NOTIUNEA DE SUCCESIUNE 1. Definite. Terminologie Noul Cod civil debuteaza in aceasta materie definirea notiunii de mostenire.

Potrivit definitiei legale, mostenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta. Definitia poate fi mai cuprinzatoare, relevand izvoarele si totodata felul mostenitorilor ca si ordinea actiunii lor. Definim deci mostenirea ca fiind transmiterea patrimoniului lui de cuius mostenitorilor desemnati de lege, in lipsa organizarii devolutiunii succesorale de acesta, printr-un testament. Prin definitia legala termenului de mostenire i se atribuie un sens foarte larg. El include orice transmisiune pentru cauza de moarte, fara a interesa izvorul acesteia: legea sau testamentul. Noul Cod civil schimba sensurile cunoscute ale termenului mostenire sau mostenire legala astfel ca trebuie sa evidentiem aceste deosebiri, inlaturand riscul utilizarii lor imprecise. Vechiul Cod civil nu definea mostenirea. Din modul de reglementare a materiei succesiunii se subintelegea ca termenul de mostenire este sinonim cu mostenire legala. Astfel, sub denumirea de „ succesiune" era cuprins intregul corp de reguli privind materia mostenirii: conditii generale, devolutiunea legala, transmisiunea mostenirii si partajul. Separat, era reglementata materia liberalitatii, incluzand si reductiunea si raportul donatiilor. Vechiul Cod civil reglementa astfel cele doua tipuri de mosteniri (legala si testamentara) fard a defini un gen proxim al acestora, ca in Noul Cod civil. Mostenirea legala, din vechiul Cod civil, avand continutul aratat, diferade sensul dat astazi acesteia, cum vom vedea. Doctrina si practica judiciara subintelegea insa si genul proxim utilizat astazi pentru termenul de mostenire. Asa cum se observa, termenul de mostenire definit de noul Cod civil este sinonim cu eel de succesiune. Legiuitorul noului Cod civil prefera pe cel de mostenire, in special in cartea a IV-a, „Despre mostenire si liberalitati". Pe cel de al doilea il utilizeaza, ca sinonim, de regula, pentru a evita repetarea primului termen in aceeasi fraza. In afara acestei semnificatii, pe care o denumim activa, mostenirea are si un sens pasiv, desemnand obiectul transmisiunii succesorale, adica: patrimoniu transmis sau mostenirea transmisa, mortis causa, ca urmare a decesului unei persoane. De exemplu, legiuitorul foloseste aceasta semnificatie statuand ca „mostenirea se cuvine (...) sotului supravietuitor (...)"; sau „Transmisiunea mostenirii" (denumirea data capitolului I din Titlul IV); „(;..) in cazul in care in patrimoniul succesoral nu exista bunuri (...) CONDITIILE GENERALE ALE SUCCESIUNII Pentru a se putea aplica regulile succesiunii trebuie ca mai intai sa aiba deschiderea succesiunii, adica decesul lui de cuius si, totodata, sa existe mostenitori, iar acestia sa fie apti pentru a putea mosteni. DESCHIDEREA SUCCESIUNII Deschiderea succesiunii semnifica situatia juridica aparuta cu privire patrimoniul lui de cuius, ca urmare a decesului acestuia, situatie ce consta intr-un proces complex in care, pe de o parte, legiuitorul sau de cuius organizeaza chemarea la mostenire, desemnand succesibilii si intinderea dreptului lor (devolutiune); iar pe de alta parte, in mod exclusiv, legea organizeaza transmiterea patrimoniului succesoral. Acest transfer are loc progresiv, in doua etape: inainte de acceptarea mostenirii, legea conferind doar sezina; si dupa acceptare, prin aceasta legea consolideaza transferul, patrimoniul succesoral fiind stapanit in indiviziune de mostenitori. In fine, procesul aratat se finalizeaza prin lichidarea pasivului mostenirii si partajul activului net ramas. Situatia nou creata prin deschiderea succesiunii poat fi considerata un raport juridic. Cauzele deschiderii mostenirii Decesul persoanei este cauza deschiderii mostenirii Decesul persoanei produce un efect natural, incetarea capacitaii juridice acesteia pentru ca ea nu mai exista fizic si prin aceasta nu mai are nici fiinta juridica. Stingerea fiintarii juridice a persoanei lasa fara titular patrimoniul acesteia. Inca din dreptul roman patrimoniul nu se stinge odata cu titularui, ci este transmis unor persoane in viata, mai exact, „in fiinta", in termenii definitiei date mostenirii, care vor succeda celui decedat. Mostenirea, relajie juridica de transmitere a patrimoniului de la de cujus la succesorii sai, este cauzata de decesul primului, debutand in chiar clipa producerii acestui eveniment, moment denumit sugestiv deschiderea mostenirii (art. 954 alin. 1 C. civ.), importanja lui fiind capitala pentru ca determina multiple consecinje juridice relative lapersoanele care succed si la intinderea drepturilor lor. Distingem intre: decesul persoanei, constatat fizic; si decesul prezumat 5.1. Decesul persoanei, constatat fizic. Decesul este evenimentul incetarii din viata. a unei persoane, constatata medical prin cercetarea corpului acesteia, 5.2. Decesul prezumat. Hotararea declarative a decesului. Decesului persoanei ii este asimilata hotararea judecatoreasca definitiva declarativa a decesului (art. 53 C. civ.).

Mostenirea este deschisa chiar daca nu este gasit corpul persoanei insa decesul ei este prezumat printr-o hotararea declarative de moarte tie din cauza fmprejurarilor in care a dispdrut persoana (1), fie a disparifiei acesteia pe o perioada indelungata (2). Disparitfa persoanei, intr-o catastrofa. Cdnd o persoana nu mai poate fi gdsitd si existd certitudinea ca a decedat, avdnd in vedere imprejurdrile deosebite in care a dispdrut, inundatii, cutremure etc., se poate ohtine o hotardre judecatoreasca de declarare a morfii daca au trecut mai mult de 6 luni de la data disparifiei in imprejurdrile ardtate, chiar daca nu a fost gasit cadavrul (art. 50 alin. 3 C. civ.). Hotararea declarativd a morfii fine locul actului de deces, producdnd aceleasi efecte in materia succesiunii1. Prin excepjie, daca exista indicii sigure ca decesul s-a produs, de§i cadavrul nu a fost gasit sau identificat, se poate declara moartea fara a mai astepta implinirea termenului aratat (art. 50 alin. 3 C. civ.). Disparifia persoanei o perioada indelungata de timp. Persoana care a dispdrut mai mult de doi ani de la data ultimelor informafii sau indicii din care rezulta ca ar fi in viafd, si existd indicii cd a incetat din viafd, poate fi declaratd moartd printr-o hotardre judecatoreasca la cererea oricdrei persoane interesate (art. 49 alin. 1 C. civ.)2. Cand nu poate fi stabilit momentul de la care se caleuleaza termenul, acesta se socoteste de la sfar§itul lunii in care au fost primite ultimele informatii sau indicii, iar cand nici aceasta nu poate fi stabilita se socoteste de la sfarsitul anului calendaristic (art. 49 alin. 2 C. civ.). Data decesului persoanei declarata moarta printr-o hotarare judecatoreasca este stabilita de instanja, tinand cont si de regulile art. 52 C. civ.1 Hotararea declarativa de deces intra In vigoare la data ramanerii definitive a acesteia (art. 53 C. civ.). Daca disparutul a reaparut, hotararea declarativa de deces va fi anulata (art 54 alin. 1 C. civ.)2. Asa acum se observa, noul Cod civil aduce unele inovafii cu privire la declararea mortii persoanei disparate (art. 49-57). Mai intai stabileste ca absentul nu mai este declarat disparut si ulterior mort, potrivit regulilor actuate, ci este declarat mort daca au trecut mai mult de 2 ani de la data la care au existat informatii despre existenta in viata a acesteia (art. 49). In al doilea rimd, a fost scurtat termenul de un an pentru declararea mortii persoanelor disparute in conditii de catastrofa. Potrivit noului text, persoanele disparute in conditii de catastrofa, pot fi declarate moarte dupa 6 luni de la data acestui eveniment (art. 50 alin. 1). In fine, proiectul prevede o a treia ipoteza: in care persoana disparuta este sigur ca a decedat, chiar daca nu i-a fost gasit cadavrul ori nu a fost identificat In acest caz, se poate solicita declararea mortii fara sa se astepte termenul de 6 luni (art. 50 alin. 2). Secjiunea a H-a Data §i locul deschiderii mostenirii §1. DATA DESCHIDERII SUCCESIUNII 6. Data decesului lui de cuius este data la care se deschide succesiunea (art. 954 alin. 1 C. civ.). In chiar clipa decesului lui de cuius, stingandu-se personal itatea juridica a acestuia, are loc deschiderea succesiunii lui, aceasta semnificand faptul ca, fara nici o formalitate si fara nici o manifestare a voin(ei succesibililor, patrimoniul sau c>ic transmis acestora, de drept. Aceasta regula traduce principiul de sorginte latina potrivit caruia patrimonial nu poate exista fara subiect. 6.1. Consecinfele atasate acestei date. In mecanismui mostenirii este important sa fie stabilita data decesului sub ambele aspecte: devolutiv; si eel al transmiterii mostenirii caci, In func|ie de aceasta data se stabileste: ce se transmite, cine succede $i cit mosfeneste. Sub aspect devolutiv, In functic de data arafata se stabiJefte: Hsta persoanelor chemate la succesiune In virtutea legii sau a legate lor; mtmderesi vocaftet lor :esorale; si se decide daca acestea indeplinesc condittile pentru a mosteni5. Sub aspeetul obiectului transmisiunii, de la aceasta data are loc frxarea 'onfimittiltii patrimoniului succesoral transmis, succesorii devenind comostetutori asupra aotivului succesoral existent la acel moment si vor fi Jinutj de pasivul lUOoesoral (tn principiu, datoriile lasate de cuius)1. unetje •Jtiindu-nostcni fni >xclusi\ Totodata, de la aceeasi data incepe sa curga termenul de opjiune succesoralft (art. 1103 C, civ.), acceptarea mostenirii consolidand transmiterea patrimoniului. In functie de aceeasi datft se stabileste si intinderea drepturilor succesorilor acceptanti. SHindu-se data decesului si persoanele care au acceptat mostenirea se decide care sunt ittortt rezervatari, intinderea rezervei lor si a cotitatji disponibile. tine, dupfl iesirea din indiviziune, comostenitorii vor fi considerafi proprietari ivt de la data decesului, partajul succesoral avand caracter declarativ. Dreptul tranzitoriu. in aplicarea noului Cod civil regulile relative la succesiune lubordoneazfi mostenirile deschise dupa 1 octombrie 2011, data intrarii In vigoare a ;odului (art. 91 din Legea nr. 71/20113). In interpretarea aceluiasi text actele sau aptele neexecutate inca, cum ar fi acceptarea succesiunii, relative la o succesiune leschisa sub Codul civil din 1864, vor cadea sub legea in vigoare la data deschiderii luccesiunii. ?2. PROBA DECESULUI §1A DATEIACESTUIA

civ.). Mostenirea se deschide ia ultimul domiciiiu ai defunctului (art. 119/1996).2.). in cazul fn care acesta are mai multe locuinfe. locul deschiderii mostenirii este eel din localitatea aflata in circumscriptia instantei aleasa dupa aceleasi criterii ca cele de determinare a notarului public (art. inundatie. sa nu fie nedemna (sect. 52 alin. 954 alin. privind locuinja principals si cea secundarft (resedinta). sub condijia ca in aceasta circumscriptie sa existe eel putin un bun imobil al celui care lasa mostenirea.). LOCUL DESCHIDERII MO§TENIRII 7. 87-88 C. si nu eel mentionat in cartea de identitate1.3. Daca in aceste ipoteze nu a fost sesizat notarul public. 7. hotararea judecfttoreasca declarativa a mortii (art. nr. Aceeasi regula se aplicS §i pentru persoanele nomade2. 52 C. Cand in patrimoniul succesoral nu exista bunuri situate in Romania. Certificatul medical constatator al mor^ii (art. 57-58 din Legea nr. 4 C. 954 alin. fn principiu. 7. de administrare a bunurilor lui pana la acceptarea succesiunii. dupft caz.) men^ioneazS nu doar decesul ci si ziua acestui eveniment date preluate in certificatul de deces. data deschiderii succesiunii este mentionata in certificatul constatator al decesului emis de medici. data decesului are o important particular^. 3 C. Din interpretarea art. data motlii acestuia. Pentru aceasta ipoteza art. Cel care solicits un drept de mostenire are sarcina sa dovedeasca decesul defunctului. consideram ca ultimul domiciiiu al acestuia este locul unde a locuit in fapt. civ. hotftrarea judecatoreascS de declarare a mor|ii stabileste aceasta data (art. Certificatul de deces este un inscris autentic ce dovedeste. Regula ar&tata este aplicabila §i mostenirii testamentare1. Locul eel mai favorabil pentru rezolvarea tuturor acestora este eel din localitatea ultimului domiciiiu al lui de cuius. legea prezuma ca persoanele decedate In aceste Imprejurari „au murit in aceeasi clipa" si ca in aceste eondifii nu pot succeda una alteia (art. pentru ca acolo se afla principalele sale afaceri. 7. 119/1996. 11 din Legea nr. succesiunea ridica probleme de plata a creditorilor lui de cuius. 2 C.6. simplified devolupunea mo§tenirii in cazul codecedatilor fn caz special al decesului mai multor persoane ce au vocajie succesorala reciproca. 51 si art. ori. Nu se apliea insa regula codecedatilor deeat daca nu poate fi stabilit momentul decesului persoanelor aratate §2. In cazul particular al disparitici persoanei. ci instanta de judecata. si de partaj.. potrivit art. civ. 6. civ. urmfind procedura rectificarii actelor de stare cmU (art. 119/1996 rezulta ca proba decesului se face cu certificatul de deces. Identificarea ultimului domiciiiu. 957 alin.) Textul2 nu stabileste ce se infelege prin ultimul domiciiiu: eel din cartea de identitate ori eel unde de cujus a locuit in fapt. 119/1996) ori. accident aviatic etc. civ. Proba si mljloacele de proba. 954 alin. In lipsa unei deelara|ii data de de cujus in timpul vie|ii. 1 din Decretul. daca. acesta nu a lasat astfel de bunuri.2. civ. 2 C. Daca a fost omisa sa se prevada data decesului ori a fost trecuta gregit. a?a cum il obligS art. statueaza insa ca proba ultimului domiciiiu se face cu certificatul de deces. O aplicare a acestei ra|iuni este art. 59. 2 C. 36 din Legea nr. Textul art 957 alin. 6. locul deschiderii mostenirii este in circumscriptia notarului public celui dintai sesizat.II) si sa aiba chemare la mostenire (vocatie succesorala) in virtutea unei legaruri de rudenie cu ./iu se poate stabili c& una a supraviefuit alteia" pentru a se decide care persoana este succesorul celeilalte. gj la fel certjfjcatul de deces. 31/1954. 14 Cod procedura civila ce statueaza c& instanta competenta s& solutioneze aceste litigii este cea in raza careia se afla localitatea ultimului domiciiiu al defunctului4. Noul Cod civil nu a mai preluat teoria comorientflor din art. CAPITOLUL II CONDIJULE PENTRU A MO§TENI Cine poata sa mosteneasca? Pentru a avea acest drept. hotararea judecatoreasca poate fi rectificata (art.) si . civ. identitatea persoanei decedatului. cu conditia ca in aceasta circumscriptie sa se afle bunuri mobile ale celui ce lasa mostenirea. 3 statueaza ca mostenirea se deschide: la locul din tara aflat in circumscriptia notarului public celui dintai sesizat. Situa^i particulare in care nu este cunoscut ultimul domiciiiu al defunctului ori nu se afla pe teritoriul Romaniei. UuTitatea stabilirii locului deschiderii mostenirii. art. CodecedaUr. o persoana trebuie sa existe la data decesului lui de cuius (sect-1).4. 21 a Decretului nr. art. ultimul domiciliu si locul decesului. Este ipoteza In care eel pufin doua persoane cu vocafie succesorala reciproca au decedat In conditiile unui sinistru (cutremur. 31/1954). si anexa 1C din Legea nr. Proba. 37. toate acestea antrenand adesea §i litigii. In principiu.3.1. 34. '"alin. Pentru a inlatura dubiul si nesfarsitele litigii care ar putea fi generate In vederea stabilirii ordinii succesiunii. locul deschiderii mostenirii este In circumscriptia notarului public celui dintai sesizat.

In sensul art. cand art. 8. 36 C. este nedemn de a succede succesibilul condamnat pentru savarsirea cu intense a unei infractiuni de omor sau pentru tentativa la aceasta fapta. regul& exprimata prin maxima infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis ejus agitur. In sensul art. Noul Cod civil reglementeaza doua tipuri de nedemnitate: de drept (§1) si judiciara (§2) 11. Nu trebuie sa confundam aceasta notiune cu cea apropiata: ingratitudinea care vizeaza donatia (art. 205 C. De aceea. Atentatul la viafa unui succesibil al lui de cujus. nu este suftcient ca o persoana sa aiba capacitate succesorala. Pentru a putea mosteni. Termenul „a exista" nu se refera la existenja fizica a persoanei. ci la cea juridica. a unei infracpuni de omor sau tentativa la aceasta fapta. persoana trebuie sa existe la data deschiderii mostenirii (art. 1 lit.). Tipuri de nedemnitate. beneficiarul unei liberalit&ti. civ. b C. civ. Secfiunea a Il-a Succesibilii sa nu fie nedemni 9. civ. modul de operare si efectele nedemnitatii. exista daca sunt intrunite condifiile legale de recunoastere a personalitStii juridice. CAZURI Potrivit art. NEDEMNITATEA DE DREPT. 8. potrivit caruia pturile copilului sunt recunoseute de la e-oncepfiune".). Conchizand. Pentru a avea capacitate succesorala persoana nu trebuie sa fie decedata la data deschiderii succesiunii. 958 C. 957 C. in anumite conditii. ori de la data actului de infiintare (art. a C. dar se afla in procedure de infiintare. Persoana trebuie sa fie nascuta pentru a putea mosteni. denumita reprezentare succesorala. 201 si art.de cuius. fiindatiile testamentare au aceasta capacitate din momentul deschiderii mostenirii testatorului. Nedemnitatea ridica trei probleme: cazurile de nedemnitate. civ.2. Persoana juridica. fiind reprezentat de prima persoana in calitate de mostenitor al predecedarului1. in functie de natura persoanei. Numai persoanele fizice pot fi mostenitori legal" Persoanele juridice pot succede doar in calitate de legatari1. Ea este tradusfi in dreptul nostru prin regula generals a art.). art. 1 lit. inainte de deschiderea succesiunii lui de cujus. Se intelege ca la aceasta data fundafia nu este mfiintata. 1023-1026 C. civ. pentru a desemna aptitudinea persoanei fizice de a succede textul ar&tat utilizeaza sintagma: „capacitate de a mosteni"2. 8. Nedemnul este astfel lovit de o incapacitate legala de a mofteni. si atentatul la viata unui succesibil al lui de cujus (b).. savarsita asupra lui de cujus1. Pentru legatari chemarea la succesiune izvoriiste din legat. si persoanelor jurid/ce 11 Be recunoa^te capacitatea de a primi liberalitati chiar daca nu exista la data fncheicrii Jiberalita^ii. Secfiunea I Existenfa succesibililor (capacitated succesorala) 8. 194. Persoana nu trebui sa fie predecedata. pentru a avea capacitate succesorala persoana fizica trebuie sa fie nascuta si sa nu fie decedata la data deschiderii mostenirii.). 1 0. civ. Ea trebuie sa indepJineasca si o condfyie negative sa nu fie nedemna. III). savarsita asupra unui . pentru persoanele juridice supuse inregistrarii. intr-un caz particular. Primele doua conditii sunt comune celor doua tipuri de mosteniri. ori. copilul nascut la eel ult 300 de zile de la decesul tatalui are dreptul sa~) mosteneasca intrucat el este prezumat a fi copilul sau. 958 alin. 208 teza a Il-a). civ. civ. ultima fiind specific^ doar mostenirii legale. a legaturii de alian{ii (sect. sub conditia Bp de a „se naste viu". 10. dar nu a fost inregistrat (art. Regulile actuale ale nedemnitafii se aplica §i legatarilor. Printr-o ficfiune legala.1.. fiind emis actul de infiinfare. Nimeni nu se intereseaza de capacitatea de folosinja a unei persoane pentru a decide daca ea poate succeda sau nu. civ. existand doar dispozitia testamentara de infiinfare (art. 36 C. Nedemnitatea este o sanctJune civila2 constand In decaderea nedemnului din dreptul la succesiunea persoanei fa{& de care s-a ffceut vinovat de culpa grava. o persoana care nu avea dreptul la mo§tenire poate urea in locul predecedarului ca si cand acesta din urma ar fi succesor.3. Pentru a mosteni. fiind conceput de el In timpul viefIL Dupa acela§i principiu. este nedemn de a succede cel condamnat pentru savarsirea cu intense. si regulile art.. Atentatul la viafa celui ce lasa mostenirea. 208 teza I. 412 alin. Este ins3 traditional ca si persoanele concepute au drepturi. Mai mult. No{iune. sunt considerate a fi fapte ce atrag sancfiunea nedemnitatii: atentatul la viata lui de cuius (a). 958 alin. dob&ndeste personalitatea juridica din momentul inregistrarii actului lor de infiintare.

3 C. lotar^rea de constatare a nedemnitatii este declarativa deoarece sanctiunea eaza de drept. a si alin. a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei si pentru care succesibilul a fost condamnat penal. sau a falsificat testamentul defiinctului. este necesar sa" existe o hotarare judeca-oreasca de condamnare (pentru omor sau tentativa de omor). Lipsa hotararii penale nu impiedica constatarea nedemnita|ii. pentru a se proba savar^irea uneia dintre faptele aratate .succesibil a lui de cujus care. a distrus. 959 alin. Conditii comune cazurilor de nedemnitate judiciara Pentru toate cazurile faptele succesibilului trebuie sa fie savarsite cu intense. fiind deci imprescriptibila sau instan|a o poate constata din oficiu (art. cat si legatarii.). c) impiedicarea testatorului de a decide asupra mostenirii testamentare. Ea isi produce efectele de drept. cu atat mai mult daca au provocat moartea lui de cujus. Cu intentie. Pana atunci starea de nedemnitate poate fi Iniaturata de de cuius printr-un testament ori printr-o declaratie notariala expresa §2. 1 C. Legea sancfioneaza cu inlaturarea de la mostenire doar a succesibilului in egoism urmfireste sa inlature de la mostenire pe un alt mostenitor care este mainte sa la mostenirea lui de cujus ori in concurs cu el. Atentatul la viaja unui succesibil al lui de cujus care nu il concureaza pe autorul faptei nu antreneaza sanctiunea nedemnitatii. civ. Modui de operare al nedemnitatii legale Oricare ar fi cazul de nedemnitate. prin dol sau violenfa. Conditii specif ice cazului de nedemnitate pentru savarsirea infractiunii de violenta Nu orice acte de violenfa pot fi cauza a inlaturarii de la mostenirea legala ori testamentara. Lipsa fit de condamnare a autorului faptelor aratate. 1. existand o hotarare judecatoreasca din care rezulta nedemnitatea. Pentru a fi considerat nedemn atentatul la viaja lui de cuius ori a succesibilului acestuia. e asemenea. 'onstatarea nedemnitatii nu poate fi solicitata decat dupa decesul lui de cuius.3. ar fi intrat In concurs cu faptuitorul restrangandu-i vocatia succesorala ori inlaturandu-1 de la mostenire. sa existe o hotarare defrnitiva a instanfei civile de constatare a existenfei uneia dintre cele doua fapte. daca ar fi fost deschisS succesiunea la data savarsirii faptei. a amnistiei ori a decesului autorului. civ. este necesar ca infracfiunea sa fi fost savar§ita cu intenfie.). civ. indiferent ca a fost autor sau coparticipant. 1 lit. ori. de Incetare a urmaririi penale pentru decesul autorului. situatia de nedemnitate este certa. a celui care lasa mostenirea sa intocmeasca. nu o aplica judecatorul. de orice persoana interesata. 958 alin.1. sa modifice sau sa revoce testamentul.2. impotriva celui care lasa tiostenirea a unor fapte grave de violent. ori. a alterat. cu intentie. civ. datorita prescriptiei raspunderii . Instanfa civila poate constata existenja faptelor aratate suplinind astfel r&rii de condamnare (art. Nu este insa necesara o hotarare judecatoreasca prin care sa se constate nedemnitatea. ci doar cele grave. Intentfa autorulul infractiunii. amnistie sau prescripfie a raspunderii penale a acestuia. CondlJHIe comune cazurilor nedemnitatii de drept 11. donatarii ori creditorii acestor persoane pe calea unei acfiuni oblice. In acest sens textul precizeaza ca este decazut din dreptul de a mosteni pe ck cujus succesibilul care atenteaza la via|a unui alt succesibil care ^arfi inlftturat sau at fi restrdns vocafia la mostenire a faptuitorului" daca mostenirea ft fost deschisa la data sdvdrsiriifaptei. Nu orice atentat la viafa succesibililor lui de cujus antreneaza nitatea. 958 alin. 12.). a ascuns. 3 C. fizica sau morala. 2 C. a) Fapte grave de violenta. Savarsirea. 11. si I public poate constata din oficiu nedemnitatea (art. in caz de existenfa a unei hotarari judecatore§ti ori a unei rezolufii a procurorului. pentru care a fost condamnat printr-o hotSrare judecatoreasca ramasa definitive 11. atunci este prematura. Este singurul caz de nedemnitate judiciara pentru care este necesara o hotarare de condamnare penall . ele vor fi olufionate printr-o hotarare judecatoreasca ce va constata existenta unui caz de nedemnitate. Pot fi persoane interesate atat comostenitorii ori mo§tenitorii in rang subsecvent. Aceasta cerere poate fi brmulata oricand. Exist&nd o hotarare de condamnare pentru omor sau tentativa. 958 alin. si pentru care autorul faptei a suferit o condamnare penala prin hotarare judecatoreasca definitiya (art. in aplicarea nedemnitatii se nasc contestatii intre mostenitori. b) Inlaturarea sau mistificarea testamentului. nu impiedica aplicarea sanctiunii ii. Mij locul de sesizare fiind cerere de petifie de ereditate. Impiedicarea. NEDEMNITATEA JUDICIARA Cazurile nedemnitatii judiciare Succesibilul poate fi declarat nedemn daca savarseste una dintre faptele prevazute | 959 alin. intrata in autoritate de lucrul judecat. Conditji speciale ale nedemnitatii pentru atentatul la viafa unui succesibil cujus. 3). Daca insa. dupa caz.

959 alin. Fiind considerat un tert fata de mostenire toate drepturile pe care le avea fata de de cuius si care se stinsesera prin confuziune. Excluderea de la mostenire. instrainarii ori pieirii bumiM (art. civ. art. 1 C. Daca a facut constructii sau plantafii are dreptul decat la despagubirile prevazute de regulile accesiunii imobiliare pentru constructorul de rea-credinta (art. §|1M>.). Sanctiunea pierderii calitatii de mostenitor este retroactive Tot ce si-a insusit m temeiul titlului aratat trebuie sa fie restituit. ori a incetarii raspunderii penale ca urmare a prescriptJei ori a amnistiei. nu de la data constatarii nedemnitatii. civ. civ. civ. civ. In lipsa acestuia. el nu a fost niciodata succesor. 16. Trebuie sa restimie.1. 2 C. 584 alin. Trebuie sa restituie. civ. In virtutea aceleasi calificari pieirea fortuita a bunului nu-1 exonereaza de obligafia de restituire a valorii decat daca dovedeste ca bunul ar fi pierit §i daca ar fi fost restituit masei succesorale (art. daca datoria consta intr-o suma de bani (art. 1644 C. totodata si lipsa de folosinfa a bunului. pentru faptele de nedemnitate prevazute de art.). in consecinta.). . civ. Pieirea bunurilor sau instrainarea lor obliga la restituirea valorii cea mai mare a bunului raportata la momentul primirii. celor alaturi de care venea la succesiune. nd o hotarare de declarare a nedemnitatii succesibilului. si art. Anularea actelor juridice incheiate de nedemn in calitate de mostenitor. succesibilul nu este sancjionat de drept Judecatorul instan\ei civile este abilitat s& aprecieze asupra existenfei faptelor si a celorlalte conditii. 1 C. 2 si art 585 alin. precum si fructele naturale sau civile pe care le-a perceput (art. Restituirea se face deci in natura sau in lipsa in echivalent (art 1639-1640 C.). 959 alin. daca instan|a penala nu mai poate emite hotararea de condamnare datorita stingerii ac|iunii penale in urma decesului autorului faptelor. Nedemnul fiind exclus de la mostenire trebuie sa restituie toate bunurile pe care le-a dobandit cu titlu de mostenitor.).). 1 civ. titlul de mostenitor legal ori de legator al nedemnului. 1 C. de asemenea. La fel daca bunul a pierit fortuit parfial (art 1643 alin. 1645 alin. civ. Renasc drepturile fata de de cuius. respectiv dobanzile. civ. instanfa civila va putea constata existenfa faptelor de violenfa grava (art. 960 alin. 582 . ci de la data cand le-a cules ori trebuia sa le culeaga. este retroactiv desfi (art 960 alin.583 alin. 2 C. 960 alin. 2. de la data producerii lor si nu de la data chemarii in judecata1. vor renaste retroactiv. Efectul nedemnitatii fa$a de nedemn. in puterea legii.). 1642 C. caz.Prin excepfie. intinderea obligaiiei sale de restituire fiind subordonata regulilor Titlului VHt „Restituirea prestatiilof5 din Carta a V-a. 1641 C.) deoarece este calificat posesor de rea-credinta (art.). 2 C. Nedemnul este considerat ca nu a avut nkiodata chema mostenire si ca. sueeesiunea va fi transrnisa celorlalti succesori cu succesorala in temeiul legii ori a legatului. fructele. 4 C. civ.). relat sueeesiunea Iasata de cel fata de care s-a comportat nedemn. civ. care erau inlaturati de nedemn. Modul de operare al nedemnitatii judiciare In opozifie cu nedemnitatea legala. sau.

Natural. civ. este legamra rezultata din adoptie (art.). Noua regula corecteaza deci extinderii sanctiunii aplicata nedemnului §i descendentilor lui. civ. civ. Urmeaza apoi alte selector in cadrul regulilor devolutiunii. 3 ocroteste pe subdobanditorii de bund-credinfa care s-au aflat intr-o eroare comuna cand si-au dat consmtamantul la incheierea actului intemeindu-se pe aparenfa invincibila ca cel care a facut acte de dispozifie este adevaratul mostenitor si ca el avea deplin temei sa incheie acel act1. 668 alin. Chemarea la mo§tenire intemeiata pe legatura de rudenie. O prima selectie a persoanelor este facuta prin condhra chemarii la succesiune. 20.). 1 C. Impiedicarea descendentilor nedemnului sa il reprezinte la mostenire era considerate insa in doctrina ca fiind o extindere a sanc|iunii nedemnitatii si la descendentii nedemnului4. Legiuitorul recunoaste unei persoane dreptul de a pretinde ca este mostenitor al lui de cuius numai daca aceasta are calitatea prevazuta de lege sau a fost desemnatd de defunct prin legat art. 405 alin. Ca urmare. Nici chiar un legat lasat de de cuius nedemnului. Rudenia in linie dreapta poate fi ascendenta sau descendentl Rudenia iii linie colaterala este sirul de nasteri ce urea pana la un autor comun si coboarS de la acesta prin sirul de na§teri (art.3. Majoritatea doctrinei califica aceste acte juridice ca fiind vanzarea bunurilor altuia si ca. mostenitorii nedemnul sanctionat cu inlaturarea de la sueeesiunea lui de cuius. dupfi caz: cea de sot supraviepiitor. Efectele nedemnitatii fa|a de terti. 961 alin. fara a li se imputa o vina.). Legatura de rudenie poate fi fireasca. Persoana ce se pretinde mostenitor trebuie sa aiba chemare la mostenirea lui de cuius (vocajie generala) A treia condifie prevazuta de lege pentru a putea fi succesor este chemarea la mostenire. ci acorda persoanelor o vocafie succesorala generala de a face parte din cercul persoanelor ce au chemare la mostenire.). 960 alin. sub conditia ca acestea sa cuprinda o declarafie expresa de iertare a nedemnului. 965 C. textul art. trebuie sa se aplice efectul retroactiv al nedemnitatii si fata de tert. 1 ce prevedea ca persoanele in viaf. sunt anulabile. Se da astfel posibilitatea lui de cuius sa salveze relafiile de familie. drepturile castigate de terfii de buna-credinj:a prin raporturile juridice cu nedemnul. civ. Fiind considerat strain de mostenire. ce au antrenat sanctiunea nedemnitatii nu Tnlalurfl efectele acesteia (art. . 961 alin. Amnistia. Aceasta ratiune a fost consacrata de vechiul God civil prin regula art. 960 alin. 2 C. dar nu toate pot pretinde drepturi succesorale de la un defunct. 960 alin. Calitatea la care se refera textul este. Sub noul Cod civil nedemnitatea nu mai produce efecte fata de descendentii nedemnului (art. IntereseazS insa apropierea rudelor cu de cuius. 406 alin. vor fi pastrate2 daca ei au contractat cu acesta in conditiile aratate (art. ce se aplica membrilor familiei festranse. rudenia civila. civ.. Prima este o legatura bazata pe descenden|a unei persoane din alta sau dintr-un autor comun (art. 19. adicft survenita prin adoptie. In schimb. 405 alin. De cuius poate sa ierte pe nedemn printr-un testament ori un act notarial. caci acestea profits comostenitorilor (art. civ. 963 alin.). gratierea. 962 C. 21. legiuitorul noului Cod civil a trebuit deci sa inlature vechea regula a inadmisibilitatii reprezentarii persoanelor in viata. prescriptia executatii pedepsei sau reabilitarea nedemnului pentru faptele penale savarsite. 3 C. Inlaturarea extinderii efectelor nedemnitatii fata de descendentii mo§tenitorului sanctlonat. asa cum este predecedatul. 1C. Pentru acest scop legiuitorul imparte mostenitorii in douS categorii: rude In linie dreapta sau in linie colaterala (art.2. Conditia chemarii la mostenire este indeplinita fara a interesa felul rudeniei. Pentru a recunoaste succesorilor nedemnului dreptul la reprezentarea acestuia. in consecinta. Inlaturarea efectelor nedemnitatii Avand in vedere ca nedemnitatea este o sanctiune civila. 1 C. civ. 3 C. 1 C. 2 C. sub nume de mostenitor. sunt indreptatrte sa vina la mostenire rudele lui de cuius. pentru a stabili ordinea chemarii la mostenire. adica ruda de sange ori rudenie civila. dupa savarsirea de acesla a uneia dintre faptele ce atrag nedemnitatea. civ. 2 C. Secfhmea a IH-a Chemarea la mostenirea lui de cuius 21. In concluzie.). nu pot fi reprezentati3. In cazul in care nedemnul aincheiat acte juridice de dispozijie asupra bunurilor succesorale.i Transpunand principiile ocrotirii bunei-credinte a subdobanditorilor si a siguranjei circuitului civil. Aceasta nu poate fi deci prezumata din interpretarea imprejurarilor intrinseci ori extrinseci actelor aratate (art.19. sau ruda apropiata cu de cuius (art. Multe persoane au capacitate succesorala si nu sunt lovite de nedemnitate. civ. civ.). civ. civ.1.). Aceasta conditie nu confera un drept concret la mostenire lui de cuius. A doua. 961 alin. rational nedemnul nu ar putea fi reprezentat succesoral. 406 C. desigur nedemnii sau renunfatorii.). poate fi reprezentat chiar daca este in viata si este strain de mostenirea acestuia. actele de administrare si conservare vor fi mentinute daca ele au fost necesare si utile.).).a. nu prezumS iertarea nedemnului ij inlaturarea efectelor acestei sanctiuni (art. legiuitorul lasa la aprecierea lui de cuius inlaturarea efectelor acestei sanctiuni.

963 C. prin art. In cazul filiatiei din casatorie. sotului supraviefuitor si a legatarilor. 63 C. In principiu. a inlocuit statul cu unitatea administrativ teritoriala careia i-a recunoscut dreptul de a dobandi patrimoniul lasat de de cuius.). Rudele acestuia nu pot veni insa la mostenirea lui de cuius* Accstea sunt afini cu el (art. Prin Decretul nr. alt t din Legea nr. opus rudclor.). civ. 963 C. civ. mostenirea este vacanta. Singura persoana care nu este ruda cu de cuius si poate mosteni este unitatea administrativ-teritoriala. ca succesori ai lui. Prioritar rudetor sunt chemati la mostenire legatarii. 408 si art. ea culegand sueeesiunea numai daca mostenirea este vacanta (nu este acceptata de succesorii legitimi ori de legatari sau nu exists). ori ecatoreasca (art. ca si in linie colaterala. 407 alin. 47! alin.La mijlocul secolului XX o categorie de mostenitori a dobandit drepturi depline la mostenire. indiferent ca acestea ar fi in linie directa sau in linie colaterala.1. Calitatea statului de rao§tenitor a fost contestant in doctrina. de unitatea adfn!ftistr#iv. in virtutea legit. 454 C.). civ. orasul. Dovada calita|ii de mostenitor a sofului supravietuitor se face cu actul de casatorie Intocmit in registrul de stare civila sau cu certificatul de casatorie emis dupS acesta. Proba Iegaturii de filiape se face dupa regulile specifice dreptului familiei.). Dovada Iegaturii de rudenie cu de cuius si a relajiei de casatorie Pentru ca mostenitorul sa poata pretinda aceasta calitate trebuie s& dovedeasca existen|a intre el si de cuius a unui sir neintrerupt de nasteri care releva legatura de filiape dintre el §i de cuius.). Pentru aceasta persoana chemata in lenient! m relatii trebuie sa aiba calitatea de sot supravietuitor la data decesului bit de cunts. Relafia specials creata intre so(i confcra temet cheixilraJi mostenire a sotului supraviefuitor. cat si parinfii adoptrVL to limitele ce vor fi aratate (art. Similar. conditia chemarii la rrK)Steniriie5te desemnarca de de cuius printr-un legal. indiferent ca sunt adulterini sau incestuosi (art. Actele de stare civila sunt singurele mijloace de proba ale Iegaturii de rudenie. mostenitori regular^ |§ tens de tegrttniat* prin rodenk Integrarea sotului supravietuttof* dm si a unrtfttii admia&iritfc^eriSOf^ Irs c&fepria „mostenitorilor legali" prin art. acestora fiindu-le asimilate actul de recunoastere a paternitatii sau a maternitapi printr-o declarable autentificata la notarul public sau printr-un testament autentic. fiind chemat la succesiune in concurs cu toate clasele de mostenitori. Relativ la adoptafi. Aceasta proba este suficienta pentru a dovedi legatura de rudenie in linie dreapta ascendenta si descendenta. 8 interzke discrtminarca copiilor nascufi din afara casatoriei1 in raport cu cei n&scufj din casatorie . . 75 §t art. 448 C. prin Ordonan{a de urgenpl nr. emis dupa acesta. La fel. Ea a fost insa parasite de doctrina si practica judiciara. pentru legatura de rudenie civila dovada acesteia se face cu actul de na§tere intocmit in registrul de stare civila. 416 C. municipiul in a caret raza tgriiormli so atlau bunurtle la data deschiderii mostenirii. 32/19541 a fost abrogat art. civ. Dreptul nostru este astfel In eoncordama cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului care. 1 C. 22. au fost asimilafi mostenitorilor legitimi. 2 C. Chemarea la succesiune a unita|U administrativ teritortai elor.. si astfel copii naturali. civ. 77 C ram. pe care se intemeiaza pretenfia sa. la acest act se adaug£ si actul de casatorie al parinpior intocmit in registrul de stare civila sau cu certificatul de casatorie al parintilor emis dupa acesta (art. precum si cu certificatul de nastere emis dupa acest act (art. Egalitaiea copiilor din afara casatoriei cu cei din casfltorie este consacrata fi In noul Cod civil prin art. civ. precum si cu certificatul de nastere al adoptatului. 22. insa vechiul regim a) adoptici cu efecte restranse i$i jwoducc inca efectele . 273/20043. Chemarea la succesiune a sotului supraviepjitor intemeiata pe relagia de casatorie. acesta Hind unui dintre MOuVWC inlaturarii acestui tip de adopjie. de incuviintare a adoptiei (art. Textul art.). 25/1997 exist! doar adopfia cu efecte depline. sopil supravieUiitor este asimilat mostenitorilor. Adoptatul cu efecte restranse are mai mufte drepturi dcdt un mostenitor legitim caci el succede aiat pe pax in pi firesti. pe temeiul hotarfirii judecatoresti a instan|ei de tutela. 1 C.*). lui atribuindu-i-se dreptul de a culege sueeesiunea in calitate de putere suveranS ce are dreptul asupra bunurilor fara stapan. Pstri cuius va fl cules. 1 §i 3 C. Mostenitorii neregulati erau chemap' la mostenire exceptional. fara a lasa sa se inteleaga natura dreptului acesteia. tierftormla tacali mna. copiii provenifi din adopt ie au aceleasi drepturi ca $i clnd ar fi copii fire§ti asa cum si adoptatorii au aceleasi drepturi fata de adoptajt (art. Astazi. inca din 1997. ca si adoptatii. civ. fara. Similar cu rudele.).) Chemarea la mostenire a legataruor. civ. numai pentru ipoteza in care nu exista mostenitori legitimi. 652 C. civ. in lipsa celorlalp' mostenitori. filiafia se dovedeste cu actul de nastere intocmit in registrul starii civile. In vechiul Cod civil statu! fi sojul supra\tefurtof erau denumi|i mostenrton netegulati. 409 alin. civ. nu inl&tura utilitatea acestei clasificari. regula preluata si de norma juridica actuals. 409 alin.

La mostenire nu pot veni toate rudele ce au chemare la succesiune (vocafie generald la mostenire) conferitd prin legatura de rudenie. Proba calitajii de legatar Calitatea de legatar se dovede§te in exclusivitate cu testamentul incheiat de testator. TTTLOL II DEVOLUTIUNEA MO§TENIRII Devoluliunea mostenirii sernnifica organizarea chemarii la succesiune a rudelor ce au vocape succesorala generald. prin orice mijloc de proba. la care se adauga nojiunea de ramura si cea de trunchi 25. vom studia pe rand modul de organizare a enemarii la succesiune de fegraitor. legiuitorul foloseste o tehnica specifica. ramura. reprezentare succesorala etc. stabilita dupa criteriul prevazut de art. ci sunt ierarhizate. Pentru a stabili . grad de rudenie. I. din care sa rezulte ca de cuius. constand in ierarhizarea rudelor pe clase (de mostenitori). Nofiunea de clasa de mostenitori. si care este intinderea dreptului (vocatiei) lor succesoral? Cum succesiunea este legala si testamentara. civ. CAPITOLUL I DEVOLUTIUNEA LEGALA 24. Ordinea cbemarii la succesiune a persoanelor care sunt legate prin rudenie cu defunctul Rudele ce au chemare la mostenire (vocatie la mostenire). IL).1. Tehnica ierarhizarii rudelor este tradusa in dreptul succesoral prin stabilirea principiilor devolutiunii succesorale legale §i a mecanismelor de corectare a lor.). nu vin impreuna la mostenire. prin legatura de rudenie. Uneori a facut insa corectuii pentru a corija inechitatile rezultate din aplicarea stricta a acestor criterii de ierarhizare. Pentru a pune in aplicarea aceste principii si mecanismele de corectare legiuitorul a creat nojiuni specifice devolufiunii legale: clase de succesori. trunchi. si linie. ca de cuius este tatal pretinsului mo§tenitor. grad de rudenie. Pentru a explica tehnica devolutiunii legale (sect. despicatura. in ce ordine. linie (directa si colaterala). proba acestei Iegaturii poate fi facuta in cadrul petitiei de ereditate. dovedind.acte de stare civila §i dupa constatarea existenfei realitajii acestei situatii. in ordinea dictata de aceasta (sect2). iar in interiorul claselor ei sunt ierarhizati pe grade de rudenie. tractatus. civ. Sistemul determinarii ordinii chemarii rudelor ab intestat se bazeaza pe trei nojiunj esemMale: clasa (de mostenitori). Secjiunea I Tehnica de stabilire a ordinii chemarii rudelor la mostenire NOJIUNILE UTILIZATE PENTRU DETERMINAREA ORDINII CHEMARII RUDELOR 25. In ipoteza in care nu a fost recunoscuta filiatia in timpul vietii lui de cuius. Ulterior. Peste aceste criterii legiuitorul aseaza un principiu director pentru ierarhizarea rudelor: gradul de apropiere cu de cuius.) si de de cuius. succesibilii din generatiik mai apropiate sau mai indepartate. Gruparea rudelor pe dase si ierarhia acestor clase. care este cunoscuta ca fiind mama reclamantului. se poate admite proba filiatie proband posesia de stat a c&satorie (nomen. prin ascendenta ori printr-un autor comun (colateralii). Pentru a stabili ordinea in care rudele sunt chemate la succesiune. 23. nascut de un cuplu ce nu incheiase acte de casatorie sau din relatii extraconjugale. mai intai (cap. ulterior (cap. cei legati de de cuius prin descendenta. a fost cunoscut ca fiind sotul femeii. Ea raspunde la intrebarea: care rude sunt chemate la succesiune. legiuitorul a preferat pe cei din generatiile mai noi in detrimentul celor mai vechi. In principiu. pretins a fi tatal sau. 962 C. Pentru aceasta legiuitorul a trebuit sa aleaga mtre interesele opuse ale rudelor lui de cuius'. 1) vom analiza nofiunile aratate (§1) pentru ca apoi sa relevam principiile devolutiunii succesorale legale (§2) si mecanismele corectoare (§3). punand in aplicare tehnica devolutiunii legale vom analiza regimul juridic al drepturilor succesorale ale rudelor. pe cei care sunt legati de de cuius prin descendenta sau ascendenta in detrimentul colateralilor. fama). in conditiile prevazute de art 962 C. in condifiile prevazute de regulile speciale ale liberalit^ii1.

1 C. 982 C. Rudele in linie dreapta se mostenesc la in fin it. civ.^Pe exemplu. 1 C. a ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati. pe bunic. deducandu-se dacft el este mai bine plasat sau nu. civ. 964 alin. 406 C. decat alt mostenitor ce are chemare la succesiune in aceeasj clasa.) In cazul rudelor colaterale numarul de nasteri panfi la autorul comun si de la acesta la alta ruda reprezinta grade de rudenie (art. civ).). De aceea legiuitorul imparte rudele in doua categorii: rude in linie dreaptd sau in linie colaterala (art. d. Clasa de mostenitori desenmeaza o categorie ce grupeaza rudele chemate la succesiune. Rudenia in linie dreapta este descendenta unei persoane dintr-o alta persoana (art. civ. sunt rude de gradul IV. pana la gradul patru. 963 alin. bunicul. civ. a patra clasa. civ. copilul mosteneste pe tfttS. b C. De exemplu. bunici. civ. §irul de nasteri de la var la tatal lui si de la acesta la tatal celui din urma alcatuieste 0 linie ascendenta. grupeaza persoanele care au cu defunctul un autor comun. Se distinge astfel. nu enle auflcientlb. 964 alin. fiind incadrat in acest temei in categoria mostenitorilor legali (art. . grupeaza rudele in linie dreapta ascendenta in care se trage defunctul. str&bunic etc. a C. a. a treia clasa. 975 C. verii.). pentru ca de la unui dintre veri pana la autorul comun. sau generatiile (art. determinate dupa criteriul vechimii generatiilor sau a legaturii directe sau colaterale cu de cuius.. civ. strabunicii etc. art. civ.). Daca sjrul coboara de la autorul comun din na§tere in nastere fiecare persoana ce se afla in prima inie descrisa este ruda colaterala cu cele din cealalta linie. iar de la acela§i autor comun pana la celalalt var exists un sir de alte doua na§teri. acestea avand chemare la succesiune numai pana la gradul IV inclusiv. 3 lit. din 28 iulie 921 | au fost modificate dispozitiile art. mai putin fratii (art. b si art. a C. El vine la mostenire prin relajia de casatorie nu prin rudenie. incepand cu art. a ascendentilor ordinari. Pentru a cunoaste numarul de grade existente Intre douft rude In line dreapta se numara. nepofi tie copii etc. verii sunt rude colaterale. 976 C. c. in ordinea de preferinfa: — prima clasa.). 983 C. 2 C^Jv. fratii sunt rude de gradul doi.). 963 C. alcatuita din ?irul de nasteri de la de cuius la ascendenfii sai: pariri^i. Spunem astfel. Pentru a afla numarul de grade ce separa doua rude aflate din clasa mostenitorilor colaterali se numara nasterile care le separa p£n& la autorul comun si de la acesta la ruda faja de care se stabileste gradul (art. mai puj:in parinfii (art. 2 C. reune§te rudele de grad unu din care se trage defunctul (parintii) si respectiv rudele de grad doi ce au cu defunctul un autor comun (fratii si surorile si descendentii acestora pana la gradul patru inclusiv) (art. dupfi aland.. civ. 963 alin. 1 lit. 406 alin. 406 alin. §irul de nasteri a persoanelor una din alta alcatuieste o linie. 3 Jit.). ascendentii sunt mostenitori de rang doi.).). Trebuie sa distingem intre rude §i in funcfie de liniile sau ramurlle pe care se aflfi acestea. 406 alin. art. 406 alin. 963-964 C. Gradul de rudenie indica rangul unui mostenitor. Aceasta regula este preluata §i prin art. sunt doua na$teri. Linia este folosita pentru a distinge clasa ascen¬dentilor si a descendenfilor (linie dreapta) de clasa ddlateralilor (linie colaterala). civ. ei fiind chemati la succesiune dupa escendenfL ( Solul supraviefuitor nu constitute o clasS de mostenitori. civ. inclusiv. Notjunea de grad si utilizarea el pentru ierarhizarea rudelor in Interiorul unei clase. Ea or crea impedimente serioase dacd toctte ruddle clhilr-o ckuso ur ft chemate la succesiune. nasteri le care le separa.ordinea in care succesibilii sunt chemafi la succesiune. 406 alin. a doua clasa. de xemplu. El are chemare la succesiune in concurs cu mostenitorii din fiecare clasS (art. in clasa ascendentilor sau a clescendeiifiJor. 1 lit. 676 C. 1 lit. Nu este suflcient sti cunoastem clasele si gradele rudelor dintr-o clasa de rude pentru a stabili vocatia succeibralft concrete. Copiii sunt rude de grad unu cu parinjii. Indiferent de gradul de rudenie (art.). 3 lit. civ. si de grad doi cu bunicii (art. 964 alin. Ordinea claselor determina vocafiq sau rangul mostenitorilor. b C. a descendentilor. a) Utilitatea nofiunii de linie. civ. Fiecare nastere din sir alcatuieste un grad. In interiorul claselor de mostenitori acest fa sunt 'leiwhl'Mt(i dupa criteriul gradului de rudenie. Aceasta mai este denumita si clasa mixta.). 971 alin. 1 C. civ. reuneste rudele rezultate din defunct in linie dreapta la infmit (art. art. a colateralilor ordinari. Aceasta poate fi ascendenta. 406 alin. Nojiunea de linie si cea de ramura si utllitatea lor in mecanismul devolutiunii succesorale. Linia descendenta este alcntuita din sirul de nasteri ale descendenfilor lui de cuius: copii. 3 lit. 964 alin. legiuitorul i-a grupat e clase siastabilit ierarhia acestor clase (art. De exemplu.)1.) — Un loc special este alocat unitafilor aclminjftjirfitiv terlt&rtak chemare la succesiune in caz de vacanja succesorala. restrangandu-se dreptul la succesiune al rude lor colaterale. Rudenia in linie colaterala este sirul de nasteri ce urefl panft la un autor comun §i coboara de la acesta prin sirul de na§teri (art. civ. 4 al Legii impozitului progresiv pe succesiuni. Pentru a realiza o noua delimitare a fost aleasti tehnica gradului de rudenie. Ei sunt fiii fiilor bunicului lor. adicS fii celor doi frati arfltap'. 1 lit. Prima departajare a rudeldf.

este folosita pentru ipoteza in care la succesiune vin in concurs fratii buni (din aceeasi casatorie) cu cei uterini (au in comun doar mama) §i/sau cu cei consangvini (au in mun tatal).). mi exista tulpini. notiunea de linie trebuie sa fie folosita numai pentru a distinge linia dreapta de cea colaterala. evident.). inlaturand pe parintii lui de cuius. dupa criteriul nasterii din aceea§i casatorie sau din casatorii diferite. in interiorul clasei de mostenitori chemata la succesiune rudele de grad cel mai apropiat inlatura pe cei de grad mai indepartat (art. Departajarea rudelor dupa criteriul gradului de rudenie. §3. Principiul proximita$ii claselor de mostenitori Principiul proximitatii claselor de mostenitori dicteaza ordinea chemarii la succesiune a claselor de succesori intr-un caz dat (art. 4 C. fiind mostenitori incadrati de lege in clasa a treia. Excepjie de la principiul egalitajii mostenitorilor de grad egal . Astfel vom spune rude pe ramura materna sau rude pe ramura paterna. a ascendentilor ordinari. Notiune de ramura. tot rude de grad I. Nopunea de tulpina (art. 2 C. incadrati de lege in clasa a patra. Daca predecedatul nu avea copii la data decesului sail. 964 alin. aplicand principiul prbximitatii claselor de rudenie ei vor fi chemaji cu prioritate la mostenire. cel mai bine plasata. paterna sau materna. prin raportare la clasamentul facut prin art. §2. civ. prin cel din urma legea nu mai ierarhizeaza. dupa criteriul sexului (principiul masculinitatii) si dupa eel al ordinii nasterii (primogeniturii). 3-4C. De exemplu. A. a colateralilor ordinari. civ. Principiul proximita{ii gradului de rudenie Principiul proximitatii gradului de rudenie dicteaza ordinea chemarii la succesiune a rudelor din eadrul fiecarei clase. din vechiul nostru drept. Acest ism va fi explicat maijos4. daca de cuius a lasat copii.b) A doua utilitate a notiunii de linie. Daca utilizam insa sintagma „ramura materna" sau „ramura paterna" vom evita confuzia cu termenul de ramura aratat mai sus. prin distinctia intre rudele de grad egal. 3-4 civ. av§nd repturi egale (art. Prin consacrarea acesrui principiu a fost inlaturata departajarea rudelor. 981 alin. De asemenea. Se pastreaza insa o atenuare a acestui principiu. Pentru a le atemia legiuitorul a conceput mecanisme particulare de corectare. 968 alin.). civ. ce va fi relevata la exceptii1. stabilind chemarea la mostenire a rudelor in ipoteza in care exista mai mul|i succesori de acelasj grad. Tulpina desemneaza descendenjii lasati de copilul predecedat care intra in concurs cu ceilalti copii ai lui de cuius. 981 alin. 964 alin.4. Pentru a stabili intinderea drepturilor succesibililor aflati in ipoteza aratata. civ. civ. clasa de mostenitori cea mai apropiata lui de cuius inlatura de la mostenire celelalte clase. Pe scurt. §i acest termen risca sa produca insa confuzii. Pentru o mai mare precizie terminologica. daca nu a lasat descendenti si nici parinti ori frati sau surori. trebuie sa folosim notiunea de ramurd. CORECTAREA PRINCIPIILOR Aplicarea principiilor aratate antreneaza uneori inechita|i.). iar pentru a distinge intre rudenia cu de cuius.). primii. prin aplicarea mecanismului reprezentarii. 964 alin. prin aplicarea princirMui proximitatii clasei de mostenitori acestia vor fi chemati la mostenire cu prioritate. 1 C. mo§tenitorii ce fac parte dintr-o clasa determinata sunt exelusi de la succesiune daca exista cel putin un mostenitor dintr-o clasa preferata. Potrivit acestuia: in cazul in care in interiorul aceleiasi clase de mostenitori exista rude de grad egal. civ. Notiunea de linie mai este utilizata de legiuitor. din aceeasi clasa. civ. pentru a distinge rudele care sunt legate de defunct prin tatal lor (linie paterna) de cei care sunt legate de defunct prin mama lor (linie materna)2 (art. inlatura celelalte clase. ca fiind subdiviziunea talpinei utilizata in cazul in care opereaza reprezentarea succesorala (art. acestia fund incadrati de legiuitor in clasa intai. 3 C. Principiul egalitajii succesibililor de acelasi grad Acest principiu completeaza pe cel de al doilea. Noul Cod civil defineste ramura. ci doar bunici si matusi ori unchi. civ. In principiu.). 964 alin.). Ordinea de preferinta a mo§tenitorilor stabilita dupa acest principiu sufera unele atenuari in eadrul clasei intai si a clasei mixte. 981 lin. 25. prin tatal comun de cea prin mama comuna. legiuitorul a creat mecanismul dehumit despicdturd3 (art. sub condi^ia ca acesta din urma sa fi lasat cel putin un descendent. Aceasta notiune este utilizata in ipoteza in care la mostenire sunt chemati cel pujin doi descendentii ori colateralii privilegiati si cel putin unui dintre ei este predecedat. 2 H civ. Notiunea de tulpina este incidentl mecanismului reprezentarii succesorale. 968 alin. mostenitorii vin impreuna la succesiune. PRINCIPIILE DEVOLUTIUNII SUCCESORALE LEGALE Departajarea rudelor dupa criteriul claselor de mostenitori. inlaturand unchii §i matusile lui de cuius. 968 C. MECANISMUL RAMURII (LINIEI) SAU DESPICATURII 29. pusa in aplicare prin mecahiSjnul despicaturii (art.).). 1 C. acestia constituind fiecare cate o tulpina (art. a descendentilor. 3 C. dupa regulile naturale ale biologiei. Potrivit acestui principiu. c) Utilitatea notiunii de ramura. In opozi|ie cu primele doua principii. dar situati in clasa a Il-a de mostenitori. In temeiul acestui principiu clasa mostenitorilor lui de cuius. ci egalizeaza.

966 alin. Definim reprezentarea succesorala ca fund beneficial acordat de lege unuia sau mai multor rude situate intr-un grad mai indepartat (reprezentantul) fata de de cuius. 966 alin. 2 C limiteaza sfera succesorilor colaterali privilegiati pana la gradul pa cu defunctul. Nojiune Mecanismul denumit reprezentarea succesorala corecteaza principiul proximitatii gradului de rudenie. 31. 981 aliri.). Conditii le reprezentarii a) Coadifiile cu privire la reprezentat Din interpretarea art. nu se aplicfi repreaantarca. Este ?nsa obligatoriu ca in lantul de reprezenfari lice are vefmA il Indeplineasca conditiile reprezentarii. fiind interzisa reprezentarea pet Milium ori lissio medio.).). nu se aplica leprezcntarc* cesibililor din clasa ascendentilor sau a colateralilor ordinari. acestia putand sa-1 reprezinte pe nedemn la sueeesiunea lui de cuius. 31. chiar daca acestia se aild in \?Ja|i. ndiefi Jeniii lui de cuius §i descendentii colateralilor privilegiati (art. Reprezentarea se aplica rudelor din ctaia ih endenfllor si colateralilor privilegiati beneflciul reprezentatii se bucura doar rudele din generatiile tinere. descendentj din aceeasi tulpina. Inovatla noulul Cod civil. din interpretarea caruia rezulta ca: in caz de concurs intre fratii si surorile consangvini si cei uterini cu fratii §i surorile nascuti din ambii parinti. civ. Legiuitorul a creat insa o corectare a principiului. civ. Prin excludere. spre deosebire de vechiul Cod civil* aduce o inovatie importanta. civ. 3-4 C. impreuna cu fratii $i surorile situate pe fiecare din cele doua ramuri (art. nepo|l. efect ce va fi relevat la tirnpu! potrivil. rezulta ca pentru a exista reprezentarea necesar ca. I C.. (art 966 alin. 981 alin.Potrivit celui de al treilea principiu: rudele in grad egal mo§tenesc in parti egale art 964 alin. de a urea in gradul ascendentului sau. civ. 32. cazul descendentilor ori a fratilor si surorilor daca in lantul de reprezenUVri unui itre acestia au fost renuntatort. 981 alin.:.1. in noua conceptie reprezentarea nu mai este definita ca o „fictiune a legi». 4 C.). patrimoniul succesoral se imparte in doua linii (riguros ramuri): consangvina §i uterina (art. cu diferenta ca textul art. Inovafia este dubla: pe de o parte. Daca unui dintre reprezentatii situati in lantul de reprezenlAii nu conditiile reprezentarii. Acesta. rcpre/cninrca licandu-se devolutiunii legale ea este exclusa in cazul descendenftlor legator dot predecedati. In ^leasi conditii ca si descendentii acestuia. civ. 965 C. 31. pentru cS ii lipseste capacitatea $uc«eao4al4. REPREZENTAREA SUCCESORALA 30. 1 C. descendentii sai nu pot sa beneficieze de reprezenUtfC caci luntatorii sunt straini de mostenire. descendentii fratilor §i surorilor. din alta tulpina. civ. nedemnul nu mai poate fi consid&rat mostenitor. De exemplu.3. 976 aim. predecedat sau declarat nedemn (reprezentatul). ruda legitime ori rezultata din adoptie. pe cand fratii buni vor culege de la ambele. Subliniem ca.4. pot fi reprezentaf i si permiaaele in viata. 4 C. 1 si art 975 alin. prin intermedin! rcprezenlaxii. Colateralll privilegiati. In consecinta. cea paterna. Textul art. ci doar un efect al acesteia (art. frati de mama ori/§i cei de tata vor culege mostenirea doar pe ramura materna sau. 1 C. potrivit celui de al treilea principiu. pentru ambele cazuri de reprezentare.).i#l^^ilerni nu mai extinde aceasta sancpune si mostenitori lor nedemnului. daca unui dintre copii predecedati ft fiwt renuntator fafa de de cuius. Acest mecanism este consacrat de textul art. 31. de grad cine nu pot veni la succesiune prin reprezentare deoarece ei nu sunt succesibi in afara sferei rudelor chemate la succesiunea lui de cuius. mo§tenirea nu se imparte in parti egale. daca au fost declarate nedemne. Nu se aplica reprezentarea. fratii buni. B.. inlaturand aceasta egalitate prin aplicarea mecanismului cunoscute sub denumirea de despicatura (sau spdrtura) sau ramura (linie) . De asemenea. daca I-ar fi supraviefuit1 ori daca nu ar fi fost declarat tied* 31. civ. Desi sunt rude de aceiasi grad. Ipoteza legala este urmatoarea: daca la mo§tenirea unui frate vin in concurs fratii §i surorile nascuti din casatorii diferite cu cei nascuti din aceiasi casatorie. Cazurfld de apllcare. dupa caz. civ.2. din punct de vedere al reprezentatului sa existe eondifiile: . aflata in grad mai apropiat cu de cuius pentru a culege partea din succesiunea acestuia ce s-ar entatului. in al doilea rand. 967 alin. chcarfffi hi ccesiune colateralii privilegiati ai lui de cuius. intrand una sau mai mule rude. 3 C. stranepo|i etc. Pentru descendenjl reprezentarea se aplica la infinity axllca ruturor descendenfllor: copll. Pot II reprezentati nu doar persoanele predecedafo cl I* nedemnii. In fine. reprezentantul nu poate sari peste acesta pcnlt u <\ pe alt reprezentat.. reprezentantul c i descendent.

chiar daca sunt rude de gradul doi. 33. se aplica cu prioritate in raport cu principiului proximitatii. 968 alin. respectiv toti nepotii. Local lasat de reprezentat sa fie vacant. 1 Tulpina. ori frati sau surori. pentru a nu modifica intinderea vocatiei succesorale caci. ei profitand doar de gradul reprezentatului. iar nepotii (rude ce au capacitatea succesorala pentru ca ei existau la data decesului lui de cuius). Reprezentarea nn este permisa per saltum si omissio medio. iar secundul unui. In consecinta. civ. predecedafi.). :easta aplicare cu prioritate a reprezentarii releva ratiunea ei. care la randul lor au descendenti.Predecesul reprezentatului. 3 C. aplicand principiul proximitatii gradului de rudenie si regula capacitatii succesorale. 1-2 C. fiind o xceppe.). flecare dintre nepoti ar veni la mostenire Tn nume propriu si ar avea dreptul la 1/6 din mostenire. 967 alin. 2 C. gradului de denie. De exemplu. ei fiind rude de gradul unu. Efectele reprezentarii a) Reprezentarea corecteaza principiul proximitatii gradului de rudenie lemind la succesiune succesibilii de grad mai indepartat in concurs cu cei de grad mai apropiat lui de cuius. indiferent cap succesibili de acelasi grad (ramuri) exista intr-o tulpina. fiecarei tulpini i se va aloca aceeasi cota-parte din succesiune. respectiv stranepofii. Reprezentantul nu exercita drepturile reprezentatului. succesibilul de grad mai indepartat nu poate sari peste el pentru a reprezenta un alt ascendent ce poate fi reprezentat. pemm ea persoanele in viata. 967 alin. ce au renuntat la mostenire. predecedat ori declarat nedemn) a lasat. desi a lasat mai mulfi copii. civ. 968 alin. Reprezentarea. fiind predecedafi. la randul sau. strabunic) in nume propriu. pecttv tofi nepofii. nepofii respectiv stranepofii ar putea veni la sueeesiunea lui de cuius (bunic. 2 C. si exista unui sau mai mulp predecedafi.). ar fi exclusi fiind rude de gradul doi. Egalitatea partiJor atribuite pe tulpina primeaza egalitatii pe grade. Tulpina extsti numai in ipoteza in care reprezentatul (cel putin un copii ori frate sau sora a lui de cuius. Locul lasat de acesta nu este vacant. cel putin unui din cei din urma nu a lasat descendenti. ramuri art. civ. de cuius a avut doi copii predecedafi. sub condifia ca tofi copiii. si nu o parte egala cu cea pe care o culege fiecare dintre descendentii in viata ai lui de cuius. vor culege partea care ar fi revenit repre-ntatului daca ar fi trait Importanta aplicSrii cu prioritate a mecanismului reprezentarii este verificabila in cazul in care. Daca eel putin una dintre persoanele din lantul reprezentarii nu lasa un loc vacant. art. Mecanismul reprezentarii nu se aplica daca de cuius.) Aceasta tehnica de partaj atribuie tuturor reprezentantilor aceleia§i persoane reprezentate. iar singurul descendent al celui de al doilea copil predecedat ar dobandi 1/2 din mostenire. In aplicarea mecanismului reprezentarii partajul se face pe tulpini si nu pe capete (art. Reprezentarea se aplica numai sub condifia existenfei tulpinii. Ea este un mod :ul al intinderii drepturilor succesibililor. Prioritate reprezentarii In raport cu principiului proximitatii gradului de rudenie. unui sau mai multi descendfenfi. in ipoteza in care de cuius decedeaza si a lasat unui sau mai multi copii in viafa si unui sau mai multi copii predecedati. permitandu-le sa urce in locul autorului lor predecedat. nu pot veni la mostenirea lui de cuius prin reprezentarea autorului lor. reprezentantul poate fi nedemn fata de reprezentat insa nu poate fi nedemn fata de de cuius. In schimb. atunci cand exista rdati si sunt intrunite conditiile tulpinii. Mecanismul reprezentarii impiedica excluderea nepotilor.). nu pot fi reprezentate. de exemplu. In ipoteza in care top copii sau tofi nepofii sunt predecedafi. la randul lor. iar primul a avut cinci copii. poate utiliza mecanismul reprezentarii descendentul care renuntase ia succesiunea reprezentatului ori a fost dezmostenit de acesta. 3 C. civ. acestia nu pot fi reprezentati la infinit ci doar de escendenfii lor panS la gradul patru. 967 alin. ei venind astfel la succesiune in concurs cu fratii lui. De asemenea. b) Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca reprezentantul Acesta trebuie sa aib§ vocatie personals pentru a culege succesiunea lui de cuius (art. Reamintim ca descendentii unui ill aflat in viata. dar strain de mostenirea lui de cuius. De cuius trebuie sa fi avut cel putin doi copii ori doi trap* si/sau surori si ca cel pupa unui dintre acestia sd fi predecedat1 ori sa fi fost declarat nedemn (art. dispusa de principiul egalitatii gradelor de rudenie. 3 C. chiar daca este fn vmpk. ei fiind succesibilii cei mai apropiafi lui. deoarece in aceasta ipoteza" nu exista tulpina2. reprezentarea ar putea lipsi deoarece top copiii. cei cinci descendenti ai primului copil prcdecedai ar dobandi 1/10 din mostenire. In consecinta. inclusiv3. sa fie si ei. Daca nu s-ar aplica regula reprezentarii. 968 alin. civ. fiecarei tulpini t s-ar aloca 1/2 din mostenire. numai prin acest ecanism nepotii.). aplicandu-se reprezentarea. caci el vine la succesiunea lui de cuius nu la cea a reprezentatului (art. ori nedemnitatea acestuia. denumip ramuri (art. 966 alin. astfel ca. ales de legiuitor. 965. indiferent de gradul lor (art. ci propriile sale drepturi. In cazul in care reprezentatul este un ■ate sau sora a lui de cuius. deoarece reprezentarea se Ika la infinit si din reprezentat in reprezentat. civ. Reprczentatii pot sa lase si doar nepoti ori stranepoti. prin renuntare. . copilul sau copii in via$a ar ft singuri chemati sa culeaga mostenirea. partea pe care ar fi trebuit sa o culeaga aceasta.

este necesar sa decidem daca la calculul cotitatii disponibile se tine cont de numarul tulpinilor ori de numarul succesorilor. Pentru aceasta vom urma clasamentul „mostenitorilor legal i" impus de lege Tn mod expres (art. rudele din casatorie. cotitatea disponibila se va calcula tinand cont de cele doua tulpini si nu de cei patru descendenti. iar in reglementarea drepturilor mostenitorilor legali cele . noul Cod civil nu mai utilizeaza distinctia intre mostenitorii regulati (rudele de sange si asimilatii lor) si neregulati. regimul juridic si intinderea dreptului la mostenire al iiecareia dintre aceste categorii. ea fiind calificata de lege ca mostenitor caci este enumerate printre „mostenitorii legali" (art. copii din afara casatoriei au aceleasj drepturi fate de parinti si rudele lor. acest mecanism va prevala si in cazul calculului cotitatii disponibile. Astfel. in raport cu cei nascuti dupa acest moment. apropiindu-l. Nu pot fi obligap' la raport decat daca valoarea activului a depasjt pe cea a pasivului masei succesorale a lui de cuius (art.2 Categoria mostenirilor anOmale. civ. Codul civil nu reglementeaza expres. Cotitatea disponibila va fi deci de 1/3 din mostenire si nu de 1/4. In analiza devolutiunii legale. civ.. Sub denumirea aratata vom incheia analiza mostenirii legale cu relevarea celor mai importante bunuri ce exced regimului comun al devolutiunii. 963 alin. daca acestia intra in concurs cu copii nascuti ulterior mortii lui de cuius. regimul succesoral al bunuri lor a caror devoluliune deroga de la regimul comun al devolutiunii legale. plurisemantic. 969 C. vom putea face acesteia orezentlnd astfel Hecate clasa de mcftenKori pentru a releva categoriile de rude ce fac parte din fiecare clasa. Sec|iunea a H-a Mostenitoril legali 36. . Renuntarea unui succesibil din eadrul unei tulpini va profita celorlalti succesibili din eadrul acelei tulpini.. fiind considerate a avea o utilitate neinsemnata.rudelor defunctului" vom urma ordinea fireasca a chemarii la succesiune a clase lor de mostenitori. greu de utilizat.Partea culeasa de reprezentanp" in eadrul tulpinii. 1 C. Avand in vedere ca reprezentarea este un mecanism exceptional ce corecteaza principiul proximitatii gradului de rudenie. Copii nedemnului. avand in vedere ca aceasta se aplica si in cazul descendentilor. ce au cules mostenirea acestuia prin reprezentare. daca de cuius a lasat un copii in viata si unui predecedat care avea trei copii. va fi impart ita intre ei.). Cu toate acestea observam ca si legiuitorul distinge mostenitorii „rude ale defunctului" de celelalte doua categorii. mostenitori rezen atari prin deftui|ie.): -. conceputi inainte de deschiderea mostenirii lui de cuius* care au cules mostenirea prin reprezentare. are acum un drept propriu la succesiune. „Anormalitatea" regimului acestora a determinat denumirea devolufiunii lor: succesiuni sau mosteniri „anomale". la moartea nedemnului vor raporta bunuri le dobandite astfel. In cadrul categoriei . Incidents reprezentarii fn calculul cotitatii disponibile Lasand de o parte reprezentarea in cazul fratilor si surorilor. pentru acuratefe a explicatiilor. mostenitor neregulat. Categorii de mostenitori considerate desuete.). asa cum a fost aratat. pe capete.1. Efectul particular al reprezentarii nedemnului Aceasta constituie o noutate a Codului civil. ca si copii din casatorie. impusa de existenta riscului tratamentului diferit a copiilor nedemnului existenp' la data decesului lui de cuius. 963 alin. cu sintagma mostenitori. 3 C. 36.mostenitori neregulati a fost utilizati doar incidental chiar si sub vechiul Cod civil. ori cei legitimi. rangul succesoral. 36. civ. cu mostenitorii rude ale defunctului (regulati).sotul supravietuitor". Incidental este nevoie sa fie utilizafi §i acesti termeni. Pentru aceste considerente impartirea mostenitori reglati . Aplicarea regulfjor devolujiunii legale Fiind deja cunoscuta tehnica devolutiunti succesorale legale prin care legiuitorul a dictat ordinea in care rudele sunt chemate la mostenirea lui de cuius. Asa cum se observa. ^rudele defunctului'' si . in concurs cu ceilalti mostenitori regulati. civ. sotului supraviefuitor au fost asezate inaintea mostenitorilor „rude ale defunctului". In prezent doar unitatea administrativ teritoriala poate fi incadrata propriu-zis in categoria mostenitorilor neregujafi. Este inlocuit astfel termenul de mostenitori regula{i. 1 C. si cei nelegitimi. daca nu chiar privilegindu-l. este totusi utila folosirea sintagmei „rude ale defunctului'' sau mostenitor regulat §i neregulat Nu mai este utila distinctia dintre mostenitorii legitimi si cei nelegitimi avand in vedere ca..unitatea administrativ teritoriala locala". 963 alin. In dreptul nostru exista insa o serie de bunuri ce au un astfel de regim. ca o categorie distincta. §1. SOTUL SUPRAVIETUITOR1 Noul Cod civil a asezat sotul supravietuitor in fruntea mostenitorilor legi (art. Sotul supraviefuitor de asemenea.

fiind astfel chemat la succesiune dupa ultimul mostenitor ieghim. prin pastrarea condifiilor materiale de viafa existente anterior decesului celuilalt sof. venind in concurs cu toti mo§tenitorii. elvetian. Facand un tablou al oVepturilor actuate ale sotului supravietuitor observam ca acesta intra in concurs cu toate categoriile de mostenitori lipsindu-le astfel de o parte din dreptul lor. dupa legea din 28 iunie 1921. tin movafiile noului Cod civil el are astazi si sezina. dar si a sistemelor de drept francez. in practica. civ. 39. Natural. Conditii generale ale chemSrii la mostenire a sofului supravietuitor: vada subzistenjei cdsdtoriet Pentru a putea mosteni si so^ul supravietuitor trebuie sa indeplineasca conditiile erale Pentru ca nu este ruda cu defunctul (art. ei sa mosteneasca In concurs cu fiecare clasa. grade le si nici regula egalitatii de tratament a rudelor egale. Sotul supravietuitor p&streazh dreptul la mostenire daca era despartit in fapt la decesului celuilalt sot. Chiar daca aceasta conditie se subinfelege si daca nu ar fi fost scrisa.). Acest drept nu poate exista decat daca sojul in culpa a decedat inainte de a se constata nulitatea casatoriei (art. Italian etc. textul aratat prevede expres ca existenta hotararii de divort nu impiedica pe sotul supravietuitor sa mosteneasca pe sotul defunct daca aceasta nu era definitiva la data decesului. nu va avea dreptul la succesiune: sotul a carei casatorie a fost constatata nul3 sau anulata dupa decesul celuilalt sot datorita efectului retroactiv al acestei sancfiuni. dar la egalitate cu mostenitorii din clasa mixta a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati. . B. astfel ca nu este subordonat principiilor sau excepjiilor devolufiunii succesorale legale.2. El este chiar privilegiat in raport cu acestia. Ulterior. 2 C.A. Regulile particular ale devolutiunii aplicabile sotului supravietuitor Sotul supravietuitor nu face parte din clasele de rude chemate la succesiune. . pe temeiul Iegaturii de casatorie cu de cuius. hotararea care nu este definitivS nu produce efecte. pe langa cele doua condifii ale vocatiei generale la mostenire trebuie sa fie indeplinita condifia din care rezulta acest drept particular la mostenire: existenta casatoriei la data decesului unuia dintre so|i.).1. irin vocatia succesorala este plasat dupa descendenti.). 970 C. era considerat un mostenitor neregulat.). sotul supravietuitor. 3 C. Principiul chemarii la mostenire in concurs cu fiecare clasa. De aceea. Sotului supravietuitor nu-i sunt deci incidente regulile privind clasele de raostenitori. sotul Lipraviepjitor trebuie sa indeplineasca doar primele conditii generale pentru a avea vocafie generaia la mostenire: capacitatea succesorala §i sa nu fie declarat nedemn.. In schimb. Aceasta pozitie nu este aleatorie. Pentru ca nu exista relate de casatorie. inclus atunci in sfera mostenitorilor si inaintea statului. prin modificarea adusa dreptului la mostenire a sotului supravietuitor. C. De asemenea. 39. Regim asimilat mostenitorilor legitimi (rude cu de cuius) In sistemul initial al Codului nostru civil. Desigur. nefiind ruda cu de cuius.. Acest statut se observa chiar prin plasarea sotului supravietuitor in capul listei mostenitorilor legali (art 963 si art. civ. 962 si art. I C. Codul civil a suferit mai multe modificari prin care s-a acordat sotului supraviepiitor dreptul la mostenire. indiferent de perioada cat a durat despartirea. Evolutia dreptului la mostenire a sojului supraviejuitor. venea la succesiune dupa rudele de gradul patru. Este motivul pentru care regulile aratate au fost preluate de noul Cod civil. Ultima lege a adus o adevarata reforma a dreptului la mostenire. civ. Evolupa dreptului sopilui pravietuitor este deci evidenta. sotul supraviepjitor are prin regimul comunitatii de bunuri un drept propriu din aceasta masa. iar in lipsa acestora culege intreaga mostenire (art. Este vorba de Legea nr. legea prevede expres ca sotJi au dreptul reciproc de a se mosteni sub conditia ca la data decesului unuia dintre ei sa fie casatoriei (art. DEVOLUJIUNE LEGAlA. 970 C. adica succesorul de grad XII. manifestat in diferite forme. 972 alin. Sub influenta vechiului drept romanesc. sotul dintr-o casatorie putativa care a fost considerat de buna-credinta are dreptul la mostenirea lui de cuius ca si sotul supravietuitor (art. si alte drepturi speciale acordate acestuia asupra unor bunuri din masa succesorala. CHEMAREA LA MOgTENIRE (VOCATIA SUCCESORALA GENERAIA) 38. in principiu 1/2. 319/1944. Imposibilitatea apiicarii principiilor devolutiunii succesorale si a exceptiilor. civ. 304 alin. 609/1941 si de Legea nr. civ. Ea corespunde regimului privilegiat al dreptului la mostenire al acestuia. Potrivit noului Cod civil sopil supravietuitor este asimilat mostenitorilor legitimi. prin regulile cotitatii disponibile §i ale rezervei el este avantajat. in timp. SOJUL SUPRAVIETUITOR NU ESTE SUBORDONAT PRINCIPIILOR DEVOLUTIUNII LEGALE APLICABILE RUDELOR DEFUNCTULUI 39. CAJRACTERIZAREA GENERALA A DREPTULUI LA MO§TENIRE A SOTULUI SUPRAW^UTTOR 37. 970 C. la decesul unui parinte adesea copiii raman in indiviziune cu sopil supraviepiitor pentru a-1 proteja pe acesta. civ. In plus.Regulile de chemare ale sofului supravietuitor sunt distincte de ale mostenitorilor legitimi (rude cu de cuius).). 972 alin.). Pentru nu perturba ierarhia tradifionalft a claselor de mostenitori legiuitorul a preferat ca supravietuitor sa nu alcatuiasca o clasa succesorala care sS inlature de la nire alte clase.

3.39. si nici sa fie reprezentat pentru ca mostenirea sotului decedat ar ajunge astfel in patrimoniul persoanelor din fam ilia sotului supravietuitor. civ. D. mosteneste 1/3 din masa succesorala* (art. Intinderea cotei sojului supravietuitor. care ar avea vocatie generala succesorala dar care. Observam ca punand . impropriu am putea sa-1 situam pe poziUa a doua in ierarhia claselor. In concluzie. Sotul supraviepiitor. Pentru a asigura aceasta egalitate. ENUMERARE Potrivit regulilor Codului civil. sau nu au purut sa mosteneasca. fiind succesor in temeiul Iegaturii speciale de casatorie. civ. si cand acesta intra in concurs cu mostenitori din ambele categorii. c) Un drept temporar de abitatie asupra locuintei (art. L DREPTUL LA MOSTENIRE AL SOTULUI SUPRAVIETUITOR IN CONCURS CU DIFERITELE CLASE DE MOSTENITORI 40. b C. Intinderea acestui drept este variabila in functie de clasa de mostenitori cu care vine in concurs. ori descendentii acestora). I C." Se subintelege din regula egalitStii rudelor firesti §i civile ca si a acestora cu copii nascud din afara casatoriei (art. se precizeaza ca „descendentii sunt copiii defunctului sj urmasii lor in linie dreapta la infinit. civ. 974 C. Textul nu prevede ce se im. civ. 972 alin. civ. ci prin recunoa§terea dreptului de a mosteni.). nu toti mostenitorii dintr-o clasa. Caracterizare generala a dreptului la mostenire al sotului supravietuitor in concurs cu succesorii din diferite clase Sotul supraviepiitor are dreptul sa il mosteneasca pe defunctul sot ca orice mostenitor. totusi restrange foarte mult dreptul mostenitorilor din unele clase.) ca este indiferem felul rudeniei sau al nasterii. pentru a ajunge la cota de 3/4 in concurs cu ascendentii ordinari si colateralii ordinari. Asa se explica cota redusa a dreptului la mo§tenire a sotului supravietuitor. In functie de o prezumata impartire a atasamentului defunctului intre sopil supravietuitor si mostenitorii cu care acesta intra in concur^. 1 si 3 C. asa cum vom vedea. in concurs cu toate clasele de mostenitori (art. sotul supravietuitor are urmatoarele drepturi: Un drept de mostenire. DREPTURILOR SUCCESORALE ALE SOTULUI SUPRAVIETUITOR. Prin descendenti legiuitorul intelege deci copii legitimi si cei asimilati lor: copii naturali recunoscuti sau a carui filiatie a fost stabilita prin hotarare judecatoreasca. Persoanele ce intra in categoria ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati Legiuitorul pune pe sotul supravietuitor pe picior de egalitate cu parintit si fratii. in concurs cu mostenitorii din ambele categorii (ascendent privilegiati si colateralii privilegiati.. in concurs cu acestia. prevaziuidu-le o cota egala din mostenire. I lit. de 1/4. d) In plus. ori descendentii acestora. rezulta ca legea are in vedere doar mostenitorii care au acceptat succesiunea. Daca sopil supravietuitor nu inlatura nicio clasa succesorala de la mostenire. sotul are dreptul la continuarea contractului de inchiriere a locuintei (ait 323 alin. Din sintagma . 42. fara a exista un temei. din varii motive nu au acceptat mostenirea. 1 C. Intinderea cotei sojului supraviejuitor. observam ca sotul supravietuitor nu inlatura total mostenitorii din ultimele doua clase insa le reduce foarte mult dreptul. legiuitorul a decis intinderea dreptului succesoral al primului. 972 lit. 971 alin. dupa descendenti.). El este chemat la succesiune nu prin aplicarea tehnicii devolutiunii succesorale.). ca §i copii adoptati. Indiferent de numarul lor. civ. civ.).elege prin descendenti insa in articolul 975 C.).1. a) In concurs cu descendentii defunctului 41. in concurs cu toate clasele de mostenitori. cand intra in concurs cu descendentii si cresterea acesteia. 3 C. fiind plasat pe pozh/ie egala cu ascendenui privilegiati si colateralii privilegiati. legiuitorul a reglementat doua ipoteze: cand sopd supraviejuitor intra in concurs cu mostenitori dintr-o categorie sau 1ta. 973 C.). cand intra in concurs cu celelalte categorii de mostenitori. sotul supravietuitor. Un drept special asupra bunurilor mobile si obiectelor apartinand gospodariei casniee (art. a C.vin in concurs" prevazuta in art. atunci cand acestia intra in concurs. civ.). b) In concurs cu mostenitorii din clasa mixta a ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati. in concurs cu acestia sotul supravietuitor osteneste un sfert din patrimoniul lasat de defunct (art. 448 si 471 alin. 972 alin. nu ar putea beneficia de neeanismul reprezentarii pentru a urea in locul altui mostenitor. surorile ori descendentii lor. Persoanele ce intra in categoria descendenjilor m Indiferent de numarul descendenti lor. Din acest motiv am putea spune ca sotul supravietuitor chiar daca nu alcatuieste o clasa de mostenitori. dar le reduce substantial dreptul la mostenire cu cota de 3/4. civ. si inaintea ascendentilor ordinari si a colateralilor ordinari pe care nu-i inlatura. Imposibilitatea reprezentarii succesorale. 972 C. 42. a carui intindere este diferita in functie de categoria de mostenitori cu care intra in concurs (art. egalitatea cotei cu ascendentii priyilegiafi §i colateralii privilegiati. fiind important sa mosteneasca eel putin cate unui din fiecare categorie. civ.

civ. 972 alin. de lipsa unuia dintre parinti beneficiaza colateralii privilegiati. pot intra in concurs mai multe persoane cu calitatea de sot supravietuitor. sotul supravietuitor mosteneste intreaga masa succesorala (art. tii. in ipoteza in care un mostenitor rezervatar a fost dezmostenit In tot acesta va veni la mostenire in limita rezervei succesorale. 972 alin. Potrivit art. 972 alin. In schimb. mai intai. cisingurul parinte. a C. fiecaruia ii revine o cotade 1/3 din mostenire. potrivit art. dreptul soral al acestuia fiind de 3/4 din succesiune (art. civ. 2 stipuland ca sotul supravietuitor intra in concurs cu mostenitori din clase diferite. 340 C. potrivit art. Pentru transmisiunea succesorala a dreptului defunctului din aceasta masa trebuie sa se procedeze. in functie de clasa cu care vine in concurs. se imparte intre sotii aflati in concurs. astfel ca ei vor mosteni ca ascendentii ordinari. c C. la partajarea acesteia. fie cu colateralii ordinari Legiuitorul a ales sa trateze cu multa favoare pe sotul supravietuitor atunci cand sta intra in concurs cu ascendentii ordinari sau cu colateralii ordinari. 978 alin. in caz de concurs intre mai multi soti supraviepiitori cota ce revine sotului supravietuitor potrivit regulilor art. In lipsa unor reguli legale speciale consideram ca in prezent calculul dreptului la mostenire al sotului supravietuitor se face dupa aceleasi reguli cu cele ale mostenitorilor legitimi.). putin probabila. surorile sau descendentii lor mostenesc in cote egale. 964 alin.ya veni la mostenire un succesor subsecvent. nu se mai justifies atributul de mostenitor privilegiat. intinderea cotei sotului supravietuitor cand intra in concurs fie cu ascenden|H ordinari. 2 C. Indiferent de numarul acestora. ori in ipoteza in care dezmostenitul este rezervatar. civ. |i un patrimoniu comun. In aceasta ipoteza cota sotului supravietuitor va fi stabilita prin raportare la clasa dezmostenitului sau a celui subsecvent? Solutia o da art. Observam ca. 2 C. e) In lipsa mostenitorilor regulati. . 1/2 etc. 971 alin. din cealalta cota de 1/2 din masa comunitatii de bunuri.. enumerate in art. daca intra in concurs cu sotul supravietuitor. mostenitor. stapanita in devalmasje cu sotul supravietuitor. d) In concurs cu mostenitorii legali apartinand unor clase diferite ori cu alte persoane ce au statut de sot supravietuitor. 1 lit. asa cum se observa. 972 lit. civ. care ea o cota de 3/4 din mostenire. Intinderea cotei sotului supravietuitor in concurs cu mostenitori legali apartinand unor clase diferite Aceasta ipoteza poate aparea prin efectul dezmostenirilor (art. 1074 C. 3 C civ. c) In concurs cu ascendentii ordinari sau cu colateralii ordinari. Sottil supravietuitor va avea un drept propriu de 1/2 din masa bunurilor comune la care se adauga. o cota de 1/4. prin simpla comparape. de Iipsa unuia dintre parinti nu beneficiaza sopjl supravietuitor. d). cota sa fiind in acest caz de 1/2 si nu de 1/4 cat ar fi fost daca mostenea si celalalt parinte. De exemplu. daca sopil in culpa a fost bigam si pana la decesul sau nu a fost anulata cea de a doua casatorie. civ. . civ. 1/3. cand vin singuri la succesiune. surorile ori descendentii lor. Calcularea cotei parti din succesiune a sotului supravietuitor in timpul casatoriei sotii au un patrimoniu propriu. m comparatie cu cota de 1/2 din mostenire cand in concurs cu ambii parinti (art. 1 C.). la data decesului.).). deci si dreptul la jtenire la decesul fostului sot. 339 C. In schimb. 1 lit. 972 alin. n aceasta ipoteza. In ipoteza in care in urma dezmostenirii in parte.). civ. In aceasta ipoteza. este posibil sa vina la mostenire un mostenitor subsecvent daca partea dezmostenitului nu este culeasa de mostenitorul cu care acesta este in concurs.pe picior de egalitate pe sotul supravietuitor cu parinti si fratii. civ. alcatuit din bunurile comune dobandite in timpul casatoriei.).. cate 1/2 din mostenire.. parintii. civ. ei pot fi considerati privilegiati deoarece dreptul lor este restrains intr-o cota mai mica decat la ascendentii ordinari. Intinderea cotei sotului supravietuitor in concurs cu alte persoane ce beneficiaza. ca efect al casatoriei putative. alcatuit din bunurile proprii.. ce ar fi re venit sotului defunct dacatraia. 1 C. 972 alin. Bunurile proprii ale defurictului existente la data decesului fac obiectul transmisiunii succesorale si nu exista opiedica reala in delimitarea acestora. sotul supravietuitor mosteneste jumatate din succesiune (art.concurs cu ascendentii privilegiati ori numai cu colateralii privilegiati sau descendentii lor.2. observam ca in concursul dintre parinti si colateralii privilegiati ori descendentii lor. in locul lui. dreptul la mostenire ca sot supravietuitor Asa cum a fost aratat mai sus. sotul de buna-credinta dintr-o casatorie putativa" Sstreaza drepturile cuvenite sotului dintro casatorie valabila. cota sotului supravietuitor va fi iitS ca si cand ar fi venit in concurs doar cu mostenitorul dezmostenit1. 304 alin. 2 C. 42. Daca este singunil mostenitor din clasa sa. si din masa bunurilor proprii ale acestuia din urma. daca acesta a decedat pana sa se ft constatat tea casatoriei (art. civ. masa comuuitatii de bunuri era. In fine. cota sa va fi stabilita prin raportare la clasa cea mai apropiata. Dezmostenirea poate inlatura pe mostenitor de la intreaga mostenire sau in parte (art. $i in aceasta ipoteza sopil supravietuitor ori parintii sau fratii. Mai observam ca.

1091 aim.Nu se mai aplica deci vechea regula a prelevarii cu prioritate a cotei ce reprezinta 1 sotului supravietuitor din masa succesoralapentru ca asupra restului sa se calculeze dreptul celorlalti mostenitori. pe de alia parte. care obliga pe sotul ce vine in concurs cu descendenfii sa raporteze liberalitatile intre yii (darurile sau donatiile de la sotul predecedat). sotul supravietuitor. prin natura si qfectaftunea lor sunt destinate sa serveascft gospodariei casnice si pe care sotii le-au folosit in acest scop. Aceasta exprima ireocuparea legiuitorului de a asigura egalitatea ?ntre ascendent si descended! pe <j» parte. 319/1944. masa de bunuri existenta la data decesului lui de cuius. civ. 49. dar nu doar pentru sotul supravietuitor. 1 C. 971 si 972 C. pasivul succesoral (art. Notiunea de mobile §i obiecte apartinand gospodariei casnice. In acest eaz. 2 C. Aceasta obligate este reciproca. Trebuie apoi sa se stabileasca masa de exercitiu. civ. legea creeaza sotului supravietuitor o situajie asemanatoare celei de care se bucura rudele in linie directa: descendentii §i ascendent privilegiati. Aceasta masa este activul net mostenirii prin scaderea din activul brut.2. adica masa de bunuri existenta efectiv pentru a sti asupra a ce se va imputa cota-parte a carei valoare a fost calculate. daca vine in concurs cu ceilalti mostenitori decat descendentii. civ. televizorul. Intra in aceasta categorie: mobilierul. fiind excluse darurile de nunta la care avea dreptul in temeiul art. civ.1. 5 din Legea nr. SotAil supravietuitor este mostenitor rezervatar §i in concurs cu descendenfii raporteaza liberalitatile. 47. civ. singurul. adica maSa succesorala. determinata de nevoia aplicarii regulii acrescamantului pentru rudele lui de cuius care culeg partea dezmostenitului. Notiunea de drept special al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice In afara de partea din succesiune care i se cuvine cu titlu de mostenitor legal. 1114 alin. cat si acela care beneficiaza de dezmostenire. . Exista o singura exceptie. potrivit art. II. definim mobilierul si obiectele de uz casnic ca fiind: lucrurile care.1.). civ. Obiectul dreptului succesoral special al sotului supravietuitor In reglementarea actuala a noului Cod civil sopil supraviefuitor are dreptul doar la mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice. cand in urma dezmostenirii pe langa sotul supravietuitor yin la mostenire atat dezmostenitul. DREPTUL SPECIAL AL SOTULUI SUPRAVIETUITOR ASUPRA MOBTLELOR §1OBIECTELOR APARTINAND GOSPODARIEI CASNICE 48. copiii si descendentii lor fiind \mu\i sa raporteze liberalitatile cand mosteneste impreuna cu soful supravietuitor. 974 C. precum si legatele. Din' acest mOtiv. civ. 974 C. are dreptul la mobilele si obiectele apartinand gospodariei (art.). §i valoarea acesteia. el vine in concurs cu escendentii. ca si rudele fn linie directa. aparatul de radio.. 49.). 974 C. la plata pasivului succesoral proportional cu cota succesorala in limita activului primit (art. Noua dispozrtie (art. 319/1944. Astfel. este tinut de obligatia de aportare a liberalitatilor si are sezina ca si descendentii. pentru a calcula dreptul la mostenire al. Din economic odului civil rezulta el este asimilat mostenitorilor regulafj.. frigider etc.) nu modifica nimic cu privire la aceste bunuri in raport de dispozidile art.).) Regimul juridic al dreptului succesoral al sotului 47. este rezervatar. 5 din Legea nr. corespunzator nivelului obisnuit de trai al sotilor. In afara dreptului la mo§tenire. pentru a sti la ce vafeare se raporteaza cota-parte a sotului supravietuitor §i a mostenitorilor cu care intra in concurs. pianul etc. ca si mostenitorii „rude ale defunctului". civ. masa de calcul a drepturilor mostenitorilor este aceeasi pentru tofi. Av&nd in vedere practica si doctrina cu privire la aceste bunuri. Pentru so|ul supravietuitor trebuie sa se deduca masa bunurilor ce reprezinta dreptul sau special atunci cand sunt intrunite conditiile de dobandire a acestui drept (art. a caret intindere este de 1/2 din drepturile sale succesorale (art. 1088 C. Codul civil stabileste ca sotul supravietuitor este mostenitor legal. Asemanarea cu situatia descendentilor este accentuata de dispozitiile art. Nu au insS. Astfel. In temeiul art. obiecte de menaj. 1146 alin. civ. aragaz. a si b C. 1075 alin. acest caracter: automobilul. sotului supravietuitor (§i al oricami mostenitor in genere) trebuie sase stabileasca masa de calcul. ma§ina de spalat. In principiu. Prin acordarea rezervei. 1 lit. 2 C. civ. regimul dreptului s&u k ostenire fiind asemanator cu cel al acestora. se stabileste o ordine. 1087 C. prin natura lor. acesta din urma culege partea ramasa dupa atribuirea cotei sotului supravietuitor si a cotei celui dezmostenit1. cu sopil supravietuitor. sotul supravietuitor este protejat prin recunoa§terea rezervei succesorale (art.). Soful supravietuitor este un mostenitor asimilat rudelor defunctului Sotul supravietuitor este mostenitor universal si in aceasta calitate este |inut.

C. rezultate din scopul acestui drept: asigurarea unei locuinte gratuite sotului supravietuitor. relativ la bunurile aratate. 5 din Legea nr. 973 alin. DREPTUL DE ABITAJIE AL SOTULUI SUPRAVIETOITOR 50. Criteriul de determinare a caracterului de bun mobil si obiecte apartinand gospodariei casnice este cel al destinafiei pe care sotii au dat-o in fapt acestor lucruri fara a interesa provenienfa lor. 973 alin. Teoria aratata a fost consacrata defmitiv prin decizia de indrumare a Plenului fostului Tribunal Suprem1 potrivit c&reia: „ln cazul in care sopil supravietuitor vine in concurs cu parinpi sotului decedat. in consecinta. se subintelege ca sotul supraviejuitor are dreptul sa foloseasca in aceleasi conditii sj mobilierul aflat in locuinta. Dupa modelul dreptului german din care s-a inspirat legiuitorul nostru in reglementarea Legii nr. este recunoscut de drept.. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor asupra casei in care a locuit cu defunctul sotnu este de ordine publica. civ. in calitate de locuinta principal! Se intelege ca ipoteza legala este cea in care sotul supravietuitor a locuit in casa proprietatea exclusiva a sopilui decedat Dreptul real de folosinta gratuita a locuintei ce a avut aceasta destinatie in timpul casatoriei.3. Cu privire la continutul lui. 319/1944. nofiunea de mobile si obiecte apartinand gospodariei casnice la care se refers art. 1 C. 2 C. deoarece el nu se regase§te in patrimoniul defunctului pentru a ft cules de sotul supravietuitor. 5 din Legea nr.. „sotul supravietuitor care nu este titular al niciunui drept real de a folosi o alta locuinta corespunzatoare nevoilor sale beneficiaza de un drept de abitatie asupra casei in care a locuit pana la data deschiderii mostenirii. Dreptul de abitatie nu este un drept de mostenire. 974 este similar. . 319/1944 semnifica bunurile mobile care prin natura lor sunt destinate a servi in cadrul gospodariei casnice si care au fost folosite efectiv de soti in acest scop2. daca sotul predecedat a dispus de aceste bunuri prin testament. 319/1944. deoarece acest bun nu mai face parte din masa succesorala lasata de defunct. 974 C. AstfeL este indifferent ca la data incheierii casfttoriei aceste bunuri au fost proprietate exclusivS a defunctului sot1. cest drept nu este de ordine publica astfel ca de cuius poate sa dispuna liber de ele rin liberalitati. Caracter juridic. Consecintele naturii dreptului aratat sunt: lipsptul supravietuitor dobandeste aceste bunuri peste partea sa succesorala4.49. civ. Chiar daca nu este prevazut de lege. Daca ar fi un drept succesoral valoarea abitatiei ar trebui sa se impute asupra partii succesorale a sotului supravietuitor. 5 din Legea nr. civ. 319/1994. civ. 703 si urm. 319/1944 traduce preocuparea doctrinei din perioada mijlocului secolului XX de a gasi o solutie pentru a evita privarea sotului supravietuitor de locuinta pe care o ocupase efectiv inaintea decesului defunctul sot. bunurile apartinand gospodariei casnice si darurile de nunta sunt culese in totalitate de sotul supravietuitor. Locul estei doctrine a fost luat de teoria care atribuia dreptului sotului supravietuitor upra acestor bunuri natura unui drept de mostenire legal. S-a susfinut ca sistemul nostru de drept nu cunoaste decat mo§tenirea legala i cea testamentara §i ca. fie prin xheredare. Avand aceasta natura rezulta consecintele: soful predecedat poate sa dispuna de aceste bunuri fie prin acte intre vii. ele vor fi luate in calcul la stabilirii masei succesorale". Potrivit acestei decizii. dreptul la locuinta ar fi iluzoriu. dreptul sotului supravietuitor asupra bunurilor mobile au fost considerate a fi un legatprezumat facut acestuia de sotul predecedat3. cu o destinatie speciald. Incepand cu anii 1960-1970 aceasta calificare a fost contestation doctrina si ractica. soful supravietuitor poate sa renunte la legatul prezumat si sa accepte moste-irea legala. pe o perioada scurta de timp.2. Domeniul bunurilor mobile §i obiectelor apartinand gospodariei casnice. Natura juridica a drepturilor prevazute de art. sau ca au ^ost dobandite in timpul casatoriei1. Natura si regimul juridic. ce preia art. Notiunea de drept de abitatie Potrivit art. Aceasta decizie are deplina aplicabilitate si astazi in conditia in care textul art. reglementat de art. III. legatul prezumat riu are temei juridic. ele vor fi luate in calculul rezervei sotului supravietuitor. cu eel al art. Daca sopil predecedat a dispus prin acte intre vii sau prin testament de partea sa din aceste bunuri. cu urmatoarele derogari prevazute de art. in concurs cu ascendent^ sotului predecedat urma ca dreptul sotului praviefAiitor asupra acestor bunuri sa fie restrans prin deducerea cotitatii rezervei cendentilor privilegiati.. Nimic nu-1 poate impiedica pe soUil predecedat sa dispuna de casa aratata printr-un testament §i astfel sotul supravietuitor nu va putea pretinde dreptul de abitatie. daca aceasta casa face parte din bunurile mostenirii". dreptul de abitatie al sotului supravietuitor este subordonat regimului juridic de drept comun al dreptului de uzufruct. Acest text. 4 din Legea nr. Printr-o decizie de principiu a fostului Tribunal Suprem s-a pus capat contrdverselor privind domeniul drepturilor prevazute in art. 49. desfinat acestui scop altfel.

2-4 C. descendenfii de grad mai apropiat exclud pe cei de grad mai Indepartat. 972 alin.).) sunt chemafi la mostenire toti descendenfii liferent de sex si de ordinea nasterii exclude implicit regula privilegiului masculinitafii si pe cea a primului nascut. 1087 C. civ. §3. este. Prin aplicarea principiului proximitafii claselor de mostenitori descendenfii exclud de la succesiune toate celelalte clase de mostenitori. copii lui de cuius. pentru a culege partea din mostenire care ar fi revenit acestora daca traiau.).)2. Daca sunt indeplinite condifiile reprezentarii. 77 C. adicfi cei nascufi in afara casatoriei. §i descendentii adoptafi au aceleasi drepturi ca cei legitimi. Acestia din urma si descendenfii lor mostenesc atat pe parintii firesti. 1 lit. care isi produc in continuare efectele potrivit regimului juridic stabilit de legea sub care a fost incuviinfata1. Descendentii de grad mai apropiat exclud pe cei de grad mai indepartat (art 975 alin. descendentii de grad mai indepartat pot urea in locul lasat vacant de ascendentii lor predecedati. 1 C. Descendentii vin in acest caz la mostenire pe tulpini. legi&torul a acordat descendenfilor sezina.). nepofii lui de cuius.). a C. incepand cu data legitimarii sau a hotararii judec&toresti de stabilire a paternitatii sau maternitafii. aplicand principiul proximitafii gradului de rudenie. civ. In schimb. mostenitori legafi de de cuius prin legatura de filiafie. Descenden|ii de grad egal mostenesc in parti egale. si rudele lor. 4 C.). civ. Excluderea vechilor privilegii Prin textul art. 75. Avand in vedere apropierea descendenfilor cu de cuius. de la data hotararii de adoptie (art. 2 C. In concurs cu descendenfii.). 2 C. Astazi. mecanism de corectare a principiului proximita|ii gradului de rudenie (art. partajand astfel prioritatea chemarii la succesiune (art. 1146 C. impartind mostenirea in parti egale. fam. fam. descendentii a caror paternitate ori a maternitate a fost recunoscuta ori a fost constatata printr-o hotarare judecatoreasca. civ.donafiile cand vin la mostenire impreuna. asa cum se prevede implicit prin regulile art. 975 alin. 975 alin. Regim complet Descenden|ii sunt mostenitori rezervatari (art. asimilati rudelor de sange si adoptafii (art. 448 C. Sunt. REGIMUL DREPTURILOR SUCCESORALE ALE DESCENDENTILOR 54. 975 alin. In cadrul acestei clase. II. civ. Acest drept constituie un privilegiu legal acordat descendenfil'orj.).3. civ. descendenfii sunt chemafi la succesiune dupa regulile celor trei principii. 469 C.. Descendentii asimilati au aceleasi drepturi ca si cei legitimi. civ. cei adulterini ori incestuosi sunt asimilati legal copiilor legitimi (art.). indiferent de gradul lor. In consecinfa. civ. copii naturali. ASCENDENTII PRIVILEGIATI §1 COLATERALII PI^xiLrJ^IATI . pe care nici chiar de cuius nu trebuie sa 'o tulbure prin avantajarea unui descendent in detrimentul celorlalti. daca exista o singura tulpinS descendenti de aceiasi grad vin la succesiune pe capete. chiar si dupfi deschiderea succesiunii sau dupa ce a avut loc partajul.). civ. civ. excepfie facand totusi soful supraviefuitor care vine in concurs cu descendenfii.). civ.). Mostenitorilor din clasa descenden|iiorA$ se aplica regulile reprezentarii. Miza acestei reguli. adoptafii cu efecte depltne rup legatura familia fireasca si vor mosteni parinfii adoptivi in aceleasi conditii ca fii legitimi 79 C. sofului supraviefuitor i se atribuie 1/4 din mostenire (art.) cu unele particularitafi pentru adoptafii cu efecte restranse. impartind mostenirea pe capete (art. Astfel. 1126 C.). de asemenea. civ.). 54. Aplicand principiul egalitafii oVepturilor mostenitorilor de grad egal.i5as$rarea armoniei Intre'" fiati. faptul ca de cele mai multe ori acestia loeuiese si gospodaresc impreuna bunurile lasate de defunct. ori intre nepoti etc. 470-471 C. exclud proprii fii. Descendenfii sunt mostenitori sezinari (art. imparfind mostenirea dupa numarul tulpinilor si nu dupa numarul succesorilor. evident sub conditia de a se fi stabilit filiatia faja de de cuius.Sunt legitimafi. 4 C. 3 C. Pentru a asigura pacea in familie legiuitorul obliga descendeii^Tsa 'rap*#r|eze. 975 alin. restul fiind alocat descendenfilor. cat si pe adoptatori. Descendenfii exclud toate celelalte clase de mo§tenitori (art. civ. Nu mostenesc insa rudele adoptatorilor (art. 975 alin. civ. HI. 975 alin. APLICAREA REGULILOR DEVOLUTIUNII LEGALE A MOSTENIRII 3. Descendenfii raporteaza donatiile (art.

civ. Prin art. civ. civ. civ). ipoteza in care cele doua categorii intra in concurs Din art. Parinfii pot fi din casatorie sau din afara casatoriei ori adoptatori. fiind denumita. matusile). Frapl si surorile pot fi din casatorie.). in consecinta. iar daca parinfii nu vin la mostenire. colateralii privilegiati intra in concurs intre ei. intereseaza. Clasa ascendenfilor privilegiafi si a colateralilor privilegiati este alcatuita din tatal si mama lui de cuius (art. 1-2 C. 976alin.i. 978-979 C. . COMPUNEREA CLASEI 56. Colaterali privilegiati pot fi reprezentap' insa parintii 'nu. dupa regulile reprezentarii1. stranepotului' decedat. 964 alin. In practica. 2 C. mecanisrhul despicaturii se aplica la colateralii privilegiati (art. ea fiind alcatuita din rude de diferite clase. 1 C. inaintea bunicilor si strabunicilor lui de cuius de§i. Descendentii lor.. potrivit art. Clasa distincta. 977 C. au fost pu$i pe picior de egalitate cu ascendentii imediafi. ei se separa. 1 C. un exemplu de aplicare a regulii corectoare este urmatorul: daca de cuius nu a lasat descendenfi si nici parinti. Nu are importanta ca acestia vin singuri la mostenire ori in concurs cu ascendentii privilegiati (art. Fiind o clasa mixta.). fam. urea in locul lasat vacant de ascendentul lpr predecedat. Legiuitorul trateaza diferit aceste categorii de succesori cu privire la beneficiul reprezentarii. b C. 981 alin. ca si pe fratii si surorile defunctului si descendenfii lor (art. a fost restransa sfera cesorilor colaterali pana la gradul patru.'Parirjtiilor nu li se aplica insa'^acest mecanism. nepotii. 981 alin. civ. APLICAREA REGULILOR DEVOLUJIUNII LEGALE A MOSTENIRII 57. primii nu au dreptul la mostenirea rudelor adop¬tatorilor. 976 aim. de frate si sora. se deduc trei ipoteze care pot exista in eadrul acestei clase de succesori: ascendentii.). Totodata. interpretand a contrario art. De asemenea. 2 C. civ. asa cum vom arata mai joC.LINTORCALAREA CLASEIMIXTE A MOSTENITORILOR PRIVILEGIATI 55. civ.). pe care-i inlatura de la mostenire desi. astfel ca primii au fost preferafi ascendenfilor mai indepartati. din acest moti^elasamixta. Colateralii privilegiati sunt chemafi la succesiune in nume propriu. Prin aceasta noua clasS legiuitorul a dorit sa concilieze criteriul vechimii generatiilor cu eel al legaturii directe cu de cuius. de multe ori aceste categorii domiciliaza in aceeasi locuinfa sau chiar se gospodaresc impreuna. dat fiind ca in realitatea cotidiana. din afara casatoriei ori prin adopfie. fata de de cuius. cuprinde pe tata si mama.) Ace§tia sunt chemafi la succesiune numai sub condifia de a nu exista descendenti (art. acestia vor fi chemafi la mostenire cu prioritate.. civ. In cazul adopfiei cu efecte restranse adoptafii nu pot veni la succesiunea copiilor adoptatorilor deoarece. a ascendenfilor privilegiafi §i a colateralilor privilegiafi. inlaturand bunicii lui de cuius. in lqcul parintilor acestuia. b C. 3-4 C. fratele lor. In esenfa. aceste texte perturba ordinea chemarii la succesiune corectand regula chemarii la mostenire a ascendenfilor deoarece fratii si surorile lui de cuius si descendenfilor acestora sunt colaterali si acestia ar fi trebuit sa vina la mostenire dupa bunici. civ. 976 alin. enumerand-o in cadrul claselor de mostenitori.astfel de clasa ascendentilor ordinari (bunici strabunici) si de cea a colateralilor ordinari (unchii. civ. primii. consta in faptul ca. 964 aM 1 lit. si apropiafi lui de cuius. Clasa mixta calificata a fi o categorie dtstincta de mostenitori Desi este forfat sa spunem ca este o xategorie/de mostenitori. In fiecare din aceste ipoteze ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati succed im^etma eu^So^ul sujpravietuitor drepmrile lor fiind astfel diminuate prin prelevarea in favoarea acestuia din urma a unei cote p£rti din mostenire. inclusiv). a ascendenfilor privilegiati si a colateralilor privilegiafi. acestia sunt chemafi la succesiune in concurs eu parinfii.) si din frafii si surorile acestuia. 3 C. 77 C. ci doar frafii si/sau surori si bunici. potsa-i reprezinte pe stia (966 alin. in special. stranepofi de sora si frate) (art. ascendentii ordinari (bunicii. prin textul art. strabunicii lui de cuius) nil ar putea veni la sueeesiunea nepotului. in lipsa regulii aratate cei din urma ar fi fost preferafi inaintea fratilor si surorilor ori descendenfilor acestora. ascendenfi de grad doi. in ipoteza in care de cuius are frati ori surori (sau succesori ai acestora pana la gradul IV. civ. fiind mostenitori incadrafi in clasa mixta a ascendenfilor privilegiafi si a colateralilor privilegiafi. rintii vin la mostenire numai fn nume propriu. dar incadrafi de lege in clasa a treia. dupa criteriul ierarhiei claselor orice categorie de ascendent este preferata colateralilor. civ. pana la gradul patru. 982 C. prin reprezentare. II. legiuitorul creeaza o clasa specials de succesibili. avand chemare la succesiune dupa nostenitorii din clasa mixta. . ca si din descendenfii lor pana la gradul patru (nepofi. cele doua categorii. inclusiv. cat si cei firesti. 1 lit. diminuandu-le cu jumatate dreptul. 963 alin.). In acest fel. situata astfel in ierarhia legala a claselor dupa descendenti. stranepo|ii. colateralii cei mai apropiafi. civ. 2 C. variabila in functie de categoria cu care intra in concurs (art. 976 alin.'AsfJ^^ reamintim ca descendentii colateralilor privilegiati. colateralii privilegiati si ascendentii privilegiati intra in concurs intre ei. generate mai veche. ei vor fi chemafi singuri.. In cazul adopfiei cu efecte restranse vin la mostenire atat prinfii adoptivi. inclusiv. descendentii atilor si surorilor pot veni la succesiune prin reprezentare numai in limita aratatav HI.privilegiati intra in concurs intre ei. fiind o generate mai tanara. Originalitatea riormelor textului art.

civ. daca exista un singur parinte. Tot a pan. civ. civ. 57. Riguros am putea spune ca se mai justifica acest atribut chiar daca nu intra in concurs cu colateralii privilegiafi. aceasta sau acesta mpsteneste intreaga succesiune. colateralii privilegiati. A. indiferent de numarul parinfilor firesti ai adoptatului cu efecte restranse. face aplicarea principiului egalitafii de tratament al rudelor de grad egal. 979 alin. civ. a C. Remarcam ca in ipoteza textului de mai sus (de cuius a lasat tata si mama si nu exista descendenfi si nici colaterali privilegiafi) ascendenfii pierd caracterul de privilegiafi. Parinfii vor imparfii partea revenita lor in porjiuni egale (art. civ. Chemarea la succesiune. Ascendenfii privilegiafi si colateralii privilegiafi. A pari. consangvini. . In aplicarea textului aratat._ Potrivit art. surori. In temeiul acestui text intinderea drepturilor acestora la succesiun difera dupa cum: fratii si surorile sunt descendenti din aceeasi mama s* tata cu de cuius.. devenind ascendenfi ordinari. intinderea drepturilor. civ. indiferent ca exista un singur parinte sau ambii (art.2. j . iar in cazurile in care se aplica mecanismul despkaturir. dispune ca: „in cazul in care ascendentii privilegiafi nu indeplinesc condifiile necedare pentru a mosteni.). deducem regula celei de a doua ipoteze: „in lipsa descendenfilor si a colateralilor privilegiafi. civ. civ. civ.). se aplica toate celelalte principii ale devolujtunii succesorale. 98 alin. 57. Chemarea la succesiune sj Intinderea drepturilor Fiind inclusi in aceasta clasa si nu in cea a colateralilor. prevede doua sitiiapi: a) Daca la nio§tenire vine numai unui dintre paring. succesiunea se imparte in doua parfi egale. chemarea si intinderea dreptului lor la succesiune fiind acelea§i. 976 lit. Numai daca acestia intra in concurs cu colateralii privilegiafi are sens calitatea lor de privilegiafi. civ. 2 C. ca drepturi speciale ale acestuia (973-974 C. surori sau descendentii acestora. b C. 980 C. atribuindu-le beneficiul lipsei unuia dintre ascendentii privilegiafi. 977 alin. A doua ipoteza. buni. civ. caci. ori doar tatal. LegMBrul' a ales sa favorizeze astfel pe cei mai tinefi. partile lor sunt inegale. In interiorul acestei clase. colateralilor privilegiafi li se aplica si mecanismul denumit despicatura ce corecteaza principiul egalitafii chemarii la succesiune (art. A treia ipoteza.3. De cuius a lasat paring. Jn cazul in care colateralii privilegiafi nu indeplinesc condmUe necesare pentru a mosteni ascendenfii privilegiafi vor culege mostenirea sau partea din mostenire cuvenitd clasei a doua". mamei sau tatalui revenindu^i'doar 1/4 din mostenire. civ. revenind cate o parte fiecarei categorii de mostenitori. In interiorul clasei.). rude colaterale. acesta mai dobandeste si mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice. Textul art. consideram ca. In consecinfa. 979 alin. indiferent ca ii denumim ascendenfi privilegiafi ori ordinari. colateralii privilegiati culeg mostenirea sau partea din mostenire cuvenita clasei a doua*'. tatal ori mama' lui de cuius.). uterini.I in rest.. intinderea drepturilor. 1 C. fiind astfel frafi.).). 977 alin. daca mama §i tata intra in concurs la mostenirea descendentului lor. ' B. Tatal si mama nu indeplinesc conditiile necesare pentru a mo§teni §i de cuius a lasat colaterali privilegiati ori/fi descendenfii ai acestora. In plus. prin interpretarea restrictive a textului art. Chemarea la succesiune. ca in orice partaj intre ascendenfi. sueeesiunea se divide to doua parji. nu §i colaterali privilegiati ori descendenti ai acestora. ipoteza in care parinfii firesti intra in concurs cu parinfii adoptatori cu efecte restranse. 976 C. cand concureaza cu soful supraviefuitor pentru ca acesta din urma evinge pe ascendenfii ordinari de 3/4 din mostenire pe cand pe parinfi doar de 1/2. 2 C. Aceasta este singura ipoteza in care se verifies caracterul mixt al acestei clase de mostenitori si caracterul privilegiat al ascenderitilor de prim grad.1. ca sj dreptul de abitafie asupra casei. diminuate. b) in cazul in care ambii parinfii intra in concurs cu colateralii privilegiafi ori descendenfii lor. fiind frafi. fiind frati. surori. sau descendentii lor. sotul supraviefuitor are vocafie la 1/2 din succesiune. venind impreuna la mostenire intra in concurs cu soful supraviefuitor.. acesta lasand si fratii. In lipsa unui text expres. prevazand: mostenirea sau partea de mostenire cuvenita ascendenfilor privilegiafi se imparte in parfi egale. sau au In comun doar mama. ca si de dreptul de abitafie (art. in acest caz drepturile lor succesorale sunt altele decat atunci cand vin singuri la mostenire fiind. Prima ipoteza. 976 lit.). in. C. frafii si surorile. surori. mama sau tata. De cuius a lasat paring si colaterali privilegiati ori descendenti ai acestora. textul art. 973-974 C. In concurs cu parinfii. Soful supraviefuitor mai beneficiaza de dreptul special asupra mobilelor si obiectelor aparfinand gospodariei casnice. ee'face aplicarea principiului proximitafii gradului de rudenie. in realitate. sunt adevarafii succesori privilegiafi caci ei vin la succesiune inaintea ascendenfilor ordinari1. in aceasta ipoteza eel din urma are vocafie la 1/3 din iriostenire (art. mostenirea se imparte in doua parti egale. 3-4 C. iar restul de 3/4 revenind celeilalte categorii de mostenitori (art! 976 lftTa C.' Textul art. ace§tia vor mosteni impreuna in parfi egale. in unele cazuri frafii fi surorile mostenesc parfi egale. 57. in prezenfa unui singur parinte adoptator partea parinfilor va fi de 1/4. 1 C. parinfii exclud de la mostenire ceilalfi succesori ascendenfi".

In concurs cu sotul supravieptitor colateralii ordinari ei culeg 1/4 din mostenire. iar frafii buni culeg de pe ambele ramuri. 983 alin. civ. cu menjiunea ca ascendentii adoptatorului cu efecte restninse nu pot veni la sueeesiunea adoptatului deoarece ei nu sunt ruda. I. civ. 1126 C. COMPUNEREA CLASEI Succesorii ordinari alcatuiesc a treia clasa de mostenitori Potrivit art.Astfel. III.).). ascendentii ordinari de grad mai apropiat vor culege intreaga mostenire. 4 C. ASCENDENTII ORDINARI I. de asemenea.}. frafii si surorile culegand partea de mostenire alocata ramurii din care provin. adica unchii si matusile precum si verisorli. 448 C. 981 alin.). mostenirea miparfindu-se pe cele doua ramuri. 2 C. civ. daca tofi frafii si surorile sunt din acee parinfi cu de cuius. Ca si in cazul parintilor. 1087 C. intrand in concurs cu cei siiuafi pe ramura uterk" sau consangvina (art. 1087 si art. Colateralii ordinari sunt rudele colaterale ale defunctului pana la gradul atru inclusiv.). 1126 C. nu indeplinesc condifiile necesare pentru a mosteni (art. cu. civ. III. aitii uterini. 982 alin. civ. raporteaza donafiile (a contrario art.). REGIMUL DREPTURILOR SUCCESORALE 58.). 2 C. fam. In schimb ascendentii parintilor firesti ai adoptatului vin la mo§tenirea acestuia (art. 982 alin. daca unii frafi si surori sunt consangvini. Colateralii privilegiajl nu beneficiaza de rezerva succesorala. 470-471 C. In interiorul clasei. civ. 3-4 C. a si ascendentii ordinari (art. 2 C. civ. pe care apoi o subimpart in parfi egale intre ei (ait 981 alin. in parfi egale daca tofi fratii sau surorile sunt fie consangvini. acestia impart mostenirea in parfi egale. REGIMUL DREPTURILOR SUCCESORALE Regim juridic restrans Ascendentii ordinari nu au sezinS.). iar aifii sunt frafi buni cu de cuius. fiecare culegand mostenirea pe ramura din care pro vin. iar alfi% uterini. indiferent de numarul lor (art. Daca intra in concurs mai multi colaterali ordinari acestia vor imparti mostenirea in parfi egale (art.). adica in virtutea vocatiei lor legale data de legatura de rudenie. APLICAREA REGULILOR DEVOLUTIUNII LEGALE A MOSTENIRII Ei vin la succesiune numai in lipsa tuturor celorlalte categorii de lostenitori (art. C. 982 alin. ceilalti ascendenti pot fi legitimi sau naturali (a pari art. §5. COMPUNEREA CLASEI 62. 4). mostenirea se imparte In doua pftrfl egale. 3 C. civ. civ.). fie uterini (art. Venind la mostenirea pe capete vor imparti sueeesiunea in parti" egale (art. cate o parte fiecarei ramuri. 981 alin. civ. sau pot rezulta din adopfie. cu exceptia colateralilor ordinari.) ori rezultati din adoptie (art. aceeasi mentiune ca rudele adoptatorului nu au drepturi succesorale in raport cu adoptatul insa cele ale parinfilor firesti ii succed. ascendenfii privilegiati si colaterali privilegiati. 3 teza a Il-a C. ea este compusa din rudele in linie dreapta "cendenta ale defunctului.). APLICAREA REGULILOR DEVOLUTIUNII LEGALE A MOSTENIRII Ascendentii ordinari sunt chemati la succesiune cand descendentii. civ. civ. civ. ca §i colateralii ordinari. potrivit distinctiilor aratate deja1.. 5 C. civ. Cei de grad mai apropiat inlatura de la mostenire pe cei de grad mai indepartat (art. sunt mostenitori ~ari (art. acesta culegand 1/2 din mostenire (art. 982 alin. civ. In schimb. indiferent pe ce ramura sunt inruditi cu de cuius. 983 alin. materna sau aterna Ei trebuie sa-si dOvedeasca legatura de rudenie cu de cuius. 5 C. nu beneficiaza de rezerva succesorala si nu sunt tinuti de obligatia raportarii donatiei. Mostenirea se imparte. Fiind incident mecanismul despicaturii. matusile si verisorii vin la succesiune numai in nume propriu. IV. civ. Aceeasi regula se aplica daca unii frafi si surori sunt consangvini. civ. 3 teza a Il-a).). COLATERALII ORDINARI Ace§tia alcatuiesc cea de a patra clasa de succesori. Frafii si surorile ori descendenfii acestora vin la mostenire in concurs cu soful supraviefuitor. 977 alin.). civ. potrivit art. 982 alin. adica un sir de legaturi ascendente pana la autorul comun si descendente pana la de cuius. 1 C. | In concurs cu sotul supravietuitor ascendentii ordinari culeg 1/4 din mO§tenire (art. REGIMUL DREPTURILOR SUCCESORALE . se aplica mecanismul despicaturii. 981 alin. Caff la celelalte ipoteze soful supraviefuitor beneficiaza de dreptul special asupra bunurilor enumerate mai sus. si nu sunt pnup' sa raporteze donatiile (a contrario art. Aceasta legatura poate fi legitima sau legitimata.). bis Ascendenjii privilegiati au rezerva (art. 3 C. 983 alin. 75 si art. 983 alin. n. 1 C. 77 C.) Unchii. nici de sezina.. II. C. cu exceptia parintilor acestuia.).

1135 alin. Dreptul acestuia nu era tratat intr-d sectiune speeiala^ ci dupa raostenitorii legitimi sau legitimafi. in art. Un caz particular2. 2 C. Pe de alta parte. civ..). 67. daca nu exista succesibili. daca exista rezervatari restul ramas dupa deducerea acesteia este o mostenire vacanta partial. chiar daca nu exista succesibili legali. iar restut. civ.1. 3 C. 67. prin care se prevede ca mostenirea vacanta munei. DREPTUL STATULUI §1A UNITATH ADMINISTRATIV-TERITORIALE LOCALE ASUPRA M0§TEN1RII VACANTE 65. Moinn cuvant despre calitatea sa de mostenitor in aceasta parte a Codului civil mentionandu-se doar ca„Mostenirile vacante (. in cazul unei dezmosteniri a tuturor mostenitorilor legali. Noul Cod civil inlatura distinctia vechiului Cod civil dintre mostenirea vacanta si cea in desherenfS. civ. orasul. Cond ifiile comune Despre aceste conditii. subsumandu-le sub denumirea de mostenire vacanta. 553 alin. „Se cuvin" nu poate sugera calitatea de mostenitor a statului. orasului sau dupa caz. civ. regulile speciale ale mostenirii nu mai impart mostenitorii in categoriiie mcadreaza unitatile administrativ-teritoriale locale. nedemnitate §i daca au chemare lebuie sa fie indeplinita si o conduce speciala: locul situarii 67. 553 alin. Mostenirea este vacantS. intr-o succesiune ab intestat.. era statu!. a fost instituit un legat cu titlu particular asupra unui bun. nu au rezerva succesorala si nu sunt finuti de obligatia de a raporta donatiile. dac& de cuius a instituit un legatar universal in favoarea unei terje persoane. Pentru restul bunurilor mostenirea este vacanta1. 1135 alin. 1 C. in condifiile legii . in ipoteza vacantei totale sau partiale a mostenirii lasata de un asociat sau acjionar confera unitatii administrativ-teritoriale locale sau dupa caz statului dreptul asupra actiunilor sau partilor sociale. Conditiile comune §i cele speciale ale dreptului unitatii administrativ-teritoriale locale si statului de a culege mo§tenirea vacanta In temeiul art 138 C. unitatea ad^nniistrativ-rv statul pot pretinde mostenirile vacante1. Reglementarea dreptului statului sau a unitajii administrativ-teritoriale locale de a culege mostenirea vacanta legiuitorul vechiului Cod civil numea mosteniri neregulate „succesiunile deferite altor persoane decat rudelor legitime" (art. stipulandu-se ca fac parte din proprietatea private a unitatii adra in istratrvteritoriala local. Mo§tenirea vacanta in cazul succesiunii testamentare. adica vacanfa mostenirii. civ.) se cuvin statului roman". §i art. 1 C. 73/1954). Aplicarea acestei {acuta prin art 1138 C. 2 teza I C. aeestor reguli in practica este redusa* avand in vedere ca persoana care tori instituie un legatar. 66.). dreptul statului asupra mostenirii vacante este reglementat in alineatul 3 al art 553 din Cartea a Ill-a „Despre bunuri". ori daca a instituit legatari cu titlu universal pentru intreaga mostenire (art. 681-684 au venit inapiicabile in parte prin Legea nr. ori de casatorie). 31/1954 an fost abrogate expres art. 680 fund modificat prin xretul nr.2. ori nu o pot culege. civ. fara instituirea unui legatar. sau in fine. ori au renunjat la succesiune (mostenirea vacanta propriuzisa) (art. remarcam ca este putin probabil sa poata fi incidents nedemnitatea acestor persoane. 963 alin. se anunta deja soarta bunurilor provenite din mostenirile vacante. 677-678. municipiului in a carui faza teritoriala se aflau la data deschiderii mostenirii si intra in domeniul lor privat.Regim juridic restrains Colateralii privilegiap' nu au sezina..). rude de sange cu cuius. daca sunt intrunite ii a putea mosteni: existenfa. civ. 319/1944. Mostenirea vacanta in cazul succesiunii ab intestat. in eategoria mostenitori legali (art. De exemplu. in cazul unei dezmo§teniri parfiale. ce ar putea pretinde mostenirea (mostenire in uesherenffi) sau daca aceste rude sau sotul supravietuitor sunt nedemne si nu sunt reprezentate. cesiunile neregulate"). Aceste reguli au fost modificate in deceniul 5 al secolului trecut prin recunoasterea dreptului egal la mostenire al rudelor naturale cu cele legitime si prin acordarea dreptului la mostenire nr. Verificarea acestor conditii este subordonata regulilor comune ale mostenirii. usor de verificat. 1135 alin. Statul sau unitatea administrativ-teritoriala locala vin la succesiunea ab intestat. civ. §6. lasand de o parte pe cea a existentei. In virtutea aeestor modiflcari singura persoana chemata la ccesiune in calitate de mo§tenitor neregulat (fara a avea legatura de rudenie cu de ius.. capitolul II „Drepturile reale in generaT. Mostenirea nu este vacanta insa. 3 C. mostenirea este vacanta partial 1135 alin. partea de mostenire de care au fost lipsiti mostenitorii. este tot o mostenire vacanta partial (art. ori so{ supravietuitor. in aceleasi articole cu cele ce ii dreptul sofuiui supravietuitor si ale rudelor nelegitime (capitolul IV. civ. art. prin raportare la regulile vechiului Cod sansa a scazut prin recunoasterea dreptului la mostenire a rudelor tuiui supravietuitor incepand cu deceniul 5 al secolului trecut. civ. ita cu reducerea sferei mostenitorilor pe linie colaterala la gradul IV a statului sau a unitatii administrativ-teritoriale locale de a dobandi i de cuius. La fel. Mo§tenire vacanta partial. 2 teza a II-a C. art 679 si art. Chemarea la mostenire consta in lipsa mostenitorilor legali sau legatarilor universali.).). Daca" legatul este doar pentru o parte din bunuri. 677-684 C.). comuna. cand mostenirea este vacanta. in schimb.

553 alin. Mostenirea ce nu a fost endicata de nimeni desi au trecut 6 luni de la data la care a expirat termenul de une succesorala (de un an) poate sa fie interesanta pentru unitatea administratis la. vacanta. 3 C. Bunurile mostenirii vacante sunt atribuite de lege unita|ilor administrativ-teritoriale locale dupa criteriul locului situarii lor la data deschiderii mostenirii (art. clarificand astfel natura juridica a acestora. inclusiv. civ. societatea este obligate la plata parjilor sociale catre succesori. 963 alin. Condijiile speciale. la sesizarea oricarei persoane interesate. 69. Presupunand ca sunt intrunite conditiile generale ale mostenirii. civ. civ).speciale a societa|ilor comerciale. 3 C. Declararea vacan|ei mo§tenirii vacante. e. de un cetafean roman cu resedinfa principala in Romania. 1137 alin. 1137 alin.) prezumandu-se ca cea mai indreptatita sa le dobandeasca este comunitatea respectiva. pentru a lamuri situatia mostenirii (art. In aceasta perioada. in caz ca exista litigii legate de aceste bunuri. 3 C. Totu§i urmeaza sa fie preluata de cineva pentru a o Unitatea administrativ-teritoriala locala va efectua aceasta procedura. Declararea vacanfei mo§tenirii in desheren|a. respectiv mostenirea vacanta lasata de cetateanul roman sa se afle pe teritoriul statului strain (art. notarul public este obligat sa someze prezumtivii succesibili prin "citate. Unitatea administrativ-teritoriala locala are chemare la mostenire. Bunurile mo§tenirii vacante ale umii cetafean romansa se afle pe teritoriul unui stat strain. de asemenea. 2 C. unitatile administrativ-teritoriale nu vin in concurs la o mostenire vacanta. I.).). Regula este fireasca. indiferent de grad. mostenirea in care succesibilii legali sunt nedemni si intranite conditiile legale de reprezentare succesorala a nedemnilor.2. In schimb. cum ar fi rii mostenirii. 963 alin. Unitatea administrate. Devolutiunea legala a mo§tenirii unitajii administrativ-teritoriale a) Proximitatea claselor de mostenitori. In aceasta ipoteza. civ. >daca nu exista sot supraviejuitor si nici rude pe linie directa ori pe linie colaterala pana la gradul IV. Notarul public poate numi un curator administrator al mostenirii care sa administreze bunurile si. nu ar putea fi aplicabil criteriul aratat de atribuire in ipoteza in care mostenirea vacanta lasata de un cetatean roman se afla pe teritoriul statului unde acesta a avut resedinfa prineipala. Ea este inlaturata de oricare alt mostenitor din categoriile anterioare: sotul supraviefuitor si rudele lui de cuius. acestea nu pot fi lasate fara administrator. 202 alin. 68. 68. conform ultimului bilant contabil aprobat (art. Daca dupa 2 de la efectuarea somatiei publice nu se prezinta niciun succesibil notarul va flonstata ca mostenirea este vacanta pentru lipsa de succesibili (art. civ. 963 alin. 31/19903). Este o mostenire care nu intereseaza pe nimeni pentru ca. Ele sunt mostenitori legali (art.). 3 C. in le in care bunurile ar fi raspandite pe raza mai multor astfel de unitati. inaintea unei rude colaterale de grad V caci aceasta nu are chemare succesorala. rand.2. Este icil de stabilit care dintre aceste unitati administrativ-teritoriale locale. numeste un curator special care sa stea in justitie in numele mostenirii §i totodata incunostinteaza organul care reprezinta unitatea adrninistrativ-teritoriala locala despre situatia acestei mosteniri. Bunurile mostenirii vacante trebuie sa se afle pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale locale (art. destul de lunga pentru ipoteza in care mostenirea ar cuprinde bunuri.). civ. iar statul nu este chemat pentru orice mostenire vacanta. 69.3. Daca de cuius a fost asociat intr-o societate comerciala cu raspundere limitata decesul sau nu confera de drept statului calitatea de comerciant. Daca s-ar fi admis alt criteriu de atribuire ar fi fost dificila administrarea acestor bunuri de unitaji -inistrativ-teritoriale locale aflate la sute de kilometri. UMTATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALA LOCALA ESTE MO§TE-OR LEGAL Natura juridica a dreptului unitafii administrativ-teritoriale locale de a culege mostenirea vacanta Textul art. 963 alin. dintre cele recunoscute de lege ca avand chemare succesorale. 69. pasivul intrece activul. Locul situarii bunurilor mo§tenirii vacante lasata pe teritoriul Romaniei. Mostenirea la care s au optat sa renunte este vacanta. ratiunea ei fiind eficienfa administrarii. civ.teritoriala locala este chemata la mostenire in ultimul. enumera unitatile administrativ-teritoriale locale printre mostenitorii legali. Numirea curatomlui administrator §i a curatorului special. Daca actul constitutiv nu prevede altfel.1.1. 1 C. . 68. aceasta este atribuita statului roman. 3 din Legea nr. Rational. 3 C. Declararea vacanfei mostenirii 68.

dar si o sarcina legala. de regula in interiorul termenului de op|iune. prevede ca unitatea administrativ-teritoriala locala are o posesie de fapt asupra bunurilor mostenirii vacante. unitatea administrativ-teritoriala locala suporta pasivul mostenirii in limita valor ii bunuriior din patrimoniul succesoral (art.b) Proximitatea gradului de rudenie si egalitatea de tratament a mostenitorilor. Mostenirea este administrate de un curator administrator. ca subiect pasiv. Dreptul la mostenire unitafii administrativ-teritoriale Momental transmiterii mo§tenirii.. de un curator special (art. Textul art. Criteriul selectarii unei unitati administrativ-teritoriale locale este existentei buhurilor lui de cuius pe teritoriul sau (art. in ipoteza mostenirii vacante unitatile administrativ-teritoriale locale nu au sezina pentru cS ele nu administreaza drepturile patrimoniale si nici drepturile si ac|iunile injustice ale lui de cuius. Din momentul in care notarul public a constatat vacanta mostenifii. aceasta nu revine unitati administrativ-teritoriale locale. civ.) dreptul de a administra acest patrimoniu si de a exercita drepturile si acjiunile defunctului. altfel enumera alaturi de aceasta. civ. . ca unitatile administrativ-teritoriale locale nu au sezina. in interesul mostenitorilor si al creditorilor succesiunii. mostenirea este declarata vacanta eliberandu-se certificat de vacanta succesorala. civ.4. ca $i bunurile abandonale ale a aflate in strainatate. a contrario. 72. se deduce aceeasi intenfie a legiuitorului de a nu recuuoaste calitatea de mostenitor legal." (art.).). dreptul statului asupra mostenirii vacante afb in strainatate este reglementat la capitolui fl. pe langa posesia de fapt. §t din op|iunea Jegturtorului de reglerncntare statului in aceasta parte a Codului civil si de a nu-1 aminti In nieiun text din mostenirii. iar in justice este reprezentata.3. Simpla posesie nu echivaleaza cu sezina pentru ca aceasta din urma se defineste. Aceste principii ale devolutiunii legale nu subordoneaza unitatea admimstrativ-teritoriala locala pentru ca nu este ruda cu de cuius. civ. nDespre drepturile reale m genera cartea a ITI-a „Despre bunuri". 2 C. numit de notar (art. civ. In schimb. ce se exercita.2.). lamia de cetafeamd roman. pana la data exprimarii optiunii succesorale sau eel mult un an de la deschiderea mostenirii. se cuvin statului romdn. c) Chemarea unei unitatile administrativ-teritoriale. 1139 C. Aceasta transmitere nu poate fi impiedicata printr-o dezmostenire. civ.). cu scopul de a pastra integritatea patrimoniului lui de cuius. civ. 1138 alin. 72. Nu are nici sezina1.. bunurile lui de cuius intra in proprietatea privata a unitatii administrate teritoriale locale chemata la mostenire. 553 alin. )in aceea clipft. civ. civ. Statu! nu este enumerat in categoria mostenitori lor legali prin aft. 1 C.. 2 C. in concluzie. 1125 C. fiind lipsit de beneficiul reprezentarii succesorale. Nutoate unitatile administrativ-teritoriale locale au chemare la mostenirea lui de cuius. in ipoteza desherenfei mostenirea este declarata vacanta in maxim 1 i si 8 luni (1 an si 6 luni + 2 luni).). In ipoteza renuntarii sau nedemnitatii mostenirea este declarata vacanta la data constatarii acestor situatii juridice. in temeiut caruia mostenirea vacanta sh strainatate. De asemenea. Pana atunci. de drept. 1138 alin. daca se contureaza o posibila succesiune vacant^ pentru ca nu exista mostenitori sezinari care sa exercite sezina. nu poate veni la mostenire decat in nume propriu. 1126 C. IL DREPTUL STATULUI ASUPRA MOSTENIRII VACANTE Dreptul statului asupra mostenirii vacante sub noul Cod civil are o reglementare asemanatoare cu cea din vechiul Codul civil Asa cum a fost relevat. Potrivit art. Mai mult. Ca orice mostenitor. civ. Nu cere punerea in posesie. Reamintim ca sezina este un drept. si prin „(. 1114 alin. 3 C. 2 G. Eventualul testament ce inlatura de la mostenirea vacanta unitatea administrativ-teritoriala este considerat nescris (art.). 963 lasand astfel a se infelege ca legiuitoru! nu a acordat acestuia un drcpt de i mostenirea vacanta similar cu eel al untfjfii administrativ-teritoriale locale. 1139 C. se deduce. unitatea administrativ-teritoriala locala este de drept proprietara bunurilor aflate in raza sa teritoriala la data decesului lui de cuius (art. 963 alin. unitatea administrativ-teritoriala locala intra in stap&nirea de fapt a mostenirii de indata ce mostenitorii au renunjat la mostenire ori a expirat termenul fixat in Somalia facuta de notar pentru a lamuri soarta mostenirii si nimeni nu s-a prezentat 72. Unitatea administrativ-teritoriala locala nu are rezerva si nu raporteaza iberalitatile. Neavand sezina in principiu ar trebui sa ceara punerea in posesie. Din texul art. Am putea sa judecam insa ca regula aratata stabileste dreptul la sezina in ipoteza in care exista mostenitori ruda cu de cuius si ca ar trebui sa verificam regulile incidente drepturilor unitajilor administrativ-teritoriale locale pentru a stabili daca acestea au sezina pana la declararea vacantei succesorale. Este limit de pasivul succesoral.). dreptul statului asupra mostenirii vacante este regl doar de art. cand expira termenul de optiune. 3 C. in ambele ipoteze. in momentul expirarii perioadei aratate se epuizeaza si termenul de exercitare a sezinei. 1136 alin. 1136 alin. civ. 1 C.

si ce titlu are acesta? O solujie ar fi ca de cuius sa fi ales legea aplicabila mostenirii sale. . 2633). cu re§edin|a in strainatate. iar in cazul in care conform legii aplicabile mostenirii (cea straina sau cea romana) succesiunea este vacanta. bunurile imobile sunt reglementate de legea {arii unde sunt situate acestea. 2 C. 646 din vechiul Cod civil. 477 C. o persoana poate sa aleaga ca lege aplicabila mostenirii. Exheredarea statului. Din ambele se deduc aceleasi concluzii: mostenirile nerevendicate.. CONSECINJELE NATURII DREPTULUI STATULUI DE A CULEGE MO§TENIREA In runcfie de natura titlului statului de a culege succesiunea.. avand in vedere exprimarea legii „mostenirile vacante (. se invoca faptul ca statul era califtcat.. b) Intr-o a doua opinie. in temeiul ultimului text. se menjin argumentele primei teorii ce atribuia statului dreptul asupra mostenirii vacante 'tular al suveranita|ii. Succesiunile internationale. Statul nefiind rezervatar el nu va putea culege succesiunea. indiferent care ar fi cauza. in virtutea suveranitafii sale (dreptul regalian). la data mortii. In acelasj sens era invocat §i art. in conditiile aratate §i pentru mostenirile vacante ale cetajeanului roman. civ. statul este un veritabuY succesibil.. este situat statul./amilia mortis causa". regimul dreptului statului asupra mostenirii. . daca este considerat a fi mostenitor. delimitata prin stabilirea persoanelor chemate la succesiune pe temeiul legaturii de rudenie. ele au o soarta similara cu cea a bunurilor fara stapan. 2636 alin. de cuius ar putea sa lase un testament prin care sa dispuna ca inlatura de la mostenire pe to$i succesorii. Este astfel util sa valor i fleam sftjdtite acum asupra acestui drept. ca sj acum. NATURA DREPTUR1LOR STATULUI ASUPRA MO§TENIRII VACANTE1 a) Intr-o concepjie. in materia succesorala. Mutatis mutandis. nu culege bunurile acestuia §i deci nu se aplica regula art. M In susfinerea acestei teorii sunt aduse argumente legale: . De exemplu. 2634). bunurile situate sau dupa caz aflate pe teritoriul Romaniei sunt preluate de statul roman in temeiul dispozijiilor romane privitoare la atribuirea bunurilor unei succesiuni vacante (art. 477 din vechiul Cod civil este similar cu art. .. Sub vechiul Cod civil natura juridica a dreptului statului asupra burwrifc defunct era controversata1 pentru c& si atonei. fiind doar o aplicafie a lui. ci o universalitate. precum si ale persoanelor care mor'fara mo§tenitori. In lipsa. Acest text nu aducea nicio noutate fa|a de art. o§tenitor neregulat. in primul rand. ca mostenitor. In opinia noastra. 2). consecintele sunt diferite cu privire la dezmostenire. Cu toi calificat expres ca mostenitor neregulat. civ. Potrivit noului Cod civil. apartinand strainului domiciliat in Jara noastra. sub noul C este similar cu eel din Codul civil 1864. revenind statului. In lipsa aplicarii art. Aceste texte traduceau ideea ca este in interesul economiei nationale sa nu existe ostenire fara stapan (succesiune jacenta). succesiuni internationale. 2636 alin. potrivit principiilor dreptului international privat. 2633 si art. Pentru aceste argumente dreptul statului de a culege succesiunea vacanta a fost fondat pe suveranitatea sa. eel putin alaturi de categoria unitate administrativ-teritoriala locala. statul culege mostenirea ca un adevarat mostenitor. contributia la plata pasivului si a punerea in posesie. resedinta obisnuita (art. FV „Despre succesiunile n nu mai exista aceasta catiftcare. potrivit caruia joate averile vacante si fara stdpdni. fund actuate §i tn pre. cine va culege bunurile mostenirii vacante ale stramului domiciliat in Romania si ale cetateanului roman domiciliat in strainatate. nelegtiime (cap. statul nu era mostenitor astfel ca reguliie ce stab vacanta au fost interpretate diierit. sau ale caror mosteniri sdnt lepddate. textul art. Interesul stabilirii naturii juridice aratate rezida in consecinfele pe care le unui titlu sau altul asupra drepturilor statului de a culege succesiunea fa mtor §i a intinderii acestora. 533 alin.)". in noul Cod civil. alaturi de soful supravietuitor si de rudele naturale. legea statului a carui cetafenie o are (art. acestei rnostentri ftifcid diferit In tunc tie de i A. statul va culege §i bunurile aflate pe teritoriul Romaniei. civ. B. civ. de cuius poate sa-1 inlature de la mostenire. sunt vacante. ce tinde sa devina dominanta. In opozitie. ce a lasat o mostenire vacanta Pentru reciprocitate daca aceasta regula se aplica. sdnt ale domeniului public". Temeiul acestei teorii era art.el nu dobandeste bunurile cu titlu ut singuli. potrivit art. 680 C. statul culege bunurile mostenirii vacante interesand in special eie in desherenja. in vechiul text.. civ. locul unde este reglementat dreptul statului asupra mostenirii vacante In Codul civil (cartea despre bunuri) si faptul ca statul nu este men|ionat printre mostenitorii legali. potrivit caruia „bunurile ford stdpdn sunt ale statului". In acest caz s-ar aplica regulile art. prin art. Ra^iunea acestei teorii este aceea ca la limita exterioara a cercului familiei chemate la succesiune. in dreptul international privat mo§tenirea este supusa legii statului pe teritoriul caruia defixnctul a avut. unitatii administrativ-teritoriale locale sau dupa caz statului. 2-3 din noul Cod civil. 2634 C. Daci statu 1 va culege bunurile lasate de defunct in virtutea suveranitafii sale. staml roman. iar bunurile mobile sunt subordonate legii statului unde a fost deschisa succesiunea1..Prin compafatie. in conditiile aratate mai sus. 2633 C. 3 civ. dupa distinctia vechiului Cod civil). respectiv. cu obligatia de a plati pasivul in limita activului2 In prezent. 477 aratat mai sus. un fel de ruda subsidiara. Daca se accepta aceasta interpretare a familiei.) se cuvin . Doua teze se opun cu privire la n mostenirii vacante. 553 lin. el nu va putea fi exheredat direct sau indirect.

533 alin. statul. statul nu va putea s& le culeagS dacS titlul sau de chemare ar fi eel de mostenitor. indiferent ca de cuius a avut ultimul domiciliu in Romania sau nu. daca nu a avut ultimul domiciliu in Romania. va putea sa culeaga bunurile mobile lasate de defunct. civ. pe teritoriul Romaniei.Daca un strain moare fara mostenitori. mort fa succesori. care nu a avut domiciliul pe teritoriul statului strain . Pentru reciprocitate. ca titular al suveranitdfii. ca mostenitor. in schimb. in temeiul art. statul roman va culege.. 3 C. bunurile mobile ale cetafeanului roman.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful