Licenta 2010 - Carmangerie

1. TEMA PROIECTULUI Sa se proiecteze o carmangerie care sa prelucreze zilnic 2t carne de porc si 2t carne de vita.

Proiectarea se va face conform normelor U.E.

1

procesul de abatorizare neexistand.2.1.1. realizand carne proaspata pentru comercializare si prospaturi. 1.3 PROFILUL DE PRODUCTIE Profilul de productie are la baza doar procesul de prelucrare a carcaselor. DENUMIREA OBIECTIVULUI PROIECTAT In cadrul acestei lucrari vom proiecta o carmangerie in vederea obtinerii de prospaturi si preparate proaspete din carne destinate pietei. 1. Carmangeria va prelucra doar carcase de porc si vita refrigerate. 2 . CAPACITATEA DE PRODUCTIE Carmangeria va cuprinde doua linii tehnologice pentru prelucrare:  o linie de prelucrare carcase porcine cu o capacitate de 2t porcine/zi  o linie de prelucrare carcase bovine cu o capacitate de 2t bovine/zi.

JUSTIFICAREA NECESITATII SI OPORTUNITATII REALIZARII PRODUCTIEI PROIECTATE Carnea este un aliment indispensabil omului. 3 .8 1. apte sa stimuleze eficient secretia gastrica si digestiva. mg (%) Ca.9 45 1. organismul uman avand nevoie pentru desfasurarea unui proces metabolic normal de componentele pe care le contine carnea. Carnea constituie o sursa importanta de proteine. Intr-o alimentatie sanatoasa se recomanda consumul regulat de carne deoarece:  alimentele de origine animala sunt singurele care furnizeaza proteine cu o compozitie aminoacidica apropiata de cea a organismului uman  alimentele de origine animala reprezinta o masa excelenta de: vitamine din grupul B si unele minerale (Fe. care se apropie mult de structura proteinelor din corpul uman si de aceea este considerata un aliment de baza cu rol plastic esential. in alimentatia omului fiind necesar consumul de carne datorita valorii nutritive. mg (%) B.4 Fe. mg (%) 9 P.7 1.4 31 16. mg (%) Niacin a (%) 39 Acestea confera carnii o valoare nutritiva ridicata.8 7 117 5. datorita componentelor nutritive pe care le contine si rolul acestora pentru organism.5 B. Materia prima prima obtinuta contine componentele prezentate in tabelul 1: Tabelul 1.2. mg (%) 132 0. Specia Protein e (%) Carne vita Carne porc 11. Ca)  carnea are textura si savoare unica.3 Grasi mi (%) 28 2.

4 . toate acestea pot justifica necesitatea si oportunitatea productiei realizate.Daca adaugam la cele mentionate si faptul ca pe de o parte carnea preparata corespunzator poate alcatui si ratia individului cu metabolismul dereglat (omul bonav) iar pe de alta parte faptul ca principalul produs obtinut in sectia noastra. carnea. asigura necesarul pietei.

Brazilia. Analiza comparativa a tehnologiilor existente pe plan mondial pentru realizarea productiei proiectate. aproximativ 37 kg / locuitor al planetei.5 65. Şi la noi în ţară industria preparatelor din carne este într-o continuă crestere datorită consumului mediu anual pe locuitor de carne din ce în ce mai mare (Tabelul1. 3.1. Argentina.produse din carne şi organele comestibile în echivalent carne proaspăta/kg 2005 2006 2007 2008 2009 58. Ritmul mediu anual de creştere a producţiei de carne este de aproximativ 2. anual. Franţa. Australia ş. nutriţioniştii arată că este necesar un consum mediu zilnic de 25g – grăsimi animale şi 150g – carne şi preparate din carne. în medie. Astfel. Statisticile arată că populaţia lumii este foarte interesată de carne ca aliment de bază. În prezent. Germania. printre ţările cu producţii mai mari situându-se: SUA.4 64.a.9 62.3.Consumul mediu anual de carne pe cap de locuitor în România. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICA.) Tabelul 1 . China.7 5 . Consum mediu anual/ locuitor de Anul carne. se consumă.1 60. Rusia. pentru acoperirea necesarului de proteine de origine animală dar şi a necesarului de lipide şi glucide care se pot găsi în carne şi preparate din carne.5%.

se deosebesc urmatoarele tipuri de refrigerare : refrigerare in aer refrigerare cu apa racita refrigerare in vid 3. fiind aplicat cu precadere in procesele de racire a produselor cu structura solida : carne si produse din carne.1. Pentru pastrarea in conditii optime a produselor de carmangerie. Progresul tehnic care se înregistrează pe plan mondial în prelucrarea cărnii are un ritm mult mai mare decât creşterea cantităţii de carne consumată. carnea de pasare. datorită cel puţin a două motive esenţiale: -diversificarea sortimentală de valorificare pentru consum alimentar a cărnii. porcine (porc.1. de vanat. batracienii. purcel). pestele. miel). Scopul principal al refrigerarii este cel al conservarii propriu-zise a produselor. In cazul unitatilor mici. Sisteme de refrigerare In functie de natura mediului de racire utilizat. Refrigerare in aer Este procedeul cu cea mai larga utilizare. 6 . Refrigerarea consta in racirea produselor alimentare pana la temperaturi apropiate de punctul de congelare. in special in cazul unitatilor mari de productie. -ritmul accentuat de dezvoltare intensivă al tuturor industriilor. Pe plan mondial prelucrarea carnii si prepararea produselor din carne se face cu ajutorul liniilor automate. manzat. crustaceele. caprine (capra. vitel). ovine (berbec. in lume se folosesc mai multe metode de refrigerare. procesul de prelucrare si preparare se desfasoara manual datorita capacitii relativ mici de procesare 4t/zi. fara formarea de gheata in produs. Carnea de macelarii este carnea animalelor taiate in abatoare. 3. si anume: bovine (vaca.1. ied). molustele.1.1.In grupa carnii se incadreaza carnea de macelarii. ca in cazul nostru.

Sunt utilizate atat in procesele de refrigerare cat si pentru depozitarea produselor racite ca in cazul carmangeriilor. Circulatia aerului in camerele frigorifice mari este dirijata prin canale de aer.5…2˚C cu ajutorul unei instalatii frigorifice sau prin amestec cu gheata. care se poate realiza intr-o faza (in camere sau in tunele). tunele de refrigerare sau celule de refrigerare. Este raspandita refrigerarea rapida. deci. racitoare cu difuzor sau cu ajutaje montate pe unul din peretii frontali sau pe o platforma montata deasupra usii.1. oua. 3. prin stropire sau mixt. avand ventilatoare proprii. Acest procedeu asigura viteze de racire mult mai mari decat in cazul refrigerarii cu aer si. montate pe unul din peretii longitudinali. In industria carnii se folosesc cu precadere camerele de refrigerare mici sau mijlocii care nu sunt prevazute cu canele de aer. Refrigerarea cu apa racita se realizeaza prin imersia produselor. refrigerarea in aer se poate realiza in camere de refrigerare. de asemenea. Camerele frigorifice se executa in diferite variante constructive in functie de destinatie. fructe si legume. Pot fi camere mici. mijlocii sau camere mari. Pot fi folosite. sau in doua faze (in aceeasi incapere sau in incaperi diferite). spatiile de refrigerare sunt mai mici.branzeturi si produse lactate.2. natura produselor si modul de distributie a aerului. Pot fi folosite doua sisteme : cu doua canale de aer cu un canal de aer. Refrigerarea cu apa racita.1. 7 . semipreparate culinare si altele. pasari si peste. In unitatile fixe. folosindu-se atat aparate de flux continuu cat si aparate cu functionare discontinua. Camerele mici si mijlocii sunt prevazute cu racitoare de aer carcasate. Apa este racita la 0.

care se obtine prin vaporizarea la presiuni sub cea atmosferica a apei cu care a fost stropit in prealabil produsul sau a unei parti din apa continuta de acesta. Dintre toate tipurile de refrigerarea mentionate mai sus. Fig. 1.1.2.3. – Carcase de porc si vita 8 . 3.3. In unitatea noastra materia prima folosita pentru obtinerea produselor finite este carnea de porc si carnea de vita in carcase. Refrigerarea in vid.1. Elemente definitorii ale produselor utilizate in proiect. Acest tip de refrigerare se bazeaza pe efectul de racire. in carmangerii cel mai folosit procedeu este cel de refrigerare cu aer.

este în general constantă. cu excepţia ţesutului adipos din musculatură. dar cu restul ţesuturilor carne aleasă. adult. creându-se. aponevroze. 9 .2.Carnea. fascii. devenind cu timpul păstor. Din punct de vedere tehnologic. grăsime. ganglioni limfatici. respectiv a abatoarelor. adică împreună cu ţesuturile conjunctive (lax. la început prin uscare. perimisium. a intrat în preocupările omului din cele mai vechi timpuri. fiind unul din cele mai importante alimente. vase de sânge. Prin carne se inţelege musculatura striată cu toate ţesuturile cu care vine în legatură naturală. sex. cantităţile care în general nu puteau fi consumate imediat. ganglioni. Compoziţia chimică a ţesutului muscular provenit de la un animal normal. în acelaşi timp . vase de sânge. s-a simţit nevoia conservării surplusului de carne. membranele mitocondriale şi epimisium.50 % din masa organismului viu la vertebratele superioare. cartilaginos). vârsta. fibros. stare de îngrăşare si regiunea carcasei. 3. adipos. Ţesutul muscular reprezintă 40 . deosebim: carne cu os. de aceea îndeletnicirea de bază era vânătoarea însă necesitatea de a avea hrana asigurată l-a făcut să domesticească unele animale. precum şi ţesutul gras din masa muşchiului. La această compoziţie participă şi ţesutul conjunctiv care alcătuieşte sarcolema. reticulum sarcoplasmatic. primele locuri specializate pentru tăierea animalelor. Compozitia chimica a carnii. conserve şi apoi prin frig. Omul primitiv a fost preocupat în permanenţă de obţinerea acestui aliment. Datorită cantităţilor mari de carne ce se obţineau de la animalele sacrificate. rasă. adică carne fără tendoane. cordoane neurovasculare. S-a creat astfel premisa specializării unor oameni ca tăietori de animale. osos precum şi nervi. Proporţia diferitelor ţesuturi din carne depinde de specie.1. endomisium. cuprinzând musculatura cu oasele adiacente şi alte componente structurale specifice carne macră (moale) fără oase. sărare şi apoi prin preparare. unul dintre alimentele de bază.

miofibrilare şi stromale. gust. 10 .5 – 3.8 – 1 %.1. Proteinele sarcoplasmatice sunt solubile în soluţie cu tărie ionică μ< 0.). 3. activitatea glicolitică şi pH-ul cărnii proaspete. Reprezintă 30-35 % din totalul proteinelor ţesutului muscular.5 % 0. de asemenea. Proteinele sarcoplasmatice prezintă. Proteinele sarcoplasmatice sunt alcatuite din: miogenul mioalbumina. mioglobina.Compoziţia chimica medie a carnii este: Apă Substanţe proteice Lipide Substanţe extractive azotate şi neazotate Substanţe minerale 72 – 75 % 18 – 22 % 0. Conţin cel puţin 100 – 200 proteine diferite. globulina X. Grupa proteinelor sarcoplasmatice este importantă datorita rolului pe care îl au acestea în transformările biochimice care au loc în muşchi după sacrificarea animalelor. proteinele ţesutului muscular se împart în trei clase principale: sarcoplasmatice. Proteinele din carne se clasifica in trei categorii: Proteinele tesutului muscular Proteinele tesutului conjunctiv Proteinele tesutului osos Pe baza localizării şi solubilităţii lor. culoare. daca avem in vedere carnea cu os sau carnea macra. importanţă în determinarea unor caracteristici senzoriale ale cărnii: miros. Aceste proteine sunt proprii tesutului muscular si tesuturilor de insotire (conjunctiv. Proteinele din carne. Aceste proteine se găsesc în sarcoplasmă. având însă rol mic în determinarea texturii cărnii. Proteinele sarcoplasmatice sunt mai stabile decât cele miofibrilare când muşchiul este supus la diverse prelucrări (depozitare la rece.1.2.1şi la pH neutru.8 – 3 % 0. osos). deshidratare etc.

cu excepţia mioglobinei. mioglobulina fiind în cantitate redusă. Mioglobina este o cromoproteină cu masă moleculară între 16.000 – 17. sunt sisteme eterogene cu funcţii enzimatice şi aparţin clasei albuminelor. iar cel de vită adultă ( 4 – 6 ani ) 16 – 20 mg/g. vârsta animalului şi tipul de muşchi. inclusiv la capacitatea de emulsionare a grăsimilor. nebulina. la capacitatea de reţinere a apei de către carne şi la capacitatea de hidratare a acesteia. Proteinele miofibrilare au şi o deosebită importanţă tehnologică. Miogenul reprezintă împreună cu mioalbumina şi globulina X circa 30 – 35 % din totalul proteinelor ţesutului muscular.000 – 100.34 %. iar cel de vită în vârstă de 12 – 24 luni circa 10 mg/g. troponina. Proteinele miofibrilare au un rol deosebit atât în activitatea muşchiului în viaţă cât şi în comportarea acestuia în stadiile de rigiditate şi maturare. având punct izoelectric între 6 –7 şi masa moleculară 30. tinina. Lungimea miofilamentului subţire ajunge la 1000 nm iar diametrul este de aproximativ 12 nm. Principalele tipuri de proteine miofibrilare sunt: miozina. Actina este o proteină globulară formată dintr-un singur lanţ polipeptidic.Toate proteinele sarcoplasmatice.000 având un singur hem şi un conţinut de fier de 0. Tropomiozina este o proteină asociată cu filamentele subţiri şi reprezintă 10 11 % din proteina contractila totală a muşchiului.47 grade Celsius. α-actinina. Ţesutul muscular de porc are aproximativ 4 mg/g mioglobină. α-conectina. Mioalbumina este o proteină care coagulează la 45 . tropomiozina. Miozina este principala proteină a filamentelor groase fiind localizată la nivelul benzilor A ale miofibrilelor. Conţinutul de mioglobină variază în funcţie de specie. Acestea sunt solubile in apa dupa ce au fos extrase din miofibrile. Proteinele miofibrilare reprezintă fracţiunea de proteine cea mai bogată din ţesutul muscular. deoarece ele contribuie la frăgezimea cărnii. actina. având o solubilitate intermediară situată între solubilitatea proteinelor sarcoplasmatice şi stromale. 11 .000.

în general. intră în componenţa unor structuri ale fibrei (sarcolema.0. 12 .85 % în muşchii scheletali.1.11 % din azotul total).3 %).2. mare parte fiind legat de proteinele sarcoplasmatice şi miofibrilare. acid uric. GMP. Acest azot este reprezentat de: . ADP. . Lipidele din fibrele musculare au rol energetic şi plastic. nuclee) sau sunt legate de unele proteine din sarcoplasmă. În condiţiile alegerii industriale a cărnii. mitocondrii. Lipidele ţesutului muscular propriu-zis reprezintă 3-3. hipoxantina. Substanţele extractive din ţesutul muscular pot fi substante azotate şi substante neazotate. 3. Fosfolipidele reprezintă 0. 3. În ţesutul muscular se mai găseşte şi colesterol (0. Nebulina este o proteină cu masa moleculară mare sub forma unui filament.3. IMP. xantina.2.5 .5 %.Troponina reprezintă 5 % din proteinele ţesutului muscular şi este formată din trei subfracţiuni şi anume: Troponina I şi C care au forma globulară şi troponina T care are forma liniară. Substanţele extractive azotate alcătuiesc azotul neproteic (3. ATP. guanina.1. Fosfolipidele. UMP. Substantele extractive din carne.nucleotide: AMP.2 Lipidele din carne. . Lipidele neutre se găsesc răspândite în sarcoplasmă sub forma unor picături fine şi constituie o sursă de energie. Conţinutul lor rămâne constant în fibre în condiţii normale şi numai la un efort epuizant ele devin sursă de energie. microzomi.fosfocreatina (PC). Titina împreuna cu nebulina formează 15 % din proteinele musculare.4 mg/g ţesut sau 10 . lipidele existente în ţesutul muscular ajung până la 10 %. fiind existente în interiorul fibrelor musculare sau însoţind ţesuturile conjunctive care fac parte integrantă din ţesutul muscular (ţesuturile conjunctive care alcătuiesc proteinele stromale).baze purinice şi derivaţi de dezaminare şi oxidare: adenina. Lungimea filamentului de nebulină este egal cu cel de actină.

mai ales după aplicarea unui tratament termic.aminoacizi liberi. 13 .dipeptide: carnozina.intervin în contracţia musculară (Ca2+ . Zn (4 mg/100g).intră în structura unor lipide. Cl (51mg/100 g). anserina.au rol plastic intrând în structura unor ţesuturi.intervin în metabolismul apei. riboza.inozitol.intervin în capacitatea tampon a ţesutului muscular. vitamine. Substanţele extractive intervin în aroma cărnii. . Substanţele extractive neazotate sunt reprezentate de: . . precum şi în activitatea unor enzime glicolitice şi proteolitice. hexozo şi triozofosfaţi. 3. . .4. . Mg (~21 mg/100g). .2. . Ţesutul muscular conţine Ca (~ 4mg/100g). Mg2+). fructoza. . Na (48mg/100g). enzime. . proteine.glicogen.creatina şi creatinina.1.tripeptide: glutation.acid lactic şi alţi acizi organici rezultaţi în metabolismul aerob şi anaerob. . . Fe(2.7mg/100g). În muşchiul post sacrificare substanţele minerale intervin în determinarea capacităţii de reţinere şi hidratare a cărnii.zaharuri simple: glucoza. -acţionează ca activatori sau inhibitori ai unor enzime implicate în metabolismul hidraţilor de carbon. P (170 mg/100g). .azot amoniacal şi azotul ureei. X (400mg/100g). în rigiditatea musculară.. lipidelor şi proteinelor. Substantele minerale din carne. substanţele minerale sunt implicate în: .menţinerea presiunii osmotice şi a balanţei electrolitice în interiorul şi în afara fibrelor musculare. În ţesutul muscular al animalului viu.

stare de îngrăşare. starea de îngrăşare. Frăgezimea cărnii (rezistenţa opusă la masticaţie) este influenţată de factori care ţin de modul de conservare al carcasei şi factori dependenţi de carne. structura cărnii (închisă. conţinutul în aminoacizi liberi. miros gust. b) Intensitatea culorii este dată de conţinutul în mioglobină. este reprezentată de culoare. vârstă. vârsta şi sexul. Raportul dintre ţesutul muscular şi ţesutul gras.3.specie. rasă. tratamentele termice.2.  factori care ţin de animal: . hrana. zaharuri. sex. rasa (animalele de carne dau carne cu miros şi gust mai pronunţat). c) Luminozitatea cărnii este în strânsă dependenţă de starea fizică a cărnii. Proprietăţile organoleptice ale cărnii sunt cele care se apreciază senzorial şi sunt următoarele de: culoarea. care la rândul său este influenţată de pH. Prospeţimea secţiunii. Prima proprietate organoleptică a cărnii. frăgezime. deci dependentă de specie. 14 . acizi organici. Culoare cărnii se apreciază după tonalitate. Sunt proprietăţi organoleptice importante ale cărnii şi sunt influenţate de o serie de factori dintre care menţionăm:        specia. Mirosul si gustul.consistenţă şi suculenţă. vârstă. deschisă) şi starea termică a cărnii (refrigerată. a) Tonalitatea la rândul ei este determinată de:    Modul de sângerare (determinat de cantitatea de hemoglobina rămasă în carne). Proprietatile organoleptice ale carnii. rasă. stadiul de maturare a cărnii. congelată).2. intensitate şi luminozitate. sex. baze purinice şi pirimidinice.

Este proprietatea de a reţine o anumită cantitate din sucul intracelular. intercelular şi interfascicular.momentul în care s-a făcut refrigerarea sau congelarea cărnii.calitatea fibrei musculare. .proporţia de ţesut gras şi calitatea acestuia.pregătirea animalelor pentru sacrificare.  factori care ţin de carne . starea de îngrăşare. 15 . consistenţa cărnii fiind: .. Suculenţa cărnii de bovină şi porc este cu atât mai mare cu cât gradul de marmorare şi perselare este mai avansat.moale -carnea maturată. .  factori care ţin de modul de conservare a carcasei: . Suculenţa cărnii. carne marmorată.modul în care s-a executat răcirea (în carcasă sau în porţiuni anatomice). modul de asomare. Consisteţa cărnii. .elastică-imediat după sacrificare. diferiţi factori de stres.proporţiile de ţesut conjunctiv şi calitatea acestuia. Este o altă însuşire organoleptică şi este influenţatăde o serie de factori:  starea biochimică a ţesutului muscular postsacrificare. . .    vârsta animalului( mai puţin consistentă la cele tinere). . modul de distribuire a grăsimii în carne: carne perselată.gradul de maturare.fermă -carnea intrată în rigiditate.

3. evolutia pH-ului ca o consecinta. relaxata. Starea de prerigiditate dureaza intre 0. Transformarile post-sacrificare ale carnii. In faza de rigiditate au loc urmatoarele modificari: biochimice: degradarea compusilor macroergici (ATP siPC). fizico-chimice: modificarea capacitatii de retinere a apei. a glicolizei anaerobe si corelat cu aceasta modificarea activitatii ATP-azice si a nivelului de C din reticulum sarcoplasmatic.2.5-2 ore. ATP si fosfocreatina.3. temperatura. carnea obtinuta este flexibila. prin care trece carnea (mai precis tesutul muscular): faza de rigiditate si faza de maturare. deci carnea se afla in starea de prerigiditate. Faza de maturare incepe dupa terminarea rigiditatii si este caracterizata de doi factori: viteza intensitatea Maturarea se realizeaza prin doua mecanisme dependente de temperature. formarea de N . Transformarile post-sacrificare sunt grupate in doua faze. dupa care se instaleaza starea de rigiditate a carei durata este in functie de: rezervele de glycogen. rezervele de glycogen si rezervele de compusi macroergici (ATP si fosfocreatina). in degradarea glicogenului. formarea complexului actimiozinic. in principal. a carei durata este dependent de: provenienta carnii. moale. care actioneaza sinergetic: mecanismul enzymatic mecanismul fizico-chimic 16 . Faza de rigiditate. Faza de rigiditate dureaza aproximativ 24 ore la temperature de refrigerare a carnii (0…4˚C). degradarea glicogenului. temperatura de pastrare a carnii si activitatea sistemelor enzimatice implicate in hidroliza si resinteza ATP. modificarea elasticitatii si extensibilitatii muschiului. Imediat dupa sacrificarea animalului.

Durata maturarii este. Practic. in principal. denumite si calpaine. bromelina. injectarea intraarteriala sau intra musculara a carnii cu solutie de preparat enzimatic (cea mai buna metoda). Accelerarea maturarii carnii fara riscul alterarii acesteia se poate face si prin mentinerea carnii la temperature mai ridicate (~16˚C). in timp de 2-3 zile. 17 . Astfel. la 20˚C de 2 zile. tehnologia folosirii preparatelor enzimatice constand in: stropirea suprafetei carnii. la 37˚C. cu conditia ca spatiul respectiv sa fie iradiat cu UV timp de 3 zile. respectiv complexul multicatalitic. acoperirea suprafetei carnii cu pulbere de preparat enzimatic. si care se gasesc in citosol sau in sarcoplasma. proteinaze cunoscute si sub denumirea de prosom. activate la pH neutru. Accelerarea maturarii carnii poate fi realizata prin folosirea preparatelor enzimatice de origine vegetala (papaina. dupa care carnea se refrigereaza rapid la temperatura =0…1˚C si φ=85-90% (procedeul ”Trodery”). proteinaze serinice alkaline si proteinaze neuter tiolice.Mecanismul enzimatic implica participarea enzimelor proteolitice intracelulare care pot fi: proteinaze neuter activate de C . la 10˚C de 10 zile iar la 0˚C de 2-3 saptamani. cat se pastreaza carnea postsacrificare la temperaturi de refrigerare (0…4˚C). ficina). durata maturarii este de 4-5 ore. imersia bucatilor de carne in solutie de preparat enzimatic. nu are loc o maturare a carnii. in functie de temperature de pastrare a carnii. macropain. proteasom. care se gasesc in citosol sau sarcoplasma si care cuprind proteinaze serinice tip tripsina. proteinaze lizozomiale-catepsine care sunt active la pH=4-6 si care se gasesc in lizozomi. ci numai un inceput de maturare.

Schema tehnologica de prelucrare a carcaselor de porc Carcasa porc Depozitare (0…4˚C) Transare .Dezosare . Alegerea definitiva a tehnologiei utilizate in realizarea proiectului si descrierea schemei tehnologice cu detalierea operatiilor si a factorilor care influenteaza productia.3.Alegere Piese anatomice Carne porc lucru Slanina Soric Oase cu valoare Maruntire Maruntire Carne tocata porc Carnati Pasta mici Amestec pentru sarmalute 18 .3.

fara valoare Maruntire Carne tocata porc Carnati Pasta mici Amestec pentru sarmalute 19 .Alegere Piese anatomice Carne vita lucru Oase : .Schema tehnologica de prelucrare a carcaselor de vita Carcasa vita Depozitare (0…4˚C) Transare .cu valoare .Dezosare .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful