tematic

© vasile dorolți
© lUCiaN MUNTeaN

redută
Ultima
Proiectul lui Lucian Munteanu documentând tradiţiile dintr-un sat din Apuseni, Rogojel, desfăşurat între 2000 şi 2006, a fost punctat de mai multe expoziţii, în România şi Franţa. În timp, acest demers cât se poate de serios al autorului a căpătat şi tonalităţi ironice, de râsu’-plânsu’, cum este ritualul tăierii porcului de Ignat. În faţa unei Europe unite, al cărei ochi exigent ajunge până-n bătătură şi reglementează mai mult sau mai puţin oportun tot ce mişcă, Lucian Muntean, talonat de Cosmin Năsui şi Maxim Dumitraş, a articulat un memorial al porcului, care să fie şi pe placul ţăranului, şi al inspectorului european. În acest efort, porcul devine o struţo-cămilă, având o dublă identitate, una de culoare roz-ponei sau marcată cu cod de bare, şi o alta privind spre trecutul încăpăţânat să nu moară. În numele acestui trecut, înjunghierea porcului cu cuţitul rămâne un ultim bastion al libertăţii. Imaginile au fost făcute în Rogojel, în 10 decembrie 2005 şi 16 decembrie 2006, respectiv 8-15 septembrie 2008, la Simpozionul de Artă organizat de Muzeul de Artă Foto: Lucian Muntean, text: Cosmin Năsui Comparată din Sângeorz Băi. (N.A.)
50 decembrie 2008 - ianuarie 2009

© lUCiaN MUNTeaN

Lucian Muntean
  născut la sighişoara, în 1974 s-a  studii de geologie la Universitatea Babeş-

Bolyai din Cluj-Napoca
 fotograf profesionist la adevărul, fotoreporter

la Mediafax, agenţia Hepta, Pro sport, Ziua, rompres  expoziţii în românia, Franţa, Germania, Mexic   personal: www.lucianmuntean.ro site

„Actul uciderii - «spectacolul sângelui» cum îl numea Maurice Agulhon – a fost evacuat din stradă către un loc specializat – abatorul”. Constantin Bărbulescu
decembrie 2008 - ianuarie 2009 51

© lUCiaN MUNTeaN

© lUCiaN MUiNTeaN

S

„Porcul, acest veşnic copil al animalelor de curte, trăieşte vreme de un an în calda atmosferă feminină: hrănit de femei «ca şi-un om», alintat de copii, e un personaj iubit”. Constantin Bărbulescu
52 decembrie 2008 - ianuarie 2009

unt lucruri care odată cu integrarea României în UE sunt pe cale să dispară. Unul dintre ele este ritualul tăierii porcului. Noile norme cu prevedere la sacrificarea animalelor obligă ca aceasta să se desfăşoare numai în abatoare. Cuţitul de sacrificiu, paiele, lampa de gaz, peria de rădăcini, maşina de cârnaţi, etc. nu-şi mai găsesc rostul şi pot dispărea definitiv. Nu multe sunt amintirile atât de puternice ca şi cele legate de sacrificiului porcului. Aromele şi mirosurile adunate în jurul cârnaţilor, jumărilor, sarmalelor, tobei, şoriciului, caltaboşului, slăninii deschid uşa podului amintirilor. Mai departe de aceste amintiri, porcul este un suvenir cultural, aproape o emblemă a unei ciclice sărbătoriri a vieţii. Legende despre măcelari vestiţi şi farsele lor culinare pot însă fi însă acum la marginea legalităţii. Proiectul „Trăiască porcul!”, derulat în cadrul celei de-a XVI-a ediţii a Simpozionului Internaţional de Artă Contemporană, din septembrie 2008, organizat de Muzeul de Artă Comparată Sângeorz Băi, s-a dezvoltat într-o suită de manifestări şi genuri artistice: fotografie, modelaj în răşini sintetice, ceramică, pictură. Întregul demers poate fi urmărit www. traiascaporcul.blogspot.com

© lUCiaN MUNTeaN

© lUCiaN MUNTeaN

© lUCiaN MUNTeaN

„Dacă ţăranii mei au totuşi dreptate? De ce nu mai poţi astăzi «să tai» un porc după metoda veche a bunicilor? De ce nu e bine? Raţiunile le cunosc: în Europa, de două secole cruzimea faţă de animale de companie şi apoi faţă de animalele de fermă a început să fie tot mai condamnată.”
Constantin Bărbulescu

© lUCiaN MUNTeaN

Expoziţia „Trăiască porcul” de la Muzeul Ţăranului Român, deschisă din 10 decembrie pe toată perioada sărbătorilor de iarnă, face un tur de prezentare a imaginii porcului de la ritualului sacrificiul tradiţional, la transpunerea sa în ritual artistic şi obiect de consum cultural. Memorialul porcului anonim mort prin chinurile înjunghierii şi tortura legării şi imobilizării cu funii ia forma unei statui a porcului declinată în mai multe ipostaze:
54 decembrie 2008 - ianuarie 2009

porcul cu cod de bare, de supermarket, şi porcul de fiţe, Barbie. Soclul statuilor este înlocuit de baloţii de paie, iar ustensilele din jurul sacrificiului muzeificate. Pe un alt soclu, două sute de purceluşi din lut ars plutesc într-o piftie tricoloră de silicon. Prin fotoreportajele sale, Lucian Muntean urmăreşte vieţile unor comunităţi arhaice în mai multe sate din munţii Apuseni, până în Maramureş. Surprinzând feţele particulare ale acestui ritual de sacrificiu, Lucian inventariază

imagistic tradiţiile în tranziţie. Maxim Dumitraş este preocupat de transformarea sacrificiului porcului în ritual artistic. Sculpturile sale efemere în carnea şi slănina porcului sunt o demonstraţie de virtuozitate la limita genurilor artistice, captate şi redate prin film şi fotografie. Compunerea acestor viziuni artistice sub steagul imaginii emblematice a porcului refac din punct de vedere artistic autenticitatea identităţii arhaice în spirit contemporan.

Expoziţia de la Casa Matei din Cluj, organizată de Centrul Cultural Francez, în 6-20 martie. Cea de la Clubul Ţăranului din cadrul Muzeului Ţăranului Român (8 decembrie 2008 – ianuarie 2009) e însoţită de un catalog în care etnologul Constantin Bărbulescu semnează un text.
www.lucianmuntean.ro/fotoreportaj/69/catalog_traiasca_Porcul.htm
decembrie 2008 - ianuarie 2009 55

© lUCiaN MUNTeaN

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful