I.5.a.

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INVESTIGAŢII

Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea şi examinarea clinică a bolnavului. Participarea acesteia este o datorie sau o obligaţie profesională. Ajutând medicul şi bolnavul, asistenta crează un climat favorabil pentru relaţia medic–pacient–asistentă. Pentru aceasta, asistenta trebuie să ţină cont de următoarele sarcini: -să pregătească fizic şi psihic pacientul; -să pregătească materialele şi instrumentele necesare examinării; -să asigure condiţiile de desfăşurare a examinării; -să pregătească documentele medicale (fişă de consultaţii, foaia de observaţie clinică, rezultatele examinării); -asigură iluminaţia necesară examinării unor cavităţi naturale a organismului; -fereşte pacientul de traumatisme, curenţi de aer; -asigură liniştea necesară desfăşurării examenului; -pregăteşte produse biologice ale pacientului, pentru a le arăta medicului la vizită. Examinările de laborator efectuate produselor biologice şi patologice le trece în fişele de observaţie. Completează simtomatologiile bolilor cu elemente obiective, exprimând modificările apărute în morfologia, fiziologia şi biochimia organismului. Aceste elemente confirmă sau infirmă diagnosticul clinic, reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea tratamentului, confirmă vindecarea sau semnalează apariţia unor complicaţii. Utilitatea şi obiectivitatea examinărilor de laborator depind de modul de recoltare al produselor care se analizează şi de modul cum se efectuează examenul de laborator. Recoltarea produselor este efectuată de asistenta medicală care trebuie să respecte următoarele norme generale: -orarul recoltărilor; -efectuează pregătirea fizică şi psihică a pacientului; -pregătirea instrumentarului şi a materialelor necesare pentru recoltare; -tehnica de recoltare propiu-zisă;

explicându-i cu 24h înainte necesitatea efectuării examinării. Se anunţă să nu mănânce şi să păstreze repaos fizic. -aplică garoul pacientului pentru a pune în evidenţă vena.4ml Citrat de Na 3. -ace sterile de unică folosinţă. -păstrarea şi transportul în condiţii optime a produselor recoltate.S. eprubete. RECOLTAREA SÂNGELUI Pentru recoltarea sângelui se folosesc materiale şi instrumente în funcţie de scopul pentru care se fac acestea. RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU V. Efectuarea pregătirii psihice a bolnavului constă în instruirea acestuia privind comportamentul său în timpul recoltării. tăviţe renale. -puncţioneazǎ vena şi desface garoul. vată.8%. -soluţie de Citrat de Na 3. colaborarea sa pentru reuşita tehnicii. repaus la pat. dar şi de locul unde se va recolta sângele. garou. -aspiră în seringă 0. -îmbracă mânuşile sterile. aşezându-l într-o anumită poziţie în funcţie de recoltarea ce se va efectua. -retrage acul şi aplică un tampon cu alcool. Asistenta medicală pregăteşte materialele necesare: -seringă de 2ml de unică folosinţă. Pacientul este pregătit psihic printr-un regim alimentar.-completarea buletinului de trimitere la laborotor şi etichetarea produselor recoltate.6ml).H. -periuţă muşama. EFECTUAREA TEHNICII -asistenta medicală se spală pe mâini cu apă şi săpun. Se pregăteşte pacientul psihic. alcool 70o. .8%. Se pregăteşte pacientul fizic. -aspiră sânge până la 2ml (1.

D. -aşează eprubeta în stativ.(acid-etilen-diaminotetraacetic 1%) 0.L. -reorganizează locul de muncă.8%) .L.5ml sânge pv.A. 5-10ml sânge pv. 2ml sg/florură Na 4mg pv.5ml Citrat de Na 3. RECOLTAREA SÂNGELUI Pentru: -uree: -creatină: -aci uric: -glicemie: 5-10ml sânge pv. -fibrinogen: 0. -îngrijeşte pacientul după puncţie.T. 5-10ml sânge pv. -etichetează produsul şi-l trimite la laborotor.D. Conţine coagulant (citrat de Na 3.+I.5ml.8%+ 4.+F.H.A. RECOLTAREA CU VACUTAINER Eprubete cu dop MOV Se recolteazǎ HLG +F+T. -pregăteşte produsul pentru laborator. RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU H. completând buletinul.) Eprubete cu dop NEGRU Se recolteazǎ V.T.-scurge amestecul sânge-citrat în eprubetă şi omogenizează lent. Conţine autocoagulant (E.G.S. Recoltarea se face prin puncţie nervoasă strict 2ml de sânge pe cristale E.

Eprubete cu dop ROŞU Nu conţine anticoagulant Se recolteazǎ analie de bio-chimie (ex: uree. Biochimic Materiale: Urinar. sǎ urineze fǎrǎ defecaţie. alezǎ. Proba ADDIS-HAMBURGER . creatinina. Se pregǎteşte pacientul psihic: Se instrueşte privind folosirea bazinetului. Conţine anticoagulant (florura de Na). Se aşeazǎ plosca sub pacient.8%). Se pregǎteşte pacientul fizic: Se face toaleta organelor genitale externe. acid uric) Eprubete cu dop BLEU Se recolteazǎ Fibrinogene. materiale pentru igiena organelor externe. sǎ verse imediat urina în vasul colector. Se recolteazǎ prima urinǎ de dimineaţǎ. Conţine anticoagulant (citrat de Na 3. RECOLTAREA URINII Examen sumar de urina Se face sediment urina + ex. Eprubete cu dop GRI Se recolteazǎ Glicemie. plosca. muşama. Dupǎ recoltare urina se eticheteazǎ şi se trimite la laborator (un eşantion de 100-150 ml).

RADIOGRAFIA RENALǍ SIMPLǍ Definiţie Explorarea radiologicǎ fǎrǎ substanţǎ de contrast. Se informeazǎ pacientul asupra tehnicii. care poate evidenţia controlul şi poziţia rinchilor. Se transportǎ la laborator unde se însǎmânţeazǎ şi se pune la termostat. Materiale necesare: -cǎrbune. Prima cantitate de urina emisǎ »50ml se eliminǎ. Apoi. dupǎ ce în prealabil s-a etichetat. -materiale necasare explorǎrii clismei. calculi renali. Se învaţǎ pacientul ca la ora stabilitǎ (3) sǎ urineze şi urina se aruncǎ. dupǎ care etichetǎm. Toatǎ urina se colecteazǎ într-un recipient şi se trimite la laborator. Se pregǎteşte pacientul din punct de vedere psihic. Recoltarea urinii pentru uroculturǎ Urocultura stabileşte prezenţa bacteriilor in urinǎ. -ulei de ricin. Se recolteazǎ urina de dimineaţǎ. Se pregǎteşte pacientul psihic. Se anunţǎ şi se explicǎ necesitatea tehnicii. Dupǎ trei ore în care pacientul nu mai consumǎ lichide. ureterali sau vezicali radioopaci. Acest examen este indicat a se face înaintea începerii tratamentului cu antibiotice.Pune în evidenţǎ studiul cantitativ al elementelor figurate şi al cilindrilor. . urineazǎ toatǎ cantitatea într-un bazinet curat. evacuatoare. fǎrǎ sǎ întrerupem jetul urinar se recolteazǎ aproximativ 5 ml de urinǎ într-o eprubetǎ de unicǎ folosinţǎ.

In seara precedentǎ examenului va consuma o canǎ cu ceai şi o felie de pâine prǎjitǎ. UROGRAFIA Definiţie Este o metodǎ curentǎ de examinare morfofuncţionalǎ a rinichilor şi a cǎilor urinare. -substanţe de contrast: Odiston 30-60-75%. Examenul se noteazǎ în Foaia de observaţie. Se face pregǎtirea alimentarǎ a pacientului. Pregǎtirea medicamentoasǎ a pacientului Cu 2-3 zile înaintea examenului se administreazǎ cǎrbune şi triferment de 3 ori pe zi câte 2 tablete. zarzavaturi. Dupǎ efectuarea radioscopiei bolnavul este condus în salon şi instalat comod în pat. limonade. Este ajutat sǎ se dezbrace şi sǎ se aşeze în decubit dorsal pe masa radiologicǎ. Inaintea examinǎrii pacientul îşi goleşte vezica urinarǎ şi se controleazǎ radioscopic dacǎ nu mai existǎ aer în intestin. utilizând substanţe iodate hidrosolubile.I se va explica tehnica şi regmul alimentar necesar pentru reuşita acesteia. administrate intra-venos. . Dupǎ examen regimul alimentar este obişnuit. Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. ceai. paste fǎinoase. Cu 2-3 zile înaintea examenului va consuma un regim alimentar fǎrǎ alimente ce conţin celulozǎ (adicǎ fǎrǎ fructe. apǎ. legume. In ziua precedentǎ examenului regimul va fi hidric: supe. In dimineaţa şi seara precedente examenului se administreazǎ 2 linguri de ulei de ricin şi se efectueazǎ clisma evacuatoare simplǎ. Materiale necesare -toate materiale necesare radiografiei renale simple. In dimineaţa examenului nu mǎnâncǎ şi nu consumǎ lichide. pâine) şi ape gazoase.

b INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE PRIVIND ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU PIELONEFRITǍ Asigurarea condiţiilor de microclimat in salon (aerisirea salonului. Se pregǎtesc materialele. aproximativ la 30. Dacǎ pacientul prezintǎ reacţii hiperalergice se întrerupe administrarea şi se anunţǎ medicul. greţuri sau dureri abdominale care dispar repede şi fǎrǎ consecinţe. .2 ml de unicǎ folosinţǎ. -medicamentaţia de urgenţǎ. Dacǎ toleranţa este bunǎ se administreazǎ intra-venos substanţe de contrast: -pentru adulţi: -20 ml Odiston 75% -25 ml Odiston 60% -pentru copii – în funcţie de vârstǎ -5-15 ml Odiston 60% sau 50% La 8-10 minute de la efectuarea injecţiei se executǎ radiografii în serie. I.5.10.180 minute. -seringi de 20.-medicamente antihistamice.60. Examenul se noteazǎ în Foaia de observaţie. Se injecteazǎ un ml Odiston intra-venos prin omogenizare cu sânge.90. Dupǎ examen pacientul este condus la salon. temperatura de 37oC. alimentarǎ şi medicamentoasǎ descrisǎ la radiografia renalǎ simplǎ (în plus se reduce cantitatea de lichide de la regimul cunoscut). Se face testarea sensibilitǎţii organismului la substanţa de contrast. Se comunicǎ pacientului sǎ nu se sperie la unele simptome ce pot sǎ aparǎ: ameţeli. Se efectueazǎ pregǎtirea psihicǎ. -ace de unicǎ folosinţǎ pentru intra-venoase şi intra-musculare.

Evitarea distensiei VU prin golirea completǎ. Dispensarea diabeticilor corectǎ. cereale fǎinoase. Regimul este prescris de medic şi se noteazǎ în foaia de temperaturǎ. Acesta influenţeazǎ pH-ul în sens acid.5. Administrarea tratamenului prescris de medic (antibiotice. Regimul acidifiant conţine carne. cofeina. lichidele în cantitate mare. In formele grave se administreazǎ antibiotice majore: . condimentele. Educaţia pacientului. ouǎ. Tratamentul etiologic antiinfecţios constǎ în indentificarea germenului prin trei uroculturi consecutive şi testarea sensibilitǎţii prin antibiogramǎ. Regimul alcanizant conţine fructe. a litiazei renale. Recoltarea produselor pentru ca examenele de laborator sǎ se facǎ corect. Asigurarea unei alimentaţii echilibrate.Asigurarea repausului la pat. Igiena organelor genitale şi a regiuni. Asanarea oricǎror procese infecţioase de vecinǎtate (vulvo-vaginal). tratamentul are drept scop îndepǎrtarea infecţiei urinare şi apoi tratamentul simptomatic. Aplicarea de cǎldurǎ pe regiunea lombarǎ. lactate care influenţeazǎ pH-ul în sens bazic. In general. I. Dobândirea obişnuiţelor corecte de eliminare. complete excluzând alcoolul. analgezice).c PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE TERAPEUTICE Tratamentul se administreazǎ de asistenta medicalǎ doar la indicaţiile medicilor.

-KANAMICINǍ –activǎ în infecţii cu E. – dacǎ se depǎşeşte doza de 4 g/zi se contraindicǎ în caz de I. –nu este toxicǎ: efecte secundare apar rar (greaţǎ vǎr-sǎturi. – reacţii secundare (greaţǎ vǎrsǎturi. erupţii cutanate). –nu este nefrotoxicǎ în doze mici. Colli. vǎrsǎturi cefalee. diaree). –reacţii de hipersensibilitate (cazinofilie).R. Stafilococ. Colli. Proteus. -NITROFURANTOIN –acţiune bactericidǎ pentru germeni: Gram(-) şi Gram (+) –produce semne de intoleranţǎ gastricǎ (greţuri. Stafilococ. –se adminstreazǎ intra-muscular sau intra-venos 500 mg la 12 ore (cure scurte). – contraindicat la pacienţii cu I. Proteus. dozele mari administrate la pacienţii cu I. –se administreazǎ per os 500 mg de 4 ori/zi. -CEFALEXIN –activ în infecţiile cu E. Pseudomonas. Pseudomonas Aeruginosa.. –este nefrotoxicǎ şi ototoxicǎ.. -GENTAMICINǍ –activǎ în infecţii cu E.R produc leziuni vestibulare ireversibile. . –se administreazǎ per os 5-10 mg/kg corp/zi repartizat in 4 prize. –se adminstreazǎ intra-muscular sau intra-venos 1-3 mg. Colli. –în formele mai puţin grave se adminstreazǎ sulfamide. diaree). –inactivǎ pentru Pseudomonas Aeruginosa (Pioccianic) Klebsiella. dozele vor fi reduse în caz de I. Klebsiella. –inactivǎ pentru Pseudomonas Aeruginosa. repartizate în 3 doze la interval de 8 ore. diaree). Klebsiella. şi la bǎtrâni. Klebsiella. Colli.R. Proteus.R. – reacţii secundare (greaţǎ vǎrsǎturi.-AMPICILINǍ –activǎ în infecţii cu Escherichia. –este nefrotoxicǎ. Proteus. –se adminstreazǎ per os sau intra-muscular 500 mg – 1g de 4 ori/zi.

edem papilar). respectându-se regulat urocultura cu antibiograma. contraindicate la bolnavii cu acidozǎ. Tratamentul simptomatic constǎ în administrarea de: -analgezice: -antispastice: -pentru scǎderea valorilor tensionale: -acidifierea urinii se face cu clorurǎ de amoniu sau METENAMIN. –în tratamentul de întreţinere 250 mg /zi sau la 2 zile. stǎri depresive.R. .Colli.–în tratamentul de lungǎ durere se administreazǎ jumǎtate din doza obişnuitǎ. cefalee. care pot prezenta convulsii. diaree. Proteus. – contraindicat la pacienţii cu I. -CICLOSERINǍ –acţiune bactericidǎ pentru E. –se administreazǎ in tratamentul de atac <50 mg/2 ori/zi ® 14 zile. -ACID NALIDIXIC sau NEGRAM –activ infecţiile cu bacterii Gram(-) –inactiv la Pseudomonas. –reacţii secundare (greaţǎ vǎrsǎturi. dar dezvoltǎ rapid forme rezistente de bacterii. Se pot face asocieri de antibiotice: ex: AMPICILINǍ+KANAMICINǍ AMPICILINǍ+GENTAMICINǍ Nu se prescriu antibiotice şi sulfamide la persoanele alergice. Pseudomonas. Tratamentul dureazǎ 1-3 luni. –se administreazǎ per os 1g la 6 ore. –nu este nefrotoxic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful