care poate fi manual bine intr'un spatiu restrans de practice pastoreasca, dar foarte greu pentru cei dintaiu, obitnuiti sa coboare munti gi sa treaca vai
pe nesimtite.

Tata de ce credem ca testul e cuptorul populatiei de ses, fosta ccindua nomads, cu indoita ocupatie: pastorit si plugarit, care se impleteau
ama.ndoua, avand intaietate dupa imprejurari. Evi-

dent, e o ipoteza de lucru aceasta credinta, care poate fi inlaturata sau intarita atunci cand se va studia aria geografica de raspandire a tastului si
functiunile lui in diferite epoci. Tipul de stand colectiva, clataele 8), se inchegau de catre ciobanii cu experienta indelungata, deci

de ciobani ce aveau o pricepere castigate de pe urma practicii lor. Acestia, Inca din timpul iernii legau tovarasii de doi si organizau stane, fie pe
vecinatati, fie pe neamuri. La Gliganul-de-Sus, sat nascut din scoaterea la linie in 1864 a mai multor cracuri, se facea stand in fiecare din aceste cracuri. Dealtfel, aproape toate datele ce sunt cuprinse in west studiu, sunt adunate din Gliganull -de -Sus, locuitorii caruia erau cunoscuti in tot tinutul sub numele de ciobani. Todd lumea ne zicea ciobani', ne-a spus odata Dumitru Ion Rosu.

creste ca intr'un cuptor, din lipsa aerului. De
multe on gospodinei ii lipseste timpul trebuincios facerii painii, cu deosebire in anotimpurile muncilor agricole $i atunci toarna in grabs o mamaliga mare si vIrtoasi, pe care o mananca cu zeama de castraveti sau usturoiu. Asta nu inseamna ins& ca orice populatie cu indeletnicire pastorale trebue sa se foloseasca de Last, dar nici ca el se gaseste la

Tot in timpul iernii, proprietarii de oi, part*
ai unei stani, se ingrijeau de arendarea locului necesar pasunatului. Locurile destinate pasunatului deveneau tot mai rare, silind locuitorii la platirea unui ierbarit ridicat. De unde la inceput acesta era de 50 bani de oaie si 2 lei de vita mare, se ajunge

agricultorii regiunilor de ;es saraci in Ware. In
Ialomita, in plin Baragan, se intrebuinteaza cuptoa-

7) Romulus Vula : Le village roumain de Transylvanie et du Banat, pag. 757. la: La Transylvanie, Bucureliti 1938 Academia Romani.

8) Le spunea cldfae flindcd erau of Mine' (D-tru Ion Rotu). Dect
rului de oi.

si

numele ne duce spre o scadere a nurna-

436

acum la arendAri de pogoane, de multe on in hotarul satelor vecine, cu 20 lei de oaie si 40 lei de cornute magi. NumArul ciobanilor trecea foarte rar de doi. Unul, care era vatavul stanii, pazea manedrile. Celalalt, ales de obiceiu de catre vatav si plAtit

tot de el, cam cu a patra parte din simbria lui, ingrijea oile sterpe 5i berbecii, care nu se amestecau cu manzarile decat toamna, in vremea marlirii. Un pAzitor destinat mieilor nu exista, fiindel acestia se vindeau de timpuriu, iar cei lasatri de prasila se cresteau in gospodarie. Capre n'au fost niciodata in
Dambovnic. Vatavul facea treaba cea mai grea. Man-

Toti stanasii luau parte la facerea tarlei, (land fiecare o scandurA sau doua, on impletind la nuiele. Apoi incepea distribuirea laptelui, pentru care lucru existau douA sisteme. Cel dintaiu, mai raspandit 5i probabil cel mai vechiu, consta din luarea laptelui cu ziva. Cei ce aveau 10 oi, luau tot laptele dintr'o zi; cel cu 20 de oi, laptele din douA zile si

asa mai departe. In al doilea sistem, folosit cu
deosebire astAzi, dar care a inceput ss inure in uz cam la inceputul veacului al XX-lea, se da pro-

prietarul 3 sau 2 oale, de mdrimea unui kg cu
lapte de oaie, in anotimpurile cu tarbti din belfug fi o oald in restul anului. Fats de sistemul
acesta din urmA are avantajul unei $i mai exacte. Luarea laptelui cu ziva, prezenta neajunsuri. In cap
dintaiu,

zarile, oi cu lapte, cereau mancare bung, trebuiau purtate mereu, apa curata, foarte rara in plasa aceasta, dar mai ales ferite de bold. VAtavul le

impArtiri mai rationale

mulgea ajutat de sterpar, oile Hind trecute prin strunga de omul al carui rand era, le facea semne deosebitoare fiecarui stanas 5i el dadea socoteala
de oile pierdute.

de primAvarl, oile au mai mult lapte, deci celui

ce is intaiu ii cade mai bine ca celor ce-1 urmeaza, in deosebi micilor proprietari. 0 alts
dificultate o prezentau pArtasii ce aveau mai put'n

Cu toate aceste cerinte ale slujbei de vatav,
sambria nu era corespunzAtoare serviciilor prestate

de 10 oi, Cat lua unul cu 4 sau 6 oi cu lapte?
Prin introducerea celui de a1 doilea- sistem, ei au solutionat numai aceasta intrebare, nu 5i cele ridicate de aceasta in urml, Amandoul sistemele sunt mult inferioare celor din alta. regiune. In cel de at doilea, stanasul care are multe oi, Bra insA

de el. Ciobanitul, taxa pe cap de oaie data vAtavului, n'a avut nici evolutie nici devolutie, deci nu se poate cApAta o curbs regulata a mersului lui, ci depindea de numArul oilor, de imprejurari, dar mai ales de numarul stanilor ce se alcAtuiau. A fost si 4 lei, 3 lei, 2 lei, chiar 70 de bani. Pe

langa bani, ciobanul primea, de oaie, 3 kg de
vAtavull

a fi bune de lapte, face mai multa branza cleat cel cu oi putine dar alese.
In niciuntil din sistemele de distribuire a laptelui din plasa Dambovnicului, oierii nu sunt indent-

Bina de porumb. Atat banii cat st Mina le aduna la desfacerea stanii, panA atunci trAind din economiile lui; totodatg ii facea si ajutorului socoteala. Cel ce mulgea oile ii aducea, fie pregAtite, fie nu, legume, denumire sub care se inteleg atat zarzavaturile cat 5i cArnurile. Mai des insa, ele erau pregAtite si dupes spusele batranilor, ciobanii cereau cu insistentA ceapa, de branzettiri 5i carne fiind satui.
Stana incepea pe
la sfarsitul lunii Aprilie.

nati sl feel o selectie 5i o ingrijire atentA a oilor 9). Un sistem drept de Ware a laptelui nu se poate cApAta decat data se porneste dela o m5.surare a cantitAtii data de oile fiecarui stanas. Daces ajungeau toti proprietarii sA is laptele cuvenit, oile se intorceau pe alt rand, numArul oalelor ramanand neschimbat sau micsorandu-se dupes mersul vremii. In general, se cApAtau trei randuri la fiecare stanA. S'a observat inslt ca in cazul distribuiriiJQaptelui cu oala, randurile ies mult mai repede, deci canlitatea ce le revenea era mai mare. Laptele se aducea acasa de catre stanas, inchegat dela tarlA, unde se facea brinza. Comarnic prin pArtile acestea n'au apucat niciunul dintre ei, Probabil insA cA in faza veche, de stand individualists, acest comarnic sA fi existat. Stana Linea pims la lAsata secului, deci destul de tarziu, and din pricina timpului rau cliderii zapezii, erau siliti sA purceadA la desfacerea ei. Vatavul dadea oile in seama stAptinilor, apoi cu

Era obiceiul ca de Sf. Gheorghe sA se impartA, dupes savarsirea Sf. Liturgii, bucAti de came de miel fript, care obiceiu, °data: cu agriculturizarea Dambovnicului, s'a, prefAcut in stropitul tarinir cu apA sfintit5. in Joia Mare, iar azi a dispArut
fArA a lAsa alts urmA decat amintirea, Tot in aceasta zi, 23 Aprilie, locuitorii erau obligati sa: dea logoratului regiunii tin miel, de unde 5i numele acestuia de IogofAtul Oita. Acestea stint obiceiuri ce arats un grad mai mare de desvoltare a vietii pastorale cleat in zilele noastre,

9) Compares: Morariu, Tiberlu : Vteafa pastorald to Aloof)) Rodnel, Buc., 1937, indeosebi pag. 125 to urm.

437

cAteva zile in urma, Incepea sa stranga socotut,
simbria lui.

for din afara. Se nasteau, in interiorul satului, o
seams de norme, ce deveneau respectate de toti $i carora li se conformau iarasi cu totii. Intr'un sat cu vieall colecaiva puternicA, reesita de pe urma unor interese comune ce silesc la dese contacturi, individualitatile anarhice, inovatoare, nu apar

Reiese din cele de mai sus ca stana de forma colectivA din Dambovnic avea, si are, un caracter de asociatie sau intovArAsire. Dealtfol, acesta este tipul din regiunile agricole 10), fiincica In ele sunt foarte rari ciobanii ce pot stApani un numar de of deasupra unei sute, intrucat n'au la indemana pa-

cleat incidental, ele hind inlaturate, si in acest
caz, foarte de timpuriu. Intr'un asemenea sat, apar, insA, individualitati puternice continuatoarei ale traditiei si adancitoare ale acesteia, incadrandu-se in granitele spirituale ale satului. Din moment ce aceste interese comune dispar, comunitatea sateasa asa de bine intremata incepe sa se destrame, locuitorii mai intrunindu-se doar atunci and primaria sau biserica ii cheamA. Stina colectivA, in consideratiile de mai sus, are rolul unei contribuiri la strangerea satenilor in comunitate, Vom vedea, de altfel, ca in satele in care ea nu mai dAinueste, personalitiiti bine individualizate s'au ridcat deasupra satului, spArgand legile °Wei rezultate ale unei convietuiri vechi, Fag de pastorit, agricultura ni se intatiseazi ca un stadiu in care aparitia individualitatilor In afara obisnuitului este mutt mai favorizata. Prilejurile, pe care le ofera intrunirilor, sunt mai putine decat in faza vietii pastorale sau, in orice caz, sunt rar dictate de existenta unor interese comune Insemnate. De cele mai multe ori, vieata agrarA duce spre orasenizare, deci individualizare, care nu-i
prielnicA formArii unei comunitAti. Sate le care si-au

sunea necesarA; in afara de aceasta, agricultura reclama cat mai multe brate. Tipul de stand colectivA presupune contact mai
straits intre sAteni, cu deosebire in preajrna consti-

tuirii ei, Ei se intrunesc apoi oridecateori nevoia o cere, spre a hotAri impreuna masurile ce trebuesc luate in fata anumitor impasuri ridicate de
vieata pastoreascA.

La sfarsit de iarnk, oamenii ce au de gaud sA se stranga In jurul unei stani, se adunau $i se adunii, de regula, in case celui mai instArit dintre ei, unde pun la cale, intelepteste, toartA ora.nduriala tarlei, Se sfatuesc asupra locului pe care it vor arenda, asupra mArimii lui, a pretului; aleg tot acum ckbanul in grija cAruia vor lAsa oile mai bine de o jumatate de an si-i stabliesc simbria. LAsarea oilor

in paza ciobanului, nu inseamna ca gospodarul
'i -a luat o grija de pe cap. El merge sA le vada de

cite on are prilejul, mai ales in dumineci si sArbatori.

In urma, partasii unei stani, trebuiau sk villa in legatura cu cei dela alta, pentru ca sA nu intimpine greutati in arendarea locului de pasunat, intervenind o intelegere intre ei, De obiceiu, ramaneau pe acelasi lot ca in anii precedenti, afara doar dacA proprietarul it pre
fAcea In ogor.

parasit Indeletnicirea pastorale, sau nu au avut-o, ajung In dependenta targurilor, mult mai de vreme decat cele in care oieritul se mentine alaturi de agriculturA. Atat timp cat aceasta Indoita ocupatie stA in cumpana, structure interioara si infatisarea

Cel al carui rind de luarea laptelui se ispravea, trebuia sA anunte pe urmantorul, cu care prilej ii comunica si intimplArile survenite intre timp. In once caz, in satele cu stank colectiva, contactul

din gall ale satului se mentin mai aproape do
natura. La luarea contactului cu orasul, gi una si
cealalta suferA transformari aproape simultane, In privinta aspectului exterior, straele bAtranesti

dintre sateni e mult mai accentual cleat in cele cu stani de tip individualist. Consecintele ce decurg din aceste legaturi intervenite Intre sAteni, sunt de mare insemnatate pentru vieata satului. Existind dese raporturi, adunari in care se sf Atuesc asupra lucrurilor de interes obstesc, se
creels: o atmosfera de intelegere reciproca, dar si de

sunt cele mai usor de inlocuit. Imbraamintea din plasa Dambovnicului, se facea in perioada de care
ne ocupam,
din produsele gospodariei.

Pentru

ghebe"), (cortele) ml nadragi, se intrebuinta 'Ana oilor, iar la fficutul cAmasilor si ismenilor, anepa,

mai rar inul, Maria, inainte de rizboiu, avea o
forma ungureneasca, locuitorii asa o
si

numeau, cu

respectare a dreptului fiecAruia. Satul apArea In fata celorlalte mult mai bine inchegat, reprezenland vointa tuturora $i reactionand unitar presiuni-

boruri mici, pe care o ungeau cu lapte de oaie sau uleiu de floarea soarelui, pentru a rezista ploilor. Astazi, palaria ungureneasca e inloculta

to) V. Kubijovyc, Vladimir : Pastorltul fa Maramuref, Bulet. Soc. Reg. Rom. de Cieog., Tomul Lill, 1934. II) Uheba era de culoare neagrit cu gaetane albastre, iar cortelul aft):

438

Cu cea de targ, ea gasindu-se doar la cei batrAni. Iarna se purta o c&ciula mare de oaie, ce capata o forma cilindrica, prin faptul ca varfufl era Wait

inlauntru. Dar hainele ce ne amintesc de o raspandire a vietii pastoresti sunt u b ele, sarica oamenilor de munte, ce se gasesc $i astazi pe o arie des-

cei din Muntii Pagaraviui, cleat a presupunerii unor nasteri simultane. In acest sat rari sunt hatranii ce nu stiu canta din caval sau fluer. Dealtfel, ciobanii au mai adeseori aplicari spre poezie
decat plugarii. PAtrunderea in nature o faceau Igor, datoritA timpului de meditalie de care dispuneau.

tul de mare. Ca incaltaminte aveau opincile din piele de pore, fAcute in gospodarie si folostte de
asemenea in timpul nostni. In privinta imbracamintei, suntem, cu cele mai multe sate din Dambovnic, intro faze de amestecatura. Locuitorii dela 50 de ani in sus, p5streaza hainele de alts data, iar generatiide tinere $i -au orasenizat complet portul, orAsenizare ce nu se reduce numai la aceasta. Iata dar ca imbracamintea merge in la pas cu ocupatia $i, dupa cum vom vedea mai tarziu, ele nu au fast parasite in schimbul celor dela ores, decat in urma scaderii numarului

far exprimarile sentimentelor, capatau un accent mai real si mai poetic dead cele ale agricultorilor prinsi in vartejul muncilor de tot soiul, care nu le lasau ragazul necesar unor talmaciri ritmice superioare. Stadiul de agriculture, prin tehnicele ce le cere si a contactului de fiecare clip& cu targul,
ademeneste mai repede pe sateni s &-1i insuseasca exprimarile de suprafata si dulcege. Agricultorul, apasand cu putere pe coarnele plugului sau scurniand cu sapa Ia radacina firelor de porumb, aplecat cu secera in lanurile de grail sau cosind ritmic ieiburile campurilor far& capat, are un orizont

de oi, deci a slabirii intensitatii vietii pastorale, Fara indoiola ca fall de muncile agricole ce trebuesc facute de clacasi pe ogorul boierilor, fats
de condiliile grew de impilinit ce se cereau acestei pAturi sociale destinata sa raman& gi dupe improprietarirea lui Cuza Voda tot la bunul plac al mosierilor, vieata pastoreasc& aparea mai putin chinuitoare, Evident, ca nu era deajuns s& doresti a deveni cioban; am vazut mai sus cerintele acestei

ce se misca pe o vertical& cu doua extremitati
de inegala departare: pamant i cer. P5.mantuI Ii da hrana numai dace cerul se deschide lAsand sa
cede

ploaia aducatoare de rod; tar cerul ii are& sprijinit in beta cu crestAturi facute cu

soarta prin miscArile constelatiilor. Ciobanul, dimpotricv5.,

ocupatii, dar in once caz, mai mult cleat puteau agonisi acestia, nu puteau strange niciodat& *lacash.

maestrie, avand ochii mereu atintiti in zare, pe deasupra oilor ce pasc in suneul t5.1angilor, are un ori-

Acelasi lucru 01 pentru mosnenci, care erau ei oameni liberi, dar adesea rabdau de foame in rand
cu

De aceea, atat limp cat imprejurarile dau puHuta unui oierit pe scar5. intinsa, Argesenii din Dambovnic it practice, Dupa ce pamantul curatat de paduri infra in stapanirea agriculturii, cioba.nitn1 incepe sa se apropie de sfarsit. Se mai adaugau apoi, frumusetile pe care le deschidea vieata spastorala; o mai mare libertate, mai putine preocupari de traiul zilei, vietuire in mijlocul naturii, care-1 indemna spre poezie manifestatA prin doine 0i cantece din fluer, toate acestea faceau vieata mai usoar5., indepartind grijile. La Gliganul de Sus, cu prilejul inregistrarii unor cantece din fluer gi caval, instrumente rAspandite pe-o

zont ce se mica pe doua orizontale. Aceasta deosebire de orizont schimba intru totul structura sufleteasca a acestor doua tipuri de oameni, pastor $i agricultor, cu repercursiuni in vieata de Stat, prin greutatea cu care se obisnueste cel dintaiu in forme regulate de traiu, Intelegem de ce batranul Dumitru Ion R0f11 ii pare riiu de viectia" $i e necaz decand era foliar".

II. Dace in perioada dinaintea razboiului mondial Dumitru Ion Rosu avea tot dreptul sit spunA cii atunci cu vitae erau lucrurile ", sau al bogat
se numea cel care avea vice multe", dupa alts vorbA

a lui Marin Ion Diaconu, in urma anului 1920 intervin schimbari radicale, Aceasta schimbare petrecutA, In genere, pe tot cuprinsul 'Aril, e impotriva

vechii forme de vieata, ea cerand o adaptare Ia imprejurarile lumii moderne, pe care o impunea
organizatia de Stat. La improprietarirea din 1921 fI urm., n'au luat parte toate satele, Ramineau in afara ei acele ce se alcatuiau din mosneni, locuitori socotiti legal propietari, desi prim reform*

scars mai mare in acest sat, s'au putut distinge
melodii intru totul asemanatoare celor de pe ver-

santul nordic al Carpatilor, Aceste cantece afa le-au apucat din biltranr, lucru ce ne duce mai degraba spre un contact inure oierii de aici fl
6

agrara starea acestora devine inferioarl satelor

439

claci*e*W2). Iaragi, lotul expropriat, nu a fost a*es

de mare incat si se poata da tuturor comunelor
pi*unea necesarl cre*terii vitelor. La Rociu, de pilda, pentru hrana celor 1.285 de oi *i 333 de

Aproape de tarts se gase*te un bent, in care Se adult& apa de ploaie, de unde se vor adapa oile. Piriul cel mai apropiat e la 900 m N. Cum stina
se mutes in fiecare an, tot in fiecare an se saps alt bent, a*a ci locul se infati*eazi astazi cu nenum5.rate gropi gi foarte bine gunoit. E proprietatea lui Neacsu Zamfir (Dinoci), care tot °data e *i cap de

cornute marl, nu sunt decat 162,16 ha, impri*tiate in toate partite satului. Repartizate aceste
162,16 ha pe cap de vita, socotit de cat are nevoie

pentru hrana ei pe tot timpul verii, se va vedea cite vite se pot tine pe un asemenea izlaz, ars de
caldura *i lipsit de api. proaspati. SA nu mai vorbim de Suseni, cu itoate catunele lui, unde nu exists la 3.402 oi si 688 vite marl, decat 2 ha de pa*une. Situatie mai imbucurAtoare au cele doui Gliganuri,

stand, Pawnee e la 1', km N, pe marginea pariu lui Mozacu, cuprinde 25 pog. gi e de asemenea
proprietatea lui Neacsu Zamfir. Aceste oi nu pasc
pe izlazul comunal, fiindcA ierbAritul it plAtesc pro-

amandota sate de clic*, unde imprejurarile au dat putinta rezervkii unui izlaz mai aproape de
cerinte, La 4.400 de oi si 909 cornute marl, sunt 415 ha pasune, fiindca mo*ia Constantine*tilor era una

prietarului pi*unii, in valoare de 56 lei de oaie. Dupes ce se ridica grata, stina*ii fac tot ce le std in putintA pentru a se invoi cu sitenii, ca oile for sa pasta pe mirigti, lucru u*or de obtinut, fiindca
Zamfire*tii sunt frunta*ii satului. Cioban la tide Vladeasa, e Marin Ion Diaconu,

din cele marl aflate in judetul Arge*ului. Transformarea agricola a peisajului inlAtura din cuprinsul lui *i cele din urma aspecte organizate ale pAstoritului, ele numai pAstrindu-se deck in satele cu o traditie ciobaneasca puternicit sau cu imprejurki favorabile cre*terii oilor. Sunt a*es de marl cheltuielile necesitate de intretinerea oilor, in satele cercetate de noi, incit ele nu aduc gospodarilor deck minimul posibil. De unde, in perioada dintii, satenii gaseau in oierit un real sprijin, acum oile au devenit sarcini pe capul locuitorilor gi ele nu sunt tinute decat pentru lama.

in vireti de 47 de ani. E insurat, are trei copii, dintre care pe Dumittu (15 ani), dupi sfir*irea
cursului primer 1-a luat cu el la oi, Are numai cash *i 4 prajini de pcimemt. N'a fost impropritarit fiind

declarat dezertor, sau cel putin a*a i-a spas comisia, in frunte cu fostul primar Badea Necwlescu, dar a capatat drept de colonizare in Dobrogea, si nu s'a mai dus". A fast la Bucure*ti ca muncitor (constructii: gara Chitila) *i la cositul ierbii de mituri stand 4 ani. Ultimii doi ani i-a petrecut in Rociu ca cioban, cu oi stranse din sat.
Avea 20 de lei de oaie *i 3 kg Ulna de porumb. La

In Dimbovnic, pastoritul nu mai apare ca o indeletnicire de frunte, sau eel putin ajutatoare agriculturii, ci ca ocupatie destinata numai industriei casnice, de fabricare a ghebelor gi nadragilor. Din analiza modului cum se prezinti stana in fiecare din sate, vor ree*i gi alte lucruri aseminatoare
acestora.

stand are 35 lei de oaie (2 miei sunt socotiti cat o oaie) *i mancare dela fiecare om, atunci cand ii vine randul, cu toate acestea lui Marin Ion Diaconu i se parea mai bine cioban la sat, fiindcA n'auea atata manta, Nave= sec le mulg de 3 on
pe zi, nici sci le pcizesc noaptea, fiindcei dimineala le aduceau oamenii pe izlaz, iar eu le mcinam seara
,ci le imprirteam shipanilor". Numai el le mulge, fiindca Dtunitru nu a invatat inch, Cana

1. La Rociu exists o singura stand, cea de pe mo§ia Vladeasa, situates la 2 km E. de sat, intro veche

acasci

ruptures a padurii StAnislaveasca, prinsa in ea ca

intr'un cle*te, fiind astfel feriti de vinturi. La
200 m N. de ea trece drumul de care ce une*te Rociul cu satul Furdue*ti. Intruck dela acest drum *i pia la stand locul e cultivat, ie*irea oilor din Urfa se face pe marginea padurii, ciobanul avind grija ca niciuna O. nu treats *antul despArtitor, cAci intervine omul legii, iar circulatia pe o poteci ce se desprinde din el in dreptul stinii. Pamintul pe care se afla (cca. 2 pog.), n'a fost arat de 12 ani, timp in care, fail intrerupere, a fost loc de stand,

cel ce vine dupi lapte *tie rinduelile mulsului, Dumitru des in strunga, incolo vede de focul de sub tuciul de mamaliga. Pawnee fiind aproape, Marin

Ion Diaconu nu se trucle*te peste masurit, luck
seara sa cads frant de obaseall, De cede mai multo on doarme afara, invelit in verile reci cu *uba, imbricat cu iarii, cu caciula in cap, iar in cele calde numai Cu gheba pe el. ImbracAmintea i-o face nevasta, amar de imbriicaminte", fiindcA dormind pe

aceasta meztindu-se in alts parte, in fiecare an.

jos, se rupe foarte repede. Cana*ile le spell rar, a*es luck ajung negre ca tuciul; ele sunt IAcute din canepi neamestecatA cu bumbac, Nu In-

12) Nu-1 locul sA aratilm, aici, neajunsurile improprietArirli. Dar not urmArim evolutia unei forme de vieatA §1 trebuesc pomenite toate fenomenele ce au exercitat asupra et o Inraurire.

440

totdeauna stanasul at anti rand la luarea laptelui este, are timp sa-i aduca mancarea gata, de aceea, de cele mai ratline or el ramane la stand s'o pregateasca iar Dumitru iese cu oile, Din fluer n'a cantat niciodata, dar i-ar placea sa stie, de aceea a
cumparat unul copilului. La biserica nu merge de-

de taiat lemne, ale ciobanului; 1 cutie cu chibrituri

$i 2 goale; o lacrei, de tinut Wile de porumb, In care sunt tea, 10 kg; 3 ghebe vechi si rupte, ale ciobanului, de asemenea 2 caciuli si 2 cojoace de tang; cateva legaturi de ceapa, un cas, o sticla co lapte de oaie gf un drob de sare de 15 kg. $i asta-i
tot.

cat lama, fiindca satul e departe, far el nu se bizueste sa lase oile in paza lui Dumitru timp mai
indelungat. De citit nu tie citi, Nu cunoaste decat Steaua Polara, Drumul Robilor, Gainusa, cei doi

In feta surlei, infipt in pamant, un prepeleac cu mai multe cleanfuri, in care sunt atarnate 3 oale de lut inegrite de fum, se ridica mai sus ca varful
covergii. Alaturi de 'bl, se anal un jghiab, din care

Luceferi si, adauga el, luna. Incolo, arata un om sanatos, mult prea batran pentru cei 47 de ani gi
foarte tacut. Nu crede ca va mai face stand, fiindca plictisefte". Stana e prea mica, construita din

sa dea celor doi caini: Tinca (3 ani), Grivei (3
ani) si purcelului de mancare,

il

scanduri batute in part ciopliti si infipti in pamint. Are doua despartiri: obor §i strunga; in cea
dintai dorm oile, far in a doua tree dupa ce au fast mulse. Gunoiul se strange tot la 2 zile, se face gramedal in fate tarlei de unde fl ridica Neacsu Zamfir. In mijlocul ogorului se afla cracul, intre cleanturile caruia se fixeaza sarea, pe tare o lass noaptea intreaga, Se petrec anuall cam 140 kg de sare, pe care o cumparfi stanasii dupa numarul oilor. Oborul e despartit de strunga printr'o poartci fixa, ce are o use: care nu se inchide niciodata, asa ca oile dorm in obor mai mult din obisnuinta decat
silite.

Un sant pentru scurgerea ploii cu deschizaflura spre rasarit, inconjoara surla, Sara'cia si murdaria ce se observa inlauntrul surlei, precum si in afara, oglindesc cum

nu se poate mai bine starea de azi a ciobanitului acest sat, in fate caruia pastoral nu se bucurs de
nicio consideratie, ci dimpotriva, e socotit lenes. Stine are 206 oi, dintre care 49 sterpe, 35 miei st

trei berbeci. In primavara, cand mieii erau mici, Dumitru ii pastea impreuna cu oile sterpe si cu
berbecii, acum (3 August 1939), toate pasc Mole Ha.

Sunt in total 16 stapani, dintre care numarul eel mai mare de oi it are Neacsu Zamfir, 18 si 20 in
scutealci. In scutealci se dau oile de ceitre proprietarii ce nu sunt in stare sa pleiteascei ciobeinitul si

Sur la, careia ii spune covergii, deoarece-i alcatuiti numai din nuiele gf acoperita cu pale, nu arata ca ciobanul ar avea preocupari igieniee. Imprejurul ei, purcelul, care poate intra totdeauna in surly prin gaura lasata intre nuiele, a sapat gropi in care se strange apa de ploaie. In fundul covergii, intre paie, gargannii ui -au facut cuib, dar acestia nu fac niciun rciu, clacd sunt ldsafi in pace". In
coverga se gasesc urinatoarelle obiecte:

ierbeiritul, primind in schimb 1 kg de breinzei de
oaie. Mann Ion Diaconu are $i el 2 oi cu lapte si 10

1 cazan de Inchegat lapte, cumparat de cioban cu 120 lei, dar plata de toff stanasii, in raport cu. numarul de oi; 1 botei pentru apa, proprietatea lui Neacsu Zamfir, din lemn; 2 scircere pentru sare, 4 linguri de lemn si una mare, 2 de metal, 2 cutite cu manunchi de lemn, 4 strachini de lut, toate ale ciobanului si asezate pe polita prinsa cu sarma de 2 bucati de lemn varite intre nuielile voergii; 1 ceaun de mamaliga, ce se prinde de cujbd, cu ajutorul unui lanj subtire, al ciobanului; 2 scaune mici,

in scuteala, ale satenilor: Nicolae Rainea (5), Suvastita Tomescu (2) f t Ilie Prunescu (3), Nu se observa o rasa dominants de oi, ci mai mult amestecatura de tigai §i turcane. Sunt in general slabe de lapte fiindca n'au pasune indeajuns. Anul acesta au suferit de olog, de dor de gurci, o boalei de gurei de nu meineincei oaia nimic toatci zicra" §i de tunsoare, boli ce au contribuit si ele la scaderea laptelui. Cand oile zac de varsat, se aduce doctorul,

care le instruneazd cu un ac de argint", dar incolo le lass in plata Domnului, cif le trece dela
Dumnezeu".

Lupii n'au venit neam, panel acum" (aceeasi
data). Semnele deosebitoare ale oillor se fac cu fie-

rul inrosit

variaza dela simple gaura, pans la

desemne complicate, fiindca Marin Ion Diaconu nu le cunoaste pe toate, le cunoaste insa Dumitru,

cu trei picioare, ale ciobanului; o strecuratoare s: 2 vase de lemn in care se mulg oile, ale lui Neacsu Zamfir; 1 sticla cu chiag si 1 cu otet; o griped pentru amestecatul leptelui; o lopata de lemn, bland. pentru adunarea gunoiului, facuta de el; 2 topoare

care are mai band (Mere de minte". Dealtfel, nu-i nicio primejdie in a le pierde, fiindca, liecare oaie din card cunoaste clopotul. Dacei infra in alt card, nu poate sta, !Uncial' nu cunoaste clopotul". In toata tarla sunt numai trei clopote, baitage, numite astf el din pricina formei for de ciocan.

441

Stana tine dela Sf. Gheorghe pina la Sf. Dumitru.

Celelalte oi din Rociu le pazeste ciobanul satului Stroe Radu Parogiescu, cu 20 lei si 3 kg Ulna, de oaie. Le paste pe izlazul comunal de langa drumul judetean ce leaga Oarja cu Rociul, uncle se afla acum si marina de treerat. Dimineata, dupa ce au fost mulse de fiecare proprietar, oile sunt

care cite 30 de oi cu lapte, in nadejdea cg. vor gasi in cuprinsul satului loc de pasunat, sau Baca nu, macar de arendat. Dar nu s'a intimplat tocmai asa. Lipsa izlazului i-a necajit si pe ei si
atunci au plecat prin satele vecine, La Furduepti, cale de 9 km, au gasit, la mosierul Petrache Mihdilescu, 17 pogoane de pamant nelucrat, pe care I-au arendat cu 500 lei pogonul, incepand cu Sft, Gheorghe, si sfarsind cu caderea zapezii. Banii ii dau saptamanal, insa niciodata mai
putin de 400.

scoase aici, unde pasc pica inspre sears, and
sunt din nou coborite in sat pentru a fi mulse. Se poate usor vedea, ca folosul pe care it are un

proprietar de oi de pe urma Tor, atunci cand nu intra in tovarasie, e foarte mic. Mai e in Rociu si-o vacarie luata in seama de
Dobrin Gheorghe, un mosnegel sprinten, foarte vor. bare', in varsta. de 66 ani, fara.' niciun petec de 'Amami, fiindca 2 pogoane pe care le-a avut, le-a chel-

Cioban a Badea Ion Marar, cu un ',Eat a lui
Tudor, anume Florea (15 ani), pe care 1-a dat la oi fiinddi n'a putut sit invele carte". Stand e mica, nemutatoare si alcatuita dintr'o singura despartitura. Strunga e inconjuzata de tin palan, facut din lati, caruia ii mai zic porti si are numai o iesire;
din aceasta cauza, oile mulse stint lasate sa' mearga la pascut, indata ce au fost mulse. Tar la e asezata

tuit pentru a scoate dela inchisoare pe fiul sau mai mic, condamnat pentruca a necinstit o fata, ,,dar s'a prdpcidit dupd putin limp", si de Jianu Stan. Capita de vacs: 20 lei, 3 kg faina si de 2
vaci o banita de porumb. Au 260 de vite, fara caii si boil dela jug. Le au in seama dela Sft, Gheorghe si para. la Sft. Dumitru, deci vacaria sine cat stana. Vitele care au intrat la facerea contractului in v5.-

pe malul drept al Neajlovului, deci oile nu rabda meicar de sete". Aici tin numai oile Tor, de toate 60. Toate sunt cu lapte, caci sterpe nu ni se piatepte sd tinem, dar se intampla de mai ramcine cede una". Laptele it incheaga acolo, iar branza o vand

carie, chiar daca proprietarul le Iasi in paza for
numai o zi, Acestia sunt obligati sa plateasca vacarului potrivit invoielii. Aceasta e tot ce se poate spune despre stana din
Rociu.

din vreme, pe un pre% bcazut deci, care nu trace

de 22 lei kg, pentru a plati chiria izlazului. Ce mai ramane o impart in doua. Alimentele le duo
cu schimbul, in fiecare saptamana, iar de gartit le gateste Badea Ion Marar, in vreme ce Florea vede de oi.

2. La Gliganul-de-Jos, am gasit o singura stana, a carei poveste o scriem asa cum ne-a fost spusa de proprietari, Doi frati, Tudor Ion Marar, de ani 53, om cu 6 copii si 12 pogoane de pamant, deci om cu casa grea, si Badea Ion Marar, de ani 44, cu un singur copil si 8 pogoane (amandoi improprietariti cu cite 10 pog., deci Badea Ion Marar a vandut 2 pog.), si-au dat ei seama Ca asa cum se infatiseaza stana In vremea noastra, nu aduce niciun folos. Mai cu seama ca la Gliganul-de-Jos nu se gasise nimeni, de vreo 10 ani, sa faca stana. $i cum Tudor Ion Marar avea casa grea, voia sa mai aiba si din alts parte un sprijin cat de mic. SA piece in Bucuresti, cum fac cei mai multi din sat, nu putea, fiindca n'avea cine sa-i lucreze pamantul, caci Weill sunt Inca mici. $i atunci s'a sfatuit el cu fratele kit Badea, nopti intregi de lama si pang. la urma au ajuns sa faca cele ce urmeaza, Si-a cumparat fie-

Au de asemenea baraca, asa dar, surla facutA
din scanduri, din care nu lipsesc niciunul din obiec-

tele ce le-am gasit la stana Vladeasa, cu singura deosebire ca ele sunt cumparate de cei doi frati. Dupa ce Petrache Mihailescu secera graul, se tocmesc cu acesta pentru ca sa-si poach paste oile si pe miriste. De 10 pogoane de miriste, ei stint datori a-i da 5 kg branza. Gunoiul, pe care sunt
obligati sa-1 faca gramada de-o parte, 11 ridica pro-

prietarul izlazului. Lana nu o vand niciodata. Lui Tudor Ion Marar ii trebue pentru cei 6 copii, iar

Badea, n'are copii asa de multi, dar face acum
haine cal are land, cd la urma cine ;tie ce-o iepi".

La stall sunt trei caini, rai, ce nu prea stiu de
frica ciomagului: Corbea (12 ani) si Lupulita (5 ani) ai lui Tudor, si Chezap (6 ani) al lui Badea. La Gliganul-de-Jos mai stint 1.850 oi ce pasc alaturi de 294 vite mari, pe cele 164 ha izlaz, Fara

442

a fi intrunite in stana sau vAcArie. Vara, oile
vitele se amesteca pe aceasta pasune, care nu-i im-

partita mAcar in doul, asa ca cele din urma nu
prea mandncii iarbei, fiindca oile imputesc pe unde

tree. Alaturi de copiii sprinteni, ce se blind la
joaca, se vAd batrani care nu mai sunt in stare sa poarte sapa sau coasa, ce stau de-o parte, ta'cuti, $i privesc galesi la nebuniilor tdncilor. Acestia sunt ciobanii dela Gliganul-de-Jos: copiii si bAtranii, roiu al Gliganului-de-Sus, iesit din vechile oddi ale acestui din urma sat.

fost mutates de 2 ori. 0 meta oamenii a caror rand este. Au baracI fAcuta din scanduri vechi, unelQ incepute de ETA si cu muschiu pe ele. Din cele 170 de oi, numai 110 sunt cu lapte, restul sterpe. Do fiecare oaie, proprietarii iau 2 oale de lipte. Oala

stanii lui Florea V. Miu e de 1 kg $i 3 litre. Au
dat 4 randuri de cite douA oale si 2 randuri de cite

0 oar& iatA dar ca din pricina piisunii au redut numarul de oale. Acum sunt la al treilea rand de
cite douA mAsuri.

Iata ce-a mai rAmas din toatA aceasta vieata pastorall ce se scurgea in octal, devenite prin
aglomerare satul Gligannl-de-Jos,
NenumAratele
carAri

Tarla e murdarA, fumul a inegrit toate colturile, iar obiectele sunt aruncate cum des Dumnezeu. Se gasesc in baracl: 1 lacrA, 1 rtuciu pentru mAmlligA, pirostrii de pus tuciul pe ele, o ploscd (sAr-

de

legAtura

cu

satul

cerele dela Rociu) pentru sare, un carlig de fier
pentru atarnat oale, 3 scaune cu trei picioare, o polity pe care sunt 3 strachini, 4 linguri de lemn si

matcA ce vor fi existat, au disparut cu vremea, flcand loc drumurilor de care ce duceau spre parcelele cultivate. Transformarea oclailor in sat, deci

trecerea dela vieata pastora1a la cea agrara, s'a
sgvarsit mai repede decat a satului matcA, fiindca

una roasa de chine, o botit pentru al* 3 ghebe,
2 perechi de nAdragi, o subs pe care a curnpArat-o cu 500 lei dela Dumitru Ion Rosu, 2 topoare, unul al ciobanului si altul al lui Florea V. Miu, cap de

acestea erau in imediatA apropiere a soselei ce
legs Pite5tii, prin Slobozia Brancoveanului, cu

Giurgiu, pe cand Gliganul-de-Sus care rAmftnea in

stana, cu 20 oi bune de lapte", ne asigurl Ion
Rizea si o gripca. Si mai sunt 10 pui de gains, care umblA toata ziva in voie, gi fiindca au fost adusi de mici aici, sunt oarecum salbartAciti. Am fost martor la o adevarata goana dus5. de 4 in5i, pentru a prinde unul si aceasta in mica ingraditurA a oborului. IatA de unde vin acesti pui de gains. Simbria ciobanului se compune din: 30 lei de oaie, (15 de miel), 3 kg de mdlai (MIA de porumb) 5i cite un pui de nume. Ciobanul i-a 15.sat sa creascA imprejurul stanii,

dreapta drumului de scurgere a produselor agricole,

3. Lucrurile stau oarecum mai bine aa Gliganulde-Sus, sat cu veche indeletnicire p&storall. Multe din consideratiunile pe care ar trebui sA be facem

aici, au fost fAcute in partea dintai, asa dar nu vom mai reveni, Fiindca cele mai multe stani urmeazA acelasi tipic, not vom infatisa din cele 7,
numai 2.

I. Stina Florea V. Miu, cu 170 de oi, si 13 stapani, are de cioban pe Rizea Ion, de ani 71, cu
5 pogoane pAmInt si-o cases, pe care a dat-o fetei maritate acum 10 ani. Rizea Ion e cioban de 24 de

cad acasa sii mai scapd ginerele de tae cafe
unul", Apoi, ffecare proprietar de oi e dator sA-: aduca, atunci cand ii vine randul, tegumuri13). Ajutor de cioban e Petre Neculae T. Stan, 13 ani, cu 4 clase primare, platit cu a treia parte din ce is Ion Rizea. Iata cum i5i impart Burma, net nand in seams nicio norms: ii alege lui Petre Stan 30 de oi, la intamplare, $i de aici incolo nu se mai vad 'Ana seara. Copilul ifi mai la ccileodatel
de meincare, cei tocmai acu crefte fi are nevoie, dar
eu odatei ce meineinc la preinz, nu mai am lipsei pawl lac, dupd mulsul de sears, miimciliga". Oile le

ani fares intrerupere si te-ai astepta ca el sA 'tie lucrurile de care oamenii de plug n'au auzit. Nu-i
asa; Si nu-i asa, fiindca Ion Rizea, inairutie de fazboiul mondial mai mult a stet in-Bucuresti si deabia

la 47 de ani s'a apucat de ciobainit ciind nu mai
era bun de nimic". A invAtat fotusi in acesti 24 de ani sA ante din fluer si caval, deoarece e mare rufine ca cio-

banul sa nu ;tie zice cu Iluerul, ca oile sunt mai in voie atunci cand it and glasul". Stana e agezeta pe izlazul comunal, langa elesteu (bent), si a
13) V. mai sus.

mulge intr'unheirdau, cumparat dela Pitesti, cu 50

lei 'dela un rudar din Dambovita. Ciobanul Ion
Rizea n'are nicio oaie.

443

Oi le au suferit anul acesta de olog, dor de gura gi picioare. Leacul a fost acelasi intotdeauna: Ccind o oaie it bolnavd, las siinge, o sangerezi,

Din pricina pulverizarii lotului de phmant, vechile stani cdlective, pe neamuri, nu se mai fac. Si acum, o mica socoteala, de unde va reiesi chel-

iar dacit o aflu moartii, o dau cainilor st pielea
slcipcinulur.

tuiala ce-o suporth tin proprietar de oi.
La Rociu:
56 lel ierbaritul clobanItul 35 5 , I kg de sare
10 alte cheltuleli (cazan pentru lapte etc.) Total: 106 lel de oale.

La stand, stint doi caini, mai blanzi Ca cei din
sat: Cioarii, de 10 ani, al sAteanului Gheorghe Anghel Stanciu gi Grecu, al ciobanului, de 5 ani, Sta-

nasii mai plAtesc In afara de ciobanit gi ierbarit 30 lei anul acesta (1939) gi pretul a 3 litri de sare pentru fiecare oaie. II. Stana Ion Anghel Serban, asezata pe ace lagi izlaz, in partea de N. a satului, are de cioban pe Marin T. Costea, om de 46 ani, cu trei copii
gi nicio bucAticA de phmant, deli a fost improprie-

Dach se mai adaoga timpul necesitat penttru adu-

sul laptelui dela stand, prefacerea lui, mancarea data ciobanului etc, ne dam seama de ce a aparut scuteala sau de ce numarul oilor descreste simtitor.

tArit cu 9 pog., dar m'a apucat dator si s'au dus
cum au venit". Meseria de cioban o face de 14 ani. E plAtit cu

La Gliganul de Jos:
17 pog. x 500 lel
= 8.500 lei
150

25 lei de oaie, 3 oca de malai si incolo nici macar tutun nu-rizi dau". N'are alt ajutor. Teal lui a fost cioban, Loath vieata, dar pe el nu 1-au deprins de mic cu acest meqtesug. Dela el are suba cu care se inveleste noaptea, cand doarme Intre oi. Tarla e mica, din garduri de scandurh date de fiecare stanag si cu surla de pale, din pricina chrora n'a fost mutata niciodata. Stint 145 de oi, din-

30 kg sare x 5 lel
Chlag: 2 kg x 50 lei = Chibrituri: 20 cutii x 2 lei . . . Invoiala cu prop. pt. 10 pog. mirhite: 5 kg branza x 22 lei . . .
. .

8.650 lei
100

40
110

,
,

15 Gogoa§e, 15 01 bolnave x 2 lei

.

. .

30

Total pe an pentru 6) ol: 8.930 lel.

La Gliganul de Sus;
CiobAnit

tre care numai 80 cu lapte, A daft pang acum 1 rand cu 3 oale, 2 randuri cu 2 oale si 1 rand cu 1
oala, acum incepandu-1 pe al doilea. Sunt 16 stApath de oi. Are un singur dine, Leu, de 7 ani, In colo, in privinta obiectelor din surla, a ingrijirii ei, lucruri intru nimic deosebitoare de cele spuse mai sus. Si tot astf el se ingirh si celelalte 5

31 lei
15

3 kg faini x 5 lei
Ierbarit
Sare Un pui

,

30 5

Total: 100 lei de oak.

stane al Gliganului de Sus, care alts data avea
faspandite tarle gi ()dal in toate partile hotarului. Aceste 7 stifle din sat, la 2.490 de oi, ele singure graiesc despre ritmul vietii pastorale din veacurile trecute. Azi, generatiile tinere se indreaprth mai degrabh spre oral deck inspre aceste vechi forme de vieata, care nu aduc niciodatci bani in pane". (Dumifru Gh. Orfan, 39 ani, 3 pog., 4 copii, gogosar in Bucuresti). 4. La erticlnegti, Suseni gi rufulesti, In hotarul carora se iernau turme de oi, azi nu-i nici o sting. Stint sate mosnenesti, care s'au ales, cu: cel dintaiu 155,50 ha izlaz, 215 ha al doilea si 2 ha cel din urma. Cititi bine, 2 ha izlaz la 3.402 oi, 415 cornute mari.

Pentru cele trei sate din care stanele lipsesc, cheltuielile se reduc la cumpArari de fan, platiri de phzitor, de cele mai mate on din acelasi neam. Asa stand lucrurile, oare nu avea dreptate Tudor Ion Marar din Gliganul de Jos, and spunea: Stemile dela noi-s slabe. Sunt nigte piicate pe not pi ne neciijim fiindcci n'avem cu ce tral. Imi std in gand sii le viind, cact alerg de geaba, pentru
altul. Dacci ast avea pilmdntul meu, atunci mi-sear

plat sii le fin, dar asa ma frudesc pe seama altora"

TrAiau in plasa Dambovnicului, atata vreme cat
imprejurArile au fost potrivite, doua stiluri de

viecc(ci: stilul pastoral si stilul agrar, din care a
iesit biruitor acela ce era mai potrivit cu organizatia moderna de Stat, GH. RETEGANUL

444

VIEATA ECONOMICA A COMUNEI SUSENI
Pentru a putea aprecia mai just trAsAturile fundamentale ale economiei comunei Suseni din plasa

Dambovnic - ceea ce constitue subieotul studiului ce urmeazA - 6i pentru a vedea in ce masura economia acestei comune poate fi luata ca reprezentativA pentru intreaga plasa, credem necesara

expunerea anticipatA a catorva date, privind plasa in ansamblul ei. Dupe o ancheta flcutA prin mijlocirea organelor administrative existau in vara anului 1939 in plasa
Dambovnic un numAr de 9.382 familii.

Repartizarea celor 9.382 familii din Ddmbovnic duper' intinderea de pamcint
In plasa
DAmbovnic
o

in comuna
Suseni
0/0

Diferente 0/0

comuna Suseni

fats de plasA
(4)

(1)

(2)
3,3

(3)
6,8
19,9 14,0

Familii Fara p5mant cu pamAnt pAnA la 1 2 'I,dela ,, ,, .

+ 106,0

ha
1

10,3

.
,, II ,,

0
I/

te

ri
It

/I
Ft

o
If

2- 3 3- 5 5- 7
7- 10
10100 15

1

-

, ,
,,

9,3
14,8 18,8

+ 93,2 + 50,5

2

21,2
13,2

1.1

,
, ,

5,2 3,5
0,3 0,1

ft ,,

IP

/I
PI

II

50-100

,,

peste

9,2 27,6 7,9 5,9 3,7 4,2 0,7 0,1

- 47,8
+ 46,8

- 62,7 - 55,3
28.8

+ 20,0
+ 133,3
0,0

Predominarea familiilor posecland intinderi mici
pi

semi-mijlocii de pamint (0-7 ha), asupra gos-

gi comiderand cresterea numarului de gospodarii din intreaga plash proportional cu crecterea numa-

podariilor tarAnesti mijlocii apare cu evidenta. Spre

deosebire de repartizarea proprietatii pe plasa, in
comuna Suseni, numarul gospodarilor mici este mai mare deck in ansambltil plasei. Lu.ind de bazA datele recensAmintulni din 1930

rului acestora in commie Suseni - dela 1930 la 1939 cu 28% - se constata ca in plasa Dambovnic numaxul total al gospodariilor existente este
de circa 10.000 in vara anului 1939.

Numdrul de animal(' pentru fiecare familie
Bovine
(1) (2)
0,68 0,43

cu lapte
(3)
0,40 0,03

Vaci

Cal
(4)
0,36 0,25

Porci
(5)
0,47 0,56

01 (6)
3,20 3,55

PAsari
(7)
8,0
12,3

in plasa DAmbovnic comuna Suseni Diferenteo ,) comuna Saseni fall de plasa

-46,8

-250

-304

+19,1

+10,9

+53,9

Diferentele in gradul de inzestrare cu capital viu intre plasA in ansamblul ei ci comuna Suseni, arata

valoarea relative a generalizArilor ce se pot face cu datele culese late° comuna pentru caracterizarea ansarablului %mei plase.

Diferentele acestea au insa la randul for o valoare relative, generalizarea fiind intro antunita masura posibill saw in orice caz cu valoare iadir
cativa.

445

Suprafeiele inscimiinlate in plasa Ddmbounic §i in comuna Suseni (1938/1939)
Porumbul
0/0

Grant
0/0

Ovazul
0

(1)

(2)
45,1 50,6

(3) 33,4 25,7

(4)

in plasa din totalul suprafetelor cultivate ocup4 in comuna din totalul auprafetelor cultivate ocupa Diferenteo/o comuna Suseni fag de plasa

20,6 23,7

+12,2

25,1

+15,0

Date le de ansamblu au in mod necesar un con-

tinut mult prea general pentru a caracteriza in
adancime economia unei
regiuni.
Eviden-tierea

confinutului de adancime caracterizarea structural& yi sesizarea de procese este mai real redata de analiza economiei unui sat ales ca reprezentativ. Bine inteles ca aceasta este valabila numai pentru atadiul si posibilitAtile in care se gasesc cercetdrile monograf ice la noi, Comma Suseni cum s'a vazut din datele indeplineste relativ aceasta conditie pencomparative precedente tru plasa Dambovnic, Pozitia geografica a acesteia

Dup& datele recensamantului din 1930, numarul total al gospodariilor comunei Suseni a fast de 303. Dup& recensam.intul agricol fiscal din 1933, numarul proprietarilor inscrisi in roluri a fast de 457. Date le, desi la perioade suocesive, nu pot fi com-

yarate, intre numgrul proprietarilor contribuabili
Pi num&rul gospodariilor dupa datele recensamantului din 1930, nefiind identitate. Primate datorita naturii inscrierii in roluri start comparativ mai numeroase.

Pe baza recensaminfului agricol fiscal din 1933

in cadrul plasei, face ca o analiza mai detaliatii a economiei comunei s& aiba valoare relativI de
caracterizare a economiei plasei intregi. Date le folosite pentru caracterizarea structurii economiei comunei Suseni Sr sesizarea proceselor

corectat cu modificarile inregistrate de reparti
zarea proprietatii pans in vara anuiui 1939
cercetarii monograf ice

data

s'a stabilit structure re-

din oadrul evolutiei ei economice, stunt pe de o parte date generale, iar pe de alt& parte date ridicate de pe gospoddrii tip, alese acestea din urmA cu grija de a fi cat mai reprezentative. Date le generale Milli in intregime date oficiale culese de monagrafisti prin mijlocirea .i dela organele ofiiar datele reprezentative sunt culese direct ciale de monografisti prin chestionarea titularilor unitatilar de productie si consum, considerati a cunoaste c &t Mai bine realitatea la care se refer& cercetarea. Intr'un at cu peste 300 gospodAriti au fost alese un numar de circa 70 gospodarii a ciror analiza sä permit& o caracterizare de ansamblu a economiei comunei. Din circa 70 gospodarii alese si din care s'au ridicat date statistice, la prelucrarea materialului, s'au retinut numai jumItate. Aceste circa 35 de gospodarii constituesc gospodAriile tip si, pe baza materialului cules in cadrul for afar& de cazul indicat special, se incearca in cele ce urmeaza prezentarea vietii economice a
comunei Suseni.

partizArii gospodariilor agricole pe tipuri de intindere In comuna Suseni, Rolurile fiscale nu au fost luate ca atare ci s'a tinut seams de gaspodArie si marimea ei, indiferent ca titularul gospodariei posed& terenuri si in afar& de hotarul comunei, Criteriul principal a fost refedinfa principaki a gospoddriei respectiv comuna Suseni gi intinderea

de feren ce poseda, indiferent de hotarul in care era acest teren.
Repartizarea gospodariilor comunei Suseni 1) dupa intinderea de teren ce posedau in 1939:
intinderea proprietAtil
gospodArlei
(1)

Nr. de gospodarii dupa intinderea de teren ce posedA Teren IzIaVII arabil Livezi zuri
(2)
300 485
117

(3)
193

(4)

(5)
5

0 1 ha
1 -3
10-15 ,
7-10

375 5

8

6

8

29
11

15-20 20-25 25-30 30-35 60-70 70-80 ,, Peste 100 ha

6
1

3
3
1
1
1

2

1) Din 1939 satul Cersani fostA comuna face parte din comuna Suseni. in datele de mai sus referitoare la repartizarea gospodariilor pe intindere de proprietAti s'a Indus Cersani in Suseni. Expunerea ce urmeaza In restul studiului no include si satul Cersani afarA de cazul unde se mentioneaza,

446

Considerand numarul de gospodarii numai dupa pentru a Intinderea de teren arabil ce poseda
nu face instunare dublA apare evidentA predominarea gospodariilor mici si semi-mijlocii (07 ha) din numarul total al gospodariilor existente.
Cele 958 gospochirii din Suseni, pe categorii de intindere
0-1 ha
oh,

a fost partiall sau generals. In satele in care improprietArirea a fost generals, predominanta gospodariilor mici este mai atenuatA ¢i inrvens mai accentuate in cele in care aceasta a fost partiall in aceste din urmA comune gospodariile posedau va-

riate Intinderi de pAmint inainte de ultima reforma agrara. Comuna Suseni face parte din aceastA ultima categorie. Diferentele in dezechi-

Categoria

1-3 ha
ok
50,6

Categoria

3-5 ha
IN
12,2

Categoria

5-7 ha 7-10 ha
010

Categoria

Categoria
0Ie

Categoria 10-89 ha
0/0

librul repartizkii proprietatii agricole intre co.munele improprietirite partial $i total este urmarea fireascA a diferentei de timp sours dela datele

de and gospodariile poseda pamant, ceea ce a
fAcut ca procesul pe de o parte de pulverizare, iar pe de alts parte de refacere a proprietatii mari si mijlocii sa fie in stadii diferite. Un tablou similar de modul cum este repartizat pcimtinful in hotarul comunei Suseni este redat de distributia proprietatii pe familii. IatA aceasta distributie:
Numarul familiilor fare pamant pans la I 2 ha .
6,8h /o 19,9

31,3

3,0

1,1

1,7

In ordinea importantei ca numAr sunt gospodariile cu o intindere de 1-3 ha, care ocupA 50,6% din numarul total al gospodkiilor urmate de gospodariile 0-1 ha cu 31,3%. Ambele aceste cate-

gorii (0-1 ha si 1-3 ha), revin ca numar de
81,9% din totalul gospodariilor existente, Categoriile urmAtoare de gospodarii detin o cots procentuall foarte redusA din total.

.
. .
.

dela i 2

.

.

.
.

.
00

. .
.

AilII .... ME mrammlitopmmuto
....011118111

SO

70
SO

.
.

.

.
,

30

7, 7 -10 , 10 59 , 50-103 , peste 100 ,

2 3
5

1

1 ha
2 3 5

14,0

, .

,

9,2 27,6
7,9 5,9 3,7

4,2
0,7
0.1

ss

a

al

Apare evident dezechilibrul in repartizarea p &manturilor pe familii in hotarul comunei Suseni.
NumArul de familii care au pang la 1 ha, reprezinta 40,7% din numarul total al familiilor.

1111111111ihniilli
11811111111111111
11111111111IPIMMIIIIIIIIME
,92023

Gospoddriile tip (37, in Suseni), repartizate dupci
vechime
Intindere
Ha

321324E1033,3071113331

3,

,3

p

Total 10-20 gospo- 1-5 ani 5-10 ani ant darii
(2)
8

Peste
20 and
(6)
3
1

de persoane
(7)
29
51

Nr.

NI

a 037

(1)

(3)
1

(4)
1 1

(5)
3
7

Ritmul de cre§tere a trel gospodarii pr n cumpararea de pamant. A = Gospodarie mare 159 ha infiintata In 1907
B = Gospodarie mijlocie 30 ha infiintata in 1921

C = Gospodarie mica 6 ha infiintata in 1919

01. 13. 35. 57.
7-10 .

. . .

9 7

2
1

3

2
1

2
2

29 6
14 17

2
1

Repartizarea cu total inegala a acestora demonstreazA dezechilibrul adinc ce existA in structure proprietatii agricole a comunei Suseni. Dezechilibrul este dealtfel evident in intreaga plasa Dambovnic mai accentual sau mai atenuat, dupa cum improprietarirea facutg cu ultima reforms agrarA

10-15 . . 15-20 . . . 20-25 . . 25-35 . . Peste 100

3
1 1

2
1
1 1

8 8
12

3
1

5

Din numarul total de 37 gospodkii tip cercetate, 81,0% an o vechime de peste 10 ani, 5,4% au 1-5

447

ani 4i 13,5% au 5-10 ani, Numarul covirsitor al gospodariilor studiate au deci vechimea necesarl pentru a. fi surprinse de inregistrarea statistic& In
faza maturitatii.

Valoarea terenurilor agricole a Post stability pe un numar de 35 gospodarii. Evaluarea s'a facut la preful curent de vanzare.

Valoarea terenurilor agricole
Categoril de gospodarii
Ha
(1)

Nr. de gospodArli
(2)
8
9

Suprafata totala
Ha
(3)
2,5
16,5 23,0 11,0

Suprafata Valoarea Valoarea Valoarea medie a totalA a medie de terenurilor medie gospodarie terenurilor de
Ha
(4)
0,31 1,83

Lei
(5)

gospodArle
(6)
14.625 56.111 78.833 115.000 135.000 399.333 250.000 500.000 382.000 3.365 000

Lei Ha
(7)

0- 1 1- 3 3- 5 5- 7
7-10
10-15 15-20 20-25 25-35 Peste 100

6 2
1

3
1 1

3
1

9,0 37,0 15,0 24,0 83,0

3,83 5,50 9,00
12,33 15,00 24,00 27,67 126,50

1265

117 000 505.000 473.000 230.000 135 003 1.198.000 250.000 500.000 1.146.000 3.365.000

96.800 30.606 20.565 20.900 15.000 32.378 16.667 20.833 13.807 26.600

Numarul relativ redus de gospodarii cercetate ca

gi diferentele de preturi ale terenurilor dela un hotar la altul, fac ca o comparatie intre valoarea terenurilor la ha, pe intinderi de gospodarie, sA
lie grew de efectuat. Ca f apt cu semnificatie foarte relativa se poate menfiona ca In gospodariile mici valoarea terenului la ha este mai ridicata. decat in cele mijlocii si marl. In ord.ine descrescanda at,

casei are o valoare pe unitate mai mare $i octrpa proportional din suprafata tota1a o cota importante-. uneors Hind unica intindere de teren ce poseda. gospodaria. Diferenfa de valoare a terenului la ha, intre categoriile de gospodarii reese mai concludent cleat din datele absolute din calculul ecartului intre valoarea medie la ha a tuturor terenurilor $i valoarea la ha a terenurilor fiecarei categorii de gospodarii. Procentual valoarea ecartului poate fi observata din tabelul comparativ al categoriilor de gospodarii.

meaza valoarea la ha a terenurilor gospodariilor
marl $i in urma. a celor mijlocii. Valoarea ridicata la ha a terenurilor gospodAriilor mici este urinate a faptului ca in aceste gospodarii terenul din jurul

Categorii de gospodarii
0-1 Ha
010

1-3 Ha
0a

3-5 Ha
oto

5-7 Ha
0/0

7-10 Ha
oio

10-15 Ha
oh

15-20 Ha
0/0

20-25 Ha
oh

25-35 Ha
0a

Peste 100
0/0

(1)

(2)
1

(3)

(4)
14,4

(5)

(6)
1

(7)
I

(8)
I

(9)

(10)
I

+ 91,7

+ 25,4

- 15,8

- 38,6

+ 32,6

- 31,7

- 14,7

- 43,5

+ 8,9

Fat& de valoarea medie a ha de teren ce poseda gospodariile cercetate de 24.416 lei, valoarea la ha a terenului gospodariilor mici de 0-1 ha si 1-3 ha este superioara cu 91,7%. $i 25,4%. Valoarea la ha a terenurilor gospodariilor sub 3 ha pan. la categoria 35 ha, a fest sub valoarea medie cu cote mai accentuate sau mai atenuate -

cu exceptia categoriei 10-15 ha, care are insa un caracter accidental. Valoarea terenurilor Ia ha, la gospodariile marl - peste 100 ha creste din nou hind cu 8,9% peste valoarea medie a terenurilor gospodariilor cercetate. Miscarea ecartului concords cu rezultatele cercetarilor intreprinse de Institutul de Cercetari Agronomice al Romaniei 2).

2) nand media valoril Ia ha a pAminturilor cumparate gi vandute dupa 1934 de gospodariile cercetate se obfine un prat mediu la ha de 32 mil lei care poate ft considerat ca valoare medie a terenurilor agricole,

448

Valoarea curentcl ¢i numeirul clddirilor (stabilite pentru 37 gospodarii)
Categorll de gospoddrit
Ha
(1)

Nr. de gospodarii
(2)
I

Nr. de
clAdirt
(3)
21 30 21 7
13 17 4 7

Valoarea t ot ald
Lei
(4)
53.000 253.000 178 000 75 000 76.000 252.000 34.003 82.000 312.000 222.009

Valoare medie pa e cladire
Lel
(5)
2.524 8.433 7.417 10.714 5.846 14.823 8.500 11.714 12.480 20.182

Valoarea medie pe gospodarle
Lei
(6)
6.625 28.111 25.428 37.500 38 000 84.000 34.090 82.090 104.003
2 X2.0 )13

01 13 35 57
7-10
10-15 15-20 20-25 23-35 Peste 10)

8 9 7
I

I

2 2
3
1

i

1

3
1

25
11

1

Calculand diferenta intre valoarea medie pe CIA"dire si valoarea medie pe gospodarie pentru fiecare categorie de gospodarii fats de valorile medii ale

evidentia in mod relativ pe de o parte valoarea diferita dupe categorii de intindere a gospodariifor cladirilor existente, iar pe de alta parte gradul deosebit de inzestrare cu cladiri:

ansarnblului categaniilor de gospodarii se poate

Categorii de gospodarii
0-1 ha 1-3 ha 3-5 ha 5-7 ha 7-10 ha 10-15 ha
0/0
0/o

00

0/0

oh)

ot,

15-20 ha
"to

20-25
ha
0/0

25

ha
o

35

100 ha
(11)

Peste

(1)

Valoarea medie de cladtre Valoarea medie de clddire pe gospodarle

......

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

(8)

(q)

(10)

.

75,4 17,8 21,7 + 4,3 43,0 90A 57,59 61,6 i 43,3 42,6
Valoarea

+44,4 +27,0

17,2 43,6

+ 14,1

+23.9

+21,6 +96,6 +57,2 +235,5

gospodarie

Deosebirile foarte accentuate ce existau intre o 31 alta ai numarul redus de cazuri cercetate, face ca o concluzie generals sä fie greu de tras. Totusi, ca apreciere de ansamblu, se poate mentiona ea valoarea cea mai scazuta a cladirilor, atat ca valoare pe unitatea de cladire, cat si ca valoare pe gospodarie este in gospodariile mici.

cladirilor

demonstreaza

diferentele

existente in gradul de inzestrare cu capital a categoriilor de gospodarii. S'a inregistrat de asemeni vechimea cladirilor in cele 37 gospodarii cercetate. Rezultatele sunt cat

se poate de concludente. Mai mutt de 70% din
cladirile existente au o vechime de peste 10 ani.

Vechimea cladirilor
Nr.

Categoril de gospoddrit

II

total de
cladiri
(2)
21

1-5 ant
(3)

5-10 ani
(4)
5 5
4

10-20 ani

Peste 20 ani
(6)
5
13 12

peste 10 ant

de cladiri din nr. total de cladiri
o o

Nr.

(1)

(5)
8 9 4 4

(7)
61,9 73,3 66,7 100,9 76,9 88,2 100,0 103/) 72,0

0 1 ha

35 57

1 -3 ,

7 -10
10-15 15-20 20-25 . 25-35 . Peste 100 ha

30 21 7
13 17

3 3
4

3
7

2
1

3
6

9
2

4
7 25
11

5
1

2
5

2 2 6
1

5
12 4

45,5

449

Se pare cA gospodAriile mijlocii sunt cu deose-

bire in aceasta situatie. Cauzele care au 'mimedecal gospodarille tall/testi sa fact not clad ri sau sa inoiascA radical pe cele existence dupe criza
din 1929, sunt multiple si cunoscute. Faptul ca gospodAriile mici $i marl spre deosebire de cele
mijlocii

riri veniturilor anexe si in general a veniturilor banesti iar pentru gospodarile marit, sporirii
veniturilor ca urmare a redresArii preturilor si politicii de sustinere a grAului, practicata de oficialit ate,

au fIcut totusi eforturi partial reusite

in aceasta directie, se datoreste pentru primele spo-

Inventarul mort propriu zis (unelte si masini agricole), in numAr de bucAti, vechime qi categorii de gospociArii, a lost:

Marini, vehicule gi unelte agricole 3)
Categoril de gospodarii
(1)

de gospodart(
(2)
8 9
7

Nr.

N r.

$ I

vechime
10-20 ani
(6)
ts..) P.r. l

Total
(3)
2 3 8 3 2 5 2 6 5

1-5 an/
(4)

5-10 an)
(5)
1

Peste 20 ani
(7)

10-.15 .

15-20 . 20-25 , 25-35 ,

3
1
1

2
1 1
1

I t. I

0- 1 ha 1 -3 3- 5 5- 7 , 7-10 ,

2
1

2
1

2
2

2
2

1

1

Peate 100 ha

3
1

3
1

2
1

3

Unelte agrzcole4)
Categoril de gospodarlt
(I)
Nr. de gospo-

Nr. $i yen/lime
Total
(3)
51

darn
(2)
8 9
7 2

1-5 ani
(4)
24

5-10 ani
(5)

10-20

ant

Peste
20

ant

(6)
9 9
10 12

(7)
15

10 -15 .

0- 1 ha 1- 3 3- 5 , 5- 7 , 7-10 .

3
14 10

63 49
21

36 29 5
17

4
10
1

3
13
11

2

15-1)

3
3
1

20-25 , 25-35 Peste 100 ha

32 46 8
14

29 5
14
30
15

3
1

2
3

2 9

44 16

5

Pentru case, carute statatA aratl:

$i

pluguri

ca unelte absolut indispensabile in gospocarii
Carafe gi pluguri

situatia con-

Categorii de gospodaril
(1)

Total
(21
1

1-5
ani
(3)

Nr. care s carute 5-10 10-20 Peste
ant (I) ant
(5)

Nr. plugurt
Total
(7)
I
1

1-5
ani
(8)

5-10
an(
(9)

10 -20

20 ant
(6)
1

ant
(10)

Peste 20 ant
(11)

0- 1 ha 1 -3

1 1

1

3- 5
5- 7 ,
7-10
10-15
20 -25

,,

6
4

1

1

3

2 2

--

,,

3
1

15-20 .

,

1

25 -35 ,,

4
1

Peste 100 ha
11)

1

-

2

4 2

2
1

1 1 1

2

2 2 3

1

1

-

2
,

3
1

1

1

I

-

1

1 1

4
1

1 1 1

I

1

2

I)

Cuprinde: care, carute, plugurl, masint de secerat, InasInt de semanat, grape, rarite,masini de prAstt, cultivatoare. cuprinde: rottle, coase, secere, lopeti, topoare, greble, sape, turd.

450

'la numgrul gospodariilor crecetate,

Dacg se raportg numgrul plugurilor si carele se constatg

pentru toate categoriiile de gospodarii cg revin 18 pluguri §i 25 care si carute la 37 gospodgrii sau 0,49 pluguri si 0,68 care si cgrute de fiecare gos-

podarie. Lipsa de inventar mort apare in toati antploarea ei semnificativg. Inventarul viu existent in cele 37 gospodarii cercetate a fost urmartorul:

Inventarul viu (in 37 gospoddrii)
Categorii de gospodarii
(1)

de gospodarii
(2)

Nr.

Bovine
(3)

Cabaline
(4)

Porci
(5)
3
10

01, Capre
(6)
30 29 29
13

Pasari
(7)
89
125

Caini
(8)
7 8 10

0- 1 ha 1- 3 , 3- 5 5- 7 ,
7-10
10-15 15-20 20-25 25-35 Peste 103 ha

8
9 7

12

8 6

2 2

6
10

3
1 1

4
1

3
1

3 2 2

8

9
1

57 18

5

22 25

38
74 25 40 114

1

-

4 2 8
1

12

11

6

28
14

3

30 50

93

2 6 3

Raportat, inventarul viu la numgrul de gospodarii existente, revin de fiecare gospodarie:
Inventarul viu pe gospoddrie
Categoril de gospodarii
(1)

Bovine
(2)

Cabaline
(3)

Porci
(4)

01, capre
(5)
3,80 3,20 4,14 6,50
11,0

Pasari
(6)
11,1

Cain'
(7)
0,87 0,89 1,43 2,0 1,0 2,6
1,0

0- 1 ha 1- 3 ,

0,89
1,70

3- 5 , 5- 7
7-10

0,33 0,29

10-15 15-20 20-25 25-35 , Peste 100 ha

3,0 3,0 3,33 4,0
1,0

3,66 3,0

2,0 2,0

-

0,38
1,10 1,14 4,50

0,50
1,66 1,0

8,33

9,33
14,0

-

-

12,0 10,0 50,0

13,9 8,14 9,0 19,0 2,46 25,0 40,0 38,0 93,0

2,0 2,0 3,0

Situalia numerics a animalelor pentru totalul gospodeiriilor din comund 5)
Bovine
(1)
415

Cu. lturile practicate in hotarul comunei Suseni 9

sunt - ca de altfel in intreaga plas1 Dambovnicpredominant cerealiere, Din totalul suprafetei areOi
(5)

Vaci cu lapte
(2)

Cal
(3)
240

Porci
(4)
540

Mari
(6)
11.770

bile, circa 96% este ocupatg de culturile cu porumb, grim si ovaz, In 1938/39 suprafeiele insgmin-

sate cu cereale au avut urmatoarea distributie:
Porumb

33

3.402

Orlu
Ovaz

50,6 25,7 23,7

Repartizarea animalelor pe gospodarie 9
Bovine
(1) 0,43

Vaci cu lapte
(2)

Cal
(3) 0,25

Porci
(4) 0,56

01
(5)
3,55

Mari
(6)
12,3

In gospodariile cercetate s'a inregistrat de asemenea numtirul de parcele in care se imparte terenul ce posedg gospocigrie, pentru a sesiza sLadiul procesului de fgramilare a terenurilor agricole. rata

0,)34

rezultatele acestor inregistrAri facute pe un numar de 37 gospodgrii de variate tipuri:

0)

Comuna Suseni inclusiv satul Cersani.

451

Namaral de parcele
Categoril de gospodArii
(1)

in Nr. de Nr. total Parcele in Parcelsde parcele ce Suprafata Nr. de afara medie hotarul hotarul revin de a unel gospodarii de parcele comunel
comunel
(5)

gospodarie
(6)
1,0 6,1 6,0 14,5 12,9

parcele
(7)
0,31 0,30 0,55 0,37 0,36
0,111

(2)
8
9 7

(3)
8 55 42 29 24
61 21 16

(4)

0- 1 ha 1- 3 , 3- 5 . 5- 7 7-10 . 10-15 , 15-20 20 25 ,

8
41 31 16 15

-

14
11

2
2

13

9
16 10 7
28

3
1 1

45
11

20,3 21,0
16,0 18,6 32,0

25 35 Peste 103 ha

9

3
1

56 32

28
10

0,71 1,59 1,43

22

3,95

Cheltuielile beineFti ale gospodariei inregistrate in 34 gospodarii, pe intindere de gospodArie si gen

de destinatie in decursul unui an agricol (30 Iunie 1938-1 Iu lie 1939), au fost:

Cheltuielile InInefti de gospodarie (1938-1939)
Categorii de gospodarii
(1)

Nr. de gospodArii
(2)
8

Cheltuiell pentru vite

Total
(3)
2.935 12.723 4.891 912 710 710 2 300 3.920 750

Cheltuleli pentru intretinerea §i reparatia gospodarie) Total De gospodarie De gospodarie
(4)
367 1.590 815 456 355 237

(5)
1.720 14.760

(6)
215
1.845 998 1.225 140

0- 1 h 1- 3 3- 5 5- 7 , 7-10 , 10-15 ,
15-20 25-35
Peste 10) hA

8 6 2 2 3
1

2.30)
1.307 750

3

5.990 2.450 280 3.050 400 24.950 4.750

1.00) 403 8.317 4.759

Pentru toate gospodariile dela 0-35 ha (33 gospodarii), media anuala a cheltuielilor de gospodarie pentru vite a Post 928 lei si pentru intretinerea of

reparatia gospodariei 1.768 lei. Din totalul cheltuielilor gospodariei, cheltuielile pentru vite revin la 34,4% $i cheltuielile pentru intretinerea si reparatia gospodariei la 65,6%. In gospodaria de peste 100 ha, cheltuielile pentru vite sunt mai raki, Hind

dariile mart, explica cote mai ridicata de cheltuieli pentru intretinere pi reparatie, prin raport la cota cheltuielilor pentru vite, ca si diferentele in repartizarea cheltuielilor, prin comparatie cu repartizarea acestora in gospodariile pang la 35 ha. Deplasarea cheltuielilor gospodariei dela cheltuielile pentru vite spre cheltuielile pentru intretinere si re-

13,6%, car cele pentru intretinerea ai reparatia
gospodariei 86,4°/0, din totalul cheltuielilor gospodariei. Inventarul mort mai ridicat ce-1 poseda, gospo-

paratie pe masura ce creste intinderea gospodariei, apare evident& si din observarea ardor absolute de mai sus. Deplasarea este concomitenta
cu cresterea valorii absolute a cheltuielilor gospod

Cheltuielile bcinqti ale familiei pentru perioada 1938-1939
Categorli de gospodarii
(11

Numar Gaz,lemne, de gospo- chibrituri, darii sapun
(2) (3)
11.474 1.434 16.820 2.103 8.350 1.392

Cart), jurnale, Icoane, danii
(4)
2.200 275 8.390 1.049 2.650 442

Produse alimentare
(5)
12.399 1.549 5.902 738 2.890 482

Bauturl
(6)
3:210 400 1.700 212 1.690 267

Imbracaminte taminte
(7)

incal-

0 - 1 ha f Total lei 1 Pe gospodArie lel

8 8 6

1-3
3 5

{ Pe gospodArie lei

Total lei

" 1 Pe gospodarie lei

f Total lei

9.855 1.232 21.700 2.713 4 635 773

452

Categorii de gospodarii

de kospo- chibrituri,

NumAr

Gaz, lemne,

jurnale,
icoane,

CArti,

darli
(2)

sapun
(3)
3.290
1.600

danli
(4)

Produse alimentare
(5)
1.590 795

Maur'
(8)
200
109

imbrAcaminte minte
(7)
11.820 5.910

incalta-

(I)

5- 7
7-10
10-15
15-20
"

f Total lei
I.

{ Total tel
J Total lei
k

Pe gospodarie lei

2 2 3
1

1.253 625

Pe gospoddrle lei

25-35
Peste
100

{

Pe gospodarie lei % Total lei 1. Pe gospodarie lei

1.080 540 3.360 1.12) 500

1.20) 600 755 252
200 200 5.450 1.817 20.090

20)
100

150

75
1.399 11.100

2.700

90)
450 453

433

3.7)0

5)0
500 2.510
833

50)
7.700 2.567 569

Total lei
Total lei

Pe gospodarie lei

2.95)
983 3.559 3.553

33.15)
11.039

3
1

1 Pe gospodarie lei

1.409

4.000

5t3

2).100

1.40)

4.00)

Daca se insumeaza cheltuielile familiei pentru
toate categoriile de gospodarii mici si mijlocii (de

a cheltuielilor familiei de 6.839 lei anual de gospodarie, care, pe gen de cheltuieli, se repartizeaza
astfel:

la 0-35 ha), cercetate, se obtine o valoare totals

Valoarea totald §1 genul cheltuielilor familiei pe un an de zile
Gaz, lemne,

chibrituri,
sapun
(2)
1.402

Carti, jurnale,
icoane,

danii
(3)

alimentare
(4)
750
11,0
I

Produse

Imbi Aca-

Bauturi

si incaltiminte
(6)
3.698 54,1

minte

Total
(7)
6.839 100,0

(I)
Lei/gospodarie

(r)
332

657

In Of din total

20,5

9,6

4,9

Pentru gospodaria cercetata de peste 100 ha,
acesto cheltuieli au fost:
563 1,9
29.000

rinor semi - mijlocii §i mijlocii mai redusa si in care

cheltuielile rigide pentru consum strict necesar
1.400

3.550
12,0

67,7

4,7

4.000 13,6

29.510 100,0

In gospodariile mici si mijlocii, cota cea mai im-

portanta de chelutieli pentru familie este absorSita de cheltuielile pentru imbracaminte si incaltaminte, urmata de cheltuielile pentru gaz, lemne, chibrituri si sapun, de cheltuielile pentru produsele alimentare, pentru carti, jurnale etc. si de
cheltuielile pentru bauturi. Cheltuielile pentru imbracaminte si incaltaminte absorb mai mutt dead toate celelalte cheltuieli ale familiel impreuna. In gospodariile mici in care valoarea tota1s a cheltuielilor este comparativ cu cheltuielile gospoda-

ocupa o cota mai mare, exists un quasi-echilibru intre cheltuielile pentru luminat, incalzit etc. pe de o parte, si cheltuielile pentru imbracaminte gi incaltaminte pe de alibi parte. Pe masura ce creste gospodaria, valoarea relativa a cheltuielilor pentru
prima categorie de necesitAti scade, iar cheltuielile pentru a doua categorie de necesitAti crest% Deplasarea evolueaza paralel cu posibilitatile mai largi de satisfacere a trebuintelor. In gospodariile

panel la 1 ha, cota cea mai importanta de cheltuieli revise produselor alimentare. Veniturile banesti ale gospodariilor cercetate au provenit pe de o parte din vanzAri de:

Provenienta veniturilor belnesti ale gospoddriilor
Categorit de gospodarii
(1)

Nr. de gos- Grau podarii
(2)
8
8

Ponumb
(4)

OvAz
(5)

FAn
(6)

'Pica,
vin
(7)
1.003

Vite
(8)
6.300 2.000

Oul
(9)
550 950
100

duse de goscasnice podai ie
(10)
1 500

Pro-

Total

(3)
480 3.480 1.680 5 500 17.400 45.400 8.850

0- 1 ha 1- 3 3- 5 5- 7
10-15
2.3-35 peste 100 ha

-

7-10

6 2 2

3 3
1

10.609

-

580

660 9.400 3.000 27.759 11.100

-

803

6.900
12.000

-

7.500

-

5.000 4.200

-

8200
8.440

-

sal

-

(II)
391 1.154 803

-

300 275

6.546 4 250 11.100 33.108 40.396

453

t'e deoparte veniturile au provenit din surseie mentionate mai sus, iar pe de alibi parte aceste

venituri au provenit din meserii anexe: carausie,
membrii plecati, munci platite, negustorii
si

altele:

Alte surse de venituri
Categorii de gospodaril
(I)

de gospodarie
12)

Nr.

Meserii anexe
13)

CarAu§ie
(4)
1.000

Membrii

Munca

plecati
(5)

platita
(6)
5.900 350 12.000

Negustorii
(7)
15.000

Altele
(8)

Total de gospodark
(9)
3.425 6.986 3.400 1.530 3.000 2.500 40.000

10-15 , peste 100 ha

0- 1 ha 1- 3 , 3- 5 ,, 5- 7 , 7-10 ,

8
8 6
2

12.000

2 3
1

-

--

1.000

3 600 2.000
1.003

-

4500
7.040 4.800

6.000

-

-

500

-

'

4.000 33.500

6.090 40.090

-

Se poate face un calcul pe de o parte al rapor
tului, In care se gasesc veniturile beinegti din van zdrile de produse, cu veniturile beinegti din meserit

anexe, ciireiugie, mulled pleititei, etc., iar pe de alts parte al raportului intre cheltuielile bcinegti gi ventturtle bcinegti. Iata rezultatele acestui calcul:

Raportul intre cheltuieli gi venituri
Categoril de gospodarii
(1)

0-1
ha
(2)
394
3.425 3.819
10,3 89,7

1-3
ha
(3)
1.154

3-5
ha
(4)
803
3.400 4.203
19,1

5-7
ha
(5)
6.540
1.500 8.040

7-10
ha
(6)
4.250 3.000 7.250

10-15 ha
(7)
11.100

15-20 ha
(8)

25-35 ha
(9)
33.108

100 ha
(10)
40.390 40.000 80.390
52.3 47,7

Peste

Venit banesc din vanzilri de produse, lei/gospodarie Venit banesc din alte izvoare decat vanzati de produso, lei gospodarie

Total venituri baneigi, lel gospodarie In 0/0 venit vanzari produse In 0/0 venit alte izvoare Total cheltuieli Unmet, lei gospodarie Cheltuiell 0/0 fata de venituri

.....

6.986 8.140
14,2

2.500 13.600
81, 18,4

8

5.105

85,8 9.020

+33,6

+10,8' + 3,6

80.9 4.354 10.255

81,3 18,7

586
41,4

33.108
100,0

7.405

+27,5

-45,

2.450

25.567

-

-22

34.260

-57,7

Cheltuieli beinegti
vI

31

venituri bcinegli pe categorii

de gospodcirii

Se observe ca, pe masura ce creste gospodaria, veniturile din vanzarn de produse sunt tot mai importante, in timp ce veniturile din afara gospodariei propriu zise, scad. Evolutia aoeasta este normala, deoarece cu cat este mai mica gospodaria

(ca intindere de teren cultivabil ce poseda), cu atat este nevoita sa caute izvoare de venit din afara ei. Pe de alts parte, raportul intre veniturile banesti ci cheltuielile banesti, arata un plus
al celor din urma asupra celor dintai, in gospodariile mici Si un raport invers in cele mijlocii si marl. Marimea deficitului banes° evoluiaza in sens rovers cu marimea gospodariilor, fiind relativ mare in cele mici, nick in cele mijlocii $i inexistent (din contra, excedent), in cele semi -maxi $i mart

13
H

E CT A

35

5?

7 la
R
E

1045

Venituri bane§ti totale. Cheltueli baneati totale. C d Venituri bane§ti din vanzliri de produse. D - Venituri bane§ti din anexe
A B

In cercetarea monografica intreprinsa, s'a dat o aitentie ,deosebita problemelor In legatura. cu creditul. Dafele au fast culese prin mijlocixea formularelor de buget pentru gospodariile tip si din registrele de menfiuni ale debitorilor agricoll, supugi legii lichiddrii datoriilor agricole din 1934", aflate

454

$i din cercetarea situatiei bancilor populare pentru date de ansamblu, In 1934, totalul imprumuturilor declarate erau de 2,7 milioane lei. Aceasta cifra reprezentancl datoriile agricole din comuna Suseni - care beneficiau de avantajele legii de conversiune a datoriilor agricole - era impartita inteun numar de 247 imprumuturi si greva 178 gospodarii. De fiecare gos-

la primarie

podarie debitoare revenea 1,39 imprumuturi, fiecare imprumut fiind in media de 11 mii lei. Din numarul total de gospodarii evaluat pentru anus 1934 la 380, gospodariile debitoare reprezentau 46,8%. Aceasta insemneazi ca aproape juntatate din gospodariile existente aveau datorii. In medie, fiecare gospodarie debitoare avea o sarcina de cca. 15 mil lei,

Repartizarea imprumuturilor pe categorii de gospodcirii
Categorii de gospodarii
(1)

Nr. de gospodarii debitoare
(2)
27 69
51
16

Nr. total de imprumuturi
(3)
29 73 67 30
18 21

totata a imprumuturilor

Valoarea

lei
(4)

medie a until imprumut lei
(5)
6.668 9.389 8.889
13.021

Valoarea

Valoarea imprumutului pe gospodarie

lei
(6)

0- 1 ha

193.358

7.161 11.423 11.678 24.415 14.597 98.104 153.249

1- 3 , 3- 5 5- 7 , 7-10 ,
10-15 , 15-20 , 20-25 25-30 30-35

16

4
1
1 1

6
1 1

685.367 595.562 390.622 233.559 392.417 153.249

12.976 18.686 25.541

60.0)0
15.640

60.009 15.640
1.550

60.0))
15.949
1.550

1

1.559

Pentru a avea o imagine relative a sarcinei pe
care o reprezentau datoriile pentru gospodariile taranesti debitoare, ca si a modului diferit, cum se repartizeaza aceste sarcini, pe variatele categorii de gospodarii, se poate face un calcul, in care va-

loarea acestor datorii se raporteaza la valoarea
cladirilor si a terenului. Rezultatele raportalui au o valoare accentuat relative, in principal, pe de o parte din cauza posibilitatilor de eroare in evaluarea terenului qi cladirilor, iar pe de alts parte din

cauza neincluderii in valoarea averii debitorului celorlalte forme de proprietati ce poseda. Socotind valoarea cladirilor $i a terenurilor ce poseda gospodariile debitoare din diferite categorii de proprietati identica cu valoarea acestor bunuri, posedate de diferitele categorii de proprietati tip, cercetate in 1939, si micsorand valoarea acestora din

urma cu 50%, pentru a fi apropiata de valoarea
din 1934, se °Min urmAtoarele rezultate:

Valoarea clAdiCategoril de gospodArii
(1)

Valoarea cladi-

Valoarea

rilor til terenului
lei gospodarie
(2)
21.25') 84.222
104.261

rilor al terenului
redusa cu 590 0
(3)
10.000 42.000 52.000 75.000 85.003 241.000 142.0)0 291.000

imprumutului lei gospodarie
(4)
7.161 11.423

Raport valoarea imprumutului fati

cladirii of terenului
(5)
71,0 27,0 22.0
3311

de valoarea

0- 1 ha 1- 3 ,

3- 5 , 5- 7 7-10 ,
0-15 5-20 ,, 0-25 , 5-35

11.678

152.50) 173 000

24.415 14.597
98.104 153.249 60.010 8.595

483333
284.000

17/) 41/)

+ 8.0
21/)

582.000 486.000 3.537.000

243.0)0
1.798.000

,este 109 ha

-

-

41)

S'a incercat de asemeni sa se seziseze circulatia creditului, in sensul de a se cunoaste in ce masura

nevoile de credit se satisfac in cadrul satului qi
7

din afar& de sat si in ce masura aceste nevoi aunt satisfAcute de institutii de credit comercial, de institutii de credit popular qi de particulari.

455

rata cum erau repartizate imprumuturile care au Post declarate, dupa domiciliul creditorului, cu

ocazia legii conversitmii datoriilor
1934:

agricole din

Repartizarea imprumuturilor dupd domiciliul creditorului
Imprumuturi in comuna

Imprumuturi in afara de comuna

Total
0/0

Particular'
0/0

populara
oio

Rana
(3)
58,1

Total
00

Particular'
0/0

popularA
00

Bauch'
(6)
5,0

Institut de credit
(7)
2,6

comercialli
0/0

Banat
(8)
8,4

(1)
73,2

(2)
15,1

(4)
26,8

(5)
10,8

Rezulta ca 73,2% din totalul imprumuturilor proveneau din comuna, numai 26,8% din aceste Imprumuturi avandu-si isvorul in afara comunei, Creditorul principal era Banca Popular din comuna Suseni, care a acordat 58,1% din totalul imprumuturilor.

Pentru a se aprecia la justa ei valoare participarea categoriilor de gospodarii la totalul imprumuturilor, trebue Unlit seams de numarul diferit de gospodarii dintr'o categorie, fall de aka. Raportand valoarea imprumuturilor pe categorii la
numarul total de gospodArii pe categorii, existente

Un aspect interesant de semnalat este repartizarea imprumuturilor pe categorii de gospodarii. RepartizatA, valoarea totals a imprumuturilor, al caror creditor era in comuna (73,2% din totalul
imprumuturilor), pe categorii de gospodiirii, se -obtin urmAtoarele cote:
Categorii de gospodarii
(1)

in comuna se poate deduce gradul in care diferitele categorii de gospodarii au fort satisf Acute cu

credit. Facem acest calcul pentru totalul imprumuturilor si pentru imprumuturile acordate de banca populara, pentru a deduce implicit din acest calcul politica de credit a singurei institutii de cre-

Creditor particular
'Jo

banca popular&
'Jo

Creditor

(2)
1,9

(3)
10,3 30,0

dit existents in comuna. Din lips1 de date - numarul de gospodarii pe categorii in 1934 - s'a
fAcut repartizarea valorii imprumuturilor ,pe numarul de gospodarii din 1939. Calculul relativ in nil-

0 -Ihi
1- 3
7 10 10 15

3-- 5

5- 7
15

20

20 23

35,5 15,6 6,9 0,6 4,7 17,5 14,7

31,5
11,2 13,5

sura in care raportul de marine intre diferitele
categorii de gospodarii nu s'a modificat in 1939, fata. de 1934, ralmine pe deplin valabil, Iata rezultatele acestui calcul:
Repartizarea imprumuturilor fAcute de Banca Popular&
Lei pe gospodarie
(4)
989 2.084 9.482 19.593 70.336 39.103 15.614

2,5
1,0

25 30 ,

--

3,8

Repartizarea imprumuturilor totale
Categorii de gospodAril Lei pe gospodarie
(1) (2)
1.186 3.046 11.453 43.402 77.853 392.417

in 0/0
(3)
0,2 0,5
1,9 7,4 13,0 65,7 10,0

in 0/0 (5)
0,6 1,3 6,0 12,5 44,8 24,9 9,9

0- 1 ha

3 -5 5- 7
7-10
10
15
0

1-

3

15-20
20 -25

,

25-30

60.000 7.820

1,3

Cifrele arata ca gospodAriile mini - care suet

cele mai numeroase - au luat cota cea mai redusa din valoare imprumuturilor, prig raport la

numarul lor, Gospodarille 0115. la 5 ha, au luat 2,6% din totalul imprumuturilor gi 7,9% din totalul imprumuturilor acordate de Banca Popularl,

456

De creditul cel mai mare s'au bucurat gospodgriile

mijlocii, care, prim raport la numgrul for in conning, au absorbit cota cea mai importanta din valoarea imprumuturilor. Credirtele acordate de Bence Popularg au revenit in proportie de 44,8% gospoda6ilor intre 7-10 ha, urinate de gospodariile intre 10-15 ha cu 24,9%, de gospodariile intre 5-7 ha cu 12,5%, de gospodgriile intre 15 20.ha cu 9,9%, de gospodariile intre 3-5 ha cu 6,0%, de gospodgriile intre 1-3 ha cu 1,3% $i de gospodariile mici de 0-1 ha cu 0,6%. Alte date in legAtura ou creditul s'au cules
cum s'a mentionat riile tip.

prin cercetgrile in gospoda-

Din cauza, pe de o parte a numgrului restrans de cazuri cercetate, far pe de &HI parte din cauzg

el in materie de credit conditiile de acordare diferg pronuirtat cu deosebire in mediul rural dela caz la caz, pe materialul miles in cadrul gospodgriilor tip, nu se pot face decgt unele remarci. Pang la izbucnirea crizei din 1929, cauza predominantg a imprumuturilor gospodariilor cercetate era cumpgrarea de pgmant. Dupg criza pi odatg Cu restrangerea creditului, survin, in aceeasi proportie, drept cauze ale imprumuturilor si motive neproductive (boalg, hrang etc.). Aceasta insemneazg

duse (grgu, porumb, seoarg., fan, tuicg, lapte, oug etc.), fAcute de aceste gospodarii, au fost de circa 250.000 lei anual. Cota cea mai mare ca loc de desfacere s'a vandut in afarg de sat, circa 64,3%, in sat vgnzandu-se numai 35,7%. Parte din produsele vandute in sat, an fost la randul for expediate din sat, Numai o cots de 14,3% din produsele vandute a rgmas pentru consum in sat. Aceasta demon streaz& ca schimbul de produse agricole in cadrul satului cum este firesc ocupg cota cea mai redusg in ansamblul schimburilor de produse facute de gospodariile tgranesti. Schimburile in nature produs contra munca gi produs contra produs intre gospodariile mijlocii gi mari si cele mici, nefiind cuprins, cotele de mai sus nu exprimg schimbul propriu zis in mgrimea lui totals, ci nttmai schimbul bgnesc. Trebue mentionat ca aceste cote se refers cu deosebire la gospodgriile semimijlocii, mijlocii gi targnesti mari (pang la 35 ha), al cgror surplus de produse fiind mare, este nor-

mal sg alba debuseu in afara satului. Cercetate
cauzele vanzgrii, la vanzari de produse in valoare de circa 200.000 lei, 46% din aceste vanzari an cauza surplusul in care se ggsesc in gospodgrie. 16% se datoresc nevoilor de acoperire a sarcinilor fiscale sau comunale si 38% altor cauze. S'a incercat de asemeni sit se seziseze locul de

cg, dupa criza din 1929, singurul credit care se
poate afirma cg a functiomat, a fost cel pentru nevoi

prouenienfd (din sate sau din afarg din sat) al
ueniturilor, altele decat din vanzari de produse, ca si modul cum se repartizeath cheltuielile lamiliet pe anotimpuri. Desi pentru ansamblul comunei cercetate, veniturile allele decal din vanzari de produse (salarii, meserii anexe, cargusie, membri plecall, munca plAtitg, negustorie etc.), provenite din afara de sat, trebue s& fie probabil cal purtin egale cu aceasta cartegorie de venituri provenitg din sat dacg nu este chiar mai mare cota care provine din afara de sat rezultatul cercetgrii noastre pe gospodg.riile tip arata ca din circa lei 250.000 venituri bgnesti anexe, numai 40% provin din afarg de sat, 60% avandu-si izvorul in activitg.ti desigsurate in cadrul satului. Cheltuielile f amiliei in gospodgriile in care s'a notat perioada, an atins valoarea total& de 35.000 lei anual. Repartizate pe anotimpuri, cheltuiedile cele mai mac se fac vara 36,0% urmand hoamna. cu 29,4%, iama cu 24,1% ,Si primgvara cu 10,5%
ROMAN E. MOLDOVAN

de consum, avand un caracter de necesitate grave, Nivelul dobanzilor a fost in general foarte ridicat,

Hind in medie intre 18%-37%. Instrumentul de credit caraoteristic prin definitie al economiei de schimb capitadiste care este cambia, este
[carte raspandirt in comuna Suseni, atit in perioada

anterioarg crizei, cat si in timpul si dupg crizg. Circa 80% din imprumuturi au ca act doveditor
cambii si in majoritatea cazurilor cambii, in valoare dublg, lath' de valoarea imprumuturilor cambii in alb,

Para lel cu cercetgrile care au incercat sg deftneascg aspecte stru,cturale in economia comunei Suseni, s'a incercat de asemeni sA se seziseze as pecte ale economiei de schimb. Aceste aspecte au fost deduse din cercetarea unui numar de circa 20-30 gospodarii, de diderite dimensiuni. Din numgrul de gospodgrii cercetate, de circa 70, numai 20-30 au rgspuns satisfAcator la intrebgrile de aceastg nature, Vinzgrile de pro-

457

PROCESUL DE IMBOGATIRE IN COMUNA OARJA
In comuna Oarja sunt aproximativ 15 gospodarii mai instArite, care ar putea fi considerate ca alcatuind categoria proprietarilor rurali capitalisti. Vom infatisa in cele ce urmeaza, datele cu privire la formarea acestei categorii sociale, pe care le-am adunat.
In urma cercetarilor noastre, am reusit sA aflam,

mea aceea fetele nu luau pcimcint; cand le manta le da de zestre numai vite, Coale, oi. Se lua in seams numai neamul. SA tot fie 100 si ceva de ani de pe vremea aia,

a toti cei care se imbogatesc, sunt mosteni, si ca in general an pornit cu aproximativ 10 ha, atunci cand si-au intemeiat gospodaria lor. Altii chiar cu mai mult, Intr'un singur caz, in aceasta comuna, un clacas a reusit sal se instareasca. Este Huiduman, din satul clacAsesc Stefanesti (coin. Oarja). Acesta, ?ma, a slujit boerului" Nicolae Constantinescu, ca vataf la inceput, iar acum iii administreaza intreaga movie din Oarja, de circa 350 ha. Acesta s'a imbogatit slujindu-se de aceleasi mijloace pe care le-a aplicat in numele stapanului sau, intervenind si el cu anumite conditii", pentru lucrAtorii de pe mosia boerului". A dat bard cu ca-

Pamantul I-a dat la ',Ceti. La tot', la fel, cate 6 ha. Poate o fi mai avut, dar nu stiu eu. Tot pamantul 1-a avut in vatra satului. Avem fasii aici in sat, si 2 elestee: ca este mos" mare... Ctirstea Badea, tatdl meu, a primit dela &fascia 6 ha. A mai agonisit incA vreo 80 ha. A cumparat fasii multe, pe care le-am impartit noi,.. Eu (Badea Carstea), am primit dela tata 30 ha.,. Tata a dat pamant la Inca 3 fete... care au murit; a mai avut 2 fete, care au murit de mici...". Dupe insasi afirmatiile lui Badea Carstea, acestuia i-a

dat mai mutt decat fotelon Fetele au lug cate
25 pogoane (121/2 ha)... Cand s'a cascitorit Badea

mata si pamant in dijmA, in aceleasi grele conditii.

Carstea, a mai luat Inca 5 ha. Imbatranind (acum are 75 ani) a dat pamantul la 7 copii, prin testament legalizat. Am citit si noi testamentul. A dat la fiecare cafe 25 ha, avand grije sa opreasca sere folosintA, panA la =carte, cate 5 ha de fiecare. Cand oi muri e al lor",
Iota ce spume, in aceeasi ordine de idei, Radu M. Dumitrescu (65 ani, stie sa scrie si sa. citeasca, are aprox. 170 ha): Tata n'am avut, frati vi mama. numai. La 18 ani m'am casatorit si am avere la sou% M'am marital, c.rum sear zice. Pamant n'aveam &cat 10 pogoane (5 ha), eu si 10 pogoane socru...". Ne multumim cu aceste exeinple, pe care le credem destul de concludente, Aceasta este situatia

Asa, incal, in afara de un oaz sau doua, satenii orjeni s'au imbogatit, avand dintru inceput o situatie materials satisfacatoare: mostenirea si zestrea constituind punctul de plecare.
SA vedem dupti insAsi afirtnatiile acestara, in ce au constat, din acest punt de vedere, inceputurile imbogatirii la cateva gospodarii. Iata ce ne declare, In privinta aceasta, cativa dintre instaritii satului. De pilda, Marin Stelian, (40 ani, 5 cl. primare) : Bunicul meu Ion Badea, zis Bildicii, a avut 5 copii, El a fost la inceput sarac.., Dela pcirinfi a avut ca la 9 ha, dar a ajuns la 150 ha. Era tare
vrednic...

Tatal meu a primit dela bunicu, 20 ha...". Sau afirmatiile lui Badea Carstea (75 ani. 2 cl.
primare, 175 ha):

Bunicul Badea Argesan, a avut 18 ha pcimant; era tot mo.stean. Era atunci pamanturi multe si nu prea cumpana, pentruca nu se cauta, nu erau plugun bune, umblau vitete pe camp si nu be intreba nimeni pe vremea aia. Lume putina. Chiar de ar fi vrut ss vandA cineva, n'avea cine sa cumpere.

tuturor satenilor instariti, afar& de 1-2 exceptii: au pornit la intemeierea gospodciriei for cu o bucata bond, de pcimant, fie aceasta de 5 ha (Marin Miu), 71/2 ha (Toma Rizea Ene), sau 10 ha (Radu M. Dumitrescu), 20 ha (Maria Stelian), 30 ha (Badea Carstea) etc. Din aceasta cauza, suntem indreptatiti sa credem ca, aceasta baca, pentru viitoarea actiune a gospodariei, a constituit un element absolut necesar, in procesul de formare al categoriei sociale ce ne preocupa, A lost un sprijin serios la inoeput de drum. Pentru a invedera, oda% mai malt, importanta

A avut 6 copii: Carstea, Stancau, Ion, Ioana, Stanca si Catrina. Carstea este tatal meu. Pe are-

unei bucati de pamant, ceva mai mare, la inceputul vietii unei gospodarii, citrun parerea lui Ni.

458

colae B. Sandu (39 ani, 5 cl, primare, pandar, 3 ha) : Bogatii merg si din neam in neam: daces ai si
faci",

oilor. Crestea porci, of, vaci, cai. Mai cu seams cal,

cate 7-8, ii ingrasa ei-i vindea. Atunci nu se ara asa bine pamantul, incest nu era de munca, ca acum. Crestea scroafele cu purceii mici, si-i ducea

Asa dar, un prim factor in procesul de imbogat ire al satenilor din Oarja si, fares indoiala, al tuturor taranilor dela noi si de oriunde existfi
aceeasi configuratie social& gi statala, este elementul mogtenire §i zestre.

apoi la munte si-i fa'cea man, ca mancau jir

gi

Al doilea factor pe care l'am observat in decursul cercetarilor noastre, si in direct& legatura cu primul, este elementul uman. Intr'adevar, in masura in care mostenitorii suet ma activi sau mai pasivi, in a fructifica ,,talantul" primit dela inaintasi si dela sotie, in aceeasi masura si procesul de imbogatire este mai mult sau mai path' accentual, sau chiar anihilat. Noi am constatat o serie de elemente mogtenitoare active, spirite intreprinzatoare, precum gi o serie de elemente mostenitoare pasive, sta4ionare sau chiar consumatoare. In prezentarea de fall, ne intereseaza, in primal rand, elementele mostenitoare active. Pentru a invedera importanta acestui al doilea factor, in procesul social infatisat, ream afirmatia sateanului Marin Stelian, de care am vorbil mai sus, si pe care o consideram ca specifics in a Caracteriza factorul In discutie: Bunicul meu... a avut 5 copii. El a fost la ince-

ghinda. Venea acasa cu ei la Sft. Gheorghe, dela munte si-i vindea la negustorii din Ploiesti, cu 2-3 galbeni porcul. Plecau la munte, pe la VinereaMare, cand cadea jos ghinda gi jirul. Luam ghinda si jirul cu Lopata... Acum nu mai cunt paduri. Era trai bun atunci. Acum e rau. Atunci vitele mancau boabe si beau apes din izvoarele, care curgeau peste tot. Oile le cresteam pe mosiile ciocoilor. Pe atunci nu le cumparasem noi mostenii,.. Le invoiam la ei: cu cate un franc pe vara. Francul de atunci ar face acum, poate, 30 de lei.

Cali, iarna in grajd,

Si

vara

in

campurile

ciocoilor. Pe atunci an era mita aratura: era campul plin de finale. Se faceau clai, de coseam pans la Santa. Maria Maze. Daces semana 2 pogoane (1 ha), de porumb, era peste cap; si doul de grau. De altfel, niici unelte agricole nu aveau caci se ara cu plugul de lemn, si se rupea, ca tronsea in pamant, de nemuncitt ce era... Ara cu. Base boi la plug. Doi oameni manau

boil, unul la coarne si 2 puneau boabele in pamint". Asa ea erau in total 5 oameni °data la arat si semanat. Timpurile s'au schimbat ca gi nevoile.
Acum ara numai omul cu muerea. Pa fuga. Au desfundat pamanturile cumparate dela ciocoi. Dela Pi-

put sarac... Dela parinti a avut ca la 9 ha, dar a
Din noapte hicea zi. Toatd ziva numai allure umbla"
ajuns la 150 ha. Era tare vrednic. Nici n'avea somn. i toata noaptea

Prin ce s'a manifestat aici elementul uman? Prin-

tr'o serie de activitati suplimentare, alaturi de munca de camp, si a caror reusita era garantata de puterea de munca si de vointa pe care o desfastirau, pentru pune in aplicare tot spiritul for
intrepid.

testi si pans la Cateasca numai orjeni is". Intrebandu-1 pe mos Badea Carstea de chipul cum a procedat el, mi-a raspuns dupes cum urmeazA. In ce priveste veniturile lui, i-au provenit din agricultura si cresterea vitelor: ,,Oile be tineam iarna acasa, cand fatau miei. Atunci castigul consta din laptele mulls dela of si din vanzarea meilor. Oile, ca si porcii, erau tare
lanoase...

Este ceea ce formeaza al treilea factor in procesul de imbogatire al satenilor orjeni, ca si al calor din imprejurimi, dealtfel: cregterea i negotul
vitelor. Aici, nu ne putem opri de a cita citeva Cazuri, oricat de detailate, care invedereaza importarla acestui al treilea factor. Asa, Badea Carstea (75 ani), povestind chipul in care si-a agonisit fatal sau averea, afirma.: ,,A primit dela tats -sau 6 ha. A mai agonisit inca vreo 80 ha, A cumparat fasii multe. .5i-a feicut averea din agriculture ,Si din negolul porcilor gi rif

Porcii, ti duceam iarna, la ghinda si la jir, la
munte, in Valea Manastirii si in Arteasca, la Bahna Rusului, pe Riul Doamnei, Marginea Domneasca gi Malu cu Florile, jud, Muscat. Tot aici duceau mai multi oameni din sat, care ne intovarasisem: Radu Dumitrescu, Stan Ionescu, Gheorghe Buican, Marin Nicodici, Badea Gherghescu, socrul meu gi altii". Vom vedea, mai la vale, cum asemenea intovarasa s'au repetat, spre folosul deosebit de insemnat al lor,

459

Mai duceam porcii si in pAdurea CAscioreanca, pe valea Neajlovului, in jud. Arges..., ler in ce priveste cresterea cailor, Badea Carstea continua:

El a fost la inceput sArac. Dar se ocupa mull
cu negotul de porci si de Mica (din prune)... Cumpare porci dela Pitesti, Targoviste, Craiova etc., ducea la mull-le, la jir si la ghincla, la Rancaciov-Muscel, Vierosi, Colibasi etc. Vindea porcii la Pitesti, Bucuresti si Targoviste. Tuica o vindea in partea dealului, dincolo de

Ingrijeam cafe 4-5 ,cai. Iarna ii tineam In graj d, ca aveam fankie berechet. Primavera ii vindeem la Pitesti".
Importante fanetelor este, asa der, inconlestabile. Cresterea vitelor, posibilA In cazul marilor in-

tinderi de fanete, este in chipul acesta, un mijloc destul de insemnat de venituri. Porcii ii vindeam, ingrAsati si ou porumb, la negustorii care veneau dela Brasov si Sibiu, cu pasaport, si ni-i cumpara. Ne aduceau pe atunci numai galbeni (12 franci) si rile" (23 franci) 5i poli de our (20 franci). Oile le vindeam la Pitesti, pe la mAcelari, pentru pastramuri. Pe atunci era 6 franci oaia. Pima la 10 franci era cea mai scumpa oaie. Un franc de atunci e azi 20 lei. Un pol de atunci, cam 400 lei azi. Vaci si boi la Pitesti. Dace imbaltraneau, le vindeam si luam altele tinere. Boil erau pans la 4 poli; 2 boi, cel mutt 5 poli.".
Considerarn foarte importante cele expuse de

Pitesti si la vale, in Vlasca, in spre Dunare. Veneau si negustori dela Targoviste si Bucuresti si cumparau porcii ,,de pe loc". Dela pArinti a avut ca la 9 ha, dar a ajuns la
150. Era tare vrednic. Nici n'avea somn...".

In acelasi chip au procedat si ceilalti mostenr. Au lucrat pamantul si au crescut vile. Locurile de desfacere, ca si locurile de crestere si hranire pentru vite, erau aceleasi si pentru ceilalti, ca si pen-

tru acestia, citati de noi. Incat nu mai inmultim
citatele.

mosneagul nostru, pentru care mon./ le si transcriem aid. In chipul acesta avem posibilitatea de a cunoaste, dela sursA, relatiile comerciale ale sitenilor din Oarja, cu centrele din imprejurimi. Un anumit aspect din vieata acestei asezari romanesti, si anume desvoltarea ei din punctul de vedere economic si social, ni-I explicAm, in chip cu totul real, prim adancirea acestor date, atat de pretioase. Oarja s'a desvoltat, din punctele de vedere amintile, datorita relatiilor comerciale cu Brasovul si Sibiul, pe deoparte, si cu Pitestii, Targoviste, Bucuresti si Craiova, precum si a relatiilor cu judetele Muscel, Darnbovita etc. Cel mai important f apt, de sigur, it formeaza relatiile comerciale cu negustorii brasoveni si sibieni, care veneau cu pafaport", pentru a cumpAra vitele crescute si hranite de orjenii mai intreprizi. Este incontestabil ca Coate aceste relatii ale orjenilor au influentat si alte aspecte din vieata satenilor, ca de pilda vieata spirituals, politick etc. Pentruca Badea Carstea sf cu tatAl salt nu erau printre putinii care procedau in chipul acesta, pentru agonisirea tinei cat mai abundente avutii.

Desvolt5.nd acest al treilea factor, in procesul de imbogaitire al sAtenilor orjeni, negotul si cresterea vitelor, am amintit in acelasi limp si de munca pAmantului, Agricultura, al patrulea factor Pentru a intki afirmatiile noastre, mai redam in procesul social pe care-1 desbatem aici, este un un caz tot asa de specific. Intr'adevAr, Leta ce element de activitate si de productie, care a stet In spune Marin Ste lian despre chipul cum agonises .stransa legatura cu precedentul, desvoltandu-se tatAl ski averea, de pe urma cresterii vitelor: paralel si in dauna Iui.

460

Nu intotdeauna, si mai cu seams nu dela inceput, actualii orjeni instariti au dispus de aceeasi
mare intindere de pamant. Factorul economic care le-a inlesnit acapararea de intinderi insemnate pe pamant, a fost, fare indoiala, in primul rand, cres*area vitelor, Nu ne este permis, insa, a trace cu vederea Inca 2 fapte extrem de importante: a) intoviircifirile, tot mai des repetate, intre mosteni, care-si aveau pro babil originea in obstea si obstea pe obsti, atat de

trainice, pans mai en, in aceste parti, precum si b) prilejul, tot atilt de important, de a se fi pus in vanzare o serie intreagii de mosii, de teams posesorilor acestora de o eventuala expropriere, dela
Cuza-Voda. incoace. Pentru a invedera deosebita importanta a aso-

cierilor intre tarani si a vanzarilor de mosii, vom reda, in randurile ce urmeaza, citcva din aceste
'azuri.

Iata ce spun in aceasta privinta Badea Carstea: Gram, ovaz si rapita, am inceput sa semen de cand m'am insurat. Am desfacut pamantul, ca au iesit pluguri de fier si grapi de fier. Porumb am semanat tot timpul: pentru mancare, pentru pasari, pentru porci...". Si, instarinclu-se de pe urma cresterii vitelor si mai intovarasindu-se cu altii,

a inceput sa cumpere pamant. Intaia data, cam
pe la 1899, am luat mosia $ocaia, cu mai multi oa-

meni de aici: Nanu Stan (mort), Dumitru Stanciulescu (mort), cumnatul meu, Ion Ene (mort), Radu Dumitrescu, Marin Miu, Ion Miu (mort),
Gheorghe Miu (mort), Androne Marinescu (mort),

Sau afirmatiile lui Marin Stelian: Tatal meu a primit dela bunion 20 ha pamant. El a mai cumparat de mai multe on, intovarasindu-se vreo 8 oameni, mcinci de fier, care au cam distrus pe ciocoi...". Si enumerand cumparfirile: A luat °data. din mosia Cdteasca, intovarasindu-se 10 oameni: Radu Dumitrescu, Stelian I. Badea, Badea Carstea, Gheorghe Buican, Paraschiv Anghel, Dumitru Radu, Androne Marinescu si Stan Ionescu, din Oarja, si Costica si Dinu Zamfiresou, din Cateasca". Teal lui, Stelian I. Badea, a luat cu acel prilej, 45 ha pamant. Altadata, mosia Gliganu, intovarasindu-se 6 oameni...". Stelian Badea a luat atunci 40 ha. In sfarsit, au mai cumparat padurea RincaziovMuscel, in tovarasie cu 2 orjeni: Radu Dumitrescu si Toma Rizea Ene, si 4 din Cateasca: Gheorghe si Ion Voiculescu si Costica si Dinu Zamfirescu. A luat atunci 30 ha. In afara de aceste intinderi de pamant, cumparate in tovarasie cu altii, a mai cumparat si singur. Insa intinderea de pamant cumparata singur, reprezinta un mic procent, in raport cu intinderea aceluia luat in tovarasie, atat la Marin Ste lian, cat si la toti ceilalfi orjeni instariti. Douit cazuri fac exceplie: Ion M. Danalache si Nicolae Constantinescu (boertil"). Primul, insa, numai datorita firii lui de om inchis si retras. Un alt caz destul de interesant este Radu Dumitrescu, care, dupe cum vom vedea din insasi alitmartiile lui, este important si din alt punct de yedere:

Stelian Badea, Marin Ionescu, Nita Ene, Stefan Ionescu, Ion Ionescu (mort)". Partea lui a fost de 6 ha, Altadata, cam pe la 1902, a oumparat, impreuna cu altii, mosia Tom pa. Toti am cumparat 500 ha". Tovarasi au fost tot cam cei de mai sus. Nu-i

Tata n'am avut, frati si mama. numai. La 18
ani, m'am casatorit... Parnant n'aveam deca.t 10 po-

mai stie nici el pe toti, Sunt morti. Daca moare omul, it uiti". A luat si el 10 ha. Cu alt prilej au cumparat o facie din mosia Cateasca, dela sotia Domnitorului Ghica, intovarasindu-se 8 din Oarja si 2 din Cateasca-Popesti (acestia au luat 200 ha). Badea Carstea a luat cu acest prilej 40 ha, ca si ceilalti orjeni. In sfarsit, isi mai aminteste de o ultima intovarasire Wind toti 6), cu care prilej au luat ,mosia
Gliganu, fiecare carte 40 ha. Inco lo, a ]neat pamant cu pogonul de prin sat. Venea si to ruga cu pamantul. Se vindea 7-8 poli

goane eu si lb pogoane socru-meu". Daca, s'a vazut omul asa, si Hind un spirit intreprinzator si plin de initiative si posibilit5.ti, numai ce s'a apu . cat de negot. Cumparam vita din Craiova etc., si le vindeam la Bucuresti. Para le n'aveam. Ma imprumutam si plateam dobanda". Probabil ce ii venea greu, dar mai tarziu, va proceda la fel, pe socoteala celor care, in nevoie, vor lua bani dela el. Cand mai m'am merit si eu si cand au inceput sa se vanda niste mosii pe aici, m'am alaturat de capii cei care cumparau mosii si am luat in 3 locuri 70 pogoane (in .ocaia, Goleasca §i Tompa). Am

aflat ca mosia se vindea in rate si din negot s;
munca campului plateam ratele", Se vede aici in chip destul de plastic contributia negotului cu vite, alaturi de munca campului, la marirea posibilitatilor de acaparare a pamantului.

pogonul: erau polii man, ca 7-8 poli cat dadea. pe 2 boi, fac cat 20.000 lei acum".

461

Dar ceea ce este .i mai important, in acest caz,
este afirmatia ce urmeaza:

trues bogatul nu-i da locul cel mai bun, ci it pastreaza pentru el. Iar daca nu e bun, nici nu se face
mai mult clecat ca sa plateasca omul. De unde sA to
imbogate'sti7".

Am simjit pe capi cum lac la cumptircitoare si am !acid pi eu incci vreo 7 tovarcipi, devenind eu cap, pi am cumpArat mosia Cateasca, unde am oprit eu 120 pogoane (60 ha). cumparate tot in rate, Tot cu acei tovarasi am cumpArat Gliganul, uncle am oprit 80 pogoane. Dupa aceea, am cumparat mosia Gruiu. Am oprit acolo 75 pogoane... Am dus o vieats numat irthamat la munci grele...". Asa dar, Radu Dumitrescu, mai inteligent si mai

Sau ale lui Nicolae B. Sandu (29 ani, 5 el, pt.-mare, pandar si cu 3 ha):
si

Bogatii merg $i din neam in neam: claca ai faci. Parte din ei lac $i pmeMerii.... Unii sun-

patruns de un spirit comercial, a stint a prinda, dela altii mai in varsta ea el procedeele, pentru
a cumpara mo$ii, adica a Murat secretele oapilor", cum s'ar zice, devenind el Insusi cap. Ceea ce inseamna ca aceste intovarasiri se efeotuau mai de mull, meat unii au ajuns 8s fie recunoscuti drept

cesc pans le sere ochii din cap, pentruca nu poate altfel. Pans i%i muncesti un pogon in parte, trebue s5.-i muncesti bogatului pana iti mananci treanta de pe tine". Si chiar ale lui Ion Nedelea Voicu (43 ani, 2 el.
primare):

Unii oameni sunt bogati pentruca an avere dela parinti, iar altii pentruca stiu sa faca smecherii".
Desigur ca sunt si altii earl's pentru ambele motive

capi", De altfel, despre acesta ni s'a afirmat in
repetate randuri, ca. ,.Radru Dumitrescu ne-a fost cap, pe el intrebati-1", (Toma Rizea Ene, 54 ani, 1 cl. primara). Daca unora ca acestora le-au fost atat de folositoare intovarasirile, se pune problema de ce nu incearca aceleasi raijloace si proletarii naafi orjeni7

Raspunsul nu poate fi altul clecat urmatorul:

Daca celor instariti le-a lost $i be este usor sa se asocieze in vederea cumparArii de pamant, nu tot asa se prezinta situatia cu cei nevoiasi. Acestia nu reusese sa se asocieze in vederea acelulasi scop tocmai din pricina dependen(ei for fata de cei dintai. Ei nu cuteaza sa ridice capul, caci aceasta

inseamna sa se asocieze intre ei, pentruca teams tie oei bogati, de care sunt legati printr'o
serbie nedeclarata formal, dar existents the fapt, $i nu de azi, de ern, ci Inca din vremea cancl era recunoscuta ca atare. Daca vreunul din acestia se ridica, totusi, el trebue sA se integreze in grupa ce-

deopotriva. ,,Noi nu am putut sa facem avere si nici tats, pentruca nu am stint sa facem smecherii. Saracu' raraane tot sarac, pentruca n'are de uncle sa fie bogat. Bogatul se imbogateste pentruca are mult, vinde din recolta $i mai cumpara $i !Amine. Incat, avand in vedere aceste trei afirmatii, ad nu ne mire de loc o alts, uluitoare prin intreaga si complexa ei semnifica(ie, tot a lui Sandu B. Ni colae si care desi, la prima vedere, ar parea ca depaseste cadrul impus de titlul articolului nostru, o credem, din contra, intru totul potrivita aici: Soarta omului rin vials ar fi sfi tralasca liber $i cu dragoste, pentruca tare noastra nu e supusa la straini $i e bogata. Noi trebue sa muncim. Noi care nu avem nu putem da inainte.

Nu e lasat dela Dumnezeu ca unii sa fie bogati. Dumnezeu a lasat pamantul ca s5.-1 munceasel

toll

lor instariti, daca vrea sa se mentina $i mai cu
seams sa progreseze. $i chiar asa se petrece In asemenea cazuri (de pilda Huiduman).

Cand atatia sunt clacasiti pe pamanturile boerului", care the data aoeasta este mosteanul devenit capitalist rural, nu are altceva de facut, &cat sa traiascA din legaturile cu acesta $i impuse de acesta !neat afirmatille locuitorului Voicu Petre,,, chiar

mult decat ii trebue, scrie Sf. Scriptura, ca face mare pacat. Iarasi, nu e bine &I strangi banal ci sil-1 fii legat in cdrpd, ci trebue sa circule". De sigur ca nu trebue sa uitam si unele cauze care menlin statu-quo-ul saracului, din chiar vine lui, ca de pilda: bautura si tutunul. Paul la lima ce e drept, s'ar putes explica, partial bine luteles, aceste scaderi ale saracului, pentru motive de
ordin psihologic, asupra carora nu, ne este permis ad insistam acum.

si

sa se hraneasca. Omul care tine Omani mai

tigan fie el, (54 ani), ni se par a fi de mare masura indreptatite: 5.1 sArac se duce la al bogat
*i is pamint cu chirie cu 1.000 lei pogonul. I-1 da unde cants broa*tele. Si munceste din zori si pana'n sears, cu copii cu tot $i nu se face pen-

Spre deosebire de cei saraci, la cei mai multi
din cei bogati, am observat ca nu fumeaza de loc, iar in ce priveste bautura, nu beau dela carciuma, ci isi au rezervele tor, cumparate in con.ditii avan-

462

tajoase sau proprii, de vim si mai cu seams de
tuica, pe care le consume. Am trecut pe nesiantite la alti 2 factory care
igi

au rolul for bine determinat in procesul de imbogAtire al orjenilor instAriti. Intai este dijma, care constitue al cincilea factor

si apoi camdta, al saselea factor in desfAsurarea procesului social in discutie. Mai intai, in ce priveste dijma, expunem doar condifiile" pe care le pun reprezentantii proprietatii capitaliste orjene, celor nevoiasi. feta, de pilda, ce afirma Ion D. Velcea (47 ani,
5 cl. primare, 11/2 ha, is pAmitrit in dijma si &titre-

Miu lua inainte 2 lei la pot pe luna", ceea ce ar veni 24 lei la 20 lei pe an, dupl afirmat.ia Invatatorului Angelescu. Numai asa se si explicit de ce datornicii nu mai reuseau sA se scape de o datorie odall contractati. Tot aka de rAu s'a purtat si Radu Dumitrescu: Am alergat fo 17 ani de zile, pentru petecul Asta de pamant, la Radu Dumitrescu, cu caruta
asta". Sau mai departe: Ulle colo o orisufel in care nu Bade nimeni. Acolo a stat o sluga de a lui Radu Dumitrescu, care a muncit ca sa-i dea un loc de

tine 2 elevi la liceu in Pitesti), cu privire la conditiile boerului" Nicolae Constantinescu: La 3 ha ii secerAm % ha, it ducem la arie, it
i-1 aducem la magazie. Tot pentru aceste 3 ha ii mai earn. 1/2 ha, it semlnam i1 grApam".

casa. A cApatat lemne, de ici de cold, si-a facut cash' si acum 1-a dat afara pentruca nu e locul lui (n'au facut acte). A slat fo 4-5 ani, acum fii cere sA mai dea 6.000 lei, ss rAmiie casa lui". (Voicu Petre Panciu, 54 ani). Mai amintim printre camatari pe Florea Diaconescu, Huiduman, Ciobanicl, I. M, DAnalache etc. Dace sAtenii au ajuns ss cads pe mina acestora se datoreste numai faptului ca handle sAlesti s'au ruinat in urma unor mAsuri luate cu privire la ele, nefiind capabile sa acorde imprumuturile de care aveau nevoe satenii. Transcriem pentru intarires afirmatiilor noastre, semnificativele declaratii ale casierului bancii Oarja", Marin D. Ddndiachescu (53 ani, 5 cl, primare):

treerAm si

Ceea ce inseamna el la 3 ha in dijma un Olean e obligat sa lucreze, in afara de faptul ca-i di 1/2 din recolta celor 3 ha, un pogon (sau 1/2 ha) cornplet, adicA toate muncile pe care le necesitA, dela arat panel la duicerea produselor in magazie. Inca boerul" nu se multtuneste numai cu atat. Ci pe

deasupra mai cere si 1 zi la pogon de lucru", adica la 3 ha 6 zile, plus 20 de oul si un pui de
gains ,,de nume", adica pe care trebue sa i-1 duce de ziva onomastics. DouAzeci de oui It un pui se /II pentru fiecare 3 ha luate in dijma: sase pogoane e un name". In general conditiile" in care se d5. Oman' tul in dijma acestea sunt. Ba de multe on este obligat sateanul sl mai presteze Inca alte zile in decursul anului gi pentru care nu primeste nice o retributie.

Banca Oarja" a fost infiintatA in 1916, cu un
capital de 50.000 lei. In 1927 avea 2.000.000 lei, dar

din pricina conversiunii, a ajuns in 1939 la lei
1.000.000. Sunt peste 200 actionari din comunele:

Oarja, Gruiu, $erbanesti, Gliganu, Pitesti, Tutulesti, Suseni. Am vrea ea vita la not un om strain de comuna, specialist in cooperatie gi sa ne conduel bAncile, SA fie o singura cooperative in comuna, nu doue ca acum".
Al saptelea factor in procesul de imbogAtire Il putem oonsidera pe cel industrial. Intr'adevAr, 30 de mosteni din Oarja s'au Intovarasit si an instalat o moard, pe care o adaninis-

Acela care este cel mai vestit in ce priveste camdta, este Marin Miu. Bine inteles ca nu e singurul. Bani cu camAti dau sau au dat toti, sau
aproape toll, cei care fac parte din grupa denumiti

de noi proprietari rurali capitalisti".
Marin Miu, dupg afirmatiile mai multor sateni, le-a dat haul, cu imprumut si pe urma le-a luat pimintul si casele. Dintre acestia amintim pe Cirstea Ilie, cAruia i-a luat casa gi 1 ha pfimiint; Ion Badea Alexianu, cantia i-a luat locul, cu casa cu tot, in suprafatA de 4.160 m2. Primul a merit de necazul pricinuit. Al doilea a inebunit de jale si
acum umblA in nestire prim sat, dAnd semne de va-

treaza ei, printr'un reprezentant al lor, care indeplineste functia de administrator ( Petre Badea Cirstea). Un oare care castig Si unele inlesniri capita si dela aceasta intreprindere, care clovedeste Inca odata spiritul de intreprindere cu care aunt inzestrati acesti frtmtasi orjeni.

In sfirsit al optulea factor este proasta hranire.
Daft fiind ca acest lucru l'am constatat la nenum5.rate case si In repetate randuri, renuntam de a mai cite cazuri. Ne multumim doar a preciza el, Nina si dumineca, aceste familii instarite se hranesc cu

dita idiotenie. In sfarsit, mai amintim de o femee pe care o 15.sat-o fArA casa.

463

varzA fiartA (fara niciun fel de came) $i mama.liga, Fierb o °eta cu asemenea varza si au o sAptamana. Pasarile le vend la targ. Privaliunea aceasta isi gAse.ste explicatia in afirmatiile unttia dintre acesti fruntasi, Const. I. Teodorescu (51 ani, 5 cl, priniare, 75 ha), din care se poate vedea lupta pentru pamant a fruntasilor. Le-am spus de multe on acelor care fumeazA, ca o tigara inseamnA ca. are 1 m2 de pamint, iar 2 pachete de tutun de cate 5 lei, inseamna ca arde 10 m2 pe zi, Cu bautura la fel. Decal n'ar mai bea mull si n'ar mai fume de loc, s'ar instari si ei (cei
nevoiasi).

Pdmantul e mai de pre/ ca once in lume, chiar ca aural. E o oath pe care o mulgi mereu §1 nu se mai terming. Inainte de a pleca la azboiu am bagat toti banii in pamant: am cumparat de toti banii pamint, M'am Bandit ca, de nu mai ma intorc, famine urmasilor. Au venit Nemtii i au Irecut peste pcimeint, dar pcimontul tot al meu a rdmas. Asa l'am sfatuit si pe baiatul meu, ss face la fel, cand a mers in concentrare. Si asa a facut".
pi

Suntem in masura, asa dar, sa afirmam, pe scurt, ca la desfasurarea procesului de imbogatire, al proprietarilor rurali capitalisti, au contribuit $i contri-

Apoi e bine ca omul sa incerce pamantul i pe o parte si pe alta. Eu am canalize toate valoelele si astfel in loc de baltoace, ici cok, am ajuns sa am pamant din cel mai bun. Prin munca si negot am ajuns bine.

bue, intro mai mica sau mai mare masura, dupa imprejurari, opt factori si anume: mostenirea si zestrea, elementul uman, negotul si cresterea vitelor, agriculture, dijma, carnal ta, industria si cum-

pearea impreuna cu hraina proasta.
NICOLAE MARIN DUNARE

PROCESUL DE SARACIRE IN 0 ARJA
reea ce caracterizeaza unitatile sociale este permanenla for curgere, continua for transformare, dar ceea ce le distinge de unitAtile lumii
organice este confliinta si chiar Uinta acestor schimbari, Nu avem numai senzatia transformArifor ce se petrec, ci intelegerea si chiar prevederea
tor. Istoria, vieata socials, creiaza mereu forme

noi, allele decat cele precedente, iesite, crescute din acestea, dar schimbandu-le cantitativ, pan& cand devenind mature, le preface calitativ in intregime. In sanul acestor unitAti sociale se petrece lupta contrastelor, conflictelor dintre teza si antiteza, care iau in vieata socials formele uneori marunte, alteori gigantice ale luptelor dintre clasele societatii. Sociologia studiaza toate aceste transformAri si conflicte pe care be numeste procese. Un astfel de proces ne-a fost dat sa studiem in satul Oarja din Arges, si anume acela al deplasarilor cantitative care se intampla in masa taranimii locale, deplasAri ce preced schimbari calitative foarte importante. late de ce se poate vorbi de o preuiziune in sociologie, de legi, extrem de complexe si totusi in fond foarte simple, care conduc vieata societatii, a unitatilor sociale, si iata de ce putem vorbi de o stiinta a sociologiei. Esenfialul in studiul acestor unitdfi Hint ifice, dupd pdrerea noastra este sii stabilim, sd discer-

nem din nenumciratele §i complicatele forme pe care le creiazd neincetat realitatea socials, care sunt cele ce apun, tree i care sunt caracteristice pentru noua infdlifare a lucrurilor. In massa taranimii romanesti se petrec procese de o insemnatate imensa pentru viitorul acestui popor. RecensAmantul din 1930 a dovedit neindoielnic existenta unei categorii de tame codasi (sa raci, pauperi). 2.460.000 gospodarii (74,9 din to-

talul gospodarillor) aveau pamant sub 5 ha, in
total 5.535.000 ha, (28 °/o din suprafala lucrata in agricultura). Categoria aceasta se subdivide in

codas' propriu zisi, care au intre 2 si 5 ha, in fdrani saraci care au paril la 2 ha, si muncitori
agricoli care n'au decat munca bratelor pentru a-si intreline vieata. 0 parte din acestia au case s' curie in vatra satului, altii nici atat. In cei 10 ani care au urmat (1930-1940) nu is'au mai facut noi

recensaminte, dar procesul de saracire al populatlei agricole a continuat intr'un ritm rapid, datorit crizei generale a sistemului actual de productie si conjuncturii de razboiu a economiei mondiale. La acestea se alatura un insemnat factor biologic: inmultirea populat:ei satesti. E un fapt constant si verificat ca familiile taranesti sunt mai prolifice decat cele urbane.

Cum s'a rasfrant criza generall

a

sistemului

464

economic

asupra

satului

romanesc?

Tendinta
si

esentiala consists in inlaturarea micii productiuni

zare este accelerate de presiunea concentrArilor, rechizitiilor, impozitelor marite, si de timpul neprielnic muncilor agricole.

de catre cea mare; ruina gospodariilor mici

mijlocii se prelungeste ani de zile, uneori decenii, in urma agravarii conditiilor de productie. Aceasta agravare se manifests prin: a) muncA excesiva; b) subalimentare permanents; c) cresterea datoriilor; d) reaua intretinere a vitelor si furajul slab; e) insuficienta culture a ogoarelor; f) stagnarea tehnicei.

Ion Marin B. Lezu de 50 ani n'are pamant, are 8 copii si trAeste din trei pogoane pe care le is in parte" dela invatatorul M. Radu. DA dijmA, e in

ascultare". Vite dare. $i e

mostean. N'am

unde munci", dar copiii mei stiu toti carte. Constantin Maria are 40 ani si sotia lul, Gher-

In acest mod taranii codasi si mijlocii sunt
pe tale de a fi inlaturati: prin foame, supra-munca si sub-alimentare, care au drept rezultat productia
primitive.

ghina, 25. E tigan, are douA prajini de pamant si 4 copii de 7-5-3-1 ani. Munceste cu ziva si el si nevasta, cand o lass copiii, pentru 2025 lei pe zi. lixandra N. S. Radu e vaduva, Marin, barbatul situia" (lucra site) si a murit de congestie pulmo-

Datoriile pe care le fac sere a se salva nu fac
decat sa le grabeasca ruina. Are douA alternative: sa moara de foame sau sä paraseasca agricultura pe cont propriu pentru o alts munca, Dar nici aci nu va scapa de spectrul foamei si al somajului care ameninta pe muncitorii agricoli ca si pe lucratori. In aceasta prabusire a gospodariilor midi si mijlocii coasts procesul de proletarizare al taranimii romane. Codasii si chiar mijlocasii devin muncitori agricoli sau industriali. In satul Oarja procesul este foarte vizibil. Regiunea Dambovnic fiind o regiune intens comercializata, intrata, de peste 100 ani in procesul de schimb capitalist, transforma'rile interioare ale satului au dus la aparitia unei paturi de tarani chiaburi care fac comert, au mori, sau dau bani cu Camata. Capita lul comercial, industrial si bancar a patruns alarm in satele argesene. Chiaburii sunt

nary in Martie 1938. Are 5 prajini de pamint si o vacutA, A avut 11 copii, 3 au murit, 8 traesc. Marin, fiul cel mare, insurat, are 4-5 prajini de pamant. Ileana e maritata la Popesti, in sat. Ioana
(20 ani), munceste cu ziva la porumb. Constantin

(17 ani) e slugs la Pitesti, la boerul Gogu Constantinescu. Ioana (16 ani), munceste la camp. Gheorghe (14 ani), umblA cu vitele oamenilor. Ion are 12 ani, iar Radu 8 ani. Florea Cioacii vine tocmai dela concentrare. Are 37 ani, nevasta i-a murit in 1938. Cand i-a niscut

primul copil s'a bucurat. Apoi a mai avut doi.
Acum e cu trei copii (Marin 11 ani, Florea 8 ani, Maria 5 ani), si fare femeie. Pamant, 1 pogon. A

lucrat intre 1926-927 la C. F. R. a strans ceva
parale si si-a facut casa. Azi are easy dar n'are

clasa capitalists a satelor. Dar, concomitent cu aparitia acestei paturi, a aparut si contrarul ei: muncitorul agricol si taranul same. Fare pamant
sau cu doua, trei pogoane, ruinat de datorii si impozite, fara vite si unelte agricole, infometat, bol-

vite, cleat doua junci mici si muncesc cu brajele ca cu juncii nu pot. e prea micr. Cum se hranesc
oamenii acestia? Cu mamaliga, varza, fasole, porumb fiert, ceapa,

nav, el rataceste pe ulitele satului cAutand, dar negasind nicaeri un mijloc de trai. Din cand in
cand reactioneazA in mod anarhic, dar far& rezultat. Continua* sA astepte altceva Vara sa tie prea bine ce, intuind uneori in mod grosolan, dar deve-

usturoi, foarte arareori peste, ouA, carne. Hrana for e insuficienta si nesubstantiala. Neavand posibilitatea de a se hrani cum trebue pentru o muncl atat de istovitoare, bolile ii napaidesc, ba chiar
mancarea dela concentrare li se pare buna pe langa ce mananca ei acasa, Copiii se nasc in conditii nehigienice si mor cu
duiumul.

nind pe zi ce trace un alial natural si necesar al muncitorului urban in luptele lui. A fost razes sau poste cilAcas, arum, insA, fara ea fie servul nimanui este legat de maini si de picioare, robit. In Oarja, care a fost un sat rAzesesc cu o singura mahala" de clacasi ($tefanestii), deci un sat far& marl. moil boeresti, aceasta este situatia.
Cateva zeci de familii de chiaburi si cateva sute de gospodarii de tarani saraci. $i aceasta polari-

Attica-I Stan Ion din 9 copii i-au mai ramas doi. Asta-i starea razesilor mosteni cum isi zic ei. Dar clacasii din Stefanesti? La acestia raparturile sunt mai complexe. SArAcia e mai lucie. Sunt putine gospodarii si le-am anchetat pe toate. IatA-le situatia:

465

Numele taranilor
(1)
1

Nr.

PAmant
proprlu
(3)

copillor
(2)
6
1

in parte
(4)

Vite
(5)

Datorii
(6)
2.500

2 3 4 5

6 7
8 9
10
11

12 13 14 15 16 7 18 19

Nedelea Badea Nedelea Oheorghe Nedelea Ion T. Marinescu Nedelea Constantin Nedelea Florea Brosteanu Ion Radu Stan Nedelea Cristea Al. Dumitru Badea M. Ilie Marcu Florea . . Anghel Patrascu

25 ha
0,75 0,75 8 4

2 pog.
1

,

5
10

6

,

8
2

5 2

3,5 2,5 3,5
1,5
1

. .
O

6 2
10

,
, , , , ,

1 vacs 1 cal 2 cal, 2 vacs 2 cal, 1 vacs 1 vacs 1 vacs, 2 cal
1 vac&

12.000 80.000

2.000 7.000

5
1 1

.

1,5

Tudor Ilk
loana T. M. Ille (vaduva) Ion Oh. Dobrescu Stancu Ion Anlca Marin Anghel Vasile Florea Anghel Vasile Voicu Marin P.itrascu Veta Marin Bondu Ion Barbu

6
7

0,26 praj. 0,25 ha
0,23

6 3
6

2 cal 2 cal, 1 vacs 2 vacl

4.000
1.000 3.509 3.000

.
ha

20
21

2 2 6 2 8 2

3 sta,
5
2

3

1 cal

1a

6
7,5

3 pog.

2 cal, 1 vaca,5 oi

copil

7.503
10.000

2 2,75 4,5

,

2 cal, 6 of

, ,

,

I cal, 10 of
2 cal. 1 vacs, 15 al

6

Deci din 21 gospodarii, 12, adica 58% au sub
12 ha, 6, adica 28% sub 5 ha si doar 3, adica 14°/s

pani la 8 ha. Dar cei care au mai multe hectare au si multi copii. Astfel, T. Marinescu la 8 ha, are 10 copii;
Nedelea Constantin., la 4 hectare are 8 copii; Marin Anghel Vasile, la 6 hectare are 6 copii. Cand s'or face copiii man vor avea fiecare cite 1 hectar.

Dar ce sa zicem de cei cu 1 sfert de hectar si 7 copii? (Cazul vaduvei Ioana T. Ilia, sau Marin
Anghel Vasile, cu 8 copii si 2 ha). Din 21 gospodarii, 16, adica 78% iau pamant

care o duce bine in Stefanesti, e popa Marinache Draghici, care are mosia parohiala de 17 pogoane, are leaf a, alte venituri pi daruri, oamenii Ii lucreaza in dijma pamantul, iar la eleqt)eu e Presedinte. Elesteul e al obstei, dar mai mult al Parintelui. Oamenii sunt uscati, supti de foamete. In schimfb arendasul boierului, R. Uimanu, nu mai poate de bine". Vesnic infra in curtea lui carele incarcate si ies goale. El nu ajuta pe nimeni si nu
iarta nimic. Caracteristica locuitorilor Stefanestilor, (care-si trag numele dela boierul Stefanescu, ai carui c15.-

in parte", mai ales dela boierul Constantinescu. Conditiile aunt loarte grele: o zi de lucru de fiecare pogon, la nume", duc o gain& si 10-20 oua,

mai fac ate un straport" iar granele le claesc
i le duc boierului. Dijma, jumatate din produse, e dela sine inteleasal

si

Iata dar ca raporturile feudale in agricultura persists din plin. Lor li s'au adaugat raporturile
capitaliste prin datoriile pe care majoritatea dintre ei le au la camatari (12 din 21). Dumilfru Al. Cristea, care e trecut in tablou darn nici o datorie, tocmai vanduse doua hectare si ju-

matate pamant, spre a putea plan o datorie de
100.000 lei lui Marin Miu, cel mai lacom ca'inatar. Oamenii valid pamint, vite, produse, ca s& scape

casi erau inainte vreme si care si-a vindut mosia boierului" Constantinescu de astazi), este aceea de a fi in acelasi timp cldcasi (prin dijma, prin zilele de robot, riisfeturi, ascultare, clairea, pe care le datoreaza boierului) si tot atunci, intrucatva, muncitort agricoli, prin infimele bucati de pamint pe care le au si munca pe care o fac pentru sallarii de 20-25 lei cu ziva pe mosiile chiaburilor si boierilor. Acest caracter mixt, aceasta conditie sociala ambigua caracterizeaza starea unei importante parti a taranimii romane; nedesavarsirea revolutiei burghezo-democratice in Romania a mentinut

puternice resturi de raporturi feudale introducand concomitent si pe cele noi, capitaliste. Aceasta trasatura caracteristica pe care am ga-

de datorii. Apoi nevoia ii impinge sa fad. altele.
Uneltele agricole aunt nu numai primitive si uzate,

dar uneori cele mai importante lipsesc. Singurul

sit-o in Oarja si care se poate intalni in aproape

466

.

toate satele Romaniei, formeaza astazi, dupa parerea noastra, problema dominants a satului roma-

nesc de pretutindeni. Toata situatia pe care am constatat-o in Oarja: lipsa de pamant, datoriile, stagnarea productiei agricole din lipsa de unelte
li vite, impozitele crescande, determine un puternic curent de emigrare a taranilor pauperizati.

pleaca in regiuni intens exploatate (mine, paduri, IIIJOI fara muncitori agricoli, etc.). Plecarea acestora poate fi temporar& in cazul cand, dupa un

timp, taranul se intoarce si se stabileste in sat, sezonierd, cand el penduleaza intre sat si oral si permanent& cand se aseaza definitiv in local
cel nou.

Exodul rural care duce la revarsarea unei paturi intregi de tarani, barbati li femei saraciti, la orate, unde devin servitori, lucratori, meseriasi, mai arareori mici negustori, provine numai din aceasta situatie, care formeaza o problema fare rezolvare in conditiile de azi a satului romanesc. Din sanul taranimii sarace si chiar mijlocii, intrate in procesul de proletarizare de care am vorbit, se desprinde o masa care ne mai putand indura conditiile de muna, emigreaza la oral sau

Taranii care pleaca, devin: 1. Mestesugari ambulanti (ex., motii: holoangari si cercurari). 2. Muncitori (industriali, lucr5.tori cu ziva, servitori).

3. Vanzatori ambulanti (ex.: oltenii si vararii,
marchitanii).

4. Mici negustori (fructari, bacani, carciumart in targuri). Prezentand grafic tendinta transformarilor:

TarAnimea pauperizata
11

III

IV

V

VI

proletariat
urban

muncitori servitori

meqteri

ambulant'

vanzatori ambulant'

midi

negustorl

mica burghezie

$omeri, saracime

Din taranimea codasa se desprind cei ce formeaza masa exodului rural. Venind in centre industriale si comerctale masa aceasta se orienteaza spre meserii (I, II) sau negot (IV, V). Polii care o vor atrage vor fi clasele sociale vecine: proletariatul urban (III) si mica burghezie (VI). Condi:0i le de vieata sunt foarte grele la oral pentru emigrati. Dorm pe jos cite 3-6 intro camera nesanatoasa si mica de mahala, se hranesc la intamplare Idupa cum au de lucru), insuficient, higiena e necunoscuta, bolile sociale ii cuprind, sornajul ii ameninta permanent.
Efectele acestei noui vieti se observe imediat; a) Familia sateasca se desorganizeaza; b) Bolile sociale napidesc, amenint'and cu ruins
biologics; c) Mentalitatea se transform& in sans pozitivist:

Ion Marin B. Lezu, pleaca o luna si jumatate la

costa de m&turi Una Bucuresti (la: Giulesti,
Chiajna, Domnesti, Magurele, Varteju). Merge une-

ori pe jos, alteori cu ocazii". Pleaca impreuna cu Ghinoaca, Tracea si Petre al Joitei, toti fara pe-

mint, Hrana li adapost ii da stapanul, el se intoarce cu cateva sute de lei acasa (variabil). Fata lui, Alexandra (20 ani), e de doi ani la fabrica, la Bucuresti. E tesatoare si lucreaza cu bucata (in acord). CitOige pans la 300 lei pe saptarnanA, din care o costa 200 lei locuinta si 450 lei hrana pe lung. Imbracamintea e foarte scumpa, ea ar dori

sa se intoarca acasa dar n'are ce face. A lucrat si la Balkan" pe Tei; fabrica a dat insa faliment si i-a mancat 1.800 lei. Inainte lucrase la Pitesti, 4 ani, la Societatea Anoninr, cu 200-250 lei
pe saptamana. Sora ei, Dumitra (19 ani), lucreaza pe Calarasi, in Bucuresti, tot tesatoare, cu 80 lei pe zi. Aurica (16 ani), lucreaza cu ziva in Oarja .(15-20 lei). Marin (14 ani) e sluga la Marin a lui Nita cu 1.600 lei pe an, plus hrana, case, imbracaminte; ceilalti 4 copii au intre 2-11 ani, Sotia lui Ion Marin munceste si ea cu ziva (20 lei). Un alt emigrant, Bei loiu Nicolae (37 ani), a plecat la Bucuresti de 10 ani (din 1929), a lucrat numai la

(I) Infatisarea se schimba (portul, vorba, etc.). cu un fel de compensare, o parte din ei isi asimileaza cunostinte tehnice si isi transform& viziunea despre lume in seas energetic. In Oarja intalnim adesea tipuri de emigrati sezonieri sau temporari. Cei permanenti s'au stabilit definitiv in ora'.

467

C. F. R., intai ca lucrator cu bratele, cu 2.500 lei lunar, apoi ca paznic, cu 3.000 lei lunar; nevasta si copiii au ramas In Oarja. N'are pamant, dar la
moartea batranilor ar avea 3 pogoane. La Bucuresti n'are locuinta, cand s'o punt iarna, poate". Cheltuieste 1.500 lei cu hrana pe lung., 500 ii reline, iar restul dg. pentru familie si imbracaminte. Sta. cate

stransi si-a facut o casa. Are trei-patru prajini de

Omani, iar nevasta lui is in parte" doua pogoane.

Constantin D. Dumtiragcu (32 ani), are nevasta si 3 copii, o jumatate de hectar pamant, 2 cai, 1 port si trei oi. Avand cai si carute a descoperirt ca
poate face urmatorul negot: strange fier si alte me-

24 ore acasa (din care 8 consuma cu dusul si intorsul) si lucreaza 12 ore, Vine pang. la Gaza Parvu

cu trenul (dela Pitesti a doua statie) si de aci pe jos pang. acasa. Iarna nu vine decat °data pe siptamana. Are nevasta de 36 ani si 4 copii (2-12
ani)

tale de prin sate si le vinde la fabrics cu 7 lei kg de fier si 10 lei kg de amnia. Traseul pe care strange fierul e mare: Oarja, Tutulesti, Ciupa, Rociu, Slobozia, Mozareni, Costesti, Barlogul, Corbu,

Acum, iata cazul unei servitoare: Constantina M. S. Radu, de 17 ani. E sluga la Pitesti, la Boerul" Gogu Constantinescu. Are 4.400 lei leaf A anuala, (nici 370 lunar). Imbracamintea si-o face singura. A dat 1.500 lei mama-si sa cumpere po..

Lesile, Negrasi, Tei, Gruiu, Ciresu, Silistea, Gliganul, Suseni, CAteasca, Leurdeni si din jud. Teleorman. Ia mancare de acasa, iar de stat, sta pe
la oameni.

Am dat aceste tipuri de tarani ce lucreaza la
orase, sezonieri sau permanenti, (ceferistul), ce se ocupa cu comertul de fier, pentru a vedea pe viu

rumbul pentru ceilalti 5 copii care mai stau in casa parinteasca. (Leana si Marin Bind casatoriti)
0 familie de tesatori sunt Dumitru ,si Maria Anghelina (26 si 28 ani), lucreaza la Pitesti, la Tesdtoria Romcinti, cu 180-200 lei pe saptamana fiecare (cu orele suplimentare 300 lei). Platesc 150 lei chirie, 16 lei gaz, 1.000 lei mancare si 300 lei

legaturile au satul si cu orasul si transformarile
de vieata si mentalitate survenite. Vederile for des-

pre lame se transforms Pentru Ion Marin Lezu e

o mandrie ca toti copiii mei stiu carte", Iar el
nu crede pentru nimic in lume in strigoi sau alte
astea", Maria Anghelinei e constienta de exploata.rea la care e supusa, de nevoie, din partea camatarului Marin Miu.

haine pe lung. Din banii stransi isi fac o casuta (25:000 lei) in Oarja, inceputa de acum trei ani. Au doi copii: loana de doi ani si Gheorghe de doua saptamani. Dumitru e mereu concentrat. Dumnezeu n'a Idsat bine, unu-i prea bogat, altu-i
prca scirac".

loana F. Alexe (46 ani), spune toamna
biste".

bogii-

tasii, hofii, nu dau porumbigtea. Seamdnd ei gram

le dci abia la primdvard mirigtea s'o facd porurn-

loan St. Boboc a devenit pentihostarist eram
bolnav si aci am gdsit doctorul".

Eu din maini am trait, acum cu copil mic, nu pot din ce sd trdesc ". Iau cu bitranii lui Dumitru 5 pogoane in parte" dela Marin Miu, camatarul,
pentru 5 zile de lucre, 21/2 pogoane ovaz secerat,

in ascultare", fara bath. Intreband-o de ce nu-i plateste pentru ascultare", mi-a rasa:nuts: clacci
ar fi plant nea Miu, ar mai fi facut avere? Nu vez:

cd not de nu slim sd toarcem nu facem avere.
Dar Stan Udrigte, care lucreaza patiserie, paine, cornuri, intro simigerie la Bucuresti? Patronul ii da camera (cu alti lucratori) si hrana. Din leaf a plateste 38 lei asigurare si 40/o impozit. DA pe spalat 60 lei lunar. Are 30 ani, o nevasta si un coOw; de 1 an si 2 luni. Lucreaza intre Octomvrie si 23 Decemvrie; de sarbatori vine acasa; Februarie si Martie pleaca iar, vine de plug acasa, apoi pleaca pans in Iulie, alteori pans toamna. Castigs 3.000 lei lunar. A fost weenie (la 20 ani), apoi ajutor, dupA trei ani calfa, A dat examen in fata Consiliului Breslei si acum e mester. Din banii

In dorinta lui apriga de cinste si dreptate, aci s'a parut ca gasete adevarul, dar seotantii sunt o exceptie care confirms regula. Nemultumiti de conceptia magica religioasa si fatalists a lumii cei mai multi evolueaza spre un pozitivism rudimentar, Au mare respect pentru stiinta si medicina, Isi incurajeaza copiii la invatatura, Au gasit, desigur, insuficiente mijloace de a lucra pam-antul deoarece n'aveau uneltele si vitele necesane. Se unesc mai multi, 2, 3. Unul are un cal, lualtul un plug, altul vreo unealta agricola creaza reciproc pamanturile (jumatatile si sfertui

rile de hectar respective), Sistemul acesta colectiv

de munca se numeste ,.in pogonici" si arata un drum pentru viitoarea desvoltare a taranimii romane. E un mijloc spontan de combatere a lipsurilor de tot felul care-i napadesc, care ar fi de o insemnatate deosebita rhea taranii ar dispune de masini perfectionate cu care sa-si lucreze impreuna pamantul, Ar fi un mare pas inainte.

468

Studiind procesul de proletarizare din satul Oarja, putem trage concluzii valabile pentru intreaga Ora, Astfel, in primul rand, existenta taranilor codasi, cu o bucatg mica de pamant, nu se datoreste superioritatii productiunii si tehnicii lor,

mare, care distruge printr'o foame cronica si o
munca excesiva fortele omului, reducand productivitatea pamantului si a vitdor. Rezultatele inevitabile ale acestor neajunsuri sunt ridicarea unor exploatatori capitalisti care profits de munca prost salarizata a acestor nenorociti si, pe de alts

ci dimpotrivg, faptului ca isi micsoreaza dumicatul la minimum posibil, trgind si hranindu-se mai prost decat muncitorii salariati ai oraselor li mun-

cind mai mult, In al doilea rand, ei sunt foarte legati de micile for bucati de pamant, pentrucg stint ale for si prezinta o securitate proprie. Dar
datoriile, impozitele, lipsa de vite li unelte ii obliga

parte, nevoia crescandg a acestora din urma de a-si cauta un mijloc auxiliar de trai, tinzand astfel de a se transforma in muncitori salarizati, industriali sau agricoli.
Credem, bazati pe nenumarate date, ca sistemul actual de productie impiedica desvoltarea progresiva a agriculturii li provoaca o disproportie dintre preturile industriale si cele agricole, Aparitia si desvoltarea proletariattilui agricol este un fe-

sa le vanda chiaburilor pang in cele din urma. Un mare economist contimporan spune undeva: Inainte de ruing ei ili aparA cu disperare independenta economics... rezultatul fatal: se degajeaza o minoritate de tarani bogati, instariti si majoritatea cade intro mizerie din ce in ce mai

nomen dominant si un fapt caracteristic pentru istoria *anima romanesti in aceasta epocA.
MIRON CONSTANTINESCU

CAPRARIA DE TREERAT LA ROCIU
, nele plugului, on de coada secerii, pipae cu maTreeratul, deli e o munca grea, cand toti trebue sa zoreasca, sg indure arsita si praful, e cea mai mare bucurie a taranului: bucuria de a-si vedea munca rasplatita prin graul de our ce curge neincetat in banitele golite. Mana sa batatonitg de coarbAnuita satisfactie boabele cu chiput lui Christ, incrustat pe ele, iar fata sa arsa de soarele bun si at tuturora, capAta o expresie de deplina impacare, expresia bucuniei sale lguntrice, ca va duce in carul cu boi painea copUlor si va goni din ograda duhul lipsei si necazurilor. Cum s'a luminat de ziva, and soarele abia a inceput sa-si arate fata, fete sprintene, cu basma-

cAprArie. Nu a timp de stat; graul s'a facut din plin si apt-Aril stint multe, Fiecare e dornic sa-si vada straw acasa rodul trudei sale si al Omantului,

lele legate sub barbie, cu picioarele goale si furcile

pe umar, se indreapta vesele, cu pas tineresc, cu
somnul abia gonit din ochi, spre aria, uncle, snopii asteapta gala rancluiti in stoguri, sa fie Nati, analoati si treerati. Bucuria for e mai mare Ca a tutu-

ror. Un an bun inseamna pentru ele o fotg noun de catifea, o ie frumoasa si poate, un galben sau un icusar mai mult, la salba dela gat.
Barbatii se indreapta cu carutele goale, unii spre camp, sa aduca snopii, altii spre arie, pentru celekite munci.

Trebue dat zor. Toti alearga, toti stint voiosi,
caci saptamana aceasta trebue treerata intreaga

Si fiindcg veni vorba de caprarie, sa vedem ce inseamna aceasta. Ceata sau, cu un termen local cdprdria, este o organizatie de munca asociata, Satenii care au grau de treerat se unesc in astfel de cete de 5 pang la 20 de oameni. Aceste asociatii se fac de obiceiu pe cAtune, unde stint grupati mai totdeauna membrii aceluiasi ream. Dar intra si cei ce nu stint neamuri, dar care locuiesc prin imprejurimi. Mai multe cAprarii din acestea, angajeazA o marina de treerat. In Rociu stint trei masini, deci se fac trei aril. Urmeaza invoiala dintre proprietar& masinei si sAteni si acestia dau un acont sau arvuna, urmat de nelipsitul aldamas. Acest proprietar de marina se obligA ca, Ia data stabilita Intre ei, sa pun& in functiune marina de freer, iar daca au se tine de invoialg, este obligat sit plateasel satenilor arvuna dubla, Toti satenii ce alcittuiesc o caprarie, pun cate o vita si in ziva hotarita due marina pe ark, Din °eat& face parte cate tin om de fiecare proprietar de grau. Dintre ei aleg un supraveghetor, sau caprar care are insarcinarea de a administra
munca. Pe langg acesta, mai aleg tin caprar Ia paie.

469

Rolul acestuia e sa supravegheze lucrul la spatele masinii, si nu riming paie pe jos, si trimita targi cu paie la vapor etc. Fiecaruia i se da o insarcinare: doi bArbati stau sus la cos si arunci snopii In masini, Sunt cosarii, iar pe lingl ei, cite o fats tiniri prinde snopii arunoati din stoguri, ii des leaga si-i trece cosarilor, La spatele masinei, Increazi baieti si fete on femei kinere. Ei string cu furcile, paiele ce ies din

ruta cu cal si care snopii la masini si boabele
acasi. La ora zece dimineata s'a servit masa oamenilor de catre proprietar. Asa se obisnueste and treera-

tul nu se face in oeati. S'au adus de acasa cloud caldari marl cu mincare, citeva mamaligi marl, lapte, Wick La umbra unei ca'rute cu snopi, femeile au asternut fete de mass de in, au tAiat mamaliga cu al& si de jur imprejur au a.sezart felii de mamaligi si linguri de lemn. Mecanicul a tat sem-

batozi, le lac gramezi pe care le inconjoara cu
un lant la care stint inhaanati cai si pornesc cu ele si le depuni mai departe de masing. Aceste gramezi se cheami tarasuri, targi, sau trio. Altii stau la boabe, rpe care le mA.soari cu du-

blul sau merticul, le desarti in banije s1 apoi fn
cartatele asternuite cu cergi (un fel de velitnte din in gros). Aceste cirute duc grant treerat acasi. Munca treeratului incepe disdedimineati si se sfirseste c4nd se intuneci, Ziva de munca se imparte

nalul si munca a incetat. Toati lumea a mers la garla Dambovnic de si-a spilat mainile de praf Cand s'au intors s'au asezat cu toll jos, in jurul mesei asternute, bArbatii pe o parte, femeile pe cealalti. In timp ce se aducea mincarea, se im
parteau cinute cu luic5., inrtaiu la bArbati, apoi la femei. Barbatii, inainte de a bea, inchinau cu glas tare. Dinu Pam, care era cel mai glumet din ei a
iar Norco°, cine a dat tot sa mai der" dupe ce a brut ,nand m'apucai de brut, scipa Altul, Stan Juniatate, inchina -si pe gat". noroc, sa traiti si timpuri bune". Primul fel a fost varzi fiarti, pe care unul o boteazi de grabs: varzi popeasci", fiindca era Uri came. 0 minima cu lingurile de lemn si cu mam5.1igi. Al doilea fel e ciorbi de vacs, tot cu marnaliga si al treilea fel, lapte bitut. Dupa ce au mincat, birbatii se inching cu feta la rasarit, apoi -,prind cite o tigara, mai fac cite o gluma cu o
zis:

In trei conace: primul conac tine de dimineati pin& la ceasurile 10, arid se da masa, asa zisi,
de prinz; al doilea dela 10 pini la trei clr a., cand iarasi se da repaos pentru masa de nimezi, iar al treilea conac, dela ora trei papa ce se lash' intuaerie. Cind oamenii freer& in oete numeroase, atunci fiecare isi aduce mincare de semi. Numai mecanicilor li se aduce de citre siteantrl al carui griu se treeri in timpul conacului respectiv mancare, ce consti de obiceiu din fripturi de pasere, our fierte, brinzi, paine. Nu lipseste luica de prune. Cind se apropie ora meselor, cat ii soseaua
de larga, vezi numai femei, zorind sprintene cu cosurile cu mincare pe cap. Grabesc pastrl sa ajunga

la timp, caci repaosul dintre conace e mic si oamenii sunt infometati. La umbra capitelor astern servete de tort si intind mincarurile. Treeratul la care am asistat astizi 22 Italie 1939, n'a fost al unei cete, ci al unuia dintre marii proprietari de paminturi, avocatul Corneliu Belea. Pimintul a fost lucrat in parte, adici proprietarul da pimintul unor siteni care 11 ari, seaming si seceri pe seama tor, iar la treerat, produsul de pe un rpogon e luat de proprietar, iar de pe altul, de
citre siteanul care 1-a muncitt. E ceea ce se chiarni

femee pe care o poreclesc Termite". Mecanicul di din nou semnalui de lucru si urmeazi o mica discutie intre el si oamenii oare niici n'au terminat tigArile. Totusi lucrul incepe. Dupa ce a dat drumul anasinii, se aseaza si me-

canicii la masa. Li se sseveste varzi, ciorba cu came si fripturi de gisci. La sfirsitul celui de al doilea conac, se termini si graul de treerat. Masa de namezi e serviti in
curtea d-lui Belea, pe iarbi verde. De data aceasta li se da ciorbi de castraveli, ciorbi de ascii brinzA, lapte si tuici. Dupa ce s'au &Murat, s'au

dijma", adici a lua o parte din doui. Taranul care a luat pimint in parte, se obliga s& presteze proprietarului de fiecare pogon =melt, cite o zi de munci sau un conac, on doua, cu ciruta. Aceasta obligatie se nume.ste condifie §i se face verbal. Pe ling& aceasta conditie, taranul e obligati si trimeati un om sa ajute la treerat si ci-

risipit toll pe la casele tor, rimanind numai cei care au fost platiti cu ziva si care s'au intors la arie si mai aseze paiele.
Am vizut ca treeratul se face in organizatii numite cete sau caprarif, Aceste ciprarii se fac de reguli in sistemul pe care 1-am analizat mai sus, adica fiecare da un om si o cArtiti si se repartizeazi culschimbul la munci. Am gasit aci insi, un sistem de c5.pririe deoseblt de celelalte, ne mai practicat pini acum in sat. S'au strins douizeci

470

si doi de oameni la cooperativi, care au ales caprar pe inveildtorul M. Angelescu, pentru supravegherea generala si tinerea contabilitatii, ajulat de alt caprar, Gh. Chirita-Gae, care a avut de ingrijit aria

Dupi ce toata *aria a terminat de treerat s'a ficut calculul cheltuielilor si s'a impartit la numarul de martice treerate. Atsfel s'a ajuns la rezuliatul ca la 4.899 dubli cati s'au treerat, s'au
facut cheltuieli de 9.460 lei. Ravine la 1,94 lei la

si de Stan Badea Vladtri, caprar la paie.

Duper

multe disci:10i au ajuns la intelegerea de mai jos, sugerata de M. Angelescu, anume: s'au inteles sa se OA socoteala de cheltuielile necesitaite pe tot timpul treeraului, socoindu-se fiecare om care lucreaza cu ,treizeci de lei pe zi, far carwta si omul care o conduce cu 100 lei pe zi. S'a socotit apoi, numarul de dubli treerali si s'au impartit cheltuielile la numarul dublilor.

dublul de grau. Cine a avut oameni si carute li s'a calculat partea cuvenita de 100 lei la caruti
si 30 lei omul cu bratele sf i s'a scazut la cheltuieli. Cei care au avut mai multi munca decat cheltuieli

li s'a platit diferenta. Acestea stint caracterele caprariei de treerat din
satul Rociu-Arges.
TEODORA NICULESCU

CONSERVATORUL" DE LAUTARI DIN ROCIU
Cum treci de Comparativa" lui, nea Radita"
si urci domiol cu drumul, care duce din. Rociu la Serbanesti, ajungi pe tin mite platou, cu cateva case rasletite, mai scunde si mai modeste, Mei to abati din drum, spre dreapta si o lei dealungul porumbistilor, la cativa pasi, dintr'o casa sctmdi, cu un pridvor rale si data geamuri mici, auzi tarlaituri de viori si intretAieri de glasuri, care talmacesc in versuri povestea piing de vitejii a unui haiduc din Puntea de Greciori, strofe marmite de dragoste in crang" on sub poala de codru verde". Cineva Iti spun ca aceasta este casa lui Fani Lau taru care

Originar din Serbanesti, sat ce se af15. la 3 km spre N, V. de Rociu, s'a casatorit la Rociu. Din puzderia de copii 9 cati a avut ii mai traiesc 4: o fata si trei baiel.i. Teal sau a fost lautar-viorist in Serbanesti. 0 sorer a lui Fani este &vitatoare, profesoara" cum ii place lui Fani sa spuna. El i-a urmat tatalui sau, Nicolaie Lautaru, dela care a invatat cum trebue sa mangaie mai bland
strunele pentru a induiosa pe oameni la nunti si la curaetrii, ca sa stoarca banul. In dumineci si in sarbatori, cants la Cooperativa din Rociu, impreuna cu Radu St. Mazilu (34 ani) la tambal si cu fiul sau, Florea I. Lautaru (14 ani) la bas. De aici, se alege cu 100 lei de fiecare sarbatoare.

Inv*. nista Watt de ruman".
I. Ion N. Ldutaru-zis Fani (,,Fani ma mangaie, ma stie asa toti copiii, tot judetu"'), este until din lautarii eel mai renumiti din aceasta. regiune. Potrivit de statura, cu nista ochi negri si vii, cu pielea smeada, caracteristica easel lui, cu trasaturi care nu se uita usor. Atunci cand nu e ocupat roboteste pe langa casa, on sta cu elevii" sai la umbra zarzarilor de Tanga ea, rasucind elite o
tigara.

Faima lui s'a intins departe. Tiganu' ala e a
dracului, ala stie multel". (Ion I. Neagoe). A colindat o multime de sate la nunti si la bilciuri. A cantat in toate satele din plasa Dambovnic si in

altele din judetele vecine, A cantat in: Serbanesti, Gliganu de Sus, Gliganu de Jos, Tutulesti, Suseni, Barlogu, Negrasi, Tg. Baceni, Deagun, Gruiu, Oarja, Silistea, Ciresu, Serbueni, Costesti,
Brosteni, Buta, Mozacu, Legile, Ciupa Lagar% Ciupa

Are 40 de ani, este deci, in plina maturitate. Pamant nu are,aci cat se vede langa casa: fro 12 prajini" (Fani Lautaru), Putinal pamant cat it are 1-a plantat cu pruni sf cu zarzari, care-i aduc anual cateva vedre de tuica... slabioiunea lui Fanil

Mavrodol, Teiu din Deal, Teiu din. Vale, Cateasca,

Furduiesti, Popesti, Slobozia, din judetul Arges,
apoi in Cojocaru, Titu, Norteni, (Dambovita), Leurdeni (Muscel), (Fani Lautaru), duper cum se vede

Casa, ficuta din cintare", este in stilud caselor din. Arges, din ostrete", acoperita cu, gig". Are iloui incaperi: tinder si casa propriu zisa, cu dotta paturi din blanuri" (scanduri), scunda, cu
doua geamuri si cu tin pridvor mite in fag.
8

in harta Nr. 1 de jos.
si in Bucuresti, A cantat ocazional numai La Bucuresti am tot zis ca ma duc, da n'am cui
sa las copiii " . (Fani Lautaru).

In Pitesti a cantat cand era ,,militar la 4 Arges",

471

Cu toate acestea, castigul realizat din cintare" nu este suficient pentru intrefinerea familiei. De aceea, is l pamint in parte, pe care il lucreazA femeia gi cu cei del copii mai marl. Anul acesta, a luat 4 pogoane in parte, pe care le-a cultivat si
cu porumb. In timpul lanului, mai lucreaza cu ziva, la oamenii cuprinsi din Rociu.

Intr'o searA, ne 'ntorceam dela cooperative' ": MA Fairly mai ai to unlit de gaud sa-i invefi pl romanii astia? Uite-asa, mA, vreau sa 'twat p5. toll romanii, ea murifi voi de foame! (Stan TAnase-Rociu). Aceasta. interpretare este desigur tendenrfioasa, patimase, deoarece cum se vede din afirmafiile lautaruluii Stan Tanase nu a existat vreun mo-

II. Un conservator" de lautari este un lucru
foarte rar in aceasta regiune. Lautarii figani aproape tofi
formeaza un

fel de casts, in care mestesugul tatilui se transmite fiilor sai. Tofi lautarii figani pe care i-am
anchetat in comunele: Rociu, Gliganu, Serbanesti, Tutuleqti, Susenri, Oarja gi Teiu, au invafat vioara sau jambalul dela pit-Mill for sau dela rude apro-

tiv serios de dusmanie intre ei, mai ales ca Fani nu se temea niciodats de concurenfa acestuia, iar replica dusmanoasi a lui Fani este exaltata de de vreme ce se intorceau dela cooperajuice tiva", uncle frecventa lui Fani este un fapt normal!

4. Lautari care sa se bucure de o buns reputafie, mai stmt in aceastA regiune, fArA ca vreunul

piate. Deci, existenta until conservator", oricat de rudimentar ar fi el, este un fapt neobisnuit.
1. Primul fapt care a determinat existenfa acestui conservator", a Post f Ara indoiall personalitatea si faima profesorului", a lid Fani LAutaru. Tiganu' ala e a' dracului, ala tie multe!" (I. I.
Neagoe-$erbanesti) .

din ei ss se gandeasca la un astfel de conservator".

Am afirmat mai sus obi lautarii alcatuesc un fel

de casts, in care fiul urmeaza tatalui, cantarea" este un mijloc de existenfa care aparfine exclusly familiilor de lAutari, iar cei care doresc sa devie lAutari, primejduesc pe acei a caror unica posibilitate de ca§tig este cantarea". Barbu Tanase Voinea din Un lAutar roman alirmand ca a inv5.fat singur vioara, Cersani
observe

Bucurandu-se de o reputafie pe care, acei care 1-au auzit cantand, nu i-au pus-o niciodatA la indoiala, a colindat o mulfime de sate, la nunfi si la

c5. figanii nu mi-a arAtat, nu to bags fi-

balciuri (Vezi harta Nr. 1). Astfel, acei care au
nu fArA man dorit sA devina lautari, sau gandit si fie ucenicii lui Fan/ Lautaru, cad faima drie

ganii in seams, au copal si de...1".

Immilfirea lautaridor este iarasi un fapt care
ingrijoreaza pe fantail; de bastinA, opunandu-le o primejdioas5. conoureufa. In meseria asta, nu e bine sa fie multi". (Mann I. Andrei-Tutulesti). Deci, ceilalfi lautari au refuzat sa-si in ucenici dintre roman. La %igani le pare rAu cand invafti romanii". (Anghel Stegaru-Tufulesti). Lautarii care pleats temporar la Bucuresti, ca sa cante la local", nu aveau timpul necesar pentru a-si aduna elevi". Nu m'am ooupait eu de astea, daca sunt tot plecat de acasa pe la Bum/esti...". (Ion Gh. M. Andrei-Biolaru-Tufulesti), Pentru Fani LAutaru, toate aceste considerente au disparut, a cantArit faptele mai egoist, cu mai mutt profit pentru sine, fara sa se mai ga.ndeascA la urmari pentru cei din familia sa ii pentru lautarii de bastina. S'a lasat ademenit de arginfii elevilor" si de mandria de a avea cat mai multi elevi

profesorulur contribue foarte mutt la buna apreciere a celor din jur. Care a vrut si a avut cap, eu i-am invafat, de... le-am dat painea'n mina". (Fani LAutaru). 2. Dar castigul &Mese a lost motivul principal desi nemarrturisit care a ademenit pe Fani sa invete vioara pe acei care s'au adresat lui. Dupe spusele until veoin lautar, Fani ar fi luat vreo 25.000 lei dela vreo 4-5 baiefi." (Stan TAnaseRociu).

La Ala care 1-a invafat, a trebuit s5.-1

inrvefe

pentru bani" (Anghel Stegaru-Tufulesti). Conservatorul" i-a adus venituri frumoase timp de 10 ani (1929-1939), castigand in total aproximativ 32.500 lei. lautarti a cAror activitate a Lost stin3. Unii

au interpregherita de elevii. conservatorului" tat acest ,,conservator" ca o rAsbunare a lui Fani LAutaru impotriva for. Fani a vruJt sa-ai cf sea' ambijie cu noi, ca sa. nu mai cantam, cA ne lace sa murim de foame".

care ii vor maxi faima si cu care se va putea lauda odata ca au iesit din scoala lui",
III. Conservatorul" dateaza din anul 1929, In acest interval de 10 ani (1929-1939), a avut 9 elevi" (8 la vioara, until la fambal).

472

1929-1930: 1) Gheorghe St. Mazilu din Rociu, roman (24 ani), a invatat vioara la varsta de 14 ani, A invatat la Fani Lautaru si la Oanea Stan ciului din Gruiu. La Fani, a invatat un an, i-a
platit 7.000 lei. (Gh, St, Mazilu). 1934-1935: 2) lancu Gh. T. Bratu din Gliganude-Sus, roman (23 ani), a invatat vioara la Fani un an, la varsta de 18 ani, i-a platit 5.000 lei, 15

1938: 9) Gheorghe Ion lancu Coman din Buta, roman, a invatat vioara la Fani un an (Fani Lautam. I-a platit intre 3.000-5.000 lei, ca si ceilalti elevi" ai lui Fani. (Vezi harts Nr. 2). Majoritatea elevilor" sunt romani; 7, tigani numai 2.
(sic)

A invatat pe toll baietii de roman din Negrasi Gliganuri, $erbanegti, Tutulesti". (Stan Ta-

duble de boabe", 48 pui de prun: s'a dus cu ei in spinare, el i-a facut gauri si i-a pus... al dracului tiganu', sedea si se uita, zicea ca-1 doare
mijlocur. (Sica I. Caval-Gliganu-de-Sus). 1935 fi 1936: 3) Florea Anghel Stegaru din Tutulesti, roman (24 ani), a invatat vioara doi ani, la varsta de 20 ani, cite o perioada de 6 saptamani (6 saptamani vindea in Bucuresti ziare, 6 saptamini sedea acasa). A fost inteles sa-i dea 3.500,

nase-Rociu) .

Deci, in aceasta regiune, lautarii romani viosunt aproape toti formati la Conservartorul" lui Fani Lautaru (exceptand un violonist din Gliganu-de-Sus gi un altul din $erbanesti). Inainte de a-i invata Fani, rominii am cantata, (Stan Tanase). Numarul lautarilor romani a crescut consideraristii

bil, in unele sate (Gliganu-de-Sus), lautarii romani an ajuns in proportie de 50%. Conservatorul" a ftmctionat cu intermitente din

insa baiatu' i-a mai dat supliment, avea tragere
sa 'nvete. Tiganu' al dracului, cand sim(ea de bani, arata asa ce credea el. A fost baiatul galanton,
ii

cauza numarului redus de elevi". Exemplul lui
primal elev a fost destul de edificator dupa cativa ani, determinand pe ceilalti sa devina lautari. Dupa 1934, elevii s'au
Gheorghe St, Mazilu

i-a dat mai mult vreo 5-6.000 de lei". (Anghel
Stegaru-Tu(ulesti). 1936: 4) Vasile I. Caval zis Sica din Gliganude-Sus (27 ani), roman, tambalagiu, a invatat

tambalul la varsta de 24 ani, s'a dus numai de cateva on La Fani Lautaru, sä-mi dea tonurile".
Cantam din gura"; ()data zice fancy. asta: Ma Sica, is -ti gi, to un tamball Are sal rada lumea de mine!

succedat regulat, iar in 1937, conservatorul" a fost mai populat ca oricand; 4 elevi",
Din ace#i 9, 7 au urmat vioara un an, until (Gh. Fl. Neagoe) 9 luni, iar tambalagiul Sica I. Caval
numai cateva sedinte,

Taxa fC0lara" formeaza o linie descrescanda
7.000 (Gh. Mazilu) (Constantin Calota).

Ce are sa rada lumeal... noun banii sa ne
iasa I

5.000 (Iancu Bratu)

4.000

Ma duceam la Fani sa-mi dea tonurile, mai
radeau tiganii de mine ca eram. romani. Mai dam cite o litre de tuica, ca-i placea tiganuluil... Acuma am invatat sigur". (Vasile I. Caval),
1937: 5) Florea loan Dobre din
Gliganu-de-

Jos, roman (17 ani), a invatat vioara la Fani Lau-

taru un an, la varsta de 15 ani, (Fani Lautaru). I-a platit intre 3.000-5.000. (Fani n'a vroit sa
declare suma priraita dela fiecare din elevii" sail). 6) Gheorghe Florea Neagoe din $erbanesti, roman (18 ani), a invatat vioara la Fani Lautaru, la varsta de 16 ani, 9 luni, i-a platit 2.500 lei. (Gh. Fl. Neagoe). fiul 7) Florea I. Lautaru din Rociu (14 ani) a invatat vioara la fatal sau lui Fani Lautaru un an. (Florea I. Lautaru). 8) Constantin Calotd din Rociu (19 ani), natal sau tigan, mama -sa romance, a invatat vioara la Fani un an; i-a platit 4.000 lei. (Constantin Caiota).

in 1929, cand a invatat Gh. Matraditia lautarilor de meserie" era destul de puternica, ceea ce explicit de ce a ;lost nevoie de 7.000 lei pentru a determina pe Fani Lautaru sa-1 introduce pe G. Mazilu intro categoric Inchisa pentru cei cu alte conditii sociale, atragandu-si ura lautarilor tigani.
La inceput
zilu

Ceea ce i-a determinat pe acesti rumini" si devie lautari, a fog dupe cum an marturisit
toti

pldcerea de a canto. Mi-a fost mie draga (vioara), era fel de fel do

meserie §i n'am vrut sa 'nvat". (Gh. Fl. Neagoe),

I-e drag sa cante (lui Florea A. Stegaru) mai
ziva, mai seara, cand nu 'munceste".. (Anghel Stegaru).

Au fost desigur ad,emeniti si de frumoasele cap tiguri pe care le realizeaza lautarii, mai cu seam& la nunti, 1.200-2.500 lei un taraf de 2-3 lautari. Sdrdcia a lost poate motivul cel mai puternic,

una, a avut voce (e vorba numai de cei din Rociu), alta
gi

saracia". (Fani Lautaru).

473

Ion I. Neagoe din SerbAnesti, spunand ca are I oopii ¢i numai 5 pogoane, declares ca. de aia i-am dat mai mult" (pe Gh, FL Neagoe la vioara si pe Constantin Fl. Neagoe fa tambal). Nu toti elevii" se pot numi sAraci": Gheorghe Mazilu are 8 pogoane, Florea Anghel Stegaru 10,

el, Ii arAta un cantec asa, doua,.. I1 invata acole la tigan". (Anghel Stegaru), Din repertoriul de cantece pe care le poseda Fani, ii invAta si cantece batra.nesti", cateva din cele mai frecvente in regiune: Radu Anghel, Doi
=chest, Corbea, Soarele si Luna, Codin. (Fani Lautarul), Constantin Ca iota a Inv &tat dela Fani baladele: Radu Anghel, Scorpia, Lie Ciocarlie. (C. CalotA).

iar ceilalti intre 2-4 pogoane. Opt din elevii" lui Fani canna in tarafuri de 2-3 lAutari la horn, la carciuma, la nunti, unii
si la balciuri, (GI, Mazilu si Tanen Bratu). Numai Florea A. Stegaru cants pentru sine, ,se distreazA singur". (A. Stegaru). Nu cant& pentrucA n'are instructia completA, ca n'a avut timp cu armata, cu Bucuresti. Vioara trebue sa at ureche bung, sa o simti, incordarea bratelor vine dela inima. N'are ajutoare, n'are gurA, ca la tars se cere si asa, maoar ca asa-i si la oral. N'a fast el sa fie asa de in-

Dupes ce fAceau oarecare progrese, Fani fi lua cu

ell la cantare" in Dumineci si in sarbatori. (Fani
Lantern).

Mai tarziu, it lua cu el la cantare". (Ion I. Neagoe), incest fiecare cant& cu Fani cand era pe 'nvatatura.". (C. Ca Iota), bine inteles4 Bra' sa primeasca

teresant, O. se duce la serviciu Asta Dumineca,
cand trebuie sA se odilmeasch". (Anghel Stegaru).

bani, banii ii luam tot en". (Fani Lantern). Fani ii lua cu dansul la nunti, dupes ce erau in stare A' ante Willson IGh. Mazilu). In felul

IV. Metoda profesorului" este empirical. Lucre individual ou fiecare. Nu facea exercitii preliminare pentru deprinderea arcusului, cu trAskturi lungi si sustinute pe coardele libere, nu Ikea nicio clasificare a cantecelor" ca sa-i invete la inceput cele mat usoare si aceasta din cauzA ca elevii" veneau la el putin familiarizati cw vioara, invAtau singuri, 0 predare melodic& a violinei asa cum se face in conservatoarele orasenesti

acesta, elevii" se deprindeau cu cateva reguli tehnice de a canta in carciuma, in aerul liber de hors, on in casele oamenilor, la nunti si la cumetrii: la ce interval se succed cantecele, cat de putemica sal fie dictiunea, cum trebue sa-si alc5.tuiasca repertoriul pentru fiecare din aceste manifestari si ce atitudine IngAduitaare trebue sal is mai ales and lautarul fail de cei care asculfta. acetia se imbata ca sal nu supere pe nirmeni si
sal nu-si castige dusmani. 1,5:0am' trebue sal fie ingaduitor cu toata lumea, sal le faces tuturor pe plat, mai ales oamenilor beti.

ar fi necesitat timp prea mult si cheltuieli mai man, pe oare elevii" nu air fi lost in stare sa le
suporte.

Eu sant invatat cu aamenii beti ca muierile cu
copiii micil".. (Marin Andrei-Soaie-Suseni).

Venia fiecare acasA la Fani Lantern de 2 on pe siptilmanA, sedinta dura cam 2 ore. (Fani Lantern). Ma duceam panA 'n pram, mi-arAta o bucatA, daces puteam sal 'nvg si doul ¢i plecam". (GIL Fl.
Neagoe).

V, Consecinfele acegui conservator" au fast dannatoare pentru lAutarii ,,de meserie" care erau

mai slabi".
1) Doi lAutari din Rociu Stan Tanase (viarist) si Constantin Rotaru (cobzar) nu mai calif& din

Fani ii arAta cate un cantec, venea darliind cu
el aces& sA-1 invete". (Ion I. Neagoe).

Ora viitoare, Fani ii asculta cantecele pe care ii invatase in ultima sedinta.
MA lua ca invatatoru' la scoa15.1".

1938, nu mai au uncle sal cantecaci cant& romanii pe care i-a invatat Fani. Acuma am fames si goi, copiii goi, vai de noil". (Stan Tanase). II blestem& tiganii pe Fani ca i-a invatat pe
romanil". (Petre Necsulescu-Rocin).

Dar data nu stiai cantecele?
Daces nu le stiam, nu-mi arAta, mi le la'sa tot pl alea. Ti se 'Area greu sal ' aveai ceea ce iti arata nea Fani? Dad aveai ureche si minte, le 'nvAtai, Baca nu, nul". (Gh. FL Neagoe):

Se pare c5. si Fani este stingherit de &sill sal, elevi": Fani a invatat prea multi si acuma noes
mai are lac de ei". (Marin Andrei).
2)

Acest fapt se datoreste apucaturilor putin

agreabile ale tigan1lor: nu se dau niciodarta in 1A-

In alea 6 s'aptamani (Florea A. Stegaru), se
ducea in fiecare zi, doua ore, ca tiganu' nu sta de

in afarA de plata stabilita inaglint, haine, slide cu rachiu on vin, obisnultul bacsis" etc.
mte

turi de a cere

474

JUD.
PITESTI

hi v
PI T

Ci

V

),

h
S
Tg Carcinov

Its

g COrcenov

eu mien)

Popeo Cmaroo3,

SC8

Ci eauSil 5Tl
Go

o
Gaeyti
Sus
Ga

Broaten

ront
,Su4en

Oda.,

"le
Gil

/fee4;-; olu ulnite /e e ul

if

/
nept
Rociu

CP

orreni 0

Co 'test,

-Se Sus
-50

-\uo J.Glsgertust
Barlog

stkesupar
4

t
O

perboeni
Cantac

./*
cent

Cdnharetu

'704
Gw
Deagurile de Jos Slobozi

ss
CP
el Mare

Op

S
c..

6OT
l'
4

ss v

4
o Rey

ifrera

C,
A
1./

Stef an cal Mare cy"

SCARA
0

"7 4

(1

...

s

-----;
0
5

TELEOR MAN:\
SCA RA
10
15

JJO

s

10

lb

00 lint.

N\
II.

20 0.1

ts

I.

Satele in care a cantat Ion LAutaru zis Fani din Rociu-Argeg.

Satele de uncle au venit elevil la Conservatorul lul Ion LAutaru zis Fanl.

De cand am iesit noi, nu prea cants (tiganii), noi lu'am numai ce ne da omul, el (tiganul) mai cere si bani gi gaina. (SicA I. Caval). Afinitatile sufletesti dintre roman stint mull mai bogate si mai vii deat cele dintre tigani 5i romini, aversiunea romanilor fate de caracterul inselator al tiganilor este tin fenomen general. I-e drag in lume ca un roman sA ante, oamenii are mai drag de roman ca de Vgan". (Const. Diaconescu-Teiu din Deal). Totusi, nu toll oamenii au primit cu ochi buni pe viitorii lAutari de rumen ". Multi consider/ aceastA

sul colectivului, o metodl empiria, iata ce este
acest conservator". 2) Existenta acestui conservator a avut insA urman de care cei din jur i5i dau seama, Am vAzut ca lautarii romani s'au inmultit considerabil de pe
urma lui.

Elevii" au raspandit apoi multe trasIturi din
maniera profesorului: aceleasi triluri 5i apogiaturi

in cantecele de codru", in cantecele de primavara.", aceleasi preferinte de rims in des repetatul foaie verde de...", aceeasi dictiune a cantecelor batranesti" in variantele invatate dela
profesor", cu aceleasi accente de melodic orien-

meserie" drept ceva josnic, nedemn, rezervat numai tiganilor. Alrtii au o mare neincredere fat/ de virtuozitatea unui lAutar care nu este tigan. Ce zicea lumen de baiatul dumitale cal invata
vioara?

tall (Corbea), on cu structure de doing ardelenewel (Doi unchesei, Ghitg Catanuta) sau de
ca.ntec haiducesc (Radu. Anghel). Preferintele profesorului" vor ramane muflta ca tin ceva trecut in inconstient vreme sadite

Lumea ca lumea, unu' rAu, altu' bine, cum e lumen azi". (Anghel Stegaru).

in repertoriul lautarilor-elevi pita and acestia,
la maturitate, se vor desbara de accesoriul strein
5i i5i vor forma preferintele 5i maniera proprie,

VI. Concluzii: 1) Numele de conservator" pe
care i 1-am dat noi acestei incercari de sistematizare a mestesugului lAutaresc, este desigur prea

pretentios, Profesorul" nu era pregatit en notiuni de pedagogic in ceea ce priveste cantarea". Invatama*ntul era cu total empiric, ,,profesorul" invata pe elevi ce stia el fare alegere gi far/ o sistematizare a materialulaui dupe dificultatea de a fi invatat. 0 organizatie rudimentarl, fare sen-

Atunci cand Fani LAutaru va fi inchis ochii de mult, batranii, la mesele de nuntasi invAluilti de nor de furn de Vgara, cand vor auzi vreun cantec pe care Fani se intrecea pe sine and it cantor, vor repeta, induiosati de yin 5i de aduceri aminte:
Asa ma, care to -a invAtat, ma,,, mai coteste-o, mai strange-o, ca Fani, mA... SA traesti, mA, anal ",

OVIDIU BARLEA

COSTUMUL DIN ROCIU
Rareori mai intalnesti adevAratul costum rocean.

Numai putini batrani si batraue mai pastreaza in fundul lazii costumul specific al acestei plasi, AsUzi se resimte simtittor influenta orasului, precum 5i amestecul de modele, cele mai multe sunt aduse din judetul Muscel, unde fetele se duc special sa le copieze sau le cumpara dela Pite5ti, lucrate gata de muscelence, La sArbatori mari, fetele se intrec sal aparA cu lucruri noi si modele originale, Se intampla chiar
certuri, cand una mai sairaa copiazA un model dela una mai bogata, GAsim aici o interesanta imbinare

tatea costumelor, asa incat nu se mai poate vorbi de un costum local. Vechiul costum femeesc era compus dintr'o ie cu maneca lunga, terminate printr'o bentitA mai ingustA, Iea se facea din panzA alba, cu dungi galbene, in tesatura, si era lucratA dealungul manecii cu crengi si frunze de vita in negru si rosu 5i completate cu fluturi, Altfel de ii erau cele cu altitA, tot aleasa in razboiu, cu broschita la subtioara, pentru a-i da lArgime.

a artei cu socialul. De aceea, fetele se straduesc

sl adua modele care nu s'au mai purtat in sat,
din ambitia de a avea ceva nou. De aici 5i varie-

Sus se terming printr'un guleras ingust, terminat cu moate de aceeasi culoare cu lucratura manecii, Pe pieptul iei stint de asemenea randuri alese $i partile care o compun sunt incheiate prin cheit/

475

din arniciu rosu. Iea putea fi scurtg, pang mai jos de mijloc §i se completa cu trupul sau poalele, sau iea cu trup din aceeasi bucatA, Aceste poate
sunt din panza ca se iea si sunt lucrate pe poale
cu acelasi model dela ie. Se terming de asemeni cu moate de arniciu rosu. Peste poale se puneau doug sorturi de lanA, numite zuvelci. Aceste zuvelci erau tesute in casg din land cu vargi: rosii si negre se

orgsenesti, multe au foi (fuste) de stofg sau mgtase. Fete le mare umbla cu capul descoperit, spre
deosebire de femei care sunt obligate sit umble acoperite, de oarece si-au legat capul". Fete le pun pe par lese, panglici lucrate cu fluturi si margele. Ele umblit insg si cu basmale de matase, casmir sau basma cu ciucuri, pe care e obligatg sd le alba cand
se mAritg.

presgrate cu flori de lanitd coloratg. In afarg de zuvelci, erau fuste din land sau arniciu rosu, navgdite in ochiuri, cu vargi de lanitd coloratd pe poale. Aceasta se cheamg fusta bgtritneascg si nu se mai ggseste decat un exemplar In tot satul. Pe
cap femeile purtau maramd sau carp& de borangic,

Peste ie se pune mureaua, o vests scurtg, rotunda',

aleasd cu lanitg subtire, viu coloratg. In picioare purtau ciorapi de land, facuti in casg si opinci cu curele. Costumul national incepe sg facg loc, din ce In ce mai mult, imbracamintii de gat a, mai ales pentru zilele de lucru, atat la bgrbati, cat si la femei. Aceasta se explicg prin faptul ca sunt mai usoare de purtat, mai ieftine si mai ales, prin influenta orasului. Foarte multi din locuitorii acestui sat, din lipsg de pamant, pornesc dupg munca la oral, de unde se intorc cu bani si dureazd cele mai bune gospodarii din sat. Pentru zilele de lucru, femeile poartg de obiceiu o ie mai simplg sau o cgmase din panza de casg,
cu mici cusgturi sau alesgturi, Fug& de stambd coloratg, sau o zuvelci la spate si un sort de stambg in fats. Pe cap basma subtire sau casmir negru.

din catifea sau postav, brodatg cu fir sau matase. mai des neagra si mai rar rosie sau verde. Cana e frig se imbraca niste haine scurte sau haine lunge dela targ. Pe cap, pun broboade de tang, tesute, crosetate si de gata, In picioare fetele poartg dorapi de atg se pantofi. In genere, femeile poartg mai mult lucruri de cumpgrat, decat bgrbatii. Nici uneia nu-i lipsesc podoabe la gat: salbe de mamudele, galbeni fi icuvizi de our sau margele de sticIA coloratg. Costumul bdrbeitesc. Cel bgtranesc, e tot pe cale de disparitie. Vechiul costum era compus din cdma0 de panza de canepg, cusuta cu flori de land pe piept si la maneci, nddragi de land on de bumbac apoi mint ean de dimie, pe care il iau la horn on la bisericg. Pentru lama sunt pieptare, un cojoc scurt, faca maneci, apoi memecarul, cojoc mai lung, cu maneci; dulamd, o haing neagra de dimie; apoi gheba din care nu se mai ggseste decat un exemplar la Mos Badea Gargaune, care ni 1-a argtat cu multd mandrie. Aceasta ghebg e o haina de
dimie neagra, fungal, teveta cu row se cu ggetane al-

In zilele de sgrbatoare, si mai ales la horn,
toate se imbracd in costumul national. Numai cateva fete, fiice de intelectuali, negustori on proprietari, nu poartg costumul national decal la anumite ocazii, cum sunt: sarbgtorile nationale, scofare etc. Costumul de sgrbatoare se confectioneazd din material mai fin, de cele mai multe or cumpArat din targ. Acesta se compune din ie de panzg on marchizet, bogat lucrat pe piept, altitg si maned cu cusgturi: in randuri, in piezuri, iscglite on alesaturg gi sabace. Modelele sunt foarte variate. Predoming cele din Muscel, pe care le iau dela targuri din Pitesti, Titu on Costesti. Vine apoi trupul sau poalele tot din panzg, cu flori pe poale si de-asupra Iota care este din postav negru, lucrate cu fir si petrecute de jur imprejurul mijlocului, finical e tot o fora neagra, lucratg cu fir, dar postavul e plisat, de jurimprejur, In loc de iota pot fi zuvelcile de Pala, alese cu land on Unita sau sorturile unguresti, negre, lucrate cu fir. Acestea sunt lucrate cu modele ardelenesti. Datoritg influentei

bastre. La gheba se purtau cisme de box, asa to
duceai la hord", spune Mos Garganne. Cortelul, tot un fel de gheba dar din dimie alba cu ggetane tur-

cheze (rosii) on negre, astazi nu se mai ggseste in sat. In picioare, in zile de lucru purtau opinci mocgnesti, ciorapi de ling se pe deasupra, obiele. La mijloc, se incingeau cu chimirul in care tineau punga cu tutun, amnarul si cremenea. Doar la
cativa bgtrani am mai vgzut acest chimer peste care

se incing cu o curea. Pe cap, batranii poartg peildrie mocdneascd, rotunda, cu cordea de catifea, taping sa iei apa cu ea". Le cumparau dela Pitesti, dela Mocani, Cgciula era cu fundul rotund, cum se mai ggseste la
batrani.

Costumul barbgtesc de azi se caracterizeazg tot prin influenta orgseneascg, In zile de lucru, pantaloni negri de stofg (materie) de targ, cgmase de panzg, simplg, la mijloc, bete de ling si pe deasupra, vests neagra. In picioare au opinci de piele,
gums on din cauciuc.

476

Costumul bgrb'atesc din Rociu

Mo§: 1. Badea Vlad Gargaune: 78 ant 2. Petre Neefulescu: 58 ant. 3. Ion Istrate-Gate: 70 ant.

Decorativele
Materia
(1)

Tesatura
(2)

Culoarea
(3)

Cro lul
(4)

Materia
(5)
.
.

Forma
(6)

Culoarea
(7)

Locul
(8)

Originea
(9)

Originea
(10)

Cap.

. . .

4) Caciula . . 1 Blana . . . . 1 5) Caciula . . 2 Piele de miel 2

2) Marie de Lana . lucru . . . 1 3) Marie . . 2 Feutru

1) Palarie . . 1 Lana .

.1 . . .1
. .

,

.

2

Neagra.. 1 Neagra decoIorata 1 Neagra . 2 Neagra . 1 Neagra

Mocaneasca Mocaneasca

_.

.1 .1

Catifea
Rips

Panglica Panglica

Neagra
Neagra

La bor si Targ
calota
Calota

Pravalie
PrAvalle

1
1

Batraneasca Cu manseta

Targ

Pavane .
Cojocar Cojocar

.

.

2
1

7
Moate 5abace moate
Albe

7
Maned, poale

7
Targ

2

1) Camp de sarbat. . 1 2) CAmase de lucru . . 1 3) Camase de sarbat. . 2

Panza de In doua ite . 1 bumbac . . 1 Panza de in 1 In doua ite . 1 In doua ite . 2 Panza subthe 2 4) Vesta . . 2 Stofa . . . . 2 4: v. x.
5) Mintean . 1 Aba . . 6) Jerseu . . 2 Lana . . 7) Oheba . . 1 Lana . .
. . .
1

Alba . . 1 Alba . . 1 Alba . . 2

Cu poalele Coton incretite . . . . I Cu poalele incretite . .1 Poalele plisate . 2 Coton

Albe

Neagra . 2 Scurta, petrecutli

2
1

Piept .

. .

In patru ite . 1 Neagra . 1 Scurt, cu 1 Crosetati . . 2 Neagra . 2 Scurt, fara guler 2 In patru ite . 1 Negru . 1 In clinl 1 $nur de
Alb , , , 1 Lung, cu maned 1 Alb .
.

la piept

.

.

2

8) Cojoc ma9) Cojocel,
10)
11)
12

necar . .1
pieptar . 2
.1 .3

Bland de oaiel
Bland de oaie 2

lama

CiAetane

Albastre
Cafeniu Negre

Lucrata acasa . 1 Lucrata acasa . 1 Poale ma- Targ Lucrata acasa . 2 neci, piept Pravalie .. . . . 2 Lucrat acasa . . 1 Lucrat in casa . 2 Pe piept, Lucrate Lucrat acasa . 1 pe poale acasa

.2

Scurt, Uri maneci

2

Tarmale de piept

Dantelat
Gaetane
Ciucuri

Manta Cortel .

Lana (sir) . 2 10 : v. x. Lana . . . . 3 Dimie .
.

Brau . . 1 Lana . 14 Chimir . 1 Piele .
13
1)

Zeghe . . 3 Lana

. .
. . . .

Negru . 2 Dreaptli, lungs 2 . . 3 Alba . . 3 Lungs 3 Oaltane de land . 3 Dimie . . . 3 Saila . . 3 Lungs 3 . 2 In doua ite . 1 Rolu . . 1 Lung, drept . 1 Lana . 1 14: v. x. Cateniu . 1

Lucrat la cojocar 1 de jur im- Cojocar Lucrat la cojocar 2 prejur la piept Pravalie 2 Pe piept Acasa Lucrata acasa 3
Capete

Rosie

Acasa Lucrat acasa .

Lucrata acasa

. 3
1 1

Pavane

.

.

.

Trup .

. .

Panza groasa . 3) NAdragi . 1 Lana . . 4) Pantaloni 2 Lana . .
2)
2

Ismene . . 2 Panza

Pantaloni

.

. 2 In doua ite . 2 Albe . . 2 Cu betelie . . . 2 In pielea Albi . . 2 Cu bracinar, . . 2 gainii . . . . 2 stramti . ? . . I In patru ite . 1 Albi . . 1 Strainti Cu cusa.

_

_

_

Lucrati acasa .

.2

Lucrati acasa . . 2

.

. 2 In patru ite . 2 Albi

.

.2

tura la glean& . 1 Stramti cu bracinar 2

Lana

Ochiuri

Neagra
_.

Sus Sus

Lucrati acasa. Lucrati acasa .

.

1

. 2

1) Ciorapi . 1 Lana .

Picioare .

2 Obiele . . 1 3) Opinci . . 1 4) lminei . . 1 5) Sandale . 2
6) Gliete . 7) Obiele . . 1

Lana . Piele . Piele . Piele . . 2 Piele .
Dimie
,

. . .1 . . .1 . ..1 . . ,, 1 . . .2
. .

crosetati

.

.1

Negri . . 1

.2

. . .1

Tesuta in Albe patru ite . . 1

,

Neagra . 1 Ascutite la varf . 1 Piele Negri . . 1 Incretite cu nojite Maron . 2 Perforate la varf 2 = Neagra . 2
. .1

Fasie

Neagra

_ _ _

Acasa Lucrati acasa. .1

Targ

Patrate

_

_ _

Pravalie Pravalie
Pravalie

Pavane
Lucrate

1

. . . .1 . . . .1 . . . .2 . . .2 acasa . 1

Costumul femeesc din Rociu

Femee: 1. Martoara Nae Zamftr, 35 ant, mt./ lock. 2 Patina M. Mdrgdrit, 38 ant, sdracd.

Decorativele
Materia
(1)

Tesatura
(2)

Culoarea
(3)

Crolul
(4)

Materia
(5)

origiLocul
(8)

Forma
(6)

Culoarea
(7)

nea
(9)

Originea
(10)

1) Ca§imir . 1 Bumbac . 2) Broboada 1 Par de Cap . . . .

. .

.I

camila..

.1

:

Negru. . 1 Triunghiu, colt . 1 Negru. . 1 Dreptunghiular . 1 P. d. camila Ciucuri

Negri Negri Gri

Margine
Margine Margine
Manecd

Wag Targ Targ

Pravalie . Pravalie .
PravAlie .

.

. .1
.1 .1
.1

. .

3) Basma . . 1 Bumbac. . . 1 4) Broboada 1 Land . . . . 1

Negru. . 1 Dreptunghiular .1 Matase Gri . . . 1 Dreptunghiulara 1 Lana
in cloua ite . 1 Alba.. .1 Cu manecadesusl Caton

Ciucuri Ciucuri

Pravalie

. . . . .

1) le (de toate Panza. .
zilele)
. .1

. .1 . .1 .

Flori Flori
Rotund

Albastre
Negre fit rovii Negri
Maro
Bleu
Ro§le

2) le (de sal.- Panzd. . batoare).. 1 3) Jerseu . . 1 Lana . .

In doua ite AlbA.. .1 Cu altita subtire . . . .1 Croptat . . 1 Verde . . 1 Scurt
1

..

.

1 1

Fluturi §i
coton

Targ vi piept Altita,ma- Targ
neca piept

Lucrata in casa .1
Lucrata in cash
1

Nasturi
Tasmale de piele Arniciu
Arniciu

Piept

Targ

Croletata la
ma§ina
1

Piept .

. .

4) Cojocel.. 1 Piele .

. . .1 . .1

Alb .

.

.1

Fara maned .
. .

1 1

Dantelat
Randuie

5) Carnage . 1 Panzd. .

Tesuta .

. .1 . .

Alba.. . 1 DreaptA
neci

.

Piept bu- Cojocar Lucrat de cojocar 1 zunar Piept, Targ Lucrata in casa .1
umeri

6) Cama:le .2 America . . 2 6: v. x
7) Basma . . 1 Postav .
. .1

.

Alba.. . 2 Dreaptd cu ma2
1

Moate
Guler

La gat §i
maneci

Pravalie

. . . . .

.2

7: v. x
1: v. x

. . .

Neagra . 1 Dreapta . . . .

Blana

Neagra

La gat

Targ

Pravalie Pravalie

. .1
.1

1) Fusta 2) Fusta

. .1 . .1

Stamba .

. .1

. . .
. . .

Neagra cu Cu pliuri .

Land .

. . .1 . . .

1: v. x

alb .

. . . .

.1
1

. . . . . .

. .1

Maro . . 1 Cu pliuri .

Arniciu

Pravalie Flori Albastre

.1

3) Poale sau

Trop .

.

trop.. . . 1 4) $orturi..2 Lana .

Panza

. 1 In doud ite . 1

Alba .

.1

Creata Drepte
. . .

1

Unita
Fir

Pe poale

Targ
Targ

LucratA acasa. . 1

. .2 Ca scoarta .2 Rolfe. .2

2 2 2

Fluturi fir Desen
Desen

5) Fota 6) Fusta

. . 2 Retors :II
.

In patru ite . 2 Neagra . 2 .DreaptA lana . . . . 2 . 2 Bumbac §itort In cloud ite . 1 Mb §i Creati canepa . . . 2 negru . . 2
. . . 1 . . .1 Cauciuc . . . 1

Ro§ii, tutu- Pe poale nii, verde Pe poale Galben

Aleasa acasd . . 2
Lucrata acasa .
.2

Targ

Lucrata in casa .2
Pravalie
PravAlle
. . . .

1) Sandale.. 1 Piele . 2) Pantofi. . 1 Piele .

Negre . .1 Negri . . 1
Negri . . 1

. .1 . .1

Picioare . 3) Sogoni .

.1

Blanita

Banda ur- NeagrA guita

Sus

Targ

Pravalle

. . . .1

4) Ciorapi. . 1 5) Ciorapi. . 2

Pentru sarbatoare au camase: alba, lucratal frumos pe poale, piept, guler sf maneci, La multi am vazut, pornind dela mijloc, tin volan cret sau plisat din marchizet on matase. Pantalonii si nadragii (acestia au o cusaturA specials) sunt albi, din bumbac, tesuti in casa, negri de stora de targ on

din sai o stofa alba, mai fine, La mijloc au un
brau rosu de fade:, cu ciucuri la capete, Deasupra braului, bete de lank' sau o curea de piele. Vesta de sarbatoare din postav negru, alb sau albastru. Cea de lucru se face din dimie. Flacaii, la Nora, au toti pantofi on ghete orasenesti. Pe cap poarta palarii de feutru iar iarna, caciulf cu varful ascutit,

cazurilor e procurat dela oras (Pitesti), ale ca specificul ii e imprimat de acesta. Se tes aces& numai hainele de sarbatoare: iia, mureana, fota sf poalele. Celelalte sunt procurate dela tdrg". Iata cum se prezinta costumul baietilar: path: rie de pai, camasa de bumbac, vest, cu guler inchis, bete rosii cu ciucuri de diferite culori, jerseu impletit la masina (la Oarja e aproape o intreaga industrie de astfel de jersee), ilic de dimie, pantaloni de lane, izmene de bumbac, ciorapi si opinci,

sandale sau ghete, toate depinzand si de averea
parintilor.

Bineinteles cliferentele de varsta sf avere apar si aici. Nu toti sunt imbracati la fel. Cei saraci vor avea in picioare opinci de anvelopa" (sau nu vor avea nimic), ismene sf o carcase de amerier fare imuodobeli, pe cand cel mijlociu va avea pe langa ghete, nadragi sf camase impodobita, sf o palarie de pai, una de fetru, o caciula de miel (de obiceiu neagra), o camase de sarbatoare de marchizet", o

Costumul fetelor se compune din: basma (cele mai bogate au si base), cercei, margele, lie alba, cu elite, murea decorate: cu catifea rosie de jurimprejur, haina de dimie neagrra cu guler de 'blana. jerseu crosetat, cojoc alb, fare: maneci, poale crete, cusute cu arniciu, fusta create:, iota de lane (rosie

vests, tin mintean si mai multe soiuri de panteloni,'

de obiceiu), sort de stamba, ciorapi crosetati sau luati din targ (Andesgo"), sandale, sau pantofi de gums, Variante apoi, bine inteles, dela caz la caz, astazi, cum spuneam si mai sus, ne mai putand fi
vorba de un costum specific local, ei de until cu tot

Asemeni la femei. Alegem pentru exemplificare pe Ioana St, Coman de 70 de ani (mijlocie) si pe Radita Anghel Sure: de 65 ani (saraca). Prima are

felul de influente, caracterizand si mai bine dependenta Dambovnicului de cele trei mari targuri din jur si de asemeni caracterul lui tranzitoriu intre doua zone geografice sf doua feluri de vieti intre care mai sovaie: pastoreasca si agrara. Si pentru o sf mai bung exemplificare a spuselor noastre, reproducem cateva tablouri, in care, aricine v aprivi, isi va putea face o idee dare. cum stau lucrurile cu costumul in satul Rociu. Tab loul e impartit in patru categorii orizontale: cap, piept, trup si picioare si 12 categorii verticale: prima: numele partii de imbracaminte, 2) materia, 3) tesatura, 4) culoarea, 5) croiala, 6) materia decoratiunii, 7) forma decoratiunii, 8) culoarea, 9) locul unde e aplicata decoratiunea, 10) originea ei (dace e facutA in casa sau cumparata), 11) originea obiectului, si 12) observatiile. Cifrele 1, 2, 3, scrise in dreapta specificarilor din fiecare coloana, corespund informatorilor, care poarta sus numele,

pe cap marama albs de borangic garnisita" cu
flori rosii, albastre si roze, un casimir negru si o broboada de lane cafenie, crosetata si ornate: cu ciucuri din aceeasi culoare; pentru piept: doua (una de sarbatoare si una de lucru), un ilic, cojoeel si bete; pe trup: poale de sarbatoare, zuvelca, sort, sort de lane: si fota, iar in picioare ciorapi sf mese de bumbac sf brau pentru piept; poale, zuveka si fusta pentru trup, si obiele si opinci pentru
picioare,

0 noun distinctie se face intre intelectuali si neintelectuali. Acolo unde insa procesul de imbogatire se poate urmari mai bine si in port si in costumul copiilor. Asta numai in zilele de sarbatoare. In celelalte zile costumul nu prea difera dela ca-

tegorie la categorie socials, dar arafa in schimb procesul de orasenizare al satului, In majoritatea

virsta si starea for socials,
TEODORA N1CULESCU

479

0 BISERICA MO*NENEASCA DIN DAMBOVNIC GALESESTII
Dela inceput trebue sa spunem ca deli s'au presfi-

rat destule biserici pe malul Dambovnicului, n'a fost niciuna mare, lacas in care sa se tipareasca
evanghelii cu buchile inflorate de cine stie ce mester trimis de vreun Petru Movila din indepartatul Kiev, si nici n'a fost vreuna facuta de vreun mare Voevod, priceput in frumusetea cladirilor, cu gand

a veche, ne sfaluim cu tofi, punem mans data mind, tocmim maestri si incepem lucru dupci regule 1). Dar nu despre asta vrem sa vorbim. Nu
tocmeala si plata unei biserici ne intereseaza acum, ci ceea ce ne-am propus dela inceput, vieata culturala' gi rolul ei in vieata satului. Inainte insa de-a trece la asta, sa descriem cum arata o biserica de pe malul Dambovnicului. Am ales pentru vechimea gi caracterul ei de biserica tip pe cea din Gallesesti. Dar ceea ce vom spune despre ea, se va potrivi, cu mici deosebiri desigur gi celorlalte biserici,

sari odibneasca aici batranetile cu doamna no coconii. Pe fetele for de piatra rece, inflorite de

mina cine stie carui meter taran, nu s'a

scris

niciun nume care a infruntat timpurile. Rolul for moral si cultural in lungul viii nu se poate descifra nici dupa cartile care nu s'au tiparit aici, nici dupa pisanii, nici 41upa cronici, fi nici de pe lespezile cu flori de piatra, sub care dorm Voevozii, ca la surorile for mai man si mai avute. Argesul batranuli Neagoe n'a trezirt aici (pentruca nu putea trezi) nicio ambitie de intrecere,
Totusi, asa cum stint, bisericile de pe malul Dambovnicului I i au si ele insemnatatea for pe care

Anul zidirii. Dela inceput trebue sä spunem ca biserica e lipsita de pisanie si data zidirii ei este nesigura. Nu stim nici macar cine a construit-o gi
zugravit-o, care Vucasin pietrarul
i, Manea vata-

ne vom sili s'o aratam atilt cast am putut citi pe zidurile !or, pe lespezi, pe koane, pe marginile cartilor si cat am putut desprinde din spusele oamenilor. Nu vor fi lucruri extraordinare. Vor fi insa lucruri care adaugate langa cele ce se stiu
despre vechile noastre biserici taranesti, vor arunca

poate o lumina noun intr'un colt nu indeajuns de
luminal.

Ceea ce caracterizeaza dela inceput vechile biserici din partea de Dambovnic cercetata a participarea intregului sat la ridicarea lor. Si s'au fekut aceastei Sf. ,ci dumnezeiascei bise-

ful de zidari. Nu s'a pastrat nicaeri nici cea mai mica urma. Si asta poate din cauza rtimpului care s'a scurs dela data zidirii pang la sfintirea bisericii, cand poate ar fi trebuit sa se scrie ei pisania, mentionand pe langa numele ctitorilor, al celui care a sfintit-o gi pe-al maistrilor. Locul destinat pisaniei este $i astazi gol. Se poate descifra insa pe tocul dela intrare, printre crapaturile care ingreuiaza lectura, un inceput de inscrip-tie: Dela Hristos 1781, anul Sft. Biserici" gi mai departe anul zidirii 1771". Afars de asta, pe peretele de apus al pronaosului este urmatoarea socoteala: 1862-1871=81 si langa ea, sgariat din nou anul 1781. 0 alts mentiune asupra zidirii bisericii e inseranarea din 10 Noemvrie 1933, a preotului S. Alexescu, pe una din cartile de slujbg ale Dumnezeiestii Liturghii". Aceastei sfontii mcineistire s'a zidit i s'a fdcut de protopop Stroe la anul 1771 fi s'a invelit cu site. Deducem aladar din exami-

rica" cu ajutorul tuturor locuitorilor din acest sat", (pisania bis. din Serbanesti), cu osteneala
ldcuitorilor" (Tutulesti) gi asa mai departe. Participarea deci a intregului sat, fiecare simtindu-se

narea acestor putine date ca biserica a inceput a
se ridica in anul 1771 $i din cine stie ce cauze, ea

dator sa contribue la ridicarea lacasului despre
care vom vedea nu numai ce rol juca in vieata for procesiva pi neprocesiva, dar si cum s'au begat de vieata social& a enoriasilor, Aproape nicio biserica de-aci, decal cu rare exceptii (si asta numai in cazul bisericilor mai noi),

n'a putut fi terminata decat unsprezece ani mai tarziu (1781). Data aceasta data si pink' astazi a suferit mai multe reparatiuni, mentionate pe aceeasi carte, de acelasi preot Alexescu: ,,,ci s'a invelit cu ifci care a durat pcina la anul 1880, acrid atunci s'a reparat tune din nou si stranile cu bleini de un

nu e construita de o singurg persoang ci de toti
lacuitorii" satului. Ea se ridica prin vrerea si contributia tuturor bastinasilor. Cad era sei se surpe
9 Ion Toma §ertane§ti, 73 ant, nu gtie carte.

himplar anume Necula Fi s'a invelit cu ter peste ,sifts de un tinichigiu Vasile care a durat acest invelis panel la anul 1924, and atunci s'a invelit din

480

nou cu fer garuanizat tot peste ,sijd de un tinichigiu, anume Duminica", iar la anul 1933, Hind croitii

parateasca a

Cuvioasei Paraschiva";

urmeaza

pe jumalate, de un cutremur, s'a legal cu Peru f s'a reparat s'a fencuit parejii, deoaiece au lost nou dela inceput s'a legal de ferari Marin Grinaru
Costicii Neamfu, prin steiruinfa preotului Sima". Reparatiile facute, dupa cum reese dim mentiu-

Sf-ta Ana", scena Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul", o scena a carei explicatie nu s'a putut ceti, Copilul Isus vorbeste in templu inconjurat de opt prooroci", o alts scena a carei inscriptie nu s'a putut ceti vi Duminica Tomii".
Pe peretele de miazanoapte: Sf-tul Platon, Teodos Stratilat, Teodor Tiron, Nestor, in fereastra Kir si Joan, Maica Domnului si SI-tul Dimitrie.

nea de mai sus, s'au indreptat in special asupra
acoperisului si turlei. Altele, care sa fi modificat ar-

hitectura, nu s'au fAcut. Asa ca biserica, afara de legatura de fer care o incercuie astazi 4i zugraveala exteriorului in 1933, aratA exact ca in 1771 Aceeasi prispa deschisa gi ornata de patru etalpi, acelasi naos despartit de pronaos printr'un perete de zid sprijinitpe doi stalpi, care lass loc de trecere si doua ferestre, aceeasi proscomidie intrata in zid, aceeasi fereastra in dreptul preostolului, aceleasi ferestre, una mare si una mica pe peretele de miazazi vi doua mari vi una mica pe eel de miazanoapte vi aceeasi scars stramta in interiorul peretelui de rasarit, pe care urci in podul bisericii $i nu numai acestea, Dar si zugraveala interioara a ramas aceeasi. Iata, cum se infatiseaza in amanunt aceastA zugraveala.

5
S

s

P

s s P PPP?
21

Z.5

6

6

1.

8

Straw&
Fig. 1.

Intre acesti sfinti si areal de cerc ce-1 face peretele la partea de contact cu bolta, este un chenar, in care sunt capetele a sapte sfinti (P.) In arcul de

Incepem cu descrierea zugravelii $i a scenelor reprezentate. Zugraveala din altar. Pe bolta Pantocratorul Dumnezeu intr'un chenar cu vase colturi o stea dintr'unul din colturi,ca o raza, pleaca Sit, Duh spre Fecioara, care are Pruncul in brate. Fecioara are in stanga pe Proor. Daniil, David si pe Arh, Mihail si in dreapta pe Proor, Moise, Solomon si pe Arh. Gavril, Urrneaza scena ce reprezinta Jertfa lui Avraam". La proscomidie Mantuitorul
vi

cerc, in mijloc o ferestruica in care sunt zugraviti capetele a doi ingeri, iar arcul propriu zis este impartit in doua panouri si in fiecare panou cite o scena. Invierea" vi Aratarea catre mironosite".

56556SS
S S
S

E

5 5 $

inscriptia Doamne tine.

ti-a rupt vestmantul" vi raspunsul Mantuitorului: ,,Pre acel nebun mi la faptuit Petre"; apoi scena Caderea ingerilor". Urmeaza. Sf-tii Grigorie Decapolitul, Silvestru, Kiril, Atanasie, Ioan Slataust, in fereastra doi ingeri, dupa care urmeaza. Sf-tii
Vasilie, Grigorie Bogoslov, Nicolae, Spiridon pi Mi-

S $

5
S

1SA
Fig. 2.

S

S
S

trofan; la catapeteasma Sf-tii Amon, Roman, $tefan $i Lavrentie. In naos: la tampla Mantuitorul rastignit, in parti Maica Domnului vi Joan Botezatorul, case prooroci, cei doisprezece apostoli stau jos si au in mijlocul for pe Mantuitorul. Dedesubt cele douasprezece icoane praznicale, Icoanele imparatesti dela tampla reprezinta pe: Erarh Nicolae", Make. Domnului cu Pruncul in brate", Mantuitorul" gi Inaltarea Domnului", toate icoane de o provenienta mai noui. Deasupra tamplei, zidul tavanului face un arc de bolta, pe care spre miazanoapte este icoana im-

Peretele de miazazi cuprinde: Arhanghelul Mihail (1), in prima fereastra Sf-tul Hristofor

cap de oaie (2), Trifon (3), Procopie (4), Pantelimon (5), in a doua fereastra Cosma $i Damian (6), Mantuitorul (7), si Sf-tul Gheorghe (8). Se repeta chenarul ca la peretele de miazanoapte gi ferestruica, cu singura deosebire ca arcul de cerc este Impartit in sapte panouri si in fiecare cite o scena ce reprezinta fapte din vieata Mantuirtorului (S). Pe bolta naosului: in centrul boltei Mantuitorul (M), inchis intr'un cerc care la randu-i este frag-

481

mentat prin raze in cinci panouri, in care engin
scene din viea(a Maintuitorului (S. M.). Acest tot

este incadrat inteun chenar de forma patrata. In
cele patru col(uri rgmase libere intre cerc vi patrat bustul celor patru evanghelisti (E.); iar In chenarul susmen(ionat, pe fiecare laturg, capetele

cerc capetele a sapte prooroci (P.); iar in chenarul deschizaturii arcului capetele a cinci cuviosi (C.). In restul arcului de cerc in scena mare Adoratirea Maicii Domnului". Pe restul peretelui o serie de sfinti in mitrime naturall Sf-tul Teodosie (1), Evdoke (2), Atanasie (3), Antonie (4), Eftenie (5).

a sapte sfinti (S.). Acest chenar limiteazg bolta
de pgrtile superioare ale peretilor verticali.

$i Sava (6). Sub Sf-tuI Eftenie icoana impargteasca a Sf-tului Ion Botezatorul" (I, I.). Amin-

FM
5
5

9

00

^eN's
,t

4

2

3
Fig. 5.

S

6

Fig. 3.

Peretele de apus: cgtre naos deasupra locului de trecere din naos in pronaos vi intre cele doua ferestre ate un inger (I.). Chiar deasupra trecerii
un panou in forma de semicerc marginit de un chenar impartit in sapte segmente, in care sunt patru scene din vechiul testament (Sc.) vi busturile a

tita use care duce in pod se gig sub portretul
Sf-tului Sava,

trei sfinti (S.); in panoul propriu zis scena Rg.stignirea" (R.).

Peretele de miazazi: se repetg arcul de cerc Is partea superioarg a peretelui cu acelasi chenar vi cu acelasi numgr de cuviosi (C.) vi prooroci (P.). Restul arcului este impartit In doua panouri, in care sunt reprezentate Buns Vestire" (B. V.) vi

Intrarea in Bisericg" (I, B.). Pe restul peretelui

C

C

C.

C

i

2

6

4

Fig. 4.

Fig. 6.

Acelasi perete vgzut din pronaos: intre locul de trecere vi cele doua ferestre, icoanele impgrAtesti;

Sf-tii Macarie (1), Onufrie (2), fereastra, Sf-ta Ma. ria Egipteanca (3) vi Sf-tul Zosima (4).

Fecioarei Maria" (1) vi Mantuitorului" (2). Se
repetg panoul in semicerc cu chenar numai la deschizatura arcului in care sunt busturile a cinci
sfinti (s.); iar in restul panoului in scena mare

Bolta din pronaos: in centrul boltei inchis intr'un chenar in cerc este Maica Domnului (M, D.). In chenarul mentionat capetele a vase ingeri

Totul inchis Intr'un chenar de forma patrata, in
care chenar pe fiecare latura bustul a sapte sfinti (S.). In colturile ramase libere intre cerc vi patrat, busturile Sf-tului Cuv, Damaschin (S. D.), Iosif (S. I.), Pavelu (S. P.) vi loan Colibasu (S. C.).

este Maica Domnului (M. D.) care sta pe tronul impargtesc inconjuratA de sfinti. In pronaos pe peretele de miazanoapte; in partea superioarg peretele se terming printr'un arc de cerc inchis intr'un chenar. In chenarul arcului de

482

ria

Pe peretele din apus: deasupra usii este ctitoasa cum se gra ei azi din punct de vedere arhitectonic, Deasupra ctitoriei un panou in arc
de cerc, care are un chenar la deschizatura arcului de cerc, in care sunt capetele a cinci sfinti (s.) si

in arcul de cerc propriu zis Fecioara Maria (F.
M.)., In picioare, tine in brate Pruncul. In dreapta si in stanga u5ii ctitorii cu cei cinci copii ai for Erei Stroe (3), si Erita Stana (4) si copii Toma (1), Costatin (2), Stana (5), Ioana (6) si Aka (7). La

(h) le arata scaunul de judecatA (6); tin inger (i), cants din surIA unui animal ce tine in gura un cap de om; cumpana dreptAtii (i), din care un. inger (j), doboara cu lancea pe diavol dintr'unul din talere; preacurvia (k), reprezentatA prin doua perla capul carora veghiaza soane culcate in pat

aceeasi inaltime cu tocul usii, in partea dinspre pronaos, o mina tine in palms mai multi oameni (X).

A AAAAA rinAkAAAA { 2. 3 4 5 6 Y.

Afars in pridvor pe peretele de rasarit deasupra usii, este o firicla (P). in care trebuia ss gasim pisania. In dreapta si in stanga acestei firizi cei
doisprezece apostoli (A.). MaIntuitcorul (M.), Intro

a Le a e.
I

98 a
F

c

Ji
1Z3

'21
Fig. 8.

ei, deasupra locului destinat pisaniei. Dedesubtul acestora, incepand din coltul de miazAnoapte gru -.

diavolul; betia (1) este reprezentata printr'un bude care sta rezAmat toiu strajuit de doi diavoli un om beat. Restul scenelor au pierit odatA cu
reparatiile f 'acute.

Tavanul din pridvor are o bolta centralA si in dreapta 5i in stanga acesteia cite o jumatate de
bolt& cu deschizatura spre bolta centralA. In bolta

centralA, intr'un chenar de cerc este reprezentat Mantuitorul (M.), iar in chenar capetele a vase
ingeri (X).

Fig. 7.

purl izolate care cuprind cuviosi (1), mucenici (2), prooroci(3) 5i apostoli (4), care privesc spre Adam
(5) Si Eva (7), intro care este Scaunul de judecatA" (6). Pe panoul din dreapta usii de intrare

Acest cerc este inchis la randul lui intr'un chenar de forma patrata in care pe fiecare laturl capetele a vase sfinti (s.). In colturile libere dntre cerc 5i patrat capul a cite unui inger (i,). In jumatatea de bolta din . dreapta boltii centrale

este reprezentat iadul si pe panoul din stanga nail este raiul. Raiul este reprezentat prin prooroci (a), apostoli (b), arhierei (c), mucenici (d), cuviosi (e), cele cinci fete nebune (f), Sf-ta Marama (g), Maica Domnului singura sta pe tronul imparatesc

(h), Isus (if, un grup (j), care cuprinde pe Isac
(1), Avram (2), si pe Iacob (3) si cele cinci fete intelepte (k), Scene le ce alcatuesc iadul sunt mai incomplete, deoarece aici peretele a suferit mici reparatii, astfel ca zugraveala lipseste, Iadul este reprezentat printr'o gura mare deschisa a unui balaur (a), din care iasA un eau de foc (m), in care sunt inecati raufAcatorii, pezevenchii, furii, omoratorii etc.; mai este reprezentat Ana si Caiaf a (b),

Fig. 9.

.,Rastignirea Sf. Petru cu capul in jos". (R. S. P.) , §i in jumatatea de bolta din stanga celei centrale Omorirea Sf. Stefan cud pietre" (0, S. $). Des-

cele patru vgnturi (c), un cal se lupti cu un urs (d), trei imparati (e), cu sabia in mans stau pe tronurile for si au in fan pe ovrei" (g), iar Moise

chizatura acestor data jumAtati de bolts este inchisA printr'un chenar in care sunt capetele a sapte
sfinti (S).

483

Pe restul peretelui pridvorului, scene cu subiecte

Astfel la Suseni, Inaltarea Domnului; la Strimbeni, Inaltarea Domnului; Ia Boerecti, Inaltarea Domnului; la Tutulesti, Inaltarea Domnului; la Oclaieni, Inaltarea Domnului si asa mai departe.

in legatura cu facerea parnantului si zamislirea omului de catre Dumnezeu, Ele reprezinta: Cana a despartit Dumnezeu lumina de cintuneric" (1), Cand a facut Dumnezeu pe Adam si Eva" (2), Inselarea lui Adam" (3), Cand a inceput Adam sa munceasca" (4), Eli le" (5) hora a cinci iele, carora le canta patru baieti, o vioara si trei fluere. In dotia locuri zugraveala nu se mai pastreaza (X). Pe exteriorul bisericii, la intrare, hramul bisericii.

In dreapta si in stanga doi sfinti, Pe peretele de
miazazi doisprezece sfinti, pe acel al altarului noun sfinti, si pe cel de miazanoapte doisprezece 6finti, toti redati in marime naturals, Aceasta zugraveala, dupe cum am amintit mai sus, a fost facuta

cu ocazia reparatiilor din 1933; dar care nu s'a
putut pastra in conditiuni bune pane in zilele noastre, azi, deabia in unele locuri clang se mai vad contururile. Astfel se infatiseaza biserica din Galesesti si cum spuneam la inceputul acestei prezentari, cam la fel (cu mici deosebiri), cunt $i celelalte biserici

Vom starui mai mult asupra lui, cand cercetarea va fi terminate si deci materialul mai bogat, Aici n'am facut altceva decat sa schitam o problema. Dar rolul bisericilor in vieata satelor din Darnbovnic nu se rezuma numai la asta. Sau mai bins zis, nu se rezuma numai Ia asta. Biserica in cele mai multe locuri, in care fiecare-$i avea strana lui bcirbaiii pa dreapta, fomeile pA stanga" 2), era §i locul de adunare al obstii celei marl. Aici se investea pomojnicul si ceilalti functionari satesti, dupe un ceremonial bine pus la punct ci aici se faceau iertaciunile", la lasatul secului de branza, obiceiu foarte frecvent in satele noastre si de asemeni ci la curtile domnesti3). Vieata satului vechiu era strans legates de biserica si pentru a ilustra aceasta, n'avem cleat sa mentionam un vechiu obiceiu gatesc, astazi disparut, se pare: stropirea holdelor cu ape sfintlita la
Joia Mare, pentru rodnicia pamantului. Astazi b1 . serica a pastrat obiceiul, dar nu Joi, ci Vineri, de Isvorul Tamaduirii. Iar prin Moldova de Sus, aghiasma care se face pe camp la Isv. Tamaduirii, (Vineri din saptginana luminata), pentru ploaie, se
crede ca are darul de a feri holdele $i de viermi"4).

din plasa. Deosebirile nu arata insa mentalitatea in diferite sate. 0 scena care o gasim la 5 biserici diferite din cinci sate (de exemplu: scena Impartasirii Mariei Egipteanca de care Sf, Zosima ci care dispare la celelalte, facand loc alteia, nu e un lucru tocmai intamplat or. Pentruca dupe cum cultura popoarelor se masoar5. (in mare) dupe diferite specifice, tot aca si cultura satelor. De aici cel putin, lucrurile isi mai au si alta explicatie, care intareste pe cea de sus. Frecventa anumitor scene pe grupe de sate nu se datoreste numai artistului care s'ar putea foarte bine (deci nu exista niciun astfel de caz), sal fi lucrat la toate bisericile din regiunea in care apare scena respective,
ci obctii care dicta, cum sa fie biserica, Pe deasupra artistului constrans sa -$i struneasca fantezia, in-

Este, in orice caz, o sarbatoare rezultata din nevoia adaptarii serviciului divin la interesele vietii agricole. Inainte (inainte de defricerea padurilor) obiceiul nu exista, ci in locul lui se obisnuia ca la Sfantul Gheorghe sa se imparts la biserica fiertura de miel", un indiciu de vieata pastoreasca a regiunii, Si indicii de trecere dela o vieata la alta, dela vieata pastorale la cea agricola, nu le putem urmari numai din sarbatorile bisericesti, ci ci din cladirile bisericilor, Pentruca cine privecte
atent si comparativ, bisericile de pe malul Dambov-

tervenea organizatia sociall a regiunii. Biserica a puteau face mare sau mica, inalta sau scunda, cum to ajuta punga si aveai placerea, dar ea trebuia prin anumite caractere sa se integreze organizatiei sociale comune celor cateva sate, formand impreuna ceea ce in partea locului se numecte obstea de obctii ", $i din aceeasi cauza si hramurile bisericilor trebuiau sa fie Ia fel.

nicului, nu poate sa nu observe cum toate se integreaza felului de vieata care a stapanit o vreme pe aici, urmand foarte indeaproape desvoltarea economics a societatii, transformarile modurilor de productie $i de schimb, diviziunea acestei societati in clase distincte, si aca mai departe. 0 biserica facuta din caramida, va spun cu totul alt ceva, decat una din ostrete, dupe cum arhitectura

2) Rizea Marica 86 ant ci ion To:na 73 ani. 3) Em. Cioran: Calatorla Patriarhulul Macarle..., p. 99. Se pilstreazA chiar un astfel de discurs rostit de Domnu 'Peril Romane§ti In anul 1775, Alex. 1psilante: plecamii genuchile inimilor noastre si cerenni dela stApanu nostru lertaciune de toate cele ce vom fi gre§itu inaintea M. Tale... V. A. Ureche. Memoriu asupra perioadei din Ist. Rom. dela 1774-1786 in An. Ac. sc. Rom. 1st., p. III. + 12 (1893, p. 49-50 extras). 4) Tudor Pamfil: Agrlcultura la Romani (colectia Din vista poporului roman" XVI. Buc. 1913, p. 15.

484

t.
1.4 :V

.. e
:

,..t.

:41
,.

'

0)

V,
'i

tn.
.

V147a,

"%k75.

.

-

XI
0 r.i.
.
til
+.1

.. '.'d :'

.' a

L,

.,...v

.' ,s ),

Biserica din $erbanegti

Biserica din GaTakm§ti (Monument istoric)

..

t

\.0.1

e

.

.p-

too.

" rkr,n

"r

Biserica din Cer§ani-Predmiti

ri

Biserica din Suseni-Strimbeni

Biserica din Ceranii-Bonde§ti (in constructie)

imeia va spune ceva si arhitectura alteia altceva, si o biserica noua altceva decit una veche. Bisericile, asta vrem sa subliniem mai ales, au urmat si ele soarta societatii. Au fost de lemn si cu aleIasi hram, intr'un fragment din vechea organizatie socials, au avut naosul despartit de pronaos printre un perete (Serb. de Sus, Galesesti, Prede.sti, Boeresti si OdAieni), au avut fiecare cite o turla si tot fiecare au avut naosul continuat prin tuna. Iata citeva detalii numai, care le situeaza pe aceeasi treapta. E etapa societatii devalmase. Imigrarile, insa, si capitalismul negustorilor din Pitesti si Costesti, sparge insa, aceasta organizatie socials si imparte societatea in clase chiaburi tO prosti", cum se exprima un document din partea locului. De aici incolo, farce sa intram prea mult in ama-

nunte, si bisericile vor fi altfel. In locul ctitorilor colectivi, vor apare numai cativa ctitori, in locul bisericilor cu o tuna, cele cu doua tune si in be de costumele taranesti, cum se poate vedea pe peretele bisericii din Boeresti, vom gasi ca la Strainbeni, ctitoria lui Enachi Radan si a sotiei sale Ana, un ctitor cu camase pina la genunchi, de culoare alba, vests neagra, cu guler intors (mauve) si nasturf la fel, cismulite ping la jumatatea glesnei, cu margini tot mauve, deasupra cojoc de piele brodat pe poale, la mineci si pe piept cu buchete mari de flori de lAmiita verzi, galbene si rosii si pantaloni albi, stramti pe picior '9. 0 privire insa in tabloul de mai jos, va va da o idee mai completa asupra bisericilor de pe valea
Dimbovnicului.

Ma erial de constructie

Arhltectura
a . 9
+ +
...

*Amid. di

e CU I

rtit tit os pri

Cos prii

osul

2019
(1) (2)
. . . . . .

An 2019
(0)

ii.a

AP
(5)

8
(6)

,*,11:::
(1)

9
(9)

Z3kiki6).1
Min

msaS 902,i
OM

(3)

(8)

(11)

((0)

Serbilnestii de Jos Serbanestil de sus Strambeni Tutulegti
Galegegti
Cergan1

1910 1852

+
7

1:41
1897 1771 1883 1867 1920 1865 7

+

+ + +

Predegti Burdegti
Boeregli Odaieni

+

? ? 7 ?
7

+ + + + + + + +

+
+

+ +
+

+
+ + + +

+
+

?

+ + + + + + +

+ + +
+ +

+
+

+ + +
+

Aici n'am vrut cleat sa schitam o problems si sa aratam felul in care au fost cercetate cele citeva biserici de pe aceasta vale. 'On studiu complet asupra for se va putea face numai dupa ce cercetArile se vor termina si odata cu ele se va
epuiza pe cat posibil si materialul ce ni-1 ofera.

Pans atunci lucrurile raman doar enuntate, iar cititorii cu ideea ca bisericile din plasa Dimbovnic (ca de pretutindeni altfel), au urmat soarta colectivitatii for respective.
N. ECONOMU §i T. AL. STOIANOVICI

UN FUNCTIONAR SATESC: POMOJNICUL"
Nu numai curtile domnesti din Iasi sau Bucuresti s'au bucurat de prerogativele diferitelor ceremonialuri politice si religioase la instalarea Voevo..ik
5) Fige: d-ra Teodora Niculescu.

Ceremonii asemAnAtoare, dar cu mult mai sarace

au existat si in satele noastre. Nescrise insa de
cronicari, necuprinse in condicele de obiceiuri si trecute cu vederea de cAlatorii strain in drum sau

*) In ultimull ihnp, (adica dupa ce articolul fusese cuIes), cautfind In dictionarul lul Tiktin originea gi vechimea cuvantului pomojnic", 1 -am gasit ca datand din secolul XIX, gi Bind de origine ruseasca. Bazat Tina pe actul gAsit do not (Ii pe care-I reproducem mat jos) credem ca e mal de graba un cuvanl de origins bulgareasca, neputand fi dovedita

4E0

turalA

rtit

g.q.g

.11

g

rete osul

8,g'

.

1

g-...g.. g.1.7...

osul clopo

Inane

turla

douA

zidiril

B'n..sl'.. S.,...5..., 6,...,1; ..
dE
II

asupr.

trete I

o tin

Biserica

Anul

,:...-611

..41.4g1

Naosul continuat prin

hu, spre Constantinopol, au ajuns sa se piarda
cu totul, asa ea astazi numai intamplarea to poate pone in fate unui asemenea act. E cazul Dambovnicului.

oranda, cu Coate ca el (alesul) sa prekcea di nu
urea gi cater sa s' ascunda, dupii obiceiu' al vechi. Da not nu -1 slabiam 1-1 duceam in altar unde -1

rata de pada cum se alegea aici pomojnicul",
Domnul sau Voevodul revocabil at satului. Ceremonia e interesanta nu numai pentruca e veche *i astazi disparuta cu desavarsire, ci si pentruca in

sfinfea popa, iar noi strigam dd trei on vrednic
este".

Ceremonia este interesanta, nu atat ca e taraneasca iar astazi disparuta cu desavarsire, cum
observam si mai sus, ci qi pentru faptul ca asa se obisnuia si la curtile domnesti. rata, de piida, cum povesteste Paul din Alep ca s'a facut alegerea lui Constantin Basarab Carnul, urmasul lui Matei Basarab: Crainicul strigand poporul, toll locuitorii se adunci la curie, primind in unanimitate alegerea lui Constantin, carele se sperie de aceasta noutate 0 se ascunse, dar fu visit cu toata frica sa ;1 scos inaintea poporului". Mitropolitul it sfinteste, iar noi strigam de trei on vrednic este" 1). Cred ca nu mai e nevoie sa arat cat de mult se
aseamana cele dotia. ceremonii.

unele parti e asemanatoare cu cea dela curiae
domnesti.

Nu vom gasi fireste pe skemni-agasi" (reprezentantul sultanului) intrand cu alai in salt, nici marele sobor at preotilor si episcopilor cantand intr'un icon r6v, AssnOrt.v zai it:Zs/Act tp..611 xOpte,
cp5Xxre, etc 1t0XXci

luu, Minora" (pe stapanul

arhereul nostru, Doamne, 11 pazeste intru multi ani)

$i nici 7:0),046:0v", imnul care la curiae domamintea prezenta eases imperiale bizantine la vechile slujbe bisericesti. Nimic din toate acestea. In schimb, pomojnicul satului Suseni, si ca el tati pomojnicii viii, se bucurau la instalarea
Basil

in funotiune de un oarecare ceremonial. Poate acelasi cu care in veacul al XIII-lea se numeau nouii Voevozi sau Knezi. spun informaCu pomojnicul era mai latti torul Rizea Marica de 86 de ani fi o clasa §i ju-

matate invatata pa nasip" cu Inca alts cinci far tali" la scoala carindatului" Ghita Boerescu.
Atunci sa sfrangeau toji oamenii din hotar fi dupii

Si acesta nu este singurul caz. Alegerea lui Constantin Brancoveanul de catre boierii cei marl ;i al doilea care se intamplase in Bucure;ti" nu difera deice de aceasta, deli situatia politica era complet schimbata. Dupa ce alesul se preface ca nu vrea sa primeasca noua demnitate *i se ascunde, boierii fl gasesc *i tarasc cu
forta.

$i-1 luara de maini 0-1 impingea din spate",
spun cronica lui Radu Popescu 2), martor al evenimentelor.

ce chibzuiau bine la slat pa cin' sa puie, sa duceau cu tofii la biserica, in ob;te, unde era femeile fi popa p1 spuneau: P' asta-1 vrem parinte. Sa ni -i sfinjefti pomojnic". $i popa-1 sfinfea c'aor era

Astea bineinteles inainte de epoca amestecului turcesc in alegerea domnilor, and cermonialul se

complica cu un prolocol turcesc desfasurat la

la aceasta data o puternica influentd ruseasca In Tara Romaneased. Acestea insd ne privesc pe noi mai putin sl mai mutt pe filologi. Asa ca nu insistam. Si acum actul:
1. Ca sd se tie cd am lasat diata mea cd bolnavindu-md ft sparl(Ondu-md de moarte, am lasat dlata la vremea m11(i) de toate cafe am ale cas(e)s, caldarea, plugul fi a(te mdruntae ale easel, toate cdte ar fi, toate le las lul Ion. .51 vltele cafe sd(n)tu le las tot lu! Ion. 41 I-am dat pacatlle mete asizpra lui ca sd po(a)rte grija ,ci sd-m(i) facd pomenire, adec(d) cloud sari(n)dare ft sd-m(i) fac(a) soro(a)cile fi set -m(1) fac(d) o punte ft sd fac(d) §t o fdrttan(d). tar pentru

tar fecloril mid iar las cu sufletul sd nu s'atIngd de flu mien Ion cif eu le-am dat partea for cd U s'au facut diata. las cu sufletul mieu pentru noru-mea Badea fl pentru nepotd-mieu Ivan sd nu sd mai atIngd salt sd (s)'apuce cu judecald de copll mlel, cd eu ! -am dat loaf d partea. Eu cu prlof1(1) it meg(l)e§i(1) den Jur. .51 partea coptlutui (ce) taste toed la toate cafe le am dd la Radu ce-au lost fi pomojnIc acestut sat, tot lul le las. Drept car(e) am scris masa 1-am dat. diata mea ft am pus ft deftlle impreund cu toil, car(e) sd chlamd pecell, ca sd creazd. tar car(e) s'ar scula peste diala mea sd fie afurisit de 318 sfintl parintt dela NIchila .21 partea ji lacttinta sd a(l)bd (a in toe cu ludo fl afurtsltu Arlie. .51 candu s'au flicut aceastd dlata au lost mull! oament laid.
qr am scris eu popa lordache duhovnic cu zlsa fi invalatura tut Mof GlIgore.`

Iscallturtle.

7217 (1709).

Originalul, in romfineste, pe hurtle, are lungimea hartlei de 26 cm, latimea 18,3 cm, iar lungimea textului care cuprinde 26 de randuri de 15,4 cm. Mosul Origore care Iasi aceasta diatA flului sau Ion, e dupd cite am putut stabil! unul din strAmosil actualulul preot din $erbanetti, Origorescu. Fiul acestuia, arc un bdiat Grigore, care se face preot. 51 dela el, timp de noun generatii cute un bdiat din aceasta familie a devenit preot. 1) Calatorlile Patriarhului Macarie de Antiohia in Wile routine. Trad. de Emilia Cioran, Buc. 1900, pag 111. 2) Magazinul !stork V pp. 93 95.

486

curtile sultanilor 3). In epoca de care vorbim insa, ceremoniile dela curtea domneasca se asemanau foarte mult cu cele taranesti la alegerea conducatorilor for temporari. Deosebirile sunt numai de fast, de costume, de figuratie si de elemente turcesti aduse odata cif amestecul for la numirile Domnilor din tarile noastre: sangeacul, cabanita, caftanul, cuca, tuiurile sl calul tablabasa 4). Actul in sine ramane acelasi. Aceeasi impotrivire, nazurr, cum spune un alt informator (Ion Dinescu), aceeasi participare a omului lui Dumnezeu" (Gh. Andrei de 86 de ani) si aceeasi participare a obstei care striga toti vom, tofi pohtim" 9. Cum se facea adunarea poporului la curte pentru a confirma alegerea Domnului, am vazut din pasagiul reprodus din Paul de Alep. La Suseni se faces la fel. Cand vechiul pomojnic era demis sau snort, cei

nia din biserica lua sfarsit si urma cea din camp,

pd urma plecam cu tofi in camp la tufanul cu
icoanci

acolo-i dam &Val fi ziceam:

Vezi sd

nu festelesti &gal"), ca punem pa altul. So to
porji bine ;i sa triiiesti"14), Batul acesta ne boil" si Inuit cat omul" cum spume Rizea Marica nu era numai insemnul puterii pomojnicului, ci totdeodata si catastiful sau condica lui de activitate. Pe el insemna toate. $i cu akit era mai kilos pornojnicul spune acelasi informator cu cat avea mai multe Eagle pa bal. Asia sir chema ca nu-I purtase degeaba". Pe el se putea descifra intreaga activitate zi de zi si ceas de ceas. Ccind vreai, luai beiful si to uitai. $i ftiai toate limpede, cum vezi pietrele pa fundul apei cand

patru pristavi" ai satului oameni buni de gura'
cum ii caacterizeaza. acelasi Rizea Marica, ieseau pe hotar si faceau strigare peste sat". Locuittorii

apa e limpede fi linistite . Aki, in camp, dupa. darea batului", un feI de buzdugan domnesc cu care pomojnicul avea 4; dreptul sa bald""), urma partea cea mai interesanta a ceremonies: darea legeittzrilor cu tocmealei. Fixarea cu alte ctuvinte a drepturilar datoriilor.

care aflau astfel de ce e vorba, sei strcingeau la slat", nude barbatii fi mai mars fi mai mici" (mai precis cei dela 20 de ani in sus, diva acelasi informator 6), hotarau pe noul pomojnic prin vot
personal, verbal si universal 7). Obiectiile, daca si

In urma -i dam legclturile cu tocmeald fi ne risipeam care pa la slat, care pd unde uroia 17). Darea legaturilor cu tocmeall nu e ceva neobisnuit,

ate erau de facut se faceau atunci, tog Hind
da laid" 8), obstea putand judeca astfel claca ele au sau nu vreun temei, marile hotariri neputand fi luate decal de ea." Dacdi aveai ceva da zis, aped ziceai atunci, nu peste un leaf" (Rizea Marica). Daca nimeni n'avea nimic de spus, atunci alaiul pornea spre biserica unde spuneau ceea ce am
reprodus si mai sus (P' Asta -1 vrem parinte, sa ni-I sfintesti pomojnic"), dupa care urma slujba investirii, Barbatii, impreuna cu preotul si noul ales intrau in biserica unde ultimii doi ocoleau prestolul in sunetul imnului hallo: deinfuieffe"9), cantat

Ea a existat si la vecinii nostril") si a existat si la curdle domnesti, lata ce spune in aceasta privinta cranica tarn vorbind despre Alexandru contimporanul lui Radu Leon din Tara IliayS
ce nemultumea Cara. Si au statut cu (ofii dupd alesul domnului nou. Strigd cu tojii. Sd ne hie Domn Lupul Vasilie Vornicul, insa ii da fi legeituri cu tocmealii". E ceva analog cu ,,promisiurtea ducala" dela VeRomaneasca

netia.

Domnul dadea /evituri cu tocmealii de ce va lua den fare, obstea avind dreptul sa primeawl
sau sa refuze propunerile Voevodului, Sau havers.

de toti cei de fats de tremura catapeteasma fi
sfinfii pa pcirefi" 10), apol se cetea molifta, se cants

$i e ceea ce se intampla chiar in cazul de fats.
Ne convenindu-i ceea ce-i se dadea, Vasile Lupul refuza domnia, si cand vine insfarsit Domn, vine

Milueste-ne pre not Dumnezeule..."11) si se striga de trei on vrednic este" 12). Cu acestea, ceremo-

8) D. Cantemir : Descrierea Moldovei, ed. Adamescu, pp. 52-63, §I Istoria Imperiului Otoman, trad. de Dr. Jos. Bodo§ Buc. 1876, pp. 276-279 nota 43, pag 49 nota 11, pag. 163 nota 1, pag. 323 nota 6 etc, etc. 4) C. C. Giurescu: Istoria Romanilor, vol. II, part. I Buc. 1937 pp. 353-357, D. Cantemir : Descrierea Moldovel ed. Adamescu pag. 67; Dan Simionescu: Literatura romaneascA de ceremonial Buc. 1939, pp. 83 §I 272. 5) Magazinul Istorfc. Cronica lui Radu Popescu. Trebula sA fl devalma§, BA al p5 ()On 20 dA l'aturi ". 7) Ridicai maim 0-stood to ace14. 8) Dumitrache Lupu din Ceau§e§tl, 84 de aid, fort cantare) bisericesc. 9) Rizea Marica. 10) Idem. 11) Idem. 14) Idem. 13) Pentru frecventa expresiel, vezi i)f H. H. Stahl: Contribulli la problema aza§lei satului Nerej; Arhiva pentru pump si reforma sociala. vol. IV, an 8 (1929) p. 582. 14) Rizea Marica. 14). Idem. 19 Ion Dinescu. 40 de ant cantarel bisericesc in Certrani. Stie acestea dela pArintele Rizea care in 1907 avea 86 de ani. 11) Andrei Gheorghe 86 de anl. 0) Arhiva IstoricA IV p. 76. Privilegiul asupra cnezatelor din Dwernic lit din Polana, dat lui Luca §1 lui Petru Tarnowskl In 1553.

sti

9

487

dela Constantinopol, nu prin voia tariff, ceea ce-i cu tottil altceva. In vechime insa si in sate nu se facea

nimic faxa voia obstei, a lacuitorilor". Era ceva de neconceput, Ceva saoru peste care nu se putea

dreptate nai mai jos iscalifi: Eu Radu sin Tanase; cu Preda; eu Ion sin Radu; eu Stefan Toma. Si-am scris eu Popa Radu. dupa zisa pi spusa dumnealor
celor mai sus isceiliti.
10 ghenar 1848.

trece, Erau lucruri vechi pe care nu le puteai
echimba dupit pofta, lucruri de mai mullte on secu-

lare, intrate in obicinuinte". Si data asa se obicinuia", oricat de bun& ar fti fost inovatia, nu prindea. Nu se obicinuia". Nu
apucase nimeni asa, Si atunci Cara reaction,a, une-

Drepturile si datoriile erau dupa cum se vede
fixate dela inceput, dolt fiind da tater 93), pomojnicul putand refuza sau primi cele ce i se ofereau.

ori mai domol, dar de cele mai multe on violent. Si e edificator de altfel cazul lui Stefan Lacusta care e Vaal" pentruca se purta ca un turc", nesocotind legile WO,

Darea legaturilor en tozmeala" era deci tot atat de importanta, data nu chiar mai importanta decat insasi functiunea, Aici nu mai exista niciun fel de ceremonie cu codeli si cu tocmeli. Totul se spunea raspicat si pe feta, Si ziceam atunci: Asta sei fie a ta, cat to -i purta bine, fi asta fi asfa. Si Inca ,ci zile de lucru it? facem; iar to sa'
fact ce-ti spunem. In urmei-i darn pa rand dupa obi-

cei. Tinere mopteneascei ii darn, zile de lucru ii darn, fi dijmei din toate una pa zece""),

Duca vroia primia, data nu, nimeni nu-I silea ;i not alegeam altu124). Vreun refuz Ina n'a vazut si nici n'a pomenit nimeni. Dar stiu toti ca afa era obiceiu din beitreinr 25). Silo' 29), cum se exprima tin alt informator nu exista. Nimeni nu to putea oblige sa primesti si nu erai niciodata obligat sa primesti. Totul se Wee de burial vole toll fiind da fats" pentru a consimti. Rezulta insa din aceasta un lucru pe care e bine sa-1 relevam inainte de a trece mai departe. Ceremonia alegerii pomojnicului se compnnea dupa cum am vazut din doua parti bine differen-

tiate: una religioasa si alta laica, dintre care a
doua predomina. Trebuia inainte de toate sa fie o proclamatie a populatiei si numai clupa aceea cea diving. Vorbim bine inteles de epoca de acum 7080 de ani. Cum va fi fost mai inainte e si mai grew de spits si nu e nioi locul aici. Dar mari deosebiri desigur ca n'au e-xistat. Ceremonia religioasa era deci pe langa participarea omului lui Dumnezeu" si desigur si a divinitatii insasi la alegerea functionarului respectiv

Pentru aceasta el era obligat ca impreuna cu deputatia" sa ingrijeasca de irapartirea pamantului in tarlale", cu hatarirea tinerilor mostenesti", (pentru vreo treabci osebitcr, Ion Georgescu), cu paza hotarelor, cu strangerea cislei, cu executarea pedepselor si cu reprezentarea satului cand nevoia o cerea in obstea de obste") sau de vale, Toate aeestea nu trebuia bine inteles sa le faca singur, ci s& aib& numai grije ca functionarii ce-i erau afiliati sa execute insarcinarile si sa dea ordinele necesare. In seama lui erau toate. Da nu trebuia sa le facci singur. Trebuia doar sa privegheze ;i sa 'ndrume ca om mai beitrein ,sI mai da
slat cum era" P1).

si un juramant al intr'adevar toll au volt si au
pohtilt", dar numai atitta timp cat pomojnicul isi
va face datoria, obstea cum am vazut rezervandu-si oricand dreptul de a-1 inlocui cu un altul mai po-

Sau dupa alt informator 22) El feicea toate". Si pentru a vedea in ce consta aceste toate", n'avem decat sa mentionam un act din 1848 in care mai multi sateni se plang pomojnicului ea de Boboteaza preotul n'a trecut si pe la ei cu icoana.
"Cu multa plecciciune pi jale in suflete scriem dumitale cinstit pomojnice precum sa ai f tire ca de Skinta scirbeitoare a botezului Domnului, pe la not nu s'a abeitut sfintia sa priotu Ion cu sfintele icoane drept care mullet' jale ne-au feicut. Scriem qi cerem

trivit nevoilor ei. Si puterea aceasta a obstei" pe care vrem s'o subliniem cu deosebire aici, nu e specifics numai satului ci si tarii. 'at& cum inchipuie Ureche asezarea in scaun a lui Stefan eel Mare si odata cu el tot poporul care traia aceasta alegere nu numai in amintire ci si in practica, on de cate on isi alegeau Knezii si divanurile lor satesti,

Stefan Vodci au strans boiarii fi mari ,Si MiCi fi alter' curte meiruntil, impreunei cu Teoctist Mitropolitul ft cu multi calugari, la Direptate, ;i i-au in-

trebat pre to ti: este in voia tuturor sa le fie Domn? Atunci toff, cu un glas, au strigat: In multi ani dela

19) Rizea Marica. 20) Asupra acestei chestiuni vom reveni mai pe larg intr'un alt articol. 21) Ion Georgescu. 22) Ille DrAgan 74 de ani Catanele. 23) Dumitrache Lupu. 24) Rizea Marica. 23) Rizea MarIca, Ion Qeorgescu, Stan Stefan. 16) Ion Toma 73 de ant. $erbAne§ti.

488

Dumnezeu sa domnesti! $i cu voia tuturor I-au rddicat Domn i 1 -au pondizuit de Domn Teoctist Mi-

tropolitul. $i de acolo au luat Stefan Vocki schiptrul fdrii Moldovei $i au mers la Scaunul domnesc, la Suceava".

Asa ca nici pomojnicul nu le putea fi un strain. Trebuia sit' fie unul d'al nostru, sa-1 cunoastem sa ne cunoasca" spune informatorul Ion Dinescu.

Un bastinas, nu un strain care n'ar fi avut comun cu satul decat limba
cabilitatii
gi

Asemeni dupa moartea lui Stefan eel Mare cu
voia tuturor locuitorilor au radical Domn pre Bogdan Vodcr.

portul.

Un alt caracter care i se adauga e eel al revogi neereditatii functiunii. Pomojnic putea fi ales oricine, daca indeplinea bine inteles conditiile expuse mai sus, numai prin

$i mai departe, murind Stefan cel Tanar, fiul lui Bogdan, boieri gi fara dupa moartea lui Stefan Voclii cel Teindr, s'au strans si s'au sfaluit pre tine -si vor alege sd le hie Domn".

La moartea lui Rares toatii Para au radical
Domn pre Iliac Voda"; iar cand acesta se turceste

simple dorinta a obstei. Ne picked dumneata?
Pe dumneata te puneam. Supdrare nu era. Maine putea vent randul oricui. Ziceam: Ma cutare, sit ne

boierii i Ickuitorii /aril' pun in loc pe Stefan,
fraitele renegartului 21.

Pretutindeni deci aceeasi participare a lacuitorilor", a tariff", cu momentele pe care le-am vazut si in Suseni-Arges. Proclamarea din partea obstei, ceremonia religioasa gi-apoi darea legaturilor cu tocmeara, despre care am mai avut prilejul sä vorbim

fii tu pomojnic. Uite not socotim aid ca tu esti bun de pomojnic. $i-1 puneam. Se impotrivea el, dar
pond la urm'o brodeam" 20).

0 deplina libertate deci de alegere, in care preferatul putea fi oricine, indiferent de familie gi avere. Set' fi lost oricum, clacci eral om des slat si treabci te puneam. Daces nu, nu S0). $1 poate acea-

Mai intai de toate insa sfatul

gi

apoi oelelalte,

Dar sa ne 'ntoarcem in satul nostru, Am vazut parka acum modul in care se alegea
pomojnicul gi

Sta putere suverana a obstii care arata ca nimic nu exista paste $i in afar& de ea, s'a impus gi atunci cand Voevodul a aparut in curtea lui din
munti (printr'un proces analog), ca imputernicitul tarii gi lui, dovedind astfel ca nu este o plare sau o formula copiata dupa nu stiu care diplomatka strains, aparitia in documents a formulei destul de cunoscute: $i Inca dupci moartea domniei mele, pe tine va alege Dumnezeu sit fie Domnul Torii Romcinesti, sau din rudele domniei mele, sau once Domn in Scaunul domniei mele inea sa innoiasca si sa cinsteascli acest hrisov al
domniei mele..."32). E acelasi sentiment, efemer,
aceeasi

etapele prin care trecea pans la

luarea efectiva a functiunii, Ramane s5.-i vedem caracterul si modul cum iii indeplinea functiunea, In ceea ce priveste caracterul lui avem mai multe marturii sintetizate foarte bine de acelasi Rizea Marica.

Trebuia sa fie om des sfat, batran
biistinag".

pi

Sa fie adica intelept, s& alba o mare experienta de vieata grin varsta lui inaintarta si sa fie si bastinas, coboriltor din una din spitele

constiinta

do

de neam ale satului. Un descendent din mosi". E ceva analog cu conditia ce incepe a se cere dela un timp alesilor la tron, sa fie os domnesc" Sa alba cu alte cuvinte lacuitorii" garantii ca e bastinas si nu un venetic mostenit acestei tart" 28), prin diferite mijloace, dintre care eel
mai frecvent al cumpararilor si incuscririlor. $i cat de mult au limit Dambovnicenii la lucrul acesta ne-o spun cumetriile for care niciodata n'au

Puterea to ca simplu individ nu poate exista decat in functie de ceata. Total e obste cum spune acelasi informator. Cand vream sa fac ceva, intrebam i pa ceilalli. Sa fac oameni buni sau sa nu fac? $i clacci ziceau et nu, nu !deem nimic. Ne skill:tam unit cu alrii, cum ne sfatuim acu cu nevasta yi copil sau cite neamuri. Omul nu e de capul

lui. Ca dacd face o pacoste, n'o trage numai el.
Mai are si frati, si copil, gt nevastii,
vecinf' 32),

trecut de-o limits bine definita, in chiar lungul
vaii.

0 intreaga lume fata de care e raspunzator in once moment, pentru once gest al sail. Faci a'a,

2/) Cronlca 1u1 pseudo Nicolae Costin. 19) Un act din 1666 spune a post. C. Cantacuzino,casAtorit cu filca lui Radu *erban s'a mostenit acestei tart" C. (3iurescu: Despre boleri, pag. 120. 29) Andrei Gheorghe. 30) Rizea Marica. 39 P. P

Panaitescu: Documentele Tariff roma:le:01 vol. 1. pag. 46. act.

7.

22) FlsA comunicatA de echipierul D. Repidon.

489

nu pentrucA asa vrei, ci Iiindcs asa trebue. E sentimentul raspunderii ooleotive intArit si mentinut de-a-lungul timpurilor prin obicinuinti" si prin acel sistem economic al cislelor. $i nu numai atilt, Dar din cauza aceleiasi constiinte de famine eateascA omul e liber sa -1 si injure pe celalalt, Iata ce crede in aceasta privinta sAteanul ron Toma, de 73 de ani, WA carte si cu 20 de pogoane de pa-

SA ne intoarcem insA de unde am plecat. Am vazut pans acum felul in care se alegea pomojnicul, caracterul lui si atributiile la care spu-

neam ca era secondat de un intreg divan stttesc, Depuitatia" aceasta a satului, cum singura se
intititleaza in documente, nu e altceva decat obstea insAsi, comprimata in saliva functionari eligibili si
revocabili,

mint: ,,Injur, ca del... d'aia stint dintr'un sat cu
ei" 83). Sau altul, Ilie Sandu Dragan, de 77 de ant, din Gliganu-de-Sus: Dacd nu i-oi injura pe ei, pa cin'sd 'njur? Pd dumneata? Dumneata nu esti din. tr'un sat cu mine. Esti din altil parte. li injur pa el cd-s de-aici d'ai nostri. Altiel crezi ca i -au in-

a caror putere nu era prevazutA in

nicio lege scrisA, dar rtraia vie in constiintele oame-

nilor si era destul pentru a fi o lege. Ea, ca sa
facem o nova comparatie cu situatia dela curtile voevodale, nu e altceva decat soborul tarii"33),

(si e de remarcat ca acelasi nume de sobor" it
gasim si la Oarja), toata tare 36), tot sfatul Pair 37), sau seimul" tarii38), din documente. DupA cum Voevodul isi avea curtea sa, tot a§a si pomojnicul. Iarta cum stie Rizea Marica si ca el

jura? Da ce sa injur pa striiini? Ei sant de alto lege. Tot rumemi d'ai nostri, da da alto lege. lei
ara pii alte locuri".

Se vede limpede din aceasta marturie caracterul

de famine sufleteascA al satului, in care propozitia ,,iei ara pi alte locuri" nu e ceva got, lipsit de sens, ci o intreaga realitate. A ara pe alte
loouri inseamna a fi Strain de sat, a nu avea nimic

comun cu lacuitorii da bastina" si ne avand nimic comun cu ei in afara de limbs si straie" nu aveai nici drepturi. HotAririle, cum am vazut si pans acum, si dupa cum se poate vedea foarte bine si din informaitia de mai jos, nu puteau ft duate decat de toll locuitorii saltului, de toti tali erau pe aceleasi locuri. Claud era ceva da pus la
tale, ne adunam toll din hotar in hotar fi vorbeam: laid, io asta zic sa lacem si asta fi asta. Apoi mai zicea unul una, altul alto, tci sand ne brodeam toji
la o pcirere, aia o feiceam"34),

altii, ca era alcatuita deputatia: Pcii, era mai int& pasnicul, dl de mcisura tarlalele; parccilahvl cu traistd ;i belt... Umbla ass ca set' aibd unde pune banii. Pei bill insemna doar cat ai dat. Ca si pasnicul. $i el avea bill. Al lui era verde. Al pasnicului root. Banul, tot cu bat fi el, verde, pa el insemna gloabele"; postelnicii; logofatul, al del
si

scria actele, pristavii, oameni buni dil gurei; fi streijarii ai del to bdgau la butuc ;i pdzeau ceimpul" 39)

Un divan in toata regula, in care fiecare isi avea atributia lui bine stabilita. Until sa masoare Carina (pasnicul), altul sa incaseze birurile (paredlabul), al/0i sa ingrijeasca de biserica (postelnicii), altul sa sorie actele (logofatul, functie data de cele mai mutte on preotului ca singer stiutor de carte)

AstAzi puterea obstii nu mai supravietuieste decat fragmentar, prin asa numitele contilii" (de administratie) ale elesteelor, padurilor si izlazurilor si prin asociatiile de munca in comun: caprAriile si pogonociul, Dar cat de puternica era in trecut,

stau marturie cele ce s'au spus papa acum si de asemeni cateva dansuri, si pomostiturile de case, prilej de sarbatoare astAzi ca si alts data, din care se va putea descifra (cu truda desigur), multe lucruri interesante pentru organizatia socials si economics a poporului nostru.

si asa mai depante, Asta e situatia la Suseni. La Oarja, tuturor acestora li se mai adauga un functionar nou, pe care-nu d -am gasit in aka parte: vataselul, In ce consta functiunea lui nu stim prea precis. Se pare insa, dupa datele ce le avem 40) ca singura lui insarcinare era de a vesti intrunirile obstei si ca era specific Oarjei. Daca va mai fi avut si alte insarcinari, amine
de vazut. Deputatia Irma astfel formats era insarcinata cu

admimistrarea satului, toti ceilalti trebuind sa se

33) Rizea Marica. 34) Uricarul V, pp. 340-1. Act din 1639 dela Mate' Basarab. 55) Magazinul Istoric. I. pag. 131 ci urm Act din 1669 dela Radu Leon. 39 Ibidem. 37) Damian P. Bogdan : Acte Moldovene§ti dinainte de tcfan cel Mare, pag.35, act. 6,

38) Pentru a face o noun analogie cu situatia dela curtile domnilor, vezi editia publicatA de P. P. Panaitescu.
Miron Costin, Istorla in versuri polone, despre Moldova §1 Tara RomAneasca (1684) Buc. 1929 (extras din Anal. Acad. Rom. Mem. Sec. 1st. Seria 1 III, Tom. X, Mem. 7) pag. 114-121. Logofatul cel mare purta un baston cu os vApsit in galben auriu", Marti vornici "baston cu impletiturA de our pe fond albastru ". Hatmanul, baston ro§u impletit cu our ". Postelnicul nbaston acoperit peste tot cu argint", etc. D. Cantemir: Descrierea Moldovei pag. 78-80. 00) Ille Dragan, 74 de ani : 1a, vestea §I el soborurile". 40) Dumitrache Lupu.

490

supuna hotaririlor ei. Noi i-alegeam f i not i-ascultam. Altfel de ce i-am fi pus?" 41). Ea redacta prin funotionarii ei aetele de vanzare, cumparare, zestre $i chiar pe cele de stare civila, uncle toata deputatia figureaza cu tiitlurile ei: pomojnic, postelnic, parcalab, pasnic, logofat, si aka mai departe; ea administra elesteele, si paclurile si tot ea va seGonda atunci cand prin imigrare satul n'a mai corespuns cetei si Statul a inceput a se organize pe baze centraliste, distrugand Coate maruntele orga-

importante de masuri, onomastics 5i veche orga nizatie sociala si o lista a tuturor deputatiitor',

ce-au luat parte la aceasta hotarnicie.
Deducem in mod logic ca, din moment ce existau aceste deputatil satesti, pe care le-am vazut ca orgene a executarii puterii pomojnicului, nu se poate sa fi lipsit tocmai cel care era raspunzator de toate faptele lor, E totusi un indiciu, deductiv de sigur, de existenta pomojnicului intr'o epoca mult mai
inaintata,

nizatii locale, pe functionarii domnier: starostii,
administratorii de plasa, primarii, consilierii comunali, notarii, secretarii, care vor lua din mainile lor treburile
privighitorii, zapcii, prefectii,

Cauza aparitiei lui? E de sigur o intrebare is
care !rise' nu putem raspunde, decal cu rezerve pi
presupuneri.

obstesti, de care ei se ocupau inainte din proprie initiative si pe baza unei vechi traditii. Astazi, aceasta organizatie sociala nu se mai pastreaza, dupa cum am aratat pi mai sus, decat prin conditiile" de administratie ale averii valmase a satului: padurea, elesteele 5i izlazurile, Dar cat de puternica era in trecut, am vazut din
cele expuse pane: acum asupra pomojnicului 5i drvanului sau, despre care am vazut cum se alege, ce atributii avea, veniturile $i caracterud sau.

Nu se pot spune lucruri definitive dupa ce s'a cercetat pentru aceasta chestiune aproximativ 39 de sate 42), dintr'o singura regiune. Ar trebui cercetari in mult mai multe regiuni pi in mull mai
rnuite sate.

Pant atunci lucrurile nu pot fi cleat presupunen 5i probleme. vorbimbine inteles de In ceea ce ne priveste, pomojnic in general, nu numai de cel din Dambovnic sau mai bine zis din partea de Dambovnic cercetata credem ca aparitia lui trebue puss in,

In ceea ce priveste vechimea lui, lucrurile sunt mai nesigure. Sau mai bine zis, mai ptrtin precise,

legatura cu trecerea vechilor coaducatori atesti, Knezi sau Juzi, din reprezentaati de obsti, la sta-

Prima mentiune despre el o gasim intr'o diata din 1709: pi toate cafe le am dela Radu ce-au lost pi pomojnic acestui sat, tot lui le las, drept care am scris diata mea f I am pus ci deftile impreund cu tofi, care sit cheamd peceti, ca sit creazti". Urmeaza obisnuita incheiere cu blestemul celor 318 sfirnti dela Nikeia 5i iscaliturile. E prima mentiune in care ins& functiunea de pomojnic apare de mutt constituita. Ca va fi fost mai veche cu un an, cu zece, o suit, sau mai multe sute de ani inairttea datei din document, n'am putea spune precis. Credem totusi, bazarti pe un alit act gasit aici (in copie numai), ca aparitia lui e mult anterioara. E vorba de-o ocolnita din 7040 (1532), Iunie, 6, imprumutata de locuitorii din Tutulesti celor din Serbanesti, in 1873, funk 21, and intenheaza proces la Tribunalul Arges contra mostenilor Cacaleten, $i stapanirii lor. Ocolnita, care nu e altceva decal

pani de obsti. Faza de aparitie a boeriei romanesti, Pentrucii si aid vreau sa fac o nova digresiune trebue sa se inteleaga odata pentru
totdeauna, ca boerii n'au venit de nicaiern, ci s'au ridicat de aici, din mijlocul celor pe care-i repre. zenta, din cauze economice bine stabilite, Si ca boierii n'au venit de nicaieri, ci s'au ftcut singuri sta'panii celor care-i alesese, se poate da ca titlu de curiozitate, o constatare pe care o yeti gasi foarte interesanta. Cartografiind toate daniile pe care primii voevozi le-au facut boierilor lor, s'a observat ea niciuna nu iese dintr'o regiune bine delimitate, si mai

mult, pentru boierii mai mici, niciuna nu trece
de valea pe care era situat satul boierului, primul
pe care-1 primeste in der, deck* nu cumva I-a mostenit dela tatal sau. Cazul dui Cristian, Nan, Dolh,

stapan mai intai al satului Dolhesti. apoi al altora din imprejurimi, al lui Mihu, Petre Vartic, Bog-

dan si altii.
Abuzul de putere contribue gi el la aparitia boeriei. Voiui cita un singur fapt: cazul Voevodului La-

o hotarnicie fart bairtuiala" pe obsti pe obsti"
a averii valmase a vaii, cuprinde printre alte date

41) Pentru aceasta problemA s'au cercetat satele: Suseni, Vornicept, Burde§ti, Cercani, Strambeni, Boerelti, Mogo§ari, $tefane§ti, Tutulelti, GAIA§e§ti, Kirite§ti, PAdureni, OdAenl, Rociu, Afuzani, Vipard, Tiganei, Gae§ti, Oarja, LAceni, StAnislAve¢ti, Belegani, Catanele, Ceau§e§ti, BerbAne§ti, Gruiu, Cirem Sili§tea ¢i Deagurile. 42) St. Mete§: Con'tributil noun la Voevozil romAni din Ardeal ¢i partile ungure§ti. Cluj, 1922, pag. 2.

491

dislau care, in 1493, prezinta scrisori ca dovadA cA

Acura ar mai fi ceva de spus asupra cetremunialului ce se obisnuia la moartea pomojnicului In ilscaun" si asupra imbra'camintei lui. Nu vom gasi muzicile militare cu trompete inf undate, care scot sunete lugubre, nici trupe cu steagurile si anmele plecate si nici caii care lAcrameazA din cauza zemei de ceapa: stoarsa in ochi

demnitatea de Voevod ce-o are el si fratii sAi in Craina (Maramures), e in baza dreptului de mostenire. Sustinerile lui sunt un fals desigur, pen trucA poporul protesteazA, spunand cA la ei demnitatea de Voevod nu s'a mostenit niciodatA, fiindca ei din timpuri foarte vechi $i -au ales voevozii for 43),

asa cum descrie Cantemir ca se faceau inmormantarile domnilor morti in scaun44). Ceremonia se aseamanA cu a oricArui 'Aran chiabur de astazi. Spalarea, asezarea pe nasalie, legarea pkioarelor, punerea banilor in buzunar pentru plata vamilor
vazduhului si pe urma tot felul de practici magice si curioase, studiate de un alt coleg al meu.

Nu putem stArui mai mult asupra acestui lucru, subiectul de fall fiind cu ttotul altul, dar e lucru sigur el boeri nu erau numai cei care aveau o intinsA proprietate, ci once functionar obstesc.
In concluzie deci, fAzra a rezolva macar data aparitiei pomojnicului in Dambovnic, conchidem cal el

trebue sa fi apArut in momentul and vechiul conducAtor sAtesc, datorita abuzurilor $i daniilor ce be

Singurul lucru ce face ca inmormantarea lui sa

primise din partea satului: jinerile private, zilele de muna si alte beneficii, se transforms din ales cum era, in stApanul obstii pe care ()data isi luase obligajia s'o reprezinte orideckteori va fi nevoie, oriunde gi in once ocazie. Din acest moment, obligatiile lui tree asupra pomojnicului si divanului
sAt.t.

difere de celelalte, e ingroparea (numai atunci
nand moare in fundiune), in bisericA, asa cum ne
dovedesc spusele

batrinului Badea Vlad si un

fragment de astfel de piatral funerary galsital in biserica din Rociu 45). De asemeni, punerea in sicriu a bAtului pe care-1 primise la darea legaturilor cu
tocmealA.

Asta pentru stabilirea datei si cauzelor aparitiei pomojnicului,

In ceea ce priveste disparitia lui, lucrurile sunt

mai dare. De'i n'avem nici aid o data precisA,
fenomenele sociale neincepand si neterminandu-se niciodatA brusc, putem preciza totusi perioada.

Nu acelasi bine inteles, el trebuind sA raman5 la streajA", ci until care aducea cu cel pe care il purtase in vieata. Ce rost isi mai avea asta, ne-o spune fostul dascal, Dumitrache Lupu. Ir punea acolo ca sa sd vazd cd-1 purtase cu cinste i nuI
festelise". Sy vady oamenii, penttrucal dupa moarte

Totul nu dureaza mai mult de un deceniu. Incepe cam prin 1860, &AA la care pomojnicul e pomenti pentru ultima oars intr'un act de nastere din Cersani, (desi cel care indeplinise functiunea continua sa. mai tralascA aproape 15 ani), prin 1863 la Burdesti, Iulie 7; 1864 la Tutulesti si 1.865 la Serblnesti, In celelalLe sate ne-a fost imposibil sal stabilim o data fixa. Toti stiu insA ca acum 70-80
spune Dumitrache Lupu din Ceausesti. Eram cam &I 10 ani p'atunci". Sau altul (Ilie DrAgarn): Ehe, p'atunci sa vantura anti Mina la moard. Nu mai fiu to minte and, da o fost tare del mult. Atunci ara fiestecare cat vroia. Cand porneal plugu nu to mai opreai o fund. Sd tot fie 70 da ani". Cam aceeasi data, deco 1860-1870. De aid inainte, in locul pomojnicilor, incep a apare primarii, in locul logofetilor notarii comunali, a pircalabului perceptorul si asa mai departe.
43) D. Cantemir, op. cit. p. 109.

ltiu toti ca nu mai existA nimic. Io stiu cd papa spune cd ne ducem in cer. Am citit f 'n carji. Da
nu cred. Cum sa ne ducem in cer, cand ne baga in pamant? Cerul e sus. Int& e soarele, pe urma tuna si stelele 4Si tocmai la fund da tot cerul. El e dl mai departe. Cum e mai sus nu mai vedem. Da, ceva trebue sa fie. $i vezi, ma gandesc io: cum ne urcam pan'la cer? Nu e nici scars, nici nimic. Ca pasarile? Nici ele n'ajung pan'acolo. E pustietate mare. Daca to bagel in Omani, putrezeqti st atat". Asupra costumului n'avem decat putine de observat.

de ani. Pal sa tot fie fro 70 da ani

E in liniile lui marl, acelasi cu al oricarui Oran
din sat: caciulA de bland neagrA, camase de panzA de in in dou5. ite, pieptar de bland de oaie, zeghe, nAdragi albi strait/0, beau, chimir, obiele si opinci.
I se aciaugal doar corteltd, din dimie albs, decorat pe piept cu gAietane negre pentru pomojnic gi gheba neagrA cA gaietane rosii pe piept pentru

41) Sup . . . . odihnepe robu . . . Gae Ki . . . bit . . . I . Data l'au Ingropat aid. Ai da mureau in cinste ii yam in bisericA". N. Economu). dl 1311rvu Mihal Coman, 71 de ani, Gliganu de Sus.

. .

1$48 pal asta-i mo§u-meu care a fost §i pomojnic. (Piatra funerary mi-a fost comunicata de echipierul

492

"11
,

...(--I

aala. .
g

_

I

to

sF:44'41t*31

1
I

Podul de lemn peste Argef dela Cdteasca. Albia Argegului este foarte largA in aceasta regiune; scapat din cats munjilor, raul se revarsA aid, schimbanduli mereu firul goal. Aga
Fig.

2.

ti

drum at plat trece peste acest pod. Pe act se trec, adica in Teleor fructele produse in podgoria Argegului gi a judejului DAmbovija tot pe ad tree, spre gdrile dintre Titu gl Pitegti, o pare din Oer
produse in Dambovnic.

Fig. 3. Aibta Meld Argef. In dimple, rata repede de munte s'a domolit gi lgi foetid{ apele le In fund un sir de arini gi said! stAvilesc firul,apel destul de cat

dos gi ameningtor cand raid cregte.
1

Fig. 1. Drumul dintre Rada fl Gliganul de Jos

Argef.

Peisaj de lulie, plin de snare, in toiul secerigului. Fantana este caracteristied pentru regiune: apa se gasegte la marl adancimi (20-40 m.), cum se poate vedea din lungimea lanjului. Culmea domoald pe care urea drumul arata ca ne gasim la marginea de Miazd-Noapte a Climate. romanegti, terasele se pierd in uniformitatea geed.,
11

l4. Casa din Roclu imprejmultil de salcdmi. e aunt ascunse, in lipsa padurilor dinainte vreme dupa perdele alcam care alcatuesc un real adapost impotriva vanturilor vi a

r;laS*K,10).6...

T-

s
r,T

:A

i nilor puternice din aceasta regiune.

-

0

Troltd la marglnea comunel Serbane#1. 5. ate troite, adapostite inauntrul unel mid cladiri cu pereti interiors raviti cu lcoane, aunt una din caracteristicile Dambovnicului. Ele to ca plasa face parte din regiunea etnografica care tine dela Olt II la Buzau, in care gasim peste tot aceste constructii religioase.

.

rt

Grup de oameni din Gliganul de Sus la laurel din blinded. Se observa particularitatile portului din regiune : batranii mai pastreaza vesta" lesuta de gospodine, ca ¢i pantaionii din panza nevopsita. Cei tineri aria cumpara dela oray. La accede chiar gi la [tumuli mai in varsta portul national (carnage alba cu maned largi, impodobita cu inflorituri de culori diferite, pantalonil albi inlocuiti uneori prin pantalonil negri sau de alts culoare vi vesta) a ajuns un port de sarbatoare ; in zilele obianuite poarta costumul oravenesc, mai leftin.
Fig. 6.

,414,hitittiC

2

1

ir

s

S.

4

.
c-S-

Ma..
sr
I

Batrane din Gliganul de Sus la sarbatoarea hramulul Sfta ria. Portul de sarbatoare al femeilor batrane este putin dosebit: naf neagra este inlocuita prin aceasta broboada alba, mare, ce cade umeri. Cosurile aunt incarcate cu bucate t paine, varza flarta cu 9 branza, oua etc., cu care Incarca mesele, dupa datina hramului.
Fig.8.

,ti

e

A.

r

Lic
`_

/
JI
)

tewbvivec---.r. I°

Fig. 9. &Urdu din Gliganul de Sus. Astazi, cojooul de targ, fard maned, cumparat din Pltesti, a luat
bundei ciobanesti de altadata. Mai putin folosit la munca campul zilele de sarbatoare it imbraca toil.

Femel din Gliganul de Sus, In leered dela Heeded. Portul este intr'o faza de transit. Se mai paStreaza lie alba, din panza, sau panza tesuta cu bumbac, cusuta cu inflorituri. Rochla e Ina de stamba
Fig. 7.

r-;-------

.,.: 1

,
;,-.

cumparata dela targ.

a

4
.....:k _
,

..N

.N

tors

1.1'00.1" «

=
1

,

t

3
Ot

a
4

77

.Ht

;

s""

/Mb

r

Sdtean din Oliganul de Sus. 10. d cojocul nu poate fi cumparat, rechelui din dimie ii tine locul. putin costisitor, e foarte raspandit in paturile nevolave. Cel din

1 A e... Ion Marin din

Oliganul de Sus, om de mijioc ca ani §1 stare.

tt

.

`,1

k

racamintea int Stroe Radu Gae, Post cioban (sarica §i =ma), pre§1 sprijinirea corecta in nabos, to poarta cu gandul spre MArginenii

11.

Un Mean din Rociu, Mof Gae

ului eau spre alte regiuni de intens pAstorit. Sunt lucruri Orland alte lumi, care, odata cu intensificarea culturilor de cereale, au
parasite.

,
-6...

Fig. 12.

Cojocul altui cioban din putinii care mai amintesc vieata pastoral& bogata a regiunli Dambovnicului.

Cloban din Oliganul de Sus.

Illeh!'

03

4

4

LS

ts; `,11.

;0 kE
IRS

"

V'

P.' t,

1.,.

4,1

/41111...,

:.A..
L.-

.1

Casa and femei sdrace din Gliganui de Sus. Tata casa unei femei sarace : construita la marginea satului -- oar alungata aid ca sa nu contrasteze cu casele celorlalti din nuiele I cu Omani Langa casa apare bentul" care procura apa necesara pe spalat §i celelalte trebuinte ale cases (numai apa de baut se aduce lantana). Lipsa de apa, de dash a determinat pe locultori sa sape ao gropi pe care le umple ploaia gf zapada.
Fig. 14.

Tip de casd veche. Locuitorli spun ca este cea mai veche casa din Rociu. 0 singura pere cu doua geamuri 'mica era destul de incapatoare pentru a ;
Fig. 15.

posti o familie destul de numeroasa. Neobliinuite sunt barnele car sunt ascunse ca la cladirile mai noui.

Femele din Gliganui de Sus. Card se observa bogatia motivelor iei. Foarte adeseori, file sunt cumparate cusute gala din targ, gospodinele nu mai pierde timpul cu atari lucrari
Fig. 13.

minutioase.

5

I

g""

"
,

7:01P

c

.

14:itr.*

,

-

,

j.

r

k
-

L

ro.

vv- : -

18.

Casa din Oliganul de Sus. la Oliganul de Sus o casa a caret forma aduce cu cele din regiu-

deluroase. Pe peretele dinapoi se observa desenate chipurile soareiui lunei, luate din zodiacuri. La casele ma! vechi uneori gi la cele

motivele geometrice (cercuri, triunghiuri) se intainesc des pe

Iill dinspre drum.

17. Paul din Rociu. asta-1 infatigarea until OW in prag de toamna, cand fanul a fost

,

_

___

ns de pe camp. Podul patulului este neincapator, fanul este rau pas, deoarece este expus in buns parte ploilor gi zapezil. Constructia ail, materialul putin rezistent ii dau un caracter de provizorat.
Fig.

''

= ----ei.---,--ama
----"""'

18. Noul tip de case din Gliganal de Sus. La Gliganul de Sus ti-e dat sa intalnegti asemenea case din caramizi cu acoperig de tabla, geamuri multe gi scarf de ciment, iar inauntru tele trei incaperi pardosite cu scandura. Sunt ale acelora ce gi-au putut agonisi avere la Bucurefti, ca negutatori ambulant!: zarzavagii, covrigari, vanzatori de ziare, etc.

6

.

Fig. 20. Conac din Tel. Cladirea de alai, din marginea satului Tel aduce mai mutt a statii experimentare, decat a locuinta omeneasca. Este conacul fillor mosnean care a facut stare.

Spre casa dupd praznulrea hramulul. Dupa terminarea ritualului atat de pompos al datinelor ce se obisnt la praznulrea hramului bisericii, barbati si femei se intorc acasa. Fem
Fig. 21.

poarta in cosuri bucatele (paine, otia, varza cu carne, branza din care au intins masa in cimitir. Ceea ce a mai ramas duc ac,
Casa de om instal* din Tel. Dambovnicul este o regiune in care vechile familli boeresti nu au disparut
Fig. 19.
il.

si in care au aparut, ridicate din taranime, neamuri noui de proprietari. Locuintele acestora de cele mai multe on izolate in plin camp sau la marginea satului, se aseamana cu vechile conacuri boieresti.

il.

: ,Ckioi'.
li.':;?:=,,

14.41-

'

;461'..,,...--.:11:.- r.l. 1..ii ',,,. -. 1..: ,
4}_;-,.

;-.447iT:i'l
st1"-

:2
.
,

,,,,,.,,,,,...
avii.-...,;,-ic....

. °

-

-

,

.

-4-/'',,,-......' .
.

_,,v*,..;.;,, '. ... ,
!:.
1.

*-§z I.':,r di
!.A..;''' V.= 6,471

r.

. .,..11.,., '
',4-Ti* 1Y1

&',

111!t I f
.

,.
.

.......,

'

'v.

I

_

-

7,1

,:,.,40,,

_,

.y.i. ,',..;,..-.
...11',,
,

-3
.. .

,

,

14: .,

,
...

1.

1

a.,

,..g.

..tr

.r.....

01,z

'

7

at

.

t.

,

}:
WV

,

w

ri
r

°

p

t

22.

Nora din 011ganul de Sus. e sarbatoare. Concentrarlle acestui an (1939) au facut sa stea e fete departe de hora privind. In aceasta regiune, hora este nu
I sl batrani.

!it;

at un prilej de a juts sau dansa", ci sl de a se intalni tot satul,

11,.

i

#0,54er. :..
V.

23. Jon N. Ldutaru

zis Fani.

AAutar vestit care a cutreerat cu vioara, dincolo de hotarele plasel bovnic, o multime de sate, indulosand cu vraja arcusului tined si Ant la hore §1 balciurl, la nunti $i cumetrii. El a tradat secretul 1 riel gi unor Romani in cautare de ocupgli anexe.
o,,

A
it

Gheorghe Fieraru (vioara) gi Vasile 1. Cava! zis SicA (tambal) cantand la hora din Oliganul de SusArgeg. Vasile L Caval roman deal
Fig. 24.
I

tambalagiu, a fost elev" a lot Fani Lautarul numai in cateva sedinte. Ma duceam la Fani sa-ml dea tonurile, mat radeau tiganil de mine ca eram roman. Mai dam cate o litra de tuica, ca-i placea tiganului

i
L

o

°'
°
J43

8

Si.

',:,.312;

-

k/*
V

Aft-'

34,

lea

41'

fait,

.4

:

ge Fig. 26
.
1.

;

Secerl la Rociu. Americanizarea" nu e completA daca imbRititul gl treeratul se i

cu ajutorul maginilor, secerigul, transportul snopilor gi a clatter face cu bratele.

4%.

:

°

F

-..;.,4
3

"

Dri

130

Car cu bol sere ark'. Dupa ce se termina secerigul, fiecarui gospodar I se fixeazA ziva
Fig. 27.
Ii

11 vine rAndul la magina de treerat. Carul este prevazut cu pr pentru a sustine call mai multi snopi sau pale.
Un

Fig. 25.

taraf

din Rociu.

Radu St. Mazilu (bas), Gheorghe St. Mazilu (vioarA) gi Constantin Diaconu

zis Arman (tambal) din Rociu Argeg la intoarcerea dela balciu din ReceaArgeg. Gheorghe St. Mazilu (vioara) este primul elev" a lui Fani Lautaru. Dotat cu un real talent, a ajuns ea faca o concurenta serioasa profesorului" sau gi lautarilor tigani din Dambovnic.

e.

9
Af-esA___- _

,11111111111,4fr

_
.

.

28.

La ,aria' din Roclu.

ernizarea in acest sens se face cu pagi repezi: Acolo unde opmenli lAritt nu gl-au cumparat astfel de magini, cooperativele sAtegti gi-au toatA silinta sd le procure. Munca la imblatit este organizata in zisele cdprAril" bazate pe principlul diviziunii munch'.

29.
tt

Moara tut Florea Radulescu din Roclu. cauza upset de apa (Dambovnicul, Glavaciocul gi celelalte raulete
aproape sect), morale hidraulice lipsesc din aceasta regiune. Asemeni
i

-

,
4

lle de vant. Putinele morl cate exists sunt puse in migcare cu ulei. din cele mat frecventate mod este cea din figura.

i2t1'

"rdr
F11°K--"j`

'''

o

Fig. 30.

Industria traditionala a panzeturilor tesute la razbolul de lemn, deft in vadit regres, inca nu a disparut.

lndlbitul panzelor.

1,
4.

E-:

ttolr-

11.4.1 .1
jitMeillEA..." ridet.]

.

,I107

:" -".".."*"

".*.

10

.4..1

'
r."7,1N
tt 11 11 11 1111 1111
II II

m.

II II

0

d

a
Ill

i

1;
re

Targ in drum. Regiune strabatuta de numerosi negustori ambulanti, in deosebi de pui de gains (vanduti mai ales in statiunile balneo-climaterice), targul se face intotdeauna pe bani, cu tocmeala, deoarece femeile cer pretul din plata Bucureitilor, pe care it cunosc dela barbatii lor, covrigari, vanzatori de ziare, carutasi de paine in Capitala.
Fig. 31.

Tdrgul saptamtinal din Plteftl. regiune cu paduri sunt o multim de rudaritigani de originecare se ocupA cu lucratul gindrilelor, co vaetilor si a mobilelor de lemn. De obiceiu, rudaril le incarca in carut si colinda satele dela ses, luand in schimb porumb, brined etc., cu toat acestea sunt nelipsiti si la targurile saptamanale, unde vanzarea s face numai pe bani.
Fig. 33.

In Nordul jud. Muscel gi Argeg

11

x,'

2,

_

,

- tti-

W.*

_.--,..,_ ,......
p.:.
..-....

-

;

...:

..1

:,

.-; :-.F..

_,

Popas la oraspantle de drumuri. 0 parte din negotul acestei regiuni : gain', oua, site, vase de lut,
Fig. 32.

fructe, petrol etc. se face numai de catre negustori ambulanti. Deseori pe soselele regiunii intalnesti carutele acestora in drum spre Pitegti gi

Targul de vile din Pite.Fti. Asezat la Intalnirea a doua regiuni, prelungirea muntoasA a Carpal.' gi sesul dunarean, targul Pitegtilor este unul din cele mai frecventai
Fig. 34.

targurl din jail. Ad se intdinesc Jinni' din nordul jud. Viatica

g

satele de munte, on spre Bucuresti. Caracteristic pentru carutele
acestora e coviltirul care nu lipsegte niciodata.

Teleorman cu cei din jud. Argeg, Muscel, Olt gi Dambovita, uneorl dii Oltenia. Inflorlrea targului este favorizata mult de Hula feratA care ) .eagA cu Capitala.

.44
Es
It

A4

Un aspect al targulul saptamdnal din Piteftl. *rciumarul Constantinescu, om priceput in negustorle, si-a what rtul economic in margine de targ, pentru a fi in apropierea celor cu damasuri de norocul targului. Tarafurile de lautari, ca la toate balrile din regiune, aunt nelipsite. Flecare carciumar angajeaza un emenea taraf cu cateva zile inaintea targului, deoarece maestria utarulul contribue mutt la atragerea celor care platesc aldamasul. lautarul angajat de Constautinescu este din Costegti.
g. 35.

Tdrgul saptamanal din Piteftl. Deoarece industria casnica a tesaturilor a disparut in aceasta regiune taranii Isi cumpara tile din targ. in acest fel, impodobirea iilor a devenit
Fig. 36.

ocupatia principals a femeilor care traiesc numai de pe urma acestui lucru.

12

Tdrgul dela Topoloveni; restaurant Improvlzat. Drumetul venit de departe gaseste de-ale mallard: mititei, franzele, care se servesc la masa in farfurii de portelan, tar pentru astampararea setel, braga sau limonada. *I aici se poate observa procesul de modernizare: locultorli nu mai yin la targ cu merindea in traista. Ochelarii de soare, basca alba constitute un alt aspect al modernizarii regiunii. Taranii yin la targ nu In portul de toate zilele el in cel de sarbatoare, in port national.
Fig. 37.

Se aleg butuci cam de aceeasi lungime (circa 20 bucati = 17-18 m3), se aseaza alaturaf , cu capetele ascujite inainte, si se leaga transversal cu sarma impletita, De-a-curmezisul, se 1.,ate, atat in partea din fats cat si dinapoi, doi butuci mai subtiri (cordari), pentru sustinerea celorlalti. In mijlocul cordarelor, se fac gauri, pentru tarusii de care se sprijinA carmele. Rezultatul muncii de pita acum nu este Inca o pluta, ci, ceea ce se numecte cdpciteil, una din partite plutei, si anume cea dintai pastrand intaietatea $i pe apa $i pur-

tand numele de buzar. Un al doilea capatai
capita proportii mai marl: 30 butuci =curarul 28 ni3, iar in ultimul se pun 30-32
mijlocar

cubici (35 bucati). 0 pluta cuprinde astfel 3-6
capataie. Ceea ce intereseaza, e ca prima capatai sa fie mai usor, iar urmatoarele din ce in ce mai
grele.

for nu se reduce la acela al unui simplu functionar al negustorului, inregistrator de nume si drepturi; el is parte la transportul plutelor, conducand convoiul pans la destinatie. Cu toate acestea, deci indeplineste o mtmca mai usoara, datorita probabil Capitalului de care ,dispune, dragomanul antreprenor, pe laugh* suma bruta pentru transport, mai Incaseaza cite doi lei de metrul cub, in vreme ce dragomanul conductor trebue sa se multumeasca ca $i plutasul numai cu suma fixata de negustor pentru cubicul transportat. In sfaxsit, plutafit se impart si ei in doul categorii: cormacii, cei care conduc plutele, deci buni cunoscatori ai raului cu toate cotiturile, valurile, stancile, nisipurile, adan,cimile, capriciile ci primejdiile lui gf dalcaufii, cei care fin carma din coada plutei, miccand -o in sans contrar carmei din WA..

pentru a imprima plutei directia si a o face etabila.

Legatorii de plute, Nemti din partea locului:
Cioccinefti, lacobeni, Ccirlibaba, sunt angajati cu

contract, din primavara pan& 'n toamna; castigul for Bind mai rasarit decat al taietorilor: 150-200 lei pe zi. Plutdritul proprin zis incepe odata cu acezarea plutelor pe rau. Pentru aceasta, alte doul operatiuni preliminarii sunt necesare: angajarea plutasilor ¢i pregcitirea cursului apei (hditul) pe distantele putin adanci si periclitate de stanci, lucrare care consist& dintr'o inchidere a raului in anume locuri, cu poarta de lemn de dulapi, de zece centimetri (tenttime) grosime; (se ferpef te apa, in limbajul plutacilor), astfel apa se strange, pentru ca, atunci cand este nevoie, tot acest flux, pe care 10 calnicii 11 numesc hail, sa profite plutelor cars
coboara,

Pentru munca ce indeplinesc, carmacii stint piatiti cu 8-12 lei de metru cub de lemn transportat;

dalcausii primesc numai 4-6 lei de metru cub.
Trecerea dela dalcaus la carmaci e chestie de timp, destul de indelung dealtfel, dar exists o sum./ de oazuri de dalcausi ramasi toata viata in gradul for recompensat neomenecte de mizer.

In ce priveste conducerea plutelor, plutasii swat angajati odata cu primele capataie intocmite, de dragomanii antreprenori sau conductori, marunti capitalisti, al caror rol este acela de intermediar intre negustorul de lemne, proprietar on arendac, va.nzator si fabrica de cherestea sau de hartie,
cump arato are.

Cursa unei plute nu e continua, Noaptea, ea se oprecte la locuri de popas schele anume intocmite $i bine cunoscute de cei care calatoresc pe Bistrita. In dreptul acestor schele, tarmul poarta, infipti solid in pamant, pilaf i sau etude', pari grosi si lungi de 1-11/2 metri, prevazuti cu otgoane de sarma sau de papura si de care se proptesc plutele, ( Pentru mai multi sigurantl, otgoanele se reinoiesc in fiecare an). Opritul plutei si legatul ei de cazaci, constitue o problems, pe care, numai experienta $i destoinicia plutasului reucesc sa o rezolve. Ajungand la

locul de popas, carmaciul trase pluta la mal, In clipa socotita prielnica, dalcalusul sare pe -farm cu jiacul Virus cu varf de fier, legat cu sarma
de pluta In mina ci i1 implants in pamant. Pluta se rasucecte, ajungand cu curarul in fate. Se leaga Bp:1i de otgoanele cazacilor si pluta raMane astfel fixata,

Dragomanul antreprenor incaseaza dela exploatatorul de padure pretul transportului plutelor ci angajeaza pe seama sa plutasi, pe care ii plateste potrivit arbitrarului sau exclusiv, tinand socoteall mai ales de legile nescrise ale speculei, aceasta, fireste, in profitud personal, Spre deosebire de acest spoliator, dragomanul conductor angajeaza plutasii in numele si in contul negustorului, primind ceea ce i se cuvine, ca si cei angajati. Mai mutt, rolul dragomanului conduc-

and ajung la destinatie, fabricile de cherestea: Tarcdu (Albina), Straja (Goetz), Bocanca, Noduri, Piatra-Neamj, Roman, Buhuft, sau de hartie: Ba-

cdu (Letea), plutele stint trase pe o podisca de
scinduri si desfacute. Butucii se cars cu boii catre intreprindere. Treaba plutasului e sfarsita,

494

Ceea ce trebue de asemenea mentionat este faptul ca., plutasii nu parcurg intreaga distanta, dela punctul de plecare pang la destinatie. Ca si conductorii de tren, ei se schimba, la hotarul dintre Bucovina si Moldova. Astfel, plutasii din regiunea Vatra-Dornei nu lac etape mai lungi de 3-4 zile, distanta Cdrlibaba-Gura Negri. De-aci, alti plutasi conduc convoiul spre: Haraoaia, Brosteni, Vorca,
Hangu, Bicaz, Vaduri si mai departe, spre: Piatra-Neamf, Roman, Bacciu, Galati, Braila, Reni. Dalcausii in special, nu coboara mai

(te pune sa pkitesti, se math' plutasii. Cate cinci sute de lei cubicul. Dadi e lemn de Olanda pentru export, atunci e o mie de lei cubicul. Ca, vezi, pe Bistrila se coboarii lemnu' dl mai ales, butuci unu si unu, netezi, lard noduri"), In
tasilor

cazul sand lemnele nu sunt luate din urmi de vreun camarad binevoitor si predate cu aviz la
incercarea temerara a plutasului de a repara stricaciunea, se sfarseste, uneori, rau. Din nebagare de seams, din graba de a-si vedea pluta refacuta, plutasul isi poate 'We mana, piciorul, in
destinatie

jos de Vadu ROPI pe Siret, apa fiind de aci inainte

spranda, sarma cu care se leaga capataiul, sau
poate luneca intre butuci, sub pluti, accident adesea fatal. Plutasii isi amintesc de Vasile Leustean din Ciocanesti, sdrobit de pluta scum 15 ani, si de

adanza si lino, carmele din urma devin inutile, plutele putand fi cu usturinta conduse, numai de carmaci si, eventual, de dragomani. Dela punctul final, plutasii se intorc la loctil de uncle an pornit, cu trenul, autobuzul de curse, sau cu vreo ocazie oarecare; carats, masina. Cand n'au bani, intind soseaua, pe jos, si nu rareori viligiaturistul din Vatra Dornei sau lacobeni are prilejul sa admire
vanjosii flacai din Tibeiu, $esul sau Ceirlibaba, grabindu-se pe drumul batut, cu sumanul pe umeri, cu

Dumitru Ghiosan care o picat sub pluta, amu-s cinci ani, la Vatra Dornei, la iaz". Daca este scris la Krankasse, plutasului bolnav
i se di 60 lei pe zi. In caz de accident, la U nf al lkrankenkasse (Casa Cercuala de Asigurare a Accidentatilor), medicii constateazd si stabilesc pro-

nelipsitul fiat invalatucit in sarma si pretioasa
bards in maini,

centul de invaliditate. Pentru o mina, un picior betejit se plateste de obiceiu 800-900 lei pe
In caz de moarte se acorda familiei defunctului un ajutor de 5.000 lei, apoi se fixeaza o pensie lunara potrivit numarului membriloa- familiei. (Astfel, de pada, familiei
1una.

Dar, afara de aceste speze ale drumului care, adlogate contributiilor la Krankasse (casa de aju-

tor de boala) de lei b%, Fondul de somaj de lei
0,50%, Fondul pentru drumuri de lei 0,50%, Casa Asigurarilor Sociale de lei 1,50%, frag procerrte serioase de 16 8,50-10%, stirbind din castigul si asa destul de redus meseria plutaritului cuprinde o multime de riscuri si de pericole. Un picior de pod, perfide spinari de piatra ne°collie la vreme (si orical de bun plutas al fi, tot se 'ntdmpld sd to lovestr, marturisesc oamesi se face zahatd: sarma care leaga leinnele nii) se rupe, butucii se desprind, pluta se desface in cateva clipe. Dar, ceasuri intregi, adeseori zile, ii trebue bietului plutas sa repare stricaciunea, sa deschidii zahata. Iar locurile de primejdii abunda pe Bistrita. E adevarat, vestitele Toance nu mai exists: schimbandu-si cursul, raul le ocokste; ramane insa regiunea Iacobenilor, Vadurile, Franzenii, Itestii, Hdliisenii.

lui Dumitru Ghiosan, compusa din vaduva si trei copii, i se serveste o pensie de 1.100 lei lunar)

Dar data aceste cazuri sunt relativ rare, o pacosta mai rea decat moartea insasi, bantuie printre plutasi: reumatismul. spun pluDacti imbli multa vreme pe ape tasii ram& cu matrice. Simfi la inceput dureri in genunchi la schimbarea timpului. Apoi rticeala infra in maduvii sl ai reumatist. Pentru boala asta nu ne dti despagubiri. Si de plutaresc de-a-rtindul, is bolnavi tall. La Krankasse, ne da medicamente, comprese, spirt pentru os, bai cu strohuri de fan, (prof de fan) cal poli de fierbinfi, da raceala nu se
mai vindecii".

De oele mai multe ori, plutele care urmeaza pe area deteriorate, din cauza ingustimii apei, nu pot ocoli locul accidentului. Repezite de sivoi, plutele se ciocnesc violent si se incaleca; se face asa numita inchisoare de plute care, intotdeauna se sfarseste cu lemne ratacite, uneori chiar cu vieti pierauk. Cfici data distrugerea materialului lucredintat se iraputa proportional dragomanilor si plu-

Beitranul Petrea Varga, povestesc ei, o avut reumatist si o paralizat cu tatul. Nu putea misca de loc. Unde-I puneai sta". Asa se explica faptul ca plutasii sunt in majoritate oameni tineri si in floarea varstei. Dintre
cei din regiunea Iacobenilor, nici Carol Cantea, nici Roberto Wagner, Fridolin Ardeleanu, Luchian Pop,

Imrea Reis, Carol Vischi si alti multi nu stint trecuti de patruzeci de ani; Doniza Roata si Andrei Ciocan au cote 45 ani si insfarsit un exemplar unit,

495

veteranul Constant Far lea de 85 ani care, in ciuda batranetii, plutareste Inca (gi az yard a fcicut v'o cinci, vase plate", povestesc cu admiratie plutasii).

Pentru oranduirea unei mai juste retribuiri

a

Viata fiindu-le esprit gi necAjita, cum marturisesc ei insi$i, ce-i tine care pe plutasi legati de meseria lor?

Explicatia lui Luchian Pop (Vezi cd altii lu. creath, fiecare om are meseria lui. Ne-am apuca
de altceva, da pluta e prime jdioasei f d'aia n'o leislim.

Pluta e coral mare. Plata

e

hambitie

mai

mull *), este desigur simplista, desi confine un pic de adevar. AdevArul insa se afla, in lipsa de pamint si de temeinica gospodarie, care impinge pe tAranul din muntii Bucovinei spre plute, dupa cum

sileste pe plugarul basarabean, sau pe micul oltean, sa is drumul pribegiei care orase gi lucrari de tot felul, in cautarea unui mai bun destin.

muncii lor, plutasii din judetul Campulung au incercat, scum zece ani, sa se asocieze, Dar unirea cum o numesc ei n'a isbutit, negustorii reusind sa-i desbine, cumparand pe cativa dintre reprez,entanti. 0 alta societate, Indica-ea", a status plutasii din judetul Neamt, pentru a revendica printre altele: ridicarea pretului la metrul cub de lemn transportat, inla.Aurarea dragomanilor antreprenori si inlocuirea lor cu dragomani conductori, platiti de negustori la metru cub. Nu cunosc roadele aoestei din urmal asociatii. Cat despre cea dintai, un batran plutas motiva nereusita, cu un umor sub care se ascundea destula obida: Cu negustorii greu ii sa te lupti. Ca dual nu-i convine, aduce altit. Apa e ca guseaua, nu poll s'o opregti. Ca gugeaua a apa, dom'le".
MIRCEA TIRIUNG

BASARABENI MUNCITORI LA PERIFERIA BUCURESTILOR
Ani de seceta, pulverizarea proprietatii $i, intro infima mamma, un nestarpanit imbold de aventura, sunt cauzele care au determinat, mai ales dela 1925 incoace, exodul Basarabenilor spre orasele si satele din Sud-Estul Thai,
un nisipar din comuna Ceitelu, Maxim Cociuga, (originar din comuna Caplan-Cetatea). Cu fretpatru pogoane mori de foame. Ca din zece duble de greiu trebue sa meindnci, ad te 'mbraci. De-aia a nevoit omul ad piece. La ce se:" stea acasei? Se duc
belietii ca cocorii.

Capitala indeosebi a atras pe bietii plugari din
Bugeac, care lei vedeau truda spulberata de pustiitoarele uscaciuni aducatoare de foamete si mizerie. Fabricile, nisipariile, izlazurile laptarilor, gospo-

Unit au peimant, cafe trei hectare gi jumiitate,
casii si rost. Dar nu-s plot. Nu se face paine. N'au

podariile particulare dela marginea Bucurestilor ), cuprind un mare numar de brate de munca basarabene. Vieata, conditiile de lucru ale acestor pribegi instrainati de glia natala, aunt putin cunos-

cu ce hreini copiii. Ce ad miincince? Piimeint? S'au datorat toll pe la beinci pentru mcincare. Ani

cute; cei care le-au studiat, au vizat nu atat ineditul materialului sociologic, cat remediile pe care autoritatea administrartiva ar fi trebuit sa le foloseas* pentru inlaturarea unui rail ale anti adanci repercursiuni pe planul economic-politic sunt evidente si esentiale.

Ptrtinatatea pamantului e resimtita mai cu seams

In Sudul Basarabiei, uncle seceta distruge bucatele in asa fel, 'Mat, cele 2-3 pogoane suficiente unei familii mijlocii in Vechiul Regat, devin absolut neindestulatoare acolo pe taramurile batute de Crivatul lunilor de vara. Nu e Omani deajuns la noi in Cetalea, spune

$1 antart n'a lost ploaie de-au pornit oamenii prin lard. Pleacii din Martie fi se 'ntorc la slcirgitul lut Octomvrie. lama stau acasei". Plimtint putin, confirms si Sieroha Gladarenco, (din comuna Cazaci-Cetatea). laca, noi sintem opt frail la gaisprezece pogoane. Nu-s bucate deajuns. Un an bun f t trei rdi. Dai pe nimica grout. Ca negustorii te exploateazei cum gtiu ei. Dacii le vinzl e ieftin, dar cand ad cumperi a scum p. Aga cd nici °data' nu a pref. Din doucigapte (1927, n. r.), a inceput seceta mai tare, de ne-am Icisat si ccimaga la perceptie. Noi tciranii train numa' din plugcirie. Dacti nu se face paine, n'avem de nici unele pi irebue sa -ti iei traista ¢i s'o pornegti la drum. Noi am
fi bucurogi sa skim acasei, sa nu umbleim vagabonzi.

Dar nici meicar lucrari nu-s. N'ai ce mdncet. $i nu

I) V Socloogia RomaneascA", an. III. Nr. 4-6, 7-9; an. IV, Nr. 1-3. V. Cadran" an. I, seria II, Nr. 1.

496

poll sa astepti cu mainile 'n sdn, sd dea Dumnezeu
ploaie".

$eulean Gligore, din RAzoare-Cetatea, venit la Bucuresti, s'a ocupat dela inceput, din vremurile bune", cu birjeritul. Mergea binisor. Acu insa-i tare greu. Fanul s'a scumpit, 5 lei kilogramul, iar castigul e mic, Boar 50-60 lei pe zi. Caput, nevasta cer paine si proprietareasa chiria. $i de unde se iei, ca din cin'zeci de lei stapeind
opreste treizeci si-mi da si mie un poi ", ofteaza. basarabeanti.

Eu am fost la multi sttiptini. Unu' avea trasurii faina, pe Victoriei, cu cat grozavi. Acu , masinile astea ne-a scos din piiine. Cum e un vant mai rece, nu se mai urea nimeni in triisurd. Iau toti marina ". Despre r5.posatul Marcu Ion din Bohoroita-Cetatea, povesteste consAteanul sau Ispas Simion
Baciu:

Marcu Ion avea treize'sapte de ani cand a plecat de-acasii spre Bucuresti. Aici a lucrat in nisip, apoi in fabrica lui Diaconescu. Asta iarna, muncind Mereu pe afard a luat o bronsit& A zricut palm stiptamtlni, la pat, in odaie, intr'un pat cu nevasta-sa si cu copilu', de un an juma'te numai. A venit doctoru' de I-a vtizut. I-a dat receptd Fi zicea ca in trei zile it scoalii. Marcu a luat medicamentele, da ctind le-a isprdvit a si murit. Mai bine cif s'a dus, ea in urma nu mai putea
nici sit mantince, nici set doarma. Zcicea asa, mereu,

Tofi ziceam ca face parale. Eu eram Muhl si n'ayearn Omani dela pcirinfi, ca" toate mosiile erau cuprinse de boieri. In p'ais'pe (1914), n. r.), tata a murit si no mi-a lasat nici fum. Dupe rtizboiu tot omu' a ciipdtat cote cinci pogoane fi loc de casa, da' mie nu mi-a dat cif nu eram castitorit. Data am vtizut ca n'am niciun rost, am plecat in lume. La Bucuresti, am lucrat mai int& pe mosia lui Borsan, in cadent, ca ma pricepeam. Acu' fusel, muncesc la nisipdria lui Bercovici, cu o caruta fi un cal. Car prim:lulu' din groapti, de pe feta nisipului. Castigu' e slab: faptezeci de lei pe zi, din core treizeci dau pe nuincare. Ca tare e stump traiu' pe aici. Trebue mereu sii cheltui, nu poti face economic nici pentru o caMase macar. Dac'as avea peinaint, as piece acasa, ca nu-s prost sti stau slugs la altii, dar sil fiu stiiptin in mine". Un timp, Vania Cihicin, s'a caznirt sl ramina In satul sau, in Cazaci. Lipsit de pamfult, a luat in dijma cateva pogoane de pe mosia unui proprietar local. Dar castigul derizoriu I-a determinat sä plece spre meleaguri mai norocoase. Ca fcfranul munceste de-1 is dracu' fi bolero' bags in buzunar, spune el. La porumb, muncitorul primeste o parte, iar sttiptinul cloud. Graul it is tot
boierul".

La Bucuresti, Vania Cihicin, a castigat binisor
intro fabric de cherestea. Dar dorul de satul natal ii miinancci sufletul §i vorbele lui necalite sant ale tuturor Basarabenilor, care muncesc gi suferl la periferia Bucurestilor: De cinci ani ma aflu p'aici, da' m'am saturat. Ca de manci o tar de many:Mt:1

tucea sec si se mina de junghi. $i ce tare om era! Ca muncea ziva intreaga la pilmant, la ciur, si
mance cloud paini juma'te". Despre sine, Ispas Simion Baciu iii arainteste ca

a plecat din Bohoroita, deoarece n'avea niciun
rost,

Am plecat de-acas' fiin'cd am vazut ca s'a dus lume multa la Bucuresti ft scria ca le merge bine.

si bei o gura de apti rece, da tot la casa omului e mai bine. Te put pe patti tau, pe perina to si are cin' sti to cate in nevoie. Aici numai Dumnezeu, fi nici el nu to vede, de case multe".
MIRCEA TIRIUNG

0 INMORMANT ARE IN CUHEA LUI DRAGONS
In cele ce urmeaza, vom reda, dupa notele luate in vary anului 1935, ceremonialul unei inmormanUri simple, Decedatul este un om destul de inajn-

la 25 August 1935, dupa miezul noptii, in urma unei suferinte indelungate de slabire generals.
Cele savcirsite pond in sosirea noastra: Luand cunostinta de acest deces abia dimineata, reconstituim cele petreoute, dupa informatii culese: 1. ScAldarea mortului de care vajul (bAtranul) Gheorghe si Maricuta lu Stanca Vasile. 2. Imbracarea (cu camase, ismene, cusma in cap, stringi (ciorapi) in picioare, Opinci nu se pune

tat in varsta. Decedatul; ora mortii: Deac Vasile Poleru, in varsta de 70 de ani, s'a nascut in Cuhea. A fost ingrijitor de drumuri, un fel de cantonier. A lAsat doi copii she fata. S'a stins in casa proprie Nr. 79, asezata in partea satului numitA Susani,

497

Toti rad. In sfarsit calul se retrage, calaretul descaleca.

N'ai fo tu? Jocul are tehnica similara cu a bazului,
VII. Bcizul ,si jocul de ceirji: Jocul de carp inCQ.

mai faca alt joc, Totusi se imbarbateaza singuri -si Pop Vasile, cel mai obosit, se decide, Tot acum, dupa terminare, Maricuta Stanca, face
o reflexie:

(Obs.). Flacaii care an luat parte pans acum la jocuri par obositi. Unii sunt de parere sa nu se

put cel dintaiu, a fost intrerupt numai in timpul jocului celorlalte; el s'a fficut in timpul pregatirii
tuturor. Bdzul a continuat in aceleasi intervale prin catre

0, de s'ar scula vajul sa vadal (Este singura pans acum care se face pe seama sau in amintirea mortului). IV, Pusca mitralierci. Este un joc adius de catane E in deobste cunoscut, asa ca nu-1 mai redau in
faze.

cei care nu luau parte la jocul de card sau la operatitmi privitoare la jocurile insirate, Jocuri care nu s'au focut:
1. Popa. 2. Judecatorul, 1. Popa nu s'a facut fiindca it cunoastem toti cel care este popa sufera, Iat a-1 pe scurt: se pune

V. Moara. Mesterul e Stanca Gheorghe. Se ia un scaun lunguet de forma unei lavite (scaun pentru doua persoane). Un flacau se pune cu forta pe el (Deac Ion Baciu), I se da sa tie videle. In caldare se pune cenuse. Se acopere apoi totul cu un lepedeu. I se mai da flacaului si un bat. Moara este
astfel Bata, No, haidat, spune Stanca.

o haina de Una pe capul unuia ri se acopera la
ochi. Pe maneca hainei Clecracului), se toarna apa., popa Mud astfel udat.

2. Judeccitorul: Se fac vase carti, Pe fieoare .;e
scrie:

judecator, apasator (procuror), aparator,

martor, pagubas. Se pun pe dos. Cei din adunare
trag. Pcigubafu/ merge la judecator:

Moara, adica scaunul cu Diac Ion Baciu si aneaele, este ridicata de ceilalti (Pop Vasile si Nan
Gheorghe) si dusa in mijlocul odaii mortului. Stanca: Am adus o moara automata din Ghermania. No, care o cumpara, Un flacau: Ieu o cumpar de nu-i tare scumpa. Altul: Noi suntem o societate si o cumparam, Da cum umbla?

Domnule judecator, mi-a furat calul din grajd. Judeceitorul: Care e ma? Arata-ll Apeiseitorul, II pedepseste cu: cincizeci dulci, (hvituri in palms), cafe lin (inset), cincizeci acre (mai tare).

Aparatorul zice, ca de ce 1-a batut ca el nu c vinovat si sere sa-i arate chitanta ri daca nu o acela talhartul, e batut martorul cu doua. suter.
(inf. Gh. Stanca) Ziva II, 26 Aug. Dimineata 1-am spalat la obraz.

Stanca (Neg.): Uite-o pornim. Se pleaca la ea, schiteaza o miscare, iar cel care este pe scaun incepa sa bats. Un Ftdcttcc Ei, ce zici, cat ceri pe ea?
Negustorul: Dou.a. sate mn'ii lei.

Diseara sa face panastasul si in urma nu ne mai uitam altu la iel (mort). Astadz nu 1-am cantat. 0 sama it cants dimineata, la amiadz si sara, sand
bGt clopotele (fiica mortului). Zarind o noua femeia intru in vorba. A venit sa faca cele ce trebue. Pentru aceeasi zi se precizeaza: sa pun'e in coparseu (sicriu) talaz dedesubt; no colac de paine; o bat& De ce se pune si bats? Ca sa poata bate pe draci.

Un flacau: Da sa vedem marina.
Negustorul: Se pleaca, le-o arata $i apoi: no, pof-

ttti ma, place-va? No, care o cumparati? Mai multi: Nu o luam, Ii prea scumpa. Negustorul: Atunci o due hat departe. Da gat

catat faina, El ia atune cenuse in mina din caldare si se apropie de grup, Cativa sufla de-odata in ea si le sare in ochi. Jocul se termini, intr'un
hohot de rfts. VI. De-a palms 'n ???. Acesta este ultimul joc. Operajia: Se alege un birau (primar). El se aseaza

Punerea mortului in sicriu. Se face inainte de
venirea preotului, la 7%. Parastasul. Vine preotul pe la noua. Face o slujba si cei prezenti sunt cinstiti cu tuica. Ziva III. Societatea Mariana, vine prin Nepotoaia si alte cinci femei pi intoneaza Naseatoare de
Dumnezeu",

pe un scaun iar altul dintre flacai pune capul pe mainile lui pe care le tine in poala, Ceiladti it lovesc si el (Deac Ion), trebue sa ghiceasca fiindca
altfel se pune din.nou. Se repeta: MA, n'ai fo tu?
sau:

Ridicarea mortului. Vine preotul (ora 13), Cc:lalti se retrag (si societatea Mariana). Impreuna cu preotul si diecii yin si patru batran; cu lumanari de stearina in mans.

500

Diacul I face cruce pe perete cu lumanarea (fumul ei) scriind, in patru pereti, NIKA. Pe sicriu se afla o icoana Sf. Maria si cu lumina
trupului.

Cand preotul spune in veci pomenirea lui', se
scoate mortul.

fara sa stie lumea, dar pentru toate acestea si alte neajunsuri sa ma ierti. La coon (Petru si Grigore): Cu toate ca nu am avut norocul sa va vad in ultima clips, data am gresit cu voe pentru voi, pentru bindle vostru, si

nu luati in nume de rail data acum and plec va
zic iertati-ma,
vecinilor

Un obiceiu: Cum iese sicriul pe use, fiica lui inchide usa (sa nu se intoarca mortul sal is pe altu. inf, Mar. St, V.). Fiica mortului boceste:

La nepoti, veri si vere, neamuri si celelalte si cu care am trait in buns intelegere, va

zic si voul acum: iertati-mal

Scoala tea de-aicea Doara fiat or inturna
$i-or vorbi cu d-ta Scoala si mai zobozi Da de-amu o zini
Si cu d-ta or vorbi

Persoanele dela care isi is mortul ramas bun,
(citite de preot), se grupeaza astfel:
Sotie
1

Fats
Feciori Gineri Nepoti Cuscrii $ogori

1

2
1

Sicriul se pune in curte pe o masa, La cele doua capete ale lui se afla doua icoane marl. Cei patru batrani cu lumanarile ingenunchiaza la cele patru colturi. Pe sicriu se afla icoana Sf. Maria si lumina trupului de forma aceasta: Un blid cu busuioc legat cu fir rosu e pus apoi de o baba. Sot:a indurerata, imparte plangand lumanari de stearina celor mai in virsta. Bocirea (fiica raposatului): Vai de mine tatuca Rau m'ai fript la inimuca
Bun, ai fo fatal cu mine

9

2 4
41

Veri si vere Altii

37

98

Dupa ce termina preotul incepe Diac I si II sa ante versete din cantece de ingropaciune: Daca de-aici ii pleca Numele to sa uita Plange casa, plange masa C'amu tatuca va lass
Plange mamdra livegioara C'arnn'eu tats va 'ncongioara

Bun ai fo batar cu cine Bun ai fo cu mine tare

Bun ai fo batar cu care Vai de mine Vaud. Rau m'ai fript la inimuca. In timpul acesta se impart colaci copiilor. Dupa ce preotul termini: slujba, incepe predica.
Din predica preotului V. Dunca: Sunt cicala forte in lumea aceasta, indurerati pa.

rinti si indurerata adunare: binele si raul. Ele nu cauta sa atraga trupul omului cal nu au lipsa (nevoie) de el, ci sufletul omului. Mai ales astaz and multi dintre credinciosi au uitat de credinta lor,

Vai de mine tatuca Rau m'ai fript la inimioara. Petrecerea (plecarea mortului). Cosciugul e dus pe pari de batrani, tot; yeti: 1. Deac Ion Lupulean, 2. Buftea Vasile Horia. 3. Bizau Vasile lu Foflata. 4. Mares Gabor lu Farsinii, Pe drum cortegiul mortuar face saptesprezece
opriri, Bocirea (Aceeas):

se cade sa facem ce a facut ranosatul intru
Domnul,

Incepe apoi sa-1 laude pe mart, ca a avut purtari bune in vieat5.

Cite drumuri ai umblat Di pe toate ai inturnat Si asta-i un drum mai scurt Hat, nu vei vini mai multi
CA unde tee duci acum

Mortal isi is rcimas bun dela cei apropiati. La sfirsitul predicei, mortul, prin glasul preotului se indreapta catre cei ramasi: la sofie. Desigur, acum cand ti-am produs atata durere, iubita mea sotie, sa cade sa-t spun ca paate si eu am gresit, Am stat laolalta si poate ne-am sfadit

Nici te cars cu caru
Nice te sufla v &ntu

Nice ninge, inghiata Nici sa face dimineata Nici ara nici cars Nici sa face primavara

501

La intrarea in cimitir: Fa tatuc& cum ii fa Pa portita nu to baga
C'acolo to -or ingropa

60 de NascAtoare de DumnezAu. 5 tatAl nostru, 1 Crezul,

$i n'om sti de dumn'eata Hai la min'e pa vronita La bisericd: Preotul intrA peste pragul bisericii. Mortul este lAsat afara, Face ceremonia, Toe& lumea stA in genunchi: bArbati, femei, panA gi copii.

Parastasul. Sunt doua mese: una in casa si una afarl. Preotul cu diecit sta la cea dinauntru. Peste catva timp se aduc in fata preotului prescurile care se impart: Popa: 3 prescuri, 3, colaci, 2 lumanari marl si 6
colaci mici,

Dui:4 aceea, mortal e dus la groapa si lAsat cu
douA funii.

Bocirea (Aceeas): Noapte buns si-i ierta

De t-am gresit careva DacA nu vrei a inturna
SA mai st'im cu dumneatal Cand groparii incep sa arunce pamant, intreaga asistenta arunca. In Pridvorul bisericii, dupa aceea, Nepotoaie in fata icoanelor face Rozaru" cu Soc. Mariana;

Diecii: 3 colaci, 2 prescuri si 2 oolaci Cdrsnicul: 3 colaci, 1 prescurA, 2 lumanari mari si 2 mici, Clopotarii: o duman.are si un colac mare. Ceilalti: o lumanare si un colac mare. Felul mancarii: Mai sub forma de paine (Paine pentru preot). Pasta: (Fasole verde). Tletei cu
lapte,

De pomand: La o sAptAmana s'a dat de pomanii o cAmase lui Gh. a Morenecii din Dragomiresti.
FLOREA FLORESCU

3. PATRU SATE
I.

- POIANA CAMPINA, SAT

CONTRIBUTII LA TIPOLOGIA SATELOR ROMANESTI

DE MUNCITORI INDUSTRIALI
peste noapte cu locuinte de. oameni, ademenind cu fAgaduinta unar castiguri bune pe satenii din localitatile invecinaite, care au luat drumul spre fostul targ uncle altadata veneau pentru o vanzare de vite sau a catorva cosuri cu prune, Dintre acesti tarani deveniti lucrAtori, cei mai apropiati
de sediul intreprinderri se intorceau seara la casele lor. Ceilalti ramaneau, fie in oral, fie in micul catun de peste valea Prahovei, cu timpul insa, mai cu seams acesti din urma, siliti de efectele supra-

Suits pe dealuri mereu crescande spre Vest, spre pfidurile care se ivesc departe, pe inaltimile mai
sernete, comuna Poiana-Campina doming. valea rau-

lui Prahova, care o desparte de orasul apropiat,
in fata cAruia stA si al cArui nume it poarta. Nu e in intentia acestei suocinte prezentari, de a

face un istoric al comunei, dar e util de stabilit genealogia localitatii de care ne ocupam si care, in bung parte, igi, afla o certa origin in orasul
Campina.

Comuna Poiana-Campina e o mezare destul de recenta.. Acum cateva decenii, sand burghiul son-

popularii targului transformat in oral, iar pe de alts parte tentati de mica departare dintre catunul
.

delor nu se implantase Inca in inima de titeiu a
pamantului, cand insgsi Campina era un biet targ, desigur, locurile cuprindeau o seam& de livezi si pAsuni, propriertAtile vecinilor de dincolo de rau si putini erau acei fixati cu trAinicie pe aceste clea-

Poiana si locul de munca s'au oprit si Haat pe aceste deaduri cu livezi si pasuni care formeaza azi vatra comunei Poiana-Campina.

Astfel a luat nastere acum cateva zeci, de ani Poiana-Campina. De atunci timpul a trecut mai
gra.bit parc& prin aceste locuri, Lumea s'a indesit,

luri, care nu le ofereau prea mult, in afara de
fnicte si Dulcet pentru vile.

Intr'o buns zi insa, pe mosiile din apropiere, a tasnit lava aurului negru" si aceste bucolice vremi de pastorie s'au ingropat tot mai mutt in amintire. Intreprinderi industriale de tot soiul au rAsarit

eras& de hornurile fabricilor si rafinAriilor din oral, platA buns, astfel ca lacalitatea se afla azi, firete intro mai mica masura decat Campina,
prinsA in cadrele unor prefaceri identice cu acelea prin care a trecut targul de peste ram.

502

Ceea ce apare deosebit de interesant tuturor acelora care cerceteaza cat de sumar comuna PoianaCampine, sunt mai ales alcatuirea sa si procesul de urbanizare care se desfasoarl actualmente inteinsa. Caci, dupa cum e s' firesc dealtfel, fosta Poiana" a Campinei, ca si crawl Campina, n'au atras spre intreprinderile fixate, inlauntrul for numai pe satenii din satele vecine, ci, cu aproape egala forts a ademenit gi polarizat disponibilitati de lucru de pe intreg cuprinsul tariff. Zeci de oameni din Muntenia, Moldova, Oltenia, Ardeal, Banat chiar, si-au lasat uneltele si gospodAriile for nerodnice, pentru

sateni sau mici burghezi, alaturi de care se agita o minoritate infima de t Arani rAmasi la ocupatille
mostenite dela strAmosii lor, fostii pAstori si vanzatori de fructe odinioarA.

Astfel fiind, infatisarea satului poarta culoarea clasei lucratorilor. Portul taranesc se pAstreaza ici,

colo, mai ales in partea de Nord-Vest a satului, alterat de altminteri prin combinatii de (tot felul. Incolo, atat in cartierul ceferistilor din imediata
apropiere a garii, cat si in restul comunei, doming haina oraseneascA, bluza proletara, rochia de matase vegetala si pantoful cu toc inalt al sotiilor si fetelor lucrAtorilor ci maruntilor burghezi rurali. Repet, procesul de urbanizare al comunei Poiana-Campina se afla in plin mars, care nu poate fi oprit. Iar efectele salutare ale acestui fenomen in ce priveste deprinderea unei mai bune alimentatii sau conformarea la normele igienii de pada, isi afla, din nefericire, un revers nefast constand dinteo asumare a viciilor, moraVurilor si obiceiurilor novice ale orasului ca si intr'o sums de note caracteristice periferiei urbane: tendinta spre un lux costisitor si de prost gust, abordarea lecturilor de aventuri stupide si scabroase, precum ¢i acel spirit smecheresc in care se desvolfta majoritatea copiilor dela mahalalele oracelor, pentru a deveni mai tarziu indivizi incorecti si meschini, speculanti nerusinati, spoliatori josnici si falra suflet.
Or, aici se aflA pericolul urbanizArii comunei Po-

a se duce sa lucreze in intreprinderile Astrei" din Poiana-Campina sau in acelea ale societatii Steaua Romani*" din orasul Campina, stabilindu-se insA si in acest din urma caz tot in comuna din stanga viii Prahovei. E adevArat ca o parte din acestia nu au venit cu

gandul de fixare vesnica. Unii s'au inapoiat la vetrele for de indata ce au strans suma necesarl cumpararii unui hectar, doul, de parnant in satul natal. Altii, tentati de castig au ramas mai multi vreme, insufletiti insa tot de ideia reintoarcerii.
Dar cei mai multi, mai cu seams cei din localitA-

tile sau judetele apropiate au intrat in PoianaCampine cu certe intentii de stabilire, casatorindu-se si intemeind gospodarii durabile, categorie care alaturi de aceea a populatiei flotante, confirma insa, in mod egal, aspectul de sat stransurA
al Poianei-Campinei.

Lncadrati, mai molt sau mai putin stabil, in intreprinderile petrolifere si ceferiste din Campina si Poiana-Campina, locuiitorii acestei din urma localitAti formeaza un bloc masiv de lucratori, fosti

iana-Campina. Si in aceasta directie de indrumare pe adevAratele cai ale progresului, trebue sa intervina priceperea sociologului cum si dibAcia conducatorului administrativ. MIRCEA TIRIUNG

II.-GURA-TEGHII, SAT DIN MUNTII BUZAULUI
Gura-Teghii este un sat de mtmte, asezat la Poalele Penteleului, format din 13 catune insirate pe o lungime de 16 km dela confluenta Basttii cu Buzaul, 13 km de Nehoiu, pans la Gura Milei, 3 km mai

niciun folos. Ca*.tiga putin ci din cauza ei, ci -au neglijat complet gospodariile. Case le sunt o pustietate. Nici p5.sari si nici vite. Boll cu duiumul.

In realitate singuirul lucru bun gasit in Gura
Teghii e sufletul for de aur, dorinta for pentru indreptarea situatiei materiale si dragostea nemarginita pentru cei veniti sa be aduca vestea cea bunA.

sus de satul Varlam, locul de unde Basca se raraffia in Mare" si Mica" sa imbrAtiseze masivul
Penteleul.

In Gura Teghii se pare ca natura a fost falcuta sa acopere o saracie crancenA. In sat nu se poate patrunde decat cu un tren forestier din cauza drumurilor rupte de torenti. Majorittatea oamenilor trAiesc din munca in pAdure, care nu le este de
10

Munteanul traieste din creqterea vitelor si a pomilor, dar in Gura Teghii lipsesc aceste bunuri. Parnant nu au. Pentru a ilustra aceasta, redau urmatoarele dale statistice, culese cu multa grija si preciziune in

503

satul mijiociu, Gura Teghii. (In intreaga comma
stint circa 950 membri), Gura Teghii are 56 familii cu 191 membri.

Gura Teghii trebueste ajutata. E acievarart, multi

Aceste 56 familii stapanesc in total 212,68 ha,

ceea ce revine cite 3,79 ha pentru o familie si 1,11 ha de locuitor (am scos din calcul pe pr, C. Georgian cu 116 ha, fiind o exceptie peutru intreaga comuna).

triesc din munca in padure, dar aceasta sursa de venituri se va epuiza in curand. Solutia naturals este ca omul sa traiasca in satul lui. Din pamant nu vor putea sa ft-Masa decat
putini gi numai daca vor sti sa-1 foloseasca la maximum.

0 cantitate insuficienta mai ales ca este de cea mai proasta calitate $i risipita 3-4 parcels.
Din 212,68 ha, 142,64 ha sunt in sat, impartite in 207 parcele, iar restul de 70,04 ha sunt in diferite comune din judetele Braila $i Buzau, pana. la 150 km departare, ?tripartite in 64 parcele. Asa dar, dorul dupa pamant de cultura a bleat

Cei care au pamant in sat trebuesc indemnati sa planteze pomi, sa creasca stupi, vite etc. 0 problema importanta este aceea a izlazurilor comunale. Nu au izlaz suficient si acel existent pate prost intretinut.

Este lucru stiut ca totul intr'un sat este bona
stare a locuitorilor, 5i tocmai aceasta stare trebue formats. La noi, legile si oamenii au crelat proprie-

sa primeasca sa fie improprietariti in afara din
comuna, cu cite 2-3 pogoane, care cu timpul, prin vanzari si jocul succesiunilor, s'au impartit si acestea,

tati agricale care nu asigura niciun minimum de
existenta mizerabila.

Ca sa cultive aceasta mica suprafata fac drurauri de cite o saptamana, 4¢i pierd toata vara acolo, ca toamna sa aduca acasa cu foarte mare cheltuiala cateva banite. Ceea ce recolteaza ei costa de trei on mai mult.

In Gura Teghii, oamenii n'ar putea sa aiba un castig cleat din cultivarea pomilor roditori si mai ales din cresterea vitelor si a stupilor. La inceput au fost pastori. Astazi au uitat aceasta indeletnicire. Totusi vor fi nevoiti sa se intoarca la ocupatia for din trecut,
ION IONESCU-OBAR$IA

III.- FUNDUL MOLDOVEI, SAT DE PASTORI iNSTARITI
DIN CAMPULUNGUL BUCOVINEI
De-a-lungul raului Moldova, intre centrul de cafe ferata Pojorata si Breaza, pe o distanta de 16 kilometri, se intinde nercgulat, amorf, satul de munte
Fundul Moldovei.

In afara acestor locuinti, o sums de asezari secundare, toile, proprietatile pastorilor

instariti,

Culmi paralele, impadurite (obcine), sugruma raul pe Campulungul care aduna asezarile omcncsti si uneste tinuturi. Varsta comunei n'a fost stabilita. Cele mai departate amintiri ale locuitorilor pomenesc de Iosif at II-lea dar, desigur, satul fiinta Inca din secolul 16 sau 17 ca majoritatea satelor de pastori din vailc $i depresiunile
Bucovinei sudice. Recensamantul din 1930 arata in Fundul Moldo-

ocupa inaltimile cu fanete indestulatoare, cuprinzand un aspect esential in definirea economica si socials a satului. $aptezeci la suta din locuitori aunt crescatori de vita, stapanitori de obcine si islazuri mai mult sau

mai putin intinse. Astfel, 400 familii detin 0-1 falci, iar 150 familii cu 50-250 Midi cifre care arata starea de avutie a majoritatii populatiei din
Fundul Moldovei.

vei existenta a 4.490 Quflete. Opt ani mai tarziu populatia creste la 5.087 suflete alcatuincl 1.509
familii. Locuintele in numar de 1.300 formeaza eft-

Care este explicatia acestei bune situatii din punct de vedere funciar? Cui se datoreste faphtl ca oierii din Fundul Moldovei stapanesc in medie suprafete de 25 Wei, in vreme ce locuitorii sate-

lor invecinate nu poseda nici a treia parte din
aceasta medie? Iatrt, dupa spusele unui batran propnietar localnic lamurirea fenomenului: Ccind impciratul (Iosif II-lea n, r.) o luat muntii mcinastirilor sa- fats

teva mici nuclee rancluite pe malurile Moldovei; cele mai multe Ina se imprastie pe obcine, prin
defileuri imprumutand numele garlitelor isvoarelor: Colacul, Orata, Botofel, Tirnar.
*) I falce = 14.342 mp.

504

Pondu' (Fondul Bisericesc n, r.) o adus un inginer sit impartcl ptimtintu', da' oamenii din. sat u' nost nu 1 -o kisat, ci 1-o luat cu paru' la goand s'o zis cci tofi muntil is a lor. Aland o ocupat cine o vrut l s'a trecut fieftecare la Grundbuch (Cartes funduara n, r.). Afa am rdmas noi cu moqiile paran ziva de azi!". E adevarat ca pamanturtle s'au mai imbucatatit intre timp, iar noii veniti adaogati celor saraciti au format cu vremea o patura de nevoiaci Epsiti de avere funciara ci reprezentaud 30% din populatia
satului.

chafe cu 100-150 lei pe z si lucratori la fellstraiele si fabricile de cherestea din imprejurim;
(Pojorcita si altele).

Celelalte doua treimi, 20% din intreaga populatie a satului, Germani, lipsiti de pamant, se vad nevoli sa-ci paraseasca gospodariile pentru a
mullet in bciile (minele) de mangan, pirita din apropiere: Iacobeni, Vatra Dornei sau la marile lucrari

de tale ferata: tunele, terasamente, poduri, dela
Ilya Mica, unde muncesc peste zece mil de lucratort.

Dintre acectia, o trcime, Romani, lucreaza (lucrci orke") fie pe pamanturile celor chiaburi ca argati,

zitrafi (oameni cu ziva) la camp, la vite, cu 88100 lei pe zi vara, iar iarna cu 60-80 pe zi (,,,ci
uncle lucrd, acolo mdncd "). De asemenea, se an-

gajeaza la padurile Fondului Bisericesc sau ale particularilor ca fugari (earciii#), taietori de par-

Parte din mine au fost sparte de Ruc: in timpul rAzboiului, spun oamenii. Amur le-o desfundat borfile, cd urea sci le lucreze iar". $i multi dintre nevoiacii satului cumpanesc intre a ramarie acasa indurand lipsuri si a lua drumul Nemfilor spre baile cu cactiguri frumoase dar care cer sacrificial ruperii de sat.
MIRCEA TIRIUNG

IV.- DELACHEUL, SAT DE FOSTI CLACASI DIN TIGHINA
La marginea de Nord a judetului Tighina se gasecte langa Nistru un sat triunghiular: Delacheul. Moldovenii ce-1 locuesc duo vieata aspra si legata de pamant, pe care o caracterizeaza faptul ca aunt foiti clacaci. Sarac si marginit la spatiul restrans al satului, taranul din Delacheu nu cunoacte aka vieata, alt orizont. Se multumecte cu bugetul eau anual de 3-4.000 lei, luptand din rasputeri cu pamantul,

Omu daca-i bat, it bogat. Iar dace s'o trezit, o ssracit", (Tanase Raulet, 80 ani, ctie carte). Maskcarea se reduce la mamaliga si ceapa, la borg ci
muratturi.

Iarna oamenii stau pe acasa sau acei saraci
lucreaza in padure. Mai inainte se scotea piatrA. Acu stau de vorba. Nu-i o fabrics, nu-i n'ica, Sa duct omu gi cactiga. Tare-i greu. Norodu nostru o duce greu de tot. N'are niciun cactig. Mai ales ye sparie cu vile iestea. Apoi, mai bine sa vie sä ne ucida ca sa mantue cu noi. Cu o kaca de vie aver povidla (magiun), mancam iarna intreaga" (aceZi de zi treburile merg mai prod. Livezile din partea nordica nu mai rodesc din pricina lipsei de apa. Nistrul nu mai inundeaza malul romineso de vreo capte ani. Sovietele utilizeaza o metoda hidraulica, care la noi lipsecte, Pomii dau in floare si apoi stau pe loc. Este in acest sat o problema de-o acuitate vie: toloaca. Oamenii au cate doua bucati de toloaca. Vita, unit mai ca. n'au. Iar acei cu vite nu le pot paste pentru simplul motiv ca nu-i iarba. Nu se fngraca pamantul ca nu este cu ce. Vita n'au. Numai batelectualii selectioneazi grane. Intelectualii samana cu saminAtoarea, taranit svarlu cu mana. Caraucie nu exista, Cactig particular nu exista. Nu se lucreaza in parte, din cauza Omantului impractiat si putin. Toamna tinerii pleacti pe

Satul acesta pare a fi sat de stransura, set de
°merit aduci de prin partile Chievului si Prutului, Moldovenii si Ucrainienii, astfel, s'au amestecat ci au dus trai iaolalta, pe mocia boerului Mavrichi, La impartirea pamanturilor, la nadel, existau 111
gospodarii.

Inainte vreme era vieata mai vie. Contactul cu satele vecine de paste Nistru era des. Circulatia
pe fluviu ajuta de asemenea comertului. Delacheienit cbnocteau lume mai multa, vieata mai dinamica,

Activitatea nu se rezuma la agricultura, ca acum. Vieata for de azi e vieata de om ce acteapta cu frka rodu logorului, care, argilos gi insuficient lucrat, nu produce de obiceiu mai mult de 50-60 deduri
la deseatinit.

Nu se mai samara floarea soarelui de vreo 10 ani, nisi harbuji. Raman cerealele. Si apoi, vinul,

Fiecare Wean are bucata lui de vie. Pe care
1-apuci lenea la poloboc, cu atata se mangfte ci el.

505

la orase ca sa-si castige ceva bani pentru imbracaminetea de iarna.

Mentalitatea satului ramane evident primitive. Pentruca starea economics preseazA vertical asupra lor. 0 redresare imediata se cere. Credintele vechi incep a se pierde, se decoloreaza. Biserica nu-i ce-a fost inainte". Dup5. inlaturarea boerescului" oamenii s'au pus pe munca fiecare pentru sine. Satul crestea vazand cu ochii. Pans cand neajunsurile s'au ivit din nou. Le trebue iar pAmant 5i mijloace de munca rationail,

Clacasia a imprimat sufletului Dalacheienilor dorinta de munca, de a transforma vizibil realitatea. Indrituita, coordcmata, pornita cu entuziasm,

aceasta dorinta ar da rezultate minunate. In casele aproape toate de lut, s'ar ivi o noun vieata.
Si de5i: norodului nici Dumnezeu nu-i poate intra in voie", dalacheienii astepta zilnic alha modalitate, mai noun si mai fericita, spre a rezolva acea nascocire biologics: vieata. Langa pAmant putin udat de ploi 5i deloc manos, sa rasara bucuria oamenilor, a unei vieti intelept organizate.
GEORGE MENZLIC

506

DOCUMENTE

PROBLEMELE AGRICULTURII ROMANE*TI
iNDREPTARUL LUCRARILOR SEMINARULUI PENTRU DOCTORAT AL PROF. V. N. MADGEARU

Vieaja Profesorului Madgearu a lost curmatd la
inceputul anului ,scolar 1940/941. In ziva de 15 Noemvrie 1940, indreptarul pentru studentii Semina-

rului de doctoral de pe lcingd Catedra de Economie Politico a Academiei de Inalte Studii Cornerciale i Industriale din Bucuresti, cu a ecirei intocmire ne inscircinase ,ci pe care-I publicam aci, era gala multiplicat si pachetul cu exemplarele desfinale membrilor Seminarului se gcisea la Academie, in vederea intaiei sedinfe a Seminarului. Tema lucrcirilor acestui Seminar, Profesorul Madgearu o fixase Inca din primcivara anului Irecut. Spunea ca scrierea intaielor capitole ale Evolujiei economice romanesti dupes rdzboiul mondial" ii daduse prilejul sa treaca in revistei numeroasele

Cercetairi Agronomice, de Institutul National Zootehnic, ca i de cercetcitorii individuali. Dorea ca student ii sal sd citeascd aceste lucrdri, pentru ca in discufiile din Seminar sd poatd fi trasat'd imagina nouci a stcirii ,Si problemelor de azi ale agriculturii romanesti, pe care o precizeazd ele. Indreptarul avea menirea sci inlesneascci fami-

liarizarea dela inceput a membrilor Seminarului cu temele pe care aveau sd le trateze. Potrivit acestel destinafil, el nu este o bibliografie cornpieta, ci numai un panel de plecare. Credem totusi, cd tipcirirea lul in aceasta revista este nu numai un act de pietate fold de cel ce a Post intaiul Secretor- General al Institutului Social Roman, ci el un serviciu adus cetitorilor
Sociologiei romanesti". Anton Golopentia si Ion Veverca
8. Bratele de lucru din agricultura romaneascA.

cercetdri monografice intreprinse in ultimul deceniu de Institutul de .tiinte Sociale, Institutul de

1. Problemelor agriculturii romine§ti
Introducere 1. Raporturi de structure in economia romaneasca (Sectorul agricol, sectorul industrial si comercial-capitalist oi sectorul economiei de Stat). 2. Caracteristicile economiei taranesti. 3. Satul ca unitate economics Situatia agriculturii romanesti 4. Suprafata agricola a Romaniei si conditiile naturale ale agriculturii romanesti. 3. Distributia dupes intindere a exploatarilor agricole,

9. Inventarul agricol viu si mort.
10. Instructia agricolA, 11. Productia agriculturii romanesti. 12. Cultura cerealelor si cerealismul. 13. Cultura plantelor alimentare 5i industriale. 14, Cresterea animalelor.
15. 16. 17. 18. 19.

20. 21. 22,

Viticultura $i pomicultura Industria sateasca si casnicA. Ocupatiile anexe, Valorificarea produselor agricole Datoriile agricole. Rentabilitatea 5i productivitatea exploatArilor
agricole

6. Reforma agrara si farAmitarea ulterioara a proprietAtii agricole romanesti, 7. Exploatarea in regie 9 arendarile, respectiv clArile in dijna,

Impunerea agriculturii,

Muncile sezoniere, emigrarea temporary sau
definitive; colonizAri, industrializare, urbanism.

23.

Raportul dintre sat si ora'.

507

24. Standardul de vieata al populatiei rurale din Romania si consecintele lui sanitare si culturale, 25. Suprapopularea agricole a Romaniei.

H. Bente: Landwirtschaft
.

uncle Bauerntum. Eine Einfiihrung in die deutsche Agrarpolitik. (Agriculture gi taranime. 0 introducere in politica agrara germane), Berlin,
1937.

Politica agrara rometneascii

26. Intensificarea agriculturii romanesti, 27. Comasarea. 28. Problema cregrii exploatgrilor indivizibile,

29, Irigatiile gi amelioratiunile de terenuri inundabile.

30. Organizarea creditului agricol.
31. Cooperative le agricole.

II. Cunoasterea economiei agrare a terilor veeine cu Romania $i a puterilor Europei Centrale poate oferi sugestii numeroase celui ce vrea se inteleagg problemele agriculturii romanesti. Se recomanda membrilor seminarului se caute se se informeze asupra economiei agrare a uneia cel putin dintre tgrile mentionate.

32. Organizarea pietei agricole. 33. Reglementarea conditiei muncitorilor agricoli.

A. Reithingher: Das wirtschaftliche Gesicht
Europas. (Feta economics a Europei), Stuttgart, 1936, aparute si in traducerea francezg

34. Plasarea bratelor supranumerare in agriculture. 35. Situatia agriculturii In Wile din Estul Europei. 36. Directive le planului agricol al Romaniei.

la Payot, sub titlul Le visage economique de l'Europe, 1937. Cuprinde o prezentare a problemelor agrare 4 industriale ale diferitelor pgrti ale Europei in corelatie cu problemele demografice.

2. Indrumfiri bibliograf ice pentru membrii Seminarului. I. Toti membrii seminarului vor citi un tratat de Economie agrara gi un tratat de Politica
agrarg.

M, Sering: Agrarrevolution und Agrarieform
in Ost-und Mitteleuropa. (Revolutia si reforma agrara in Europa de Rasarit $i Centrale), Berlin, 1925 (comunicare la Acad.
Prusiei).

M. Sering: Die agrarischen Umwalzungen in:
ausserussischen Osteuropa. (Resturnarile dz

Lupa Popovici: Curs de
1930/31. Bucuresti.

Economie

rurala,

ordin agrar in Europa de Rasarit exclusiv
Rusia), Berlin 1930.

G. Ionesc u-S isesti: Politica agrara cu
privire specialg la Romania, f. a.

V. N. -Madgearu: Curs de Economie Nationalii, vol. II. Politica agrara, Buc. 1935.

Victor Slevescu: Curs de economie agrarci,
2 vol., Buc. 1933.

Alb Delos: Traits d'economie rurale, 2 tomes,
E.

Paris 1932-34. I o u z i e r: Economie rurale, Paris, 1928.

E. Laur: Economie rurale, Geneve, 1938.

C. Henry Taylor: Outlines of agricultural economics.

Von der Goltz: Vorlesungen fiber Agrcrrwesen und Agrarpolitik. (Cursuri despre problemete si politica agrara), 1899.

Societe des Nations. Conference europeene de Is vie rurale, Contribution de l'Institut International d'Agriculture (prezentgri comparative pentru toate tarile europene): Geneva, 1940, vol. I, Population et agriculture: le Probleme du surpeuplement rural; 2. Le regime fancier en Europe; 3. Le capital et les revenus des exploitations agricoles en Europe, d'apres les resultats de la comptabilite pour la periode 1927/28 a 1934/35; 4. La bonification des terres en Europe; 5. Conditions et amelioration de la production vegetate et de la production animate. Industries rurales. 6. Interventions des pouvoirs publics sur le marche et la production
agricole.

Skalweit: Agrarpolitik.
A e r e b o e: Agrarpolitik, 1928. Deutsche Agrarpolitik (Politica agrara germane). editata de Beckmann, Harms, 3 vol., Berlin,
1932.

Pentru aceeasi conferinte a vietii agricole au fost pregatite brosuri prezentand situatia agriculturii din urmatoarele t Ari: Jugoslavia,
Ungaria,

Finlanda, Danemarca, Belgia, Olanda, Elvetia, Franta, Bulgaria, Romania.

508

Matolcsy M

t

t y a s: Az

uj foldreform munka-

G, Jacquemyns: La politique rurale de
l'Italie fasciste. Bruxelles, 1936. (Traducerea, intitulatA Structura socials a populafiei agricole italiene a unui capitol al acestei lu

terve. (Planul de lucru al Reformei agrare
viitoare). Budapesta, Revay, 1934 Ianaky M o 1 o f f: Die sozialokonomische Struktur der bulgarischen Landwirtschaft. (Structura social - economics a agriculturii bulgare), Berlin 1936,

crari a fast tiparita in Sociologie romaneasca, III (1938), 9-12 pag. 436-447), Prof, Giovanni L or e n z o n i: Introduzione e
guida ad un inchiesta sulla piccola propriety coltivatrice postbelica in Italia, Roma, 109 p. Libr. Internazionale, 1929.

Andrei P i p e r o v: Bulgariens Agrarkrise und
Agrarverschuldung. (Criza agricola si datoriile agricole din Bulgaria). Berlin, 1938.

Crum MihAilescu: Bulgaria agricola, Chisin Au, 1933.

Prof. Giovanni L or e n z o n i: Inchiesta sulfa
piccola propriety coltivatrice formatasi nel
doppoguerra, Roma, 1938.

D. von F r a n g e s: Die sozialiikonomische Strulztur der Jugoslavischen Landwirtschaft. (Structura social - economics a agriculturii jugoslave), Berlin, 1936.

Arrigo Serpieri: Guida e ricerche di economia agraria, Roma, Libr,

Internazionale,

Blagoje Nikosavie: Die Agrarverfassung
und der landwirtschaftlichen Kredif Jugoslaviens. (Structura agricola gi creditul agricol al Jugoslaviei), Berlin, 1935.
E.

N.

Cornateanu: Politica agrare a Statelor
Unite ale Americei de Nord. Bucuresti, 1936.

178, p. 1929.

Georges B o u v a r d: L'Agriculture dirrigee our
Etats-Unis, Paris,

Reich: Die tschechoslovakische Landwirt-

schaft. Ihre Grundlagen u, ihre Organisation. (Agriculture cehoslovacA, conditionarile si organizatia ei), Berlin, 1935. Riza Mustafa Kazim: Die tiirkische Landwirtschaft und ihre wichtigsten Betriebswege

Michael K o n s t a n t i n: Die Agrarpolitik der Soviet-Union und deren Ergebnisse. (Politica agrara a Uniunii Sovietelor si rezultatele acesteia), 1936.

Victor M e l e g a: Rusia Sovieticei economics.
Buc., Bucovina, 1936.

(Agriculture tura si ramurile ei de productie mai importante. Ankara
1935,

Leipzig

III. Preciziuni asupra situatiei agriculturii romanesti i strain nu pot fi obtinute fArA o consultare

Dalib Z a v a l a n i: Die landwirtschaftlichen
Verhdltnisse Albaniens. (Sterile agricole ale Albaniei), Berlin 1938
H.

asiduA a statisticilor agricole, Informatii statistice

asupra agriculturii romanesti trebuesc autate in
urmAtoarele publicatii:

I. Seraphim: Die Einwirkungen der ostund siidosteuropiiischen Agrarreformen auf die deutsche Landwirtschaft. (Influenta re-

Institutul Central de Statistics: Anuarul Statistic
1937/38,

Buc.,

1939

(vol.

1939/40

sub

formelor agrare din Europa de RasArit si Sud-Est asupra agriculturii germane), Berichte fiber Landwirtschaft, XVI (1932), 3.

tipar),

Institutul Central de Statistica: Briviaire Statistique de la Roumanie, 1940. Institutul Central de Statistics: Statistica Agricola
1938. Buc., 1939.

M. Siring: Die deutsche Landwirtschaft miler yolk - and weltwirtschaftlichen Gesichts(Agricultura germana, privity in perspective economiei nationale $i a economiei mondiale), Berlin, 1932.
punkten.

R. W. DarrA: Ziel und Wege der nazionalistischen Agrarpolitik. (Telul si cane politicii agrare national-socialiste), Munchen, 1934. Jurgen H. S e r aphim: Deutsche Bauernpolitik, (Politica germane pentru intarirea taranimii). Berlin, 1936.

L'Agriculture en Roumanie, Atlas statistique, pubile par le Ministere de l'Agriculture et des Domaines, Buc., 1938 Ministerul Agriculturii gi Domeniilor: Statistica animalelor domestice, 1935. Aceasta publicatie cuprinde si o repartizare a gospodariilor taranesti dupA supraletele $i numi-

Hermann Reischle and W, Saure:

rul de vite stapanite, precedatA de o introducere de R. Cresin,
Ministerul Agriculturii gi Domeniilor: Statistica pomilor fructiferi pe anal 1932. (Bul. Inf. al Ministerului Agriculturii gf Domeniilor 15/
1933),

Auf-

gaben and Aufbau des Reichnahrstandes. (Menirea gi organizatia corporatiei agricole a Imperiului), Berlin, 1934.

509

Ministerul Agriculturii si Domeniilor: Statistica pasiirilor de curie din Romania, precedata de o introducere de Roman Cresin, referent statistic, Buc., 1934. Ministerul Agriculturii si Domeniilor: Statistica maginilor gi uneltelor agricole pe anul 1937, Bucuresti, 1939. Ministerul Agriculturii si Domeniilor: Statistica animalelor domestice, piiscirilor de curie si stupilor cu albine pe anul 1937, Buc., 1938. Ministerul Agriculturii si Domeniilor: Statistica animalelor domestice pe anul 1938, Buc,
1939.

K. K a u t s k i: La Question Agraire.

P. A. Sorokin: Bibl. sistematique de la sociologie rurale, 3 vol. englezesti, 1930. P. A. S o r o k i n: Principe de sociologie rurourbaine, englezeste, 1927.

L o v i n e s c u: Is!. Civ. Romane contimporane.

Fr. Delaist: Les deux Europes (Payot).
a n d e r v e l d e: Socialismul
Fi

Agricultura

L uigi Luzati: La tutella economica, giuridica e sociale della picolla proprieta, 1913.

CornAteanu N.: Organizarea Muncii in
Agricultura, 1929.

Asoc. Rom. pentru Studiul Conjuncturei economice; Conjunctura economies romanegti, Buletinul

H, Lupan: Gospockfriile agricole din Dobrogea, Bucuresti, 1937.

lunar si Buletinul trimestrial (anul I: 1936 si 1940: anul V). Informatii statistice comparative asupra agriculturii din strAinatate pot fi gasite in:
Annuaire

G h. Ciulei: Gospodciriile agricole din Tara
Beirsei, 1937.

G h. C i u l e i: Importanfa economics a podgoriei Odobegti, cu privire specialci la rentabilitatea ei. Bucuresti, 1937.

H. Lupan: Structura gospodciriilor feircinegti

international de Stafistique agricole,

editat de Institutul International de Agricultura dela Roma. (Ultimul volum: 19391940).

Gh. Ciulei: Organizarea
D,

Statistisches Reichsamt: Statistisches Iahrbuch fur das Deutsche Reich 1939.

din jud. Baia, Bucuresti, 1938. i rentabilitatea gospoddrillor agricole din Dobrogea si Ba sarabia, Bucuresti, 1938.
¢1 rentabilitafti gospodariilor jeircinegti din regiunea pomicold a Jude felor: Prahova, Dambovifa ;i Muscel, Bucuresti, 1939.

I. Ticulescu: Cercet'dri asupra organizeirii

IV. Cunoasterea concrete a agriculturii romanesti nu poate fi realizatl fare consultarea monografiilor si cercetarilor intreprinse si editate de Institutul de Cercetari Agronomice al RomAniei (I. C. A. R.), Institutul National Zootehnic (I. N. Z.) si Institutul de Stiinte Sociale al Romaniei (I. S. S. R.). Cele mai insemnate din aceste lucrAri sunt:

b) I. N. Z.

G. K. Constantinescu: Trafat de zooG. I

onescu-Br lila:
1935.

a) I. C. A. R.:

tehnie generals, Bucuresti, 1930. Cregterea animalelor in agricultura romcineascd, Bucuresti,

N. CornAteanu: Tractorul

secercitoarea-

D r.

I. V 1 a d

treercitoare in agricultura noastrii, 1933.

Contribufiuni la studiul iaurgerillor din Bucuresti, Bucuresti, 1935.
stcinilor din Romania, Bucuresti, 1935. asupra pciscirilor din Romania, Bucuresti, 1935.

N. CornAteanu: Cregterea ,si rentabilitatea
porcilor in diferite jars i in Romania. Buc.,
1935.

D r.
D r. D r.

G h, G h. Radu: Contributiuni la stadial

T. Nistor: Cercetaii statistice

N. CornAteanu: Cerceteiri asupra
agriculturii romartegti, Bucuresti,

N. M. CarlAnescu: Contribufiuni la
studiul rentabilitdfii exploatarii vacilor 0
bivolifelor la laptarii din jurul Bucuregfilor,
Bucuresti, 1936.

A. Frunzfinescu: Munca umand in ac-

1935.

N.

tuala conjuncture agricold, 1935. CornAteanu si altii: Studii privitoare In
pre furl ;1 rentabilitate in agricultura romaneascci, Bucuresti, 1936.

D r.
D r.

Ion ()lel: Cercetdri asupra pcistoritului in Vrancea, 1936,

Alex. I. Georgeoni: Cerceteiri asupra pdsforitului in Maramureg, Bucuresti,
1937,

S c r a b a: Starea socials a feiranului roman,
1908,

510

D r.

C. Bologa: Intensitatea cresterii porcului ;i consumul carnii de pore in Romania, Bucuresti, 1937.
c)

poate fi obtinuta prin consultarea colectiei revistelor de specialitate si a ziarelor economice. Citam
dintre reviste:

I. S. S. R.

Analele statistice fi economice, Bucuresti. Independenfa economice, Bucuresti.

Institutul Social Banat-Crisana: Anchetd monografica asupra satului Be linl-Timis, Timisoara,
1937,

Arhiva pentru $tiinta si Reforma Sociabi, Bucu
resti (an. I; 1918, 1940=an XVI). Sociologie Romaneascii, Bucuresti (1936-1939). Observatorul social-economic, Cluj, (an, I, 1931; 1938= an VIII). Pagini agrare ,si sociale, Bucuresti. Vieafa agricoki, Bucuresti Romania viticold, Bucuresti. Buletinul Ministerului Agriculturii ,si Domeniilor,
Bucuresti.

Buletinul Institutului Social Roman din Basarabia
I (1938), care confine monografia satelor Niscani Iurceni din Lapusna. Institutul Social Banat-Crisana: Monografia comunei Sarbova-Timis, Timisoara, 1939. Buletinul Institutului Social Roman din Basarabia,

II (1939), care confine monografia satului

C. D. Constantinescu-Mircesti.
Un sat dobrogean Ezibei, Caliaora, Instqutul Social Constanta, Bucuresti, 1939.

Copanca-Tighina,

Buletinul Asociatiei de medicine veterinard, Bucuresti, Buletinul Zootehnic. Corespondance economlque roumaine. (Bull, off.

B. Malski: Vieata Moldovenilor dela Nlstru,
Cetatea alba, 1939. Monografia Olanesti-Cetatea Alba.
H,

du Min. de l'Economie Nat,), Buc. (an.
1919; 1940=XXII),

I.

satului

H. Stahl: Norej, un village dune region
archaique, 1940, (3 vol., prezintA vieata eco-

Buletinul Institutului de Legislafie agrarii, (an. I, 1936; 1940=an, V).

nomice a unui sat din Vrancea).

Ion Conea: Clopotiva, un sat din Para Ha-

A. Golopentia si

(egului, 2 vol infatiseaza vieata economice a unui sat din Transilvania de Sud.

Dr. D. C. Geor-

Starea prezenta a economiei agrare romanesti si actiunile pentru conducerea ei pot fi cunoscute in presa economice (Excelsior, Argus), $i in pagina economic& a cotidianelor, care ar trebui cetitA regulat de oricine se pregateste sa devie economist.

g e s c u : 60 sate romanesti: vol. I, Populatia; vol. II, Evolutia de dupe razboiu a

populatiei agrare starea economice de azi; vol. III, Starea sanitara $i starea culturalA; vol. IV-V, Contributii la tipologia satelor romanesti, I. Sate de agricultori crescatorii de vite. I. Sate cu ocupatii anexe, Bucuresti (Sub tipar). Sociologie romaneasth. Revista sectiei sociologice a Institutului Social Roman, anii IIV.
(1936-1939).

Dintre revistele de specialitate straine, atragem deosebit atentia asupra faimoaselor:
Berichte aber Landwirtschaft, Berlin. Institut International d'Agriculture: Revue internationale d'Agriculture, Rome, (an. I, 1910;
1940, an XXXI).

Royal Institute of International Affaires: World agriculture and international survey.
VI. Starea actuala a economiei agrare romanesti este in masura conditionat de trecutul acestei economii. Familiarizarea cu acest trecut poate fi realizata prin consultarea urmatoarelor lucrari:

Arhiva pentru Pinta ,si Reforma Social& Organul Institutului Social Roman. Anii IXS;
(1929-1937).

0 bibliografie a lucrarilor I. C. S. R. Publicatiilo f colt' sociologice dela Bucuresti, intocmita de Paula Herseni, se gaseste in volumul Indrumari pentru monografiile Bucuresi, 1940, p. 443-73,
sociologic",

Radu Rosetti: Parnantul, satenii ,si steipanii

Radu Rosetti: Pentru ce s'au rasculat

in Moldova, numai vol. I, Bucuresti, 1907,

ranii, 1908. A.cte f t legiuiri privitoare la chestia teircineasca, seria I, vol. IV. Brosuri ,si extrase romanesti

V. 0 orientare asupra modului cum au fost desbatute in deceniile trecute si cum sunt privite in prezent problemele economiei agrare romanesti

fi straine, 1772-1872, Bucuresti, 1908. (BM-

cescu, Ghica, A. 0. Golescu, Boerescu, B.
Catargiu) etc,

511

N.

I. Angelescu: Evolufia economtccl a rcirilor romclnesti, vol. I. Economia fam. fi
agrard. Economia
1918.

Enciclopedia agricolii, in curs de aparitie, Bucu regt.

orclseneascci. Bucure§ti,

N. Razmirita: (Essai d'economie roumaine
moderne (1831-1931). Paris, 1932. Consiliut Superior Economic: Aspecte ale Economies Romanesti. Material documentar pentru

Zane: Economia de schimb in Principatele romane, Buctue§ti, 1930,
I,

C. Filitti: Proprietatea solului in Princi
patele rombne
1935.
odn'h'

Lunoasterea unor probleme in cadrul planului economic. Bucuresti, 1939. Conference europeenne de la vie rurale Roumanie, Bucure§ti, 1939.
1939:

la

1864,

Bucure§ti,

Dr. G. M a i o r : Politica agrard la Romani. Desvoltarea chestiunii agrare in lode fclrile locuite de Romani, Bucure§ti, 1906.

V.N.Madgearu: Evolufia economiei romanesti dupii razboiul mondial, Bucure§ti, 1940. Procedings of the international Conference of agricultural Economists. London, 1939.

A, C, C u z a: 7dranii fl clasele diriginte, Ia§i,
1895, retipArite in vol. Studii economice-poMice, 1890-1930, Bucure§ti, 1930.
N.

Iorga

Dobrogeanu Gherea: Neolobtigia,Bucure§ti, 1910.

Constafiiri istorice cu privire la : viecria agrard a Romanilor, Bucure§ti, 1908.

B. Note speciale pentru deosebitele lucreiri de
Seminar *).

Stefan Zeletin: Burghezia romans, Bucure§ti, 1925,

V.N.Madgearu: Agrarianism, Capitalism,
Imperialism, Contributiuni la studiul evoln /id sociale romanesti, Bucure§ti, 1936.

1. Raporturt de drachmas in economia romaneascei. (Sectorul agricol, sectorul industrial qi con_ercial-capitalist §i sectorul economiei de Stat).

V. Madgearu: Evolufia economiei romanesti dupci riizboiul mondial, Bucure§ti, 1940.

$erban Voinea: Marxism oligarhic. Contribufie la problems desvolliirii capitaliste
Romaniei, 1936.

Ion Veverca: Considerafiuni cu privire la
determinarea structurii fi dinamicei econo-

H. H. Stahl: Structura socials a fdrdnimii,

Ionescu-Sise§ti: Agricultura fi capitalismuL Arhiva pentru $tiinta qi Reforma So-

miei romanesti, Bucure§ti, 1940.

D. Mitrany: Land and Peasant in Rumania, The War and the Agrar-Reform 19171921, Oxford, 1930.

Enciclopedia Romaniei, I,

G. Albrecht: Das Bauert,tum im Zeitalter
des Kapitalismus. (TArAnimea in veacul Capitalismului), in Grundriss der Sozialokonomik, IX. C. von D i e t z e: Kapitalismus und Uberliefe-

cials, 1927, 3-4.

I. L. Evans: The agrarian Revolution in Roumania, Cambridge, 1924.

M. Emerit: Les paysans roumains depuis to
traile d'Andrinople jusqu'a la liberation des terres. Paris, 1937.

H. Haufe: Wandlung der Volksordnung iin
rumanischen Altreich. Agrarverfassung und Bev5Ikerungsentwicklung im 19 u. 20. Lahr handert. (Schimbarea formei de vieata a neamului rominesc in Vechiul Regat. Structura agriculturii Si sporul populatiei in veacurile 19 §i 20). Stuttgart, 1938.

rung in der deutschen Landwirtschaft. (Capitalismul Si traditia in agriculture germane), Berlin, 1923.

Em. Brancovici: Importanfa agricultuMare (feta de industrfe). Lupta economic,

rii fi in special a cerealelor in Romania
an. XV, NI% 11, Ianuarie 1922.

Ionescu-Sisegti: Agricultura si capitalismul. Arhiva pentru $tiintal Socials, 1927, 3-4.
§i

Reforma

VII, Intr'o serie de enciclopedii §i de lucrari da caracter general se pot gAsi orientki utile pentru materia Seminarului.
Enciclopedia Romaniei, 1936-39.
vol.

V.N.Madgearu: Capitalismul in Reisaritul
Europei, Arhiva pentru. St. §i Ref, Soc. 1927,

3-4, retipkit in volumul Agrarianism, Ca
pitalism, Imperialism, Bucure§ti, 1936.

IIII,

Bucure§ti,

Dr. G. M a i o r : Politica agrard la Romani, Bu
cure§ti, 1906.

) E bine ca me.nbril Seminarului sa parcurgl in intregima aceste note, de vrerne ce unele lucrari, care trebulau citat in 2 §i mai multe locuri, n'au fost citate dealt ()data.

512

St.Zeletin: Burghezia romans, origina si
rului ei economic, Bucuresti, 1925.

Indreptari pentru cercetdri monografice, Bucuresti, 1940. Capitolul Manifestarile Economice.

Dinu Valeriu: Die Landwirtschaft Rumdniens unter dem Druck der Krisen. (Agricultura Romaniei sub apasarea crizelor). Bucuresti, Toroutiu, 1933.
(Criza

IonVeverca: Conflictul si colaborarea economics dintre sat ;I oras in Romania. Independenta economica (XXII, 1939), 6 pag.

Tatarow: Die Agrarkrisis in Rumiinien.
agricola in
Romania),
Moscova

1-12.

G, Stanciu: Structura economicd a satului
romanesc. Contributiuni la cunoasterea economiei taranesti din Romania. Bucuresti,
1938.

N. Rasmeritza: Essai d'economie roumaine moderne, 1831-1931. Paris, Librairie generale du Droit, 1932. C.Ianculescu: Problemele agrare i desvoltarea industriald a Romaniei, Bucuresti,
1934.
2.

Agrar-Probleme, 1933, Nr. 41.

M. P o p a -V e r e$: Genera si morfoloVa vie -

Al. Barbat: Desvoltarea

tit economice romanesti. Bucuresti, 1938, i structura economica a Tariff Mutat. Cu un plan de organizare. Cluj, 1938.

Caracteristicile economiei fclreinesti:

Roman Moldovan: Vieafa economica a satului Suseni. Sociologic romaneasca, IV, 732 (sub tipar).

C i a j a n o v (Tschajanov) A.: Die Lehre von
der bduerlichen Wirtschaft. (Teoria gospodariei taranesti), Berlin, 1923.

H. H. Stahl: Nerej un village d'une region
archaique. Bucuresti, 1940, vol. III, Les manifestations economiques. Capitolele consacrate vietii economice in monografiile I. S. S. R., citate mai sus.
T,

Doreen Warriner: Economics of peasant
farming. (Economia agriculturii taranesti),
London, 1939.
Dr.

A. M ii n z i g e r: Der Arbeitsertrag des
bduerlichen Familienwirtschaft. Eine biiuerfiche Betreibserhebung in Wiirtemberg. (Pro-

AI.

$tirbu: Manifestdri economice la fur -

ceni si Niscani. Buletinul Inst. Social Ro-

dusul muncii gospodariei taranesti, 0 ancheta rurall in Wurtemberg), Berlin, Parey.

man din Basarabia, I (1937),

N. si T. Al. $tirbu: Vieata economics la Copanca. Buletinul Institutului Social Roman din Basarabia, II (1938)

Virgil Madgearu: Teoria economiei lardnesti. Independenta economica, VIII, 3, 9
retiparit in volumul Agrbrianism, capitalism, imperialism, Bucuresti, 1936.

Oh. Facaoaru: Vieafa economics actuald
a satului Clopotiva, in Ion Conea: Clopotiva un sat din Hateg, Bucuresti, 1939, vol. II.

Adrian Negrea: Teoria sociologicd a gospo-

Ion Zamfirescu: Contribufiuni la cercetarea unei gospoddrii fdrdnesti dirt satul Cornova. Arhiva pentru $tiinta si Reforms
Socials, X (1932).

ciciriei fiirdnesti, 1936.

Ing, agr. Sever. Dug liasu: Raport asupra
situaliei agricole, in Instit, Social BanatCrisana: Monografia comunei Sarbova, Timisoara, 1939.

Oh, FiIip: Le menage et la famille de Ion L
St. Badiu, in H. H. Stahl: Nerej un village d'une region archaique, vol. III, Bucuresti,
1940.

4, Suprafafa agricola a Romania

pi condifiile

naturale ale agriculturii romanesti.

Ionescu-Sisesti: Agricultura Romania
Enciclopedia Romaniei, III, capitolul Cadrul
geografic.

I.N.Angelescu: Evolufia economicd a Td,
rilor romanesti, vol. I, Economia familialei i agrard. Economia or'aseneascii. Bucuresti,
1918.

onescu-Sisesti: Tipurile principale de
sol din Romania si necesitatea for de ingriiseiminte. Bucuresti, 1937.

3. Satul romeinesc ca unitate economicd.

I.D.Staicu: Lucrdrile solului si fertilitatea
solurilor zonale in Romania. Enciclopedia
Romaniei, III.

MirceaVulcanescu: Teoria ;i

sociologia vietii economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat, Arhiva

Dr. G. Bontea: Influenta condijiilor naturale asupra sistemelor economice in agricultura din stepele romanqti. Bucuresti, 1931.

pentru $tiinta. si Ref orma Socials, X (1932).

513

Ionescu-Sisesti si Gh. Coicules cu:
Cerceteiri asupra starii de fertilitate a solurilor Romaniei. Bucuresti, 1936.

o masurare a randamentului rationalizarilor suprafetei exploatate). Trad, germ. Berlin,
Parey.

G. Murgoci: Zone le naturale de soluri in
Romania. Mernoriile Institutului Geologic al

P. Stanculescu: Les categories economiques a Nerej, in H. H. Stahl: Nerej un village dune region. archaique, vol. III. Bucu-

V. Mihailescu: Geografia economics a
Romaniei. Enciclopedia Romaniei, III.

Romaniei, 1911.

E. Oteteleseanu: Meteorologia ,ci agricultura. Bul. Soc. Reg. Rom. de Geografie,

A. Golopentia si Dr. D. C. Georgescu :
60 sate romanesti, vol. II. Starea economics, Bucuresti (sub tipar),

resti, 1940.

E. Oteteleseanu: Regiunile climaterice
ale Romaniei. Buletinul meteorologic lunar, lulie 1928. Statistica agricolii a Romcinlei, 1938. II, Bucuresti, 1939. Pag. 94. Repartitia suprafetei teritoriale a Romaniei pe categorii de terenuri, in comparatie cu alte tari, in 1937-1938.

1926.

6. Reforma agrara f i faramirarea ulteriocrra a
proprietcifii agricole romanesti.

Ionescu-Sisesti et Cornateanu.
La Reforme agraire en Roumanie. Bucuresti,
1938.

Ion Vasiliu: Structura economica a agriculturii romanesti. Enciclopedia Romaniei, vol. III,

I. Measnicov: Evolufia de dupes razboiu
a proprietafii fiireinesti, in A. Golopentia si Dr. D. C. Georgescu: 60 sate romanesti (sub, tipar), vol. II. H. H a u f e: Rumeinien. Stand und Aufgaben der Agrarreform. (Romania, Urmarile reformei

5. Structura socialci a populafiei agricole ;i repartilia dupes, intinderea exploateirilor agricole.

agrare gi problemele ridicate de ea). Berichte fiber Landwirtschaft, XXXIV (1939), 3, pag. 529-566 si XXV (1940).

Roman Cresin: Care este structura proprieteifii agrare din Romania. Sociologie Romaneasca, II (1937), 2-3, p. 90-95.
Ionescu-Sisesti
1938.

et Corn a t eanu:

N. Cornateanu: Pulverizarea loturilor farcineffi, in I. C. A. R. Studii privitoare la
preturi gi rentabilitate in agriculture Romaniei, pag, 115-122.

La Reforme agraire en Roumanie. Bucuresti,

Statistica animalelor domestice, 1935. (Bucuresti, 1936). Introducere privitoare la distributia gospodariilor taranesti dupes tumarul vitelor gi suprafetele stapanite, datorita lui Roman Cresin. Statistica agricola a Romaniei, II, (1939). Bucu-

Horia N. L up an: Problema pulverithrii proprietdfii farcineffi, in pag, 122-127. I. C. A.

N. Cornateanu: Reforma agrara

R.: Studii privitoare la preturi gi rentabilitate in agricultura Romaniei,
p1

gos-

podeiria noastra agricolci. Bucuresti, 1930.

resti, 1939, pag, 94 si 95. Terenurile agricole pe categorii, dupes intinderea exploatarii 1930 si populatia ocupata in exploatarea solului gi raportul agricol pe cap de locuitor la 30 Decemvrie 1930. Buletinul Institutului de Conjuncture, 1940, SeptemvrieOctomvrie, pentru pierderile de terenuri agricole.

Dr. Al. Grozescu: Raport asupra situafiunii mobiliare, a ciirfilor funduare ,si apnea% rii reformei agrare, in Institutul Social Banat-Crisana: Monografia comunei Sarbova,
Timisoara, 1939.

Fgon Nasta: Reforma agrara f i cadastrul.
Bucuresti, Universal, 1934.

C. Gar of lid: Politica agrara. Enciclopedia
Romaniei, I.

Giacomo A c e r b o: Le riforme agrarie in Europa nel dopoguerra. Atli della r. Academia economico-agraria, Firenze, 1931.

A. C i a j a no v (Tschalanow): Die optimolen
Betriebsgrossen in der Landwirtschaft (Mit einer Messung des Nutzeffektes von Rationalisierungen der Betriebsflache), (Intindel rile de exploatare optime in agricultura. Cu

Max Sering und C.v.Dietze: Die Vererbung des ldndlichen Grundbesitzes in der Nachkriegszeit. (Transmiterea proprietatii rurale in epoca postbelica). Munchen, 1930.

514

Max S e r i n g: Erbrecht and Agrarverfassung
in Schleswig-Hollstein. (Dreptul succesoral si structura agrara in Schleswig-Hollstein, Berlin, 1908. G. H o 1 z : Die soziale Umschichtung der Bauern-

Dr. G. S t i e g e r: Der Mensch in der Landwirlschaft. Grundlagen

der Landarbeitslehre.

(Omul in agriculture. Fundamentele teoriei muncii terenesti), Berlin, Parey,
9. Inventarul agricol viu
mort.

dorfer. (Regruparea socials a satelor tarenesti), Berlin, 1930.

N. Georgescu Roegen: Inventarul agricol. Enciclopedia Romaniei, III.

7. Exploatarea in regie gi arendarile, respectio
ddrile de dijmei.

Gh. Bungescu: Uneltele si maginile in exploatarea agricolei. Enciclopedia Romaniei,

Horia N. L up an: Ancheta statistics asupra
prejurilor de vcinzare si arendare ale peimcinturilor din Romania, in vol. Studii privitoare la preturi si rentabilitate in agricultura Romaniei. Bucuresti, 1936, pag. 5-14.
Conference europeenne de la vie rurale 1939. Con-

A. Cherdivarencu: Stocul actual si cel

VI.

A. Cherdivarencu: Maginile
Buc., 1937.

strict necesar de unelte magini agricole. Vieata agricole, XXX (1939).
agricole,

tribution de l'Institut International d'Agriculture Nr, 2. Le regime foncier en Europe,
Geneve, 1939.

Ion Conea: Locuinja gi celelalte forme de addpost, in Ion Conea: Clopotiva, un sat din
Hateg, vol. I, Buc., 1940.
10. Instrucjia agricola.

H. N. Lupan: Contributiuni la studiul rental
solului in Romania, in Inst. de Cercet. Agron.

al Romaniei: Studii privitoare la preturi rentabilitate in agricultura Romaniei. BucuTesti, 1936, p, 15-25.
8. Brajele de lucru din agricultura rometneasca.

Victor Georgescu: Situatia irweijamantului
agricol secundar i de popularizare la sfargitul anului 1933. Vieata agricola, XXV
(1939), 4.

D. M. Teodoru: Invatameintul agricol postscalar in Romania. Referat prezentat la Con-

Dr. Sabin Manuila: Structure et evolution
de la population rurale, in vol. Conference europeenne de la vie rurale, Roumanie, Bucuresti, 1939.

gresul international de Agriculture. Budapesta, 1934. Buletinul inf, al Ministerului Agriculturii si Domeniilor, V (1934) 14 si
15.

Dr. Sabin Manuila: Demografia ruralci a Ro
maniei. Reviste de igiena socials, X (1939),

A. Ambrojevici: Organizarea invdjeimartfalai agricol ambulant. Vieata agricole, XXV
(1934), 8.

1-6.

Dr. D. C. Georgescu: Populatia in vieaja
economics a Romaniei. Encicl, Romaniei III (pArtile privitoare la structura popu-

Crum Miheilescu: Un studiu asupra code/
de agriculture('
1934.

din

Cocorozeni-Basarabia,

Institut International
agricole 1935-36.
ment

latiei rurale si la populatia ce treeste din
expl. solului).

d'Agriculture: L'Enseignedans le monde, Roma,

A. Frunzenescu: Munca omeneascei in actuala conjuncture(' agricola. Buc., 1935.

Ionescu-Sisesti: Inveitamerntul agricol
in Romania, Buc., 1925.

A. Golopentia: Starea culturalei

i econo-

mica a populajiei rurale romeinesti. Reviste de igiene socials, X (1940), 1-6.

Miller: Die deutsche Bauernschule. Crum Miheilescu: Organizarea invajeimanfalai agricol. Buc.
11. Producjia agriculturli romeinegti.

P. Stenculescu: Le travail de la Jerre in
H. H. Stahl: Nerej un village dune region
archaique, vol. III. Buc., 1939.

Ion C o n e a : Zilele i muncile de paste an ale
omului, in Ion Conea: Clopotiva, un sat din Hateg, vol. I, Buc,, 1939.

Horia L u p an: La production agricole de la
Roumanie et son exportation, Buc., 1929.

P. S t e r i a n: Variajiile ciclice ale producjiei
romanesti, Buc., 1930.

515

I.BraghinA: Numdrul, valoarea f I productia animalelor domestice. Enciclopedia Romaniei, III.

13. Cultura plantelor alimentare pi industriaie.

Gh. Valuta.: Cultura leguminoaselor f i plan-

H. I, Seraphim: Die Einwirkung der Agrarreform auf die landwirtschaftliche Produklion Zwischeneuropas. (Influenta reformelor agrare asupra productiei agricole a tarilor Europei, asezate intre U. R. S. S. si Occident), Berichte fiber Landwirtschaft, XV
(1931).

A, Frunzanescu: Cultura plantelor uleioase. Enciclopedia Romanian III.

telor furajere pentru scimantii. Enciclopedia Romanian III.

Gh. St. C i u I ei: Cultura plantelor textile. Enciclopedia Romaniei, III,

Const. SAvescu: Cultura legumelor f i florilor,
Enciclopedia Romanian III.

C. J o r n e s c u: Productia agricola, functie sociald, Buc., 1936.

Solomon S o f one a: Cultura plantelor medicinale pi aromatice, Enciclopedia Romaniei,
IV.
V.

12. Cultura cerealelor

,ci

cerealismul.

G h i m p u: Cultura tutunului, Enciclopedia
Romaniei, III.

lonescu-Sisesti: Cultura cerealelor in
Romania din punct de vedere economic pi
social, Buc., 1927.

A.

F r u n z Anescu: Importanta pi rentabilitatea principalelor plante oleaginoase din
Romania, Buc., Bucovina, 1934.

Ionescu-Sisesti: Participarea Romaniei
la productiunea ft cornertul mondial de cereale, Buc, 1928. V. Constantin D r a g o e s c u: Cultura cerealelor, Enciclopedia Romanian III. Ion C l a u d i a n: Alimentatia poporului roman,
Buc., 1939.

14. Crepterea animalelor.

G. K. Constantinescu: Crepterea animalelor in Romania, Enciclopedia Romaniei,

G. Ionescu- Braila :

III.

Crepterea animale for in agricultura romeineascd, Buc., 1935.

1. LTatos: Politica graului in Romania 19291937. Buc., 1938.

Dr. Gh. Oh. R a du: Contributiuni la studiul
skinilor din Romania, Buc.

Em. Brancovici: Problema cerealelor in
Romania. Analele economice
si

Dr, Ion 0 t e 1: Cercetdri asupra pdstorului din
Vrancea.

statistice

an. XVII (1934), 4-6.

Dr. A. Georgeoni: Cercetdri asupra pdstoritului din Maramurep.

Gr. V r abie: Agricultura la Copanca. (Cultura cerealelor in Bul. Inst. Social Roman din
Basarabia, II (1938).

Dr. D. Bologa: Intensitatea crepterii porcului pi consumul cdrnii de pore in Romania,
Buc., 1937.

Ion Br Atescu: Agricultura la Clopotiva in
Ion Conea: Clopotiva un sat din Hateg, vol. II, Buc., 1939,

N. Corniteanu: Cresterea f I rentabilitatea
porcilor in diferite teiri pi in Romania, 1935.

Ion Cone a: Omul pi fesul din poala muntelui
in Ion Conea: Clopotiva, in sat din Hateg,
vol. I, Buc., 1940.

Ionescu-Braila: Progres de l'economie
en Roumanie pendant les derniers centans. Bul. Zootehnic 1929, 5-6.

0. S. Morgan: Agricultural systems of Middle
Europe, London, Mac Milian, 1933,

I. B r a g h i n a: Numdrul, valoarea f i productia animalelor domestice, Enciclopedia Romanian III. Fl, B e g n e s c u: Crepterea albinelor, Enciclopedia Romaniei, III

1 onescu-Sisesti: Importanta grclului in
economia Wit f i in economia mondiald, Buc.,
1928.

M. Popa-V eras: Comertul.nostru de cereale sub aspectul vietii economice romanesti. (Tezei de doctoral), Buc., 1938.

N. G i u r g e a: Crepterea de gandaci de mdtase, Enciclopedia Romanian III.

Ionescu-Braila gi Vaida M.: Yalt:rea capitalului animal pi a productiei animale, Bul. Asoc. de Medicina Vet., 1930, 10-12.

M. Popa-Veres: Productia ,si exporturile
de cereale in ultimii zece ani.

516

Traian fterseni: L'organisation pastorale en
Roumania. Mélanges D. Gusti, Arhiv, Ref.
Soc. 1936.

ionescu-isesti: Aspectul social fi national al problemei pomiculturii. Vieata agricola, XXV, (1934), 10.

Traian Herseni: Shine din Munfii Fageiragului, Buc. 1934.

D. I. Ticulescu: Cerceta-ri asupra organizeirii fi rentabiliteilii gospodeiriilor leir'anegti din regiunea pomicold a judefelor: Prahova, Dambovila ,cl Muscel, Bucuresti, 1939.
I. H.

Laurian Somesan: Viafa pastorale,' in muntii
Caliman, Bul. Soc. Reg. Rom. de Geografie,
1933.

Coltescu: Cercehiri din punct de yedere economic fi calitativ asupra vinurilor
romcinegti. Bucuresti, 1937.

Tiberiu M or a r i u: Pastoritul in mun(ii Rodnei, But., 1932.

Dr. L. B e

j

TraianHerseni, D, Simi onescu:
L'elevage du Mail, in vol. H. H. Stahl:
T.

u,

Dr. A. Muti u, Dr. I. 0 t

e 1,

16. Industrie scileasca fi casnicd.

Z.A. Samoila, D.Strilciuc-Pusca- 0. Anastasiu: Industriile sategti in raport riu, E. Soroceanu: Feinefele fi cu localizarea marii industrii. Bucuresti,
pergunile, Enciclopedia Romaniei, III.

Nerej, un village d'une region archaique, vol III, Buc., 1939.

Pamfile: Industria casnicei la Romani.
Trecutul fi starea ei de azi. Contribufiuni de arta fi tehnica popularei. Bucuresti, 1910.

P. G r o s u: Animalele domestice dela Copanca in Bulet, Inst. Social Roman din Basarabia,
II (1938).

A.

G. Negrea: Industria

1928.

moreiritului

la

Gh. R a d u : Cregterea vitelor, in Ion Conea:
Clopotiva, un sat din Hafeg, vol. II, Buc,
1940.

Runcu. Arhiva pt. $t, si Ref. Soc., X (1932), p. 251-265.
Em,

Buznea: 0 industrie fiira'neascei. Industria

Dr, Dimitrie R a du: Raport asupra cercetarilor
din punct de vedere sanitar, veterinar, igiena animalei Fi zootehnicei, in Inst. Social Banat Crisana: Monografia comunei Sarbova, Timisoara, 1939. Conea: Omul si muniele apropiat §i Omul ;i muntele departat in Ion Conea: Clopotiva, un sat din Hafeg, vol. I, Buc., 1940.

Gh.

I. Cioranescu:
Gonta:
1937.

Ion

S.

fuicii din satul Runcu-Gorj. Arhiva pt. stilt* si Reforma Socials, X, (1932), p. 266-279. Lunca, satul de fabricanfi pi negustori de preguri fi velinfe din Dambovifa. Sociologie Romaneasca, III, 339-343. Industria olaritului in lurceni, in

Bul. Inst. Social Roman din Basarabia,

I,

Ion Bratescu: Morile fi pivele din Clopotiva, in vol. Ion Conea: Clopotiva, un sat
din Hafeg, vol. II, Bucuresti, 1940.

15. Viticultura 1i pomicultura.
I.

C. T e o d o r e s c u: Viticultura, Enciclopedia Romaniei, III.
I.

P. Stanculescu: I:exploitation de la fo
ret si Industries diverses, in H. H. Stahl: Nerej, un village d'une region archaique,
vol. III, Bucuresti, 1940. 17. Ocupa(iile anexe.

Al. Scarlat si

C. Teodorescu:

Pomicultura, Enciclopedia Romaniei, III.

Gh. St, Ciulei: Importanfa economics a podgoriei Odobegti, Buc., 1937.

N. Constantinov: Produclia gi valorificarea fructelor in Romania, Bucuresti, 1934.

A. Golopentia

siDr.D.C. Georgescu:

R. Odobesteanu-: Problema viei gi a vinnlui, Buc., 1935.

I. D, $tef anescu: Industrializarea gi comercializarea fructelor
1935.
,si

legumelor, Buc.,

M. Costetchi: California Romeiniei. (Regiunea pomicolei a Nistrului de Jos -din jnde(ul Tighina), in Bulet. Inst. Social Roman din Basarabia, II, (1938).

60 sate romanegli, vol. V. Contribufii la tipologia satelor romeinesti. II. Sate cu ocupaf ii anexe. Bucuresti (sub tipar). Viorel D. T r i f u: Economia forestiera, milloc de trai al Mofilor din ceitunul Capga. Sociologic romaneasca, III, 208-213.

Fl. Florescu: Vidra. Vanzdri fi megtegugari ambulanfi. Sociologie romaneasca, III p. 248-255

517

Fl. Floresc u: brumurile prin lard ale unor

1. Garbacea: Conversiunea agricola. Observatorul Social Economic, II (1932), 3-4.

Gh. Reteganul si Gh. Bucurescu:
Ocupajii anexe ale locuitorilor din Cciianul Mic-Somes: I. Stransul de land ,ci branza; II. Vostinciritul. Sociologie romaneasca, IV (1940), 1-3.
18, Pre jul
,si

Moji vidreni. Sociologie romaneasca, (1939), p. 374-377.

G. Constanzo: Les conditions du credit et
l'endettemerd de l'agriculture dans les pays de l'Europe centrale et orientale. Bulletin mensuel de renseignements economiques el
sociaux. Inst. Int. d'Agriculture, Roma, XXV
(1933), 6.

Arthur W y n n : Die Umschuldung der rumiinivalorificarea produselor agricole.

M. P o p a Veres: Comertul nostru de cereale sub aspectul viejii economice romciI.

schen Landwirtschaft. (Conversiunea in agricultura romaneasca). Berichte fiber Landwirtschaft, XVIII (1938), 1-2.

I. T a t o s

nesti. (TezA doctorat). Bucuresti, 1938. : Prejul grciului. Mijloace penlru
terns. Bucuresti, 1931.

E. DecusarA: Datoriile ipotecare din Romania la 1 lanuarie 1931. Bucuresti, Socec,
1932.

stabilirea si susjinerea prejului pe piaja in-

Roman Cresin: Producjia, consumajia si comerjul bovinelor in Romania. Conjunctura economiei romanesti, Ma',Iunie 1940.

20. Rentabilitatea f t Producfivitatea exploatdrilor agricole.

Justin Brag.hina: Comerjul de animate si
produse derivate. Enciclopedia Romaniei,
III.

I. C. A. R.: Studii privitoare la prejuri si rentabilitate in agricultura Romciniei, Buc., 1936.

N. CornAteanu: Bugete jcircinesti. Arhiva
pentru Stiinta si Reforma Socials, X (1932).

P. Nemoianu: Comerjul de animate al Ro

I. Ghelasse: Comerful si valorificarea
ne&

mantel, Bucuresti, 1935.

la-

1-4. P. Spanul: Rentabilitatea cresterii calului in
diferitele categorii de gospoddrii rurale, Cluj, 1936.

Bucuresti, 1937.

D. Ticulescu: Cateva date f i concluzii asupra studiului prejurilor produselor agricole In producator, in volumul I. C. A. R. Studii privitoare la preturi gi rentabilitate in
agricultura RomAniei.

N. CarlAnescu: Contribujiuni la studiul
rentabilittijii exploatarii vacilor ,si bivolilelor la hiptarii din jurul Bucurestilor. Bucuresti, 1936.

P. Stanculescu: Le commerce, in vol.H.

Gh. Ciulei: Rentabilitatea culturit porumbului.

A. Frunz Anescu: Standardizarea si exportal produselor noastre agricole. Bucnresti, Bucovina, 1935.
Mihail

H. Stahl: Nerej, un village d'une region archaique, vol. III, Bucuresti, 1940.

Conference europeenne de la vie rurale 1939. Contribution de l'Institut international de l'Agri,

culture Nr. 3. Le capital et les revenus des
exploitations agricoles en Europe d'apres les resultats de in comptabilite pour la periods 1927-28 a 1934-35. Geneve, 1938.

Momcev: Exportul de fructe at Romaniei. Corespondenta (1935), 2.

Economics,

XVII

Ing,A.Popescu: Rentabilitatea unui grajd
cu vaci de lapte din apropierea Bucurestilor. Cluj, 1939.

A. Frunz Anescu: Prefuri agricole si industriale in anul 1939. Bucuresti, 1940.

P. Nemoianu: Cornerful de animale al Romaniei. Bucuresti, 1935.

P. Stancuiescu: Unites economiques. (Menages et budgets paysans), in H. H. Stahl: Nerej, un village d'une region archaiques,
vol. III, Bucuresti, 1940.

19. Datoriile agricole.

CornAteanu

$i

Ciulei Gh.: Problema
1932.

CornAteanu: Cercetari asupra
Cercet. Agr. al Romaniei, 1935.

rentabili-

Itifii agriculturii romanesti. Bucuresti, Inst.

datoriilor agricole. Bucuresti,

Roman Cresin: Datoriile agricultorilor din
satul Runcu. Arhiva pentru Stiinta si Reforma Socials, X (1932), 240-250.

A. FrunzAnescu: Importanfa si rentabilitatea principalelor plante oleaginoase din
Romania. Bucuresti, Bucovina, 1934.

518

tornAteanu: Rentabilitatea pysarilor. Revista zootehnicA, I (1934).

E Vandervelde: L'Exode rural el le retour aux champs, Paris, Alcan, 1910.
23. Raporful dinfre sat si oras.

I. Rybark: Die Steigerung der Produkiivitat
der deutschen Landwirtschaft fm 19 Ih. (Urcarea productivitatii agriculturii germane in veacul al 19-lea) Berlin, 1905.
21. Impunerea agriculturii.

Ion Veverca: Conflicful si colaborarea eco-

M. Popa-Veres: Geneza si Morfologia
vielii ecorwmice tomanesti. Bucuresti, 1938.

nomicti dintre sat ,si oras in Romania. Independenta economics, XXII (1939), 6.

I. V. Popescu: Gospoddria leireineasca f i re
gimul fiscal in Romania. Bucuresti, 1936.

Horia Lupan: Studiu asupra impozitelor agricole in Romania ,si diferite jdri, 1937, 22. Muncile sezoniere, emigrarea temporary sau definitive; colonizeiri, industrializare, urbanizare.

24. Standardul de vieatei al populaliei rurale din Romania st consecinIele ei sanitare ,si culturale.

N. CornAteanu: Cerceteiri asupra rentability-jii
1935.

agriculturii

leireinesti.

Bucuresti,

A, Negrea: Procesul de emigrate a Dreigusenilor in America. Arhiva pentru $tiinta Reforma Socials, XI (1933), 1-4.
oi

A. Golopentia

siD. C.

Georgescu:

60 sate romeinesti, vol. II, Bucuresti, (sub tipar).

Al. BArbat: Desvoltarea ,si structura economica' a Toni Oltului, Cluj, 1938. (Capitolul consacrat Emigrarilor in America).

Gh. Ciulei: Gospodclriile agricole din Tara
Beirsei. Bucuresti, 1937.

Gh, Ciulei: Importanta economica a podgoriei Odobegti cu privire specials la rentabilitatea ei. Bucuresti, 1937.

Stefan Popescu: Zidari teleormeineni la Bucuresti. Sociologie romaneasca, III, p. 528531.

Gh. Ciulei: Organizarea ft rentabilitatea
gospodariilor agricole din Dobrogea f t Basarabia. Bucuresti, 1930,

Stefan Popescu: Bivolarii basarabeni dela
marginea

Bucurestilor.

Sociologie

roma-

neasca, III, p.

Alex. SlAtineanu: Starea realci a leirdnimii romane. Insemnari iesene, 1938.

Stefan Popescu: Nisiparii basarabeni dela
Dudesti-Pulbercirie. Sociologie romaneasca,

Gh. Banu: Starea sanitary rurald ,Si recta stare
a leirdnimii romtine. Revista de Igiena So-

III (1938), p, 222-223.

FI.Florescu: Cetele de secerafoare din Cu-

V.

hea-Maramures. Sociologie RomaneascA, I!, (1937), p. 507-511. . Oprescu-Spineni: Emigrarea la oral a locuitorilor din Spineni-Olt. Sociolo-

Dr.D.C.Georgescu: Considerations stn
l'alimentation paysanne en Roumanie. Arhiva pt. $t. si Ref. Soc,, 1936, I.

cialA, Nov, Dec. 1938,

Dr. D.C. Georgescu: L'alimentation de la
population rurale en Roumanie. Bucuresti,
1940.

gie romaneasca, II (1937), p. 183-184.

I.I.Berca: Miscarea spre orase a locuitorilo,
din Arcani-Gorj. Sociologie romaneasca, II, (1937), p. 465-471.

Dr. Ion Claudian: Alimentalia poporulut
roman. Bucuresti, 1939.

Magdalena Livezeanu: Oltenii" din, Bab
cesti-Valcea. Sociol, rom., II

Roman Cresin: Puterea de cumpeirare a agricultorilor. Vier*, agricold. Bucuresti, XXV

(1937), p

lonR.Ionescu: Marchitanii din comuna
Spineni-Olt. Sociologic romaneasca, II (1937).

251-255.

Dr. P. Ramneantu: Produclia
10-12, p. 257-276.

(1934), 6.

agricolii,

consumalia si necesiteilile alimentare nationate. Buletinul eugenic si biopolitic, X (1939),

p. 133-137. Al. B A r b at: Negustorii de icoane din comuna Nicula, jud. Somes. Observatorul social-economic, VII (1937), 3-4.

Pevista de igiena social& Seinatatea populaliei rurale. Numar festiv la implinirea a 10 ani de apari(ie, X (1-6), Bucuresti, 1940.

P. $tef AnucA: Muncitorii agricoli din Ba
sarabia in Dobrogea. Sociol. romaneasca, IV (1939), 4-6.
11

Alex. BArbat: Inventarul si bugetul real al
unel gospoddrii Idreinesti din Tara Oltului, Sociologie romaneasca, III (1938), 1-3.

519

Gh. B

an

Sanatatea poporului roman. Bucu-

M. V a i d a: awn trebue indreptata cre;terea
oilor in Romania, ca sa fie mai rentabila.
Revista stiintelor veterinare, XIV (1932), 2.

resti, 1935.

Grigore Benetato: Anchetti asupra alimen-

M. Enescu st A.Radenschi: ContrfN. Manolescu: Igiena taranului, 1935.
butiuni la studiul alimenta(iei faranului moldovean. Revista de Igiena Social's:, 1937.

tatlei taranului din Monfii Apusent.

Mircea Ionescu: Industria produselor de
azot in seruiciul agriculturii. Bucuresti, Inst. Cercet. Agr. al Rom., 1932.

Dr.G.Bontea: Economia gunoirii in agricultura farcineasca din Romania. Chisinau.
1936.

I. Nitzulescu, M. Sibi, A. SlAtine a nu :
Pelagra in Romania. Miscarea medicalA romineascA, 1939, 3-4.

C. Ianculescu: Organizarea producfiei agriF..

25. Suprapopularea agricola a Romaniei.

Laur

cola prin asociafiuni rurale. Bucuresti, 1940 : Intensiv oder extensiu. Berlin, 1928.

V. Madgearu: Evolutia economiei romanesti dupe rilzboiul mondial. Bucuresti, 1940,

27. Comasarea.

cap. I.

C. K o e f oed: Comasarea pamanturilor rurale
apartinand fdranilor ;i altor mici proprietari in statele europene. Buletinul Instit. de Legislatie Agrara, Iasi, II, 1.

A. Golopentia: Starea culturalci f 1 economics a populatiei rurale romane#1. Revista de Igiena Socials, X (1940), 1-6.

Th. Oberlander: Die agrarische tiberbevolkerung Polens. (Suprapopularea agricola a Poloniei). Berlin, 1935,

Val.BuIgaru: Nofiunea Fi problema comascirii in Romania, 1937. Bul, Instit. de Legislalie Agrara, Iasi, II.

M. Hof f mann: Die agrarische Uberbev8r
kerung Russlands. (Suprapopularea agrico15 a Rusiei). TezA, Berlin, 1932.

N. Ghiulea: Comasarea, intaia problema a
agriculturii fardnefti. Bucuresti, 1936.

C-tin Moldoveanu: Cooperafia 0 problema comaseirii proprietatii fareinefti. Bucuresti, 1937,

H. I. Seraphim: Die statistische Erfassung
der landwirtschaftlichen Uberbevolkerung und Unterviiiherung. (Determinarea statistics

Dr. W. Hoster: Die Flurregulierung insbesondere ihre verstarkte Forderung und ihr
gegenwaertiger Stand in Preussen u. Bayern. (Comasarea si in deosebi intensa ei avan-

asupra suprapopularii si subpopulArii agricole). Berichte fiber Landwirtschaft. XIII

Dr. I. Ferenczi: L'Opfimum synthetique

(1930), pag, 193.

M. Vulcanescu: Excedentul populafief
agricole pi perspectivele gospodariei far&

du peuplement. Paris, 1938.

tajare si starea ei actual5. in Prusia si Bavaria). Berlin, Parey.

Eugene Wanderwynckt: Le remembrement parmi les ameliorations foncieres rurates. Paris, Bailliere.

C. Ianculescu: Surplusul populafiei ca
limits a exportului agricol. Bucuresti, 1934.
26. Intensificarea agriculturii rondine0i.

nefti. Sociol. rom. II (1937), 2-3.

C. I. Ciulei: Comasarea proprietalii rurale
pe cafe cooperative. Vieata agricola, Bucuresti, XXVI (1939), 9.

G. K. Constantinescu: Industrializarea
agriculturii prin cresterea aniinalelor. Bul. Asoc. de Medicine VeterinarA, 1931, 7-10. Ministerul Agriculturii si Domeniilor. Agronomie socialci. Principii metode de lucru. Partea I. Organizarea f i desuoltarea agronomiei sociale in Rusia. Cu un cuvant introductiv de
Ing. igr, ins. gen. P. Rosiade. Bucuresti,
1930.

Z. Grintescu: Cadastrul. Cartea Funduara
0 Comasarea. Bucuresti. Universul, 1936.

Coast. I. Ciulei: Imbunatatirile funciare fl
comasarea pcimcinturilor. Analele econ. statistice, 1939, 7-12, p. 471.
si

28, Problema crearii exploatarilor indivizibile.

N. C o r n a t e anu: Problema lotului tarcinesc indivizibil. Sociol. rom. II (1937), 1-3, p.

D.I. $tef Anescu: Industrializarea st comercializarea fructelor f i legumelor. Bucuresti, 1925.

Al. AlimAnisteanu: Problema brafelor
de mune& Bucuresti, 1940.

95-100.

520

l.

CornAteanu: 13ulverizarea loturilor fa
reinegti, in vol. I. C. A. R. Studii privitoare la preturi gi rentabilitate in agriculture Romaniei. Bucuresti, 1936

Oh. Ionescu-BrAila: Organizarea agriC. TAntAreanu: Cooperative pentru va
C. Ditescu: Asigurarea animalelor
1924.

cultorilor in vederea sporirii fl imbundtcifirii crefterii vitelor. Bucuresti, 1924.
lorificarea laptelui ;i ouillor. Bucuresti, 1934, creditul pentru cresciitori. Lucrarile Congresttlui National de Zootehnie si Ig. Veterinary,

Horia Lupan: Problema pulverizdrii proprietdfii fcircinefti, in vol. I. C. A. R.: Studii privitoare la preturi si rentabilitate in agriculture Romaniei. Bucuresti, 1936.

29. Irigajiile pi amelloraftunile de terenurt tnundabile.

I. Furtunii: Casa najionald de asigurare mutualii contra accidentelor gi mortalitafil antmalelor. Lucrt. Congr. Nat. de Zootehnie lg. Veterinary, 124.

Gr. Antippa: Punerea in culture a regiunli
bdltoase a Romdniei. Terenurile inundabile
i pescciriile. Bucuresti, Acad. Romans, 1927.

Gr. Mladenatz: La Cooperation, in vol.
Conference europeenne de la vie rurale 1939. Roumanie, Bucuresti, 1939

Dr, W. Busse: Das italienische Meliorationswesen. ,,Bonifica integrale". (Imbunat5.tirile

funciare in Italia), Berlin, Parey, Conference europeenne de la vie rurale, Contribution de 1'Institut Int. d'Agriculture, Nr. 4. La bonification des terres en Europe. Geneve, 1939.

M. Pienescu: La Coopreration agricole en
Roumanie.

Bulletin mensuel de renseignements economiques et sociaux. Inst. Int. d'Agric. Roma, XXV (1934), 11. turii prin Cooperafie. Bucuresti, 1935.

Dr. C. M o I doveanu: Organizarea agricul32. Organizarea piefei agricole.

Const, I. Ciulei: Imbundkijiri agricole pe regiuni naturale. Buletinul A. G. I. R. XXI.
(1939), 9, p. 47-55.
C.

I. Ciulei: Valea Jijiei. Cea mai sciracci
regiune agricole din Cara noasfrii, care se poate ridica, Entre cele mai bogate prin unirea locuitorilor ei. Botosani, yob*:

Roman Cresin: Posibilitafea prevederit can,titiifilor de cereale disponibile la not pentru export. Bul. Inst. Economic Romanesc, X (1931), 11-12.
33. Reglementarea condifiei muncitorilor agricoli.

Ionescu-Sisesti: Lunca Dun'drii fi punerea el in valoare. Bucuresti, 1933,
30. Organizarea creditului agricol.

1939.

34. P7asarea brafelor supranumerare din agriculturd.

M. VulcAnescu: Excedentul populaftei
agricole ;1 perspectivele gospodeiriei lard-

M. V. Pienescu: Credit agricole. Assuran-

Gr. Mladenatz: Creditul fdreinesc. Independenta economics, XVII (1934), 3.

ces, in vol. Conference europeenne de la vie agricole, 1939. Roumanie, Bucuresti, 1939.

ne0L Sociol. Rom, II (1937), 2-3,

35. Situafia agriculturii in fiirile din Estul Europei. Vezi indicatii generale, II. 36. Directivele planulul economic al Romania

.

31. Cooperativele agricole.

Ion Veverca: Planal economic al Romdniel.
Sociologie romaneasca. IV, (1909), 4-6, p.
160-167.

T. M i h a l a c h e, M. Gormsen, Ion Raducanu: Problemele Cooperafiei Romdne. Bucuresi,
Independenta Economics, 1940.

Gr. Mladenatz: Cooperafia in economia
agricold. Bucuresti, 1936.

I. T a t o s

Gr. Mladenatz si I. I. Tatos: Vtinzarea cerealelor prin cooperafie. Bucuresti, 1931.

Al. AlimAnisteanu: Problema brafelor

: Confinutul dirijat al economies romtinefti. Bucuresti,

A. FrunzAneacu: Evolufia
mdniei. Bucuresti, 1939.

de muncd, Bucuresti.

chestiunif

T a t o s : Comerful de cereale in sistemul

Gh. Ionescu-Braila: Ldpfdride cooperative. Revista de medicine veterinard, 1922.

cooperatist.

agrare in, Romania. Privire istoricA. Aspectele actuale. Bucuresti, 1939, (Vezi partea II).

Ion Veverca: Statul Major economic al Ro521

ARTICULUSUL VECINATATII DIN IGHISUL-NOU
Safe le romanegt1 ardelene, au trait veacuri dearan.dul pe temeiul gi dupa vechile forme de vieafd colectiva, mogtenite dela stramogi. Datini, obiceiuri, legi nescrise, pastrate din neam in neam, port ,si metode de lucrare a p'dmantului erau jinute, cu toed evlavia fi trecute din Wei in fiu, ca o modtenire scumpcl. Bdtranii satului erau reprezentanjii pe temeiul unei indelungate expecomunitalii ei rienle alccituiau o class conducaloare pentru toata obgtea satului. Adele afkitoare in oragele sasegti sau centrele mai mari rurale germane de pe pamantul aga numit Crclesc", vorbesc la inceputul veacului XVII, despre judele din satele romanegti, care era ajutat in grija lui de conducere ,si de impartire a dreptalii, de catre batranii locului, care-i erau sfetnici.

I. C. MEDIA$ULUI, DUPA UNA FIE$TECARE GAZDA A CAS!, A$A CATRA SINE INSU$1 $1

CATRA CELEDUL CASH SALE $1 CATRA FIE$TECARE VECIN DE OSEBI, $1 CATRA
POVATUITORII SAI PRECUM SUNT GO$MANII VECINATATII LA ADUNARI $1 LA ALTE PRILEGIUIRI CUM TREBUE SA URMEZE $1 DUPA CARE MAI PE URMA $1 GO$MANII SA SE URMEZE $1 SA TIE

I. Pentru jinerea unui gazda a cast cdtra sine insusi ,si &Ifni celedul casii sale
A. Pentru crestineasca vietuirii de obgte. 1. Fiestecare gazda a casii mai inainte de Coate sal se teams de Dumnezeu si ca pe un Dumnezeu sa-1 cinsteasca, nu numai pentru sine insusi ci si sin-

Aici intalnim pe birai" (juzi), alaturi de cei care

se amintesc, juratii", dregatorii" ¢i batranii",
of fieccirui sat, care cerceteazd, judeca, mcIrturisesc ;I aduc sentinje obligatorii pentru cei impricinaji1).

gur pentru voia lui in fapte bune si in frka lui
Dumnezeu sa petreacl si prin rugaciune cu umiHuta* si vietuire crestineasca intru toate ceeace v'a vrea sä facal si sA lase, si cu sArguintA in lucrare

Mai tarziu, in veacul XVIII, sub influenja administraliei austriace, vechile forme de vieajci colecliver- a satului romanesc au inceput a fi notate, din ctind in cand, sub forma de modeste regulamente", in care erau aratate atribujiile conducatorilor ro mania birclu, gociman, vecin", fi aljii, din acegti modegti conducatori de grupare sir-leased, cu oarecare autoritate ,si rol in obgtea acelui loc.

sa se roage ca sä dabandeasca blagoslovenia lui Dumnezeu. Pre gAzdaaia lui pe copiii lui si pe tot celedul lui, cu crestineasca viatA gi vietuire si cu pilde bune sA-1 lumineze si invataturi sale dea lor, ca pe dansii la toate bunaltatile sa-i deprinzA si de cAdere in nevoie sA-i scoatA, dimineata si seara

cu rugaciune a se tie si cu aceasta dragoste si cinste sa castige, si pre ai sai intru bunatati sa -i
creascA. Apoi urmeazg:

Un astfel de regulament sillesc este fi cel de
mai jos, dela sfargitul veacului XVIII, prin care se stabilesc o serie de masuri destinate tuturor cinstitelor vecincItclji ale Craiescului slobodului sat", Ighicul Nov, ce aveau sa fie aplicate de gocimani", pentru o cat mai band gospodclrie a aceslei comune. Manuscrisul cu litere cirilice se afla

2. Precum ca duminica si sarbatorile eels oprite dupa cuprinderea poruncii a treia cu placere lui
Dumnezeu sa prAsnuiascA si pentru aceasta fieste cine sa mearga la bisericA, si dela toate lucrurile

trupesti sa se iazeasca cine dupa aceea.
3. Fara indestulare de pricinA dupa cum este betesugul, trimitere sau slujba domneasca nu va fi la predicatie duminica dimineata sa plateascal 60 dinari sau bani. 4. Pentru utrenie sa plateasca 18 bani.

in Biblioteca Centrals' din Blaj, ,si este in mare
parte rclu pcIstrat si defectuos. Totugi, am putut

descifra Articulusul" de mai jos, pe care -1 publiciim in intregime, aducand astfel o modesta contribujie la cunoagterea organizdrii sociale a satului romcinesc ardelean, dela acest sIcirgit de veac.
ARTICUWL TUTUROR CINSTITELOR VECINATATI ALE CRAESCULUI SLOBODULUI SAT... SLAVIT $1
I)

5. Cine sa leneste pans sa gata slujba Dumnezeeasca se va pedepsi cu 50 de bani. 6. Cine duminca inainte de slujba diminetii via sau rachiu va crAjmui sau va vinde birsag, 40. 7. Cine va face aceasta in vremea slujbei 99 bani. 8. Cine in ziva duminecii va umbla cu cam cu

vitele in coace si in colo, la moara sau fan, va
1, Buc., 1915, p. 290.

N. lorga : Istoria Romanllor din Ardeal §1 Ungaria.

522

educe sau mazer ce lucru va lucra cu vitele sau cu mainile sa plateasci,.. 42. La aceasta se iau afara slujba slomneasca si mer-

Linda boltita si urloiu de piatra. Iara cuptoarele a-

celea care vor fi almintrelea sau in casi sau in
curti Ia care sa aiba gazda casii primejdie de foc, fieste care gazda a casii, uncle cuptoare ca acelea sa be strice, de un birsag, 99 dinari. 20. Fieste care vecin acolo sa coaca cu toata vecinatatea intru locul unde este facut cuptorul cel de vecinatate, ca si la orase. C. Langa lucrare pm diregere. 21. Fieste care gazda a casii, tine va vrea sa faca sau sa pue temet si nu va pune in potriva asa va putea lucra sa pue temei. lard de va fi impotriva sa nu faca nimica si nu le va spune in potriva aqa va putea lucra sa pue temei. 'era de va fi impotriva sa nu faca nimic pans nu va arata inaintea vecinatatii sau la cea mai inalta stapanire de judecata. G. Osebitd curdlenie. 22. Pentruca curatenia $i spalarea este cea mai buns mijlocire de sanatate, pentru aceea se porunceste la toata casa sa se tie curitenie. 23. Cine nu instiinteaza pe gosman vecinatatii, cand ii va lovi boala o vita de naprazna, 90 bath. 24. Cine va ingropa in curte sau in gradina vreo vita moarta, 40 bani. 25. Vitele can mor de vreo board' trebue sa se ingroape afund in pamant, unde va fi aratat tisturile locului, loc de vitte bolnave, 26, Cine va arunca in ulita gunoi din casa, zeama de varza, sau dreve qi alte asemenea, birsag 18.
27. Toate pierdutele lucruri macar cine le-ar afla, sa arate la tistul sau biroul locului pentru ca pagu-

gerea la targuri si cand ieste culesul viilor, aducerea vinului dupa utrenie. 9. Cine in ziva duminecii sau sarbatoarea in
vremea slujbei supt biserica se va juca in carti sau va bea si alte lucruri va face, pedeapsa to de dinari.

10. $i iarasi fieste cine are copiii sai si asa dumineca si in zile de lucru si tocma in vremea verii, dimineata un ceas sa-i trimita la scoala, iara lunile de iarna pans Ia Sf. Gheorghe obisnuita scoala sa tie inainte de amiaz gi dupa amiaz. f 1. Cine nu -$i va da copiii la scoala de amandoua partile data vor ajunge la 5 ani, 30 de bani. 12. $i dupa dojana gosmanului Inca nu -1 va da la scoala, 50 de bani. 13. Cine isi va lua copiii dela scoala pans nu ajung la vreme sa se ia intru fratie si fetele pans nu merg la Sf. cuminecatura, sau ii ia pans nu stiu ceti, de cate on va face aceasta birsag, 50 de bath. Pentruca tineretele sä nu fie slobode, ci totdeauna intru invatatura si randuiala sa traiasca: B. Despre osebitti gi cea de obffe grija, 1. Urloaiele si locul focului intru buns stare si grije sa se tie $i mai vartos Larne adesea, $i bine sa se mature si de toata funinginea si sterevia de fum sa se

mature $i sa se curete de nu stransura... 25 bani. 15. Cui va fi voia sa se grijasca de foc bine sa-si feel urloi de peatra, si dela oamenii bogati sa tins oprit aceasta urloale ingradite si de scandura sa nu se feel. 16. Cine va tinea in pod sau coperiq sau aproape de urloiu si de locul focului gi acolo unde umbla adesea cu lumina, fan sau pae sau alte lucruri de aprins sau va lua cenuqa ferbinte in vas de lemn qi o va pune in loc podit cu lemne sau va duce jar dela cuptor in vas descoperit, sau va umbla luminand prin camera sau in vreun loc cu primejdii de foc, va cadea in birsag de 99 bani. 17. Cine va trage tabac earl din casa in curte sau in ulita in camp slobod, unde va fi grau sau fan incarcat in car, birsag 99 de bani.

basul sa capete al sau. Iara cine tine lucrul ce a gasit pans a treia dumineca si nu va arata inainte,
birsag, 99. 28. Cine nu va direge cal-Ai-use pe dinaintea casii

sale qi nu grijeste bine, birsag 33 de bani. II. Pentru finerea unuia gazdei a casii intru indreptare la sofietatea vecineascii i caret vecinul situ la nunie, la morfi 1 la alte adundri.

1. La tot vecinul se porunceste sa fie procopsit,
cu intelegere si iubitor de toti oamenii in prietesug, si and va avea aproapele sau bucurie sa-i slu-

18. Lojnitele de uscat prune sa nu se pue in curti sau in gradina aproape de casa sau de sat,
birsag 99 de bani. Aceasta sa fie qi despre gradina de 'Tanga casa, nici o grija de primejdia focului sä nu fie despre care goqmanul si cu un batran mai de aproape cu cercare sa ia aminte. 19. Nice un cuptor de sill sa nu se faca subt co-

jeasca, la intristare sa-1 mangaie, in Iucrurile cele

cu indoiala bine sa daturas* si in nevoe de pHmejdie bine sa ajutoreze. Pentru ca pre cei procopsiti nu numai spre insusi vecinatatea ei, Inca spre adevarata si vecinica .prietenie sa-i povatuiasca si precum pentru insusi binele ski aqa qi pentru binele aproapelui sau, dupa putere sa se stradueasca

peirq aiurea, WA In tinda subt urloi unde va fi

523

pentru ca sa cistige odichna si rinduiala toate inchieturile vecinatatii. Dupa aceasta urmeaza. 2. Tot locuitorul in oras sau in sat fie insurat, vaduva sau vacluv, dupa ce a capatat sau au miruit el o avutie buns, casa sau curte sau in lacasi, s'au vent de undeva intre 14 zile, sa instiinteze pe gosmanul acela a caruia va fi vecinatatea aceea

15. Sarbatoarea gi dumineca gi cand este slujba Dumnezeeasca, pazitoarea tot sa se tie, de nu, 50 de trasuri. 16. Cine nu tine portita din gardul podului sau gaura, are sa poata tuna un cane acolo, trasura, 6. 17. Cine va face un gard nou si nu va griji cu coperisul si lass nuiele (le) de se strica, trasura, 50
bani.

unde va fi locasul sau curtea aceea, de un birsag 24.

3. $i and se va aduna vecinatatea, mai curand
sa-I vesteasca sa-1 is in vecinatate, si numele aceluia gi inchinarea sa-o plateasca cu 24 bani, 4. Cine nu se va arata la vreme zilei de invata-

18. Cine va impusca in noaptea Craciunului sau la nunta si la alte prilejuri, 99 bani. $i despre aceasta mai tare se vor pedepsi dela judecata scaunului, unde la acea dupa tocmeala
for sau cu 24 bete, sau cu 12 florini. 19. Cine va sala*lui in casa sa oameni blastamati

tura sau la alte adunari in haine de sarbatoare,
pricina pentru ce au ramas nu o va arata... trasura, 24 bani, 5. Cine va cumpara o casa sau va schimba sau macar in ce chip intralta vecinatate, s'ar stramuta din vecinatatea sa sa plateasca la inchinare iesirii
gi

cand va fi chemat de gosman,

sau adunare de acest feliu tine in casa sa, sau la vecin s'o ii va lua pe sine caseni oameni buni gi
gosmanului nu-i arata, 22.

24 bani.

6. Cine la ziva de invatatura sau la adunarea vecinatatii cu netrebnicie se va purta, va bea, se

va sfadi sau alte cu pricinuiri rele macar in ce
chip ar fi, sau inca iarasi cand se tine zi de invatatura, sau cand se aduna vecinatatea si la slobozenie si cand se risipeste nu este acolo, birsag 24. 7. Cine va ocari pe gosmanul vecinatatii sau it va necinsti cu ceva, 50 bani, 8. Cine va sudui pe fata sau intru ascuns pe vreun vecin, 12 bath. Dara vinovatiile de cinste si vatamarile de fapte sa se arate parasi partea cea vatamata la stapanirea judecatii si dela acea sa-si capete indestulare. 9. Cine nu va aduce inainte tabla vecinatatii si nu spune vecinului sau peste noapte o tine la sine gi gosmanului nu-i merge in mina, 6 bani.
10. Cine nu se va arata la ceasul poruncit de gosman, 6 bani.

20. Cine nu va ajuta la nunta si la morti $i Ia alte praznuitoare (priveghiuri, cu mese cu tiavite cu scaune, cu tiere cu oale, cu blide, cu pahare, pe fiesta care ar avea trebuinte, 9. 21. Cine la cele mai sus zise intimplari de ospete dupa ce face slobozenie de exit, va ramine acolo (afara de prieteni si strain°, 16 bani. 22. De ar muri cineva indata sa spuie gosmanului,

23. Nici un mort sa nu se ingroape mai inainte de 24 ceasuri, farce de ar fi lost cineva (cumva cu

o vatarnare) de boala de care iaste de trebuinta
sa se ingroape mai curand,

24. Cine nu va fi la mergerea mortului sau la
ingropaciune farce de a spune gosmanului sau nu va petrece pe mort pina la groapa, dupa trebuinta
locului trasur5. 24 bath.

III. Pentru (inerea gomanului deosebi

1. Gosmanii dupa numirea for cu adevarat sa fie parinte vecinatati, $i cu vietuirea vietii de bun

11. Cine nu se va arata cu vecinatatea la lucru
bisericesc sau popesc sau la *coals si la lucru viilor nu va fi, sa plateasca 34 bath. 12. Cine la ridicarea sau la punerea temeiului unui

narav inaintea vecinatati sa se arete si ca nista povatuitori care pentru prefacerea naravului intru vecini lui cu osirdie sa ai aminte, pre cei neascultatori dupa inainte stiitoarele pravile sai birsuguiasca *i prin birsaguri sa faca orinduiala intru toate incheieturile vecinatati gi pe linga aceea sa tie. 2. De s'ar afla vreun gosman cu narav ran sau iarasi tistia lui cu lenevire et defairnare o ar purta asa unul ca acela O. se arete la stapinirea scaunului pentru pedepsirea birsagului. 3. Gosmanul la vremea sa cea obis/twill trebue sa tie zi de invatatura norodului.

vecin nu va fi Ia ceasul cel hotarit, sa plateasca pentru tot ceasul trecut, birsag 6. Iar pentru ziva
interaga, 24 bani. 13. Cine nu va ajuta unui vecin la slobozitul sau la scosul vinului din pivnita unde nu sunt sirodari pusi pe acea treabl, sau desi sunt nu se capata, 27. 14. Cine nu spune inainte pitzitoarea ulitii de noaptea si nu pazeste, 99.

524

4. La fieste care zi de inva.tartura norodu.lui sa se ceteasct articusurile vecinatatii, ca nimenea st bage vine ca nu a stiut, 5. Fieste care gasman dator este st fie for alege vecinatatea gi st roage ani st fie gagman vecinAtatii dupt asa gi atuncia. st o multumea ct 6. Tistia lui care va gf cei mai bAtrani ai societatii toate socotelile sal be pue inainte gf cu sfaturile.
7. La alegerea gosmanului O. se is in seama ca 85,

14. Gosmanii au a porunci Ca urloaiele dela toate

casele din cuprinsul vecinAtatii sa se caute vara in toate fartaiele, gi iarna si la 14 zile st se fact urcare la Coate casele 15. De ar avea vrajbt oarecare fete din mai multe veoinattli, artuncea imptcarea a se fact la adunarea tuturor vecinatatilor, adeca gosmanilor din care sunt cei parati ca gi cei vAtamati.

16. Fantinele iartsi st se cerce prin gasman, iart urloaiele pentru care last unde st strict sau
sa surupt sal direge cu vecinatatea si st se curete. 17, Tot gosmanul sa fact o lads a vecinatatii in care st se tint articusurile vecinatatii gi banii cei stransi din birsaguri intru aceea st se grijasca. 18. Gosmanii au st fact din banii eel veniti din

fie oameni blanzi, intelepti si st grijascl cu luteiepciune atata pentru sine, cat si pentru toga casa
lui. SA aibt nume bun. Mai intaiu dela lattra.nii vec.iniei st rAspunza apoi dela toga vecinatatea care st fie gosman st -1 aleagt. 8. Fieste care gasman sa is aminte ca tot locui-

torul din prejur st se indrepteze bine intru vecinatate. 9. Si spre aoeasta iartsi O. se is &amt.' gi aminte

ca pre toti st-i trimeata toti la scoall, si de nu vor ajuta numai trtsurile ce sunt scrist mai inainte intru acestea articusuri, impotrivnicul st se arate la domnia scaunului pentru mai ascutita pedepsire si pentru schimbarea

trasuri la acelea vecinatati cele ce sunt de trebuintt pentru foc, unelte gi acelea intru stare de trebuintt st se tie. A) La loatt vecingtatea st fie 2 carlige pentru foc, 2 scarf . trabue 1, 2 buti de ctratul apei. La
toatt vecinatatea st se fact creplA de apt. 19. La toatt vecinitatea sa sal fact unelte pentru sirod, adeca pentru treaba butilor. 20. Cele mai inainte scrise unelte pentru sirod si pentru foc gi alte unelte a vecinttatii precum urloiarul bine st st grijasca si Ia gosmanul cel mai mare si oel mai bateau st sa, pizeasca $i cine nu va duce uneltele vecinatatii la gasman st sa traga

10. St is seama gosmanul despre o boalt grab-

'del a vitelor

birsag .... 24 de bard
11. SA arate ct prin punerea inainte sa poata
ajunge pagubasu la lucru sau. 12. Gosmanul cu osardie sa is seama ziva gi noaptea pentru pazitorie dumineca gi s5rbAtoarea, si and ieste slujba dumnezeiasct ca pazitoria st se tie in totdeauna. 13. Pentru morlii care nu sunt arttati gosmanului de vreun vecin diva trebuintt apoi looul ea instiinteze gosmanul pe preotul duhovnie. Anul trecut, pe ultima paging, a manuscrisului

Medias, 27 Maiu 1794". Apoi un alt an 1798", in urmd 1808". Acesta este cuprinsul Articulusulur, prin care la slarsitul veacului XVIII, s'a cdutat reglementarea vietii publice a vecindtatilor din un sat romaeste:

nese ardelean de pe Teirnave.
MANCIULEA

525

POEZIILE LUI VASILE TOMUT DIN RAZBOIUL 1914-18
Versurile tiparile aci au fost scrise, in timpul razboiului din 1914-1918, de soldatul din armata austro-ungara Vasile Ion Tomut, Oran din satul Botosana, judetul Suceava. Caetul care le cuprinde mi-a fast incredintat, in Septemvrie 1934, de fiul poetului nostru, anume
Caetul in care Vasile Tomut si-a scris poezii!e seamana leit cu mai toate caetele de poezii ardelenesti si bucovinene cite le-am vazut. Cu hartia vreunei condici desfiintate, poetul si-a facut o carticica de ca. 11 X 17 cm., sa o poata purta cu el oricand, 0 astfel de carte taranii o numese pe acolo very (cateodata viers), termen prin care inteleg: 1) o poezie cat de cat carturareasca gi menial sal fie cantata si 2) un caet manuscris cuprinzand mai cu seams asemenea poezii. Iosif Stoia, Oran din Dragus, jud. Fagaras, spunea, de pada I), ca a

Costan Tomut, acel singur copilas, cu numele
Costanas", pomenit in manuscris. Intr-o scrisoare, Costan cla urmatoarele ama%lute despre viata taltalui sau:

Vasile a Ion Tomut

Nciscut 1878 an urmat 3 class primary au umblat la munc'd im vechiu Regal ca lunag, prtigitor, fi in urma ca Dragoman pela boieri pi anume prin par file vasluiulul, &Hada lui Tecucului, lasului, Bortosani Dorohoiului Baca-a. Detat in area 25 de an. Peurmci !Wind -parte la rchboi in 1914 in 1915 in April fu prins de rugi ft dus in Rusia ca prizoner in care astat 3 ani, fiind dus prin sibiria, prin caucaz, au navigat pe marea caspicd fund dus prin muntii urall, muniii caucaz, in guberna Raterinoslav a lucrat la o mina de carbuni. Dupci 3 an de prizoner sa facut siobodna in rusia gi a venit acasd, fl iarcig an fast luat in armata la prin Budapesta Viena Lembec fi prin sirbia. In acelag limp de nacaz compunand o multime de poezi din care neau ramas numa aestea celelalte

avut niste versuri f acute din militarie" $i ca a scris cantecele stiute de el intr'un very ". Apoi, intrebuintand cuvantul, rand pe rand, cu amandoul intelesurile lui, povesteste ca versul nu era carte; era facut de mine. Am luat hartii, le-am
cusut gi le-am scris. Paste o suta de versuri, poate 5i mai lung". Pastrez un very mai vechi, caligrafiat pe la 1877 de Dumitru Fogoros, cantaret bisericesc din aceias Dragus. Cuprinsul lui ne lamureste bine asupre. felului de cautece numite in popor versuri. Ga'sim acolo, pe langal o seams de poezii lirice

culte, ca Dorulu,

Dorintia,

Versiulu

amorului,

frontal Italiei prin muntii tirolului au mai lost

au lost date pe la preteni de pile Dorna, diprin Comanegt fi nngtiu cia mai fit cu ele or mai fii
sau nu un mamscris an ramas la Alexandra calef
din Comanegti avand scristi in ele toate ncicazurile

cafe leau petrecut prin Rasta fi Italia Si au mai
scris yl acasci vo cdteva. Sian murit in 1924 fund
rdcit

Fotografia data mie de Costan ni-1 arata pe Tomut tatal in portul batranesc al locului, pe cap cu palaria taraneasca", indesata paste plete lungi;

Pdstoriulu Machnitu, Cismegiulu, Plingerea unei Floricele, La Floria s. a., multe bucati patriotice, ca Hora Unirei, Hora Ardealului, Marsiulu Iancului, Viersulu Soldatului, Poporu romann in poesia sa, Morita lui Mihaiu Vitezulu, Versiulu Naiionalu S, a.; cateva cuplete de petrecere din alte vremuri, ca Salutarea paharnica, La mesa de veselie, Chiritoia s. a.; vergurile rituale ale satului, ca Versiulu Botezului, al lui Ftiodoru, al lui Haralambie, Versiulu mortilor, Versiulu la Domineca Floriiloru; unele poezii populare vadit copiate din carti, ca Bordeiasiu, Oltule Oltetiule, Novacu ;i Fiulu4 seu, Gasda Jianului, Ghitti Catanutia; insiarsit, chiar data cantece de Vicleim locale: Verslain inainte de vorbele crailoru Si cel de dupd
vorbele crailoru. Se vede limpede ca Fogoros s-a adapat mai ales din tiparituri. Urmarirea izvoarelor sale ne-ar

incins cu o ,,curea" lata, ciobaneasca"; cu suman de land piuita" pe lunar gi cu cojoc poste
suman: chip de muntean asezat gi chiabur, pe care 01 putem crede pe euvant cand spline ca. a fost la

rand cu oricine $i a trait frunte de bine".
I)

duce pans la obarsia brosurilor populare 5i pans la Anton Pann, dela care el $i multi altii au im-

Cu prtIejul cercetaritor monografice de acolo, conduse de Prof. D. than.

526

orumutat Munjilor Fiji marturii, Suna suna ti resuna, arietele Din nunta tierenesca, ba poate chiar ()Rule Oltetiule gi Bordeiasiu. Pe la 1910, vertu! caporalului Gal lea Ion din Porcesti, jud, Sibiu 2), are o infatisare foarte asemanatoare, desi timpul a inlocuit cele mai multe caritari vechi cu altele mai noi de acelas fel, Au ramas poeziile senitimentale gi romantele (unele acum cu versuri de Eminescu): Rdndunelele, Serenada (Somnoroase peisdrele..."), $tii tu, Trista soarte, Amorul Schimbeitor, Tindrul, Era o sears lino, Unei Domne, Wisavis; au ramas ca4eva cansemn al vrenitttece populare (si printre ele doua noi din Regat: Hai, puled, la Serilor verin gi Un' to duct tu, lonicd); a ramas 'Ana si un rasunet din Anton Pann: Mull mi-e ibovnica mica 'J. S-au adaugat numai o seams de suvenire si unele poezii carturaresti de cazarma, ca Total
nostru catilnesc.

satesti: Drags, am 'recut aseard4); Ma recomand Costicii, mardeiat de meserie 5), etc. Verturile de razboi ale soldatilor sunt fireste mult mai departate de literatura culta cleat poeziile adunate de cantorul dragusan 9i cei asemenea lui: autorii for le-au gandit de cele mai multe on ca scrisori catre rude aproapc nestiutoare de carte 6) si le-au plasmuit ei in9i9i cu singurul mestesug poetic cunoscut celor mai multi: acel al poeziei populare .Totusi, ei stiau scrie gi ceti.

De alts parte, versurile de razboi sunt gi ele menite cantarii: Tomut spune deslusit ca tine -I asculta invata a canta de jele" 7).
Cum am spus, textul de fats este numai o parts din opera poetics a lui Vasile Tomut. N-am izbutit sa gasesc poeziile date de el lui Alexandru Calet din Comanesti gi prietenilor" dela Dorna. Pe deasupra, nici carticica pastrata in casa din Botosana nu este intreaga: ii lipsesc paginile 1-2, inlocuite printr-o copie de mans lui Costan, 9i 63-71 (presupunand ca pagina 71 a fost totdeauna cea din urrna).

In vremea noastra, culegerile manuscrise de cantece sunt tot mai rare, mai neingrijite si mai pline de cuplete de reviste suburbane, care au !uat locul verturilor alts data dragi carturarilor

2) In Arhiva de folklore a Societatil Compozitorilor Romani. 3) Trecut, impreuna cu Dacd anima ill cere, §1 intr-un yell de pe la 1881 al infanteristului dragu§an Samoila Gu§atla. Cit de tirziu staruie amintirea lui Pann in versurile satenilor se vede, de pilda, la p. 78 a culegerli Rumlinische SoldatenVolksll'eratur, in tocmita in 1917, din ordinul Mlnisterului de razboitt austriac, de Kad. Asp. 1. d. R. Dr. Emil Precut] (manuscris In Arhiva Soc. Comp. Rom.), unde versurile:

rarilor, sa fi(( martori
par copiate din Spitalul Amorulut:
Muni 'for, fits martur11,
Cd

Cit prin voi sunt caldtor

5) Atat in manuscrlsul lui Lutiai, cat §i intr-un nvere at altui flacau din Dragu§: Ion Stoia (4 pagini de versuri 72 albe, 4 umplute cu socotell). 6) Tomut scrie sotiei: Mai nevastd, draga mea... sau: Scope, viafa noastril... Caprarul Pompei 13Alan din Brasfalau, care a tiparit un Viers de pe frontal Italian (Arad 1917), are acelea§1 ganduri : Cdrticicd, cdrticea, Du-te la so(ia mea... Versurile unuia din Utvin, cuprinse in bro§ura Jul Victor Stanciu: Poezli populare din rdzboiu, Arad 1916, la p. 28, aunt pentru mama : lubita milicuta mea, la-ml citefte tu cartea...

)

prin voi calatoril.

Scris de pilda, de catre tanarul Dragusan hiastase Lutian, in 1929, pe una din cele 3 fol impaturite c3rora le zice ,verse

Alte ravage se indreapta catre mandruta, catre copii, catre toate neamurile, ba Caporalul At rel Diana din Feldru intr-al sau Viers romanesc de pe pdmiatul rusesc, Arad, 1917, se ninchina cu sanatate" La parlay, /*ra(i, surorl toate, Neamuri. strdini mai departe... De multe ors, nu cartea", ci cucul sau o pasarica" nenumita, vor duce ve§ti celor de-acasa. Astfel, in Rimanische Soldaten-Volksliteratur, la p. 2: Curate, peand albastrd, Zborl la mama la fereastra... sau, tot acolo, la p. 1 Pdsdrica, glas Cu fele, Zboara, spune-1 mandrel mete... 7) maramuresanca Anuta Ple, ale cares versurl le-a publicat Tactic Papahagi in studiul Creatlunea poetic() papalard ( Oral gl Suflet` 11, Bucure9ti 1925-1926). nume§te chiar poeziile ei bort (cantece) :
Dac11-1 a.fa

Scrie-1 cefte-o horicea..,

aft',

527

Urmeaza sa mai arat de ce am socotit totusi nimerit sa tiparesc ceea ce ne-a ramas.
M-au hotarat mai intii frumusetile literare ale unora din poezii. Negresit, si alti tarani imbracati in haina imparatului au scris versuri frumoase a). Cat ma priveste, nu cunosc, de pilda, nimic mai miscator cleat putinele randuri in care bucovineanul Laurenti Rotariu a prins, in Anglia, am:ntirea despartirii de nevasta:
Busuioc &Hut de vant, Te-am lasat in drum plcingcind, Lacrimi calzi aveai pe fats, Si pruncut micut in braid, Frunzci verde de pe tei, Prunc cu nume Pentelei°).

varata antologie de versuri soldatesti. Unele au sunetul acelora care I-au fermecat pe Eminescu:
...Am rcimas frunzci uscatii,

Sa strabat cararile, Sa duc supararile,
Zilele
f i scirile.

(p. 25)

Altele stiu sa ne arunce in toiul bataliei:
Bubue tunul turbat, Curge sangele-nchegat, Luptcl voinicii lsi pica, Altii-n urmii se ridicd, Curg plumbii ca bobi de linte, Inainte, inainte!
(p. 18)

La plecarea celor cinci fii ai sal, mama lui Con-

Invrajbirea lumii intregi un soldat a zugravit-o in doua versuri izbitoare:
Cand am lost i eu de trai, S-a sculat crai peste crai.
(p. 37)

stantin Sasu a spus:
Pentru-o armd ruginitd, Ma lasafi pe mine friptd, Md lasati voi singurea, Ca-n pustiu o pcisdrea, Nu tiu cand u -oi mai vedea.
V-am Post maicci-ngrijitoare,

Mi-ati supt ION hranitoare; Leganut bratele mele, V-am ferit de multe rele19.

Chiar semi-carturarul Purecel a izbutit un blestern al tunului, in versuri cam deslanate, dar nu lipsite de avant: Bate tunul la Italia, M-a cuprins dorul i jalea; Bate funul la Englezi,
tiu, mandro, mai ma vezi? Bate tunu-n Frantia, la-ti adio, mandra mea; La Rusia tunul bate, De mine, mandro, n-ai parte;
Nu

Ca sa insemne ziva intrarii in foc, caporalul Balan a gasit cuvinte deosebit de fericite: era
Duminica Florilor, Ziva sarbatorilor, Perirea feciorilor.

Bate tunu-american, Nu to -am vazt, mandro, de-un an;...
la

In brosura lui Victor Stanciu, putem citi,
pag. 71:

Bate tunul la Germani, Mai asteaptii doi-trei ani; Bate tunu-n lumea toatd,

Pasiirile sunt granate, Gropi f anturi sunt azi safe. Si granatul unde zboarci, Cu pamantul to omoarci, Viata-i grea, moartea-i usoara.

Bald-1 Dumnezeu sa -1 batd.1).

N-am de gand sa dovedesc ea darurile poetice

ale lui Tomut le intrec pe ale tuturor acestora sau ale altora, I se cuvine insa, neaparat, un loc alaturi de cei mai inzestrati.
Povestirea mobilizarii (vers. 1-26 si urm.) 12) eau a Pastelui pe front (vers. 357-390) o dove-

Culegerea Flori de sange a lui Aurel Esca si Ion Iosif Schiopul (Bucuresti f, d.) este o ade-

8) Vom vedea in ce masuri imprumutate traditiel populare. 8) Jalea prizionierului, cdntece adunate din corespondenfa prizionierilor de Sectianea romdneasca de cenzurd din
Viena, Viena 1916, p. 54. (Manuscris, in Arniva Soc. Comp. Rom.). 19 Constantin Sasu din Varna : In rdsboiu fl dupd rdsbolu, Suceava 1919, p. 13.

Cristifon Purecel, sub - Oilier: Despartirea intre fatd fl feclor precum .l Poezil din resbel, Brasov 1923, p. 11-12. 18) De care am putea apropia, drept dovada, pea infanteristului nasAudean Ionic& Acu, din Cantarea rdzbolulal, Marful dela pirates mar4batallon, regimental 63, Vulcan 1916, p. 4: Locuiesc tntr-un deal mare, Si lac-un lucru ciudat: N-am ftiut de conchemare... Cum eu, departe de sat,
II)

528

desc indeajuns. 0 mai dovedesc
fragments.

Si

atatea alte

De-a pusca a lost giitit,
Dau pe moarte i pe vial a. Apol hura s-a-nceput, Rusul tare s-a temut, Far cand hura s-a giitat, Rusii prinsi ni s-au predat. Ni s-a predat doud mii, Fiind fi doud femei. Dela alii n-as fi crezut, Dar eu singur am vdzut14).

$i hind laid in laid,

In multe versuri de ra.zboi rasuna gemetele ranitilor, strigand dupa ajutor: sunt obisnuit partile
cele mai bune ale snanu.scriaelor Fungi: $edeau feciori pravaliti, Ca la Pesti pomi inflortli,

Ca mliidiiele pe floare, Fars mciini, kith picioare. 5i-asa, Doamne, mai iipau, $i din gura-asa strigau: ,,Vai, iubiiii mei OHO, $tiu bine cd ma dorifi"...13).

Cam tot astfel, unul din Crihalma (Tarnava
Mare):

La unul din anonimii Florilor de sange, o vedenie si mai dramatic/ (p. 73):

$i-am viizut lariat puscat In picioare fi in cap, $i de mine s-a rugat S'd intorc pusca cu patul,

Uite, Rusul s-a sculat, $i de noi s-a apucat... lute noi ne-am imbrilcat $i ciitre el am plecat, Far cand la el am ajuns, $vardmlinie ne-am pus, Si de el ne-apropiam,

Sd -i sfdram indatii capul. Dar, zciu, mie mi-a lost mild, Ca ziicea-n sange fi-n tind; $i mi-a lost mare banal, Ca zikea-n sange-nchegat.

Lui Dumnezeu ne ragout... '.5)

Povestirile lui Acu (p. 51) stint si mai lipsite de
iarmec:

Inainte-am patrulat,

Dana nu-i depaseste, Tomut nu ramane mai prejos de ceilalti: 5i-auziii voi, gospodine, Cum vii mai strigii pe nume Fecorif si-a vosti bdrba(i, Ca sd mergeii sii-i legaii?

Dar pe Rus nu I-am aflat. Inapoi ne-am inturnat,
$1 meldungu 16) ni 1 -am dat.

Chiar la Trupen-comandant, Oberslaitcin"), om ciudat. Eu cu drag as vrea sii spui, Dar nu stiu numele lui.

Altu-era pillit prin cap

$i striga pe-a lui ortac;

Attu -era palit prin spate, $i nu-i nime ca sii-I cafe; $1 altul printr-un picior: !arta-mil Irate, cd mor.

Versurile lui Tomut par ceva mai putin stanpace $i mai vii: Deca, spate fi baibica, Toate la purtdm de fricii, Ca unde niddr 18) fedearn, lute-un musinoi filceam, $i capu ni-1 ascundeam, Ca veneau plumbii fierbinii, Te despcirieau de pcirinii; Veneau tare-nfiorosi, $1 sccipai, dadi-erai jos; Veneau ca albinele, $i ne luau zilele,s, Sbcirniliau ca piistirle, De ne luau capurle.
$i granatul", spaima cea mare, Tomut 1-a cantat tot atat de bine ca oricare din semenii sai,

Nelipsitele descrieri de lupte ale poetilor Bor. dati sunt mai intotdeauna insirari seci, neindemanatic versificate, ca urmatoarea a fagarasanului Clontea: Peste rau din oar/ de deal, Pandea hoful de Muscat, Cd data Mul vom trece, Pe noi toii sii ne inece. Noi noaptea pod am feicut. $i a trece-am inceput. Tarmurul era glodos, De fug/ anevoios. Cand Muscanul ne-a zdrit,
13) Stanciu, p. 20.

14) Neculae V. Clontea, Vl tea superiors, Comitatul F agararmho Versurl de catanie .l de pe campul de luptli, 1915 (manuscris, in Arhiva Soc. Comp. Rom.). ))) Gheorghe Cernea: Dottie din rilzbolu (1914-1918), ed. VII, Sibiu 1940, p. 15. 16) Germ. Mel dung: raport. 17) Germ. Oberstleutnant: locotenent colonel.
18) Germ. nieder : Jos.

529

Mai sus amintitul Clontea ne oboseste cu un potop de versuri chinuite: Unde granatul cadea, Groapa mare se facea, Totodata bubuind, Un mare vuet faccind. Pamcintul se clatina, Ca si cutremur era, Tandcirt de her s-aruncau,

boiului, au scris cateodata, sprijiniti pe traditia
poetics tarAneascA, versuri pline de lirism patrunzator: Ca pe min' m-or ingropa, In camp in Galitia,

Care in aer sburau,

Ca granatul cdrld se spurge, Mii de shirmituri se face, Care in aer zburdnd
Si multe glasuri ccintand,

Cu jele pi cu amar. In loc de tras clopotele, Do Rusul cu tunurile; In loc de pops cantand,

La o tufa de stejar,

Cele mai marl contd. gros, Nina pe pama nt cad jos; lar cele mai mici subtire, Stau sci to stoats din, fire. Le putem numi astfel: Pasari cu ciccul de Fier. Pe tine -aceste lovea, Sanatos nu mai era,

De trei ori doba va bate, Sci fiu iertat de *kale").
hitr -o forma* mai putin desavarsita, Clontea a
turnat aceleasi cugetAri, rostite cu aproape acelessi
cuvinte:

Vor vent corbi cronccinind. De ccintat cin' mi-o canto? Trcimbitas cu trcimbita, Ori dobas cu doba-n spate,

Carnea de pe el rupdnd,

Ca in loc de acestea,
Saniefi 20) cu Lopata.

Ca lupul, &Ind e flamcind.

E Rusul cu sabia, E dusmanul cu arms,

Un anonim din Flori de sdnge sta cam pe
aceeasi treaptA:

Unde granatul cadea, Groapa de-un metru fiicea, Raniti ca frunza cadea.

In loc de slujba la mormcint, Cronceinesc corbii prin mint; In loc de trage clopotul, DO Muscanul cu tunul.
Asemenea si Traian PAlAsan din Cata (TarnavaMare) :

(p. 67)

Cateva randuri mai lirice in culegerea lui Stanciu:

Aud granata cea mare,

Care cand cade, treizneste,

Multi feciori nefericeste, $i frapnelul nemilos, Care rupe os din os.
Tomut zice:

De-asupra pe-al lui mormcint, Cronccinesc corbii prin mint; In loc sti traga clopotele, Bubuesc tunurile, De rasuna detalurile, Si nu plange nimenea, Decal frunza pi iarba 21)

$i in loc de contec slant,

Bate Rusul ne-ncetat, Bate numai cu granat, Cu granate de celi mari,

Bate-I, Doamne, de granat, Cd-1 cunosc pe fuerat,

Spurge ziduri cat de tart.

Tomut este numai unul din cei multi: Pe mine m-or prohodl, Cioarele ft cu corbii... Granatul m-a ingropa,
Si canoana m-a ccinta.
Si iarasi:

C-asa writ de tare,

Ca balaorul cel mare,

tar and ajunge jos":
$i se baga in piimdnt, Cate-un ceas merge gemand.

Soldatii trAesc in lupte cu gandul la moartea in straini", care-i pandeste, si la formulele de bocet pentru cei morti departe, cum le cunoastem din Miorita: potrivindu-le la imprejurarile rAz-

Sd spunefi ca-s ingropat De-un granat mare,-nfocat. In loc de prapori cu sfinti, Imi vineau plumbil fierbinti; In locul neamurlor mete, Ma petreceau cu rapn de; In loc de lacra cu flori,
Am brufacul 22) subsiori;

In loc de lacra-mpistrita, Am tonistra 23) pcicuit 'd 24).
24) Germ. gepackt: starts, Impachetat.

19 Florl de save, p. 13-14. 20) Germ. Sanittits-(truppe): sanitarl. 31) Cernea, p. 7.
33) Germ. Brotsack: sac de merinde. 32) Germ. Torntster: ranita.

530

Dar talentul lui Tomut se vadeste intr-o masura poate si mai mare din ceea ce nu a scris. El n-ar fi suspinat, ca Gains: Apoi i pe anul nou, Am lucsat ca Ft un bou,

ea umbla din taxi in )art" $i din Ioropa tot ptimantur, ea a ,,dat de marl" (poate Caspica, amintita de Costan), ca una din poezii e scrisa in Ru-

sia, unde cheltuieste copier, alta (tot acolo?)
in 1918, (vine-a paira primavara"). In ramasi-

tele unuia din versuri e vorba de o izbanda a
noului imparat", urmata de evacuarea Bucovinei de cake Rusi. Si atatNu urmeaza de aci ca manuscrisul lui Tomut ar fi cu totul lipsit de interes istoric. Lasand deoparte amanuntele despre traiul pe front si tehnica military a vremii de oarecare valoare documentara gi ele Tomut a insemnat o sumedenie de fapte marunte din viata de toate zilele,

sau ca Purcel: Sub pamcint cu animale, Imi petrec zilele mele.
N-ar fi blestemat Cara dusmana ca honvedul hu. nedorean Valean Petru:
St pamtintul tau uscat,

It cu sange inmuiat,

Cu &Inge grecooriental, Din doritul de Ardea125).

Nu s-ar fi mirat, ca Clontea in Galitia, ea pe lancet pt pe deal, Pasc vile de Simental.
Nici n-ar fi incheiat o scrisoare, ca Purecel: N-am Limp de scris mai mull, Adio Fi te salut!

intamplari de acasa si din lume, care ne dau o icoana vie a acelor timpuri: mobilizarea, vestita in sat de vornic si jandarmi, in sunetul clopotelor pm buciumelor; foametea de pe linia de foc,
unde soldatii se hranesc cu came de cal; in dostil frontului, rechizitionarea vitelor, rationarea painii, comorile ingropate, inflatia (bani de otel, de hartie si de tier "), specula paganilor", care vand orfanilor pi vaduvelor painea cu mare pret", dragostele nevestelor cu Rusii (iubesc Moscalii la ele") 27), satele, locuite numai de fete, babe $i copii, sau arse toate acestea sunt, fin indoiala, faramate de istorie22).

Scaderi de felul acestora lipsesc cu desavarsire din manuscrisul lui Tomut.

E locul sa insemnam ca in scrisul lui, liricul covarseste cu totul epicul. Cu neputinta sa-i urmaresti drumurile sau sa afli uncle anume a
luptat. De doua on (vers 1-26, 555-580),
ni

far daca tinem seams ca sute Si mii de tarani rmnani, soldati in armata austro-ungara, gandeau

simteau ca Vas'le Tomut din Botosana, jud.
Suceava, vom socoti desigur ca §i psihologia omului nostru este un document istoric.

se povesteste mobilizarea in Botosana, care sa facut noaptea supre Simbata", apoi ne trezim deodata intr-o tars cam pustie"' unde domneste foamea, curg plumbir pi pusca grozav" La februarie ziintai" (1915?) singura data din intreg manuscrisul Tomtit a luat parte la

Cat priveste razboiul, Tomut marturiseste raspicat ca 1-a facut de nevoie si 1-a urat. ,.Eu sunt

o lupta mare, tar in urma a facut multe sturmurr 26), asupra carora nu di amanunte. In 1916, la moartea imparatului Francisc Iosif, este inca pe front, nu prizonier in Rusia, cum crede Costan. Cand a fost prins, nu ne spune. Allam numai

venit de sql", zice el, si toate relele le-a petrecut fin voie"22). Jelaniile lui se tin lant. E scarbit p suparat" sau amarat si mort de foame", doarme pe razoale", pusca pi sabia ti mananca viata", vanturile grele ii mananca zilele", viata i se prapadeste". Acasa, norodul s-a imprastiat, spinii au umplut pamantul, fetele au

25) loan Giuglea: Poezil. Intdmplarl din rdsboiu petrecute pe frontul Italian, Bra§ov 1918, p. 26. 26) Germ. Sturm : asalt. 22) Despre care Constantin Sasu are multe de povestit la p. 28-30 ale bro§urli sale. 25) Din viata satelor de atunci, altii ne-au pAstrat amintirea ajutoarelor bAne§ti cAtre nevestele celor mobilizatl. DacA -am crede pe artileristul Nicolae Tincu (Stanciu, p. 8), grija Statului pentru femel n-a fost tocmal pe placul bArbatilor Sa nu lase birturi goale. Numai plata sa se ftle ; Imparate, imparate, Vine badea c-un picior, Pune pace, nu te bate, Daca s-au dus cel voinici, Beau mulerile cit cinci. Dar sa fie In ulcior. Cali dal toll halal pe safe, Vine badea, nu mai vie, La muleri cu flori pe poale, ,9) Acela§ gind §1 la multi alill. Spre Oda, In Plea prizonierulul, p. 42: Nu s-a dus de voia lui, Etc. etc. CI de vola cralului.

531

ramas tarn drAguti, orfanii umblA din poarta in poarta, muierile versa lacrAmi. El ,,moare de jalea baiatului"39 gi it chinueste dorul cumplit, cand iii educe aminte de zilele de var.& in Cara aleasa" a Bucovinei:
S-a-ndura Domnul si-a urea Sl-oi merge in casa mea.

Dumnezeu',

sa-ti ajute

]Dumnezeu]',

v-ajute

Domnul la toti", 1i chiar la moartea imparatului incArcat de atata vinA, Tomut nu uita. crestinescul Dumnezeu sfantul to ierte". Rudelor le poruncesle

sa se roage in biserica pentru infrangerea dus
manilor si nu se indoieste ca izbanda asupra Rusilor se datoreste Domnului Isus Cristos. Are mustrari de cuget ca la Pasti n-a putut mancl nalure 39, Cand isi aminte,ste de cate primejdii 1-a ferit ajutorul dumnezeesc, se inching zmerit: nu-s harnic de multumit". Dealtminteri, multi din versurile lui suns chiar a rugAciuni: 77-80, 314-323 5i, mai cu deosebire, 405-411, aproape o versificare a ecteniei liturgice (rugaciune pen-

Dar de acolo n-au mai venit scrisori de mull, ci numai, cand si cand, ,,vorbe", care it scarbesc" si mai rau. Plange si ,,se ofteaza." intr-una: vai

si-amar de mine", of si-amar de-a mea vials ", Doamne, nu ma chinui", vai, Doamne, nu ma Vasa", sa fereasca Dumnezeu" S. a. m. d. Blestema pe imparatul care nu vrea sa se impace" si pe tot cei nesatui de razboi: sa-i inece puhoiul, sA le cante broasca la cap.
Fata de atatea plangeri, cele cateva versuri razboinice scrise cu prilejul izgonirii Rusilor nu trag in cumpanA31). De altfel, soarta schimbAtoare a razboiului se resfrange vAdit in starea sufleteasca a ostasului: laudele si blestemul imparatului pornesc desigur, deopotriva, din fasunetul intamplarilor militare in simtirea scriitorului. Ca un tAran adevArat ce este, Tomut crede ca

tru imparat, toti ostasii, cei de acasa, cei de pe
front).
TarAnesc este si conservatismul poetului;: se

teme sA moard in batalie, mai ales fiindcl acolo ar muri de moarte rea 5i i-ar lipsi ritualul plin de intelesuri al inmormantarii satelti. MustrA

pe cei ce parasesc portul batran din stramosi" si nu pazesc legile mostenite ale bunului trai si
are bunei cuviinte. Rosturile fiecaruia le intelege cum le-au inteles batranii: locul feciorului e la fate, al gospodarului la gloata", iar al fiului sau acolo unde a trait 5i muncit el insusi. Femeile lenese si bAutoare le biciue cu versuri imprumutate parca strigaturilor din toate satele romanesti,

toata patimirea i-a fost data spre rasplatirea"
pacatelor lui $i ale neamurilor petrecute"32). Credinta aceasta porneste din adanca simtire religioasa care strA.bate intreg manuscrisul. La tot pasul, se intalnesc formule ca: multumesc lui

Dili necrologul lui Francisc-Iosif, unde s-ar zice

30) Intro scrisoare (manuscris, parte versuri, parte proza) a lui Origore Olariu din $anj (Nasaud), strigatul : Oh, puluf cum a§ vent, Cif nu mai pot a dor!! Si) Nu numai in scrisul lui Tomut, ci intr-al tuturor soldatilor poeti romans din armata austro-ungarA, lzbucnirile de eroism aunt rare. 0 seams vin din scrisorile femellor de acasa. $Anteanui Olariu, dupA ce povestette cum au fugit Rust!, adauga chiar cu nevinovatie: Attd data fugeam not, C-a§a-irdndul prin rdzbot.
32) Vera 343-344, 747-749, 755-757. Multi altii au crezut ca el. La Giuglea, p. 10:

Pentru plicatele noastre S-a facut atita moarte... Not riibdam acesfe toate Pentru-ale noastre pacate... mill au simjit ca el. Clontea, de pilda : Nu #11, praznIcul cind cade... Praznice n-am praznult, Mc( na§terea Domnului, Slirbatort n-am mai finut. Niel ziva Botezutul. Cu atita-mpraglare
Sau Mind,

Clontea zice:

33)

51

SI sfIntele Sarbittori Tot a§a le -Am petrecut, Niel una n-am ftnut... Cind Crliciunul a venit, Mare Lind am avut ;

Cind stufba era mai mare Niel nu gindeam de rugare... lac-a§a an fost cinstlte Sarbdtorile dortte: Fdrd leac de rugaclune. Domnul deie lertaclune...
N-avem zi de prliznutt, De cand aid am venit... Suntem de tot nu ftin cum, Cd n-am avut Wei Cractun.

Sau anonimul dela Stanciu, p. 13-14 : Frumos praznic luminat, Nu pot merge la-nchtnat... Cd not acum de opt lunl,

Nu mai thn de rugacluni;

532

ca a versificat amanunte istorice luate dintr-un articol de gazeta (singe la suirea pe tron, razboi cu Praisu" si cu Unguru, ocuparea Bozniei, asasinarea imparatesei, nenorociri familiare, gloats" risipita in Vint), ca si din lauda Bucovinei, vadit inraurita de Alecsandri, se intelege indeajuns ca Tomut a umblat si a citit. Totusi, priveste si lumea moderns cu ochi de taran. Imparatul este scum-

poteie, it asexau, II boceau (sau plangeau) in pri-

Leghi si-1 culcau intr-un sales (sau o Merri); apoi,

cu preot si cu prapori, II petreceau si-i asezau o truce la cap". Pe mormant semanau busuioc, magheran sau viorele, iar la Sambata Mortilor veneau din nou Cu totii, sA-1 cante. Pentru suflet dadeau

de pomana haine, paine si apa.

pul tats" al poporului, pe care-1 rindueste"; el grijeste" de toti crestinii, le da drepturi, piine,
sare, bani si haine bune, stie de urma fiecaruia si, indata ce se naste vreun copil, it iscaleste prin carti", sa nu earning Frrapadit". Cand moare cl, supusii lui se simt fara stapin, dati pe mina unui

imparat strain". Tot atat de naive si de taranesti sunt si parerile lui Tomut despre strategie: Rusul nu intra in Bucovina, data stantul de catunie", impreuna cu landwerul", cu fantaria" si cu lansturmul ceL batrin" ar fi fost asezate svarmlinie" jur-imprejurul ei. De randuelile administratiei de Stat taranului Tomut ii e teams: se intreaba ingrijorat ce legi vor mai iesi. Intelepciunea lui batrineasca nu se

Valoarea lingvistica a textului nostru o scad, din pacate, inconsecventele unei ortografii startgace si oarecari inriuriri carturfiresti. Din stangacie, Tomut scrie, intre altele, aceleasi cuvinte: n-o sti [e] in trei feluri: nostii, nostri, no sti, sau ortografiaza: ghiorgina, jungiiet, chias, priveghi, chioarale (dar si cioarale), cin (dar si scirbit (dar si scirba). Inrurirea car- (ii se vede in scrieri ca plumbii (pe langa plumbi,

prunci, OHO), copiii (pe langa copii), de (pe langa di), prin (pe langa pin), se (pe langa sa),
nosti (pe linga vost), D-zeu (pe langa Dumnezeu),
etc.

Obisnuit insa, Tomut scrie asa cum vorbeste:
dial, alien, uremia, dioparte, diasupra; Craciun,

increde in dreptatea tribunalelor si fuge de judecati:

masline; nuie, alio, vide, ajunge, scirjclie, gre, prindiem, putiem; aiesta, aiasta, acieli; scimn, bosiioc,

bbd, fumeie, s-apd, coalea; noaud, oaua, doaua,
nicion, cati-on si chiar: (precum) las' om om. Pastreaza si unele forme caracteristice ale graiului local, ca ai fi statcl sau conjugarile apocopate plate-1 si sa cinstea, care vadesc legaturi cu Maramuresul.

Cei bogafi la avocafi, Cei sciraci tot vinovaji. Manuscrisul mai cuprinde si o seams de informatii etnograf ice de mare pret. Cu gandul mereu acasa, Tomut alcatueste, fara voie, din frinturile amintirii, o icoana a satului sau.

Aflam dela el ca la Botosana hale, in ajunul
razboiului din 1914, un neam de oameni cam fu-

duli, dar 'Inca puternic stapiniti de traditia rurala. Toti umblau imbracati taraneste:
femeile

Mai presus de toate insa, poeziile lui Tomut (ca si toate poeziile de acest fel), ne aduc oarecari deslusiri cu privire la problema, in teorie It in abstract gal de mull cercetata., a creatiei
populare.

purtau camasi cu altifd grea, cusuta cu margele, catrinji si ciobote; barbatii palarie, suman si curea. Doar, ici-colo, cite un fecior incepuse sa se incinga cu brau tricolor si sa-si puns hurmuz la

palarie, cite o fats sa se rumineasca." si pudruiasca".

In dulcele Craciunului, lumea mergea la strcinsurd.

Definitiile artei populare, si ale poeziei indeosebi, sunt atit de felurile, incit s-a simtit nevoia unor lucrari de sinteza despre intelesul termenului popular" si prefacerilor sale dealungul vremurilor. Felurimea aceasta isi are, fara indoiala, obirsia in firea foarte schimbaloare, dupa loc si timp, a materialului cercetat.

Cat ne priveste, nu vom incerca o definitie
noun, ci ne vom margini sa insemnam, deoparte, ca patura taraneasca dela noi cunoaste o arts cu totul deosebita de cea cults (aci mai tanara decal ea), ca aceasta arta a taranilor vietuieste fara ajutorul scrisului sau al tiparului si ca izvoarele ei nu ne sunt cunoscute. De alts parte, vom aminti ca mai toti cercetatoril au parasit vechea credinta in creatia zisa colectiva si pun azi orice plasmuire

La Pasti, luau camasa si papuci noi, mancau
nafura si pasta, ciocneau oua impistrite, spuneau Cristos a inviat" si se ospatau. Moartea cuiva era vestita rudelor prin semne: visau, de pilda, ca beau rachiu si joaca. Cel ce murea isi cerea iertare dela vii. Mortul se scalda, i se croiau straie" albe, neamurile porneau" clo-

533

artistica in seama unui ins inzestrat, astfel ca bunurile artistice obstesti ar porni intotdeauna
dela acte de creatie individuals, S-a spus ca asemenea acte ar fi si poeziile scrise ale satenilor si satencelor noastre, ca acestea ale lui Tomut, iar scriitorii for s-ar asemana cu miile de poeti din popor ale caror nume numei intamplarea ni k-a
ascuns.

sau:

Sa sta'm morti neingropati
sau:

Soacra-sa dac-o-invata
sau:

Totusi, spre deosebire de poezia nescrisa si anon:ma dela sate, verful de fatal si celelalte toate se pastreaza prin alfabet §i poarta o isca-

Fete $i babe batrane sau, insfarsit: C-am scat la umbra sub nori 34).
In cel din urinal picior al versului, unde accentul metric si accentul din vorbire trebue sal se aco-

litura, incat suntem indreptatiti sal ne intrebam:

1. daca si in ce masura ele tin, in adevar, de arta popular* 2. daca, populare Hind in intelesul aratat al cuvantului, trebuesc socotite acte de creatie individuals menite sal ajunga in urma colective prin

pere, sunt ingaduite anume abateri. Cea mai des intalnita este intrebuintarea, drept silaba accentuate, a articolului si formelor sale de declinare:
Amarat mi-i sufletu
sau:

circulatie intinsa, on se apropie, mai curand, de conditiile creatiei culte. Cercetarea ne dovedeste ca versurile lui Tomut se aseamana cu cele nescrise ale poporului mai intii prin tehnica versificatiei, Sunt versuri de 8 sau 7 silabe, rimate si supuse legilor cunoscute
ale metricii taranesti,

$i-oi mai vedea lumina
sau:
Viermii si cu mustele

saw

La Sambata Mortilor,
precum si:

In toate picioarele, afara de cel din urma, silabe neaccentuate in vorbire pot primi un accent metric, sau, dimpotriva, silabe accentuate in vorbire iii pot pierde accentul:
Copii mici si cu neveste
sau:

Tati, mame, surorilor,
SPIV.

Altii strigau copiii.

Dintre celelalte exceptii, mai intalnim in manuseris, una singura (raspandita in Ardeal):

Mu lt singe s-au mai varsat
sau:

De jele si de ganduri $i le multe necazuri,
Ca in poezia nescrisa a poporului, cand si cand un vers incepe cu anacruza (vers de 9 silabe) 35) :

Vai, Doantne, uncle-am ajuns
sau:

Eu pe muntii Carpati mor
sau:

Numai nori negri de fum
sau: sau:

De/cafe rele i-au mancat
Gre/selile cele facute

Toate le-am petrecut not
sau:

sau
C-atunci of fi eu picat

$i/portul batran din stramosi
sau:

sau:

Iertatu-le Imparate

Nu/stiu in tine and m-oi duce33).

34) Fiecare din aceste versuri infalibeazb rastalmAcirea metrics a altul It ritmic din vorbire. Versurile normale" adlcA acelea can folosesc @t drept silabe accentuate in vers numal silabe accentuate sl in vorbire, sunt in manuscris 447: 646 33) Ceiace a facut pe unii sal creadA lntr -un vers romfinesc popular iambic". 58) Daca nu cumva Tomut a gandit si no s-a priceput BA scrie Nu stiu-n tine cind mo -i duce. Tot astfel putem intelege versurile : ql rabdd a (rabd-a) draculul foam 4-acele ce astazt (ce-astazi) traesc.

Tomut nu cunoaste, in adevar, linluta de unire, de unde scrleri ca : soapucaf, dacdl rat (daca eras), cu ungurualuptat, twznaol luat etc.

534

Un vers (230) pare sA cuprindA un picior trisilabic:

Cu grannie de cele mari.
Cu privire la rime, de asemenea, Tomut ascultA de legile poporului. Rime le sale alunecA adesea spre asonant& dulce se imperecheaza cu duce, toatci cu poartd, gloante cu moarte, iarba cu gaga, not cu nori, mulgcl cu tundit, mare cu ioroplane; apoi tine cu batrane, stcipan cu strain, not cu vat, Cazacii cu Austriecii, isad cu prohod, copii cu ei, ba chiar laolalta cu mut& plangand cu chin, gospodine cu nume, (acute cu dinainte. Dar pustiiseamAnA a licenta personalA. Unele rime mai deosebite sunt imprumutate poeziei populare vi cunoscute mai de mull:
bOnNie

$i stilistic vorbind, poetul ramane legat de traditie, careia ii imprumutA frunzele", frunzisoarele" vi frunzulitele" verzi, apoi paralelele, repetitiile variate si antitezele simetrice ce le-am putea numi pseudo-strofe:

Nu vedeai de sus in jos, Numai fum intunecos; Nu vedeai cerul nici cum, Numai nori negri de fum.

Tomut nu cunoaste de altfel decat tipul 2+2,

de unde 2+2+2, cat si 2+2+2+2 si 2+2+2+
2+2+2+2:
Vol cu oral frumusele,
Not cu plumbi si cu f rcip ne le ;

Nici la urechi cercei, Ca vedett in lume ce-i
sau:

Vol cu oua in ciocnit, Noi cu plumbt le teluit38); Vol zlcefi: Cristos a-nviat", Noi cu Rusii la junghiat; etc.").

Ca ea astdzi, maine nu-i 37).

Si nice bcirbatului

Tdt astfel, si folosirea unei silabe de intreg're
muzicala, la rimA:

Numai nebunu si prostu Uita, rdul cum au fostu.
In schimb: Tunurile-au anal pa-manful, Infocate gi arzandu-1,

Cu toate acestea, privity mai de aproape, ver sificatia lui Tomut se departeazA de a poporului prin unele amanunte si mai cu seams prin simetria rimelor. In poezia popularA, rimele leagA de cele mai multe on cite doul versuri, dar deseori si cite 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, rareori si mai multe; din loc n loc cite un vers rAmane stingher 40) Rimele lui Tomut, impreuna mai mereu 2 verauri, afara numai de 3 versuri stinghere (503, 504, 957), 7 siruri de 3 (247-249, 598-560, 615-617, 765-766, 807-809, 922-.924) gi unul de 5 versuri
(591-595). $irurile de 4 41), de 6'2) si de 8 43) ver-

pare o imitatie personals a modelelor populare. Desfacerea versului in emistihuri rimate, de alt.

fel rail in poeziile lui Tomut, se trage si ea din
tehnica poporului:

suri legate prin rima trebuesc intelese ca multiple de perechi: 2+2+2+...
Putem deci bAnui ca poetul s-a silit sA versifice

sau
sau:

Aveau boi f t mulgeau of
Fetelor, nevestelor,

corect", silinta dovedita
si:

si

de 2 versuri prey

lungi, scurtate printr-o eliziune (245, 291):

In aceast' pustie lard
Multi erau far' nici o mans.
Intr-o mAsurA oarecare, asemenea ganduri sunt ale unui carturar.

Mcircuti mici

de fret copici.

31) 0 rim& asemAnatoare in scrisoarea lui Olariu din Sant: SO griJeascif el de ol, Cif de nu, eu bate-l-ol. Alta la Stanciu, p. 25: Varsli foe, varsa granate, Bata-I Dumnezeu, spurcat e I 33) Germ. zielen: a ochil. 33) In tot manuscrisul: 2+2 de 11 on (169-172, 195-198, 257-260, 277-280, 330-333, 363-366, 433 -436, 785-788, 810 813, 822 -825, 916-919); 2+2+2 de 2 on (527-532, 1.078-1 085); 2+2+2+2 odat& (1.116-1.123), 2+2-1-2+2+2+2+2 (mat& (365-382), 40) Se pare cä singura statistic& a frecventei feluritelor grupuri de versuri rimate este cea incercat5, in treacat, de mine, in Despre bocetul dela Drilguf. Bucuresti 1932, asupra unui material marginit, in care aproximativ 680/0 din versuri se leaga 2 cite 2. II) 1-4, 7-10, 73-76, 115-118, 137-139, 182-185, 338-340, 357-360, 555-558, 585-588, 603-606, 607-610, 644-647, 648-651,
771-774, 779-752, 799-802, 824-827, 848-851, 960-963, 980-982, 1.070-1.073. 42) 11-16, 99-104, 656-661, 757-762, 898-893, 908-913, 1.064-1.069. 43) 541-548.
12

535

De altA parte, Tomut

scrit versurile unul

sub altul, in randuri despartite, asa cum se tioaresc cele culte, cats vreme taranii putin stiutori de carte le insira fArA intrerupere, pe toata látimPa hartiei, ca proza: line domne Poftile sane pOrte cartile ad scrim dureril foie Verde din tulpinii cind apuc pdnu(a fnmana Eu suspin dila inima pare ca ma blastdmat Marna can ma leganat sa nuvdd clam mai Lasat cr ice Jae!' cell scru eu pling Oftezi de dons tau de ce sa si mall traesc Cu tine nu ma tilnesc de

Se pare ca instructia primary nu ingaduie o apro piere mai mare de poetica cults: hotarul versului iambic" taranii nu-1 pot trece deabinelea, Actfel, Clontea, incercand 49) parafrazarea unei poezii a lui Eminescu, copiaza intii o strofa, iar intr-a doua se intoarce fara voie la versul mostenit; Cd rtindunelele se duc, Se scuturd frunza de nuc,
Se-afeazci bruma peste vii, De ce nu vii.. Dar mai departe: Vcinful bate, frunza pica, Ca e tare-col-Melilla, Codru-ncepe a se-nropit, De ce nu vti..

can dia casa am Plecat multi jele mau mancat cart majunge dor dia casa inimu(a n minei Arsa
can ma junge dor de tine plinge Inimufa n mine
de dor nu mai acid pe nime Parem rdu sim banuesc la inima ma Topasc to mcindru(a de al Mu dor f

am Dragufi puifor f i de mull cie m banuesc La inima ma toptisc frunza verd de Bojor scriem carte ca mi dor").
amanunt prea adesea trecut cu Pe deasupra vederea Tomut a facut un very, o carticica cu

In alibi poezie (serisa poate cu gandul la Penef Curcanul), acelasi Clontea, deli isbuteste cu mare truda sa pastreze oarecum metrul originalului pans la sfarsit, tot mai scapa, cand si and, cate un vers

trohaic":
Plecat-am din Sibiu cu sute, Batalion intreg.., dar apoi: Intre cari f i al meu var

multe foi cusute, pe cand taranii care abia stiu
scrie trimet acasi numai scrisori 45) pe foi razlete.

Textele intaresc credinta ea stiinta de carte
indeparteaza pe taranii poeti dela canoanele poetice populare. Carturarii satesti merg pana la strof.: mai intii la Impreunarea periodica a

sit

Cdci cu cart eu am plecat,

Rusul mult ne-a afteptat, etc.
Fimdca au urmat" numai 3 Blase primare, To mut amine frieste in urma cantorilor si gradatilor en mai mult invatatura decat el, Din cercetarea formei manuscrisului sau am tras doua invataminte: °data, am vazut ca versurile lui sunt aproape intocmai asemenea celor nescrise ale poporuluiy apoi, ne-am putut da seama ca putinele deosebiri se datoresc instructiei scolare, si de aci

2+2 versuri 40), paoi la suvenir: 4 versuri tro1,aice", epta- sau octosilabice obisnuite, cu rime
incrucisate:

sa-i uzi cu lacrcimioare Mormantul sofulul meu, lnimioara ce ma doers N-ar suspina tot mere& 41. Sau, de dincoace de Carpati:
.$t

Prin aer mil de obuze Face curse regulat,
Secera nencetat 48).

tragem dovada ca firea pe deantregul orals" a
poeziei populare este o insusire de capetenie, nu lutamplatoare, a ei, alfabetul indreptand-o negresit spre arta cults.

lar moartea, zcimbind din buze,

44) Manuscrls anonim din Sant (Mislud). Taranli simt, in adevar, versul ca o unitate, numita obitnult de ei vorbd (mal sunt vreo doua vorbe4), dar no le despart grafic, daca n-au foot invitati sa o faca. 45) Care sunt §1 ele versuri, in ceialalt inteles al cuvintului. Intr -un manuscris, soldatul §antean Ion Cotu, zice: Frunzd verde de cires,
Sa-{i &fruit sotie,-un vers. In culegerea mai veche a lul Stefan Muntean, sub-ofiter: 100 Dottie yi Strigaturt..., ed. V, Bratiov 1923. p. 46: Frunzd verde de duddu, Vd trimet un viers ft eu. Acela§ terminologle la Mina, p. 3: Scriu putin f l-o mica carte Si un intent versurel. 46) Cum versifica, de plIda, Giuglea. 47) Purecel, p. 43. 45) Pratt! gemeni OhitA tit Mina Constantinescu din comuna Predeal- SArarl (Prahova) zisf tit Burdutel Gheorghe §I Burdutel Dumitru, sergenti in Regimentul 5 Calara§i: Amintirt din zile grele, Ploe§ti 1919, p. 26. 49) In Anil sangerati. Versurt dirt timpul de rlizbolu 19{5-1916 (manuscris, in Arhiva Soc. Comp. Romlni).

536

Cercetarea cuprinsului poetic e mutt mai anevoioasd. Am ardtat ca poeziile de Ltd sunt ale unui Wan prea putin atins (dar totusi atins) de
amanunt izbicultura carturareascd. Urmele ei tor se simt mai puternic acolo uncle creatia individuals apare mai lamurit, ca in Versul Bucovinei si-In Versul imptiratului. Pe langa bucati ca acei. tea, intalnim insa mereu versuri ce ne par cunos-

sau:

Piisiirica cu cununci,

Nu canto noaptea pe fund, Ca inima mea nu-i band.
Omul lard noroc va zice: Of, Doamne, ce noroc rciu

Am avut in lume eu...

cute si ajar unele de mull stiute din culigeri tiparite.

sau:

Catd vreme, in adevar, scriitorii dela larn nu
vcesc sal impartaseasca altora cleat stari sufletesti, vor afla intotdeauna cuvintele cele mai potrivite in cumoara poetics a obstei, fiindca repertoriul Eric obstesc vietueste clainueste tocmai prin valabilitatea lui generals (Gemeingiiltigkeit"), acted prin

Cucule, peand merle, Ba rciu mi-ai cantat to mie...
sau:

Miiicujii, card m-ai facia, Mai bine m-at ft pierdut Intr-o margin de rat...
sau:

aceea ca a stiut sa rosteasca toate simtirile tuturor 50).

Miiicujci, ceind m-ai fatal, Mai bine sir' ft Meat

Intre cloud dealuri sect...
sau:

Douce fantcinele reci

Cel jalnic gi necalit poate canta:
Jele-i iinimujei mete...
sau:

Jele-i Doamnei cu it jele,

Scirac bine de demult, Ce-am ideal de to -am pierdutll
In crasmci nu to -am bout...

De jalea viefii mete Plcing pietrele pe vtilcele,
Priscirile-n cuiburele...
sau:

Surd apoi vorbele straindtfitii:
sau:

Vai de lin, vat de pelin, Vai de omul cel strain..
Pe tine Domnul it bate, Nu -1 bate cu alte fapte,

sau:
sau

Cu jele ,cl cu necaz .,Si cu lacrimi pe obraz...

Cum le petrec eu cu jele,
sau:

tinerefele mele,

Numai cu strclindtate...

Mandru-i codru si-nfrunzit,

Eu tartar si

nemijit...

sau:

Striiind striiintitate, Mutt mi-ai lost sorer' ;1 Irate...

Neccijit ca mine nu-i
sau:

Decal puiul cucului...
sau:

Tu ram& in sat la tine, Dar de mine n-a fi bine, Cd ma duc in fart strdine...
...mita dela strain, E ca umbra cea de spin.

De -ace sti, maicti, traiul meu,

N-ai dormi noapte-asa greu, Te-ai scula la miezul nopfii $i mi-ai ruga ceasul morlii...
eau:

Frunzci verde nucd seacti, Toate lemnele se pleacci

Cu varful care Omani
eau:

.,Si md-ntreabd de ce plang...

Sunt vorbele cele multe ale dorului: Bate vantul printre munji, Mi-aduce dor de ptirinfi; Bate vantul printre brazi, Mi-aduce dor dela frail...
sau:

sau:

Mull e jalnicti si rea...
sau:

Stiracii inima mea,

Cato boalci-i pe sub soare, Nu-i ca dorul de-arzcitoare...

De urat, maraca -l-ar focal, Galbenit-am ca ft socul...

Amard-i frunza de nuc,

Mai amar dorul ce-1 duc...

so) Amintesc, in aceasti privintA, cuvintele patrunzatoare ale lul Bela Bartelt din Rumdnische Volksmuslk, Berna 19 3. Cantecele populare", zice el, ou putere de solidarizare social A... §i prin textele tor. TrAlrile proprii sau ale aproapelui indeamnii pe fiecare sA cugete indelung asupra acestor texte... E doarA vorba acolo de mmtiri comune tuturor, rossite intr'un chip cunoscut oricul, din copilArie".

537

saw

Pe drumul care merg eu, Nu e apci nici pcirciu,
sau:

In cantecele haiducesti gt intr-al lui Corbea, to zice de povara batranetelor timpuril:
Cr./ m-am dus tanar copil,
,Si -acum sunt mosneag bdtran... Moartea
tUl
p1

Numai singur dorul meu...

la-ma-n braje, dorule, Si ma treci pcidurile..
sau:

groapa au si ele, de mult, vorbele

Du-te, du-te, dorule, Du-te, callitorule..
sau:

Dorul meu pe uncle umbla, Nu-i pasare sci-1 ajunga...
sau:

saw saw

Din obrajii rosiori, Cum or mai creste bujori; Din ochii cei albastrei, Cum or creste stiinjenei...
Mandro, ccind of muri eu,
Sci vii la mormdntul meu...

Cine-a zis dorului dor, A grail cuvant u;or..
sau:

De-as muri primavara,
Pcistirile m-ar canta...

Ca fi doru-i mare caine,
Peste multe dealurl vine...

Poezia din batrani a dat grai pang si zbucm
mului noptilor de insomnie:

bunt vorbe pentru cei singuratici:

Mare-i noaptea si nu dorm,

Vad ca tinerejea-mi trece, n-am cu cine petrece...
sau:

fi ma intorn, Ca pestele-n apa Una', Ca omu-n jars strains.,.
Tot ma -nvart

Nu vdd mama, nu vdd tats, Pared sunt picat din piatrci..
sau:

Este deci firesc sa gasim toate aceste teme

St

multele altele, neschimbate sau abea schimbate,

As muri, moarlea nu-mi vine, As trai si n-am cu cine.,.
saw

Jelui-m-as

fi n-am cui...

in mai toate textele 51). Tomut s-almultumit si el, de multe ori, cu amin*ri. Iii petrece viata Tot cu necaz ySi cu lacrimi pe obraz..,

bunt vorbele marilor despartiri:

;e maga:
Cohort, Doamne, pe pdmdnt...,

la-fi, (mireasci), ziva buns Dela laid, dela mums, Dela trait, dela surori, Dela gradina cu Hort;
Dela fir de tcimaijci, Dela fete din ulijci; Dela fir de busuioc,

isi chiama nevasta la groapa: Si deasupra la mormant
Seamanci busuioc slant...,

Dela feciorii din joc..
31,

Taci, (mireasii), nu mai pldnge, Cd la matcd-ta to -oi duce....
ft:
sau:

povesteste ca in balade: Inapoi m-am inturnat Si din gura-am cuoantat...,

rade de femeia lenesa, care
Pita n-o yti framcinta...

Plangi, (mireasii), fi suspina, Ca mergi in caul strains...

Plangeji, ochi, fl lacramaji, Ca voi sunteji vinovaji...

Versurile de ramas-bun, 81-88, par transcrierea intocmai a unui very de inmormantare semi cult, cum 1-a putut auzi acasa.

p. 14, 15, 22, 27, 30, 34, 36, 37, 39, 41, 57, 58, 76, 150, 151 etc.; Giuglea, p.7,24,27 etc.; Jalea prizonierului, p. 19, 23, 57, 59, 62, 69, 7), 81, 84, 104, 111, 115, 116, 120, 121, 124 129-133; Olariu, p. 3, 5 etc.; Purecel p. 8, 13, 14,21, 25, 27; Rum. Sold.-Volkslit., p 8, 16

51) Acu, p. 11; Cernea, p. 17, 29 etc.; Clontea: Versuri, p. 27, 65, 126; Clontea: Anti sangerati, p. 12; Florl de silage

etc. ; Sasu, p. 19, 21, 25; Stanciu, p. 7, 17, 27, 29, 33, 36, 50, 51, 53, 55, precum gi la Vasilie Savel : Doine din rdzbolu, Arad 1925. p 28 etc.; la Gheorghe CMana: Mori din rdzbolu, Caransebeq 1919, p. 15, 16, 37, 38 etc.; la Muntean, p. 29, 38, 41 55, 56, 66, 76; Oral §1 Bullet" II, p. 295-296 etc. §1 chiar in arturfirescul Viers de desparfIre dela famine at 1u1 Petru Mutt din Rebripara, Arad 1917, p. 9 etc.

538

Potrivirea .unor franturi poetice vechi la ganduni not naste 5i aci, ca in celelalte texte $i ca in traditia orals, variante fArA intindere $i far& insemnatate, ca:
DOetmne, rau m-ai blestemat..., pentru: Mated, rciu m-ai blestemat...;
sau:

asemAnAtor cu un cuvint din Mesterul Manole:
$i de pomenire...;
sau: Loc de mcincistire,

li bdtut de Dumnezeu...,
variant& dupA:

Cad pe locul ce sunt eu

$i sd md plangd cu dor. Cd le-am lost iubitul lor...,

n loc de:
Plange-md. maica, cu dor, Ca fl -am lost voinic lector...;
sau:

sau:

Pe drumul care merg eu, Nu-i aid spa, ni pdrau...;

Tad, femee, nu fii proastd, Asta-i despartirea noastrd,

...La Sdmbiita Mortilor,

care vine din snoava cu dragutul ascuns in lads:
Warturisirea sufletului nu cere, asadar, t Aran:scriltori oreatie poetics propriu zisa. S-ar putea insA crede ea povestirea vielii militare si a intimplArilor din rAzboi o va cere neaparat. totusi, cunoastem din filele multor cArti o intreagl poezie cAtAneasca traditionala pi ano
I.)r

C-am murit cu mare dor,

,are aminteste de un bocet bucovinean:
..Din cases
sau:

.Am plecat cu mare dor
Bucovina, lard dulce,

Eu din tine nu m-ac duce,
ca intr-un cantec de sitea: Raiule, grading dulce,

nirna.

Cei ce pleaca la oaste cants:
Cand am lost maichii mai drag. M-a jurat Neamtul sub steag...52)
san:
Spald, mandril, hainele, Ca se duc cdtanele..., 53)

sau:

Eu din tine nu m-as duce...;
Astazi toata lumea plcinge Si varsd lacrimi de sange...,

ca in alt cantec de stea:
Ingerii-ncepurd-a plcinge, CO se vcrrsd sfantul sange...;
sau:

.Dornnul Isus Cristos Ne-au lost tare de folos...,

cu varianta: Eu md due, mandril -n catane, Tu rdmiii ci spald haine...54)
sau:

tot ca intr-un cantec de stea: Sa o ducem lui Cristos,
Sa

Eu ma duc, mandril, ca maine, Dorul meu la tin' rdmane..54)
4i

allele.

ne fie de folos...;

Recrutii spun:

sau:

Se bdteau feciori cu tats, Sd bateau mama cu 'aid...,
ca in colinda despre Caput Veacului:

Trenule cu multe rode,
sau:

Nu ma-nstrdina departe.... 55)

Pond sunt grade

Vino, maidi, de ma vezi,
verzi...
55)

Ccind a bate flu pe taidi, Fiicd-sa pe maica-sa...;
sau:

Va duceti la mcincistire, Sa ne faceti pomenire...,
53) V. Flail de sange, p. 23, 83; Muntean, p.3;
t

Capitanii mustrA trupa intristata: Stiut-all, feciori, prea bine: Dac-alt prins armele-n mans,
Nu mai cositi prin grcidind...57)
AtanA, p. 14, 28, Ural {11 sufIet II, p. 2901.

53) V. CAtanA, p. 137 ; Muntean, p. 3. 54) V. Cernea, p. 17 etc. &s) V. 59 V. Jalea prizonlerului, p. 129 etc. 57) V. Muntean, p. 58 etc.

Jalea prizonlerulul, p.

103 etc.

539

Chiar rizboiul, sau anume razboaie, au poezia lor, care invie odatA cu faptele din care s-a ngscut 58).

Ori de cite ori focul izbucneste din nou, im paratul trimete carte"
La feciorii de pe sate, Sit nu poarte florl in clop,
Cd in jars -1 mare foc... 51

Soldatii plead. spre bitilie
Pe sunetul tobelor, Pe scurtarea zilelor; Pe sunetul trambijii,

de oftat..., Aga-s, maica de strain..., M -ac jelui fi n-am cui..., Cucule, pearza merle..., Nici am tided nici am maicii,.., $tiut-aji, parinji, prea bine.., AS nzuri, moartea nu-mi vine... Un text femeiesc din Jalea prizonierului (p. 121), leagg urmatoarele: Doamne, ce mi-i face..., Vai, sciracul PaSciracci inima mea..., Dorul meu pe unde midi... De altfel, in bTosura lui Stanciu, la p. 41, arie Bozdog, din Orgstie marturiseste: Foaie verde din fereastra, Sunt culese de-o nevastd... Cand va simti nevoia sa povesteascg intimplgri de tot not sau sA rosteascA cuget'ari nascute din fapte nestiute in trecut, tgranul se va ajuta mai intii, cum am vezut, cu variatia, recunoscuta de mult mijlocul de cgpetenie al creatiei tgranesti. In razboiul de acum, Ca ,ctiu cif n-o sa ma duc SU' jiu coarnele la plug...")
a

Pe scurtarea viejii")
In toate razboaiele
Sii mouth' moarte pugcatd...") Caragiale a citat din cintecul rizboiului austrofrancez:

La catan-aga e data,

La Zo Marino ghe vale, Mere-un gheneral calare...

ajuns:

Eu ma duc, mandril, ma duc La Odesa, nu la plug. De partea lui, Tomtit preface: Doamne -ajuta on gi cui,
Doamne -ajuta cucului...
In:

Este si un cantec al campaniei din Bosnia, alcatuit din frinturi sau din care s-au desprins
frinturi mai ifirziu 82).

Dacg poetii dela sate cum ne indeamng sa credem cele vazute ping aci roman cu atilt nai aproape de traditie cu cat au stat mai departe
de scoalg, urmeazg ca vergurile sau ravasele celor mai putin stiutori de carte se vor alcgtui aproape

Doamne, ajuta oH gi cui, Ajuta-mparatului.

numai din versuri invitee din auzite. Toate textele intiresc aceasti banuialg, dar amanuntita dovedire a faptului ne-ar duce prea departe. Insemnim doar in treacat cg locurile comune traditionale misting mai ales in culegerile datorite multor informatori si unde s-au adunat, prin urmare, versuri ale celor Virg vreo deo-

Mustrarile lui cgtre impgrat pornesc dela intre barea din balade:
Ori merinde-ai isprcivit, OH haine ai ponosit? De unde: Ori de oameni to -ai hrcinit, Ori viaja ji-ai urea?

sebiti dragoste pentru ale -cartii. 0 bung pildg a unui text inodat" numai din teme lirice cunoscute ne-a dat-o
scrisoarea
anonimului
din

Uneori ajunge inlocuirea unui singur cuvint, ca

anume versuri vechi sa poata iargsi sluji, prin actualizare sau generalizare. Din cintecul Bosniei, Tomtit poate pgstra: Sii le spui al meu necaz Care prin Bosnia I-am tras,

Sant, mai sus citata. In nr. 60 din brosura lui
Muntean, insirarea este si mai izbitoare: Spune,
moic,- adevdraf..., Sciracil strilinatate..., De suspin fi

66) 0 culegere facutA pentru Arhiva de folklore a SocletAtii Compozitorilor RomAni, in Jud. Muscel, la sfarsitul lunei August 1940, a gAsit cAntecele Oita atunci uitate ale razboiului 1916 1918, parte inoite, din nou in piing Hoare. 50) V. Tomut, vers.785-788; Fiori de adage, p. 46, 60, 63, 64; Calbaza: Doine si strigaturi de dragoste..., ed. IV, Brasov 1922, p.20; Muntean, p. 73 etc. 0)) V. Jalea prizonterului, p. 51; Flori de adage, p.68; Clontea : Anti singerati, p. 18; Cernea, p.20; Stanciu, p. 54 etc. 61) V. Clontea: Versuri..., p. 83 si Anti sangeraft, p. 19; Tomut, vera. 785-788. 551) Versiuni bune la Bela Bartek ; Cdntece populare romanefil din comitatut Bihor..., Bucuresti 1913, p. 115, si la Muntean, p. 44. 63) Cann* p. 41 etc.

540

scriind numai rAzboi" in loc de Bosnia". De
acolo vine si: &Ira de-aesta necaz Care-I petrecem st ant...
DimpotrivA,

5i

nici dela Cala puiul cucului Pe coarnele plugului
Pe aufsaful tunului...65).

la:

Cara puiul cucului

Peste multe dealuri vine...

Ca si doru-i mare calm,

s-a prefacut (la Stanciu, p. 25) in:
Ca dufmanu-i mare caine...,
ba

Este in toate acestea un sambure de creatie, iar in variante ca cele pomenite ale temelor de bocet pentru moarte in strAini, o bung parte de creatie propriu zisA. Jocul prefacerilor sau, mai

rl

la Giuglea (p. 5), in:
Telianu-i...

bine: al alunecarilor acestora ni-I aratA izbitor schmibArile suferite de o tema lirica de razboi care lipseste din prea putine texte, anume ruga pentru pace. 0 gasim in citatul amintit al lui Caragiale:
Imparache inaljache! Cu riicuke gneva fake Pugne pose, nu the Bache, CVO perzi clitagnele toake!

E limpede cal Tomut, ea-rid scrie: Ca sit moard de granat...,

Caci afa for le-au fost dat

se gandeste tot la cAntecul Bosniei:

La ditan-afa e data, Sa moara moarte pufcata

In acelasi chip, din: Eu departe, to departe,
Doug dealuri ne desparte...,

La Bartok, suns: Inalfate imparate, Punejt pace, nu te bate Cu ragute neinvatate,
Lases -ne set ratalim,

Vezi bine ca toff perim.

s-a ivit (in Rumlinische Soldaten-Valksliteratur, p. 6): Eu departe, to departe,
Numai Bosnia ne desparte...;

La Stanciu, p. 69 si 74: textul Caragiale (doar:

cal mor", in loc de: cl-ti pierzi"); la Muntean,
p. 72: textul Bartok (cintar: ,,ori lass ", in loc de: lass -ne"); la T. Papahagi: Graiul ¢i folklorul Maramuresului, Buc. 1925, p. 13: asemenea (numai 3 versuri); in Pori de sange, p. 18: asemenea

sau din: Neamfule, ma lei, ma dud,
Panes -n granif 0 la Turd...,

la Cernea, p. 25:
...Pans -n granifd la Rufi...;

(doar: imparate, imparate", in loc de: inAltate hodinim", in loc de ratalim"), Dragusanul Gusaila, zice: Oh,-nAltate" si ca de nu", in loc de: vezi bine",
impalrate" si

sau din: Turcu-i carpe neadormit...,

Papahagi: Graiul..., p. 18: tot textul Bartok, cu un adaos: Impetrate, nu te bate,
Ca -s catane ne-nvei fate

in Flori de sange, p 25:
Stirbu-I ,carpe neadormit...
Dela:

Si plea nenumdrate; Si-s ditane tinerele Si noi le pleingem de jele...
Muntean, p. 73:

Pica unu, pica doi,
Pic-o mie

dintre noi...

Indiate impdrate Pune pace, nu te bate,

Sa mearga feciorii-acasd, La copii f i la boreasd....
Flori de sange, p. 76: asemenea, doar: nevasta", in loc de boreasA",

nu e drum lung pang. la: Pica an Rus, picd doi, Picd mia mai apoi...");
69 Stanciu p. S. 65) Rum. Sold.-Voll,sllt., p, 4.

541

Stanciu, p. 47: Imparate inalfate, Incetali de-a vil mai bate, Pune-fi pace si dreptate... Rumdnische Soldaten-Volksliteratur, p. 18: Impetrate, impcirate,

far Anuta Ples:
Pune pace, nu te bate, Cd de-o fine muff asa, Pufinei or reimanea...") Cernea, p, 3: Impdrate, impetrate, Pune pace, nu te bate, Ca de-un an i cloud luni Multi voinici, petrinfi ;i frafi Zac pe-aicea ingropafi. Iar Flori de &Inge, p. 74: Impdrate, impetrate, Pune pace, nu te bate, Cd roman prunci mititei ,Si nu ti-i gandi la et... Iar Anuta Ples: Imparate, imp:irate, Pune pace nu te bate, Nu roman oameni pe sate, Ford coconi mititei, Vai 1- am at a fi de el...") Iar Flori de Sange, p. 73:
.

Impetrate, imptirate,

Pune pace, nu te bate, Ca-li pustiesti facile .ft omori cdtanele.. lot acolo, p. 17: Inalfate impetrate, Pune pace, nu te bate, Ca de cand beitae fit, Holdele roman pustif...
Rus:

$i in Flori de Sange, p. 45, dar acs e vorba de
Pune pace...

Mai Muscale si mai Irate,

Maramuresanca Irina Stan din Sapinta, se roagA tot de imparatrul rusesc: Niculai numa-mptirate,

Cdnd ai fi om cu dreptate, Cu rdgute nu te-ot bate...") Iar Flori de Sange, p. 70:

Inalfate impitrate, Pune pace, nu te bate, Ca doer vezi bine cu ochii Cum cad feciorli ca znopli..., Anuta Pies din Maramures:
Impetrate uncle ezi

Cu ragute nu to bate, Cd-fi fact prea multe peicate. Clontea: Versuri..., p. 36: Inalfate impetrate,

Imptirate, impetrate,

Fa pace, nu te mai bate,
Ca oamenii prtipddesti, Iar Para o sdreicesti...

Nu fl -i mild de ce vezi?

Tot rciguli cu haine verzi, Inecafi in sange tdfi. Ca doarel vezi cu ochii Cd pica ca fi znopii..07)

Acelas: Anii sangerafi, p. 11: Ineilfate impetrate,

Iar Flori de Sange, p. 74:
Impetrate, impU'rate,

Pune pace, nu te bate,
Iarasi Irina Stan:

Cd ai destul schileivifi, Prin spitale chinuifi... Stanciu, p. 46: Mai Muscane, mat turbate,

Fd pace, nu te mat bate

Cd-s multe muierl sdrace

Pune pace, nu te bate,

Si &ard care n-au ce face...
Inalfate impetrate, Staff de pace, nu te bate, Ca n-a reimas oamenl pe sate, Numai femet supeirate...08)

Rau plang maicile de- acasd. Iar Irina Stan:
Da Niculai numa-mpetrate,

Ca* prea mull &Inge se vessel,

Iar Flori de Sange, p. 47-48: Inalfate imparate, Lasci-te, nu te mai bate, Fie-fi mild, nu te bate, Pune pace cat de scumpd,

Stai de pace, nu te bate, Cif din toamnit pan-amu, Nat ne-ai pustiit satu...79
Tomut:

Inalfate impetrate,

Pune pace, nu te bate,

Nu mai face tale =ltd...

Gel multd lume-ai stricat 51 ptimant at incruntat...

66) Papahagi Oralul... p. 53) ',Oral ¢i Suflet" Ii, p. 274. 66) Papahagi Oralul... p. 54. 69) ,,Oral tit Suflet" II, p. 284. 70) .Oral gi Suftet° II, p. 277. 71) Papahagi Gralul... p. 52,

542

Savel, p. 29: Maria Ta, ineil(ate,

Pune pace, nu to bate,

Dimpotriva, poeziile originate" care au ramas inchise intre scoartele versurilor gi n-au patruns

C-or cadea pe capu-ti Coate....

in viata artistica a taranimii nu pot fi socotite
populare, nici chiar atunoi cand pastreatza stilul si tehnica poeziei taranesti, Intre bucatile de acest fel ale lui Tomut sau ale altora si Ce to legeni, codrule sau La mijloe de codru des ale lui Eminescu nu este functional nici o deosebire. In calea definirii elementului creatie", ne lovim insa aci de o greutate de neinvins. Cu cat faptele moderne de care vorbeam au Post cunoscute de mai multi, cu atat mai lesne intra in circulatia °rata versurile care le pomenesc si cu atit mai anevoe poti numi autorul acestor versuri, deli este vadit ca nu an fost (mate din repertoriul traditional, ci s-au nascut odata cu intimplarile pomenite
de ele.

Stanciu, p. 29: Ai, Rusule, pune pace,

Cu tunariu nu to bate Ctind tunariu da cu tunu, Nu-ti rtimine Rus niciunu.

Si ,in sfirsit, satira citats din culegerea Stanciu, p. 8:
Imparate, impcirate,

Pune pace, nu to bate,

Ca -fi dai tofi banii pe sate....

Creatia deplina incepe abea acolo unde poetii isi aleg subiecte pentru care traditia poetics sateasca nu are grai si nici variatia nu-i mai poate
ajuta.

Astfel de subiecte sunt faptele fie pe deantregul moderne in acel timp, fie traite numai de unul sau foarte putini, bunacara edemul dela piciorul sting al lui Clontea; oplosirea lui Constantin Stgiculescu de catre domnisoara Elisa, in spitalul din Brasov"); audienta lui Sasu, calauzit de Nicolae Iorga, la Regina Maria. Am intalnit mai sus incercari poetice de felul acestora din arms si le-am

La cea dintai privire, am putea crede versurile urmatoare dela p. 32 a Florilor de sange, o creatie
personals:

Ca granatul unde pica

Piatra din sic:Inca despicii; tar rap n elul unde mere,

Ce-i in calea lui tot piere...,
de n-am aIa tot acolo, p. 33:

judecat partile, estetic vorbind, cele mai slabe ale

tuturor manuscriselor, mai cu seams cand erau
epice.

$i granatul unde pica, Piatra-n munte o despicei; Dar cand puscam cu rapnele,
Pcimantul saner' a jele.

Ni se pune intrebarea: versurile plasmuite fara sprijinul niciunui element traditional pot oare fi
numite populare7

Cugetarile despre gloat si tun din Rumiinische Soldaten-Volksliteratur, p. 2-3, ne-ar parea ale
unuia singur:

Da, fail indoiala, daca: 1) sunt taranesti prin
tehnica si stil si 2) an Post imbratisate de o obste in sinul careia traesc fara ajutorul alfabetului. Prin obste" nu intelegem aci numaidecit vre':n grup social nurneros, ca un sat sau o generwtie; o pot alcatui numai cei cativa legati prin aceleasi simtiri sau amintiri. In razboiul trecut, s'a cintat in Regat:

Cad glonful a mitifel... Ma loveste ,si mei lass $1 tot voi veni acasei; Dar de tun e moartea rea Si nici cand nu ne-am vedea..,
de n-am da la Stanciu, p, 25, peste:
Plumbii...

Am un Irate la Berlin
sau:

Si-ar veni I n'are trin...77)

Mai lovesc st mai ne lass, De tot mai venim acasa; Dar de tun ii moartea rea, Nici cand nu va mai vedea.
Infatisarea unei creatii personale o are (la Cernea, p. &-7) si: &tract feeiori de Romani, Doamne, multi sunt fara moini, Dar mai multi lard picioare, Altii-s impuscati in foale, Unit mor altii tra'esc, Cei mai multi se chinuesc.

S-a rapt frontal la Calneni Si ne-a luat prizonieri..., 79

si aceste cintece au trait atata vreme cat au Post surori care-si doreau fratii prinsi si soldati care-si
mai aduceau aminte de luptele din trecatorile mun'nor.

72) diuglea, p. 36 73) C. Raduleecu Codin : Cdntece din rdsbolu, vol. I, ed. II, CAmpulung 1923, p. 29. 71) Codln I. p. 80.

543

Dar in Muscel s-a cules, tot atunci: Val, sdraci feciori Romani, Doamne, multi sunt faro maini, Fara maini, lard picioare Altii-mpuscaft prin spinare, Unit mor, anti trdesc, Cei mai multi se chinuesc"). Constantin Sanovicean ne incredinteaza ca a ticluit el 11=0.; Vin granate tot spurcate, Cu srapnele mestecate, Vin trciznind si tot spdrgond,
Si pcimantul tot siiptind; tar pe om unde -1 lovecte, Tot bucciti ii cciscipeste... Unit striga: Tnii voi fruit,

si,

Multi voinici sunt ingropati... .,Graf si outlet", II, p. 286: N-or vent, cd -s ingropati In Galitia si-n Carpati... §1, tot acolo, p. 273: Multi is bolnavi pi-ngropafi Pe muntii dela Carpati... Din Regat, la Codin II, 77), p 24: Mii de morti sunt ingropati..., precum si la fratii gemeni Consantinescu: Dorul fiilor iubiti, Care zace ingropati Sub pietre in munti Carpati... Savel, p. 31: ...Ca dusmanii blestemati M-au prim pe langei Carpati... Codin I, p. 98: 0 Carpati, munti blestemati, De toatd lumea uitati... §L tot acolo, p. 44: Vol Carpati, munti blestemati, De armate ocupati... Codin II, p. 33: Sind muntilor Carpati, Mutt sunt nalfi i blestemati...

tot acolo, p. 52: ...Cdtre muntit cei Carpati

tar pe frontal din Carpati,

Dar venni ad mil legatn... Anti strigd duper' apa,
Cd 11-i inimufa arsd...")

Dar la Giuglea, p. 6, sta. scris: Vin granatele spurcate, Cu srapnele mestecate, Vin zbierand si tot spcirgand, $i permantul tot scotand, tar pe om de-1 loveste, Tot bucall it risipeste... Unit strigii: vat, vol frati, Dar venni de ma legati; Anil strigd dupli ap'd, Cd li-e inimura and

Unele cuvinte au Post incarcate, pentru fiecare

soldat, de atata inteles, final le-au rostit toate
gurile, le-au scris toate penele, Un asemenea cu\rand este numele muntilor unde au patimit cu
totii: Carpati", care a chemat rimele oarecum fatale: soldati", mobilizati", ingropati", insCrati", blestemati" si a dat nastere unor versuri

Jalea prizonierului, p. 109:
Ardor -ver focal, Carpati,

Cd mutt sange de-om mai beati!

asemanatoare, care se ivesc in acelasi timp si in locupt foarte departate unele de altele, atat in mar,uscrise, cat qi in cantece:
Tomtit, vers. 73-76:
C -aca suntem blestemati, Sci skim morri, neingropali

Giuglea, p. 22: Zi sI noapte tree soldati De prin vat, de prin Carpati... In manuscrisul lui Marin P. Mihailescu din Gliganu (Arges) 78), p. 5:

La rilzboial din Carpati...

Ca oils pe fawn,

Stanek:, p. 9-10:
Multi oameni sunt adunati In jurul vostru-ngropati, Cu cetind astupati.. Papahagi: Graiul..., p. 27: Ca feciorii -s ingropati Sus la munte la Carpati...
55) Codin 1, p. 28.

Si a trecut bravi soldari, Dincolo pests Carpati. Tomtit, vers. 48-50:
...vine trenul mereu Cu soldafi mobilizati ySi ne ducem to Carpati.

Ardor -vd focal, Carpatil

Codin I, p. 71-72: Firi-al al naibit de trip... thud esti plin cu soldari, Tu dal ocol la Carpati.
§1

78) Stanclu, p. 26-27. 77) Ed. 11, Campulung 1925.

78) Bropra de 16 p., cu data 9 Noemvrle 1916, legata impreuni cu Vie file Sfinf lion

altele.

544

Sasu, p. 40: Cd ce-am fosf nol vinovati

Sd &dim prin cel Carpafi, Pan' la cer de piatrd nalli?

se limpezeasca o rust re poetic& pe care numai o pregatesc. S-ar zice ca avem in fats un fapt artistic in Mau nascendi, si nu inoape indoiala ca ne aflam aci laugh' izvorul insusi al creatiei populare. Dar

Tomtit, vers. 579-580: $t i-am ldsat supdraji $t ne-am pornit la Carpafi...
Clontea: Versuri..., p, 101: Si-am ajuns in Carpafi, Unde-s numai brazi inalti...
Cotu:

cu cat inaintam, cu atat firea ei difuza ne apare
mai limpede, si cu atat se indeparteaza raspunsul asteptat la infrebarile noastre.
Din cele de mai sus, ni s-au deslusit, asaidar, urmatoarele:

S-or uita peste Carpafi, Doard yin a for bdrbafl... Tomtit, vers. 377-378: Vol be fl rachiu ,sl mancati,' Nol varsdm singe -n Carpafi...

Versurile lui Tomut le-a scris un Oran cu oarecare stiinta de carte, de unde unele abateri dela tehnica populara, cat si reminiscence din carti, poate chiar din ziare. In filele marmscrisului stau laolalta versuri taranesti stiute, foarte multe variante ale unor teme cunoscute, insfarsit o seama de bucati personale sau banuite atari de noi. Dovedesc acestea ca Tomut este unul din creatorii poeziei populare? Nimic nu ne indritueste ca o credem: ceea ce nu a trecut in folosinta obstei tine, cum am aratat, de arta cults; ceea ce a fast
intalnit si la altii nu poate fi pus WI gres in seama lui.

Irina Stan (la Papahagi, Gralul..., p. 53): Zboard peste muntf Carpafi, Pend -i sosi la-mpiirati... Cernea, p. 28: $t voinicii nu-s in lard, Cii-s toff pe munti insirati Prin Tirol gl prin Carpafi...
Tomut, vers. 795-796: cum stau toff insiraji Pe dealurle din Carpafi...

Nasterea poeziei populare ramane invaluiti In taina
Versurile, cum spuneam, se cants; iar melod;a la care se gandea Tomut o ftim: pe atunci si cel putin pina in 1935, Botosana nu cunostea cleat o singura melodie lirica: de jale, variants locall a doinei propriu-zise", cum am propus sa numim tipul acesta melodic. Exemplul nostru, transcriere sumara a fragmentului de disc 529 b din Arhiva
Soc. Compozitorilor Romani, vine din satul liti
Tomut,

Si

Din Basarabia, la G. Cum: Coruri pe leme populare romeznesti, Craiova 1932, p. 11:

La bdtaia din Carpafi Multi Medi sunt adunati, Stau in puscd rdzdmaff Si de ofiteri mustraji.
Numai din Regat: in Mihailescu, p. 1: Tara-i fine concentraii, Tot mi-era mobilizati, Sd meargd peste Carpel', Sd dea mina cu-a for frail...,

Textul manuscris a Post redat intocmai, cu singura deosebire ca au lipsit tipografiei i scurt si u scurt, intrebuintate de altfel de Tomut fara
sistem.

apoi intr-o brosura tiparita la Bucuresti, "): ... am plecat
Dincolo peste Carpaff, Sd scdpdm pe -al nosfri frail...

De cite on m-am aflat in fata unei scrieri indoielnice m-am hotarit
nuita.
conventional&

pentru ortografia

obissi

Citatele sunt date intr-o ortograrfie unitarit

si, intocmai, la Codin I, p, 44, si II, p. 13: ...Dincolo (sd trecem) peste Carpafi Sd scdpdm pe-ai nostri frail.

Comparatiile le-am maqinit la cele cateva tiparituri si manuscnise ce mi-au stat la indemana:
pentru tintelegerea textului Tomtit nu era nevoe de mai milt. CONST. BRAlLOIU

Toate acestea an o infatisare oarecum nehotarita, parca sovaitoare, ca si cand din ele ar sta. sa

79) cu fag lipsa; la p. 1, In poezia: Rdzbolul ft doruli-de sord. Comunicat de Caporalul (lama Marin Reg. 31.

545

Versul dela mobilizare
Frunzulita ruptA'n zece in anul patrusprezece, MultA lume sa petrece im pept cu anima rece Dar nu se petrece bine
CA nu mit boceste name.

Dar de mia ft in partlt
SA mor de plumb otravit 65. Apol nu tloi zahall Nicl acasA not vent Nut chieltut bani cu mine Ca mor departe de tine

j uDaAutte AmacuoolS esa n

SA ma duct in satul meu 125 $1 man gropa in gractinA

Nici un bine nam aflat Numat rele mau mincat Drumuri grele am. imblat
185.$1 mita fOmiam rabdat. Foie de pe dial de sus Vat &rine undiam aJuns

5.

La privegi nu mi cinta 70. Ca vol tot mit a§tepta
$1 la gropa numi duce

Linga stratul cu ghtorgina in gradlna cei de Rod
Cam avut bune surorl

Am avut st nlamuri multe
130.51 vrau tote sa macinte

intro tars cam saraca Ficlorin pamint sa bags
190. $i ma tem ieu tare rau Casa nu ma bag gi leu

Frunzulita lemn uscat

Not and am mobilizat Toata lumea a lacrAmat
10. $1 campul s'a suparat

La cap nu ml pune cruce
Cana sintem blAstamat SA stam mort ue fngropat

Noaptea supre sambita Prins'a strajilea sufla Clopotele a rasuna, Cant pe sate urla. 15. Lumea iota sa scula. Copil mid BA spalmanta Eu din pat mam radicat Si in sat am alergat Vornicu §i trel §andart 20. Porunci la gospodari Draglmel sateni lubitt, Lasati casa va pornitl. LAsatt vacs vita gl boi 51 vi duceti la razbol. 25. $1 vol feciori fetele $1 va luall pu§tele. Eu napot mam inturnat $1 din guraam cuvantat.
Puicuta nevasta mea

75. Ca oile pe finat La razbotul din carpal Raminet trat gi surorl
$1 merges in sArbatori La beserica la rugs 83. Dusmanun napot sa fuga Raminet mai copilas Ca cu Jele va mat las

La stmbata mortilor Cam murit cu mare dor $1 diasupra pe mormint Samaria bostioc stint 135. $on firut de megerian Cam murit en mutt alian Spune la niamurle mete

ca pe locul ce sint teu ii batut de dumnezeu Cau vinit o fOme mare 195. Nut nici pine nut nicl save
Mama batAlle mare

sa mai samene st tele
Saminta de viorele 140, Cam trait bine cu tele. Sat spui §1 baletulut Cam murit de Jetta lut

Inima din mine plinge CA nu stlu Eliot mai ajunge 85. Casa va mat vac! vo-data Cu maicuta la olalta Cam ajuns Vremia dlapol SA ma despartasc de vol. V. Tomtit

Foie verde de pe dial MOrte multa si amar $1 cind in frunt am ajuns 200. Auziam plumb' pe sus Cit de tare guiera $i mare mOrte facia

CA lam lasat mititel Sin pAmint nu utt de lel 145. SA sput si la fratil met
Sam faca, crucita set $1 sa mio pue la cap

$am trait cu mult amar $am mincat carne de cal
205.5i sera buns gaga DacA no putiem minca

CA into fost de ding! drag
$1 sam facom salagAl

Ca rustt tot in pugca $a§a grozav in pugca $1 muntil 55 tremura
210.$1 pe nob ne omoria

Alt vers de Despar tire
Floricica depe costa 90.Sotie Viata nostra

30. Mea picat poruca grea SA to las sa plec in foc, Napot sA nu man tort.
SAm las copila§u1 meu,

150.Scrls numele for pie lel Dioparte numele tau $a copilagulul meu Si dia supra pe crucita
Sarni aprinz o luminita

Pe care mil nimere SOrele nut mat vidie Vai camar de mine domne

Cite cinuri city tome
215.$apoi fOie trel granate $on ceput muscalia bate Nescotte din sanatate

in atirea lui Dumnezeu 35.1) in stira Domnulul Mint $1 marg singur la mormint Niamurlem rAmin acasa $1 nor tits dia mete osA $1 nor 01 unde leu §/id 40. Casam vie la prohod Pe mine mor prohodl Clora le gi cu corbi $1 dupa mine or plinge Chi Orate tote sor stringe 45. $1 mior minca carnla tots Casa la soldat ii data Raminet cu Dumnezeu Ca vine trenul mereu Cu soldat mobilizat 0. $t ne ducem la carpal

Astaz rust' nto des parts $it las jurAmint la pOrta CA plumbu de ma pall Tu de grabs nu vet §ti
95. Dar to spune Domnun vis

155.sa arda gt zl st nopte SA vada nlamurle tote

$i sit ma plingA cu dor CA Ilam fost tubitu for Frunzulita verde fraga
160. Ramil sanatosa drags.

in ce zi vol fl ucis
Cind tu nOptia vet visa CAI ble rachiu si-t juca Tu sA sti adevarat
100. Ca

tuna ol fl leu picat. $1 undiol ft leu picat, Nut nici pops den gropat

Alt vers din razboi
Frunza verde trei smincele

Dar sa batd cit abate Din deCuncuri3) nu nia scote 221.$1 sfrarm linial3) ingradita $1 cu drod it ocolita Cu santuri incructsate $in ieles voinici bagate
FON verde {Ole rug 225. Bate rusu la decunc

Cut fi plat vorbe de jele
Vii asculte gun! mete Sanveta cinta de jele 165.Sale spun al meu nacaz

Batrint tineri gi frumo§
Cares de iupta virto§ Tart in piept §i plini de singe LUMi3 dupi ding] plinge 55. Sanatate mai sotie leu mA duc In batalle Tu fault' in casa me $1 lucrA cit it putle 51 catlim de capita§ 60. $1 flArnind sa nu mill la§ Diol avie noroc pe lume Mol mai in farce la tine

Nut nici spa de scaldat Niel fimet de agezat 105.Nui ft tu sA ma bocegti Strafe albe sam croiesti Nam lacra cu floricele SA plingA niamurle mete Ca colo undiot murt 110. Clorale mor prohodl Granatul ma ingropa
$1 canona ma cinta Casa canta de frumos Ca le cind ajunge Jos 115.51 sa bagd in pamint Cition cias merge gemind $11 mat las un jurAmint

Bate cu otal tit plumb De gi pAsarile fug Bate rusu niencetat Bate numat cu granat
230. Cu granate de cell mart

Care prin rAzbot lam tras Frunzulita de bujor Ascultat tubitilor Saraca vliata mie
170. Cum ea prapadegte ie

Sarace zilele mete Pline de nacazuri grele 51 tineretele mete

Le petrec cu dor st jele
175. Le petrec tot cu nacaz

Sarni caul pe pamint CA p6te diot ft picat
120.51 pOte nus ingropat

$1 data tu mi afla

$1 cu lacrimi pe obraz Mtau mincat vista mia Pugca tit cu sabita ZI gi nopte vinturt grele 180. Mau mincat zilele mete De cind diacasam plecat

Sparge ziclurt cit de tars Batel &mine de granat Cal cunosc pe guierat Casa §uiera de tare 235. Ca balaorul cel mare CS granatul blastamat Mutt voinici au mat stricat Tot ma tem st azt gi mine CA ma strica §1 pe mine 240. CA granatul unde pica Face omul tot nimica Scote lemne din pamint $arunca, ficiorin vint

Mult fictori martian aflarA
245. in aclast pustte tars

I) Inoeputul manusorisului original at lot Tomut. 3) Germ. Deckung: adipost, trainee. 3) Germ. Schwarmlinie: lints de trigitori.

546

Frunzulita de pe tel La fiebruari zlintal Nici de zi nu sau crepat Tara rusli soa pucat
250. Ane bate din granat $onceput focul cu not

310. CA iel cind ajunge jos

Si desfacen minte part
$1 face omul buck(

Vol cu Cua frumugele 370.Noi cu plumbi gl cu grapnele Vol cu Out la ciocnit

$1 capul m 1 acsundlem Ca vinieu plumbil fierbInfl

Dela ravarsat de zori Grozava morte facusa 511 mutt singe din not cursa
255.Numai singe decel rog Din ficlorti cei frumog

Nute cruta nut priegte Omura ¢t prapadeste 315.0ri ce lesten tra lui tale Fara mil& fara jale
Fara mil& de voinlci Ce liau ramas copli mici Val domne nu mai lasa 320. SA mat filen lumlaga Domne nu ma chinuii

Not cu plumbi la taluit 5 Voi zicet Hristos anviet Not cu rug la jungitet 375. Voi sintet tot la (Haiti Saici ranitii sa vaita Vol bet rachiu ¢i mincat Not varsam singen carpal Voi tot cu camega noun
380. Not vilata ruptan dOuA

Ca cind da cu pustile Ne luau viietile lar cind da cu tunurle
260. Ne spargie decuncurle

430.Te despartidu de parinti Viniau taren floros Si scapal dacal rat Jos Vineau ca aibinele Sine luau zliele 435. Zbirnatau ca pasarle Dene luau capurle Nu gindlat cal mai tilt Un chias dotta orl sau tret Nam mai gindit cot scapa
440. Sot mat vide lumina

Daca mat am a trait
Cum all diacum a& fie Numat dumnezeu a& Vie

Plcau granaten Orate Ca cu mina aruncate Ficiori picau gramada Da nus mindrele sal vada 65. Ca mormintul li sapat De granatul blastamat Frunzulita de trifoi Cind sera ca pe la dot Sapuca moscali lard 270. Sa trimata foc ¢i para
SA trimatA plumbi ¢I foc De picau ficiori polog Curge singele parole Ca vara apa de plOie 275.CA pica plumbi pe not Ca vara plOia din nori

325 Citiam tras in Waite Nici nam minte sale tie Sale pot pe tote scrie Dart dacaol mai trai Din gura voi povesti 330.S1 tin minte pin la n orte
Cumam petrecut prin glOnte Si tin minte pin& mor Cam stat la umbra sub nor Sub norul de la canOne 335.Amarit ¢i mort de f6me

Vol tot cu papuci not Lanoi yin plumbi ca roc Nici nafura narn mincat Caviem mull Or inpuscat
385. De pine nisi nu gindiem Nict nadejde nu tragem Numa patrone ne de

Dar dumneheu tent 4) Nus harnic de multamit
Tomuf

De nu le putiem purta
Aga Liam pletrecut not 390 Pagti frumOsa nu ca vol V. Tomu(

Versul in paratului
Frunzulita lemn uscat Prla bunul nostrun parat 445. AstAz au rapausat Sin foc mare nilau lasat Precum lasom om cind more
Copilagli lut cei are

Sap dragilor am tras
Fried fOme gi nacaz Dar pe copilagul meu Sal ferlasca D-zeu 340. Sa nu traga clam tras ieu

Alt vers frumos
Frunzulita dema p6me Nam gindit dialasta domne SA piara lumia de fo ne

Aga st tel niau lasat
450. In foc mare nencetat

Nu vidial in de sus in jos Numat fum in tunecos Nu vidial.ceriul nici cum
280. Numal nori negri de fum CA gi sorele sascunsa A tita morte facusa

Si pe tot care sint mid Casa nu vie piaci Final' in veci rasplAtite Niamurile petrecute
345. Saciell ce astaz tralesc Inca le mai povestesc Cum am petrecut pin lume

Frunzulita de pe tei Cand sera ca pe la trei
285. Sapuca moscali Domne

Astaz cu gura pot spune Sandura Domnul ga vre
350. Sot merge la casa me

Sane bats din canOne Cu ochi cind to uttat Alta nimic nu vidiat Numai singele curgind 290 Si ficiori vaietind Mutt lerau far nict o min& Si altilmgropat prin tuna CA pe cum picau granatul Aga longropat saracul 295. Cind tera a patrazi Rusu sa mai potoli 51 putin sa mai mulesa
Focurilen florets&

Sot spune citiam patit Din ciasul cariam pornit Sa tie ¢t niamurte Ciu patit catanele
355.Multamasc lui D-zeu

Pula astaz Incas viu
V. Tomufz

Alt vers din ziva Inviieri
Frunzulita ¢o nule
TAM nevasta draga mte Tiag intreba Orece 350. Cum at facut pagile KA not Ham petrecut bine in decuncuri in gfarmline

Ti lip de pace cind au fost Au lost scumpul tata nost $i de putt si de canone Ntau dat bani ¢i haine bune 395. Ka prune' de feline mor Sam trait frunte de bine Not de plumbi rugilor 455.1ertatule in parate Nevestile mor de jele Tot de reltal avut parte Not de plumbi gi de grapnele Cind coroana o at luat Parinti mor de batrini Mult singe sau mat varsat 490, Not ne pierdem prin strain' Sacumai rapausat Cobori Domne si to uita 460. Tot cu singio at lasat Vezi norodul cum se lupta Pe not nial Mat in foc Cobori amine peste not Starr pie dialuri tot polog CA sintem in greu razboi Coplii flamanzl acasa 405. Domniajuta on ¢f cui Muierile lacriml varsa Ajutan paratului 465.Parintit sa chinutesc 51 la tot ostagii lul Fetele ficiori jalesc Ces in fruntul focului Cial gindit pria bunule $1 la eel cares acasa Scumpulen paratute 410. Stiu ca multe lacrimi varsa Dece nu Hal inpacat La flmet si copit mid 470. PInA pe ptciorial-stat $1 la care sint aici SA ne fi dat drumuacasa AjutA la tot odata Camu la name nus pasii Si Ian parat sa ne scOtti Tot plingem gi ne oftAm
415. Camult timp am chtnult Decind focul sau pornit $1 multa spalmam avut

Mare numar de voinicl 300.Sau mat prapadit aid Departe dialor parint Ce varsa lacrimt fierbint $1 de sotille sale Clan ramascu multa jale 305.51 de micutil copll Clan ramas plingind ¢f lei

$1 multe lacriml varsam 475. Cam ramas fara eta pin

Cite sturmurt am facut $1 pe spate citla vlem
420.51 nimica nu simtlem Cavern sute de patrOne Lalnima mutt& tome

La alt In parat strain
Care cu tel am 5) luptat Pin& ce nion conjurat

In lume cit am trait
480. De tot cregtinal geljit Un copll de sau nascut

Cad aga for liau fost dat Casa more de granat De granatul nemilos

In foc de pasca sfintitA Am bahneti ascutita 365.in foc de ouan pistrite Am patrone otravite Vol aveti cu zectie Not avem cu sutele

Deca spats gi baibleal) Tote le purtam de Mei
425. CA unde nidar 5) sidlam

Tu in data tat gtiut $1 prin cart tat 'scant
$1 nau camas prapadit 485. Cum am ramas astaz not In gre vreme de razbot

Spata luteo apucam lution mosinot faciem

I) Germ. zielen: a °chi. 2) Baibica : oazma. 3) Germ. nieder. 4) deeigar orals din grapall em- a(n) °. 5) Cuvtut eerie de donli old Inorigloal.

547

Niat dat drepturl la oric.ire Niai dat pine niai dat sare La tot bine nial tacut
490.Cinste mare am avut Dar acum sti domnul stint Citiom trage pe pamint Cite legi orl mai lest $1 cite putem pati

545. Dupe ce mam ridicat Mult prin lume am Inblat Ban' frumos am cistigat Casa bunam radlcat

600.

Pune pace nu te bate CO multi lumial stricat 51 pamint al incruntat Daca nu tt inpaca
$1 mai mult 11 incrunta

La zbieratul otlor $i la versul mierlilor
660.51 la glasul cucilor

$am fost la rind cu on cine
559. Sam trait frunte de bine Citem trehe totiavlam
605.

Pin si tel tia blastama Canare cinel lucra Ca tu cum mita' lucrat Tare fericit tralam 495. SA pa Rim on cite rele Cu canone tat arat Savem numan copilas Nu la II la nime jele Kunumele Costanas 2) $i cu mort la' samAnat De nacazuri citiom trage 555. Frunzullta iarbA crlata 610. $1 cu glonturi din granat $in ce greurl sa ne bage Dar degiaba ti munci Dar numan tro diminlata Astitzl Una lumia plinge CO lei tot nor rasarl Cind durmiam mai cu dulciala 501 $1 varsa lacrimi de singe Nustiu cini tio pus la tale Trudit ca omun vista Muleria dupe barbat Nevasta mau clatinat SO facl razboiul cel mare Soldati dupAn prat 560. $1 din somn mau desteptat 615. Ori de omen) tial hrinit PArintli sa bucurau SA fl strut diasa una $i cu dulci cuvintem zice Oct viiata tat urit Bucovina tara Hasa Numal prindiem puscan mina Val vasile cesaprinse CA tare niai prapadit 675.D1ntre tote mai frunulsa 505. Dar dumleta nial rugat Auzl clopotul cum suns Nlai scos pe tot di prin site Cal fost plina de avere Pe not si tam ajutat $i buciumul cum rasuna $1 niaii dus pe tot la morte Cast alblna de miere Casa H jurat soldatul 565.ScO1A dute pinan sat 620. Niam lasat averile sai de our si de sare Casa sculte den paratul Sii vidie ce son timplat Niam Mat muierile Nu BA atlan lumla mare $am BATH sat ajutam Tact fimiele nu fl prOsta Niam lasat copli mid 680. Cu pamint frumos de pine 510. Tara 50 nio aparam Castal despartIrla nOstra Not ne prapadim aici $1 munt frumos de pasune Multiai tras din tinereta Alastal mobilizare Pina nu sint multe mil Dar amu rAu t!au fArmat Dar sacuman batrineta 625. Care liau ramas copil 570.Samn dia singelut varsare De norod Hon putinat Cu praisu cind fiai batut Ne suflA sanen bricAm Mititei si nenvatat Tiau spart OM din prejur Multi 6ste tat pierdut Fimel copli sa Mani Si nor sti cant Ito fost tat 685. Ca pe pinza de Ia ciur 515.51 cind boznaoi luat $indatam mobllizat Au ramas in mare chin CA de multe on pion roc Singur in foc at intrat Clam avut tot lasat 5) Cu tot pe alit plingin Au fost singe sau fost foc Cind cu ungurual luptat 575. Am lasat satul pastli 630. Fars mild dela tats Thu sapat peste tot locu Mult singe sau mai varsat $am pornit in batalie $i inbla din portan porta 51 tiam fost scapat norocu Dar acuma mat malt sint Am lasat casuta me Mor de tome si de got 699. CA pe not niau scos din tine 520. $i tiau pus scirban pamint Baletul cu masan ie Saida murim si not $1 niau dus prin tart strains Pen naltatan paratiasa $1 lam lasat suparat Daca pe not nial luat La alte legi5) lepadate BunA si tare milOsa 580.$1 niam pornit la carpal 635. Porunca pe satial dat $1 Mau scos din sanatate Dusmanll tau omorfto Sane leie vtteie Sane fi lasat in tine (urmeazd vers. 47-63) $1 de ztleo curatIto San partasca pinile 695. In prejurul tau sfarm line Col sta trintlt pe pamint 525.$1 glota citai avut $ai lasat pe la time! Rusuntine nu antra Numi duce la mormint Can vint tots sau pierdut Citio child doult trei $1 nime nu te strica Sal petrecut multi Jele (urmeazd vers. 67-76) 640. Vaci cu lapte nau ramas CO stantul de catunie $al varsat multe srapnele Multe case niau si ars $i landveri >xi fantarie RAminet cu sanatate $ai avut amar sl vat Biserici ai narult 700.$1 lansturmul cel batrin Frat surori cumnat cumnate 531 $a1 pierdut soldat cu cal $1 °rapt rasipit Te apara de pagin 585.$1 tu Copilasul meu Sal avut si dusmanite Nu ti jele nici banat CA cino ramas in tine Sat ajute D-zeu $a1 plerdut si fantarle 645. Cal fi in veci blastamat Fete sl babe batrine SA remit in locul meu $1 ttau mincat scirbile Nu te gindestl la pacat Copii mid 1)1 cu neveste Cumata lucrat mereu $al plerdut si stanturle Can vecl nut mai fi iertat. 705.Stau cu tot strins ca in cleste Demine denut uita 535.51 lansturmul 1) cel Wan lubasc moscall la tele Tomutz 590. Dumnezeu va ajuta Lal pierdut ca Acun fin $i copil mor de jele Dar mte mat rAu mid fl $atitia scirbial avut Mor de jele st de Rome CO pasta al durmis) Pina ce tiau pus in lut CO nau mita dela mame Versul Bucovinei Cu patrone 1i01 vorbl Multe scirbe mare certe 710. Ca Ia tatil nu pot spune Cu bahnetot veseli 540. Dumnezeu sfintul te ierte Frunzi verde de sorcina Cas mort sis plerdut pin lume 595. $1 vol de mine nut st1 Vas(le Tomutz Val saraca bucovina Bucovina tare drags Frat surori yeti al nepot 650. Veselaca so gradina Amutau trecut de saga Vajute Domnul la tot Caso Bore din gradina Camu nauz mist zberin Tomutz Alt vers. Cabo gradlnit de tlorl 715. Nice plugarl suierin $in trinsa voinici ficlori Cucul nu tints cu vers Frunzullta lemn uscat In timpul de primavarit Cioban1 cu 01 nu les Alt vers Rau domne mai blastamat 655. At fistata tot pia fara Tunurliau arat pamintu CA de mac am fost hargat Frunze verde fret granate SA privesti cintecelor Infocate 81 trasnindul $am crescut in strainat in nil tate im pirate La saltatul meilor 720. Bucovina Ora dulce
I) Germ. Landshirrn:armata teritoriala. 2) Constantin Tomnt., care a tneredintat ealetul on versnri redaetoralui. 5) Desigur orate din greseali; .aruu. 4) Desigur omis din gresali : on", 5) CuvInt saris de doni on In original.

La cintecul sturzilor $1 pela cimp pela tarn Plugari suierind tarn Samanatoril volos 665. Cind vidiau timpul frumos Ciocirlta cintan vint Neveste prinz aducind Vesele si bucurosa Cind vidiau vriemia frumosa 6704 ficiorii suierind Fetele flori adunind Copal voios jucau

548

Nustlu In tine cind moi duce 775. Cor plinge si fetele KAde patru anti de zile Pin liar albi capurle Nustio nimicA de tine Plinget si voi copilas Matte vorbe am auzit Care mai sintet ramas 725. $1 mai tare neam schirbit Fara mild de la tats CA tot norodul din tine 780.$1 imbia din portan porta Sau Inprilschiet in lume Cl pe bunul vostru tata. Ca frunzele kodrilor Lau in gropat o granata Ca pull pasirilor $1 voi dragilor copile 730. Nu suntem doi laun lac Plinget ca vet dupa tine Toti impraschieti din foe 785. Nu punet la git margele Nugtiu deom mai fit vodata CA videt cal mare jele Toti in tine laolalta Nici la urechi tercel Macar cell cart am scapat Ca videt pe lume eel 735. Din razboiu cranciunat Cl ficiori cel frumos Vast le Tomocu 790. Tot is di pe sate scos $1 voi dragilor neveste Nustit uncle putrezeste Mult norod si sotii volt Alt vers Ucis2) de dugmant nosti FrunzulitA larba criata 795.$1 cum stau tot ingirat Of samar diamie viiata Pe dialurle din carpat Copetrec tot cu nficaz Sau scars singele din tel $1 cu lacrim pe obraz $1 nu stiu dia lot flmel 740.0 petrec cu multA jele Vermi si cu mustele Tot strain pe drumuri grele 800. is ingtasa trupurle Cit in starm liniam sezut Corbi si cu ciorale Bine le tot nam avut Liau golit ciolanele Bine le cu odihniala CA zbOra diasupra for 745. Lam tutors In osteniala Tate btoluri parcas nor CA de mult am auzit 805. Asa stau bieti soldat Cum avem de rasplatit Cariau rAmas desgropat Greselele cell Mute Din vremile din nainte 750.S4 le rasplatim de vii Alt vers Pe paminturle pustil Atita lumiam calcat Frunza verde pepegtoi Pins si de marl am dat Cirri nut hrAnit de rhzbol Am calcat pamintul lea Niacamil DOmne pohol 755. Pentru niam de niam dia meu 810. Sal porte din mal in mal Pentru niamurile tote Cape not din dial in dial SA ras platim la pacate Sal duct apa pe marl Nu miar fi de lot banat Cape not din tart in tars Cind as sti ca sint iertat Sai cinte brosca la cap 760 Dar mai multiam cisligat 815.Pe apa nu pe uscat De scirbit de suparat CA slut multi de eel pagini De drumuri cit am imblat Care nau prins puscan mini De fume citam rabdat Au vindut pinta cu bani Santa deie D-zeu La vadant cop' orfani 765.Lanime din niamul meu 820. Au vindut cu mare pret SA nu vie undes ieu Pin sl la nostril baiet CA ieu sint vinit de sill Dorm in ma pe pat mole De la nimene nam mila Si not durmim pe rlizole Nam mita da nici noroc Dorm in pat pe perne mol 770. Nici nam stare intron lac 825. Noi durmim ranit pe val $i stau mugtele pe nol V. Tomuf Ca aibinele din rol Mult lttriga pe mama for

835. VinA si ma vez cas gata

Tiam lasat bAtrin si slab

895. Pine

vetele catrint cu fir naviau nici on clr
Vaca nusti cum so mulga Oia nu oil cum so tundA Duminica de vine

Muir ca mai avut drag
Pe mama plinA de dor iu pe muntli carpat mor.
Tomuf

in data sa rumine
sa puduruie $1 pe ulit sit porne $1 pinan nopte side Cacasa lucru nave $1 colia dupA craciun 9-15.Catau ficiol caret bun SA alva multi avere Dupa cela pOtiar mere $1 daca sa marita Pita nostil framinta 910.Camesa nosti spala Mincaria no sti gata SOcrasa dacon vata ie zicle ca nut a§a Colo cAtrit postul mare 915. SA pule pinzan Wale
900. $apa

Alt vers
840. Frunzulita de pe prund Omens mai de demult Nu be ajunge pamint Dar nu le viniau in gind,
845. De

Dar amu tot sau hranit, pamint sau m Itamit Ca cind 'era vremian pace Sasile tot sass bage $1 tale haturile Bas tale sl capurle,

850. in pilau cremanarile 51 cantalariile Cei bogat la advocat Cei saraci tot vinovat Cei bogat avleu mutt bani 855. Dovidiau pe eel sarmani

Cind sapuca

de tasut

ca piatunci asa lera Cel sarac noroc navia On in care primavara
Auzial ca sa omOra 860. Sa WWI ficiori cu tats
SA batiau MamA cu fatA SA batiau fini cu nanas

Ie sa miarA cio facut $1 cind da de lucru greu Pican pat betiaga rau 920.$1 zice barbatului CA le astaz mine nu' Omule ce tias ruga

Cats tu pe tine va Plate' sA tasa pinza,
925. CA amine ne pout&

Ba mult sa batiau si frat
$1 bietele gospodine 865. sa purtau ca nu a bine Faciau tames cu margele Altita cu minici grele $1 pe drum ctaca merge Ciobotelei scirtaie 810.$i tot ziciau ca nut plac Pe mine altelem lac Cu potcOve de arama So tele on cinen samA Clobotelei scirtale 875.Si matelel ciraie Cas da pinta pe podObe $1 rabda a dracu lui fOme Ficiori de gospodari

$i pAcat cal pinzA mita Vezi cas cincisprezece cot

Dora' mita ce socot
Bietul natarAu o crede 930. $1n trtaba pe tine vede SA marga sat tasa pinza Pinan codri nu da frunzA betiaga CA (hula Chiar de m6rte fara gaga 935. DacA pinza tau tasut

$ti tu mil ce de facut Platestio si de bilit
CA ieu nam ginde tesit
940. Pinza

Prostul o sl asculta de bilit o da

Sau dat a purta itari
.51 portul batrin din stramos Tot ziciau ca nut frumos Cu hurmuz pe palarie Ca lei nime sa no lie cu briu in trei colori 885. Nu sa mAnau a ficiori Parintil nosti au purtat Suman de lila pluat
Marie tArAniascA $1 curiaua clobaniasca 890. $avlau boi si mulgiau of $1 nau nacajit ca nols)

Biniai facut mai bArbate Diamu capat sAnAtate Dute adam bauturA CA mini mergem la strinsurA 945.CA mi dor de cind nam fost Tucmai trel stamini in post Aga iera in nainte Om fudul si fara minte Dar scum tot is cumint 950. Nu sar bate cu parint

Alt vers

Casal lege la pilor
830.51 altil sotille CasAi lege minile

Frat cu frat nu sor tale
Nici mama cu fetele Nici nu sor mai fudull Clobote nor cirtai 955. Cor ft bucuros orl care SA sadan locul cel are Cau uitat de fudulil

FrunzulitA trel masline Plinget plinget gospodine

Plinget cavet dupa tine Cat trait In lume bine

Altil striga copil Casai lege si ochi Alti striga numai tats

Nu stlau eel fudulla
CA pAziau gospodaria

1) Adingat ou ereionnl de mini strains In original. Versnrile 720-735 on par aortae de mina autornlui. 3) Design lipsh ea".

2) Cuvint aerie de data on to original.

549

Pamint or tide diajuns Ca multA lume sau stins 960. Camu tot au apucat Vremia cario inpacat Pe saran si pe bogat $1 nu trebe Judecat

At 2) vers.
FrunzulitA Frunzisora

CA sou cunoscut Watt' $1 zic ca nor face altu Delmnela jutane vo data
1045. Sa scapAm in Cara nostA

1080. Liau

$1 la ficiori fetele ramas cop!! micut
Fetele fArA drAgut

Vinia patra primal/ad 1000. Vine vremia de arat
PAmintul de samAnat DarA not nut sarnanam

Ca sl !Made Ica duc Cind pica frunza din nuc Prima vara sAn torc iara
$1 sA veselesc st zbOra
1050. Dar

Liou ramas pomin grading Nevestele rt.0 suspina Pamintu tau in plut spin!
1085.Penol nenpuscA strain!

Alt vers
Florida de prin iarba
965. tau trecut lumi de saga

Ca tot pin strain! sintem Copii nut pot ara
1005. Nice nut pot samAna $1 not nu Bedpan! dialci Casa! in vAtam de mid Cum sA lucre pamintu

not nune in turnam Stain aid sl ne ()fain
V. Tomut

lau trecut sau si ultat
Decite rele lau mincat Cite rele si nevol Tote Ham petrecut not 970. Lim I) petrecut fail vole Llam petrecut de ne vole Liam petrecut tot dtarindu Din loropa tot pamintu Pe pAmint cu arma mare 975.51 pe sus cu loroplane Zvirliau bOmben trupe marl Ucidiau molt gospodari Farman sate sl °rasa Ba multe sates si arse 980.Multe vite sau Mat Mull& pine sau pradat $1 mutt bani sau in gropat Metre scumpe diamant Bani de our de argint 985. Ruginesc tot in pamint $au fficut bani de otat De hirtie si de tier $1 pe drum dle oai afla
Zic zAu ca float ridica 990.CA nare nisi o valOre
Casat

Cum sa cinstia norocu 1010. Not de lci pinom saint Copii sor radica

9
CA not sintem putintel Saride lumia de lei $or tine minte Cazaci
1055.CA tau batut austrileci

Fetelor Nevestelor Tat mame surorilor Vaducet la manAstire $1 ne facet pomenire 1090.$1 plait la liturgii Pentro cei clam scapat v11 Pentru cel rapausat De pomana sfi le dat Haine pine dasi apt.
1095 CA sufletul sit adapt.

$1 or create nen atal
$1 vor ft In strAinat CA not tot am Post stiut
1015.Nficazul mat de demult

DarA dla testa nacaz Carel petrecem si az Nam gindit ca lom ajunge $asa mutt sass de lunge 1020.SA no videm taro 'Astra Amaral viala nOstra Amara ca pelinu Amarit ni sufletu De jele sl de ginduri
1025.51 de multe nAcazuti Cind vtilat scrie pie tote

Cred ca mat mutt nor cats BAtale cu austria Ca mu sti loropa tots Cit au sarit sa to batA 1060. Dar Domnul Isus Hristos Niau Post tare de folos CA pe tot lam scos Mara $al ramas curate tarn

Care de puscau picat Tot mereu apfiu strigat Pina sau dat suiletu

!natal si are saracul
1100. Sauzit vol gospodine

Cum vA mai striga pe nume Ficiorii sa vosti bArbat Casa merges sal legal

Noul in parat traiasa 1065. Austria son 'Malacca
Poporul sal rindutasca Fericit sA vetuiasca
Lumia sAsA vesallasca

Altuira palit prin cap 1105.$1 striga p'a lul ortac Altui ra petit pin spat* $i nui nime cast.! cate $1 altul prin tron picior lartama irate ca mor
1110.1ertatima Prat titbit Clopotele le pornit

Miar trabui mare carte
Vezi cA ieste tome muttA
1030. Dar

Fedor' sa sAn sotasca
V. Tomut

$1 zic ca raul st. !Ina feu nu cred aiasta

Ca aul nul pot uita
Numal ne bunu st prostu Ulla au! cum au fostu Ca mutt cariau Post talhar
1035.51 pradau pe gospodari Curvari si curvile Cind auziau Tunurle SA rugau la Du-zeu

Alt vers
1070.Frunzulita larba late Azi ii lumia suparata Canu vezi ficior la fate Nici gospodaril la glota CA ficioris mort pe vat
1075. Cu

cundsa on care

MArcut mid de tret coplcl Cieli aibastre cite duct DarA bent austrileci 995.Tinei &mine Oran veci
CAS frumos §1 Ificomos

Cartla casa mit trimete CA cu tot vrau sa ma lerte Sal spunet cas in gropat 1115. Dion granat maren focat In loc de prapori cu stint Im vinlau plumbi fierbint In locul niamurlor mete
MA petreciau cu grapnele

1120.In loc de Ina cu Hort
Am brutacul 4) sub suori

$1 din trinsil al falba
V. Tomutz

$au uttat de gindul
1040. Talhari de talharie
Curvari de curvArie

rau

pusti le dupe tel dospodari putrezesc Casele sa pustilesc Liau ramas averile

In loc de lacran pistrita
Am tanistra I) pacuita.
Tomtit

1)

Deelgur greslt psalm .11-are. e) sic. s) Lipea peg. 68 -70 din MB. orig.

4)

Germ. Brusteaek Tornisteri ranig.

550

oft

K.

Vasile Tomut, autorul versurilor de cAtiinie, In stral clobAnesc de sArbAtoare

r

5%e

"9-e4A

(71,ont

Ze-ta 11/2-0611- 4
ox' 1.74:;it44,1- ./1464 7/Feu

erIn
5f9(

Cfr:t4141-4 4 2ii9C41-1,Wii

4 ',4

46/1:6,-e-x6f,

0-/; >Pm;er72 74.
en(52:00 1ex4 y Ave64. i/kui

Z6,47;ytecii AJa/.(o,124-ty,(49't

1.:34,-1.,,,,6, ar-V-L/L" .41/29 c...t.,z_p 1;14~11 e4111x 414-6 e, t 7-e to

eiZtei (/tirii.),,
4
et L

-C12:41,74,941C'47,

4,:ne poyte-e 4t

4Lt )(1(tyoo
YLe

Oet

re t

c_Zlitte.e;')? .4'

0444,.n,f.0/ c,-(4L-et/n4- 4;14 gW/If

&inu
ct.";e1

/7i a e,e.:Zali, .e(bie Xi,66

e' yr?' eir.-61,3 aelle wtoge. ;-1 tin Ge tet' )in,66d c,44e1,o 4/1t e -1 --t4;vt-/ , ,,, 1 ill

4

,'

c vte -C-un 14.i

vv--4 4.. it
e)-1

Yeezrbince.,6 whin 1,1/1..-ewmt4-11,i-ptit Y2 nu Kati -eiz-kbeze4 4:44,

gat -irtgrbeite
9fe' 0 t-

6

9. 4, s ,12.6t

Aloe,'

ee/ti.

teZ e1-e4
-14-e(i I a --vck plec,

tt`x
<,

btu

/1.0i c.2-yrt cy.,-744/4, e -4/ C-6tv-e t (7 4 'IAA 447144 L

y

de- 19)C (7/kt:e--e 1449-4_4)

vr...O6Z61-ile4:
ce

kt6e 4.121-16-4

-61e_44. ?Lir 141/ 1

tieR, ,t)ptL-n,
M

.ttg/te/r- -fL ' ce-1 cx-c-1
rl

1)11 e-14"

-644, aeL,-

Manuscrisul versurilor lui Vasile Tomut

De- ialt
Se. 529 tr

-

,51.4.(2..cura,

5-010 -4-a-Ka.) -

5e.01:44., _

934.

B=I=`

OM!
V

X=Mal/I/21/.

a".7MMMINNM-WM" y:MMIliMr-W-.MMA1==.7! MINIIUMEIMMIE
umIME

en ,

M117/MPW,IMIPM :iissimPe IM.IMINWIN:&WO=Mk MILMIL4IMMMEM,EZMWEIC/JIM.W.CY0=1.-i.1MCJI ZmWOMI=. 1=i, MIEMIIMPUIIIWIMNIIIiMPIOr =17M/MiMCWillbOKILIMMIIM
1

V

V

V

v

EMI

Shn, :

=

= tt: =

QO

rr..+2,

,

ta,

'Kos =

141
(:`7

,

I OIMMIlmaiimiss..1.:NIMMEMIliNIdllffilbMa kINCIia .m.'imwAlmmogrsim.aor .aumismiN:Imia A&EAMISILMUSMIMMEIMMNIMINIELU.IIM/1/11MINIMPOrMIM1111111MV

*IlwilINME=M

mprown IIIIMIMMYEMICMNI

trcz.
.1

tzt,

=

tA:i..

,t1..utt

-rpt.Z4.

cansi

%.71M.A=IMMI=IMW AMIAM".1PIWNMENr-7.W.MMI"."11W"lalf!Ml AMKEliiirl=11KW11 MEMEMIMMIMINMENI=Mila Mi= tisVANN

--'S_Cu.: SZE.

cri.

trcii

Ahdt

1f1 Li

/ILLt.

(.4.c.m.

TA,

"bus;

A

imrimor-ur" he.122=1012.. .mismorz-imm-getAmpiszasimm.=.= luziLf ita, Ina.6
WM=f

a

C-ahru

=

1.rta. 0

pet:

11.45/

C- o_ayt.

r

'Ma- 0

Ca,

60. .

MaiM11021MeWIMPUMEMOINWPWIffiINEMP=EIMP 11.111.111111E

ammo

7Li4...

"rit0...6 ?Lea,

itzu

Pl

S -0uL

CRONICI

VIRGIL N. MADGEARU SI INSTITUTUL DE STIINTE SOCIALE AL ROMANIEI
Institutul de Stiinte Sociale al Romaniei il revendica pe Virgil Madgearu ca pe unul din cei mai scumpi si pretuiti membri ai lui. Inteadevar,
el si-a impletti indestructibil viata sa spiritual& cu Institutia noes tra. Ca membru fondator a luat parte la formularea scopului si programului ei; ca secretar-general a depus o munca exceptionala de indrumare; iar ca

ultimile transforma'ri ce le facuse in celebra biblioteca si sale de lectura a sEminarului at carui

director era Vereinigte Staatswissenschaftlische
Seminare".

Deodata, cum infra in marea sala de lectura se
opreste si imi indica un loc ocupat de un Caner

cercetator, conferentiar si publicist a aratat, in
mod stralucit, cum un co-creator al unei Instifutii, devine, la randul lui, produsul ei spiritual, Sunt complesit de amintiri, ce alcatuesc insusi substratul vietii mele. Nu voiu face apologia colegului $i prietenului si

uici nu voiu expune doctrina ce a elaborat-o o viata inchinata stintei, ci, in spiritul lui Virgil Madgearu, voiu face o povestire adevarata, voiu

student, pe care nu-1 cunosteam, ce avea in fate sa un vraf de carti. Er 1st eM Landsmann von Ihnen, sehr tuchtig, and heist Madgearu" (Bucher pronunta greu numele). Si spre tunurea mea ca o dovada de apreciere deosebita Karl Bucher se indreapta spre dansul pentru a mi-1 recomanda. Asa 1-am cunoscut pe Virgil Madgearu. Mi 1-a recomandat personal Karl Bficher ca pe un element de valoare. Numai cine a cunoscut pe acest profesor sever,
putin comunicativ si rece imi amintesc si scum de bucuria ce o aveam not elevii sai, cand scapam

cia tin calendar viu, o cronologie insufletita a participarii sale la viata Institutului, rezumand cateva date de lumina, nascute din amintiri personale si trait directe, ce au caraceru,1 sincer al unei marturii de probitate si marturisiri de constiinta. L-am cunoscut pe Virgil Madgearu intr'un mod cu totul neobisnuit. Dupe' ce am dat, in 1904, doctoratul la Universitatea din Leipzig, m'am stabilit pentru conti-

de dupa fiecare din cunoscutele sedinte de seminar conduse de el, numai acela poate se' -$i dea

sEama ce a lnsemnat gestul de atentie si apreciere al profesorului Karl Bucher pentru Virgil
Madgearul

Dupe' aceasta cunostinta originala in sale de
lucru at unui seminar din Leipzig, tanarul student a cerut sa ma vada, impunandu-i si lui, prietenia ce-mi aratase. Bucher, dupa cum si eu cram curios

nuarea studiilor juridice la Berlin ca Privatgelehrter" $i de acolo obisnuiam, din cand in cand,
sa vizitez pe profesorii mei din Leipzig, ce f acu.-

sera parte din comisia mea de doctoral si cu care ramasesem in rapocturi de prietenie: pe psihologul si filosoful de renume mondial, Wilhelm Wundt, pe marele isloric, Karl Lamprechf, care fusese si profesorul lui N. Iorga, si pe genialul economist si creator al stiintei jurnalistice, Karl
Bucher.

Fa cunosc -mai de aproape pe un element asa deosebit de apreciat de o persoana atat de exigent& ca profesorul Karl Bucher.

Am avut o intrevedere mai lunge' cu V. Madgearu la hotelul Sachsenhof, cunoscut romanilor, pentruca acolo locuia intotdeauna Carageale and venea din Berlin, unde se stabilise, la Leipzig si
care
I

i alesese acest hotel, pentruca credea el,

Intr'una din aceste vizite, era In 1908, Karl Bucher m'a luat de brat si m'a dus sa-mi arate
13

acolo era berea mai burial Caragiale, dealtfel, 1-a cunoscut si el pe studentul Madgearu si mi-a

551

vorbit odata de el, in locuinta sa din Berlin, in
termen: deosebiti, ceea ce nu era obiceiul sau.

in intreyederea noastra din camera hotelului
Sachsenhof, Madgearu mi-a vorbit pe larg despre
teza

sa de doctorat, publicata mai tarziu sub

litlul Zur industriellen Entwicklung Rumanien", 1911, despre profesorul sau, despre planurile sale de viitor, preocupat mai ales de aplicarea metodei stiintifice invatate la Bucher, la problemele sociale romanesti,

decadenta politica prin care trecea Statul roma.-nesc consta in dezacordul dureros din ce in ce mai prapastios dintre Tara Reala si Tara Legala. Domnea credinta ca Tara Reala trebuia sa se modeleze dupa Tara Legala, pentru ca astfel sa se infrupte din binefacerile civili;atoare ale timpului.

Grupul de tineri amintit care se intruneau regulat in fosta case a basarabeanului de Herta,
uncle locuiam in Iasi, a descoperit eroarea mare ce se comitea, pentru-ca tocmai Tara Legala trebuia sa se croiasca dupa. Tara Reala si nu linters. Opera legislativa trebuia sa se inspire dintr'o cunostinta profunda si exacta a trebuintelor sociale si naitonale si dintr'o perspicacitate clara a, sezisarii relelor reale si numai dupa ce aceste aperatii ar fi fost terminate, sa se construiasca prin imaginatia constructive a descoperirei leacurilor
legale corespunzatoare.

fate o simple intamplare care a devenit punctul de plecare a unei intime colaborari spirituale
de o viata de om sub auspicille aceluiasi profesor,

caruia amandoi i-am pastrat totdeauna un adevarat cult. Au trecut 10 ani dela aceasta intalnire. Ne-am
reintalnit in Iasii din 1918. Cei ce au fost acolo isi amintesc de pada groasa ce invaluia spiritele. Domnea nelinistea si o nemultumire generala. Curgeau, sub forma de potop, criticile sf propunerile de reforma din partea celor

chemati si mai ales a celor nechemati. Toti cereau o reforma a Statului sguduit din temelii. Rasareau reformatorii in toate colturile vechii capitale a Moldovei. Nu era un Roman cu spirit clar si inima calda, ce nu suferea, mai ales, de contrastul intre puterea poporului si bogatia resurselor

Cu alte cuvinte legislatia trebuia sa devina din instictiva, impulsive, ignoranta si incoherenta, din

ce in ce mai adanca, bogata, intense, tehnica si
savanta.

atat de marete si mediocritatea mijloacelor de
kuvernare. Toti se opreau asupra unei solutii, dupa ei salvatoare, crearea unui nou partici.

Tara Legala trebuia sa se inspire si sa se eradeasca pe temelile putemice ale Tara Reale, De aceea grupul de tineri nu aspira la crearea unui partid nou, ci la stabilirea unui raport nou intre Natiune si Stat, ceea ce aducea dupa sine
o noun conceptie de carmuire si o noun metoda de legiferare.

Fireste, aceasta solutie era lansata in primul
rand de oameni vechi politici, recrutati din nemultumiti si d:sperati, ce-si vedeau interesele for gray amenintate, dar si din cativa oameni de stiinta ce apartineau laboratoarelor de biologie si chimie din Iasi, acestia din motive curat idealiste se oprisera tot asupra acelorasi solutiL 0 seams de tineri economisti, agronomi, juristi, dcctori, profesori, administratori, industriasi, funclionari, printre care se remarca dela inceput Vir-

Asa se intelege dece acel grup s'a transformat irtr'o Asociatie pentru Studiul si Reforma Socials', far Virgil Madgearu a fost in unanimitate
ales Secretarul General al Asociatiei. Prima preocupare si intrebare a grupului nostru

gil N. Madgearu, au privit cu curaj realitatea si au constatat ca, criza Statului romanesc, avea
cauze mai adanci; ca nazuinta de a remedia criza socials si spirituals prin mijloace exclusiv politice ar fi a combats focul prin foc si apa prin apa si
ca,

a fost sa se cerceteze, ce se stie despre Tara Reala? Cine o cunoaste si unde se gasesc aceste cunostinte? Zadarnica a fost insa cercetarea noastra prin biblioteci si colectii de reviste. Foarte inhistati am fost nevoiti sa constatam ca nu se stir
nimic sigur despre adevarata stare a realitatii
romanesti.

deci, era nevoie de o reforma a omului si

$i totusi, parlamentele se declarau omni-sciente sr omni-potente, cand de fapt erau omni-ignorante. Dupe formula cunoscuta: Oricine era bun la orice

societatii prin mijloace apolitice, reforma ce prin consecintele ei ar fi devenit apoi politica. In numeroasele convorbiri avute intre not si in special cu Madgearu la 1918 in Iasi, reluand firul convorbirilor din hotelul Sachsenhof din Leibzig, am ajuns la convingerea ca adevarata criza si

si putea oricand sa fie pus oriunde", $i atunci, Asociatia pentru Studiul si Reforma Sociala", si:a formulat trei regale programatice: Prima regula, sa se procedeze la studiul Societatii si Natiunii romanesti si apoi sa se propuna reormele corespunzatoare.

552

A doua regula: in acest scop trebuesc organizate persoanele capabile de a face studii, ceea ce am numit noi Organizarea competentei. Si in sfarsit a treia regula: raspa.ndirea rezultatelor acestor studii, aolica educatia maselor. S'au scurs dela intemeierea Asociatiei pentru Studiul gi Reforma Socials', 24 ani. La anul s'ar putea sarbatori aniversarea ei de un sfert de veac. Putem deci, judeca obiectiv ci in lumina eveni-

dator de a intreprinde ceva, spunandu-mi la orice incercare de a-1 tempera, mai ales in polemicele

sale cu Vasile Parvan, n'am timp de pierdut",
ceea ce facea unora o impresie) curioasA, dar de rapt msemna dorinta sa neastamparata de a inti lucruri noi. Pare ca-i vAd pe amandoi, in camera de langa biblioteca mea din str. Lascar Catargi, din Iasi, autoritari ci sententioci, gata de incaerare ci de a incepe acel duel spiritual ce fAcea deliciul si admiratia acelora, in fata ca.rora se desfacura acest spectacol rar.

mentelor istorice ce au urmat, din 1918 pima
astazi.

Fara exagerare, cred ca, tocmai in luminarea acestor evenimente, Asociatia pentru Studiul ci Reforma Socials', ce avea ca Secretar General pe Virgil Madgearu, a scris o pagina noua in istoria spiritualA ci politica. a Tariff. S'a inaugurat atunci o alibi politics, pe care o putem numi, cu un titlu poate prea pompos, dar
exact, o politica stiintilica romaneascci, intemeiata pe cunoasterea trebuintelor ci aspiratiilor Natiunii. Aceasta a fost doctrina 'Asociatiei, 9i-a ramas pans astazi aceeaci, precizandu-se doar mai bine aca zisa metoda monometodele de cercetare giafica pentru a ajunge la o Stiinta a Natiunii.

In 1920, Asociatia pentru Studiul si Reforma Socials" iii schimba sediul din Iasi la Bucurecti, iar in 13 Februarie 1921, se transforms in Institutul Social Roman". In sfarcit, in ziva de 8 Noemvrie 1924, avand alte obligatii si insArcinari de fndeplinit, Virgil Madgearu parAseste spre regre-

tul nostru unanim, Secretariatul General al Institutului.

Madgearu a luat parte vie la alcatuirea acestei doctrine, careia i-a ramas totdeauna credincios.
Marturie ne-a ramas o Condicd in care Secretarul General al Asociatiei, Virgil Madgearu, scria

cu mana lui rezumatele discutiilor din sedintele
Comitetului.

Pans la aceasta data Madgearu aduce cele mai maxi servicii Institutului. Prin staruinta sa se inchiriaza doua camere in Pasagiul Roman, care devin sediul Institutului, unde a functionat 'Ana ce sub rectoratele Cihoski, Anghelescu, TascA, Raducanu si Eftimie Antonescu, Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale i-a oferit in mod generos ospitalitatea, atat in vechiul local, cat $i in acesta, uncle ne aflam.

Aceasta condicA si-a avut destinul ei. AdusA IR Bucuresti si pastratA ca o relicvA scumpa, dupa
ce a fost consultata in deosebite randuri, pentttit moment nu se poate gasi. Noroc Irma ca d-1 Em. Bucuta a facut extrase bogate din ea, care s'au publicat in brosura Insti-

Ne amintim cu drag si melancolie de aceste doua camarute, unde tineam regulat sedintele noastre care, dupa declaratia unui vechiu coleg
al nostru, faceau impresia, pentru cine participa la

tutului Social Roman dupa zece ani de lucru,
1918-1928".

ele pentru intaia oars, riturilor vechilor crectini. Madgearu creeaza apoi tipografia Reforma Sociala", pentru publicatiile Institutului ci se ingrijeste tot timpul pentru acel buget minimal, cu care Institutul sa poata face fats exigentelor lui
stiintifice ci publicistice.

Din aceasta cronica se desprind discutiile principale ce aveau loc in sanul Asociatiei privitoare

Nu ma pot opri sa constat, ca localul, tiparitul
lucrArilor si bugetul minimal au ramas pita acum

la scopurile ei. Discutii vii, cateodata prea vii,
datorita mai ales celor dotia temperamente, ce se ciocneau puternic, chiar pe alocurea vehement, Vasile Parvan si Virgil Madgearu. Imi aduc aminte cu profunda emotie de aceste scene: de V. Parvan, nemangaiatul, in urma mortii subite a sotiei sale la Odessa, de Parvan care in atmosfera caminului meu din Iasi ne-a dat un de-

grijile noastre de capetenie
deschise.

si probleme

inca

Desi demisionat din Secretariatul General, Virgil Madgearu rAmitne mai depart.) straits legat de activitatea Institutului Social Roman. Nelipsit dela sedintele Comitetului, unde cuvin-

tul sau ager si bine cumpanit a atarnat intotdeauna grew in hotartrile de luat, colaborator activ

savarsit program de cultura socials ", astazi pe nedrept dat uitarii, si de V. Madgearu, nerab-

$i pretuit al Arhivei pentru Stiinta si Re-

forma Socials ", membru activ si influent in sec-

553

title stiintifice, la care participa cu toata pasiunea

si cu tot interesul, in sfarsit, unul din cei mai apreciati conferentiari a; cunoscutelor serif de prelegeri publice, care dupa parerea, exprimata curand de colegul nostru, Prof. Gh. Tasca, in
revista Independenta economics ", a fost una dintre cele mai stralucite manifestatii intelectuale
din Romania".

solument inconciliables, le gout de la meditation et le desir de l'action". Eroarea comisa de Taine in aceasta judecata consta tocmai in faptul, ca viata intelectuala si viata active nu sunt propriu zis decat un dublu aspect al aceleiasi vieti. A crede altfel este a separa ireductibilul. CA& se poate oare cineva izola de secolul sau, de tars

Dintre acei ce au dat aceasta stralucire prelegerilor, care dela 1922-1933, au alcatuit un ariavarat Curs i Trafat de politico stiintificd romaneasca in 10 cicluri, in primele randuri ale elitei intelectuale a Tarii, ce s'a perindat la catedra Institutului Social Roman, a fost Virgil Madgearu. In fiecare din aceste cicluri Madgearu a tinut o prelegere. $i anume: 1. 1921-22. Reforma Constitutiei. 2. 1922-23. Doctrinele Politica. 3. 1923-24. Politica extern& a Romaniei. 4. 1925. Viata socials a Romaniei dupa razboiu. 5. 1926. Capitalismul in viata socials. 6. 1927. Sat si Ora'. 7. 1928-29. Politica Culturala. 8. 1929-30. Experienta politics si socials contemoorand

sa, de natiunea sa, de destinele sale/
Totdeauna inteligenta, care concepe, se completeaza in vointa, care execute. Teoria este o practica virtuala, iar practica o teorie aplicata. Vieata este frumoasa tocmai atunci, tend gandirea si actiunea se controleaza fare incetare una pe alta. Aceasta inseamna a construi, Iar triumful vietii inseamna a crea, Adevaratul om este un demiurg, creatie de sine NM sine si apoi creatia valorilor sociale. Virgil Madgearu a lost un demiurg. Era un fanatic al Adevarului in miscare, in actiune, in constructie, dar el era un dusman hotarit si inversunat al fanatismului destructor si violent, al ignorantei s; al imbecilitAtii, care -si ofera totdeauna pt.& pastille lor. Fanatismul negativ si destructiv, ce cultiva eloc-

9. 1930-31. Federalizarea Statelor europene. 10. 1932. Influenta depresiunii economice mondiale in Romania,

yenta cliseelor seci, a condamnat la moarte pe genialul om de stiinta, Lavoisier, fora a-i acorda
acele cateva zile de amanare a executlei sentintei,

Doctrina Asociatiei pentru Studiul sf Reforma Sociala", ramasa neschimbata in toate fazele de transformare ulterioara a institutiei, ca Institut Social Roman, Institut de cercetari sociale, on Institut de Stiinte Sociale al Romaniei, ni.n gasit in Virgil Madgearu o desavarsita si consecventa
incorporare.

pe care le solicitase savantul, spre a desavarsi, spre binele umanitatii, importante experiente de
laborator.

Virgil Madgearu opunea acestor tendinte bolnave, vointa de creatie, pe baze stiintifice, prin di agoste de Stiinta si de Tara, si prin credinta ca numai servindu-le pe amandoul se va construi o
lume romaneasca noua. Institutul nostru se mandreste, ca clota din cele mai importante probleme ale Sociologiei si Politicei romanesti au fost desbatute in organul sa'u

Cercetarea si gasirea Adevarului social romanese, pe care apoi trebuia sr se clAdeasca Adevarul politic romanesc, iata esenta trudei
si

creatiei lui Virgil Madgearu.Aceasta conceptie a dominat In aceeasi masura activitatea stiintifica si actiunea politics. Caci

stiintific, in revista Arhiva pentru Stiinta si Reforma Sociale: problema burgheziei si a taranimei, prin studiile lui Virgil Madgearu si Stefan Zeletin. Polemica infra acesti eminenti teoreticiani ai

Virgil Madgearu a fost, in acelast timp, om de stiinta si de actiune. Este o mare eroare a crede ca una exclude pe alta.
Este cunoscuta judecata false ce a facut-o Taine esupra lui Barris. Vorbind Bourget lui Taine despre tanarul Barris, care ii parea un talent remarcabil si foarte promitator, Taine ii raspunde, textual: Ce jeune Monsieur Barris n'arrivera jamais a rien, car it est sollicite par deux tendences ab-

vietii sociale romanesti, a format centrul interesului intelectualitatii noastre de pe vremuri, si forraeaza inca si astazi cele mai importante studii de politica stiintificd romaneasca. De aceea, cred ca nu gresesc, dace socotesc volumul lui Madgearu Agrarianism, Capitalism si Imperialism", care cuprinde studiile publicate in Arhiva pentru Stiinta si Reforma Socials", cu subtitlul caracteristic Contributii la studiul evo-

554

lutiei sociale romanesi", ca cea mai insemnatA

dintre lucrarile sale doctrinare.

Dedicatia pe care a pus-o in Aprilie 1926 ale tale dintre ale tale" and mi-a facut marea placere a-mi prezenta acest volum, dovedeste aportul pe care Institutul Social 1-a adus in alcatuirea studiilor importante, cuprinse in el. Pe plan economic metoda sa de lucru se ilustreaza stralucit in ultima sa lucrare, publicata cu 3 luni inaintea mortii sale, si deci, poate fi considerate ca testamentul sau stiintific: Evo lutia
Econcmiei Romanesti, dupA
rAzboiul

stitutul de $tiinte Sociale al Rominiei era totdeauna considerat ca in fruntea lor, Madgearu a participat la conferinta dela Paris
(1937), avand ca temA Modificarea pasnica a sta-

tului-quo", dela Praga (1938) avand ca tema Invataminful universitar al Relatiilor Internationale", dela Bergen (1939) avand ca terna. Politicele Economice si Pacea".

Discursurile lui Madgearu la aceste conferinte s'au facut in deosebi remarcate prin temeinicia
cunostintelor, bogAtia informatiei si profunzimea convingerilor. Duelul sAu oratoric cu defunctul

mondial,

1940". In aceasta lucrare se gasesc armonios intrunite toate insusirile de cercetatmi ale lui Virgil Madgearu, incomparabil in analiza si in sinteza. Pentru noi, aceasta lucrare de capAtai a generatiei economistilor de astAzi, prezinta o valoare deosebital, pentruca du,pa cum autorul declare in

Conte Teleky, care voia sa prezinte conferintei dela Paris o serie de harti etnografice tendentioase auspra Transilvaniei, a impresionat adanc

pe cei ce au asistat la aceasta sedinta. Gratie
energicelor sale interventii, aceste harti au fost inlaturate pe motivul binecuvantat ca acea Conferinta nu avea a se ocupa de aceasta chestiune. Pentru conferinta dela Bergen, unde 1-a prins
deslantuirea razboiului actual, Madgearu era in deosebi in sfera preocupAriloi lui. be altfel, in vederea acestei Conferinte el a pregatit si un memoriu care a fost publicat si prezentat de Centrul de Inalte Studii Internationale, sub titlul La Politique Economique Exterieure de la Roumanie"

Prefata, a utilizat in corecturi datele pe care 850 de echipieri studenti le-a cules in 60 de sate romanesti in 1938. Rezultatele acestor cercetari despre cea mai importanta cercetare colectiva, nu numai din tare noastra, vor fi publicate sub conducerea d-lor A. Golopentia si Dr. G. Georgesctz, in cinci volume, dintre care doua au si aparut, iar retul se gaseste in curs de tipArire. Cunoasterea A devarului stiintific, scos din cercetarea vietii nmanesti, inteleasa Liu ca un simplu concept, ci ca o fiinta vie, si anume faptul ca, cea mai reala si puternica realitate romaneasca este tarAnimea, 1-a determinat pe Madgearu, fiu de negustor dintr'un ores comercial ca Galati, sa elaboreze doctrine stiintifica a Partidului tAranesc, In sfarsit dinamismul actiunii sale pentru raspandirea Adevarului I-a indemnat sa participe la numeroase congrese si conferinte internationale, uncle spre prestigiul merit al Tani noastre, cuvantul lui Virgil Madgearu era totdeauna ascultat si apreciat, dovada alegerea lui in deosebite randuri ca vicepresedinte al acestor adunari. Virgil Madgearu a reprezentat Centrul de
fnalte
Studii

De asemenea el a prezidat grupul de experti, compus din d-nii: Mircea Vulcanescu, Dumitru lordan

Internationale al Institutului de

Stiinte Sociale la 3 sesiuni succesive ale Conferintei permanente de Inalte Studii Internationale, care se intrunea odatA pe an, convocata de Institutul International de Cooperatie IntelectualA si care reunea delegati ai Institutiilor ce se ocupau in diferite tars cu studiul problemelor internationale. Putem adauga far& false modestie, ca la aceasta conferinta care, propriu zis forma un congres stiintific anual al institutelar europene, In-

ai Stefan Dumitrescu, care a pregatit un alt mernoriu, publicat si prezentat de Centru: Le Controle des Changes en Roumanie". Ca presedinte al grupului romanesc pentru studiul tarilor dunarene, ce ftumtiona pe langa Centrul de Inalte Studii Internationale al Institutului nostru, Madgearu a organizat o vasta cercetare economics, invitAnd la colaborare pe cei mai de seams specialisti ai Tani. Madgearu iubea Adevarul mai presus de once, si-1 comunica prin scris on oral, cu o francheta si o probitate intelectualA, cu o atitudlne morals barbateasca si curagioasa, fara pereche. Ceea ce atragea atentia totdeauna asupra sa, pe langa vioiciunea unei inteligente deosebite, judecata sigura si vointa extraordinar de ferral, erau tocmai loialitatea si intransigenta pentru Aclevar. care-1 calauzea nu numai in domeniul intelectual. dar si in constiinta vietei morale. Nimic nu 1-ar fi putut determine pe Madgearu sa pAstreze numai pentru el binefacerile Adevarului.

Avea ceva din eroii lui Ibsen in persoana sa.

555

Avea oroare de superficialitate si de ceea ce
un amabil ai sceptic scriitor, numea neutralitatea unei bune companii. Era omul, dupa tipul lui Descartes, care marturisea: tot planul meu tinde a parasi pamantul miscator pentru a gasi pamantul solid si stance",
atunci cand contemporanii
lui

A nu lua parte la discutii din oportunitate, a as-

culta in tacere Oren pe care le desaproba, iata ce era cu 'totul strain lui V. Madgearu, nu numai temperamentului sau combativ, dar insasi conceptiei sale veridice de viata. De aceea, V. Madgearu considera ca nedemn de el, a nu raspandi cat mai larg posibil ceea ce stia $i ceea ce credea. Aceasta sete de apostolat era admirabil servita de un minunat dar comunicativ de a vorbi. Desi nu orator ,dela primele cuvinte atentia as-

Madgearu,

de

cele mai multe on spuneau, tocmai contrariul: tot planul meu tinde a ajunge la un pamant miscator, si de a parasi pamantul solid $i stance. In lupta pentru dobandirea adevarului, Madgearu desfasura, desigur, mult subiectivism pasio nat, dar niciodata nu parasea obiectivitatea Olin.

cultatorilor se gasea captata de precizia
pezimea gandirii lui Madgearu.

si lirn-

Neuitate au ramas discutiile, care aveau loc in jurul fixarii programului ciclurilor Institutului, a problemelor mai intaiu gi apoi alegerea persoanelor cele mai competente, pentru tratarea lor. Totdeauna Madgearu facea cele mai desinteresate propuneri de nume, 'Ara urn gi fara partinire, avand in vedere numai interesul ciclului de prelegeri, desbracandu-se de toate resentimentele ce le-ar fi avut personal. Nu putem uita mai ales

Fie ea era vorba de o simpla causerie", de un curs universitar, de o conferinta la Institutul nos-

tru, sau de un discurs parlamentar, in vorba sa
era atata convingere, atata caldura, ca nimeni nu gasea in cuvantul sau un zadarnic artificiu de

limbs, ceea ce se intampla atat de des cu asa
zigii oratori.

scena, nand, dupa o interventie dintre cele mai
vehemente in Camera Deputatilor impotriva politicei condusa de Vintila Bratianu, Madgearu, in

Inainte de toate, Madgearu tine sa explice gandirea sa franc si clar si reusea de minune a se face ascultat, fara a maguli lenea intelectuala on indolenta morale a auditorilor sai, ci din potriva, stimulandu-i si invitandu-i la reflexii si gandiri personale.

aceeasi zi, in spre sears, la sedinta Comitetului Institutului Social Roman, unde trebuia sa hotarim persoanele invitate a conferentia, a facut cel dintai propunerea, ca o anumita problems sa fie incredintarta tocmai lui Vintila Bratianu. Gestul lui Madgearu, era desigur, un omagiu adus barbatului de Stat, care, deli combatut in
alta 'parte, ramanea
o

lar cu cat inainta expunerea sa, Cu atat acei ce-1 ascultau simteau ca li se aduce un serviciu, ca sunt ajutati sa se lumineze, ca-i face sa beneficieze de experienta proprie a vorbitorului, de multe on cas-

puternica personalitate,

peste care I, S. R, nu putea trece, dar, In acelasi timp, acest gest era si o dovada netagaduita de
nobleta si obiectivitatea caracterului propunatorului.

tigate greu si cu suferinte. Astfel, dispretuind toate procedeele obicinuito oratorice, Madgearu ajunsese, in cele mai diferite mediuri, sa is locul printre oratorii cei mai gustati si apreciati de publicul ascultator.

Pe acelaai plan trebue pusi gi propunerea pe care a facut-o Madgearu, and a parasit Secretariatul General, in 1924 si a recomandat atunci,
pentru a asigura o completit obiectivitate in ce priveste aotivitatea viitoare a I. S. R., ca Secretar

General, sa fie o persoana in slant de preocupa rile politice si de aceea a propus un magistrat, pe d-1 Secretar al Sectiei Juridice, astazi presedintele Sectiei, pe d-1 Consilier Al. Costin, pe atunci judecator. Inca ()data Madgearu a vazut bine si drept, Institutul nostru este feria-I ca, din
1924 pans astazi, de aproape 20 ani, un Ina lt Magistrat da prestigiu conducerii lucrarilor Institutului.

In serviciul cautarii continue si fara odihna a adevarului, era puss chiar case sa, condusa de o sotie demna de el, si care statea larg deschisa prietenilor si tinerilor ce cautau acolo un ferment da viata si un refugiu la vremuri grele. In aceste intretineri intime cu verve sa nesecata, ce de multe on provoca vii adeziuni, dar si vii contraziceri, si-au gasit o prima expresie cele mai multe din ideile care mai tarziu erau suntinute
dela catedra profesorului, dela tribune conferentia-

rului, on desvoltate intr'una din lucrarile sale.

Lupta pentru adevar se reflecta in toata fitp
tura lui Madgearu.

Un om politic roman a facut elogiul mainilor, au dreptate insa acei care afirma ca oglinda fidela a unei personalitati sunt ochil

556

La Madgearu to izbea flacara arzatoare a privirei. Aceasta privire incomparabila, sfredelitoare, plina de caldura, de viata si de miscare joviala, dadea totusi cateodata impresia unor ochi severi gi duri, pe o fats trista, cu cautatura glaciala. Vivacitatea surazatoare a ochilor se acoperea uneori cu tin val de tristete, nu din severitate temperamentala, ci cand se Intretinea asupra vreunei probleme, ce o studia, si ca o consecinta a gravitatii exceptionale, ce iesia din acest studiu.

Toti, care au luat cunostinta de moartea sa premature, in plina forth' a inteligentei si in p1M elan viguros al activitatii sale stiintifice, toll, unanim, au exclamat: ce imensa pierderel

Am incercat sa exprim, povestindu-va cateva crampeie din viata sa, daca chiar fragmente dintr'o vieata bogata in creatii pot fi prinse in cateva trasaturi gi daca intensitatea unui sentiment poate
fi exprimabila cu cuvinte, pentru-ce si noi, Colegii si Prietenii din Institutul de Stiinte Sociale al Romaniei, ca si toata lumea, $i am vazut dece, ma; mult ca ea, simtim profund miscati, o imensa pierdere.

Un scriitor a zis odata ca adevarul este trist,
pentruca el nu se ingrijeste de loc sa fie conform cu interesele i sentimentele noastre. Intr'adevar, inalta intelectualitate implineste o funclie severs, careia foarte bine poate sa-i lipseasca stralucirea si agrementul. Madgearu nu &LIM nici straIucire, nici agrernent, ci totdeauna se simlea ca oficiaza in slujba unei inalte intelectualitati. lath' omul pe care 1-am cunoscut si iubit. Si de care ma lega o veche si grava prietenie a spiritului, intr'o stransa comunitate de nazuinte stiintifice.

Chipul sau, pe care gratie nobilei sale sotii, 11 vom avea printre noi, ne va aminti de obligatiile, ce le avem pentru Stiinta gi pentru Tara, de a continua opera inceputa in 1918. De aceea, nu ne luam ramas bun, Iubite Prietene, caci impreuna cu Tine, in spiritul Tau, care este si al nostru, continuum,
DIMITRIE GUSTI

CATEVA AMINTIRI DESPRE VIRGIL MADGEARU
Pe Prof esorul Virgil Madgearu am avut cinstea sa-1 cunosc, pe cand eram student, in sala de leetura a Institutului Social Roman.
mai ocrotitoare sala de lecture, aceea a Institutului Social Roman. Aceasta Biblioteca, adapostita in acelasi local, lama concurenta orelor de curs ale Academiei, Se petrecea $i um lucru ciudat: Pe semne ca prestigiul Institutului asezase o fericita servitute asupra nemiloasei condice de pre-

Pentru a evoca imprejurarea, trebue sa incep arata ca o caracteristica a scolaritatii noastre la Academia Comerciall era pe atunci
prin a

un program de cursuri comune obligatorii, foarte incarcat, insolit de strasnicia controlului frecventei, personifioata in condica autocrats dela intrare, Specializarea programului Academiei a venit mai

zenta a studentilor. Caci pe cand in timpul orariului incercam sa ne strecuram afara pe usa din stanga ce ducea la scars, se tragea automat si pe
ta'cute o linie peste semnatura studentulsui plecat, dimpotriva pentru cei care se strecurau pe usa din dreapta in Biblioteca Institutului, frauda avea complicitatea condicei de frecventa. In felul acesta, nu odata m'am gasit lucrand la aceeasi masa, langa Profesorul Virgil Madgearu, care deschidea o carte noua, se informa cercetand

dar mai inainte de aceasta, unii dintre studenti au si realizat-o in f apt, prin absenla dela anumite ore, dupg vocatie si dupe preferinte conforme cu preocuparile stiintifice proprii, care indicau folosirea acestor ore pentru lecturi pertarzin,
sonale.

Urmaream cu asiduitate disciplinele economice. Imi, ramaneau destule ceasuri pentru un refugiu ilicit in lecturi de economie, sociologic si drept, pentru care ne statea la indemana cea mai calda si

revistele care se suprapusera in ultimile zile in
rafturi, sau culegea documentari pentru lamurirea eine tie carci controverse ca atatea, pe care vieata

noastra publics le-a adus la ordinea zilei, intr'o

557

societatea si o economie in necontenita prefacers, dupa precedentul razboiu. Noi abia aveam curajul sa furam, cind 5i cand, ou ochiul, volumul sat' revista pe care Profesorul sau o consulta, pentru a le cerceta apoi gi noi, sa tragem cu urechea la vre-o frantura de conversatie in legatura cu probleme pe care incercam si noi sa le train}, Profesorul Virgil Madgearu avea un prestigiu stiintific si moral de marl dimensiuni. De aceea, si examenul la ,,Economia Nationale" ne dadea o deosebita ingrijorare. Se pregateau stud.entii cu ravna gi staruintA, pentru ca nu rareori sa amine prezentarea for in fata singuri, cu o sesiune acestui Profesor.

Mi-a recomandat si m'a obligat la o sistematizare a lecturilor de specialitate, Pentru aceasta, el ajuta pe studenti cu cacti din biblioteca lui personals. far la doctoral, mi-a ingaduit sa ma infatisez abia la case ani dupa licenta. Mai mult de doi ani mi-a reliant in studiu teza de doctorat, dupa ce ea fusese terminate si depusa. Iata in practice, in ce fel se prezenta conceptia lui despre ucenicia Stiintifica gi despre pregatirea
universitara.

Astfel incatastazi, dupa ani de experienta gi raspunderi, nu ne ramane decit sa marturisim in mod public si cu picas& recunostinta: Aspra si

buns scoala am ficut noi cu Profesorul Virgil
Madgearu"!

Colaboram de un an la Independenta Economica" $i Virgil Madgearu iii exprimase dorinta sa tree pe la dansul. Un an intreg am aminat aceasta
prezentare.

Era $i grew. La sfarsitul anului al doilea, trebuia

sa dau examenul de Economia Nationale ", care se oerea sa-1 tree la Profesorul Virgil Madgearu, atonal pe baza unei temeinice pregatiri a materiel. Abia cateva luni dupa tinerea examenului, m'am putut incumeta sa ma infatisez Profesorului si Directorului dela Independenta Economics ", Am facut-o, cum am spas, in sala de lecture a
Institutului Social Roman.

Il vad, ca acum, la catedra: invatat, stapin, nesovaitor pe disciplina ideilor 5i a frazei, substantial si convingator. Prelegerile Profesorului Virgil Madgearu, ca dealtminteri 5i conferintele lui dela tribtma Institutului Social Roman an fost printre acelea care, la Academia Comerciala, m'au sprijinit in chip hotaritor in convingerea pe care am avut-o si am
practicat-o, ea pentru iruvatAtura inaltA, nu mai era nevote ss mergem neaparat la scuffle occidentului

Ma inselasem inns. Profesorul iii cunostea stu dentii, dela examen. Mi-a repetat, cuvant cu cuvant, chestiunea grea pe care rai-o pusese la examen si raspunsul pe care 1-1 dadusem. M'a intrebat
fi asupra altor colegi pe care el ii remarcase in

si ca putem face cel putin tot asa de bine o pregatire stiintifica reala, in scoala noastra. Cu studii dela o Universitate germane, Virgil Mdagearu a stiut sa face aci scoall romineasca.
Mai tarzitt, intro active colaborare practice cu care Virgil Madgearu m'a onorat la cele doua departamente 'economice mai insemnate, am avut deseori prilejul sa constat personalitatea 5i puterea de creatie a economistului 5i a omului public, Tofu! pleca mai intai Bela o ccmceptie bine inchegata; urmarea ideia in spirit de sistem, far& ca sa sacrifice 'ling amanuntele care-i dadeau corp 5i vieata; migalia opera practice, fare ca sa danneze
conceptiei.

acea sesiune. Am indraznit atunci sa-i supun dorinta mea de a face doctoratul la curse' de Eco-

Bine mi-a raspuns dar mai ai pans la licenta. Vom vorbi dupa ce vei lua-o". Si nu voiu vita cuvintele ce au urmat: ..Ucenicia stiintifica este grea $i ea nu da roade decat dace se face pe indelete, ou studiu $i cu
nomia Nationale ".

multi rabdare. Dace vrei un slat, nu to grabi". In adevar, era aceasta in conceptia raagistrului, o profesie de credinta, pe care am auzit-o si mai tirziu din gura lui: arivismelor si improvizatiilor din Cara asta, noi. trebue sa le opunem pregatirea.

5i ucenicia abia data se poate face pima la 30
de ani".

Imi amintesc de una din creatiile lui: inlaturarea regiei birooratice 5i introducerea regiei comerciale si a autonomiei bugetare in exploatarea intreprinderilor si serviciilor economice ale Statului, Sistemul a starnit un vifor de proteste. Se dadea

De aceea el a facut putini doctori.
Recunoastem ca asprimea fireasca a Profesorului

alarma asupra primejdiei pe care o reprezenta regimul autonorniei bugetare. Reforma

lui Virgil

$i a omului de stiinta dadea adevarata altitudine scoalei. In adevar, dupa licenta, am fost pus la o indelungata pracfica in administratia economics.

Madgearu distrugea un principiu slant in doctrina finantelor, unitatea bugetare. Se surpa unul din stalpii traditionali ai finantelor noastre de Stat!

558

Virgil Madgearu nu a raspuns acestor entice. El stia ca unitatea bugetara formals, scriptica, no mai era de mult o realitate; ca nu se putea permanentiza administrarea lenesa si biurocratica a avutiilor publice, si ca mai inainte chiar de a veni legea comercializarii sa institue legal, falls si sistematic bu-

vele Ministerului de Finante. 0 facuse pentru ca odata cu introducerea cadrelor noi, sa introduca prin contadt ethically direct, si un spirit nou. Elementele noui pe care le adusese in Minister au foci formate personal de Virgil Madgearu: ca mentalitate generals, ca spirit de legalibate, ca metada de lucru. Autoritatea si influenta lui mare in Minis-

getul anexd, unitatea formals a bugetului roman fusese rupta, nu numai prin puzderia de fonduri
speciale cunoscute si mai ales necunoscute Ministe-

rului Finantelor, dar si printr'un inceput de autonomie pe care il dobandisera anterior unele din
marile servicii economice ale Statului. Autorul putea fi criticat, dar realitatile nu mai puteau fi mai departe infrimtate, Virgil Madgearu a urraarit procesul cu rabdarea, fie cu tenacitatea si du credinta, in triumful al adevarului, proprii caracterelor si indepartat

ter, erau dealtminteri o derivata a vointei lui statornice de a indrepta si de a semana samanta cea buns; erau expresia capacitatii lui de a o face.
In adevar, Profesorul Virgil Madgearu nu a facut scoall numai in Academie si in culture economics romaneasca, de unde printr'un criticism pe care l'a infiltrat sf elevilor a alungat in mare masura spiritul livresc si snobismul intelectual, ci a facut scoala si in administratia de Stat. Dovada cea mai vorbitoare o constituesc astazi

mars. El era in fond un realist si acest lucru se
poate vedea astazi !impede, Sistemul a fost aratat ca primejdios, textele au mai suferit intre tiinp unele modificari; dar opera lui Virgil Madgearu a ramas, s'a consacrat, jar acurn va forma un important capitol organic al codului patrimoniului public, in curs de elaborare. Virgil Madgearu nu a facut-o, asa cum le placea unora dintre adversari sa popularizeze

rezultatele ce se vad in situatia si in organizatia
finantelor noastre publice. Efortul nu indeajuns de ounosctit Inca, pe care Departamentul Finantelor 1-e facut in perioada de finantare a pregatirii de razboiu, si mai ales pentru finantarea razboiului insusi, a fost posibil datoriti

si acelui coeficient de sistema, de organizare, de
tehnicitate si de mentalitate profesionala, adus odiaparatului acestui nioaril de Virgil Madgearu important sector al administratiei de Stat.

pentruca era prafesar, deci teoretician; pentruca avea adica o ,,teorie", buns de experimental) in vieata de Stat, ci pentruca el era un habotnic aparator al avutului public si al intereselor publice. sf avea o viziune a lucrurilor, mai clara si mai creatoare decat multi dintre predecesori.

0 ultima remarca: la conducerea trebilor publice dintr'im singur punt de vedere a lucrat totusi Virgil Madgearu mai mult ca Profesor; anume, prin imprejurarea ca in tot ce a facet in fruntea departamentelor, el nu si-a uitat mai ales studentii, pe
care-i

Ministerul de Finante ar putea declara acum,
sups doisprezece ani de aplicare a regimului legii comercializarilor, ca absenta unitatii bugetare scriplice, traditionale, nu a vatamat cu nimic situatia si controlul finantelor noastre publice. In schimb, a facut sa creasca fn loc unitatea organith a bugetului public, care nu mai face din economia publica o subdriviziune biurocratica sf vegetativa a bugetului, ci face din buget un instrument vie de buns gospodarie a economiei publice.
Il vad iarasi, in 1933, ca..nd a parasit conducerea

Ministerului de Finante; Bagati de seams" ne conjura el fill credinciosi Statului, aparati drepturile lui, paziti veniturile, aparati legile", Virgil Madgearu stia ce greu era pe atunci sa aperi legea, in Statul roman. La Ministerul de Finante, facuse in plin administratie. Sunt numeroase apostilele lui model in arhi-

Pentru prima data in legislatia noastra publica, se consacra drepturi si se deschid la 1929 tot felul de cai si de posibilitati de pramovare, licentiatilor Academiilor Comerciale, prin vointa si. caldura personal& a Ministrului Virgil Madgearu Se petrece atunci o mare migratiune a elemente!or pregatite mai cu seams de Academia noastra Comerciala, in administratia ,publica. In cativa ani, posturile de comanda la departamentele economice trec in mainile licentiatilor Academiek In reorganizarea din 1933 a Ministerului de Finante, in care se vadia acolo o mare nevoie de personal calificat, Virgil Madgearu avea un leit-motiv pentru toata lumea: de preferinfc7 licenfiat a! Academiei Comerciale"; si daca privim la cadrele acWale ale aparatului fiscal, constatam ca Ministerul de Finante de azi este in mare masura Academia Comerciall de ieri,

559

Asa a lost Virgil Madgearu: personalitate puternica, vibranta si creatoare; suflet larg, dar discret. Adevaruil e ca lumea noastra nu-1 cunoscuse inca! Indeobste societatea inconjuratoare te cunoaste numai prin concretizarile pe care ea le poate asimila comod si de predilectie prin aparente. Climatul valorilor mari este molts vreme neprielnic, pans dupa disparitia lor. Ma gandesc ca sunt atatia oameni pe care-i ridica si-i onoreaza lucrurile: o situatie trecatoare, o institurtie, o tribuna. Virgil Madgearu mai ales nu a lost dintre acestia. El a cinstit si a dat cont.nut situatiilor a caror raspundere a purtat-o; a creiat, a organizat si rid;cat institutii, si a ono-

rat cu personatitatea sa, oricare tribuna dela care
si-a

rostit gandurile,

Mi se pare acum ca evocarea unora din faptele si imprejurarile vietii si activitatii lui Virgil Madgearu, II pine pe el intr'o lumina proprie personaMani lui, jar pe noi in fata greutatii fire,s-ti pe care cu durere o intamrpini atunci cand destinul te sileste sa privesti inaprejurari dragi de ieri, ca lucruri... de odinioara. Dar marile amintiri despre fiinta si opera lui Virgil Madgearu, raman pentru cultura romaneasca si pentru noi, o problems de viitor totdeauna vie.
EUGEN DEMETRESCU

VIR GIL

MA

DGE AR

U

Era in 1909 la Iasi, in niste zile de vacanta. Strazile erau pline de lume. Daca treceau Niculae Iorga sau A, C. Cuza, drumul se inchidea numai-

decat de manifestanti. Se saltau pe garduri, se
suiau unii pe umerii celorlalti si mai cu seamy strigau. Se adunasera Romani din toate unghiurile, toti tineri si toll avantati. Ni-i aratam pe Bucovineni, cautam sa ne apropiem de Basarabeni, ne amestecam cu Ardelenii. Era intaiul congres studentesc si ca un fel de presimtire a unirii celei mari. Ceea ce au hotarit atunci studentii au tinut, unii cu sangele lor. Gramada a cazut la Ciresoaia, altii in alte izbiri. Acolo 1-am vazut intaia (ma pe Virgil Madgearu. Era pe strada intr'un grup de studenti dela universitati straine. Cred ca langa el se gasea Ionescu-Sisesti, absolvent proaspat al scolii inalte
de agricultura dela Hohenheim. Purta aceiasi oche-

in aceeasi zi cu fostul lui dascal de nationalism, de care valurile politice i1 departasera, ca o intoarcere in acel an dela Iasi, cand fusesera impreuna. Numele for au sa se rosteasca astfel totdeauna legate. Nu stiu data mi-a spus cineva atunci si data i-am cunoscut numele, dar paste catva timp, cand I-am intalnit din nou, 1-am recunoscut fara nicio greutate. De randul acesta, m'a dus la el bietul Puschila, unul din cei mai inzestrati .si mai nenorociti oameni de stiinta romani. Fuseseram colegi
de universitate sau aproape. El era filolog romanic si ne vedeam in excursiile geografice, in care nu

se cercetau numai forme de teren, dar si forme de suflet. Avea o mare dorinta, sa piece in Germania ca sa-si adanceasca studiile. Mi se pare ca in cele din urina capatase si o mica bursa. In tot cazul, voise sa-si adune ceva bani pentru aceasta
calatorie si ajunsese nu stiu cum, un ajutor de re-

lari, pe care gi-i potrivea mereu, nu dintr'o trebuinta, ci dintr'un neastampar launtric. Vorbea, cu bratul ridicat. Poate ca nu-1 auzia nimeni si
vorbele lui intrau in glasul neintrerupt al multimii si al orasului amintirilor. A fost intaia lui pasire in vieata publics. Mai tarziu and II ascultam in

dactor la o revists de specialitate, de care nu
putea sa-1 lege nimic, decat cinstea lui ardeleana fata de orice sarcina luata. Revista se chema Monitorul Asigurarilor Muncitoresti", si era scoasa de Casa Centrals a Meseriilor, Creditului si Asigurarilor Muncitoresti, infiintata de curand, in

parlament, raspunzand ca Ministru de Finante unor interpelari, cu aceeasi pornire si miscare a ochelarilor, scena din Piata Teatrului National
din Iasi reinvia ?met. Omul ramasese neschimbat

si s'a pastrat aceeasi pans la sfarsitul napraznic al zilelor lui, un luptator. Si i-a fost dat sa each'

1912. Se cerea un om care sa stie germana si sa poata urmari publicatiile de politica socials in aceasta limba, limba politicii sociale in Europa dela Bismarck. Redactor sef al revistei era Virgil
Madgearu.

560

Eu tocmai mg intorsesem din Germania. Era in anul razboiului balcanic. Puschilg m'a cautat si m'a rugat sa -i in locul, nu mult, pang se va ggsi cineva potrivit, pentrucg putea sa piece in sfarsit, in tara dorintelor lui si nu vrea sa -1 lase pe redactor in incurcaturg, dupg ce se purtase atat de frumos cu el. I-am spus ca n'am nicio preggtire, crezand ca scap. Nu-i nimic. Nici eu n'am avut niciuna si acum nu se indura sa -mi dea drumul. Fa-mi acest serviciu. Nu am pe altul". L-am ascultat, pentrucg imi inchipuisem cal n'are sa tie. Datorita lui Madgearu si felului cum a stiut sa ma lege de stiinta Iui, tine si astgzi si are sa tie totdeauna. In anul celalalt, in 1914, Puschilg a trebuit sa vie indargt din Germania intrata in
rgzboiu, dar n'am apucat sg-1 mai cert ca mg abg-

manuscrisele ca sa le citesc eu intim si sa -i fac observatii. Multi 1-au cunoscut ca un indargtnic.
Eu 1-am cunoscut si altfel si bun bucuros sa asculte

parerile altuia si uneori chiar sa se dea dupg ele. Din mijlocul acestor frgmantari si indeletnicirl a luat deodatg un lac hotgritor institutia de invgtgmant superior, infiintatg de Nicu Xenopol, Academia de Inalte Studii Industriale st Comerciale. Noua scoalg de economisti s'a indreptat numaidecat spre catedrele ei, si Madgearu odata cu ea. Doug examene a trebuit sg dea pang sa patrundg.

Am fost la intaia lui lectie, intro bala din casa astgzi daramatg din Plata Palatului Regal, unde
era Automobil Clubul Regal Roman si mai tarziu Studioul Teatrului National si cinematograful Forum. Era stiintg ceea ce desvolta in fata bgncilor in amfiteatru sub un tavan jos si cu svonul cgiei Victoriei navglind pe ferestre, acest om Uttar, incordat si cu miscgrile tgioase, dar era si alt ceva. De pe acea vreme se simtia in glasul si in expunerea lui acea trasgtura autoritarg iesitg dintr'o mare siguranta si incredere in sine si care

tuse dela rosturile mele universitare, pentruca a murit chiar In vama dela Burdujeni, impreung cu atatea nadejdi puse in el. L-am plans mai ales Madgearu si cu mine. Era la Casa Centrals a Asigurarilor, la inceputurile ei, o sectie a patra, organizata ca un oficiu de studii, care a premers toate oficiile de studii de dupg aceea ale ministerelor. Madgearu a luat parte la injghebarea Iui si 1-a dus cu el in toate departamentele pe unde a ajuns titular, In unele locuri tot ce a ramas dela el, dupg ce legislatia a fost inlaturatg, au fost tocmai aceste oficii de studii si oamenii iesiti din ele si ducandu-i in ciuda imprejurarilor vederile mai departe. L-am vgzut acolo la luoru si am lucrat algturi 1e el. Era stgpanit pe atunci de Karl Bucher, care era
un fermecgtor. Prin el am ajuns sa -I cunosc si eu, care numai la economie politica si la stiintele economice nu mg gandisem mai inainte. Il atragea problema muncii la domiciliu, care-1 atrgsese si pe magistru. Avusese din cat mai mi -a duc aminte, si o lucrare de seminar la Lipsca, cu acest subject, Cu cercetarea pe teren a probelemei in Romania,

it mina Uhl putintg de impotrivire spre vieata
politica. Atunci a pgrgsit si redactia Monitorului Asigurarilor Muncitoresti, unde, dupg mici osci-

lari i-am urmat eu §i cu ea si politica sociala.
Problemele de organizare economics, in timpul razboiului in Moldova si alaturi de Vintilg Bratianu, si problemele financiare, dupg incheierea lui, 1-au castigat cu totul. La intoarcerea din bejenie, in 1918, Madgearu a infiintat cu Ion Raducanu, ca o rasfrangere a acestor ganduri noi, revista Independenta Economics ", al cgrui intaiu secretar de redactie am fast eu. Tot atunci am tradus din nemteste, la indemnul lui, cartea de Maxim Gorki, pe care o putuse capita din Germania, cu excesele Bolsevicilor dela inscaunarea for la putere. Pe acea vreme marele romancier rus era antibolsevic. In Moldova Madgearu mai facuse o experienta, care era stintifica prin temelie, dar era de reforms si de misionarism social, prin tendinta. El rgspunsese la chemarea din 1917 a d-lui Dimitrie Gusti, in jurul cgruia s'au strans atunci toti oamenii de stints si de practica socials, pentru o ridicare a tarii din ruine si desnadejde. Acea
chemare a dat nastere la inceput Asociatiei pentru Stiinta si Reforma Socials si mai tarziu la Bucuresti, Institutului Social Roman. Madgearu a fost

prin fabrici si intre lucratori, a cgIcat Madgearu din lumea teoriei, care a amenintat toata vieata sa-1 covarseascg si sa facg din el un aprioric social, in lumea faptelor. A fost ucenicia lui de om politic, intoarcerea pe aceastg cafe si sub ochii mei, din Germania studiilor in tara proprie, a problemelor care cereau desleggri grabnice. La lucrarea despre aceasta munca la domiciliu, pe care a scos-o atunci printre cele dintai ale lui, intr'o colectie a Asigurgrilor muncitoresti, de sub grija mea, stiu ca am ciocgnit si eu. Isi fgcuse obiceiul, pgstrat apoi ani de zile, si and nu mai lucram in fiecare zi Impreung la acelasi birou, sa -mi dea

intaiul ei secretar general si a scris cu mina lui intr'o mare condicg procesele-verbale ale sedintelor eroice iesene. Se vede si din ele omul cloco-

561

titor de vieata de totdeauna. Ca o ciudatenie fats de drumul apucat curand dupe aceea, este patima cu care cerea ca membrii Asociatiei sä nu faca niciun fel de politica. Se visa prin urmare, un om de cercetare, care numai ca atare si prin adevarurile scoase din studiile si meditatiile lui, poste sa indrepte si sa tie pe calea cea buns lumea. El a adus din Moldova, inainte sa se faca intoarcerea dela Iasi, manuscrisul intaielor numere din Arhiva pentru Stiinta si Reforma Socials, si mi 1-a incredintat pentru tiparire mie, facandu-ma prin aceasta si intaiul si credinciosul ei secretar de redactie, multumita vechei cunostinte si colabo-

meritele lui de capetenie, ca a facut sau a a incercat sa faca din stiintele economice o unealta de guvernare. Avea una din bibliotecile cele mai
frumoase din Bucuresti, prin bogatia documentarii

si prin grija de iniatisare. In biroul acela, care
parea intreg de mahon si marochin, de unde a fost ridicat si dus la moarte, era nu ca intro incapere

din casa lui, ci ca intr'un altar al Zeitei Stiinta. Cred ca la fel cu manii evlaviosi care deschid Sfintele Scripturi la intamplare ca sa afle o mangaere sau o deslegare, Madgearu, pentru orice
nedumerire, nu numai de ordin stiintific, dar si de ordin practic, isi intreba biblioteca, Pentru omenia lui am sa-mi aduc totdeauna aminte cu cata dragoste, aproape de fiu, vorbea batranului Olteanu, 11 primea oricand, it punea sa-i povesteasca despre biserica din Chitila, zidita de acesta, un toptangiu

rari. Apoi a venit ca o ape politica si

1-a luat. Erau multi, cei cu gandul sa aseze in fruntea nouei miscari, care amintea de Kogalniceanu si amintea

de Eminescu, pe Vasile Parvan. Mare le om de stiinta statea in tot cazul de vorbA cu fruntasii si conlucra la tragerea liniilor programatice, atat de
doctrine cat si de actiune. Pi lda, de care n'a putut

de fierarie, de cei vecEi, de langa Biserica cu
Sfinti de pe ulita din Bucuresti cu acelasi nume,
din vremea breslelor si a negustorilor romani, care,

sa scape nici °data, a unui Iorga dublu, om de
stiinta si om politic, it urmarea si atunci. Din

lasandu-se de meserie, de greutatea anilor, isi
vanduse firma fratilor Madgearu si dadea si acum

aceasta lume si din aceste cautari a iesit si Virgil Madgearu, omul politic, Avea in firea lui vointa de putere, in traditiile familiei patima organizarii, in pregatirea stiintifica increderea intro alta ordine, in imprejurarile istorice indemnul la o fapta repede. Pasha mult

mereu pe la ei, ca sa i se para ca nimic nu se
schimbase.

din profesor si ramanea in acelasi timp om de catedrA.Ceea ce se vazuse intai la Maiorescu,
care pans si ministru, nu-si lasa cursurile din sala a patra a Universitatii, trecuse apoi la Iorga nelipsit si el dela indatoririle universitare si cerand sa i se zica d-le profesor, chiar si atunci cand era prim-ministru, s'a intamplat si lui Madgearu. Coreligionarii ca si adversarii politici credeau ca

Omul se ascunde de obiceiu si era in afara numai hotarire si neinduplecare, dar avea in el aceasta duiosie adusa ca o comoara necheltuita din casa parinteasca dela Galati. Venea in vieata publics bogat de amandoua insusirile, una mostenita, ca un sot al paturii burgheze in stare sa dea marl muncitori tarii, si alta castigate intre oamenii de stiinta ai Germaniei, ca un cautator de drumuri noi.

Aceasta vieata publics, atunci cand pregatirea lui Virgil Madgearu era incheiata, 1 -a smuls cu sine si timp de douazeci de ani 1-a tinut in sbuciumul ei,
EMANOIL BUCUTA

pot sA-1 is in gluma, pentru tot ce aducea dela catedra in politica. A Most mi se pare unul din

PET R
562

E

ANDR El
mita si mare putere de munca si iuraurire, Petre Andrei si-a rupt firul vietii in piing. activitate.
Publicase de curand tratatul sau masiv de Sociologie Generalii §i pregatea un tratat de Politica, in care urma sa discute pe larg problema statului.
Deosebit de acestea, se gandea la o Sociologie spededicate problemei originii si desvciltarii di-

In valtoarea evenimentelor din tali= vreme,
Profesorul Petre Andrei si-a curmat singur vieata. Prin moartea sa premature Universitatea roma.neasca a pierdut pe unul dintre cei mai straluciti prof esori, stiintele sociale, in deosebi sociologia gl etica, pe unul dintre cei mai de seams reprezeu-

tanti, iar vieata publics un luptator de inalta ti-

feritelor institutii sociale, ca dreptul, familia, religia, economia etc. Un savant la 50 de ani este in deplinatatea puterilor sale creatoare, ajuns in momentul in care experienta stiintifica ii ingaduie publicarea rezultatelor principale, de aceea moartea Profesorului Petre Andrei este o pierdere din-

terpretari de texts, Petre Andrei se incadreaza in sistemul de gandire al profesorului sau, D. Gusti. Reproducem cateva pasagii lamuritoare: Vieata socials, realitatea socialA, a carei esenja
este deci vointa socialA, este complexes si are mai multe elemente, mai multe aspeete, d.ecilt au considerat sociologia marxistA si cea neokantiana. Ace le elemente gnu stau intr'un raport de depencleat& genetic, nu se pot reduce unele la altele. Realitatea socialA e constituitA de anume elemente, deci are elemente constitutive si e calauzita, e or-

tre cele mai grele, neputand fi compensates cu
nimic.

Cei grupati in jurul revistei Sociologie Romaneascir, deplang moartea naprasnica a Profesorului P. Andrei, nu numai din pricinile acestea obiective, de care trebue sl tins seama orice istoric cultural sau istoric al stiintelor, ci si din pricini mai adAnci, de rudenie stiintifica si legaturi vechi de colaborare. Petre Andrei este cel dintaiu si parka azi cel mai de seama elev al Profesorului D. Gusti. Inteadevar, Petre Andrei s'a format in Seminarul de Sociologie si EticA al Universitalii din Iasi, condos inainte de razboiu de Profesorul D. Gusti. Cu acelasi profesor si-a dat licenta si apoi doctoratul, pentru a-i urma la catedra in momentul in care Profesorul Gusti a trecut la Universitatea din Bucuresti. Petre Andrei a fost si mai tarziu colaboratorul Profesorului D. Gusti la Arhiva pentru Stiinta si Re forma Socials, la Institutul Social Roman si, in sfarsit, la Ministerul Educatiei Nationale, ca Subsecretar de Stat. Din toata aceasta indelungata colaborare Petre Andrei a pastrat pan& la moarte multe din cele deprinse si invatate la Seminarul de Sociologie din
Iasi, fiin.d in multe privinte un continuator si elev al Profesorului D. Gusti. 0 expunere amanuntita a sociologiei lui Petre

ganizata de alte anumite elemente care sunt elemente organizatoare. Elementele constitutive, care
sunt manifestarile psihice si fenomenele economice,

formeaza structura uniteitii sociale, iar elementele organizatoare: fenomenele politice si juridice foi-

meaza functiunea realitnlii sociale". $i mai depute: Intre aceste elemente exists un raport de coexistenta originarA, sau, cum spune D. Gusti,
un paralelism, cAci toate cele patru elemente con-

siderate sunt in orice realitate socialA, poate nu in acelasi grad de desvoltare, dar sunt, awl Uri ele nu putem avea o realitate formatA, cu struc-

ture si unctiune". (P. Andrei, op. cit. pg. 146147). Autorul citeazI la pg. 147: D. Gusti. Note
din cursul de Sociologie din anul 1910-1911, tinut la Universitatea din Iasi" deci probabil primul curs complet de sociologie al Profesorului D. Gusti, care a fost numit profesor in 1910. Sfarsitul stu-

diului (pg. 148), situeaza si mai strans pe autor in scoala Profesorului D. Gusti: Ca sistem de sociologie. trebue se introducem in locul monismului marxist si al monismului neokantian, un alt fel de monism bazat pe activitate, pe vointa, un monism voluntarist, catre care tinde sociologia contemporana".

Andrei se gaseste in cartea Sociologia Romaneascei" de Traian Herseni, publicat5. de Institutul de $tiinte Sociale al Romaniei. Mei amintim numai cateva din legaturile Profesorului Petre An-

drei cu Profesorul D. Gusti si prin d-sa cu intreaga $coala. dela Bucuresti. Inr5.urirea Profesorului D. Gusti asupra lui Pe-

tre Andrei se \raciest% cum e si firesc, mai ales in opera de tinerete a acestuia. In Studii Sociologice si Etice: Din lucrArile Seminarului de Sociologie si Etica al Facultatii de Litere si Filosofie din Iasi Director: Dimitrie Gusti, Vol. I si II", aparute la Iasi in 1915, contributia cea mai insemnata este a lui Petra Andrelu, cum semna
pe vremea aceea, Si anume studiul: Mecanicism si teleologism in sociologia contemporanei: I. Mecanicism si teleologism in sociologia lui H. Spencer 5i G. Tarde; II. Sociologia inarxista si sociologia neokantiana". In ,.Concluzia" acestui studiu, parte critics si construotivA, dupa largile expuneri si in-

Tot in Studiile" amintite, gasim o schita a lucrarii de doctorat asupra valoarei, dupa cum ne informeaza intro notes chiar Petre Andrei, intitulata Despre procesul de cunoastere si recunoasfere al valorilor" (pg. 151-166), in care inraurirea Profesorului Gusti apare clara, si in ce priveste etica. Idealul, valoarea absolutes pentru judecatile de valoare" scrie P. Andrei consta in totalitatea valorilor. Totalitatea valorilor realizate si a celor in proces de realizare constitue ceea ce se chiarna cultures. Atunci idealul cultural, care e alcatuit dintr'un ideal politic, etic, economic, juridic etc, e o valoare absolutes. Cine poate crea insA valori culturale? alorile culturale sunt opera ace-

luia ce lucreazA in mod constant, determinat de motive constiente, cu raspundere, intr'un cuvAnt valorile culturale sunt opera personaliteitir.

563

Inraurirea Profesorului D. Gusti se resimte si in opera de mai tarziu a lui Petre Andrei. Teza sa de doctorat Filosolia valorii" este o aplicare foarte interesanta a sistemului de sociologie al Profesorului D. Gusti la problema valorilor. Petre Andrei ajunge la o seama de concluzii noi, care 11 situ-

,,...cea dintaiu problems, care ni se impune este
cercetarea factorilor fundamentali pi necesari, care explical alcatuirea societatii, precum si a conditiilor in care apare societatea. Noi admitem aceasta deosebire, intre factori si conditiuni..." care ,,ni se pare reala gi importanta" pentru a da ca exemple mediul geografic", corespunzator cadrului cosmic din sistemul Prof. Gusti, comunitatea de sange, care fixeaza anumite caractere biologice-tipice" (cadrul biologic), identitatea sufleteasca" (cadrul psihic) pi continuitatea si traditia" (deci cadrul istoric). Daca institutiile psihologice 5i cele economice au un rol constitutiv pentru societate, dreptul $i autoritatea politica au un rol normativ, regulativ.

eaza cu drept cuvant intre oamenii nostri de
stiinta, dar inrudirea cu maestrul sau ramane gi faptul nu poate decat sa-i cinsteasca pe amandoi.
In .,Problema Fericirii Fundamentul sau eticasociologic" (Iasi, 1921), care este lucrarea principals de etica a lui Petre Andrei, acesta confirms sistemul de etica al Profesorului Gusts si ajunge la concluzia foarte inruditil ca scopul moral, idealul etic e umanitatea, careia i se subordoneaza toate scopurile individuale §i sociale". Care e mijlocul eel mai potrivit pentru ajungerea acestui stop? Este personalitatea, e acel sentiment de unitate a fortele psihice gi constiinta de subordonare a scopurilor particulare fats de cele generale" (pg. 136). Ideea atat de fecunda, a Profesorului D. Gusti, de a deosebi neted activitatea socials de conditiile ei, se pastreaza $i in opera sociologica a Profesorului P. Andrei pans la sfarsit. Criticand conceptia cosmogeografica" din sociologia conternporana, P. Andrei scrie in Probleme de Sociologic"

Dar una fara alta nu pot exista, toate sunt deci egal de necesare $i nu se pot reduce una la alta.
Ele alcatuesc structura socials si numai prin echilibrul for se poate conserve si poate functiona o societate" (pg. 524). Istoria vietii sociale ne arata un paralelism necontestat intre diferitele forme de institutii, tipurile generale de societati si mentalitatea omului,

ceea ce dovedeste ca intre aceste trei momente
exista o interactiune puternica" (pg. 580). Istoricii sociologiei romanesti vor gasi in studiul

(1927, pg. 41-42): Nu insistam asupra acestor teorii, dar trebue sa accentuam faptul ca ele mu studiaza vieata socials in ea insasi, ci mai mult conditionarea exterioara sau, cum spune d-1 D. Gusti, cadrul in care se desvolta dansa. E drept
ca

operei lui Petre Andrei multe izvoare gustiene,
care dovedesc trainicia sistemului de origine si pu-

societatea nu este ceva fara legatura cu vieata

cosmic& universals, ca fenomenele istorico-sociale

se resimt de influenta acesteia, dar nu trebue sa se faca din simple analogii caractere constitutive ale societatii. Energia psihico-socials e deosebita de cea fizica 5i nu formeazi legile acesteia, caci data in fizica si mecanica se constata constanta
energiei, in domeniul social avem a face cu o crestere de energie, supt diferite forme". Si aici ideea fostului sau profesor e frumos exprimata si fructificata in chip personal. Tratatul de Sociologie Genera lci" (Craiova 1936) pastreaza de asemenea deosebirea aceasta caracteristica sistemului Scolii Sociologice dela Bucuresti, precum si alte cateva din ideile de capataiu, cum este vointa socials, cadrele, manifestarife gi paralelismul sociologic. Si in privinta aceasta textele sunt cat se poate de limpezi.

Dacit analizam diferitele forme de societate" scrie P. Andrei (Soc. Gen pg. 382 si urm.)---

tinta lui de a genera noi sisteme de gandire, originale in mare masura, dupa puterea de gandire a celor inrauriti, totusi inrudite $i desvoltate organic. 0 teza de doctorat de pilda, dedicata studiului acestor filiatii ar fi foarte instructive si din multe puncte de vedere rodnica. Pentruc& un lucru este !impede: stiinta este opera de larga colaborare, incat mai totdeauna au mai mare merit cei care continua si adancesc pozitiile castigate, decat cei care de dragul unei originalitatt desarte, reiau de fiecare data munca dela inceput, fara sa tins seama de traditie si de foloasele contintutatii. A spori castigurile stiintei inseamna mai totdeauna a duce mai departe opera inaintasilor. Petre Andrei a continuat in multe privinte opera profesorului sau, D. Gusti, totu§i a izbutit s& inchege d opera stifintifica cmasiva si personall. Personalitatile puternice, in felul celei a lull Petre Andrei, nu primesc inrauririle pasiv, printr'un simplu proces de imitatie si repetire, ci in mod activ, intrebuintand cele imprumutate pentru noi creatii de valoare necontestata,

564

Petre Andrei a fost un mare dascal de sociolova ramane prin munca lui stiintifica in istoria gandirii romanesti. Cele cateva studii publicate in limba germana, care n'au fost lipsite de
gie 5i

merite reale si pentru stiinta universala. Pierderea sa inainto de vreme insearana prin urmare o pier-

dere si pentru poporul nostru, care nu poate sa
faca risipa cu vieata savantilor sai, pentruca nu are niciunul de prisos.
TRAIAN HERSENI

ecou in cercurile stiintifice mondiale, dovedesc ea, Baca ar fi apucat sa-si desavarseasca opera $i sa

o publice intro limba strains, ar fi putut castiga

PETRE *TEFANUCA
La doliul care invaluie sufletele dv. la amintirea personalitatii distinsului profesor Virgil Madgearu, amintire invocata cu atata caldura 5i duiosie de catre eminentul meu coleg Dimitrie Gusti,

cele mai interesante lucrari cu privire la vista
romanesc din Basarabia, intitulata: Cereetdri folklorice in valea Nistrului de Jos". Dupa ce se infiinteaza Lnstitutul Social Roman din Basarabia, Petre Stefanuca devine secretarul acestei iastitutii, animatorul si conducatorul de fapt al cercetarilor dela Copanca, etc., cercetari care s'au soldat cu doua-trei volume importante de studii asupra Basarabiei. L-am vazut ultima data, pe la inceputul lui Mai 1940. A venit is mine in uniforms de ofiter. Venea dela Constar-1,-1a si pleca la Chisinau, dupa ce-si facuse stagiul de concentrare. Cu ardoarea unui vrajit 111111 vorbea despre planurile lui, de a
poporului

sa-rni dati voie sa adaog Inca o nota de tristeta.

Este vorba de un modest, dar harnic profesor basarabean, Petre Stefanuca, care a cazut victims a regimului bolsevic in provincia romaneasca dintre Prut gi Nistru, si a carui clisparitie dramatics
imbolizeaza marea tragedie a Romiinilor basarabeni

din anul 1940-1941, intruchipeaza spiritul de rezistenta ,ci de darzenie a poporului romanesc din

aceasta provincie, atat de rau incercala de care
destinul istoric.

se cobori din nou in satele romanesti din Basarabia.

Mazil din com. Ialoveni, jud. Lapusna, Petre Stefanuca iii face studiile la Liceul Alecu Donici din Chisinau, dupa care trece la Universitatea din Bucuresti, uncle isi ia licenta in litere. Elev distins al d-lui profesor Gusti, Caracostea si Cartojan, dupa.' terminarea studiilor se reintoarce in Basarabia, unde, pe langa catedra de limba romans, pe care o ocupa la Tighina, Chisinau gi Cetatea Alba, Petre Stefanuca desfasoara o vie propaganda romaneasca, luand parte activa la diferite manifestari culturale. Pasiunea lui era insii cunoasterea vietii sufletesti a poporului romanesc din Basarabia, organizarea lui socials gi economica. Inca pe bancile unversitatii, Petre Steilnuca, iesit din mediul rural al Basarabiei gi trecut prin scoala romaneasca, poarta in sufletul sau mandria mazililor din Moldova Veche gi vraja
poeziei vietii romanesti, cu povestirile ei domoale, cu drama doinelor ei, ou credintele ei pline de su-

Dar ca un vifor de lama des15.ntuit in mijlocul unei veri senine, vine marea tragedie a neamului nostru. Forta brutal& a sovietelor calca intr'un rastimp de cateva ore inima Basarabiei, Chisinaul. Petre Stefanuca nu reuseste sa se evacueze si im-

partaseste soarta Romanilor ram* in ghiarele
bolsevicilor. Pentru a nu fi acuzat de sabotaj el este silit sa ramana profesor la o scoala din Chisinau.Bol-

sevicii incep sa se pregateasca pentru anul for
scolar, schimba alfabetul latin, schimonosesc limbs romaneasca, pe care o socotesc nu ea lmba roma-

mica, ci de origin slava. Profesorii de origine et-

nica basarabeand-, toil strainii strecurati in ininvatamantul nostru, tin meetinguri, la care blameaza cultura romaneasca, care i-a ocrotit, antra in calitate de inspectori scolari, pentru iniitierea in doctrina comunista, pentru distrugerea sullenlui romanesc, Se agita, in sedinte cu discutii in stil rusesc. Fostii prieteni ai lui $toftinuca., dela asa aisa Societate a Scriitorilor Basarabent" (de ce nu roman." din Basarabia7) se pun in serviciul cauzei comuniste, scrim ode la adresa lui Stalin, §i ne batjocoresc pe noi.

perstitii, cu filosofia ei sanatoasa In publicatiile noastre de specialitate incep sa apara: studii folkloristice cu semnatura lui Petre SteVasuca.. In arm! 1937, el publica, in Anuarul Arhivei de folklor a Academiei Romane", una din

565

Petre $tefanuca, in discutille pe care le avea,
nu-si ascunde parerea ca limba moldoveneasca este

aceeasi limba, ca a tuturor Romanilor, de origin Latina, si ca alfabetul rusesc n'are ce cauta in Basarabia.

Slabit, imbatranit, dupa chinurile indurate (povesteste martorul), in ternnitele din Chisinau, dar cu ochii scantietori de mazil, $tefanuca, care cunostea si limba rusa, refuza sa raspancla la intrebarile purse in limba rusa de catre judecatorii sovietici. SDI doar limba ruseasai, de ce nn raspunzi? ", it intreaba. procurorull. Da, dar d-strci

Nu s'a inceput nici anul scalar si Petre $tefanuca in luna Septemvnie este arestat far& nici um. motiv. Este cercetat timp de 7 luni, purtat din celula in celula, cu ,,vizite" nocturne a judecatorilor sovietici, este MINDS la cele mai mari torturi. Pentru ce? Nu se stie, dup& cum nu se stie de ce au Post omorati atitia Romani basarabeni, in frunte cu cei 18 deputati din Sfaitul 'Tara, u i dupa cum au
Post arestati gi deportati acei vreo 300.000 de tarani, aproape tote Romani, din Basarabia.

singuri afi creat o republics moldoveneascd, deci limba Statului este limba noastrci", raspunde $tefanuca. Intrebarile se pun prim. translator si Petre $tefanuca, cu darzenie raspunde Sn intrebarile judecatorilor, aparand drepturile Romanilor basarabeni, la cultura for national& A lost condamnat la
moarte.

Dupa 7 luni vine ziva judecatii. Un prieten al lui $tefanuca a fast citat ca mantor in aceasta inscenare lugubra de proces. rata ce povesteste el: Lui $tefanuca i se f31-muleaza capetele de acuzatie: 1) $tefanuca este agentul romanismului, 2) el este produs incorigibil al culturii fasiste, qi deci este periculos pentru societatea praletara, si 3) $tefanuca este antisemit (el n'a facut niciodata niciun fel de politica).

S'ar fi cerut guvernului rus camutarea pedepsei capitale in o pedeapsa mai usoara, dar nu se stie ce raspuns 1-a primit si data s'a primit. Petre $tefanuca a dispartit. De sigur, ca el a fast omorit. Nei Rom&nii $i in deosebi Romanii basarabeni, nu stim sa apreciem jerifele noastre nenumarate, sacrificiile marl pe care le-am facut.
Modestul profesor, iesit din sanul romanianil basarabene, a disparut ca un erou.
.5TEFAN CIOBANU
I

MEM0R
Subsemnata Nina 5tefcinucd, domiciliaki in Chi findu, strada Mihail Cogalniceanu Nr. 49, am

U

ASUPRA SITUATIEI SOTULUI MEU, FOST PROFESOR DE LIMBA ROMANA $1 DIRECTOR AL INSTITUTULUI
SOCIAL ROMAN DIN BASARABIA, REFERITOARE LA ACTIVITATEA SA SUB OCUPATIA COMUNISTA

onoarea a vci aduce la cunostinfd cd sold meu, Petre V. 5tehinucci, sosind in Chisinciu, pe data de 25 Iunie 1940, dupd o concentrare de aproape
un an de zile, ca sublocotenent de rezervci in Regi-

Cea mai mare parte din acest material se gcisea la sediul Institutului i necesita un timp mai indelungat pentru a fi strcins fi transportat. Deci, rein:dm:1nd, de nevoie, frebuia sd se supunii la anumite- obligajii. Hind un bun cunoscator al limbic moldovenesti, chiar din primele zile a

mental de Garda, pe atunci aflat la frontiers Bulgaria, a lost surprins de evenimentele dela 28 lunie 1940 si nu s'a putut refugia imediat, din urmcitoarele motive:

lost chemat la traducerea gramaticei moldovenesti, el care era specialist in acest domeniu a cerut insistent ptistrarea alfabetului latin i a limbei corecte romonesti. In aceasta chestiune a luptat cu o inversunare fi cu un curaj lard precedent, arcIttind cu argumente stiinfifice ,Si de folklor cif numal limba romdnii este limba adevtiratcl a locuitorilor din Basarabia. Viizcind ddrzenia cu care soful meu aptira integritatea limbii romanesti, i pentru a nu compro-

1. Bitiatul mai mare. in vcirslci pe atunci de 4 ant, suferind de hernie, nu putea suporta o cciliitorte in acele clipe de refugiu fi ctildurd, care suferea dela mud luni Fi acuma ajunsese in laza cea mai grea. 2, Soful meu Hind venit de abia 3 zile, n'a putut lua contact cu pdrinjii sal btitrdni, Ward din comuna Ialoveni, jud. Lcipusna, care ulterior au lost deportafi de aitre bolsevici in Siberia. 3. In alma de aceasta, mai poseda lucrtiri tiinfifice, privitoare la Basarabia, material ce era cules de ani de zile prin satele Basarabene.

mite scopul ascuns de a rusifica limba locuitorilor Basarabeni, autorittifile sovietice it aresteazd in ziva de 9 Octomvrie 1940, acurtindu-1 de romdnofilism si de imperialism, aducdndu-i ca acuzajie printre altele si articolele din revista

566

Viata Basarabier, prin care solid meu dovedea ca fi dincolo de Nistru pulseazii aceeasi vials
acolo locuesc romani fi ca Romania este indreptdfitii sd ocupe intreaga Transnistrie, panel la Bug. .,Sase luni de zile, a continuat instructia, cercetandu-se acuzatiile sofului meu fi abia in Aprilie 1941, procesul a lost desbatut in luta Tribunalului revolufionar exceptional, cloud saptiimcini de zile au durst desbaterile acestui proces sedinfele fiind secrete, sotul meu fiind capul procesulul. urmat de alit opt insi, tofi transnistrieni. Modul cum soful meu a cautat sei-fi apere cauza romaneascd, se poate vedea, interogand pe d-I Prolesor Stirbu, care a lost ca martor, precum fi servitorii Tribunalului de atunci, care se gasesc Fi asromaneascel, cd

rerea de grafiere la Moscova, ni s'a spus verbal ca i s'ar fi schimbat pedeapsa cu moarte in zece ani temnifa grea. De atunci am pierdut once
urrna a sofului meu. In, prima si ultima intrevedere ce am avut-o cu

soful meu. in zidurile inchisorii Centrale, n'a izbutit sa'-mi vorbeascii prea mult, deoarece am Post

pusi sub paza a patru soldafi, dar totusi, cu un curaj deosebit, mi-a spus: Sei fii cu fruntea sus,
ideile mele to le ctii care sunt! Totodatd sa transmitt prietenilor mei de munca, care m'au infeles. fi m'au aparat, punandu-si viafa for in pericol,
toate mulfumirile mele cele mai sincere de dragoste

tdzi in Chisindu.

Procesul s'a terminal prin condamnarea sotului meu la moarte, prin impuscare fi confiscarea intregului material stiintific, cdci, dips pdrerea lor,

profunda. In acesfe clipe grele pe care le-am trecut fi a cdror urmari le suport fi asteizi, am lost ajutata de d -1 Prof esor Stirbu fi Moropnu, atilt din punct de vedere moral, cat fi din punct de vedere material.

;i acesta era un duh contrarevolufionar. Dupes ce-

Nina P. $tef anucl

ACTIVITATEA STIINTIFICA A PROFESORULUI PETRE STEFANUCA
PANA LA 28 IUNIE 1940. (EXTRAS DIN RAPORTUL DIRECTORATULUI CULTURII NATIONALE DIN CHISINAU)

Inca inainte de a deveni profesor titular, a activat in echipele Fundartiei Regale si apoi in cadrul Institutului Social din Basarabia; in tirapul din urma a ocupat postul de eecretar general al Institutului de cercetari sociale, Regionala Chisinau,

3. Bibliotecile faranesti din Niscani. (Extras din Buletinul Institutului Social Roman din Basarabia". Volumul I, 1937, Tipografia Tiparul Moldovenesc", Chisinan, 1937). 4. Doud variante Basarabene la basmul Harap Alb" al dui Ion Creangei.

S'a dovedit a fi un foarte zelos si fecund cerce-

War al vietii satesti din Basarabia $i in special
in folclorul Basarabean. Daces n'ar fi venit nanorocirea dela 28 Iunie 1940, prolesorul Stefanuca ar fi ajuns un autentic reprezentant al acestui gen de cercetari, cu atilt mai valoros, cu cat provincia noastra a avut foarte putini cercetatori ai f olclorului Basarabeam.

(Extras din Buletinul Institutului Social Roman din Basarabia". Volumwl I, 1937. Tipografia Tipand Moldovenesc", Chisinau, 1937), 5. Literatura populard a satului lurceni. (Conferin(a tinuta in cadrul Institutului Social Roman din Basarabia, in ziva de 17 Ianuarie 1937. Extras din revista Viata Basarabiei". An. V. Nr. 1, 12, Tipanil Moldovenesc", Chisinan, 1937). 6. Cercetari folclorice in valea Nlstrului de jos. (Extras din Anuarul arhivei de folclor", a Academiei Romane. IV. M. C. Imprimeria Nationala", Bucuresti, 1937). 7. Amintiri din razboiul mondial. (Adunate dela soldatii moldoveni din comuna
Tipografia Tipand Moldovenese", Chisinau, 1938), 8, Limba romans in Republica Moldoveneascd. (Articolul publicat in revista Transnistria".
Cornova-Orhei.

Ca dovada a posibilitatilor sale de viitor, dam o lista a lucrarilor pe care le-a publicat papa la 28 Iunie 1940 $i a revistelor la care a colaboral:
1. Folclor din jud. Lapusna. (Extras din Anuarul arhivei de Folclor", II,
Bucuresti, 1933.

2. Confribufla la bibliografia studiilor fi culegerilor de folclor privitoare la Romanii din Basarabia fi popoarele conlocuitoare, publicata in ruseste.

(Extras din ,,Anuarul arhivei de folclor", III
Bucuresti, 1935).
14

Nr. 1. Anul II, Cluj).

567

ciologia Romaneascii, Vials Pasarabiei, Universul

(Extras din Buletinul Institutului de eercetari
Sociale al Romanies, Regionala Chisinau". Vol, H. 1938. Tipografia Tiparul Moldovenesc", Chisinau,
1939).

literar ;I allele. 9. Diverse recenzii im Buletinul Inslitutului de
cerceldri sociale al Romdniei, Regionala Chisinau". (Tomul II, 1938, Chisinau, 1939). 10. Povestitul la lurceni, jud. Lapusna. (Rezultatul unei anchete asupra basmului. Raport).

A colaborat la: Arhiva pentru 5tiinja ,si Reforma Socials, Sociologia Romcineasccl, Viola Basarabiei, Universul Literar Fi allele.

11. Datinele de Craciun fi Anul Nou pe valea Nistrulul de Jos.

WE
1941

R

N

E

R

SOMBART
mirea de Proletariatul modern",
ciusa. in 24 limbi.
pitalismus"

Cu moartea lui Werner Sombart la 18 Mai s'a incheiat un capitol din istoria stiintelor economice in Germania. Afirmatia nu este exagerata. Dintre reprezentantii epocei de prestigiu a eercetarilor economice si sociale, nu *titi dace a ramas un alt nume, in afarit de v, Gott! Ottilienfeld, in patria sa. Dam cateva insemnari asupra operei atat de bogate nu numai prin diversitatea problemelor tratate, dar si prin conceptia larga si proprie a celui care s'a socotit mai mult sociolog decat economist, intrucat Sombart, dela inceput si in toate lucrarile sale, nu a facut economie pure, in sensul obisnuit, ci sociologie economica. Si, din acest punct de vedere, el, alaturi de
Max Weber, tinerii revolutionari din Societatea politica socials, au depasit pe batrani, fundatorii nu-

a lost tra-

Dar opera de clpetenie este Der moderne Ka(in 1902, doul volume), de care once studiu privind evolulia vietii economice va trebui sa tie seams, El descrie cu maestrie inlaturarea meseriasilor liiberi din diferitele indeletniciri si coborirea for cu treapta de salariati, prin
dominarea exercitata de marile intreprinderi, Ala turi de Schmoller si Wagner, Sombart a devenit

mai cunoscut si poate mai mult cetif decat alti
germani cunoscuti in cercurile .specialiste din alte
tart.

Sombart, profesorul de stanga" dela Breslau pe larga care autoritatea superioara a pus ca suprarveghetor un profesor de dreapta (Julius Wolf),

mitei societati, ca si pe creatorii curentelor dominante in *Uinta economies germana, Pentru formatiunea sa spirituals, cateva date
biografice pot avea interes. S'a nascut la 1863 ddntr'o familie de burghezi. Tatal sou a fast industries si deputat, de on. gins hughenot. Studiile universitare le-a facut in Germania si Italia. A lost elevul lui Schmoller si
Wagner.

nu a putut trece la Universitatea din Berlin, ci a trebuit sa se intiltumeasca cu locul de profesor de
Economie politics la Academia Comerciala din Ca-

pitala Germaniei. Mai tarziu a lost chemat si la
Universitatea din Berlin. La Academia Comerciala, Sombart a ilustrat catedra de Stiinte economice in decurs de 36 ani, *i in ultimul timp ei aparea profesor de ,,dreapta" si cum singur marturisea a lost

Intaia lui indeletnicire a lost funcliunea de sindic", secretar al Camerei de Comert si Industrie din Brema. In aceasta calitate ca si alt economist dinaintea sa, Sismondi, a putut lua contact cu pulsul vietii economice intense. Nu s'a impacat cu ocupatiunea de aparator cum o numeste cu'dispret mai tarziu al Economiei politice a secre tarilor Camerelor de Comert" si a trecut profesor la Universitatea din Breslau. Prelegerile sale le-a tiparit sub titlul: Socialismus und soziale Bewegung", in 1896, lucrare care i-a adus o recunoastere larga in lumea culla. Lucrarea in editiile urmatoare largita sub denu-

flancat de un coleg de stanga", In timpul razboiului mondial, afirma'nd teza ea poporul german e un popor de eroi, iar cel englez un popor de negustori, scoate lucrarea: Handler un Helden". Dintre lucrarile sale, unele in stransa legatura cu opera Capitalismul modern", am putut aminti;

Krieg und Kapitalismus", Luxus und Kapitalismus", Die Juden und das Wirtschaftsleben", Der Bourgeois", Die Deutsche Volkswirtschcrft im 19 Jahrundert", este o minunata descriere cu multe a evolutiei economiei date, ondonate sistematic germane in decursul veacului trecut. Nu putem da insirarea tuturor lucrarilor lui Sombart.

568

Activitatea lui ystiintifics, dupa razboiul mondial, este tot atat de rodnica, Cu opera Das Wirtschaftsleben im Zeitalter des Hochkapitalismus", Sombart incheie cercetarea sa
despre capitalism.

Lucrarea de sinteza, care precizeaza conceptia generals, punctul de vedere metodologic a lui Sombart, este Die drei Nationalokonomien", care are drept incheiere impotriva dogmatismului si slavis-mului, adaptarea metodei hermeneutice, meto-

cupaXile permanenfe, care tormeaza punctele caracteristice in metoda de expunere a lui Sombart. In evolutia omenirii gasim stiluri de vieata economica. Fiecare slit corespunde unui sistem economic. De exemplu, sistemul capitalist are un stil de vieata proprie. De altminteriy notiunea de capitalism, in adeva-

rani ei inteles, are ca autor pe Sombart.
Dupa el, exist& o conceptie economics, o ordine economics, o tehnical economics, tustrele componente ale unei vieti economice date, Si evolutia vietii economice apare ca o inlantuire de sisteme economice. Dupa Sombart, se succed in evolutia societatii trei epoci economice: epoca magica, epoca religioasa si epoca economics.

del explicative mai putin pretentioasa, dar mai realists decat celelalte.
Deutscher Sozialismus"
(1938)

infatiseaza In-

cercarea intreprinsa.' de Sombart sal talma;ceasca

noua ordine din Germania prin ceea ce gaseste ca

este partea caracteristica a natiunii sale, calitatea sa de a se incadra (,,sich einordnen"). Lucralea nu a fost primital cu aprobari unanime de conducatorii actuali ai spiritualitatii germane, In ultimii ani, Sombart a trecut dela cercetarile economico-sociale la cele antropologice. A tinut o serie de comunicari la Academia de Stiinte Prusiana, Ultima opera tiparita Von Menschen", infra in acest cadru nou. Sombart in stiintele economice nu poate fi confundat cu scoala noua' economica. El priveste vieata economical cu totul opus lui Marx, ca un dome-

Ultima este corespunzatoare sistemului capitalist.

Astazi, ne gasim intro perioada de prefaceri:
factorul economic iii pierde locul dominant. Conceptia fundamentals a lui Sombart este culturala. Nu vieata economical fixeaza cadrul vietii de

stat, religia, arta, ci mai de graba manifestarile spirituale din cadrul vietii materiale. Ca metoda
Sombart se apropie de institutionalism. Intelegerea, ca metoda de cunoaStere, este la temelia a ceea ce el ,defineste die verstehende Nationalokonomie ",

niu de cultural. Star*: economics este o stiinfil culturalci". Omul este o !lintel care are spirit". Totusi este interesant de amintit ca, pe diferite GM, Schmoller, seful Scoalei amintite, ajunge la concluzia ca stiinta economics este mai ales sociologie economics ft Sombart a facut cum am indicat mai mult sociologie economics decat

care in niciun caz nu trebue sa se confun,de cu Ganzeitslehre" a lui Spann, reeditarea oonceptim
romantice a lui Adam Muller... Raportul dintre stiinta economics si sociologic it expune Sombart intr.° oonferinta (tinuta la Kiel): Nationaliikonomie and Soziologie". Sombart a fost un cercetator patrunzator al vietii sociale. A lasat o opera constructive, A exercitat o inraurire ci asupra catorva cercetari din literatura romaneasca de specialitate. Sombart a Most un profesor in adevaratul inte-

economie pdlitica, in intelesul clasic, traditional, al cuvantului. Din domeniul economiei teoretice, nu arvem dela el decat un studiu un articol -privitor la productivitate. De politica economics s'a desinteresat cu desavarsire. Despre economia politics, in sensul clasic (liberal) sau neoistoric, amintim exolamatia lui Werner Sombart, care exprimal scepticismul sail, la intrebarea puss mai de mult intro cantering anuala

les al cuvantului. Phila la varsta de 77 de and a tinut prelegeri, regulat, la Universitatea din Berlin.

a Societatii pentru Politica Socials: fine mai
crede azi in afarci de cercurile noasfre in Stiinta economics? ". A fost un adversar al materialismudeci e un antimarxism lui tot atat de declarat ca si al scoalei abstracte, socotind pe amandoua departate de realitate. Ideea sistemelor economice" in evolutia societatii, ceea ce este tipic din multimea fenomenelor variateca stil distinct de vieata, sunt preo-

sale

Sombart a fost un artist. Stilul operei si vietii amul atat de pretuit de cei care au avut

norocul sa fie in apropierea sa, nu pot fi date
uitarii.

Ar fi o mare binefacere ,daca discipolii lui ax tipari lucrarea Allgemeine Kulturlehre", care trateaza despre filosofia culturii, lucrare pe care dupa cate stim Sombart a lasat-o in manuscris.

ION RADUCANU

569

INSTITUTUL DE STIINTE SOCIALE
PROIECTUL DE PROGRAM DE ACTIVITATE AL SECTIUNILOR
SECTIUNEA DE GEOGRAFIE SOCIALA

")

1. Harta etnografica a tarii Executarea harlilor etnografice ale tarii pe provincii, incepand cu cele marginase, si anume: Bucovina, Basarabia, Dobrogea, Banatul, Crisana, Madupa aceea podisul Transilvaramuresul si niei. Aceste harti s'au si pus in lucru si vor fi pre-

sir de ani si necesita fixarea in prealabil a until chestionar complet pentru asigurarea unitatii de executie a lucrarii. Pentru atingerea acestui stop
este absolut necesar ca Directiunea Institutului de $tiinte Sociale al Romaniei sa nu piarda ocazia extrem de favorabila care se prezinta in momentul de fats de a lega aceasta opera de ridicarea hartii militare a tarii, pe care o executa Serviciul Geografic al Armatei in timpul de fata. Vrem sa spunem ca ar trebui gasita modalitatea unei colaborari prin care, paralel cu ridicarea hartii de catre corpul de ofiteri specialisti, sa se adune macar o parte din materialul necesar pentru viitorul Dictionar
Geografic,

zentate imediat dupa terminarea for. Hartile se
executa dupa ultima statistics etnografica oficiala in cele dotia laboratorii de Geografie ale Universitatii din Capita la.

2. Monografii de orase
Monografii geografice de orase (problema oraselor

tratata pe tale monografica).
Probleme de toponimie Studii preliminare in vederea pregatirii unui material serios documentar pentru romdnizarea topo nimiei in aceleasi provincii marginase. In vederea acestei lucrari a necesar sa se constitue o comisie
3,

SECTIUNEA DE BIOLOGIE SOCIALA $1 SANATATE
1. Antropologie

Monografii, in genul celor realizate pang acum de Institutul Social Roman (Dragus, Nereju, etc.). Biometria si determinarea grupthlui sanguin.
2. Problema locuintei a) Prelucrarea si publicarea materialului adunat de d-I Dr. Sabin Manuila asupra locuintelor in diversele tinuturi rominesti; b) Propuneri in vederea stabilirii tipurilor de locuinte corespunzatoare diverselor regiuni, in raport cu conditiunile locale si posibilitatile de realizare.

de specialisti in care sa intre: un geograf, un etnograf, un filolog, un istoric si un arheolog
4. Probleme de geopoliticil Probleme de Geopolitied privitoare la structura si pozitia geopolitica a Romaniei in complexul Statelor Europene, Deocamdata se vor aborda doua
probleme:

a) Problema hotarelor si anume: 1. Hotarul Nistrului si Ceremusului. 2. Hotarul Dunarii si al granitei conventionale dela Sud. 3. Hotarul apusean. b) Alogenii fats de autohtoni sub raportul lo calizarii in spatiul concret, al vechimii, al num5rului si at vitalitatii.
5. Noul Dictionar geografic al Romaniei Culegeri de material in vederea unui nou Dictionar geografic al Romciniet, care de altfel infra si in preocuparile Societatii Reg. Romane de Geografie. Aceasta adunare de material va dura un
de

Exemple: Monografiile publicate de Societatea
Natiunilor.

3. Epidemiologie

a) Proiect de harts epidemiologica a Romaniei cu patologia specials a fiecarei regiuni; b) Studiul endemicitatii particulare fiecarei regiuni: Paludism, Scarlatina, Tifus exantematic, Febra tifoida, Enterite si mortalitatea infantile 4. Boll sociale
Anchete: Sifilis, Tuberculoza, Alcoolism, Pelagra

in mediul rural, in mediul urban.

*) Proectele acestor programe de activitate au Post cetite, discutate si aprobate de adunarea generala a Institutului
tlinte Sociale, in 1940.

570

5. Folklor medical

SECTIUNEA CULTURAL]

Adunare de date si publicarea for sub forma de
monografii.

1. Problems culturil
Studierea factorilor culturali
§i

determinarea mij-

6. Alimentatia populatiei rurale
Largirea anchetelor publicate pan& acum dupa un plan uniform stabilit in prealabil si in acord cu metodele internationale acceptate de expertii
diferitelor taxi.

loacelor de creatie si de actiune culturala.
2. Casa romfineascii
Realizarea pi organizarea unei arhive arhitectusale care sa reprezinte prin fotografii ii prin indicatii de ordin tehnic exemplarele interesante ale casei tAranesti din cuprinsul tarii.

7. Ereditatea si fiesta socialii
SECTIUNEA DE ISTORIE SOCIALA.

3. Arhiva ornamenticei romanesti populate Sculptura in piatra, ceramics, broderie, costum etc. In fotografii artistice.
4. Punerea
pi

Pentru o deplina intelegere a societatii romanesti de astazi si a orientarilor ei viitoare -sectiunea de istorie socials propane studierea urmatoarelor probleme:

desvoltarea anumitor probleme de interes national

1. Factorii geografici ai istoriei Romani lor

In ce mod au putut determina sau inr5.uri acesti factori formatiunea $i desvoltarea societatii roma
nesti.

Influenta folklorului in literatura romaneasca. Problema creatiei spirituale. Rolul traditiei $i definirea ei in functie de realitati romanesti etc.

2. Factorii etnici in istoria Romani lor

Ne-am adresa pentru fiecare problema, personalitatilor competente, Studiile astfel obtitnute s'ar reuni intr'un volum.
5. Istoria si bibliografia invAtlimantului romfinesc

2, Factorii etnici care au intrat in alcatuirea po porului roman, in ce masura au contribuit acesti factori prin forme de organizare pi cultura deose bite la evolutia societatii romanesti.
3. Factorii politici, economici $i spirituali

Avem in sanul Sectiei un specialist, care poseda un vast material documentar privitor la studiul invatamantului. Colaborarea cu dansul poate deveni, is un moment dat, indispensabila. Analfabetismul,
cauzele combaterea.

Factorii politici, economici §i spirituali (generali gi locali) care au determinat transformari in struc-

tura si evolutia societatii romanesti.
4. Faze le istoriei Romani lor

6. Intreprinderi generale si particulare pentru rea-

lizarea a diferite bibliografii de interes cultural si national
Avem in sanul Sectiei noastre bibliografi de profesiune, care ormaresc de multa vreme realizarea a diferite Bibliografii: a) Bibliografia satului romanesc (sub tipar); b) Bibliografia publicatiilor straine despre Romania;

Examinarea amdnunfita a principalelor faze din evolufia societdfii romanesti.

5. Metoda de lucru
In afar& de cercetarea obisnuit& (cu mijloacele metodei istorice) se va avea in vedere cercetarea pe teren a ramasitelor vechilor stari sociale pastrate Inca in unele regiuni ale tarii, Acesta, presupune colaborarea cat mai stransa cu secfiunea statistics ii cu echipele monograf ice ale Institutului.

c) Organizarea Bibliografiei Nationale in legator& cu cerintele culturale ti cu propaganda Statului.

7. Provocarea de congrese periodice si europeanregionale a specialistilor in diferite domenil

571

8. Studiul relatiilor culturale ale neamului nostru cu restul Europei
Coordonarea $i perfectionarea studiilor de literature comparata prin difuziunea unor mai juste notiuni de metoda gi prin realizarea unei:
9. Bibliografii anuale a studiilor de literature com-

Cateva albume cuprinzand antologia muzicala a unui singur sat reprezentativ (d. e. Dragus, Gastestii din Ilfov), ar urma sa intregeasca albumele
regionale, adancindu-le intelesul, Toate albumele ar urma sa fie insotite de o bro-

pith cu ilustratii, transcrieri ale melodiilor, analize sumare ale stilului muzical local, lamuriri asupra riturilor insotite de muzica, asupra informatorilor, asupra metodei de lucru etc. 0 lucrare de intinderea si greutatea acesteia nu

parata roman- strains
10. Bibliografia somata a traducerilor din diferite limbi in romineste $i vice-versa

s'ar putea fireste realiza de azi pe maine, devreme ce fiecare album va fi rodul unei amanunsite cercetari a terenului 9i n'ar confine decat produsele cele mai tipice ale fiecarui tinut, cantate de cei mai buni executanli ai locului. fatal de ce am proiectat o infaptuire a planului de etape. Etapa intala ar consta in editarea a 16 albume,
anume:

Colaborare cu serviciile respective ale Academiei Romane,

11, Cultura populare

Intreprinderi de difuzare in paturile ada.nci ale
poporvlui.

12. Anuarul civilizatiei romane, in limbi stable
Arta Literature $tiinta Tehnica (in limba franceza). Acest anuar va fi conceput ca o usuma" a crealiunii nalionale, care sa cuprinda tot ce aceasta sectiune socoteste demn de a fi cunoscut dincolo de hotare. Munca de cercetare a muzicii noastre populare
ce o fac de vreo 15 ani, cu sprijinul Societatii Com-

Bucovina

1 album: jud, Campulung, impreuna cu sudul jud. Suceava, avand drept centru satul Fundul
Moldovei.

Basarabia I album: regiunea Lozova sau. Capriana.
Oltenia
1

pozitorilor Romani, a carei arhiva de tfolklor am infiinlat -o, are drept unul 9i poate cel mai insemnat din scopurile sale, intocmirea unei antologii generale a muzicii tciranilor romdni, pe discuri de
gramafon.

album: jud Gorj, avand drept centru satul
Muntenia

Rune.

3 albume: jud. Muscel, Ilfov, Ramnicul-Sarat.
Moldova

0 asemenea antologie ar insemna pentru muzica

o infaptuire tot atat de cuprinzatoare ca, pentru
limba, un atlas lingvistic. Forma ce va trebui sa o imbrace, dupa parerea mea, antologia planuita este aceea a unei serif de albume, cuprinzand un numar variabil de discuri (4-12). Fiecare album urmeaza sa fie inchinit unui ,teritoriu dialectal, variabil si el, dupa imprejurari:

2 albume:
Vrancei.

jud. Bacau si regiunea naturals a
Banat

2 albume: jud. Severin ei regiunea naturals a vaiei Almajului, avand drept centru satul Rudaria.
Ardeal

un judet, cand judetul poate fi privit ca o unitate, fie prin omogenitatea materialului muzical de pe intinderea lui (d, e. Gorj, Bihor), fie dimporiva prin diversitatea, de asemenea caracteristica, a acestui material (d. e. Severin, Tarnava Mare); o regiune naturals, cand este si un teritoriu dialectal muzical (d. e. Tara Oltului, Vrancea); un tinut ales dupa criterii ivite in timpul cercetarilor (d. e. miezul Basarabiei, judetele Campulung+Suceava).

6 albume: jud Fagaras, anume: regiunea naturals Tara Oltului, avand drept centru satul Dragus; Tarnava-Mare; Bihor; jud. Nasaud, avand drept centru satul $ant: regiunile naturale Tara Hafegului si Tara Oasului, avand drept centru satul Moiseni,

In ritmul actual al lucrarilor este cu putinta
editarea a cel putin dou'd §i a cel mult patru albume pe an.

Antologia planuita va purta numele: Antologia Sonora a muzicii populare romonefti.

572

SECTIUNEA DE LIMBA

A. Anchete

lui adunat, Astf el, inca de pe acum se poate prevedea publicarea unor studii de iono/ogie, ce vor aduce multe lucruri noun.
SECTIUNEA AGRARA $1 A COOPERATIEI

Se impune organizarea de anchete lingvistice, pentru moment in regiunile cele mai interesante
ale domeniului romanesc, si anume: pentru dome-

niul daco-roman, in nordul Ardealului si in Maramures; in unele parti ale Bucovinei $i ale Banatului; pentru domeniul sud-dunarean, in alte regiuni ale Peninsulei Balcanice ce urmeaza a fi
determinate la timpul cuvenit. In principiu, anchetele vor fi f acute cu ajutorul

Program de activitata
Cercetarea problemelor economice privitoare la
organizarea si rentabilitatea agriculturii.

Tema generalii
Adaptarea agriculturii romanesti la situatia treats de razboiu gf pregatirea in vederea revenirii la situatia normala.

unui chestionar sau unor chestionare lingvistice
dar intrebuintarea chestionarului va depinde de na-

tura rezultatelor ce urmeaza a fi obtinute. Pentru graiurile dela sudul Dunarii, se impune alcatuirea de anchete de un tip special. Pe langa monografii lingvistice inchinate unei singure localitAti, vom face, acolo unde lucrul va fi necesar, anchete de acelasi tip, dar extinse unei
regiuni mai mart.

Prime le probleme ce urmeaza a fi cercetate 1. Inzestrarea agriculturii cu inventarul viu
mort necesar. 2. Organizarea cooperative, 3. Raporturile dintre stat si agricultura, Observatiuni
§1

Anchetele vor purta atat asupra graiului diferitelor grupuri sociale, cat si asupra graiurilor generatiilor succesive din aceea5i localitate $i a deosebirilor dintre graiul barbatilor si femeilor. In rezumat, anchetele vor pume in lumina., in primul rand, elementele graiurilor respective ce pot fi explicate prin criteriul social.
Materialul

Agricultura $i cooperatia romaneasca au Inca multe probleme necercetate, Ele trebuesc seriate si fats de lipsa de mijloace in care ne aflam, sa lui'm in examinare 5i sa urmarim rezolvarea celor
mai insemnate.

Strangerea materialului si punerea lui in ordine implica existenta unui personal specializat. Acest personal, Inca redus, exists astazi si a fost format de not la Institutul de lingvisticei rointind. din Bucure#i. Pe Tanga materialul scris, ce va clasa si materialul de limb& inregistrat cu ajutorul fonografului, urmand ca el sal fie pus la indemana cercetatorilor, sub forma de discuri de gramof on.
Arhiva

1. Prima problem& este aceea a inzestrarii agriculturii cu inventarul necesar. Rechizitiile si timpurile exceptionale prin care trecem au inrautatit situatiunea. De aceea credem, ca Institutul de Stiinte Sociale va trebui sa intreprinda de indata o ancheta amanuntita pentru a stabili, in aceasta directiune, nevoile imediate ale agriculturii romanesti. Pentru acest scop, se vor cerceta pe judete, un numar cat mai Insemnat de gospodarii de diferite marimi si se va stabili:

In felul acesta, se va constitui, cu timpvl, o arhivii a graiurilor, formats din materiale de limbs si texte orale notate fonetic si din discuri, cuprinsand inregistrari felurite,

a) Intinderea totals a gospodariilor ci mai cu seams folosirea terenului arabil; b) Numarul $i felul vitelor de munca; c) Numarul $i felul masinilor 5i uneltelor; d) Numarul si felul vitelor de rents;
e) Cuantumuf datoriilor oontractate. Numai stabilindu-se situatia real& a inventarului agricol, vom putea examine cu toata seriozitatea, posibilitatile de inzestrare ale agriculturii 'aril, 2. In legatura cu problemale inventarului agricol,

B. Cercetari de birou

Aceste cercetari, in baza materialului adunat, se vor publica in modul ce se va stabili ulterior. Pe langa publicarea materialului adunat, se vor da la iveala si studii teoretice, in baza materialu-

credem ca Institutul de Stiinte Sociale va trebui sa examineze pulverizarea inaintatd a proprietdiii fdriinesti, precum 5i mijloacele de indreptare.

573

Nu putem anticipa asupra rezultatelor acestui
studiu. Ramane ca Institutul de Stiinte Sociale, cu autoritatea sa, sa desbata aceasta mare problema a agriculturii romanesti si sa infatiseze intr'un pro-

partitiunii a devenit pretutindeni o problema cu
pronuntat caracter politic.

Asa dar schimbul in interior si intre State va
fi conditionat de conceptele dominante ale organizarilor politice de make, Dar, on care ar fi statul de maine, un lucru pare definitiv lamurit: ideea socials a castigat teren asu pra ideei individuate, Economiile nationale sunt astazi toate incercuite de conceptia unei not or-

iect de lege, o noun conceptie asupra regimului
proprietatii rurale din Romania, 3. Problema organizarii cooperatiste, urmeaza a

fi studiata sub toate raporturile si in legatura cu
aceasta se va cerceta gi problema valorificcirii produselor agricole. 4, In masura in care vom dispune de mijloace ma-

dini in care repartitia bunurilor nu poate fi lasata in voia deplinei libertati de altadata, pentru
a da pe deoparte putinta unei existence asigurata maselor mari ale poporului, pe alts parte pentru a asigura fiecarei natiuni posibilitati de existenta. Liberalismul integral apune, Vieata politica si economics este incercuita de ideea socials, fare sa putem afirma ca aceasta idee galsit inchegarea ei definitive. In ipoteza unei uniuni a statelor europene, hazate pe o colaborare active pi permanents a tuturor popoarelor de pe continentul nostru, schimbul va fi determinat de rolul pe care-I va juca fiecare natiune in productia bunurilor, probabil fiecare tars va produce cu precadere aceea ce-i permit bogatiile solului si a subsolului, trecand toate problemele privitoare la schimb, credit si moneda de pe planul national pe planul continental. Diversitatea solutiunilor fiind foarte accentuate o cercetare stiintifica a problemelor devine atat de anevoipasa incat se pune in discutie chiar utilitatea ei. In adevar, chiar in cazul in care una din ipotezele mai sus anuntate s'ar neglija Inca contingentele in care acele realizari ar apare pot fi atat de variate incat rezultatele unor astfel de cercetari ar avea o valoare minimala. De aceea un program de cercetare a problemelor privitoare la corner!, credit §i moneda, trebue sa cuprinda toate ipotezele mai sus amintite, §i
anume:

teriale, va trebui ca in fiecare an sa se studieze
rentabilitatea agriculturii cu ajutorul contabilitAtilor agricole $i a bugetelor tAranesti, In acest domeniu, va trebui sa se stabileascA o stransa colaborare cu sectia de Economie Rurala din Institutul de Cercetari Agronomice al Romaniei si va trebui sa ajungem ca in fiecare an sa dispunem de o

dare de seams care sa cuprinda situatiunea din 1.500-2.000 exploatatii agricole. 0 deosebita
atentie trebue acordata problemelor familiei lardnaafi, deci agricultorului ca atare. In acest scop, sectia agrara va colabora cu sectia sociologica.

5. 0 ultima problema ce urmeaza a fi examinata, in acest prim ciclu de cercetari, va fi problema raporturilor dintre slat fi agriculturci.
SECTIUNEA DE COMERT, CREDIT, MONEDA

Comisiunea insarcinata cu stabilirea programului de cercetari privitor la comer', credit §i monedA, constata ca toate aceste probleme sunt in
functiune de sistemele economice care se vor cristaliza dup5, restabilirea ordinei in politica internationals. Comertul exterior chiar astazi este determinat de organizarea politic& si de structure economics a State lor care se gasesc in raporturi de schimb. Creditul este in functiune de nevoile economice si de mijloacele financiare disponibile bazate pe increderea intre debitori ci credtiori, iar moneda ca instrument de schimb, ca mijloc general de plata 1i ca unitate de masura a valorii bunurilor, a deve-

Cornerful Romdniei trebue studiat mai interiu din

nit un obiect de intelegere intre State, prin conventii de multe on cu caracter politic, Nici °data fenomenele economice nu au fost in mai stransa dependents de fenomenele politice ca astAzi, si rhea productia bunurilor va fi oonditionatA de noile asezari politice, in care se vor inchega sistemele economice, putem afirma ca si repartitiunea bunurilor se va face tot in cadrul noilor sisteme, cu atat mai mult cu cat problema re-

punct de vedere al realitiifilor actuate, in sensul de a se sti pe baza de cifre statistice, care sunt relatiile noastre economice cu strainatatea dela
razboiu incoace, care este evolutia comertului nostru in ultimul timp, care sunt cauzele ce au determinat schimburile de raporturi economice. °data* cu comertul nostru exterior este necesar sa se studieze Si evolufiile problemei lichidcirii conturilor dintre bilanfele de plcifi. Inlaturarea aurului din schimburile international?, creiarea fondurilor de regularizare a schimburilor $i compensatiile.

574

De asemenea se vor studia raporfurile noastre
de schimb cu tarile a caror moneda este sanatoasa,
precum gi schimburile cu prile a caror moneda

industrie de pace echivaleaza cu creiarea unor not
industrii.

nu este sanatoasa. Examinarea atenta a balantei de conturi ne va da putinta unei cunoasteri exacte a raporturilor noastre cu strainatatea. Cercetarile sectiunii economice vor fi de mare folos pentru problema comertului exterior, intrucat cunoscand precis care stmt industriile ce au o baza fireasca de desvoltare in Romania, vom sti pe ce

Creditele straine vor fi in functiune atat de fortele economice ale tarii cat si de nevoile ei de refacere.

Problema creditului pentru intensificarea pro-

ductiei se poate lua in cercetare de indata, pe
cand problema creditului necesar refacerii nu se poate pune in studiu decat dupes ce se vor cunoaste intinderea gi natura nevoilor de refacere. Rezumand programul de studii pentru sectiunea comertului, creditului gi monedei propunem
urmaloarele:
Schimburile

putem conta in aprovizionarea piefei interne §i care poate sa fie volumul comertului nostru exterior cu (drile industriale. De asemenea ridicarea randamentului in agriculture romaneasca ne va da o idee mai sigura asupra posibilitatilor noastre viitoare de export Boga subsolului romanesc ne vor da o indicatie despre cantitatile de petrol pe care mai pit tern conta la export intr'un viitor gi ce alte bogatii pot fi puse in valoare pentru a inlocui macar in parte bunurile care se epuizeaza. Desfiintarea regimurilor de contigentare va r+dice o problema foarte mare, in fata careia trebue sa fim dinainte pregatiti si anume aceea a pdstrdrit unitafii economice corespunzdtoare unitagt noastre politice. Astazi contingentarea joaca rolul

I. Cercetarea balantei de conturi a Romaniei, in legatura cu problema echilibrarii ei. Echilibrarea balantei in legatura cu restrictiunile monetare gi comerciale.
Solutii:

tarifelor vamale de alts data, dar main cand regimul contingentarii va fi inlocuit definitiv, trebue sa cunoastem precis bazele noilor tarife vamale. Moneda .astazi, este ocrotita prin controlul balantei de plati, prin supravegherea atenta a cursului, prin prohibitiuni in materie valutara, dar maine

cand toate aceste masuri se vor ridica, va trebui sa fim ce baza va mai avea moneda noastra nationals, pe care trebue sa o ferim de instabilitate. Prin urmare, este necesar sa studiem din limp problema noastra monetary in raport cu problema schimburilor si a indicelui general de preturi,
Creditul privat va depinde de sanatatea monedei nationale, de mijloacele economiei romanesti $i de nevoile ei.

A. Echilibrarea balantelor bilaterale de conturi prin dirijarea importului gi exportului gi amenajarea datoriilor. Mijloace intrebuintate in Romania: a) contigentare; b) viza de transfer; c) prime; d) acorduri; e) decontare in masura varsamintelor exportatorilor etc.; I) compensatii. B. Schimburi tripartite. II. Problema desvoltarii schimburilor. A. Imbunatatirea conditiunilor create de actualul regim al schimburilor.
B. Perspectivele viitoare ale schimburilor cu strainatatea:

a) in ipoteza libertatii monetare
spatiu economic.

gi

economice;

(Tarifele vamale, regimul conventiilor) ;

b) in ipoteza integrarii Romaniei intr'un mare
III. Schimbul de servicii. IV. Miscarea capitalurilor.
Realitatile economiei rominegti
1. Functionarea etalonului monetar in cadrul reglementarii comertului de devize si al acordurilor de plati. A. Obligatia cedarii devizelor La B. N. R. sau
Statului.

Indata dupes incetarea ostilitatilor se va pune cu staruinta problema intensificarii productiei
agricole, refacerea utilajului gi rationalizarea productiei. In industrie se va pune chestiunea readaptarii ei la nevoile pacii.

In agricultura vor trebui infiintate credite ipotecare, deoarece utiLajul agricol $i intensificarea productiei nu se poate face cu credite pe termen
scurt, Tot astf el $i industria va avea nevoie de credite masive pe termene fungi; transformarea ei in

B. Obligatia unei autorizatii pentru transfer.

575

C. Cursul oficial.

b) Credit pe termen scurt pentru valorificarea
imediata a produselor agricole.

1. superior valorii reale. 2. corespunzator valorii reale. 3. inferior valorii reale. a) dedublarea cursurilor;

Legaturile Creditului Agricol cu Institutul de Emisiune, Creditul Industrial in lumina nevoilor de desvoltare a industriei romanesti.
SECTIUNEA INDUSTRIALA PROGRAM MINIMAL:

b) bursa libel*
c) evolutia cursurilor in bursa libera, elementele determinate ale cursurilor cantitative: circulatia monetara, balanta de conturi, preturi paritati, psihologice: finante publice, acoperire, politica economica etc, etc. D. Libera negociere. E. Cursul liberei negocieri, Elementele determinante ale cursurilor de negocieri cantitative: circulatia monetara, balanta de conturi, psihologice: finante publice, acoperire, po Mica economics etc, etc. F. Compensatiile gi influenta for asupra curs, lui de schimb II, Reintoarcerea la etalonul-aur. A. Caracterul international al problemei. B. Problemele ridicate de inlaturarea reglemen-

Pentru comeri: I. Comerful interior: a) Desvollarea comertului interior dela 1920 pans astazi, cu privire specials la raporturile comerciale

dintre diferitele parti ale 'aril.
2. Comerful exterior: a) Structura exportului; b) Structura importului;
c) Debuseele.

Pentru credit:
Organizarea creditului in agricultura: a) Creditul pentru investiliuni;
b) c)

tarii comertului de devize si ale acordurilor de
plati.

III. Problemele ridicate de viitoarea formula a
etalonului monetar (hipoteze).

d)

exploatare; industrializare; comercializare;

Teorii recente gi probleme actuate in materie do
monedli §i credit
Moneda.

Pentru moneda:
a) Problema autonomiei monetare; b) Problema internationalismului monetar; c) Sistemul de circulatie fara utilizarea monedei.

Ciclurile economice. Cauzele monetare ale crizelor, Cauzele monetare ale variatiunii preturilor. Problema absorbirii surplusului de numerar de pe

plata, Colaborarea internationala a bancilor de
emisiune, Problema aurului. Moneda acoperita de aur; moneda acoperita prin munca.
Credit.

1. Programul general de activitate al Sectiunii Industriale, cuprinde aproape totalitatea problemelor apartinand sectorului industrial al economiei romanesti si este planuit a fi realizat intr'un limp mai indelungat, de cel mult cinci ani. Necesitatea unui astfel de plan general este invedierata.", deoareoe industria romaneasca desvoltanclu-se la adapostul concurentei externe intr'un regim intern de completa libertate, a mers de multe oH alaturi de interesele generale economice, so-

Expansiunea creditului. Problema crearii de numerar. Modalitati gi efecte asupra economiei. Teoria ocupatiunii complete a fortelor economice. (Vollbeschaftigtmg, Full-employment), Teoria germana: oll v. d. Nachmehr; Teoria engleza: J. M.
Keynes.

ciale, morale si nationale ale tarii si de multe on
impotriva acestora. Toate problemele industriale, dela cele mai mici pims la cele mai importante, vor trebui sa fie deci analizate gi solutionate de cele mai multe on prin-

Influenta politicii bancilor de emisiune asupra
evoIutiei ciclurilor economice.

Creditul agricol in Romania dupa terminarea
razboiului in legatura cu intensificarea productiei
cantitative
l

calitative.

a) Creditul ipotecar rului agricol;

pentru scopul inventa-

tr'o curagioasa iesire din fagasul de pans acum, in concordanta cu legile economice dar gi cu cele morale, sociale si nationale alle Romaniei de azi. Daca ne gandim numai cat de mult a evoluat po-

576

litica statului in materie industrials si totusi cat de mult am ramas in urma cu legislafia industriale, aplicand si astazi perimata lege de incurajare din 1912, ne dam seams inteadevar de necesitatea de a cerceta si solufiona is cadrul unui
plan general, totalitatea problemelor legate de industria romaneasca Programul a fost intocmit dupe sistemul de cercet'ari at scoalei sociologice rominesti a dlui Prof.

torii, pentru a ajunge astfel la incheieri care sa
poata fi insusite de Comitetul Institutului, 2. Timpurile de astazi sunt insa anormale Sf ele impun industriei romanesti not feluri legate de apararea national& $i prin aceasta cu uai caracter

de extrema urgent& In gall de acestea, o aerie intreaga de probleme de vital interes pentru cei
ce dedica industriei munca si capitalurile lor, asteanta de asemeni solufiuni urgente 5i eficace. De aci necesitatea de a intocmi in cadrul Secfiei industriale, in paralel cu primul ciclu de probleme si un program minimal de activitate imediatel pentru problemele industriale de actualitate,

D. Gusti, adica incepand cu cadrele" activitafii
industriale (condifii 5i potenfialitate), continuand on manilestiirile" activitafii industriale 1 cu tendiniele" activitafii industriale (politica industrials)

gi incheind cu etica" industrials, adica imbunafirea viefii sociale din sectorul industrial 5i anume:

realizabil in cursul acestui an printre care problemele mobilizarii economiei nafionale din timp de pace, stau in frunte Schimbarea brusca a sistemului economic al unei fari, putand da nastere la adanci turburari 5i chiar la un eventual e5ec, doctrina economiei de razboiu preconizeaza astazi ca metoda optima: a) o mobilizare economics $i in special industrials, care sa poata fi declansata alaturi de mobilizarea f orfelor armate, intelectuale, stiinfrifice, morale si psihologice ale nafiunii, Si b) o punere in funofiune, in anumite limite, a economiei de razboiu Inca din timp de pace, pentru preintampinarea factorilor negativi ce apasa greu asupra demarajului industrial, odata Cu inceperea operafiunilor militare.

in starea maselor muncitoare, in raspandirea culturi si in ridicarea potenfialului idealist al nafiunii.
1

I
1

In toate cercetarile, studiile 71 comunicarile ce vor fi prezentate la Secfiunea Industrials, nu vor trebui sa lipseasca preocuparile impuse de caracterul unui institut de stiinfe" sociale $i anume: a) problemele de stiinfa purl in legatura cu industria; b) problemele de cunoastere a realitafii romanesti ,cu corolarul apararea nafionala; c) in fine, cunoasterea si a situafiei industriilor farilor cu care Romania se gaseste in legatura, cu corolarul propaganda nafionala Pentru a activa in conformitatea prevederilor foarte importante ale articolului 4 din statute, strangerea si cercetarea unui material informativ, statistic 5i documentar, va face de asemeni obiectul preocuparilor Secfiunii Industriale. Se vor intocmi astfel: dosare documentare" pentru toate problemele ce intereseaza economia noastra industriale, intotdeauna in eel pufin cate clotra

PROGRAMUL GENERAL DE ACTIVITATE
I.

Cadre le activitafii industriale

(Condifii, potenfialitate)

exemplare, pentru asigurarea in orice caz, a materialului docunaLntar astfel strans. Data fiind forte numarului 5i puterea de convingere a cifrei statis-

tice, importanfa acestor dosare documentare este in totul invederata. Trecand acum dela activitatea interna a sectiunii, la rdlafiunile ei cu celelalte secfiuni ale Institutului, am prevazut 5i posibilitatea punerii in studiu a unor probleme economico-industriale fundamentale, precurm: raporturile &litre industrie ci celelalte ramuri comerciale: agriculrtura, comerf, final* private si publice; sau, limitele protectionismului industrial si agricultura etc., pentru a fi cercetate in colaborare cu celelalte secfiuni, din identice puncte de vedere, sau eventual contradic-

A. Cadre naturale: 1. Materiile prime necesare industriei (indigene sau straine, calitatea 5i cantitatea, rezerve). 2. Izvoarele de energie, 3. Utilajul industrial. 4. Personalul ocupat in industrie. 5. Capitalul necesar 5i finanfarea industriei. 6. Tehnioa, rafionalizarea, organizarea ci cercetarile stiintifice in interesul activitafii industriei. 7. Forme le de organizare a activitafii industriale (individuale, sociale, 000peratiste, satesti, °rasa:nesti, mici intreprinderi, marl intreprinderi, industrii cartelate). B. Cadre sociale: 1. Trecutul nostru industrial. Realizarea industrializarii prin diferite sisteme de intreprinderi, privite din pullet de vedere sociologic: sisteme do-

577

minante (fabrica mare), si dominate (mica indusErie, meserii, industrii rurale si casnice), locul industriei in activitatea economics a tarii: agricultura si industria; fundatorii industriilor noastre; pozitia industriei noastre in cadrul relatiunilor economice cu celelalte lari. Invataminte de tras pentru viitor. 2. Legile si tendintele ce conclitioneazi industria, in cadrul vietii economice proprii a Romaniei si in raport cu economia mondiall.
II. Man Ifestari

1. Reorganizarea interns a principalelor ramurt industriale pe baza principiului: interesul natiunii predominA interesele individualiste, far munca sub toate formele, decretata o datorie socials.
2. Coordonarea fu.nctunilor economice sip sociale

(Activitate industrials)
A, Manifesidri constitutive: 1. Evolutia activitAtii industriale (studii de sin-

ale industriei prin raport cu celelalte forte economice si sociale ale Statului: necesitatea caracterului unitar al productiei, din punct de vedere national; solidarizarea factorilor de productiune; reprezentarea industriei in organizatiunile profesionale si publice, ale economiei tarii. B. Integrarea problemelor industriale in totalul problemelor nalionale, sociale i morale, pentru a se ajunge la acel echilibru sociologic al economistului Pareto, prin coordonarea si armonizarea tuturor factorilor economici, demografici, psihologici st politici, rominesti. C, Cercetarea critics a dileritelor sisteme de eco-

teza in vederea invatamintelor trase dintr'o critica obiectivA).

2. Factorii economici care influenteazd desvoltarea industriei: a) pietele de aprovizionare cu materii prime, utilaj, energie, mama de lucru, capital, etc.; b) pietele de desfacere a produselot industriale; c) cicluri de afaceri industriale; d) stocajul industrial.

nomie industrials: economie libera, economie dirijata, economie normalizata, Sistemul optimum de economie industriala, pentru realizarea mobilizarii economiei nationale din timp de pace.
D. Organizarea stiintificci a economiei romcinesti,

3. Factorii sociali: selectiunea, orientarea si pre-

in vederea consolidarii structurii noastre industriale.

gatirea profesionala a mattei de lucru; asigurari
si asistenta; constructii, siguranta si igien1 in-

dustrials.
4.

Raporturile dintre industrie si celelalte ra-

muri de activitate economics: agriculture, comert, finante publice si private, cooperatie, etc. B. Manifestdri regulative: 1. Juridice: regimul juridic al proprietAtii industriale, private si publice (regim de monopol sau concurenta; natura drepturilor industriasilor si dreptului de interventie a Statului, etc.). 2. Politice: politica industrials de Stat (protectionism, incurajare, liberalism, interventionism de Stat), Observatiune. Chestiunile de sub punctele I, A

1. Protectionismul industrial: limitele unui protectionism educator" capabil sa consolideze industria romineascA, pentru a rezista oricaror concttrente externe ce ar apArea in viitor. Protectionism vamal; politica transporturilor. 2. Organizarea stiintificA a industriei rominesti: problemele stiinfifice, tehnice, profesionale, economice si sociale, ce se pun in legaturA cu buna indrumare a industriei; fabricarea in serie; organizarea comerciala a industriilor,

Punerea in acord a productiei industriale cu
necesitatile consumului intern; sindicate, carteluri si intelegeri industriale, Industrii de export. Preturi industriale, agricole si de export. 3. Localizarea industriei; orientarea industriei dupe sursa materiilor prime si energiei, mama de lucru, mijloacele de transport, interesele apArarii
nationale.

§i B §i II, A si B, se vor studia pe urmAtoarele
ramuri industriale: alimentarA, chimica, metalurgica, textile, lemnului, hartiei si artetor grafice, pielAriei, materialelor de constructie, sticlAriei, electrotehnica si ceramica.
(Politica industriale:

III. Tendinte tendintele de evolutie st mijloacele de realizare a industrializarii)

A. Industria fall de noua ordine constitutionals: organizarea functiunilor economice si sociale in cadrul noului Stat.

4. Pregaitirea profesionala a muncitorului industrial; organizarea invAtamantului industrial, in vederea formarii, selectionarii si specializarii ucenicilor si lucratorilor, impuse de mecanizarea si organizarea stiintificA a muncii industriale; modul de salarizare. 5. Nationalizarea industriei. 6. Finantarea industriei,

578

7. kegimul fiscal al industriei. 8. Organizarea trecerii industriei dela o produc-

4, Legislatia
razboiu.

i

regimul juridic al industriilor de

tie pentru pregatirea de razboiu la o productie pentru pace (ridicarea agriculturii $i a nivelului de viata al populatie; export industrial, etc.).
IV. Etica industriala

A. Ridicarea standardului de ',laid al populafiei rurale ¢i pe cale de consecinfci a puterii de cum pdrare pentru produsele industriale.
B. Imbuncitcifirea viefii sociale, a steirii materiale,

morale $i culturale, a maselor industriale. C. Ridicarea nivelului tehnic i potentialului in.
dustrial.

B. Planul economiei industriale de razboiu. 1. Evaluarea trebuintelor. 2. Stabilirea potentialului de razboiu, pi anume: a) elemente din activ: spatiu, populatie, materii prime, surse de energie, echipament industrial, mina de lucru, starea transporturilor, apararea pasiva, conditii favorabile de aprovizionare interns §i externs; b) elemente din pasiv: vulnerabilitatea anumitor centre industriale, blocus economic, ruinarea posibilitatitor de export, atingerea valorii monedei, orientarea unilaterala a industriei; c)
economiile de razboiu complimentare, repunerea in stare de functiune a uzinelor distruse, abandonarea sectoarelor industriale ireparabil compromise, (mine inundate, bombardate, incendiate, etc.), scAderea randamentului muncii $i productiei in timpul razboiului, evaluarea potentialului prin recen-

V. Documentare $i propaganda industriala
A. Dosare documentare, pentru toate problemele ce intereseaza economia noastra industriala $1 pentru problemele industriale ale tarilor cu care suntem in relatiuni economice. B. Propaganda necesara pentru a face cunoscuta in strainatate viata noastra industriala, in cadrul marei actiuni de propaganda romaneasca peste hotare, pentru sustinerea drepturilor qi intereselor fundameniale ale Romaniei
PROGRAMUL MINIMAL DE ACTIVITATE
IMEDIATA

saminte, directiunea economiei de razboiu $i altele,

3. Subordonarea productiei de razboiu, intereselor apararii nationale $i organizarea ei de catre un

stat major economic; repartitia manei de lucru industriale, a materiilor prime $i energiei; transporturile industriale, C. Problemele tehnice ale mobilizdrii industriale. I. Demarajul fabricatiunilor $i transformarea ra-

pida a productiei din limp de pace in productie
de razboiu. 2. Definirea §i clasarea uzinelor de razboiu $i a
speciali$tilor.

I. Cunoasterea realizarilor industriale ale Romaniei

in perioada 1920-1940 Realizarile iniciptuile in cadrul organic al uniteilii economice romcinesti de catre cele 11 ramuri industriale, in perioada 1920-1940 $i pe provincii istorice: Vechiul Regat, Transilvania, Banat, Bucovina $i Basarabia, cu corolarul apararea nationale,

3. Recrutarea, formarea qi repartitia manei de lucru pe fabrici A mobilizarea manei de lucru femenine.

II, Mobilizarea industrial*/ in cadrul mobilizdrii economiei nationale din timp de pace
A. Limitele i rafiunea autarhiei industriale i a intervenfionismului de Stat, pentru realizarea optima a mobilizdrii industriale, in vederea apararii
nationale.

4. Asigurarea stocurilor. 5. Sursele de energie qi transporturile industriale, D. Problemele economice ale mobilizdrii industriale. 1. Desvoltarea armonioasa, economice $i strate-

gics a industriei pe teritoriul national; discriminarea industriilor (fabricilor), ce vor lucre $i a
celor ce vor fi inchise. 2, Contracte de furnituri deferite industriilor din Limp de pace. 3. Mentinerea relatiilor comerciale exterioare in vederea asigurarii importului de materii prime $i a mijloacelor de plata. E, Controlul prefurilor industriale. 1. Rationalizarea qi stimularea productiei in vederea reducerii preturilor de cost.

1. Desvoltarea la maximum a productiei nationale.

2. Utilizarea produselor de substituire (erzaturi) $i a procedeelor de recuperare pi regenerare. 3. Constituirea stocurilor.

579

2. Cristalizarea preturilor la un anumit nivel.

3. Mentinerea indexului preturilor prin majorarea unora yi micsorarea altora. castiguri4. Dirijarea economiilor, salariilor
lor, spre plasamente matiunea curenta.
preturilor maximale.

deturnarea for dela constt-

2. Venituri din operatiunile cu caracter economic: Concesiuni etc. 3. Prada de razboiu. C. Imprumuturi.

a) externe:
1. numerar.

5, Impunerea speciala a profiturilor industriei de razboiu gi reducerea beneficiilor, prin fixarea F. Salariile industriale in timp de razboiu. 1. Stabilitatea salariilor drept corolar al stabilitatii preturilor. 2. Munca salariata sau rechizitionata.

2. in material. b) interne: 1. imprumuturi noi. 2. mobilizarea de resurse.
3. conversiuni.

4. imprumuturile (avansarile) bancilor de emisiune.

III. Dosare documentare

Intocmirea urgenta a dosarelor documentare, pentru problemele ce intereseaza industria, in vederea sustinerii drepturilor intereselor fundamentale ale Romaniei, prin propaganda si in fata forurilor internationale ce vor hotari noua orga. nizare politica $i economics europeana, odata cu lichidarea actualului conflict,
SECTIUNEA FINANTELOR PUBLICE

5. autofinantare din partea furnisorilor. D. Mijloace de trezorerie: Masuri economice cu repercusiuni asupra mijloacelor de finantare.
1. Circuitul economic. 2. Controlul preturilor. 3. Comprimarea consumatiei. II. Cheltuieli. a) Cheltuieli ordinare: 1. Politica de comprimare a cheltuielilor ordinare.

Sectia I
Finantele de razboiu

Finanjele de razboiu In: a) tarile beligerante; b) tarile neutre; c) in Romania. Cercetarea s'ar face, pentru fiecare Cara din categoriile
schema,

Evolutia cheltuielilor destinate inarmarilor; b) Cheltuieli extraordinare: I. Bugete extraordinare. 2. Credite extrabugetare pentru cheltuieli de
2.

razboiu;

c) Controlul cheltuielilor. Prin comparatia cheltuielilor necesitate ;I resurselor posibile, se pune eventuala problems a deli-

de sub a

si

b, dupe urmeorul plan-

ciente' bugetului, tradusa prin amanarea platilor pentru unii creditori ai Statului, in special furnisorii.

I. Resursele. a) venituri ordinare;

b) venituri extraordinare. A. Impozite si taxe. a) marirea cotelor existente; b) crearea de impozite noi 1. Impozite pe venit. 2, consumatie
3. 4. 5, 6.
SO

III. Finantele locale in timp de razboiu. IV. Concluziuni, 1. In ce masura in Statul respectiv tele de razboiu au corespuns necesitatilor.

finan-

2. Care este raportul intre produsul fiecareia
din metodele de finantare de mai sus. 3. Care este metoda de finantare cea mai propice in Jere respective, tinand seama de intrebarile:

circulatie capital.
avere diverse.

IA

patrimoniu.

9,

a) Care este legatura intre structura nationaleconomica respective gi mijloacele de finantare a
razboiului;

B. Venituri de altil naturd.
1. Venituri cu caracter monetar: Reevaluarea stocului aur; Moneda metalica; Excedentele din

b) Care este legatura intre politica national-economica si metodele de finantare.

primele economice.

580

SECTIA II

Drumurile, cAile de comunicatie pe spa, We
ferate etc., infatiseaza lucrarile publice tipice,

Lichidarea financiarii a riizboiului
1. Lichidarea financiarii a rfizboiului a) in State le care vor iegi invingatoare; b) in State le care vor iaoi invinse; c) in State le care siau pastrat neutralitaitea.
2. Finante le de riizboiu ale Romiiniei

care nu pot fi nici infiintate, nici desvoltate decat in stransa legatura cu teritoriile spatiului economic in care trAim.

Nimic de ceea ce se petrece mat important
aiurea, nu ramane fara repercusiuni gi asupra noastra, pe planul economic ca $i pe cel politic si cu atat mai vartos in sectorul lucrarilor publice. Feta de prodigioasele cal de comunicatie, reprezentate prin autostrade, canale gi legaturi intre fluviile Europei ce se gasesc in curs de infaptuire, putem noi oare sA ramanem indiferenti? In spatiile de interese continentale coexist& colectivitAti nationale in conditiuni economice foarte

Efortul financiar fAcut de Romania in vederea
preparArii apArArii nationale; cercetarea se va face sub triplul aspect:

a) cel at stiintei financiare pure; b) eel at marini potentialului national de aparare;

c) cel al propagandei nationale.
3. Planul de lucru minimal I. Finantele de rdzboiu ale State lor beligerante i neutre qi anume: State beligerante: Anglia, Franta, Germania, Italia, Belgia, Glenda si Norvegia. State neutre: Rusia, Statele Unite, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Turcia, Suedia 41 Grecia. II Finanlele de rdzboiu ale Romtiniei Cercetarea se face dupl planul schema de mai

desvoltate fats de altele in conditiuni mult mat
precare. Aceasta situatie pArea in trecut fireasca, cad interesele erau socotite complimentare. 0 asemenea coexistenta din cauza apropierii spatiale realizate de progresul tehnic, nu mai poate

ins& dura decat in raporturi de dependent& a unora fats de celelalte.
Pentru a -ui putea pAstra libertatea, natiunile trebuesc sa faca eforturi, sA se Vita in pas cu realizarile din jurul lor. Nu este ins& aceasta unicul motiv pentru care se cer eforturile incordate de realizare. Un Stat trebue sA aiba o armtiturci de iniciptuiri tehnice, pentru ca mecanismul public modern sA poata functiona multumitor. Dar inf Aptuirea unui program de lucrAri publice trebue sa mai raspunda si la anumite concep /ii sociale-economice.

sus (pct. 1, sectia I), pentru fiecare din categoriile de State de mai sus. In acest scop s'a distnbuit membrilor sectiunii insarcinarea de a cerceta finantele de razboiu in tat-He indicate mai sus. Program general de activitate

Drumurile, cAile ferate, caile de navigatie pe
mijloacele pentru raspandirea energiei sub diverse forme si alte asemenea infatuiri de folos obstesc, au avut si au un rol covarsitor asupra vietii Statelor ,Si desvoltarii for economice
apA, sursele
pi sociale.

Ideea executarii de lucrari de marl proportii nu este de data recentl, ea este chiar milenara. Maretia lucrarilor antichitAtii, care uimeste si inspira de multe on gi astazi Inca, este bass& umbrita ie mijloacele de infaptuire si de lipsa telurilor generoase.

0 mass de sclavi se sleia pentru a da monumente destinate 13a strAbata secole si milenii, fArA

Relatiile intre natiuni, pan& la secolul trecut, erau dominate de ideea distantei spatiale ce le separa. Treptat, gratie rapiditatii transporturilor
si

ca sa reverse $i asupra ei din binefacerile create.

mijloacelor de transmisiuni, distantele s'au scut--

tat asa ca astazi avem chiar impresia unei micsorari a intregei planete. De aci s'a nAscut o stransA interdependenta intre marile colectivitati natio-

In lipsa tehnicei care poate sA inmulteasca eforturile prin inlAturarea fortelor naturale, nu era alts unealta de muncA. decat ingramadirea a milioane de unitati umane. Dar odatA cu apusul
lumei antice a dispArut i acest mijloc. Progresul stiintei $i at tehnicei in epoca moderns, a eliberat masele de eforturile extenuante si au permis sA se execute noi si insemnate lucrAri
publice.

nate, in asa fel, incat nu mai este cu putinta sa
studiem problemele noastre nationale, ca si cum am fi izolati si cu desiivarsire liberi, in actiunea
s' initiativa noastrA.

581

Liberalismul secolului XIX-lea a indreptat executarea lucrarilor publice dupa comandamentele
economice,

Ideele sociale saint-simoatiene nu au putut flu-ti

lea drum intr'un secol atat de individualist, Astazi, imperativul lucrarilor publice nu-1 mat constitue considerentefe clasice economice. Conceptia solidarista a colectivitatii cere ca anumite lucrari sa fie intreprinse chiar (lea ele nu pot sa satisfaca cerinte de rentabilitate §i amortizarea capitalurilor angajate, daca alte comandamente le indica ca necesare. Dace nu se iau in seams rezultatele obtinute, intr'un spatiu mai intins, daca fiecare lucrare este socotita aparte, putine infaptuiri de interes public s'ar putea face. Conceptia de a compartimenta interesele nationale qi de a le trata deosebit pe fiecare, ar conduce aici la grave erori. Dace am vrea se construim drumuri, care sa, rentabilizeze capitalul investit, nu am isbutit niciodata.

unilateral, ci trebue sa cuprinda toate laturile activitatii nationale: economice, sociale §i in fine Statului nostru in Europa, Fara acest complex, nu se poate nutri speranta de a avea nicio administratiune bung, nicio repartitie rationale a bogatiilor, nici chiar o stare de culture satisfacatoare. Programul nostru de lucru urmare§te, aqa dar, se stabileasca cadrul general, in care trebue tratat un plan Ue infaptuiri publice §i apoi cadrul nostru
national.

In legatura cu celelalte sectiuni ale Institutului, vom studia care sunt lucrdrile ce se impun cu prio-

ritate in diverse regiuni ale Orli §i in ce fel ar
trebui realizate. Prin cunoa§terea mai adanca a caracterului structurii economice §i sociale a diverselor regiuni ale Tarii, gratie lucrarilor celorlalte sectiuni, vom

putea trage concluziuni §i da sugestiuni, asupra lucrarilor publice de infaptuit cu precadere: drumuri noi, distribuire de energie, irigatiuni, asanarie
indiguiri etc.

Dar deed nu aceasta este calea care trebue sa orienteze in planurile de lucrari publice, care trebue sä fie ea? Cad iara0, un plan de lucrari publice realizat lard cercetarea rezultatelor, poate constitui o sarcina grew de suportat pentru colectivitate. Aici intervine necesitatea cunoasterii realitcifilor Romcinesti.

Vom cerceta care este din punct de vedere social,

calea cea mai bung de urmat in absorbirea surplusului de brate disponibile azi in sectorul rural §i dupa examinarea parerilor sectiunii noastre in plenul adunarii membrilor Institutului, vom elute sa determinam care sunt lucrarile publice ce
Statul ar trebui sa execute pentru atingerea obiectivelor fixate,

Trebue intreprinse in primul rand acele lucrari, care pot sa aduca imediat o sporire a randamentului activitatii na /ionale.

Numai prin examinarea atenta a datelor nationale, se va putea stabili ordinea §i urgenta lucrarilor publice. La baza venitului national sta agriculture. Lucrarile publice ca: drumuri, canale, silozuri, etc., care ar spoil randamentul agricol, chiar numai cu cateva procente, ar reprezenta un ca§tig national
considerabil.

Industria ne asigura lush independenta economica §i drept corolar §i cea politica. In plus, ea aduce o mai repede sporire a venitului national. Dar sporirea activitatii industrials cere sursa de energie §i mijloace pentru a asigura materia prima. feta deci, alte categorii de lucrari publice. Intre care sa se feel alegerea? Dupa cum am spus, numai cercetarea datelor nationale ne va putea aduce indicatiuni §i concluziuni.

0 latura insemnata a activitatii acestei sectiuni va fi studierea repercusiunilor sociale a inzestrarii Tarii cu mijloace tehnice modeme, pentru utilajul national. Nu trebue uitat ca, adesea progresele tehnice au fost insolite de suferinte §i prea milt in trecut cei ce le-au indurat au fost abandonati de colectivitate. Aceste exemple pot folosi pentru ca din vreme sa prevedem modificarile sociale §i repercusiunile lor, urmatoare introducerii tehnice in regiuni unde astazi este Inca neaplicata, In fine, vom studia rolul executeirit de lucrari publice in timpul crizei economice §i efectele asupra repercusiunilor sociale a acestor crize.

Dar un asemenea efort implica pe langa rolul
organizatorilor ei contributia pretioasa a cercetarilor detaliilor constructive.

Dar aceasta cercetare nu trebue intreprinse

Plecarea pe drumul lucrarilor publice trebue sa eiba loc concomitent cu trezirea unui interes pentru cercetarea tiin 1 if icci respectivci. Multe din punctele planului national de lucrari publice pun probleme §tiintifice §i tehnice ce tre-

582

buesc rezolvate in report cu situatia si particularitatile locale. Solutiile tehnice nu pot fi luate dupa §abloane, fara neajunsuri serioase. Fireste, in cadrul Institutului de $tiinte Sociale, nu se va putea pune problema intreprinderii acestui studiu special. Institutul insa poate contribui la crearea ambiantei favorabile, spre a se pasi la crearea mijloacelor de studii: Institute, Laboratoare, personal etc. Realizarea unui plan de lucrari publice impune o conceptie clara de organizare la scars mare si eforturi tenace. Fara un mecanism constient si lard intrefinerea fortei combative de a merge spre telul propus, o natiune nu poate gasi dinamismul marilor acte
creatoare.

rata transportului etc. Asemenea gatuiri sunt:
pe linia Brasov-Predeal, Balota-Turnu Severin, Fetesti-Cerna Voda, Ghimes-Mihaileni etc.

Insuficienta legaturilor intre Vechiul Regat si Ardeal. In aceasta privinta se va obtine oarecare ameliorare prin lucrArile in curs si anume: linia
Bumbesti-Livezeni si Brasov.

dublarea liniei Campine-

Lipsa unor linii ceea ce face ca legaturile intre

anumite localitati si fie foarte grele sau foarte
lungi.

Lipsa unor linii care ar putea favoriza transitul prin tars noastra. Toate cele de mai sus constitue si obiective de realizat intr'un program de lucrari publice. Feta de aceste cerinte ce a facut C. F. R.? Este interesant de relevat ca. in Romania, mica retea

de cale ferata s'a realizat in decurs de 50 ani
(1869-1919), cu o medie anuala de 72,102 km (in total 3.638 km), pe cand dupa razboiu, dela 19191936, s'au contruit abia 317 km, adica 18,6 km
anual,

Nicaieri nu socotim mai nimerit de a se intreprinde inchegarea diferitelor vederi, intr'un corp de doctrina unitara, ca in sanul acestui Institut. De aceea Sectia de Lucrari Publice, va colabora activ spre realizarea acestui scop. In rezumat, dar vom urmari fixarea punctelor
de baza pentru elaborarea in sectorul lucrarilor pu-

blice, a unui plan bazat pe constantele activitalii
noastre nalionale.

Dela 1937, C. F. R. a intrat din nou intr'un ritm viu de lucrari in acesti ultimi 3 ani, realizandu-se 352 km, adica 117,3 km pe an. Simultan cu constructia de unit noi, C. F. R. trebue sa procedeze si la electrificarea unora din ele pentru a le marl capacitatea de transport.

Pentru o prima orientate vom trece mai departe

Dintre toate, prioritatea o are linia CampineBrasov.

in revista principalele sectoare in care trebuesc
intreprinse lucrari publice, aratand pe scurt situatia de astazi. Aceste sectoare stint: I. Cal Ferate.
II. Drumuri.

Lucrarile ce incumba C. F. R.-ului pentru a
pune capat lipsurilor mai sus aratate, sunt considerabile. Fireste ca ele necesita o esalonare in timp, tinand seams de diferitele categorii de interese.

III. Cai de comunicatie pe apa, IV. Iesire la Mare. V. Irigatii si imbunatatiri agricole.
VI. Silozuri.

II. Drumuri

VII. Amenajarea regiunii inundabile a Dunarii. VIII. Surse de energie. IX. Inzestrari edilitare de interes general. X Urbanism-Sistematizare.

Problema drumurilor prezinta un interes considerabil si de aceea vom da o mai mare extensiune acestui capitol. Intreaga retea rutiera a tarii cuprinde:
Drumuri nationale judetene comunale
11

I. Cal ferate
Sunt multiple lipsurile $i defectele retelei C. F. R. Le vom trece repede in revista: Gatuirile uhei portiuni de linii datorite unor cauze constructive (rampe curbe, poduri slabe, necentralizate etc.), care diminueaza capacitatea de transport, scade siguranta, sporesc costul si du19

11

13.850 km. 31.590 62.920

Total

...

108.360

Din reteaua de drumuri nationale: 1.600 km sunt cu imbracaminte moderns, pavaje permanente si semipermanente, 10.353 km sunt simplu

impietruite, in stare buns. Restul de 1.427 km,
sunt in stare mediocra si rea.

583

Dintre drumurile judetene numai 23.840 km sunt impietruite, iar dintre cele comunale numai
17.920 km.

circa 110 km sosele 4 construit pang la 1 Ianuane 1940, circa 200 km drumuri noi.

Din lungimea totals de poduri de pe drumurile nationale de 92.500 m, sunt in stare bung' abia
72.500 m.

Care sunt realizarile in materie de drumuri din
1919-1939?

Se disting 2 perioaide: 1. Parra in 1930, 2. Dupa 1930.

Ritmul de lucru al acestor 800-900 km a fost destul de lent $i foarte costisitor. De aceea in 1938 s'a trecut la o alts conceptie in materia modernizarii si anume a bituminizarilox care constitue un tratament mai usor realizat prin protejarea macadamului cu bitumin si al carui cost este de circa 600.000 lei/km, fats de circa
3,000.000 lei sistemul precedent.

I. In prima perioadd. Drumurile nu au fost pe primul plan de preocupare al guvernelor, Sfortarile erau indreptate in alte directii privind refacerea tarii, S'a continuat cu intretinerea
drumurilor impietruite dupa vechiul sistem (sistemul primitiv al aproviziongrilor de pietris si piatra' spartg pentru astuparea gropilor). Fondurile alocate anual din bugetul Statului pentru intretinerea drumurilor nationale nu intreceau 80 milioane lei si erau cu totul insuficiente, Prestatia in naturg era un mijloc pentru asigurarea starii de viabilitate a drumurilor de interes local (comunale ii jedetene). II. Perioada 2-a (1930-1939), este definitig de intrarea in vigoare a nouei legi a drumurilor.

Dar in dell de chestiunea modemizarii drumurilor mai este necesar a se stabili un program general al &allor de comunicatie. Dar problema drumurilor nu se limiteazg la noi numai la modernizarea cailor existence. Este nevoie a se crea multiple noi artere si in special artere care sa aiba functiunea de compliment al retelei cailor ferate, In fine mai trebue privity si problema arterelor de legatura intre regiuni, adicg a autostradelor, care ping acum la noi, abia a fost anuntata, dar nici de cum studiatg.
III. Cal de comunicatie pe apa

Dintre raurile susceptibile navigatiei, numai cateva fac parte din sistemul actual navigant,
amenajate pentru a deservi interesele economice nationale sau regionale.

In acest interval s'a executat un program important de reconstructia podurilor distruse de razboiu $i de noi poduri, In aceasta perioada s'au inceput a se -execute primele lucrari de modemizare a soselelor. In acest scop se face apel la firme strgine Ii pe baza unui imprumut extern se incheie cbntractul rutier din 1931 cu Societatea Suedezg de Drumuri, in valoare de circa 3 miliarde lei si se definitiveazg
drumul national
Nr,
1,

Atentia Statului a fost insa in deosebi Indreptata in spre navigatia maritima. Un nou port comercial Tasaul Portul Regele Carol II este
in constructie.

Bucuresti-Brasov-Cluj-

Oradea, care face parte din drumul international
Londra-Constantinopol.

Pe baza contractului rutier din 1931 s'au exitcutat pang in 1938 757 km. Aceste pavaje au costat circa 2.600.000.000 lei inclusiv lucrarile accesorii aferente. Dar lucrarile de definitivari incepute prin contractul din 1931, nu se puteau limita numai la ceea ce s'a facut. Pentru extinderea programului $i la alte artere erau necesare fonduri noi si importante.

Portul Constanta a beneficiat si el in ultimul timp de unele noi inzestrari. Dintre porturile fluviale, o atentie marcatg s'a dat Giurgiului, destinat sa deving un port principal pentru traficul spre Europa Centrala, In acest sector al editor de comunicatie pe apa, rolul viitorului este incontestabil foarte mare; treble creat un sistem de circulatie Interioara care ne-ar pune in legatura prin cai ieftine cu centrele economice ale Europei Centrale. Din acest sistem, un loc principal 1-ar ocupa canalul Bucuresti-Dunare.

IV. Iesirea la Mare grin gurile Dunarii
Putine probleme tehnice au avut ocaziunea de a se mentine permanent in actualitate, cum este aceasta, caci desvoltarea economics a Romaniei reclarna, Fara' reticente, asigurarea navigabilitatii
la gurile Dunarii,

In acest scop, prin legea din 1936, se creazg Fondul de modernizari", iar in 1937 se deschide
un credit de 1.617.000.000 lei pe 5 ani.

Din aceste fonduri s'au mai definitivat Inca

584

In ce constA problema? Dun Area ca si alte fluvii care debuseaza in maxi inchise, fares maree, aduce depozite considerabile de nisip 5i argild, care bareazit drumul navelor.

0 sporire a productiei agricole, atat prin cresterea productiei la hectar, cat Si printr'o modificare a laturii culturilor: prin irigatii s'ar fi favorizat culturile speciale mai remuneratorii detest
cerealele,

Fireste, curentii maritimi contribue activ la indcpartarea depozitelor. Tehnica trebue si ajute si ea, Modul obisnuit de ajutor este prin realizarea unui canal indiguit in continuarea cursului
de apa, Prin operatiuni de dragare depozitele sunt irudepartate si se mentine un canal navigabil.

Sistemul de irigatie ar fi servit si la transporturi pe apA realizandu-se astfel cal de legatura
lesnicioasA gi ieftine care in special pentru scar gerea produselor agricole spre porturile maritime, ar fi avut o deosebitA importanta. Se stie ca 5i astazi in anumite epoci ale anului,

Dintre cele trei gun ale Dunarii, Comisiunea
Europeana a Dunarii instituita prin tratatul dela Paris dela 1856, a decis a amenaja Sulina care necesita cheltuieli initiate mai reduse. Lucrarile au dat rezultatele asteptate pi neviObilitatea la gurile Dunari a fost mentinuta in
conditiuni multumitoare.

transporturile de cereale sunt in deficit WA de
nevoi.

Din nefericire, Delta creata de Bratul secundar
al Chiliei-Stari-Stambul inainteaza continuu, pu-

nand in primejdie iesirea prin bratul Sulinei, Curentii maritimi mai inainteaza activi la gura acestui brat si au diminuat rolul din cauza peva"-

zei ce o creaia Delta in inaintare. Aceste imprejurAri impuneau lucrari noi pe
bratul Sulinei.

In fine imbarcatiunile, care ar fi circulat pe canal, ar fi fost adevarate magazii de produse agricole de care ducem atat de mare lipsa. Din punct de vedere social sporirea productiei agricole ar fi contribuit in mare parte la ameliorarea standardului de vieata al populatiei rurale. Avantajul e de ordin strategic militar si multiple alte, mai secundare, ar fi intovarasit acest important sistem de irigatie interesand o suprafata de aproape 3 milioane ha. Irigatiile ar fi fost deservite atat cu apa raurilor care traverseaza regiunea, cat 5i cu apa din
DunAre.

De aci incepe problema acutA a navigabilitatii la gurile Dunarii. Solutiile tehnice propuse au fost multiple. Unele privesc amenajarea bratului Sf. Gheorghe, lucrare

ce s'ar ridica la circa 3-4 miliarde

lei, pentru

care s'au propus diferite variante. 0 alts serie de solutiuni privesc bratul Sulinei. Trecerea atributiilor Comisiei Europene a Dunarii in sarcina Statului Roman, impune pAsirea
la realizari efectivo
V. Irigatii

Prin derivarea Argesului in Dambovita, prin rectificarea Dambovitei 5i prin acumulari ce se vor crea in lacul Caldarusani, lucrAri in curs ale Uzinelor Comunale Bucuresti se vor deschide largi posibilitAti de irigatie in regiunea BucurestiDunare,
VI. Silozuri

Tendinta actives de industrializare de dupa raz-

boiu ne-a indepartat de inzestrarile tehnice menite sa aducA o imbunAta'tire a productiei agricole.

Printre acestea sunt $i irigatitle. Problema irigatilor pe scares mare a interesat foarte mult lumea tehnica dinainte de razboiu. Un vast proiect de irigare a campiei Munteniei cuprinsa intre Arges-Dunare si Siret, elaborat in 1913-1914, mai este si azi din cand in cand. citat, Care este rostul irigarilor si in ce consta proiectul tehnic? Asa cum era conceput urmarea mai multe obiective.

Problema silozurilor regionale este de o importanta deosebitA pentru economia agricola. In trecut noi am avut numai magaziile dela Braila, Constanta $i Galati, In 1938 a inceput un program intins pentru construirea a 78 silozuri, cu o capacitate de aproape jumatate milion tone. Dupes cum prea bine se stie silozurile nu au numai importantA ca locuri pentru depozitare, ci au
$i

alt rol esential, putand pune in miscare ue

sistem de credite dintre cele mai interesante. In sfarsit depozitarea in silozuri permite clasificarea cerealelor asa de mult cerutA pe pietele
strAine.

Staruinta

pi

competenta cu care P. C. A., urrnfi-

reste un program intens de lucrAri, atat in ce priveste caile de comunicatie pe apA, cat si silozurile, merits toata atentia lumii noastre tehnice.

585

VII. Amenajari in regiunea inundabila a Duniirii Lunca joasa a Dunarii intre Calafat si Dunare,

iu supralata de peste 1 milion ha, este supusa
munciatnior.

Aceasta regiune poate fi in parte amenajata spre a constitui o sursa bogata de peste, iar in
parte sa tie data cuiLuri: agricole. Pang la razboiu s'au executat unele lucrari de

indiguiri in aceasta lunca, iar dupg razboiu s'a
pus in cliscutie un program de mare amploare.

la mare tensiune, care vor fi adevarate cal internationale din care se va putea deriva liniile de transport de energie de interes local. Fireste ca nu poate fi incg vorba de a impanzi intreaga tarn cu retele electrice, dar sunt regiuni unde consumul a ajuns la cifre care ne obliga a privi problema la scars mare. Bucurestii vor avea in curand o centrals cu putere instalata de 80.000 kw., iar puterea totall instalata in toate uzinele sale va trece de
112.000 kw,

Un asemenea program nu pune in joc numai sume importante, dar creazg si diferite alte proEleme tehnice.

Un sistem de indiguire de prea mare amploare modifica regimul scurgerilor Dunarii, creind pericolul inundatiillor catastrofale, caci apele nu mai au posibilitatea revarsarilor inofensive. De aici imposibilitatea de a se trece la un program de indiguiri pentru suprafetele mai inari de 250.000 ha. Sistemul indiguirilor trebue apoi sa tins seama de sporul de. productie ce se obtine, asa ca lucra-

In regiunea petroliferg Ii industrials a Prahovei Dambovitei, uzinele electrice, ale principalelor societati,