You are on page 1of 215

Sisteme de ecuatii lineare

Page 1 of 3

Inainte: Transformari elementare Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Sisteme de ecuatii lineare Cuprins Index

Sisteme de ecuatii lineare
Sisteme de ecuatii liniare:

(1)

(2)

(3)

In general

Solutii ale sistemelor de ecuatii liniare:

(5)

Numerele

formeaza o solutie a sistemului pentru ca

(6)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Sisteme de ecuatii lineare

Page 2 of 3

pe de alta parte numerele satisfac toate ecuatiile sistemului

nu formeaza o solutie a sistemului pentru ca ele nu

(7) Se poate arata ca este unica solutie a acestui sistem.

Definitie 1.1 Un sistem de ecuatii liniare ce admite solutie unica se numeste sistem compatibil determinat. Observatie 1.1 Sistemul

(8)

este un exemplu de sistem compatibil determinat Sistemele pot avea mai multe solutii. De exemplu

(9)

admite solutiile a doua:

si

. Verificare pentru

(10)

pentru acest sistem o solutie generala e data de formula: unde numit parametru. Definitie 1.2 Un sistem de ecuatii liniare ce admite mai mult de o solutie(in care caz automat va dmite o infinitate de solutii) se numeste sistem compatibil nedeterminat. Observatie 1.2 Sistemul este orice numar real. In acest caz este

(11)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Sisteme de ecuatii lineare

Page 3 of 3

este un exemplu de sistem compatibil nedeterminat Se poate intampla ca anumite sisteme sa nu aiba nicio solutie. Sistemul

(12)

nu admite nicio solutie. Daca si prin urmare nu se poate ca a doua ecuatie

atunci prin inmultire cu 2 se obtine sa fie satisfacuta.

Definitie 1.3 Un sistem de ecuatii liniare ce admite nu admite nicio solutie se numeste sistem incompatibil. Cum se afla solutiile unui sistem? Metoda substitutiei(invatata in clasa a XI-a).

(13)

Se afla

in functie de

: de unde rezulta ca

din prima ecuatie si se substituie in a doua: ceea ce implica .

metoda substitutiei este utila in cazul sistemelor de dimensiune mica(putine ecuatii, putine necunoscute). Daca dimensiunea e mare atunci Metoda lui Gauss (sau metoda eliminarilor succesive) ce urmeaza a fi prezentata este mai utila. Deasemenea aceasta metoda se preteaza o executare secventiala pe computer.

Inainte: Transformari elementare Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Sisteme de ecuatii lineare Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Transformari elementare

Page 1 of 3

Inainte: Metoda lui Gauss Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Sisteme de ecuatii lineare Cuprins Index

Transformari elementare
1) Se inmulteste una din ecuatiile sistenului cu un numar. Exercitiu 1.1 (inmultim a doua ecuatie cu 2) Notam aceasta transformare simbolic cu

(14)

2) Se inverseaza doua ecuatii din sistem. Exercitiu 1.2 inversam ecuatiile 1 si 3 Notam aceasta transformare simbolic cu

3) Se inmulteste o ecuatie cu un numar real si se aduna la o alta ecuatie din sistem. Exercitiu 1.3 inmultim ec. 1 cu 2 si o scadem din 2-a Notam aceasta transformare simbolic cu

Aceste transformari pot fi utilizate pentru rearanjarea/modificarea ecuatiilor intr-o forma mai accesibila pentru rezolvarea sistemului. De pilda

(17)

Se considera sistemul

(18)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Transformari elementare

Page 2 of 3

Numarul

se numeste pivot. Prima transformare elementara este Sistemul devine

adica

(19)

Urmatoarea tranformare elementara vizeaza anularea tuturor termenilor de sub si deasupra pivotului, adica , prin urmare efectuam transformarea . Aceasta transformare poate fi efectuata algoritmic doarece stim ca 5 este exact . Sistemul devine:

(20)

Se trece acum la a doua ecuatie. Noul pivot devine elementul

. Se efectueaza primul pas in

combinatia de transformari elementare ce vizeaza anularea tuturor termenilor de sub si deasupra noului pivot, adica . Se imparte asadar prin pivot ecuatia a doua, si se obtine noua forma a sistemului:

(21)

La fel ca in cazul precedent pentru anularea termenului

se efectueaza transformarea

, adica se scade din ecuatia 1 ecuatia 2 inmultita cu coeficientul termenului ce urmeaza a fi anulat. Se obtine:

(22)

Acesta este si sfarsitul metodei deoarece s-a ajuns la ultima linie si s-au anulat toti termenii de deasupra pivotului de pe ultima linie.

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Transformari elementare

Page 3 of 3

Inainte: Metoda lui Gauss Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Sisteme de ecuatii lineare Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Metoda lui Gauss

Page 1 of 2

Inainte: Matrici Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Transformari elementare Cuprins Index

Metoda lui Gauss
Se considera sistemul:

(23)

Aplicam iar metoda eliminarilor succesive. primul pivot este

. Observati ca daca se .

inverseaza ecuatiile 1 si 2 se obtine noul pivot 1deci nu mai e necesara transformarea dar pentru moment sa aplicam metoda direct pe sistemul dat. Impartim deci ecuatia 1 prin pivot si se obtine:

(24)

Ca si in exemplul anterior efectuam acum transformari vizand anularea termenilor de sub si deasupra pivotului, adica termenii . Sunt necesare deci transformarile si care duc la

Metoda lui Gauss a fost deci aplicata cu succes primei linii. se trece la a doua. Noul pivot devine , coeficientul corespunzand termenului diagonal..

Transformarea corespunzatoare este

ce duce la

(26)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Metoda lui Gauss

Page 2 of 2

Se vizeaza acum anularea termenilor de sub si deasupra pivotului, adica termenii Sunt necesare deci transformarile trasformarilor se ajunge la: si

. . Dupa efectuarea

(27)

(28)

Metoda se opreste aici pentru ca ultima ecuatie nu aduce practic nicio informatie. Ea nu poate fi in niciun fel folosita pentru anularea coeficientilor de deasupra celui de-al treilea 0 din ecuatia a treia. Concluzia este ca

(29)

iar

poate fi orice numar real, cu alte cuvinte sistemul rezolvat este compatibil nedeterminat. De obtinem solutia .

pilda, dand valoarea

Inainte: Matrici Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Transformari elementare Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Matrici

Page 1 of 3

Inainte: Metoda lui Gauss pe Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Metoda lui Gauss Cuprins Index

Matrici
Matricile sunt utilizate pentru stocarea datelor. Scopul este de a usura manipularea acestor date. Sa consideram 3 companii Comp1, Comp2, Comp3 care comercializeaza 2 produse denumite prod1, prod2. Preturile cu care ele comercializeaza aceste produse pot fi stocate sub forma matriceala:

(30)

E suficient sa stocam matricea M

(31)

Asadar o matrice este un tablou de numere ordonate pe linii si coloane. In cazul de fata spunem ca M este pentru ca are 2 linii si 3 coloane. Forma generala a unei matrici (deci cum m linii, n coloane) este

Se considera sistemul

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Matrici

Page 2 of 3

Se noteaza

se numeste matricea asociata sistemului de mai sus iar sistemului. Exercitiu 1.4 Fie sistemul

se numeste matricea extinsa a

(33)

Atunci, cu notatiile din definitia precedenta avem ca

Exercitiu 1.5 Sistemul

(34)

nu este compatibil determinat pentru ca

(35)

Noi am demonstrat anterior(cu metoda lui Gauss) ca este compatibil nedeterminat. Sistemul

(36)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Matrici

Page 3 of 3

este compatibil determinat pentru ca

(37)

Inainte: Metoda lui Gauss pe Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Metoda lui Gauss Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Metoda lui Gauss pe matrici

Page 1 of 4

Inainte: Sisteme de inecuatii lineare Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Matrici Cuprins Index

Metoda lui Gauss pe matrici
Metoda lui Gauss poate fi aplicata direct pe matrici dupa cum urmeaza. Se considera matricea extinsa a sistemului

(38)

adica

(39)

In notatia simbolica inlocuim

ce denumeste ecuatia 1 din sistem cu .

ce denumeste linia 1 din

matricea extinsa. Se procedeaza la fel pentru pentru

(40)

Se incearca acum eliminarea termenilor de pe a doua coloana cu exceptia elementului diagonal. Noul pivot este . Avem

(42)

Mai departe, se aplica trasformarile elementare ce anuleaza termenii 4/3 si 5/3 de pe a doua coloanaa

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Metoda lui Gauss pe matrici

Page 2 of 4

adica

. Obtinem

Aceasta matrice extinsa corespunde sistemului

(44)

de unde rezulta

(45)

Se considera matricea extinsa a sistemului

(46)

adica

(47)

Primul pivot este 2. Se efectueaza transformarea

(48)

pentru anularea elementelor de pe prima coloana de sub 1 se efectueaza

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Metoda lui Gauss pe matrici

Page 3 of 4

(49)

noul pivot este 2. Deci trebuie efectuata transformarea

(50)

Pentru eliminarea termenilor de sub si deasupra lui 1 pe coloana 2 trebuiesc efectuate transformarile: , ce duca la

(51)

Noul pivot este elementul diagonal de pe linia 3, adica ceea ce ne da

. Impartim linia 3 prin acest pivot:

(52)

Mai departe se vor anula termenii 1.25 si 0.5 de pe coloana 3 prin efectuarea transformarilor . De aici rezulta ca

(53)

Aceasta este matricea extinsa a unui sistem care este echivalent cu cel de la care am plecat. Acest sistem este

(54)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Metoda lui Gauss pe matrici

Page 4 of 4

care are solutia

.

Inainte: Sisteme de inecuatii lineare Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Matrici Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Sisteme de inecuatii lineare

Page 1 of 3

Inainte: Seminar: Sisteme de ecuatii Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Metoda lui Gauss pe Cuprins Index

Sisteme de inecuatii lineare
La fel ca sistemele de ecuatii, doar ca in loc de semnul De exemplu avem fie fie .

(55)

Observatie 1.3 Observam ca putem presupune ca fie numai semnul

fie numai semnul

va

aparea. Intr-adevar, dandu-se sistemul;de inecuatii de mai sus putem inmulti ultima inecuatie cu si in urma schimbarii de semn in inegalitate se obtine

(56)

Daca dorim sa folosim semnul

putem inmulti primele doua inecuatii cu

si se obtine

(57)

Cu aceasta observatie putem presupune ca toate sistemele de inecuatii lineare sunt de tipul

Sistemele de inecuatii liniare pot fi trasformate in sisteme de ecuatii liniare prin folosirea unor

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Sisteme de inecuatii lineare

Page 2 of 3

necunoscute auxiliare sistemul de ecuatii liniare

ce satisfac(impreuna cu necunoscutele

(59)

Intr-adevar, daca sunt negative,

sunt solutii ale acestui sistem rezulta, deoarece

(60)

Sa se rezolve sistemul de inecuatii liniare

(61)

Se considera sistemul linar asociat

(62)

cu

.

Acest sistem se poate rezolva utilizand metoda lui Gauss asa cum a fost arata inainte in ( ). Se porneste cu matricea extinsa a acestui sistem:

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Sisteme de inecuatii lineare

Page 3 of 3

Se porneste cu matricea extinsa a acestui sistem:

(63)

Efectuand aceleasi transformari ca in ( ) se obtine

(64)

ceea ce conduce la

(65)

care e echivalent cu

(66)

deci

(67)

unde

.

Inainte: Seminar: Sisteme de ecuatii Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Metoda lui Gauss pe Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminar: Sisteme de ecuatii liniare

Page 1 of 6

Inainte: Spatii vectoriale Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Sisteme de inecuatii lineare Cuprins Index

Seminar: Sisteme de ecuatii liniare
Exercitiu 1.6 Sa se rezolve sistemul de ecuatii

(68)

cu metoda lui Gauss Se considera matricea extinsa a sistemului

(69)

Se efectueaza transformarea

adica

(70)

Se efectueaza transformarile

,

(71)

Impartim apoi

prin al doilea element de pe diagonala

(72)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminar: Sisteme de ecuatii liniare

Page 2 of 6

Apoi

,

,

(73)

Urmeaza

(74)

si apoi

ce conduce la

(75)

care e matricea extinsa a sistemului

(76)

In cazul in care, la un anumit pas elementul de pe diagonala prin care ar trebui sa impartim este 0, se inverseaza linia respectiva cu o linie de sub ea pentru ca noul element diagonal sa fie diferit de 0. Sa consideram sistemul cu matricea extinsa de mai jos

(77)

pasul 1 in metoda lui Gauss este deja efectuat, ne mutam la linia a doua. Acolo avem un element diagonal egal cu 0, deci vom inversa liniile 2 si 3. Matricea devine

(78)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminar: Sisteme de ecuatii liniare

Page 3 of 6

Calculul se face in continuare exact ca in exercitiul precedent. Metoda Gauss-Jordan In multe situatii metoda lui Gauss duce la operatii cu multe fractii. O alternativa este folosirea metodei Gauss-Jordan. Sa consideram matricea extinsa din exemplul anterior

(79)

Se alege un element nenul pe prima coloana, de pilda

. Acesta va fi numit pivot. se modifica dupa regula

Numerele din matrice care nu sunt pe aceeasi linie sau coloana cu

dreptunghiului adica pentru inlocuirea unui numar, de pilda cel de pe linia 2, coloana 2, adica -6 se identifica dreptunghiul cu varfuri diagonal opuse in si adica

(80)

si se pune in locul lui numarul obtinut din produsul numerelor de pe diagonala ce contine pivotul . Punem deci minus produsul numerelor de pe cealalta diagonala, adica pe pozitia 2,2 numarul 2. In acelasi mod punem pe pozitia 2,3 numarul .

pe pozitia 2,4 numarul

.

pe pozitia 3,2

.

pe pozitia 3,3

.

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminar: Sisteme de ecuatii liniare

Page 4 of 6

pe pozitia 2,4

. pe pozitia 3,4

.

Se inlocuieste apoi prima coloana cu exeptia pivotului cu 0. Matricea devine

(81)

Se alege acum ca pivot un element pe a doua coloana, (exceptand cel care e deasemenea pe prima linie), de pilda 2. Vor fi modificate cu regula dreptunghiului toate numerele din matrice cu exceptia celor de pe linia sau coloana pivotului. Avem in pozitia 1,1 -2 in pozitia 1,3 0 in pozitia 1,4 -6 in pozitia 3,1 0 in pozitia 3,3 -10 in pozitia 3,4 -10 Se inlocuieste tot ce e deasupra si sub pivot cu 0. Matricea devine

(82)

Se trece la coloana 3. Automat pivotul trebuie ales numarul de pe pozitia 3,3. Vor fi modificate cu regula dreptunghiului toate numerele din matrice cu exceptia celor de pe linia sau coloana pivotului. in pozitia 1,1 20 in pozitia 1,3 0 in pozitia 1,4 60 in pozitia 2,1 0 in pozitia 2,3 0 in pozitia 2,4 -40 Se inlocuieste coloana 3 cu exeptia pivotului cu 0. Matricea devine

(83)

Sistemul care are aceasta matrice extinsa este

(84)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminar: Sisteme de ecuatii liniare

Page 5 of 6

iar solutia este

.

Exercitiu 1.7 O firma a raportat in 2004 un profit de 1.5 milioane RON, in 2005 un profit de 1.9 milioane RON iar in 2006 un profit de 2.1 milioane RON. Asumand un model parabolic de crestere a profitului sa se estimeze profitul pe anul 2007. Consideram ca lui 2004 ii corespunde momentul initial 0, lui 2005 ii corespunde momentul 1, lui 2006 momentul 2 iar lui 2007 ii va corespunde momentul 3. Consideram functia care asociaza fiecarui moment profitul firmei la acel moment. Vom avea deci

(85)

Deoarece se considera ca profitul creste parabolic se incearca gasirea unei functii care sa satisfaca conditiile alte cuvinte

cu

(86)

Acest sistem se poate rezolva cu metoda lui Gauss si rezulta Urmeaza ca la momentul profitul este .

.

Algoritm (Metoda lui Gauss cum a fost descrisa aici): ----------------------for Daca for se inverseaza cu o linie cu si .

(87)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminar: Sisteme de ecuatii liniare

Page 6 of 6

end end -----------------------

Inainte: Spatii vectoriale Sus: Sisteme de ecuatii lineare Inapoi: Sisteme de inecuatii lineare Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Spatii vectoriale. Definitie si proprietati

Page 1 of 5

Inainte: Combinatie liniara. Sistem de Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Spatii vectoriale Cuprins Index

Spatii vectoriale. Definitie si proprietati
Exemplu 2.1 Sa consideram multimea numerelor reale relatii: 1. 2. 3. pentru . 4. pentru orice . , adica admite un element asa ca pentru oricare doua numere reale . Numerele reale satisfac urmatoarele

. .

pentru oricare trei numere reale

. Deci exista un astfel de numar ,0, asa ca

5.

, pentru orice

.

6.

, pentru orice

.

7.

, pentru orice

.

8.

, pentru orice

.

Spunem in acest caz ca multimea a numerelor reale formeaza cu operatia de adunare si inmultire cu numerele reale un spatiu vectorial. Exemplu 2.2 Sa consideram multimea cuplurilor de numere reale . Definim operatia de adunare a elementelor din fiind adunarea pe componente equation(x_1,y_1)+(x_2,y_2)=(x_1+x_2,y_1+y_2)de pilda pentru avem ca

ca

Observatie 2.1 Se observa ca suma a doua elemente produce un alt element ce este deasemenea in . Definim operatia de inmultire cu numere reale ca fiind inmultirea pe componente

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Spatii vectoriale. Definitie si proprietati

Page 2 of 5

equation&alpha#alpha;(x,y)=(&alpha#alpha;x,&alpha#alpha;y) de pilda pentru avem ca

Observatie 2.2 Se observa ca inmultirea unui element cu un numar real produce un alt element ce este deasemenea in .

Atunci cu aceste operatii

definite anterior elementele din

satisfac urmatoarele relatii:

1.

pentru oricare doua elemente cu regulile de adunare ( ) avem ca

. Explicatie: avem ca deoarece . aplicand

2.

pentru oricare trei elemente

. Avem ca

de unde rezulta ca equation(v+w)+z= ((x_1,y_1)+(x_2,y_2))+(x_3,y_3)=(x_1+x_2,y_1+y_2)+(x_3,y_3)=

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Spatii vectoriale. Definitie si proprietati

Page 3 of 5

Spunem in acest caz ca multimea

a cuplurilor de numere reale formeaza cu operatia de adunare

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Spatii vectoriale. Definitie si proprietati

Page 4 of 5

pe componente si inmultire cu numerele reale un spatiu vectorial. a lui Exemplu 2.3 Sa consideram submultimea . Avem ca definita prin dar

.

Atunci deasemenea multimea formeaza cu operatia de adunare pe componente si inmultire cu numerele reale un spatiu vectorial descrise in , . Pentru a arata aceasta trebuie sa aratam ca operatiile de adunare in V si inmultire cu numere real au proprietatea ca produc deasemenea elemente in V (vezi observatiile , ) si ca aceste operatii satisfac proprietatile 1-7 din [ ]. Intr-adevar, daca cu atunci , prin urmare suma este deasemenea in V.

Proprietatile 1-7 se arata la fel ca in [ ]. Verificam numai prima proprietate: pentru oricare doua elemente cu adunare ( ) avem ca . Explicatie: avem ca deoarece . aplicand regulile de

Trecem acum la definitia matematica a spatiilor vectoriale. Fie V o mutime nevida si un corp . De cele mai multe ori va fi fie corpul numerelor reale fie corpul numerelor complexe. Se da o lege de compozitie interna pe V adica o functie si o lege de compozitie externa adica o functie . daca

Definitie 2.1 V formeaza un spatiu vectorial(sau liniar) peste corpul 1. 2. 3. Exista un element notat 4. pentru orice exista pentru oricare doua elemente .

pentru oricare trei elemente asa ca asa ca pentru .

. .

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Spatii vectoriale. Definitie si proprietati

Page 5 of 5

5.

, pentru orice

.

6.

, pentru orice

.

7.

, pentru orice

.

8.

, pentru orice

. se numesc scalari.

Elementele lui V se numesc vectori, elementele lui

In mod similar cu exemplul [ ] in care a fost definit spatiul vectorial se definesc spatiile vectoriale ce sunt formate din toate n-uplele de numere reale: equation ^n = { (x_1,x_2,...,x_n)|x_1,x_2,...,x_n&isin#in; cu operatiile de adunare si scadere equation(x_1,x_2,...,x_n)+(y_1,y_2,...,y_n)=(x_!+y_1,x_2+y_2,...,x_n+y_n),&alpha#alpha; (x_1,x_2,...,x_n)=(&alpha#alpha;x_1,&alpha#alpha;x_2,...,&alpha#alpha;x_n) Exemplu 2.4 Aratati ca multimile equation V_1={ (x,-x)|x &isin#in; } formeaza spatii vectoriale peste , ]. }, V_2={ (x,0)|x &isin#in; }

cu operatiile de adunare si inmultire pe componente descrise in [

Aratati ca multimile equation V_3={ (x,2x-2)|x &isin#in; }, V_4={ (x+1,-x)|x &isin#in; } nu formeaza spatii vectoriale peste cu operatiile de adunare si inmultire pe componente descrise in [ , ]. Exemplu 2.5 Aratati ca multimile equation V_1={ (x,y,x+y)|x &isin#in; &isin#in; } formeaza spatii vectoriale peste ] cu . }, V_2={ (x,-y,x-2y)|x

cu operatiile de adunare si inmultire pe componente descrise in [

Inainte: Combinatie liniara. Sistem de Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Spatii vectoriale Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Combinatie liniara. Sistem de generatori

Page 1 of 2

Inainte: Sistem liniar independent Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Spatii vectoriale. Definitie si Cuprins Index

Combinatie liniara. Sistem de generatori
Definitie 2.2 Un vector asa ca este combinatie liniara a vectorilor daca exista

Exemplu 2.6 In spatiul vectorial si pentru ca

vectorul

este o combinatie liniara a vectorilor

In spatiul vectorial

vectorul

nu este o combinatie liniara a vectorilor

si

pentru ca daca ar fi atunci am avea

de unde egaland componentele de pe pozitia trei ar rezulta ca 3=0, absurd. Definitie 2.3 Vectorii vector formeaza un sistem de generatori pentru V daca orice .

este o combinatie liniara de vectori

Exemplu 2.7 In spatiul vectorial pentru ca pentru orice vector

vectorii

si avem ca

formeaza un sistem de generatori

adica

este o combinatie linara a vectorilor

si

.

In spatiul vectorial

vectorul

nu este o combinatie liniara a vectorilor

si

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Combinatie liniara. Sistem de generatori

Page 2 of 2

nu formeaza un sistem de generatori pentru V deoarece vectorul scris ca o combinatie liniara a vectorilor si

nu poate fi

(am arata acest lucru in [ ].

Inainte: Sistem liniar independent Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Spatii vectoriale. Definitie si Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Sistem liniar independent

Page 1 of 2

Inainte: Baza unui spatiu vectorial Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Combinatie liniara. Sistem de Cuprins Index

Sistem liniar independent
Definitie 2.4 Vectorii sunt liniar independenti daca relatia

implica Exemplu 2.8 In spatiul vectorial

.

vectorii

si

sunt linear independenti pentru ca daca

atunci

de unde rezulta ca

.

In spatiul vectorial ca

vectorii

nu sunt linear independenti pentru

Exemplu 2.9 Aratati ca doi vectori si numai daca

sunt linear independenti daca

(89)

Exemplu 2.10 Aratati ca n vectori nuciunul nu este o combinatie liniara a celorlalti.

sunt linear independenti daca si numai daca

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Sistem liniar independent

Page 2 of 2

Definitie 2.5 Opusul notiunii de indepenedenta lineara este notiunea de dependenta lineara: Vectorii sunt liniar dependenti daca exista nu toi nenuli astfel incat

Exemplu 2.11 Vectorii

sunt linear dependenti pentru ca In general daca este o combinatie liniara de

vectori

atunci sistemul

este liniar dependent.

Inainte: Baza unui spatiu vectorial Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Combinatie liniara. Sistem de Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Baza unui spatiu vectorial

Page 1 of 3

Inainte: Transformari liniare Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Sistem liniar independent Cuprins Index

Baza unui spatiu vectorial
Definitie 2.6 Vectorii formeaza o baza a spatiului vectorial daca ei sunt liniar independenti si formeaza un sistem de generatori pentru V. Exemplu 2.12 Vectorii formeaza o baza a spatiului vectorial pentru ca (a fost .

aratat inainte) ca ei sunt linear independenti si ca formeaza un sistem de generatori pentru Teorema 2.1 Daca vectorii atunci pentru orice vector exista scalari unici formeaza o baza a spatiului vectorial asa ca

Exemplu 2.13 Sa consideram spatiul vectorial n-dimensional baza canonica) este formata din vectorii unitari

. O baza a acestui spatiu(numita . Sa aranjam acesti vectori pe

coloane. Pentru orice vector

avem ca

(90)

Exemplu 2.14 Fie cu

o baza a spatiului vectorial este deasemenea o baza.

atunci

Cum se verifica linear-independenta unui sistem de vectori? Matricea vectorilor se obtine punand vectorii pe coloane, unul langa altul. Daca atunci matricea acestori doi vectori e data de

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Baza unui spatiu vectorial

Page 2 of 3

(91)

Daca de

atunci matricea acestor trei vectori e data

(92)

Daca

atunci matricea acestor trei vectori e data de

(93)

Teorema 2.2 Un sistem de vectori

formeaza un sistem liniar independent daca si

numai daca rangul matricei vectorilor este egal cu numarul vectorilor. Teorema 2.3 Un sistem de vectori determinatul matricei vectorilor Sa aratam ca daca diferit de 0. formeaza o baza in este diferit de 0. formeaza o baza atunci determinantul matricei vectorilor este daca si numai daca

Sa presupunem ca equationv_1= (

), v_2= (

), , v_n= (

)

Deoarece coeficienti unici

formeaza o baza rezulta ca dat fiind un vector asa ca

exista

sau, folosind scrierea

, avem ca

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Baza unui spatiu vectorial

Page 3 of 3

equationx_1 (

), +x_2 (

), + x_n (

)= (

)

Cu alte cuvinte, adunanda pe componente rezulta ca

equation(

)= (

)

prin urmare coeficientii

formeaza solutia unica a sistemului

.

Deci acest sistem e compatibil determinat si ca urmare matricea asociata lui(care este si matricea vectorilor ) are determinantul diferit de 0. Invers, daca aceasta matrice are determinantul diferit de 0 implica faptul ca sistemul are solutie unica prin urmare exista coeficienti unici asa ca egalitatea sa fie adevarata. De aici rezulta ca formeaza o baza.

Inainte: Transformari liniare Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Sistem liniar independent Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Transformari liniare

Page 1 of 5

Inainte: Vectori si valori proprii Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Baza unui spatiu vectorial Cuprins Index

Transformari liniare
este transformare liniara daca 1. pentru oricare doi vectori .

2.

pentru oricare doi vectori

.

Exercitiu 2.1 Fie

cu

Sa se arate ca Solutie: Fie Avem deci ca

este o transformare liniara. , atunci

Pe de alta parte si deci

care e egal cu

. Concluzia este ca

.

Aratam acum a doua proprietate: de unde rezulta ca

Pe de alta parte

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Transformari liniare

Page 2 of 5

de unde rezulta ca

. Propozitie 2.1 Daca T este transformare liniara atunci avem ca

Matricea asociata unei transformari liniare baza in V, baza in

intr-o pereche de baze. Fie

. Descompunem fiecare vector in baza dupa cum urmeaza

(94)

Matricea asociata lui

in bazele

,

este prin definitie

(95)

Formal, putem scrie egalitatile 187 in forma

Acum, daca un vector

se descompune pe baza atunci utilizand proprietatea ca

sub forma

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Transformari liniare

Page 3 of 5

si putem scrie aceasta egalitate formal dupa cum urmeaza

resulta atunci formula pentru coordonatele lui

in baza

:

Exercitiu 2.2 Se considera canonica a lui Avem ca .

. Sa se afle matricea lui

in baza

Matricea lui

in baza canonica este

Deoarece coordonatele vectorului pentru coordonatele vectorului

in baza canonica sunt in baza canonica este

resulta din

ca formula

Formula ne da intr-adevar coordonatele corecte deoarece

.

Exercitiu 2.3

. Calculati matricea lui

in baza canonica.

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Transformari liniare

Page 4 of 5

Matricea lui T se obtine punand vectorii coordonatelor pe coloane:

deci

Exercitiu 2.4 Sa se afle matricea lui .

in baza

Deci

Sa consideram vectorul sunt .

deci cocordonatele lui

in baza

Vrem sa aflam coorodnatele lui sunt

in aceeasi baza. Formula

ne da direct ca aceste coordonate

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Transformari liniare

Page 5 of 5

Sa facem o verificare. Utilizand formula de definitie a lui Deasemenea acea baza sunt .

avem ca

. in

si prin urmare intr-adevar coordonatele lui

Inainte: Vectori si valori proprii Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Baza unui spatiu vectorial Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Vectori si valori proprii

Page 1 of 6

Inainte: Vectori liberi Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Transformari liniare Cuprins Index

Vectori si valori proprii
Definitie 2.7 Fie o transformare liniara . Daca exista relatia

pentru un numar real sau complex lui iar

si un vector

spunem ca .

este o valoare proprie a lui

este un vector propriu al lui , iar

asociat valorii proprii

Exercitiu 2.5 Fie valoare proprie a lui

Atunci este un vector propriu al lui asociat lui

e pentru ca

iar

adica

.

Observatie 2.3 Observati ca in exemplul de mai sus propriu asociat lui real. . In general, orice este vector propriu asociat lui

este deasemenea vector . Aici este numar

bf Cum se afla valorile proprii ale unei transformari liniare date? Consideram matricea asociata lui intr-o baza oarecare a lui . Daca putem alege aceasta baza sa fie baza canonica deoarece in acest caz calculele ce urmeaza a fi efectuate sunt mai usor de facut. Sa notam coeficientii matricei A dupa cum urmeaza

Se formeaza urmatorul polinom numit polinomul caracteristic asociat lui caracteristic asociat lui T)

(sau polinomul

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Vectori si valori proprii

Page 2 of 6

Radacinile lui

(adica solutiile ecuatiei

) sunt exact valorile proprii ale lui .

. Se mai

spune si ca aceste radacini sunt valorile proprii ale matricii Exercitiu 2.6 Sa se afle polinomul caracteristic , Solutie: In baza canonica matricea asociata transformarii

si toate valorile proprii ale transformarii

este

prin urmare polinomul caracteristic al lui

este dat de formula

Pentru a afla valorile proprii consideram ecuatia

cu radacinile

. Deci valorile proprii sunt

.

Exercitiu 2.7 Sa se afle polinomul caracteristic ,

si toate valorile proprii ale transformarii

Solutie: Matricea lui transformarii este

in baza canonica a lui

este Solutie: In baza canonica matricea asociata

Polinomul caracteristic este prin urmare

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Vectori si valori proprii

Page 3 of 6

Rezulta ca valorile proprii sunt solutiile ecuatiei

deci ele sunt

numarata de doua ori si

.

bf Cum se afla vectorii proprii ale unei transformari liniare date? Mai intai se afla dupa metoda descrisa anterior valorile proprii dupa care pentru

fiecare valoare proprie in parte se calculeaza vectorii proprii corespunzatori. Sa ii calculam pentru prima valoare proprie , pentru celelealte se calculeaza la fel. Dupa definitia vectorii proprii corespunzatori valorii proprii trebuie sa satisfaca

Egalitatea de mai sus este de fapt un sistem liniar ce poate fi rezolvat pentru componentele vectorului pe care incercam sa-l calculam. Daca are matricea

intr-o anumita baza iar sub forma

are coordonatele

in acea baza sistemul

se scrie

adica

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Vectori si valori proprii

Page 4 of 6

(96)

Aceasta formula ne da indicatia cum sa calculam vectorii proprii asociati unei valori proprii : Se construieste sistemul ( ) si apoiu se rezolva acest sistem pentru in baza aleasa.

Exercitiu 2.8 S-a demonstrat inainte in sunt propriu asociat.

ca valorile proprii al transformarii , . Sa se afle pentru fiecare valoare proprie un vector

Solutie: Sa aflam un vector propriu pentru valoarea proprie transformarii este

. In baza canonica matricea asociata

Sistemul

devine

adica

de unde rezulta ca este formata din vectorii de forma

adica

. Putem spune ca multimea vectorilor proprii

care e echivalenta cu (97) Un vector propriu este de pilda . este de asemenea un vector propriu

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Vectori si valori proprii

Page 5 of 6

deoarece este in multimea

. .

Sa aflam un vector propriu pentru valoarea proprie Atunci cand sistemul devine

adica

de unde rezulta ca formata din vectorii de forma

adica

. Putem spune ca multimea vectorilor proprii este

care e echivalenta cu (98) Un vector propriu este de pilda deoarece este in multimea . . este de asemenea un vector propriu

, Exercitiu 2.9 S-a demonstrat inainte in ca valorile proprii al transformarii sunt . Sa se afle vectorii proprii asociati valorii proprii . Solutie: In baza canonica matricea asociata transformarii este

Sistemul

devine

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Vectori si valori proprii

Page 6 of 6

adica

ceea ce revine la

(99)

Incercam sa descriem mutimea tuturor solutiilor acestui sistem. Prima coordonata in timp ce urmatoarele doua coordonate satisfac ecuatia spune ca multimea vectorilor proprii este formata din vectorii de forma adica

poate fi orice, . Putem

Deoarece forma

multimea de mai sus poate fiscrisa sub

(100) Doi vectori proprii care geneareaza aceasta multime si sunt linear independenti(demonstrati!) sunt si .

Inainte: Vectori liberi Sus: Spatii vectoriale Inapoi: Transformari liniare Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Vectori liberi. Adunarea vectorilor. Inmultirea unui vector cu un scalar.

Page 1 of 3

Inainte: Vectori coliniari si coplanari. Sus: Vectori liberi Inapoi: Vectori liberi Cuprins Index

Vectori liberi. Adunarea vectorilor. Inmultirea unui vector cu un scalar.
Notam cu spatiul euclidian tridimensional ale carui proprietati au fost studiate la geometria .

elementara din liceu, iar cu V multimea vectorilor liberi asociati lui

Vectori liberi. Dupa cum se stie din geometria elementara, fiecarei perechi ordonate de puncte din vectorului legat atunci vectorul i se asociaza segmentul orientat este egala cu distanta se numeste vectorul legat nul. si se daca denumit vector legat. Marimea dintre punctele P si Q. Daca d(P,Q)=0, a

Definitie 3.1 Doi vectori legati numesc echipolenti si se scrie

sunt amandoi nuli sau sunt paraleli si au acelasi sens si aceeasi marime (fig. 43). Definitie 3.2 Multimea vectorilor legati care sunt echipolenti cu vectorul legat vectorul liber definit de . se numeste

Acest vector are prin definitie marimea, directia si sensul lui .

Definitie 3.3 Un vector liber de marime unitara se numeste versor

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Vectori liberi. Adunarea vectorilor. Inmultirea unui vector cu un scalar.

Page 2 of 3

Figura 1: Doi vectori paraleli. Vectorul liber definit de perechea de puncte (P,P) se noteaza cu observa ca vectorul are marimea nula si directia nedeterminata. Daca este vectorul liber definit de . si se numeste vectorul nul. Se

atunci vectorul liber definit de

se noteaza

si se

numeste vectorul opus lui

Operatiile cu vectori liberi se definesc prin operatii intre vectori legati corespunzatori rezultatul lor fiind insa independent de alegerea vectorilor legati. Tinand cont de aceasta se pot vizualiza si vectori liberi prin segmente orientate. Definitie 3.4 Suma a doi vectori liberi , se obtine dupa regula paralelogramului (fig.

2, prima imagine) sau a triunghiului(fig. 2, a doua imagine).

Figura: : Regula paralelogramului in prima imagine, regula triunghiului in a doua. Observatie 3.1 Daca un contur format din mai multi vectori se inchide atunci suma lor este nula. Proprietati 3.1 Fie vectori liberi oarecare. Atunci au loc urmatoarele proprietati:

(101)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Vectori liberi. Adunarea vectorilor. Inmultirea unui vector cu un scalar.

Page 3 of 3

Definitie 3.5 Prin inmultirea unui vector liber avand aceeasi directie ca si dupa cum sau . , marimea

cu un scalar

se obtine un vector sau contrar lui

si avand sensul lui

Proprietati 3.2 Inmultirea dintre un vector si un scalar are proprietatile urmatoare:

Proprietati 3.3 Adunarea vectorilor este distributiva fata de inmultirea cu un scalar: (102) Proprietatile de mai sus arata ca multimea vectorilor liberi V este un spatiu vectorial peste R.

Inainte: Vectori coliniari si coplanari. Sus: Vectori liberi Inapoi: Vectori liberi Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Vectori coliniari si coplanari. Proiectie ortogonala.

Page 1 of 4

Inainte: Produsul scalar a doi Sus: Vectori liberi Inapoi: Vectori liberi. Adunarea vectorilor. Cuprins Index

Vectori coliniari si coplanari. Proiectie ortogonala.
Definitie 3.6 Doi vectori se zic coliniari daca au aceeasi directie.

Teorema 3.1 Doi vectori sunt coliniari daca si numai daca sunt liniar dependenti. Demonstratie: Fie doi vectori coliniari si . Atunci ei au acelasi versor: (103) de unde

(104)

unde

. Reciproc, daca

si

sunt liniar dependenti atunci

(105)

$$ Observatie 3.2 Relatia de coliniaritate vectori este adica . Cand sunt opusi. Definitie 3.7 Trei vectori situati in acelasi plan sau paraleli cu acelasi plan se numesc vectori coplanari. ne arata ca si raportul marimilor celor doi vectorii au sensuri opuse iar ei

Definitie 3.8 Fie trei vectori coplanari

pe

care ii deplasam astfel incat sa aiba aceeasi origine. (fig. 3)Se duce prin si , extremitatea vectorului atunci . ,

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Vectori coliniari si coplanari. Proiectie ortogonala.

Page 2 of 4

deoarece

si

deci

Vectorii vectorului si .

si

se numesc componentele si . Astfel dupa directiile vectorilor

dupa directiile vectorilor

s-a descompus vectorul

Figura 2: Descompunerea unui vector dupa doua directii. Teorema 3.2 Descompunerea unui vector dupa directiile a doi vectori este unica. Demonstratie: Presupunem ca descompunerea nu ar fi unica, adica unde si sau atunci si

prin urmare

si

sunt coliniari, nu se poate, deci si .

sau

,

contrazice ipoteza. Deci $$

Teorema 3.3 Trei vectori sunt coplanari daca si numai daca sunt liniar dependenti. Demonstratie: Daca sunt liniar dependenti atunci

(106)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Vectori coliniari si coplanari. Proiectie ortogonala.

Page 3 of 4

si fie

, atunci

(107)

deci vectorul

este descompus dupa directiile

si

, deci cei trei vectori sunt coplanari.

Reciproc este evident. $$ Teorema 3.4 Spatiul vectorial real al vectorilor liberi din Demonstratie: exercitiu. $$ Observatie 3.3 Analog se poate descompune un vector dupa trei directii necoplanare, iar descompunerea este unica. Definitie 3.9 Expresia care da descompunerea unui vector dupa trei axe rectangulare se numeste expresia analitica a vectorului, adica , unde: , are dimensiunea 3.

este baza ortonormata.(vezi Algebra liniara).

Definitie 3.10 (Proiectia unui vector) Fie vectorul pe care il proiectam pe axa Proiectia lui (proiectia lui adica segmentul pe axa x). Notam cu (fig.4) o notam unghiul format

de directia vectorului cu directia axei(adica versorul atunci exista relatia (108)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Vectori coliniari si coplanari. Proiectie ortogonala.

Page 4 of 4

Figura 3: . Teorema 3.5 Proiectia sumei vectorilor dintr-un contur poligonal este egala cu suma proiectiilor vectoriale. Demonstratie: evidenta $$

Inainte: Produsul scalar a doi Sus: Vectori liberi Inapoi: Vectori liberi. Adunarea vectorilor. Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Produsul scalar a doi vectori

Page 1 of 2

Inainte: Produsul vectorial a doi Sus: Vectori liberi Inapoi: Vectori coliniari si coplanari. Cuprins Index

Produsul scalar a doi vectori
Notiunea de produs scalar se cunoaste de la algebra liniara. Fie , . Pentru notam cu spatiul vectorilor liberi si si

unghiul dintre vectorii

Teorema 3.6 Functia

definita prin

este un produs scalar pe Demonstratie: evidenta. $$

.

Observatie 3.4 Expresia analitica a produsului scalar a doi vectori este , deoarece

Unghiul a doi vectori nenuli este dat de

(109)

Prin urmare . Daca deoarece

ceea ce implica

sau

si au acelasi sens atunci produsul lor scalar este .

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Produsul scalar a doi vectori

Page 2 of 2

Propozitie 3.1 Produsul scalar a doi vectori este egal cu marimea unuia dintre ei inmultita cu proiectia celuilalt pe el. Demonstratie: Prin definitie dar deci .

$$ Propozitie 3.2 Produsul scalar este distributiv fata de adunarea vectorilor.

Inainte: Produsul vectorial a doi Sus: Vectori liberi Inapoi: Vectori coliniari si coplanari. Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Produsul vectorial a doi vectori. Produsul mixt a trei vectori.

Page 1 of 2

Inainte: Seminarul 1 Sus: Vectori liberi Inapoi: Produsul scalar a doi Cuprins Index

Produsul vectorial a doi vectori. Produsul mixt a trei vectori.
Definitie 3.11 Produsul vectorial al vectorilor liberi nenuli si neparaleli a carui directie este perpendiculara pe planul vectorilor corespunde miscarii burghiului drept daca se roteste spre cu burghiul si si este vectorul , al carui sens dintre cei doi si

vectori si a carui marime este egala cu aria paralelogramului construit pe cei doi vectori adica

Observatie 3.5 1) Daca cel putin unul dintre vectorii si este nul sau daca vectorii sunt paraleli, produsul vectorial este egal prin definitie cu 0. 2) Produsul vectorial a doi vectori este o aplicatie biliniara de la la . Acestui vector ii corespunde tripletul ordonat de numere numite coordonatele euclidiene ale vectorului . Vom scrie in raport cu baza .

Figura 4: . Definitie 3.12 Se numeste reper cartezian in originea reperului iar ale vectorului de pozitie multimea . Punctul se numeste

se numeste baza reperului. Coordonatele euclidiene se numesc coordonatele carteziene ale punctului M fata de

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Produsul vectorial a doi vectori. Produsul mixt a trei vectori.

Page 2 of 2

reperul ortonormat

unde

Bijectia dintre

si

determinata prin fixarea reperului cartezian se numeste .

sistem de coordonate cartezienesi se noteaza prin

Versorilor

le atasam axele de coordonate Ox, Oy, Oz care

au acelasi sens cu sensul pozitiv al acestor versori. Coordonatele carteziene ale punctului M reprezinta marimile algebrice ale proiectiilor ortogonale ale vectorului coordonate(fig. 6) Axele au ecuatiile: cele trei axe determina trei plane xOy, yOz, zOx numite plane de coordonate care au ecuatiile: xOy: z=0, yOz: x=0, zOx: y=0. Cele trei plane de coordonate impart spatiul in opt regiuni numite octante. pe cele trei axe de

Figura 5: .

Inainte: Seminarul 1 Sus: Vectori liberi Inapoi: Produsul scalar a doi Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 1

Page 1 of 12

Inainte: Dreapta in spatiu Sus: Vectori liberi Inapoi: Produsul vectorial a doi Cuprins Index

Seminarul 1
Adunarea, scaderea si inmultirea cu scalari a vectorilor. Exercitiu 3.1 Consideram vectorul . Sa se afle numarul aceeasi directie ca vectorul . si vectorul pentru ca suma celor doi vectori sa aiba

Demonstratie: Sa notam cu

suma celor doi vectori, deci

Daca

si

au acceasi directie inseamna ca unul e multiplu de celalalt, deci

pentru un numar real

. Prin egalarea componentelor deducem ca

De unde rezulta ca

. $$ si

Exercitiu 3.2 Asupra unui obiect actioneaza doua forte ca in figura 7, unde , , . Sa se gaseasca forta rezultanta.

Demonstratie: Forta rezultanta este suma celor doua forte. Avem

si Va rezulta ca

.

si

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 1

Page 2 of 12

.

Prin sumare se obtine apoi

.

Figura 6: . $$ Exercitiu 3.3 Sa se gaseasca un vector lungime ca vectorul Demonstratie: Daca si . sunt paraleli inseamna ca vectorul se poate obtine din care e paralel cu vectorul si are aceeasi

prin inmultire cu un scalar:

Lungimea lui

este . Urmeaza ca

si ea trebuie sa fie egala cu

si deci anume

. Deci

. Sunt deci doi vectori ce satisfac conditiile problemei

$$ Exercitiu 3.4 Sa se descompuna vectorul Demonstratie: pe directiile si .

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 1

Page 3 of 12

Trebuie sa gasim scalarii

si

asa ca .

Egaland componentele vectorilor gasim ca:

Deci

. Descompunerea este: .

Figura 7: . $$ Exercitiu 3.5 Cu ce forta trebuie sa actionam asupra unui obiect de masa 1000Kg pe directia (fig. 1) pentru ca sub actiunea acestei forte obiectul sa se deplaseze pe orizontala? Demonstratie: Forta trebuie sa aiba aceeasi directie ca pentru e data de unde este acceleratia

si prin urmare putem scrie un numar real formula este masa obiectului iar . Forta de greutate

gravitationala. Forta rezultanta este suma celor doua forte:

Pentru ca obiectul sa se miste pe orizontala trebuie ca

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 1

Page 4 of 12

forta rezultanta sa fie pe directia orizontala si deci a doua componenta a ei va trebui sa fie 0:

Figura 8: . si deci . In concluzie . $$ Produs Scalar

Exercitiu 3.6 Sunt folosite doua formule pentru calcularea produsului scalar a doi vectori si Pe de o parte

(110) pe de alta parte (111) unde este unghiul dintre cei doi vectori. Demonstrati ca cele doua formule sunt echivalente.

Demonstratie: Din figura rezulta descrierea in coordonate polare a celor doi vectori: si

Reprezentarea polara a celor doi vectori este

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 1

Page 5 of 12

Va resulta ca formula (10) e echivalenta cu

Figura 9: .

A doua formula (11) devine deci cele doua formule sunt echivalente. Pentru vectori in spatiu o solutie similara poate fi data. Aplicand teorema lui Pitagora generalizata gasim ca:

si

Utilizand formula

rezulta ca

Figura 10: . $$ Exercitiu 3.7 (Lucrul mecanic) Asupra unui obiect actioneaza o forta rezultanta de marime

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 1

Page 6 of 12

20N ce face un unghi de cu axa orizontala. Obiectul e deplasat sub actiunea acestei forte pe o panta de inclinatie (ca in figura (12) pe distanta 20m. Sa se afle lucrul mecanic efectuat de forta. Demonstratie: Atunci cand forta e constanta ca marime vectoriala iar deplasarea se face pe o linie dreapta lucrul mecanic efectuat de forta e dat de formula:

. In cazul nostru pentru calculul lucrului mecanic vom utiliza formula (11):

Figura 11: . $$ Exercitiu 3.8 (Ortogonalitate) Consideram doi vectori pentru ca Demonstratie: Daca cei doi vectori sunt perpendiculari produsul lor scalar trebuie sa fie egal cu 0 ceea ce implica si deci . $$ Exercitiu 3.9 (Ortogonalitate) Consideram curba de ecuatie carteziana fig. (13). Sa se afle un vector normal la curba in punctul Demonstratie: Stim ca derivata functiei evaluata la ne va da . din . Gasiti

panta liniei tangente la graficul lui .

in punctul

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 1

Page 7 of 12

Aceasta panta este dreptei prin

. Prin urmare ecuatia

si de panta este . Un alt punct pe aceasta dreapta . Va rezulta ca este un

este

vector tangent la curba vector normal la curba in perpendicular pe

in punctul

. Un

este atunci un vector

, de exemplu

Figura 12: . $$ Exercitiu 3.10 (Proiectia ortonormala) Sa se afle proiectia vetoriala a vectorului pe vectorul fara utilizarea formulei de calcul a proiectiei. Demonstratie: Sa notam proiectia lui pe . Aceasta

proiectie are aceeasi directie ca si pentru un numar

prin urmare pe care urmeaza sa-

l aflam. Conditia satisfacuta de proiectie este ca

Inlocuind gasim ceea ce implica

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 1

Page 8 of 12

Figura 13: . si deci de unde rezulta ca prin urmare

$$ Exercitiu 3.11 (Proiectia ortonormala) Sa se afle proiectia vetoriala a vectorului pe un plan paralel cu vectorii si Demonstratie: Deoarece aceasta proiectie plan paralel la vectorii liniara de cei doi vectori: (112) Pe de alta parte, paralel la si fiind proiectia lui trebuie ca vectorul pe un plan si e continuta intr-un ea va fi o combinatie

sa fie perpendicular pe acest plan(vezi fig. (15) , prin urmare va fi perpendicular si pe vectorii si . Vom avea deci

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 1

Page 9 of 12

Figura 14: .

(113)

Utilizand formula (12) rezulta

(114)

Avem

Inlocuind in (14) gasim ca

(115)

Rezolvand acest sistem gasim

si

. Prin urmare, proiectia lui

este

(116) $$ Exercitiu 3.12 (Proiectia ortonormala) Sa se afle distanta de la punctul paralel cu vectorii si ce trece prin origine. de la planul

Demonstratie: Avem exact numerele din problema anterioara cu amanuntul ca punctul aici este varful vectorului de pozitie din problema anterioara.

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 1

Page 10 of 12

Prin urmare distanta de la

la planul paralel cu

si

ce la varful lui

trece prin origine va fi exact lungimea vectorului ce pointeaza de la varful lui care e exact diferenta acestor doi vectori, vom avea deci

$$ Exercitiu 3.13 (ortogonalitate) Consideram punctele inaltimii din Demonstratie: Avem Notam inaltimea cu ca in fig. 16 Avem este . din triunghiul si . Sa se afle lungimea

utilizand proprietatile vectorilor.

. O directie perpendiculara pe si deci parte, avem ca ca

. Pe de alta . De aici rezulta si deci

Rezolvand aceasta ecuatie gasim ca si, cum , rezulta ca si inaltimii, adica lungimea vectorului . . Lungimea este

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 1

Page 11 of 12

Figura 15: . $$ Exercitiu 3.14 (produsul mixt) Sa se arate ca vectorii sunt coplanari(sunt continuti in acelasi plan). Demonstratie: trei vectori sunt coplanari daca si numai daca produsul lor mixt este 0.

(117)

$$ Exercitiu 3.15 (produsul vectorial) Sa se arate ca produsul vectorial vectori este dat de formula a doi

(118)

Demonstratie: Din definitia produsului vectorial stim ca

satisface ecuatia:

pentru orice vector

. Deducem ca

(119)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 1

Page 12 of 12

Dezvoltam determinantul dupa ultima linie si obtinem: (120) unde orice triplet sunt complementii algebrici corespunzatori. Deoarece (20) e valabila pentru rezulta ca si de aici deducem ca:

. Aceasta relatie se poate scrie sub forma:

(121)

care este echivalenta cu (18) $$

Inainte: Dreapta in spatiu Sus: Vectori liberi Inapoi: Produsul vectorial a doi Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Dreapta in spatiu

Page 1 of 1

Inainte: Dreapta determinata de un Sus: < Inapoi: Seminarul 1 Cuprins Index

Dreapta in spatiu
O dreapta in spatiu poate fi determinata de 1. un punct si un vector nenul. 2. doua puncte. 3. intersectia a doua plane.

Sectiuni Dreapta determinata de un punct si un vector nenul Dreapta determinata de doua puncte Dreapta orientata Seminarul 2

adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Dreapta determinata de un punct si un vector nenul

Page 1 of 3

Inainte: Dreapta determinata de doua Sus: Dreapta in spatiu Inapoi: Dreapta in spatiu Cuprins Index

Dreapta determinata de un punct si un vector nenul
Fie un vector nenul din (fig.17). Punctul determinata de si de , fiind o dreapta daca si numai daca un punct, . Dreapta ce trece prin vectorul lui de pozitie, iar si are directia lui o notam cu

(122) Ecuatia (22) se numeste ecuatia vectoriala a dreptei determinata de un punct si o directie. Vectorul se numeste vector director, iar coordonatele sale l, m, n se numesc parametrii directori ai dreptei. Evident orice vector cu joaca acelasi rol ca . Coliniaritatea vectorilor scrisa si , si , sau mai poate fi

(123)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Dreapta determinata de un punct si un vector nenul

Page 2 of 3

Figura 16: . Ecuatia (23) este echivalenta cu ecuatiile:

(124)

Ecuatiile (24) se numesc ecuatiile parametrice ale dreptei (D). Ecuatiile (24) pot fi inlocuite cu

(125)

numite ecuatiile carteziene in

.

Se face conventia ca daca un numitor este este nul atunci numaratorul respectiv trebuie egalat cu 0. Observatie 4.1 1. Daca , atunci:

si este o dreapta paralela cu planul 2. Daca , atunci:

.

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Dreapta determinata de un punct si un vector nenul

Page 3 of 3

si este o dreapta paralela cu axa

.

Inainte: Dreapta determinata de doua Sus: Dreapta in spatiu Inapoi: Dreapta in spatiu Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Dreapta determinata de doua puncte

Page 1 of 1

Inainte: Dreapta orientata Sus: Dreapta in spatiu Inapoi: Dreapta determinata de un Cuprins Index

Dreapta determinata de doua puncte
Fie doua puncte distincte si

. Se stie ca doua puncte distincte determina o dreapta unica. Vom folosi cazul precedent, adica punctul va fi si vectorul director va fi dat de (fig.18). Directia va fi .

adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Dreapta orientata

Page 1 of 3

Inainte: Seminarul 2 Sus: Dreapta in spatiu Inapoi: Dreapta determinata de doua Cuprins Index

Dreapta orientata
O dreapta in spatiu pe care am ales un sens de parcus se numeste dreapta orientata.

Fie

vectorul director al dreptei

, atunci sensul pozitiv pe

este sensul vectorului

director

si acest sens il vom nota cu +. Fie

,atunci multimea

Figura 17: . se numeste partea pozitiva a lui

iar

se numeste partea negativa alui orientate. Vectorului director

. De exemplu axele de coordonate al dreptei i se poate atasa versorul

sunt drepte

numit versor director sau directie orientata. Deci dreapta poate fi scrisa in forma: Versorul director numite unghiuri

impreuna cu axele de coordonate formeaza cu axele unghiurile directoare ale dreptei (fig.23). Coordonatele lui dreptei . se poate scrie:

se numesc cosinusurile directoare ale

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Dreapta orientata

Page 2 of 3

sau

Deoarece Unghiul a doua drepte orientate. Fiind date doua drepte si orientate, de vectori directori si

atunci unghiul lor este dat de

deci

< cu

sau

Figura 18 : .

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Dreapta orientata

Page 3 of 3

Atunci

si

Inainte: Seminarul 2 Sus: Dreapta in spatiu Inapoi: Dreapta determinata de doua Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 2

Page 1 of 7

Inainte: Planul in spatiu Sus: Dreapta in spatiu Inapoi: Dreapta orientata Cuprins Index

Seminarul 2
Exercitiu 4.1 (ecuatia vectoriala a dreptei) Sa se gaseasca ecuatia vectoriala a dreptei care trece prin si are directia data de . Sa se transforme ecuatia vectoriala in ecuatia parametrica a dreptei. Demonstratie: Conform formulei ecuatiei vectoriale

unde

si deci

Ecuatia parametrica este:

. Ecuatia carteziana a dreptei se poate gasi prin eliminarea variabilei din ecuatia parametrica a dreptei:

Figura 19: . $$

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 2

Page 2 of 7

Exercitiu 4.2 (ecuatia vectoriala a dreptei) Aceeasi intrebare ca mai sus dar pentru

Demonstratie: Ecuatie vectoriala:

deci

Ecuatia parametrica:

Ecuatia carteziana(obtinuta oprin eliminarea parametrului t)

De notat ca din moment ce pentru orice punct de pe dreapta coordonata egala cu , dreapta va fi paralela cu planul $$

este constanta

Exercitiu 4.3 (ecuatia vectoriala a dreptei) Aceeasi intrebare ca mai sus dar pentru

Demonstratie: Ecuatie vectoriala:

deci

Ecuatia parametrica:

Ecuatia carteziana(obtinuta oprin eliminarea parametrului t)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 2

Page 3 of 7

De notat ca din moment ce pentru orice punct de pe dreapta coordonatele constante, dreapta va fi paralela cu axa $$

si

sunt

Exercitiu 4.4 (ecuatia vectoriala a dreptei) Sa se gaseasca intersectia dreptei din exercitiul (2.1) cu planul . Demonstratie: Ecuatia parametrica a dreptei este

. In locul unde intersecteaza planul

trebuie sa avem

. Deci

Inlocuind obtinem:

. Deci punctul de intersectie este $$

.

Exercitiu 4.5 (ecuatia vectoriala a dreptei) Sa se calculeze ecuatia parametrica a dreptei ce trece prin si e perpendiculara pe planul ce contine punctele , , .

Demonstratie: Din moment ce avem un punct pe dreapta, ne trebuie doar directia dreptei pentru a aplica formula. dreapta e perpendiculara pe planul ce contine urmare e perpendiculara si pe vectorii sunt continuti in acel plan. Deci directia dreptei e directia perpendiculara pe acesti doi vectori ce e data de produsul lor vectorial. Calculam produsul vectorial al celor doi vectori: , , , prin ce

(126)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 2

Page 4 of 7

Putem acum aplica formula de calcul a ecuatiilor vectoriale, parametrice si carteziene exact ca in exemplul (2.2). $$ Exercitiu 4.6 (ecuatia vectoriala a dreptei) Sa se arate ca dreptele de ecuatii vectoriale

(127)

nu sunt nici paralele si nici coplanare. Demonstratie: Avem

(128)

De aici rezulta ca directiile celor doua drepte sunt date de vectorii

si respectiv

. Deoarece acestia nu sunt linear dependenti rezulta ca cele doua drepte nu sunt paralele. Deci daca ar fi coplanare ele s-ar intersecta. Sa egalam componentele:

Din prima ecuatie avem intersectie. $$

iar din a treia

. Imposibil. Deci nu exista punct de

Exercitiu 4.7 (ecuatia vectoriala a dreptei) In conditiile problemei ( ) sa se gaseasca lungimea perpendicularei comune a celor doua drepte. Demonstratie: Perpendiculara comuna exista! Alegem in general doua drepte si care nu sunt paralele si nici nu se intersecteaza, ca in fig. 21. Alegem un punct pe dreapta si trasam prin el o dreapta paralela cu

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 2

Page 5 of 7

. Proiectam dreapta dreptele si . normala la planul . Avem atunci si a pe planul generat de se

. Proiectia si dreapta

intersecteaza in Trasam prin ca

intersecteaza

si e perpendiculara pe este pe proiectia pe

pe de alta parte deoarece lui pe si

trebuie ca

sa fie perpendiculara

si sa o si intersecteze.

Figura 20: . Perpendiculara comuna este unica! Intr-adevar, daca ar exista o alta perpendiculara comuna atunci cele doua perpendiculare vor fi paralele pentru ca sunt ambele perpendiculare pe doua directii diferite(date de si ). Va rezulta ca si sunt in planul generat de cele doua perpendiculare, ceea ce contrazice exercitiul anterior. Pentru determinarea lungimii perpendicularei comune a celor doua drepte date in exercitiul 2.6 folosim ecuatia vectoriala a celor doua drepte. Observam ca orice vector ce incepe pe si se termina pe e dat de formula:

pentru anumite valori ale parametrilor

si

. Noi trebuie sa gasim

si

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 2

Page 6 of 7

in asa fel incat vectorul directia lui cat si pe directia lui

e perpendicular atat pe cu alte cuvinte

Inlocuind

obtinem

Figura 21: .

(129)

Va rezulta comune este

si deci $$

si lungimea perpendicularei

Exercitiu 4.8 (ecuatia vectoriala a dreptei) Sa se calculeze ecuatia parametrica a dreptei ce trece prin punctele si . Demonstratie: Deoarece cele doua puncte sunt pe dreapta inseamna ca directia dreptei e data de vectorul . Putem acum aplica

formula de calcul a ecuatiilor vectoriale, parametrice si carteziene exact ca in exemplul (2.3). $$

Inainte: Planul in spatiu Sus: Dreapta in spatiu Inapoi: Dreapta orientata Cuprins Index

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 2

Page 7 of 7

adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Planul in spatiu

Page 1 of 5

Inainte: Ecuatia normala a planului Sus: < Inapoi: Seminarul 2 Cuprins Index

Planul in spatiu
Planul poate fi determinat de: trei puncte necoliniare; doua drepte paralele; o dreapta si un punct exterior ei; un punct si un vector normal la plan. Propozitie 5.1 Ecuatia vectoriala a planului determinat de un punct vector dat este: perpendicular pe un

Demonstratie: Fie un plan determinat de un punct

si care este

perpendicular pe un vector dat (fig. 23). Consideram un punct , punct curent al planului (poate genera planul). Deoarece este perpendicular pe orice dreapta din plan.Unind pe cu obtinem vectorul rezulta si cum

sau

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Planul in spatiu

Page 2 of 5

Figura 22: . $$ Teorema 5.1 (Ecuatia generala a planului) Intr-un sistem de coordonate carteziene, un plan este definit de ecuatia:

unde cel putin unul din coeficientii

este nenul.

Demonstratie: Daca

si

atunci

Din conditia de ortogonalitate rezulta: (130) unde $$ Teorema 5.2 Reciproca teoremei (3.1). Orice ecuatie de gradul intai , ecuatia (30) se numeste ecuatia generala a planului.

defineste, in sistemul de coordonate carteziene un plan.

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Planul in spatiu

Page 3 of 5

Demonstratie: Daca

este o solutie a ecuatiei (2) atunci sau si inlocuind in (2) se

obtine

care este ecuatia unui plan ce trece prin punctul vectorul nenul Observatie 5.1 .

si este perpendicular pe

1. Ecuatia unui plan in spatiu este nucleul unei functii liniar afine . 2. Doua ecuatii de gradul intai reprezinta acelasi plan daca si numai daca au coeficientii proportionali:

3. Ecuatii particulare ale planului: 1. -ecuatia unui plan care trece prin origine.

2.

3.

$$ Teorema 5.3 Ecuatia planului determinat de trei puncte necoliniare este ,

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Planul in spatiu

Page 4 of 5

(133)

Demonstratie: Fie trei puncte necoliniare , pozitie . Pentru ca

si vectorii de pozitie si un punct curent cu vectorul de sa

sa fie in plan trebuie ca vectorii

fie coplanari, deci produsul mixt trebuie sa fie nul. sau

sau

(134)

$$ Observatie 5.2 1. Ecuatia planului prin taieturi: 2. Patru puncte sunt coplanare daca

Sectiuni Ecuatia normala a planului Distanta de la un punct la un plan Unghiul a doua plane Seminarul 3

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Planul in spatiu

Page 5 of 5

Inainte: Ecuatia normala a planului Sus: < Inapoi: Seminarul 2 Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Ecuatia normala a planului

Page 1 of 2

Inainte: Distanta de la un Sus: Planul in spatiu Inapoi: Planul in spatiu Cuprins Index

Ecuatia normala a planului
Teorema 5.4 Fie cosinusurile directoare ale normalei de plan si distanta de la origine la

plan. Ecuatia planului astfel determinat este: (forma lui Hesse) Demonstratie: Fie intr-un sistem de axe rectangulare vectorul , (136)

(fig. 24)

dus din origine, perpendicular pe planul , cu .

Punctul P, piciorul perpendicularei duse din origine pe plan are coordonatele . Fie . Cum ceea ce implica

Figura 23: .

sau

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Ecuatia normala a planului

Page 2 of 2

si cum

rezulta ecuatia (1). $$

Observatie 5.3 Trecand ecuatia generala a planului: normala se obtine

la forma

Inainte: Distanta de la un Sus: Planul in spatiu Inapoi: Planul in spatiu Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Distanta de la un punct la un plan

Page 1 of 2

Inainte: Unghiul a doua plane Sus: Planul in spatiu Inapoi: Ecuatia normala a planului Cuprins Index

Distanta de la un punct la un plan
Daca un plan este definit prin ecuatia normala atunci distanta la acest plan este egala cu de la un punct

(137) Daca planul este dat sub forma generala, distanta este: de la punctul la plan

(138)

Intr-adevar, fie un punct vectorul normal Oricare ar fi pozitia punctului Deoarece si

in planul dat si se considera la plan in acest punct(fig. ). , atunci: .

au, respectiv proiectiile pe axe si atunci

se va obtine

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Distanta de la un punct la un plan

Page 2 of 2

Figura 24: .

Dar punctul rezulta

este in planul considerat:

. de unde

Deci

In cazul cand planul este dat in forma generala se reduce aceasta ecuatie in forma normala

Atunci conform celor de mai sus rezulta ca distanta este

Inainte: Unghiul a doua plane Sus: Planul in spatiu Inapoi: Ecuatia normala a planului Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Unghiul a doua plane

Page 1 of 2

Inainte: Seminarul 3 Sus: Planul in spatiu Inapoi: Distanta de la un Cuprins Index

Unghiul a doua plane
Cosinusurile unghiurilor intre doua plane, date de ecuatiile

(139)

sunt date de<

(140)

Pentru a obtine relatia (40) vom considera normalele la cele doua plane (fig.26) , si

. Unghiul format de vectorii este dat de formula

Se observa ca planele sunt perpendiculare daca si numai daca

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Unghiul a doua plane

Page 2 of 2

Figura 25: . Cele doua plane sunt paralele daca

adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 3

Page 1 of 4

Inainte: Pozitii relative in spatiu Sus: Planul in spatiu Inapoi: Unghiul a doua plane Cuprins Index

Seminarul 3
Exercitiu 5.1 (ecuatia vectoriala a planului) Sa se afle ecuatia vectoriala a planului ce contine si e perpendicular pe vectorul . Demonstratie: Formula de calcula ecuatiei:

unde

Avem:

Daca deci

unde

este un punct de pe plan rezulta ca

si

$$ Exercitiu 5.2 Sa se gaseasca un vector normal la planul Demonstratie: Ecuatia se scrie in forma canonica ceea ce inseamna ca vectorul normal la planul .

e

. Alta metoda: Se pot gasi doi vectori continuti in plan si

apoi se poate calcula produsul lor vectorial. $$ Exercitiu 5.3 (plane paralele) Sa se arate ca planele paralele. Demonstratie: daca cele doua plane sunt paralele atunci si directiile normale la ele vor fi paralele. Un vector normal la primul plan este iar la al doilea . Acesti doi vectori nu sunt paraleli pentru ca nu exista nici un scalar asa ca . Concluzia e ca nici planele nu vor fi paralele. $$ si nu sunt

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 3

Page 2 of 4

Exercitiu 5.4 (plane paralele) Sa se arate ca planele sunt paralele daca si numai daca exista un scalar , Demonstratie: Va rezulta ca daca< ,

si asa ca

Daca cele doua plane sunt paralele si directiile normale la ele sunt paralele. si sunt paraleli de unde concluzia. , , rezulta ca directiile normale la plane sunt

paralele si deci si cele doua plane sunt paralele. $$ Exercitiu 5.5 (plane paralele) Sa se afle distanta dintre planele paralele de ecuatii si . Demonstratie: Un vector normal la primul plan este plan este . Alegem in asa fel incat de unde rezulta ca . . Un punct pe primul

sa aiba varful pe al doilea plan adica Concluzia este ca distanta dintre plane este exact egala cu Metoda 2: Se poate alege punctul la planul dat de ecuatia $$

de pe primul plan si apoi calcula distanta de la ca in exercitiul 3.7.

Exercitiu 5.6 (plan prin trei puncte) Sa se gaseasca ecuatia planului ce contine punctele , , .

Demonstratie: Fie un punct plan deci produsul lor mixt este 0:

din plan. Vectorii

sunt in acelasi

(141)

adica $$

.

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 3

Page 3 of 4

Exercitiu 5.7 (distanta de la un punct la un plan) Se proiecteaza punctul planul in punctul Q. Sa se gaseasca vectorul .

pe

Demonstratie: Un vector normal la plan este urmare unde

, prin este un scalar

pe care urmeaza sa-l aflam. Avem

si cum acest vector are varful pe plan trebuie ca

Deci . Prin urmare

Figura 26: .

Ca o consecinta imediata, distanta de la punctul P la plan este data de formula

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 3

Page 4 of 4

$$

Inainte: Pozitii relative in spatiu Sus: Planul in spatiu Inapoi: Unghiul a doua plane Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Intersectia a doua plane. Intersectia a trei plane

Page 1 of 3

Inainte: Intersectia dintre o dreapta Sus: Pozitii relative in spatiu Inapoi: Pozitii relative in spatiu Cuprins Index

Intersectia a doua plane. Intersectia a trei plane
Vom considera doua plane:

(142)

Aceste plane se intersecteaza atunci cand coeficientii lui proportionali. Intr-adevar daca tripletul atunci cel putin unul din determinantii

din ecuatiile planelor nu sunt

nu este proportional cu tripletul ordonat

(143)

este diferit de 0. Sistemul format de ecuatiile (47) este un sistem de doua ecuatii cu trei necunoscute si presupunand ca

(144)

atunci sistemul este compatibil,simplu nedeterminat. Rezolvand sistemul se obtine o dreapta a carei parametri directori sunt:

(145)

Cazul a trei plane, de ecuatii

(146)

Aceste ecuatii formeaza un sistem de trei ecuatii cu trei necunoscute. 1. Daca

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Intersectia a doua plane. Intersectia a trei plane

Page 2 of 3

atunci sistemul are solutie unica, deci planele se intersecteaza intr-un punct. 2. Daca , iar unul din determinantii de ordinul doi este nenul, de exemplu

acesta va fi determinantul principal al sistemului. Daca determinantul caracteristic:

atunci sistemul este simplu nedeterminat iar planele trec printr-o dreapta . Daca atunci sistemul este incompatibil si cum rezulta ca cele trei plane

se intersecteaza doua cate doua, dupa drepte paralele, deci ele formeaza o prisma nelimitata. 3. Daca si toti determinantii de ordin doi sunt nuli, presupunand

determinantul principal este de ordinul intai. daca determinantii caracteristici corespunzatori sunt nenuli sistemul este incompatibil deci cele trei plane luate doua cate doua nu au puncte comune si planele sunt paralele intre ele. Daca determinantii caracteristici sunt nuli ecuatiile se reduc la una singura deci planele sunt confundate. Definitie 6.1 Multimea tuturor planelor care trec prin dreapta de intersectie a doua plane date numite plane de bazaformeaza un fascicul de plane avand ca axa acea dreapta. Ecuatia fascicului de plane este:

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Intersectia a doua plane. Intersectia a trei plane

Page 3 of 3

Inainte: Intersectia dintre o dreapta Sus: Pozitii relative in spatiu Inapoi: Pozitii relative in spatiu Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Intersectia dintre o dreapta si un plan

Page 1 of 2

Inainte: Alte moduri de determinare Sus: Pozitii relative in spatiu Inapoi: Intersectia a doua plane. Cuprins Index

Intersectia dintre o dreapta si un plan
Fie o dreapta de ecuatie

si planul:

Coordonatele punctului de intersectie se obtine rezolvand sistemul format de cele doua ecuatii. Egaland rapoartele din ecuatia dreptei cu se obtine

(150)

Sistemul format din aceste ecuatii si ecuatia planului

duce la

(151) de unde

(152)

Daca

atunci

punct. Daca

si

atunci ecuatia nu are solutii finite, deci dreapta este paralela cu planul. Daca si ecuatia (2) are o

infinitate de solutii si deci dreapta este continuta in plan.

Inainte: Alte moduri de determinare Sus: Pozitii relative in spatiu Inapoi: Intersectia a doua plane. Cuprins Index

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Intersectia dintre o dreapta si un plan

Page 2 of 2

adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Alte moduri de determinare ale ecuatiei unui plan

Page 1 of 2

Inainte: Seminarul 4 Sus: Pozitii relative in spatiu Inapoi: Intersectia dintre o dreapta Cuprins Index

Alte moduri de determinare ale ecuatiei unui plan
1. Fie doua drepte concurente .<

Ducand prin punctul de concurenta doua drepte dreptele si si , ,

doi vectori coliniari cu vectorii directori ai celor . Acesti vectori fiind situati pe determiant de cele doua drepte

, sunt continuti in planul

concurente. Fie sunt coplanari:

un punct curent in acest plan.Deci vectorii

de unde

2. Fie o dreapta

si un punct Dreapta prin Vectorii si punctul vectorul director si

. determina un plan. Ducem al dreptei sunt coplanari adica

sau

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Alte moduri de determinare ale ecuatiei unui plan

Page 2 of 2

(155)

Figura 27: . In mod analog se obtine ecuatia planului determinat de doua drepte

(156)

(157)

Inainte: Seminarul 4 Sus: Pozitii relative in spatiu Inapoi: Intersectia dintre o dreapta Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 4

Page 1 of 4

Inainte: Transformari afine Sus: Pozitii relative in spatiu Inapoi: Alte moduri de determinare Cuprins Index

Seminarul 4
Exercitiu 6.1 (separare) Consideram doua puncte . Sa se demonstreze ca daca si si planul

atunci cele doua puncte

si

sunt de aceeasi parte a planului

iar daca

atunci cele doua puncte sunt de o parte si de alta a planului Demonstratie: Proiectam punctele punctele 3.7 avem ca respectiv

.

respectiv

pe planul

in

. Atunci, conform problemei

si

Cele doua puncte vor fi de aceeasi parte a lui atunci cand cei doi vectori au acelasi sens, adica atunci cand si au acelasi semn

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 4

Page 2 of 4

Figura 28: . deci atunci cand Cele doua puncte vor fi de o parte si de alta a planului diferite, adica atunci cand . atunci cand cei doi vectori au sensuri . $$

Exercitiu 6.2 (separare) Consideram punctul si

si planele paralele Sa se demonstreze ca daca

atunci punctul

este intre cele doua plane,

Demonstratie: Utilizam iar rezultatul din problema 3.7 Proiectam punctul pe cele doua plane in si si respectiv . Punctul se va afla intre cele doua plane daca vectorii paraleli si demonstrate in

au sensuri opuse. Conform formulelor de calcul pentru

3.7 rezulta ca cei doi vectori au sensuri opuse atunci cand . $$

Exercitiu 6.3 Sa se demonstreze ca dreapta alta a planului

si

se afla de o parte si de

Demonstratie: Utilizam metoda din exercitiul 4.1. Avem , deci planul separa cele doua puncte. $$

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 4

Page 3 of 4

Exercitiu 6.4 Sa se demonstreze ca dreapta

de ecuatie parametrica nu sunt paralele.

si planul

Demonstratie: Directia dreptei e data de

. Alegem un punct pe plan, de pilda

. Putem scrie atunci ecuatia planului sub forma

din care vedem ca o directie normala la planul dreapta ar fi paralele atunci va trebui ca si

este sa fie perpendiculare:

. Daca planul si

. Dar $$ Exercitiu 6.5 Consideram planul dupa directia . Demonstratie: Fie un punct in planul pe planul

. Prin urmare planul si dreapta nu sunt paralele.

Acest plan este 'mutat' in spatiu

ca in figura 30. Sa se gaseasca ecuatia carteziana a noului plan

. Lui ii va corespunde

ca in figura 30. Va rezulta ca

varful vectorului de pozitie este in planul : si in consecinta satisface ecuatia planului si deci:

In general, daca un obiect geometric(plan, dreapta, paraboloid, sfera,..) e dat de o ecuatie , atunci noul obiect geometric obtinut prin mutarea obiectului pe directia e dat de ecuatia carteziana

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 4

Page 4 of 4

Figura 29: .

$$ Exercitiu 6.6 Consideram o dreapta de ecuatie vectoriala

Inainte: Transformari afine Sus: Pozitii relative in spatiu Inapoi: Alte moduri de determinare Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Transformari afine

Page 1 of 5

Inainte: Translatii Sus: < Inapoi: Seminarul 4 Cuprins Index

Transformari afine
Consideram un reper cartezian spatiu. Definitie 7.1 Transformarile afine in plan sunt functii date de formula sau, in scriere matriceala in planul si un reper cartezian in

(159)

Transformarile afine in spatiu sunt functii date de formula

sau, in scriere matriceala

unde

(160)

Definitie 7.2 Pentru transformarea

de mai sus se noteaza

si det(T)=

(161)

daca transformarea e 2-dimensionala si equation mat(T)=[

] si det(T)=

daca transformarea e 3-dimensionala

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Transformari afine

Page 2 of 5

Definitie 7.3 Transformarile afine pentru care nedegenerate.

se numesc transformari afine

Problema 7.1 (Operatii cu transformari afine) Suma, diferenta si inmultirea cu scalari a transformarilor afine si sunt transformari afine. Avem de asemenea ca: (162) Demonstratie: Evident. $$ Problema 7.2 (Compunerea transformarilor afine) Se dau doua transformari afine 2dimensionale

Se poate construi , compunerea ca functii a lui si care e o functie ce transforma coordonatele carteziene in coordonatele carteziene . Atunci este o transformare afina data de formula

(164)

Mai mult, avem ca (165) Demonstratie: Evidenta. $$ Observatie 7.1 Aceasta teorema se rescrie similar in cazul transformarilor afine tridimensionale. In particular, pentru doua transformari afine tridimensionale (166) Teorema 7.1 Inversa unei transformari afine nedegenerate

(167)

e transformarea afina data de formula:

(168)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Transformari afine

Page 3 of 5

Mai mult, (169) Demonstratie: Evidenta. $$ Observatie 7.2 Aceasta teorema se rescrie similar in cazul transformarilor afine tridimensionale. In particular, pentru o transformare afina tridimensionala nedegenerata (170) Teorema 7.2 Transformarile afine nedegenerate transforma o dreapta in alta dreapta. Demonstratie: Cazul 2-dimensional. Fie o dreapta . Fie anterioara avem ca

un punct de pe dreapta

. Din teorema

(171)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Transformari afine

Page 4 of 5

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Transformari afine

Page 5 of 5

Sectiuni Translatii Omotetii Rotatii Simetrii Seminarul 5

Inainte: Translatii Sus: < Inapoi: Seminarul 4 Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Translatii

Page 1 of 9

Inainte: Omotetii Sus: Transformari afine Inapoi: Transformari afine Cuprins Index

Translatii
Sa consideram un vector . Fiecarui punct

din plan ii

asociem punctul

ale carui coordonate sunt date de . Aceasta se mai poate scrie

si . Aceasta .

transformare care asociaza lui

punctul

se numeste translatia de vector

Figura 30: . Definitie 7.4 Translatia de vector transformare afina data de formula equation T: [ ]= [ este ]+[]

Observatie 7.3 Matricea unei translatii

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Translatii

Page 2 of 9

este matricea

identica:

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Translatii

Page 3 of 9

Observatie 7.4 Atunci cand o translatie de vector

este aplicata unui obiect geometric pe toata lungimea lui.

, obiectul geometric este mutat in plan in directia vectorului Propozitie 7.1 O functie

este o translatie daca daca si numai daca pentru oricare doua puncte

si

din plan avem ca

.

Demonstratie: Avem ca pentru orice punct este dat de Pentru un punct

vectorul .

din plan sa notam . Sa notam componentele lui

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Translatii

Page 4 of 9

cu . Rezulta ca

si deci, scriind pe componente ]= [ ]+[

rezulta ca equation T[ ] $$

Figura 31: . Alegem un punct translatia in spatiu si notam . Asa cum se observa din figura 32 pe toata lungimea lui.

muta orice punct din plan in directia vectorului

un obiect geometric in Teorema 7.3 Fie plan dat de ecuatia carteziana si o translatie de vector . Transformarea

geometrica a lui geometric

prin este obiectul dat de ecuatia

Demonstratie: Aceasta este o consecinta directa a teoremei (5.8) $$

Figura 32: .

Observatie 7.5 Aplicam translatia de vector

dreptei de ecuatie carteziana

Ecuatia translatiei dreptei este:

.

Propozitie 7.2 Aplicam translatia de vector

dreptei de ecuatie vectoriala

Ecuatia vectoriala a translatiei dreptei este:

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Translatii

Page 5 of 9

Demonstratie: Evidenta,

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Translatii

Page 6 of 9

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Translatii

Page 7 of 9

$$

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Translatii

Page 8 of 9

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Translatii

Page 9 of 9

Figura 33: .

Inainte: Omotetii Sus: Transformari afine Inapoi: Transformari afine Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Omotetii

Page 1 of 3

Inainte: Rotatii Sus: Transformari afine Inapoi: Translatii Cuprins Index

Omotetii
Sa consideram un scalar . Fiecarui punct

din plan ii asociem punctul si

ale carui coordonate sunt date de . Aceasta se mai poate scrie

transformare care asociaza lui raport cu originea .

punctul

. Aceasta se numeste omotetia de scalar in

Definitie 7.5 Omotetiile sunt transformari afine de tipul: equation T: [ ]= [ ][ ] pentru un scalar .

Figura 34: . Observatie 7.6 O omotetie nu modifica forma obiectelor ci numai marimea lor. Observatie 7.7 Matricea unei omotetii de scalar in raport cu originea este equation [ ]

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Omotetii

Page 2 of 3

Figura 35: . Determinantul unei omotetii de scalar este

Observatie 7.8 O omotetie de scalar segment

transforma un segment

intr-un

paralel cu el si de masura .

Propozitie 7.3 Fie

o omotetie de scalar

si

un obiect geometric in plan. Atunci

Propozitie 7.4 O omotetie

de scalar

este aplicata unei drepte

. Dreapta

nou-formata va avea ecuatia:

.

Demonstratie: Sa consideram un scalar

si un punct

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Omotetii

Page 3 of 3

. Fiecarui punct

din plan ii asociem punctul

astfel incat

. Rezulta ca: Aceasta se numeste omotetia de scalar

dee unde rezulta ca transformare care asociaza lui in raport cu punctul . daca notam cu omotetia de scalar

in raport cu originea si

cu

translatia de vector

atunci

se poate vedea ca aceasta transformare este exact

. $$

Figura 36: .

Inainte: Rotatii Sus: Transformari afine Inapoi: Translatii Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Rotatii

Page 1 of 4

Inainte: Simetrii Sus: Transformari afine Inapoi: Omotetii Cuprins Index

Rotatii
Sa consideram transformarea prin care punctele din plan sunt rotite originii ca in figura 38 astfel incat punctul radiani in jurul

este

transformat in Vectorul de pozitie

. formeaza un unghi cu axa si are

lungimea , adica

. Rezulta ca

Vectorul de pozitie cu axa si are lungimea

formeaza un unghi

. Rezulta ca .

Prin urmare avem ca

Figura 37: .

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Rotatii

Page 2 of 4

De asemenea

Asadar Definitie 7.6 Rotatia de unghi ]=[ ][ in jurul originii este data de formula: equationT: [ ]

Observatie 7.9 Compunerea a doua rotatii de unghiuri . Observatie 7.10 Inversa unei rotatii de unghi .

si

este o rotatie de unghi

este o rotatie de unghi

Observatie 7.11 Multimea rotatiilor din plan impreuna cu operatia de compunere a rotatiilor formeaza un grup. Propozitie 7.5 Rotatiile sunt transformari izometrice, adica pastreaza lungimea segmentelor carora le sunt aplicate. Demonstratie: Notam cu originii. Daca , sunt doua puncte in plan atunci conform cu (95) avem ca distanta dintre punctele $$ rotatia de unghi in jurul

Figura 38: .

Observatie 7.12 Sa consideram un scalar . Fiecarui punct

si un punct

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Rotatii

Page 3 of 4

din plan ii asociem punctul

obtinut prin rotirea lui

radiani in jurul lui

. Aceasta transformare se poate obtine printr-o translatie de vector ,urmata de o rotatie originii si apoi o translatie de vector in jurul

.

Figura 39: . Schematic, prin aceste transformari coordonatele se transforma dupa cum urmeaza: equation [ ] &rarr#to; [ ] &rarr#to; [

][

]&rarr#to;

equation &rarr#to; [

][

]+ [ ]

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Rotatii

Page 4 of 4

ceea ce da in final equation[

]= [

]

Propozitie 7.6 Ca o consecinta a propozitiei (149), rotatiile pastreaza si unghiurile dintre segmentele carora le sunt aplicate. Observatie 7.13 Determinantul unei rotatii de unghi este :

Propozitie 7.7 Fie

o rotatie de unghi

si

un obiect geometric in plan. Atunci

Inainte: Simetrii Sus: Transformari afine Inapoi: Omotetii Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Simetrii

Page 1 of 3

Inainte: Seminarul 5 Sus: Transformari afine Inapoi: Rotatii Cuprins Index

Simetrii
Fie (D) o dreapta care trece prin origine si face un unghi transformarea prin care punctelor cu axa . Sa consideram

din plan le

sunt asociate simetricele lor rotatie de unghi prin rotatie are coordonatele equation [

fata de dreapta

ca in prima figura din (41). Aplicam o respectiv

punctelor planului. Transformatul lui

], respectiv [

]

Figura 40: . Observam ca transformatele punctelor si au aceleasi coordonate in directia si coordonate de semn contrar si egale in modul in directia . Egaland, rezulta: equation sau, in notatie matriceala: equation[ ][ ]= [ in (101) faptul ca inversa rotatiei de unghi adica equation[ ][ ] Utilizam acum este rotatia de unghi ]^-1= [ ]

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Simetrii

Page 2 of 3

equation [

][ ][

]= [

] care e echivalenta cu formula (104) cu axa

ce trece prin origine si face un unghi Definitie 7.7 Simetria fata de dreapta este transformarea afina data de formula equationT: [ ]=[

[

] pentru un scalar

.

Simetria fata de o dreapta arbitrara (D) Sa presupunem ca dreapta face un unghi cu axa . Alegem un punct arbitrar pe dreapta. Simetria fata de se poate calcula ca in (5.16). Se aplica mai intai o translatie de vector , dupa care se aplica simetria fata de transformata dreptei , dupa care aplicam translatia de vector

. Se gaseste in final ca simetria fata de transforma punctul

in punctul

dat de

equation[

]= [

]

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Simetrii

Page 3 of 3

Inainte: Seminarul 5 Sus: Transformari afine Inapoi: Rotatii Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 5

Page 1 of 6

Inainte: Aplicatii ale transformarilor geometrice Sus: Transformari afine Inapoi: Simetrii Cuprins Index

Seminarul 5
Exercitiu 7.1 Se considera planul 2x+y-z=3. Sa se gaseasca simetricul punctului fata de acest plan. Demonstratie: O directie normala la plan este plan in . Vectorul e un multiplu de e proiectia lui si deci exista . Proiectam punctul asa ca pe

Pe de lata

parte din moment ce

trebuie sa avem ca varful vectorului e pe plan prin urmare de unde al lui

adica fata de plan e dat de

. Deci

. Rezulta ca simetricul

de unde . $$ Exercitiu 7.2 Consideram transformarea afina . Sa se afle . Adica

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 5

Page 2 of 6

,

.

Aceasta transformare se aplica punctelor din plan. Sa se afle in ce punct este transformat punctul . Sa se afle in ce este transformata dreapta .

Demonstratie: .

.

. contine doua puncte.... $$

.

Exercitiu 7.3 Consideram transformarea afina , si

. Adica

. Stim ca

Sa se afle aria triunghiului cu varfuri

.

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 5

Page 3 of 6

Demonstratie:

$$

Exercitiu 7.4 Consideram transformarea afina

. Prin aceasta transformare, planul

se transforma in alt plan. Sa se afle ecuatia acestui plan. Demonstratie: Avem punct pe noul plan, deci , ,

sau . Le punem in ecuatie deci

sau

plan paralel cu axa

. $$ . se transforma in alta dreapta. Sa se

Exercitiu 7.5 Consideram transformarea afina Prin aceasta transformare, dreapta afle ecuatia acestei drepte. Demonstratie: Fie din . deci rezolvam sistemul

. Dar

deci

de unde rezulta ca

$$

Exercitiu 7.6 Gasiti o transformare afina care sa transforme dreapta dreapta .

in

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 5

Page 4 of 6

Demonstratie: Sunt multe astfel de transformari. Noi o vom alege pe aceea care invariaza originea si duce (1,0) in (1,0) si (0,1) in (0,-1). Deci . deci transformarea este< Exercitiu 7.7 Dreapta . In acelasi mod $$ e translatata in directia . Sa se afle ecuatia dreptei nou-formate. . Deci

Demonstratie: s(t)=r(t)+v $$ Exercitiu 7.8 Planul e translatat in directia . Sa se afle ecuatia planului nou-format. Demonstratie: Prin translatie rezulta ca echivalent cu deci Inlocuind in ecuatie $$

Exercitiu 7.9 Omotetia de scalar dreptei nou-formate. Demonstratie: Prin omotetie rezulta sau

e aplicata dreptei

. Sa se afle ecuatia

de unde $$

Inlocuind in ecuatie

Exercitiu 7.10 Aplicam o rotatie de unghi . Sa se afle noul punct.

punctului

Demonstratie: equation[

]= [

][

] Inlocuind rezulta ca

equation[

]= [

][

] $$

Exercitiu 7.11 Este

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 5

Page 5 of 6

(173) Demonstratie: Da. $$

este inclinat Exercitiu 7.12 Planul figura, dupa care e translatat o unitate in lungul axei

. In acest plan punctul

ca in e rotit

. Sa se gaseasca coordonatele noului punct. Exercitiu 7.13 Sa se gaseasca simetricul punctului . Demonstratie: O directie perpendiculara pe dreapta este . Putem apoi cauta fata de dreapta

asa ca

sa aiba varful pe dreapta adica . De aici rezulta ca simetricul este $$ . Va rezulta ca

Exercitiu 7.14 Sa se arate ca pentru oricare doi vectori avem ca aria triunghiului de laturi determinantului si varf

si este egala cu modulul

(174) Demonstratie: Putem aplica reprezentarea polara a celor doi vectori si deduce rezultatul imediat. Alternativ, putem plica o rotatie in asa fel incat primul vector se suprapune axei . O rotatie nu schimba aria din moment ce nu schimba unghiul dintre vectori si lungimile lor. De asemenea, o rotatie nu modifica determinatul pentru ca in urma rotatiei de unghi determinantul devine

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 5

Page 6 of 6

(175)

Inainte: Aplicatii ale transformarilor geometrice Sus: Transformari afine Inapoi: Simetrii Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Organizarea fisierelor brute de imagini

Page 1 of 2

Inainte: Translatii, Rotatii, Dilatari in Sus: Aplicatii ale transformarilor geometrice Inapoi: Aplicatii ale transformarilor geometrice Cuprins Index

Organizarea fisierelor brute de imagini
Fisiere brute de imagini (raw image files) sunt fisiere organizate pe octeti; excluzand headerul din fisier care indica numarul de pixeli ai imaginii, fiecare octet din fisier corespunde unui pixel din imaginea pe care o vedem.

Un exemplu de fisiere brute de imagini sunt fisierele cu extensii .pgm (Portable Grayscale). Avantajele utilizarii fisiereleor brute sunt ca datorita corespondentei bijective octet din fisierpixel din imagine ele sunt foarte usor de modificat. Dezavantajele sunt ca in cazul imaginilor relativ simple fisierele brute ocupa in mod inutil cantitati mari de memorie. Fisierele optimizate de imagine cu extensii .jpg, .gif, .png sunt fisiere organizate pe biti( fisiere binare) si contin atat date cat si instructiuni. Ele sunt mai mici dar modificarea lor nu este atat de simpla ca in cazul fisierelor brute. Sa consideram fisierul imagine input.pgm de pixeli. El contine litera

ca in imaginea alaturata:

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Organizarea fisierelor brute de imagini

Page 2 of 2

Daca fisierul input.pgm va fi deschis cu un editor de text (de exemplu emacs) editorul va afisa:

Indicatorul

arata ca este vorba de un fisier brut,

indica faptul ca avem o

imagine de 22 pe 22 de pixeli iar ultimul numar indica cifra maxima ce poate fi continuta in fiecare octet din fisier. Numarul 255 corespunde culorii albe iar 0 culorii negre. Editorul de text citeste fiecare numar din fiecare octet si afiseaza caracterul al carui cod ASCII este egal cu acel numar. Nu suntem interesati deci in caracterele pe care le afiseaza editorul ci numai in codurile lor ASCII pentru ca ele decid culoarea pixelilor ce corespund caracterelor respective.

Inainte: Translatii, Rotatii, Dilatari in Sus: Aplicatii ale transformarilor geometrice Inapoi: Aplicatii ale transformarilor geometrice Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Translatii, Rotatii, Dilatari in fisiere de imagini

Page 1 of 3

Inainte: Conice Sus: Aplicatii ale transformarilor geometrice Inapoi: Organizarea fisierelor brute de Cuprins Index

Translatii, Rotatii, Dilatari in fisiere de imagini
Cu un simplu cod C putem trece peste headerul din fisierul input.pgm si apoi copia toate numerele din octetii fisierului input.pgm intr-o matrice de dimensiune . Va insemna de pilda ca imagine, cel din stanga sus este alb. adica primul pixel din

In general, daca coloana

inseamna ca pixelul de pe linia atunci pixelul este negru.

si

din imagine este alb. Daca

Putem apoi crea un alt fisier output.pgm. Copiem headerul din input.pgm in output.pgm si fixam dimensiunea la output.pgm urmatorul text: de pixeli. Cu alte cuvinte scriem in fisierul

Alocam memorie unei matrici

de dimensiune

si apoi fixam pentru fiecare

.

Intr-o bucla C peste valorile

intre 0 si

fixam apoi

pentru

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Translatii, Rotatii, Dilatari in fisiere de imagini

Page 2 of 3

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Translatii, Rotatii, Dilatari in fisiere de imagini

Page 3 of 3

Inainte: Conice Sus: Aplicatii ale transformarilor geometrice Inapoi: Organizarea fisierelor brute de Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Conice

Page 1 of 3

Inainte: Reducerea la forma canonica Sus: < Inapoi: Translatii, Rotatii, Dilatari in Cuprins Index

Conice
Definitie 9.1 Pentru numerele date cu

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Conice

Page 2 of 3

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Conice

Page 3 of 3

multimea tuturor punctelor

ce satisfac

(177) se numeste conica. Observatie 9.1 Relatia (162) se mai poate scrie matricial (178) unde (179) Exemplu 9.1 (180) Oricare alta conica din plan se poate transforma printr-o rotatie urmata de o translatie intruna din conicele de mai sus.

Sectiuni Reducerea la forma canonica a unei conice Intersectia dintre o conica si o dreapta Elipsa Hiperbola Parabola Seminarul 6

adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Reducerea la forma canonica a unei conice

Page 1 of 5

Inainte: Intersectia dintre o conica Sus: Conice Inapoi: Conice Cuprins Index

Reducerea la forma canonica a unei conice
Deoarece matricea (181) este simetrica ea va avea doua valori proprii reale (care pot fi egale) carora le corespund doi vectori proprii

,

pe care noi ii putem alege asa ca ei sa formeze o baza ortonormala. Avem deci ca sunt radacinile ecuatiei de gradul doi:

(182) in timp ce cei doi vectori satisfac ecuatiile (183) si sunt alesi in asa fel incat sa fie unitari si (184) In cazul in care valortile proprii sunt distincte cei doi vectori sunt automat ortogonali. daca avem o valoare proprie dubla atunci alegem cei doi vectori in asa fel incat sa fie ortogonali si (127) sa fie adevarata. Sa consideram matricea

Rezulta atunci ca matricea

se diagonalizeaza in forma (185)

Consideram acum transformarea afina prin care fiecarui punct

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Reducerea la forma canonica a unei conice

Page 2 of 5

i se asociaza punctul

dat prin relatia

(186) Aceasta este o rotatie in jurul originii de unghi mai sus si (128) in ecuatia (121) rezulta ca (187) adica . folosind relatia de

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Reducerea la forma canonica a unei conice

Page 3 of 5

(188) ceea ce conduce la ecuatia pentru

(189)

pentru numerele gasim ca

. Completam acum patratele si

(190) Translatia , duce la forma canonica

(191) Sa observam ca pasul de completare a patratelor ce duce la formula (133) nu se poate efectua daca una din valorile proprii este 0 si in acest caz conica e de tip parabolic. Apoi, observam ca daca cele doua valori proprii au acelasi semn conica este de tip eliptic iar daca semnele valorilor proprii sunt diferite conica este de tip hiperbolic. Din moment ce (192) putem colecta informatiile de mai sus in urmatoarea concluzie: (193) Exemplu 9.2 Sa se aduca conica (194) la forma canonica. Demonstratie: Matricea a formei patratice din demonstratia anterioara este (195) Ecuatia caracteristica pentru valorile proprii este

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Reducerea la forma canonica a unei conice

Page 4 of 5

(196) ceea ce implica ii corespunde . Lui ii corespunde un vector propriu . Normalizandu-i obtinem iar lui

si Deoarece

alegem

Va rezulta ca rotatia din exercitiul anterior este (197) adica (198) Inlocuind in ecuatia initiala se obtine

(199)

Prin completarea patratelor se ajunge la

(200)

Facem acum translatia (201) de unde obtinem ecuatia redusa a conicei

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Reducerea la forma canonica a unei conice

Page 5 of 5

(202) in raport cu sistemul de referinta canonic definite de versorii si punctul

$$

Inainte: Intersectia dintre o conica Sus: Conice Inapoi: Conice Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Intersectia dintre o conica si o dreapta

Page 1 of 3

Inainte: Elipsa Sus: Conice Inapoi: Reducerea la forma canonica Cuprins Index

Intersectia dintre o conica si o dreapta
Consideram o dreapta (D) de ecuatii parametrice

si o conica de ecuatie carteziana

Intersectia

corespunde radacinilor

ale ecuatiei polinomiale in

:

(203)

Dupa gruparea termenilor ce contin

se obtine: (204)

Notam forma

si observam ca ecuatia (147) se poate scrie in

(205) Asadar punctele de intersectie dintre dreapta si conica sunt decise de radacinile ecuatiei de mai sus. Discutie: 1. Ecuatia (148) este de gradul doi daca . Daca

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Intersectia dintre o conica si o dreapta

Page 2 of 3

atunci ecuatia are doua radacini reale si distincte deci dreapta intersecteaza conica in doua puncte distincte. Daca atunci exista un singur punct de intersectie si concluzionam ca dreapta este tangenta la conica. Observam ca in acest caz daca este punctul de intersectie avem din ecuatia (149) ca , deci directia dreptei tangente este perpendiculara pe vectorul si deci ecuatia dreptei tangente este

. Dreapta care trece prin dreapta normala la conica in punctul ecuatia dreptei normale este

si este perpendiculara pe dreapta tangenta se numeste . Directia ei este deci

Daca conica. 2. Cand

atunci ecuatia de gradul doi (148) nu are solutii reale deci dreapta nu intersecteaza

ecuatia (148) este de gradul intai.

Ea are solutia

daca

deci

contine un singur punct.

Daca un punct de intersectie. Daca insa

si

ecuatia (148) nu are solutie deci nu exista

si

ecuatia este identic satisfacuta si

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Intersectia dintre o conica si o dreapta

Page 3 of 3

Inainte: Elipsa Sus: Conice Inapoi: Reducerea la forma canonica Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Elipsa

Page 1 of 4

Inainte: Hiperbola Sus: Conice Inapoi: Intersectia dintre o conica Cuprins Index

Elipsa
Consideram o elipsa de ecuatie . Am vazut in sectiunea anterioara ca exista un reper

in raport cu care elipsa are ecuatia

(207) Reperul se numeste reperul canonic iar ecuatia (150) se numeste ecuatia redusa a . In cele ce urmeaza vom renota se numesc focarele elipsei iar distanta , se numesc varfurile ei:

elipsei fata de reperul canonic. Sa presupunem ca reperul canonic cu . Punctele ,

semi-distanta focala a elipsei. Intersectiile curbei cu axele , ,

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Elipsa

Page 2 of 4

.

Teorema 9.1 Elipsa descrisa mai sus este locul geometric al punctelor

din plan

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Elipsa

Page 3 of 4

pentru care

.

Demonstratie: Sa consideram un punct

pe elipsa.

vom avea atunci ca

Pe de alta parte, din ecuatia canonica a elipsei avem ca

. Inlocuind rezulta ca

$$ Teorema 9.2 Aria elipsei de ecuatie (208)

este egala cu

.

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Elipsa

Page 4 of 4

Demonstratie: Consideram transformarea afina

sau

Se observa ca elipsa se transforma prin aceasta transformare in cercul unitate centrat in origine

Rezulta atunci din teorema (?) din sectiunea anterioara ca aria se transforma dupa formula:

aria cerc De aici rezulta

$$

Inainte: Hiperbola Sus: Conice Inapoi: Intersectia dintre o conica Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Hiperbola

Page 1 of 6

Inainte: Parabola Sus: Conice Inapoi: Elipsa Cuprins Index

Hiperbola
Ecuatia redusa a hiperbolei in raport cu reperul canonic este

(209) Focarele hiperbolei sunt punctele

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Hiperbola

Page 2 of 6

,

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Hiperbola

Page 3 of 6

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Hiperbola

Page 4 of 6

Teorema 9.3 Hiperbola este locul geometric al punctelor din plan pentru care

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Hiperbola

Page 5 of 6

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Hiperbola

Page 6 of 6

Demonstratie: $$

adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Parabola

Page 1 of 2

Inainte: Seminarul 6 Sus: Conice Inapoi: Hiperbola Cuprins Index

Parabola
Ecuatia redusa a parabolei in raport cu reperul canonic este

(210)

Focarul parabolei este

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Parabola

Page 2 of 2

Teorema 9.4 Parabola este locul geometric al punctelor din plan pentru care

unde

este proiectia lui

pe axa

.

Demonstratie: $$ adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 6

Page 1 of 15

Inainte: Curbe in 2 si Sus: Conice Inapoi: Parabola Cuprins Index

Seminarul 6
Exercitiu 9.1 Consideram conica de ecuatie equationg(x,y)=13x^2-48xy+27y^2-50x-76=0 1. 2. 3. 4. Sa se determine tipul conicei. Sa se determine forma redusa a acestei conice. Sa se determine axele (sau axa) de simetrie ale acestei conice. Sa se determine focarele acestei conice.

Demonstratie: Se procedeaza exact ca in exemplul ( ) din acest capitol referitor la reducerea unei conice la forma canonica. Mai intai incercam sa anulam termenul din expresia conicei prin utilizarea unei rotatii. Fie (211)

Valorile proprii

ale lui

satisfac ecuatia

(212)

de unde rezulta ca

.

Suntem acum in masura sa raspundem la prima intrebare. Din moment ce cele doua valori proprii sunt nenule si de semn contrar conica este de tip hiperbolic. Determinam acum vectori proprii

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 6

Page 2 of 15

corespunzatori lui

si respectiv

. Pentru

trebuie ca

(213)

Alegem

rezulta

Dupa normalizare avem ca

.

In mod similar gasim ca

.

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 6

Page 3 of 15

Se poate vedea ca (214)

Facem acum schimbarea de variabile equation( )= ( Mai putem scrie: equation

)= ( )( )

)(

) sau (

Din teoria expusa in acest capitol rezulta ca forma patratica

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 6

Page 4 of 15

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 6

Page 5 of 15

devine

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 6

Page 6 of 15

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 6

Page 7 of 15

Putem scrie expresia intreaga prin utilizarea formulei (168)

. Dupa completarea patratelor rezulta ca

sau

Facem acum schimbarea de variabile equationx''=x'-1/3,y''=y'+4 de unde rezulta ca

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 6

Page 8 of 15

Aceasta este ecuatia redusa a conicei. Sa determinam acum reperul canonic. Avem ca daca

atunci

si deci din ecuatiile (168)

,

Si deci originea sistemului canonic este la

.

Sa determinam axele de simetrie ale hiperbolei.

este echivalent cu

de unde

.

Aceasta este axa

. Axa ceea ce ne da

are ecuatia

de unde .

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 6

Page 9 of 15

Pentru determinarea focarelor folosin aceasi metoda de schimbare de variabile. Stim ca in reperul canonic focarele sunt date de

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 6

Page 10 of 15

si

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 6

Page 11 of 15

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 6

Page 12 of 15

Va rezulta atunci

si

in reperul

. pentru determinarea coordonatelor

in reperul $$

putem folosi formulele (168) si(169).

Exercitiu 9.2 Consideram conica de ecuatie equationg(x,y)=29x^2+24xy+36y^2-50x=0 1. 2. 3. 4. Sa se determine tipul conicei. Sa se determine forma redusa a acestei conice. Sa se determine axele (sau axa) de simetrie ale acestei conice. Sa se determine focarele acestei conice.

Demonstratie: Se procedeaza exact ca in exemplul ( ) din acest capitol referitor la reducerea unei conice la forma canonica. Mai intai incercam sa anulam termenul

din expresia

conicei prin utilizarea unei rotatii. Fie

(215)

Valorile proprii

ale lui

satisfac ecuatia

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 6

Page 13 of 15

(216)

de unde rezulta ca

.

Suntem acum in masura sa raspundem la prima intrebare. Din moment ce cele doua valori proprii sunt nenule si au acelasi semn conica este de tip eliptic. Determinam acum vectori proprii

corespunzatori lui

si respectiv

. Pentru

trebuie ca

(217)

Alegem .

rezulta

Dupa normalizare avem ca

In mod similar gasim ca Se poate vedea ca

.

(218)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 6

Page 14 of 15

Facem acum schimbarea de variabile equation( ) sau ( Mai putem scrie: )= (

)= ( )( )

)(

equation

Din teoria expusa in acest capitol rezulta ca forma patratica

devine

Putem scrie expresia intreaga prin utilizarea formulei (168)

. Dupa completarea patratelor rezulta ca sau Facem acum schimbarea de variabile equationx''=x'-1/3,y''=y'-1 de unde rezulta ca

Aceasta este ecuatia redusa a conicei. Sa determinam acum reperul canonic. Avem ca daca

atunci

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Seminarul 6

Page 15 of 15

si deci din ecuatiile (168)

, este la

Si deci originea sistemului canonic . Sa determinam axele de simetrie ale hiperbolei.

este echivalent cu

de unde

.

Aceasta este axa

. Axa ceea ce ne da .

are ecuatia

de unde

Pentru determinarea focarelor folosim aceeasi metoda de schimbare de variabile. Stim ca in reperul canonic focarele sunt date de si . Va rezulta atunci

si

in reperul

. pentru determinarea

coordonatelor in reperul $$

putem folosi formulele (168) si(169).

Inainte: Curbe in 2 si Sus: Conice Inapoi: Parabola Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Ecuatia carteziana a unei curbe

Page 1 of 1

Inainte: Ecuatia unei curbe in Sus: Curbe in 2 si Inapoi: Curbe in 2 si Cuprins Index

Ecuatia carteziana a unei curbe
Curbele in 2d sunt colectii de puncte unde colectii de puncte functii de trei variabile. Exemplu 10.1 Dreapta si conicele sunt exemple de curbe. Exemplu 10.2 Curba cardioida este data de ecuatia carteziana (219) Exemplu 10.3 Trifoiul este dat de ecuatia carteziana equation (x^2+y^2)^2=ax(x^2-3y^2) ce satisfac ecuatii carteziene de tipul este o functie de doua variabile. In 3d curbele sunt unde sunt

ce satisfac ecuatii carteziene de tipul

Figura 41: Trifoiul.

adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Ecuatia unei curbe in coordonate polare

Page 1 of 1

Inainte: Ecuatia parametrica a unei Sus: Curbe in 2 si Inapoi: Ecuatia carteziana a unei Cuprins Index

Ecuatia unei curbe in coordonate polare
Uneori prin utilizarea coordonatelor polare in locul celor carteziene, ecuatia poate fi simplificata. Coordonatele carteziene sunt inlocite de coordonatele

polare

utilizand formulele

,

.

In coordonate polare ecuatia cercului unitate centrat in origine este Exemplu 10.4 Curba cardioida este data de ecuatia in coordonate polare

.

Exemplu 10.5 Trifoiul este dat de ecuatia in coordonate polare

adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Ecuatia parametrica a unei curbe

Page 1 of 2

Inainte: Vectori tangenti la curbe Sus: Curbe in 2 si Inapoi: Ecuatia unei curbe in Cuprins Index

Ecuatia parametrica a unei curbe
Ecuatiile parametrice ale unei curbe de ecuatie carteziana obtin prin exprimarea coordonatelor in functie de un parametru se

in asa fel incat expresiile

sa satisfaca ecuatia

.

Exemplu 10.6 De pilda cercul de raza origine si de ecuatie carteziana

centrat in se poate parametriza in forma urmatoare:

equation x(t)=r sin(t), y(t)=r cos(t), t &isin#in;[0,2&pi#pi;) deoarece satisfac

equation x(t)^2+y(t)^2=r^2(sin(t)^2+cos(t)^2)=r^2. Se observa ca deasemenea equation x(t)=r cos(t), y(t)=r sin(t), t &isin#in;[0,2&pi#pi;) este o parametrizare valida a cercului, in ambele cazuri multimea este cercul de

raza parametrul

parcurge intervalul

centrat in origine. In primul caz in timp ce punctul corespunzator

parcurge cercul in sens contrar acelor de ceasornic incepand din punctul . In al doilea caz in timp ce parametrul punctul corespunzator incepand din punctul . parcurge intervalul

parcurge cercul in sens contrar acelor de ceasornic

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Ecuatia parametrica a unei curbe

Page 2 of 2

Exemplu 10.7 Ecuatia parametrica a elipsei Elipsa de ecuatie carteziana se poate parametriza dupa cum urmeaza equation x(t)= a cos

(t), y(t)= b sin(t), t&isin#in;[0,2&pi#pi;) Exemplu 10.8 Ecuatia parametrica a cardioidei: equation x(t)= 2a(1-t^2)/(1+t^2)^2 , y(t)= 4at/(1+t^2)^2

Sectiuni Vectori tangenti la curbe

Inainte: Vectori tangenti la curbe Sus: Curbe in 2 si Inapoi: Ecuatia unei curbe in Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Intersectii de curbe

Page 1 of 1

Inainte: Cum apar curbele in Sus: Curbe in 2 si Inapoi: Vectori tangenti la curbe Cuprins Index

Intersectii de curbe
In rare cazuri (intersectia a doua drepte sau a unei conice cu o dreapta sunt doua exemple) intersectia a doua curbe poate fi calculata cu o metoda generala. De cele mai multe ori se recurge la o metoda adaptata problemei respective. Exemplu 10.10 Sa se calculeze intersectia cercurilor equation x^2+y^2=1, (x-1)^2+y^2=1 Daca atunci el va satisface sistemul equation se afla pe ambele cercuri Se scade prima ecuatie din a doua si se obtine

de unde rezulta

. Se poate deasemenea utiliza parametrizarea celor doua cercuri

equation

ce duce la un sistem trigonometric.

si deci equation

Daca rezulta ca

rezulta ca de unde

de unde si

si .

. Daca

adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Cum apar curbele in practica?

Page 1 of 3

Inainte: Lungimea unei curbe Sus: Curbe in 2 si Inapoi: Intersectii de curbe Cuprins Index

Cum apar curbele in practica?
Curbele pot aparea in practica de pilda ca traiectorii ale unor obiecte sau particule in miscare sub actiunea anumitor forte sau ca intersectii de suprafete. Sa consideram miscarea unui obiect aruncat sub un unghi initiala cu axa orizontala cu o viteza

. Ignoram efectul frecarii cu aerul.

Sa notam cu

pozitia obiectului la momentul . Deci iar

reprezinta

inaltimea la care se afla obiectul la momentul

reprezinta distanta parcursa de . Pe de o parte ,

obiect pe directia orizontala. Din legile mecanicii avem ca pe de alta parte . Obtinem de aici ca

de unde rezulta ca Utilizand proprietatile primitivelor obtinem ca si .

.

Deoarece initial parte viteza initiala (ca vector) este

obtinem ca

. Pe de alta

ceea ce inseamna ca si .

si

. Rezulta de aici ca

cu viteza initiala Exemplu 10.11 O piatra este aruncata la un unghi de aprox. de la nivelul solului. Sa se afle distanta pana la locul unde piatra loveste pamantul.

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Cum apar curbele in practica?

Page 2 of 3

Din teoria expusa anterior avem ca pamantul avem ca locul unde punem deci

si

. In locul unde piatra loveste . Pentru a afla distanta pana la in formula .

Exemplu 10.12 Pozitia unei particule ce se misca in linie dreapta este data de ecuatia . Sa se afle distanta parcursa de particula dupa doua secunde.

In intervalulde timp

particula se misca inspre stanga pana in punctul deci distanta

.

Dupa aceea se misca numai inspre dreapta. La momentul 2 ea va fi in pozitia totala este 2.5.

Exemplu 10.13 Sa se parametrizeze cercul unitate centrat in origine in asa fel incat cercul sa fie parcurs incepand din punctul si in sensul acelor de ceasornic.

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Cum apar curbele in practica?

Page 3 of 3

Parametrizarea

,

parcurge cercul incepand din

si in sens la . Pentru

contrar acelor de ceasornic. Pentru a muta punctul de pornire adunam a schimba sensul de parcurgere inlocuim t cu .

,

Inainte: Lungimea unei curbe Sus: Curbe in 2 si Inapoi: Intersectii de curbe Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Lungimea unei curbe

Page 1 of 3

Inainte: Cuadrice si corpuri de Sus: Curbe in 2 si Inapoi: Cum apar curbele in Cuprins Index

Lungimea unei curbe

Pentru a calcula lungimea unei curbe

diferentiabile

cu derivata continua se imparte intervalul

pe care se parametrizeaza

curba in subintervale de lungime egala ca in figura de mai jos, deci lungimea fiecarui subinterval va fi . Construim deasemenea numerele ca in figura. Se observa ca pe curba date de formula . si . Acestor numere le vor corespunde puncte

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Lungimea unei curbe

Page 2 of 3

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Lungimea unei curbe

Page 3 of 3

Construim segmente ce unesc punctele consecutive lungimea curbei

si

,

si aproximam

cu suma lungimilor acestor segmente:

(220)

adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/22/2007

Cuadrice si corpuri de rotatie

Page 1 of 6

Inainte: Volumul corpurilor de rotatie Sus: < Inapoi: Lungimea unei curbe Cuprins Index

Cuadrice si corpuri de rotatie
Un corp de rotatie se obtine prin rotirea unei curbe in jurul unei drepte. De pilda, sfera unitate centrata in origine este corpul de rotatie obtinut prin rotirea graficului functiei

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Cuadrice si corpuri de rotatie

Page 2 of 6

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Cuadrice si corpuri de rotatie

Page 3 of 6

in jurul axei

. Torul se obtine prin rotirea cercului de raza

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Cuadrice si corpuri de rotatie

Page 4 of 6

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Cuadrice si corpuri de rotatie

Page 5 of 6

centrat in

cu

in jurul axei

.

Figura 42: Torul . Prin rotirea unei elipse in jurul unei din axele ei de simetrie se va obtine un elipsoid.

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Cuadrice si corpuri de rotatie

Page 6 of 6

Figura 43: Elipsoidul .

Sectiuni

Volumul corpurilor de rotatie Cuadrice

adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Volumul corpurilor de rotatie

Page 1 of 3

Inainte: Cuadrice Sus: Cuadrice si corpuri de Inapoi: Cuadrice si corpuri de Cuprins Index

Volumul corpurilor de rotatie
Sa studiem cazul corpurilor de rotatie obtinute prin rotirea graficului unei functii jurul axei . in

Se imparte intervalul

in

subintervale de lungime egala ca in figura de mai

jos, deci lungimea fiecarui subinterval va fi

.

Construim deasemenea numerele

ca in figura.

Figura 44: Corp obtinut prin rotatie in jurul lui Ox . Va rezulta ca volumul total al corpului de rotatie este egal cu suma volumelor ale partilor din corpul de rotatie aflate intre planele verticale prin figura. si ca in

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Volumul corpurilor de rotatie

Page 2 of 3

. Pe de alta parte, deoarece pentru n foarte mare va fi foarte aproape de si putem este

spune ca partea din corpul de rotatie aflate intre planele verticale prin aproape un cilindru si in consecinta avem ca

Prin insumare rezulta ca

Trecand la limita dupa

rezulta ca

. Suma Riemann din dreapta converge la si deci

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Volumul corpurilor de rotatie

Page 3 of 3

(221)

Inainte: Cuadrice Sus: Cuadrice si corpuri de Inapoi: Cuadrice si corpuri de Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Cuadrice

Page 1 of 11

Inainte: Index Sus: Cuadrice si corpuri de Inapoi: Volumul corpurilor de rotatie Cuprins Index

Cuadrice
Cuadricele sunt colectii de puncte de coordonate tipul equationa_11x^2+a_22y^2+a_33z^2+2a_12xy+2a_13xz+2a_23yz+2a_10x+2a_20y+2a_30z+a_00 Exemplu 11.1 Exemple de cuadrice: Elipsoidul: equation x^2/a^2+y^2/b^2+z^2/c^2=1 Un exemplu este prezentat in figura de mai sus. Elipsoidul este un corp de rotatie. Hiperboloidul cu o panza: equation x^2/a^2+y^2/b^2-z^2/c^2=1 Hiperboloidul cu o panza este corp de rotatie. ce satisfac o ecuatie carteziana de

Figura 45: Hiperboloidul cu o panza .

Hiperboloidul cu doua panze: equation x^2/a^2+y^2/b^2-z^2/c^2=-1 Hiperboloidul cu doua panze este corp de rotatie.

Figura 46: Hiperboloidul cu doua panze . Paraboloidul eliptic: equation x^2/a^2+y^2/b^2=2pz Paraboloidul eliptic este corp de rotatie.

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Cuadrice

Page 2 of 11

Figura 47: Paraboloidul eliptic .

Paraboloidul hiperbolic: equation x^2/a^2y^2/b^2=2pz Paraboloidul hiperbolic nu este corp de rotatie.

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Cuadrice

Page 3 of 11

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Cuadrice

Page 4 of 11

Figura 48: Paraboloidul hiperbolic .

Exemplu 11.2 (Alte cuadrice)

(222)

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Cuadrice

Page 5 of 11

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Cuadrice

Page 6 of 11

Aducerea unei cuadrice generale la forma canonica. Cuadricele expuse mai sus sunt in forma canonica in sensul ca nu apar termeni de tipul

si deasemenea, in cazul in care termeni de tipul

sunt prezenti, termenii corespunzatori

nu

mai apar. Din punct de vedere geometric, atunci cand o cuadrica e in forma canonica, axele (sau axa) de simetrie (daca exista) sunt unele din axele reale . De pilda

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Cuadrice

Page 7 of 11

paraboloidul eliptic in forma canonica

are ca axa de

simetrie axa

.

In cele ce urmeaza vom incerca sa aducem la forma canonica o cuadrica de ecuatie generala data de (198). Teoria este aceeasi ca si in cazul conicelor, cuadricei i se aplica mai intai o rotatie (in spatiu) care sa puna cuadrica in forma canonica in raport cu o translatie a reperului nostru. Rotatia este apoi urmata de o translatie.

Pentru aflarea rotatiei se calculeaza valorile proprii

ale matricii

a formei patratice asociate cu ecuatia (198).

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Cuadrice

Page 8 of 11

equation A=[

]

Valorile proprii

sunt solutiile

ale ecuatiei

equation |

|=0

Apoi la fel ca in cazul conicelor se calculeaza o baza ortonormala orientata pozitiv formata din

vectori proprii

pentru valorile proprii

.

Prin urmare ei trebuie sa satisfaca ecuatiile

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Cuadrice

Page 9 of 11

, sa fie liniar independenti, unitari, iar

.

Deoarece matricea formei patratice este simetrica astfel de vectori proprii exista. Cu acesti vectori proprii se construieste matricea

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Cuadrice

Page 10 of 11

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007

Cuadrice

Page 11 of 11

care are pe coloane vectorii

Notatia de mai sus are urmatoarea semnificatie: daca notam

atunci

equation R=[

]

Ea corespunde rotatiei in spatiu equation [ Observam deasemenea ca (223) ]=R· [ ]

(termeni de ordin 1 sau 0)

Inainte: Index Sus: Cuadrice si corpuri de Inapoi: Volumul corpurilor de rotatie Cuprins Index adi 2006-11-05

https://89.136.204.66/courses/1/math1geom/content/_18291_1/dir_notite2.zip/notite2/n... 1/23/2007