Subiectul constient - Constiinta Dupa uciderea lui Socrate, polisul atenian a inceput sa se destrame.

Analizand situatia lui Socrate, Hegel o pune sub semnul tragicului. (exista mai multe definitii ale tragicului, dar cea mai cunoscuta este: In cazul tragicului se confrunta doua forte dintre care una este calificata pozitiv, iar alta negativ; in aceasta confruntare iese invingatoare forta negativa). Hegel: Se confrunta doua forte, ambele calificate pozitiv. Aceste doua forte se ruineaza reciproc. Exemplificand pe cazul lui Socrate, putem considera ca atenienii aveau dreptate pentru ca ei isi aparau obiceiurile, traditiile, credintele pe care Socrate le contesta (stiu un singur lucru, ca nu stiu nimic). Hegel spune ca si Socrate avea dreptate pentru ca el aduce in lume un principiu nou - al initiativei si al raspunderii Atunci cand existau situatii dilematice (de alegere), grecii recurgeau la diverse instante exterioare: Oracolul din Delphi (Apolo), Modele istorice ale constiintei 1.Modelul demonului lui Socrate (procedeul contiintei morale pe latura ei constrangatoare) Prin demon (Daimon) e definita intr-un limbaj religios constiinta morala individuala pe latura ei imperativa si constrangatoare. Acest demon ii spune lui Socrate numai ce nu trebuie sa faca. Din acest Daimon se va dezvolta ingerul pazitor din religia crestina. El ne spune si ce sa facem. 2. Modelul oglinzii Modelul pleaca de la Platon. Acesta s-a ocupat de fenomenul reflectarii. Toate lucrurile reale sunt doar copii, numai ideile sunt eterne. Acest model s-a dezvoltat in secolul XVIII, cand constiinta era perceputa si vazuta ca o oglinda. Modelul oglinzii defineste functia de reflectare a constiintei (constiinta e constiinta a ceva exterior constiintei). Aceasta functie se numeste reflectorie, ea fiind prezentata si in ce e in afara constiintei, dar si in constiinta de sine (pe noi insine). "Cunoaste-te pe tine insuti!" Limita acestui model consta in faptul ca el nu pune in evidenta caracterul activ al constiintei (intr-o oglinda refectarea e pasiva). Tudor Vianu analizeaza acest model si considera ca daca constiinta ar fi ca o oglinda, atunci nu ar putea exista o istorie a ideilor. (nu se mai acumuleaza idei) 3. Cutia neagra Acest model s-a dezvoltat plecandu-se de la computer. Acesta are o intrare - input si o iesire output. Noi cunoastem informatia care intra in cutie prin input pentru ca noi introducem; apoi cunoastem informatia care iese din computer dupa ce a fost prelucrata. In cazul omului aceasta informatie se exteriorizeaza si in comportament. Doar noi nu cunoastem procesul intern de prelucrare a informatiei (neagra). Acest model (in replica fata de oglinda) subliniaza caracterul activ si la limita creativ al constiintei.

Aceste 3 instante pot fi dispuse pe verticala (de jos in sus). intrucat numai omul se poate proiecta in timp. Prin urmare.P. iar dupa ce e realizat nu mai este proiect. doar omul are gustul. 5. Este astfel scos in evidenta caracterul proiectiv al constiintei asociat pe trepte cu: scopul. Fiind cenzurate. da o definitie paradoxala a fiintei umane: "Omul este o fiinta care nu este ceea ce este si este ceea ce nu este". iar traducerea lui in romana prin sine e gresita). pulsiunile se manifesta (razbuna) pe o cale indirecta si neadecvata. Aceasta teza pleaca si de la Aristotel care spune ca intr-o actiune umana scopul este esential. Acest proces invers refularii se numeste sublimare ("razbunare"). Aici Freud are in vedere normele contextului preponderent pe latura lor de interdictie (ceea ce nu trebuie facut). Sartre pleaca de la premisa ca definitoriu pentru fiinta umana este proiectul. in viitor. interdictia altceva). in lucrarea Fiinta si neant. Id-ul este un ansamblu de "pulsiuni". Sublimarea se poate petrece pe 3 planuri. o lipsa de omogenitate pe care Sartre o numeste neant. proiectul.Statuia lui Moise Supraeul e structurat din ansamblul normelor colectivitatii. Freud distinge 3 "instante". Proiectul exista sau nu exista? Paradoxal. Modelul piramidei Este asociat cu numele lui Freud. De aceea.4. In organizarea psihismului (psihicului) individual. in planul vietii cotidiene . inscrisa in conceptul mai larg al placerii). iar formarea eului coincide cu formarea persoanei plus a personalitatii (autointegrata si integrata . tinde sa se manifeste. supraeul intra in conflict cu idul (instinctul spune ceva. inconstientul reprezinta totalitatea refularilor unui om. Sartre. Marx adopta aceeasi pozitie. proiectul nu e inca realizat. iar albina nu. Ceea ce deosebeste cea mai buna albina de un arhitect prost e ca el face un proiect inainte. O pulsiune. planul culturii in general si al artei in special mai multe modele de analiza . In centrul supraeului sta imaginea paternala (ea reprezinta autoritatea). 1.supraeul care blocheaza) 2. idealul.prin asa numitele acte ratate ale vietii (pulsiunea . planul viselor .nevoia . Oprite in manifestarea lor directa si libera (adecvata). pulsiunile se retrag si formeaza. Acest proces se numeste refulare. La baza sta id-ul (Freud afirma ca nu a gasit in alta limba un cuvant care sa traduca latinescu "id". inconstientul (care e psihologic). adica de energii cu caracter fiziologic (pulsiunea pe care el o analizeaza cu predilectie e cea erotica.ce nu putem implini in realitate se implineste in somn. Freud analizeaza o serie intreaga de reguli ale procesului de visare 3. Ea este insa cenzurata de catre o alta instanta numita "supraeul" (sta in varful piramidei). Fisura J. simtul neantului (este si nu este). Rolul eului e tocmai de a solutiona acest conflict. prin natura ei. In constiinta umana exista o fisura. incet.

Imoralul poate capata si accente mai grave. le fetisizeaza. Norma e unitara => sistem = unitar. nu e dezirabila. Norma se executa. 2. Oportunistul Cunoaste foarte bine normele morale. Modelele mentionate pun in evidenta functiile esentiale ale constiintei in general si ale constiintei morale in special. atunci contrazicerea ei capata o cu totul alta semnificatie (ex. Intr-o colectivitate normele alcatuiesc un sistem latent. daca reprezinta pericol social . ci le eludeaza. dar daca norma nu e pozitiva. dar le incalca in mod constient sau deliberat din diverse motive care tin de regula sau de un interes sau altul (si Kant spunea ca oricare om stie ce este binele si ce este raul => imoralul delibereaza intentionat pentru rau. Codificarile normelor morale sunt putine si partiale.norma juridica).cunoaste norma. altfel spus. Pozitii ale indivizilor fata de normele morale Oricare norma are o semnificatie unitara (recomanda o calitate si nu alta. normele morale. diversi indivizi. 3. iar la baza piramidei sta "sinele" (inteles ca ansamblu coerent de certitudini. Astfel. conformistul trece printr-o perioada de criza. afectivemotionala. dar de regula se acomodeaza la noua norma. Rezista ca model de organizare structura piramidala si din punctul nostru de vedere numai ca invarful piramidei stra eul (psihologic). Numai echilibrul celor 3 componente da convingerea. In acest caz suntem in prezenta unor reformatori (reformisti). norma ar . Conformistul Conformitatea (in acord cu) nu e acelasi lucru cu conformismul. In rest nu le incalca. In astfel de situatii se poate ajunge la drame si tragedii (ex lui Socrate. volitiva.respingerea pe care o manifesta opinia publica e o sanctiune morala. Presupunem aici ca norma la care il raportam pe individ e una pozitiva. in functie de cele 3 componente sau de relatia lor se raporteaza diferit la aceleasi norme. Indivizii sunt insa diferiti si se raporteaza diferit la aceeasi norma si la acelasi sistem normativ.contextului). ajungand pana la demonism sau satanism (placerea de a l face pe celalalt sa sufere). Cunoaste normele morale si le interiorizeaza mai ales afectiv. Legea Talionului) => pozitia individului nu mai e culpabila.structurat al psihismului si al constiintei morale. nu se discuta. a unui avantaj. convingeri si credinte). Interiorizarea unei norme (asimilarea/ decodificarea ei) are la baza 3 componente psihice: cognitiva (cunosti/nu cunosti norma). dar le aplica numai atunci cand si in masura in care respectarea acestora coincide cu realizarea unui interes personal. pentru ca e norma si temina prin a o fetisiza. Indivizii trec prin situatii concrete. Imoralul . Tipologia (o serie de tipuri): 1. Iisus).oprobriul . Daca norma morala se schimba. el fiind un factor de disolutie a sistemului normativ. Acest model scoate in evidenta caracterul ierarhic . interzice un defect si nu altul). In viata sociala fenomenul se manifesta sub forma pareenitismului. De aceea e sanctionat de opinia publica .

ci intra in conflict cu el insusi. Conformismul alimenteaza formalismul si democratia in viata sociala. convingerea. Daca e pus sa aleaga intre doua variante ale binelui. Conflictualul trebuie sa ajunga la o situatie perfecta. 4. care sunt limitele oricarei tipologii: 1.Strainul) 5. a autentic.fiinta morala Caracterul. E coerent si consecvent. Moraul . Aceasta tipologie e utila si ca instrument teoretic (al gandirii) si ca instrument metodologic (plecand de la ea se pot face cercetari psihosociologice). ori e marcat de teama de a nu gresi fiind preocupat de o solutie perfecta (el evita asadar riscul si esecul). Conformistul e marcat de o lipsa de initiativa si de creativitate.trebui respectata in acele situatii unde exista o diferenta de norma. dar are si cateva limite. omul de omenie. . pe cand la Socrate. Credinta. Conflictualul nu intra in conflict cu lumea. Constiinta lui devine un fel de colocviu al motivelor si o lupta a lor fara nici un invingator si finalitate. ci doar ca dominante caracteriale 2. tipologia nu sesizeaza posibilitatea de trecere de la un tip caracterial la altul 3. Amoralul El nu cunoaste normele morale.poate critica faptele si subiectii lor din perspectiva normelor. acestea fiind concurentiale. In acest sens deplin amoral este copilul in faza preeducationala si amorala este natura (exista doar premise ale comportamentului moral). Un al doilea sens al cuvantului moral se refera si la naturi care nu au o reprezentare suficient de cristalizata despre ceea ce e bine si rau (Camus . dar la mine nu exista pentru ca sunt pedepsit fara sa fiu vinovat. Are capacitate critica dubla . tipologia nu sesizeaza numarul acestor tipuri caracteriale exista intr-o colectivitate. 6. Prietenii lui Io: Tema si antitema in expresia etica: Oriunde si oricand exista o coresponde nta biunivoca intre vinovatie si pedeapsa (daca esti vinovat vei fi pedepsit. omul de bine. daca) Antitema lui Io: Oriunde si oricand exista o corespondenta intre pedeapsa si vinovatie.tipurile mentionate nu exista intr-o forma pura. om inteligent. Daca e pus in situatia de a alege intre bine si rau. Conflictualul ori nu analizeaza destul de temeinic motivele celor doua alternative. E o sursa de crestere a armoniei in relatiile umane (in raport cu sine el insusi e in acord cu sine. Cunoaste normele morale si le interiorizeaz profund. el ar alege fara exceptie binele. Are initiativa si aplica normele in mod concret in functie de ceilalti. in raport cu ceilalti si in raport cu grupul). sau doua variante ale raului. dar are si curajul de a critica normele. Conflictualul Cunoaste normele morale si le interiorizeaza profund pana la nivel de convingere. Atitudinile lui sunt previzibile. el nu stie ce sa aleaga si intra in dificultate. Sunt foarte putine cazurile in care doua alternative (fie ele bune sau rele) sa fie perfect exclusive/perfect opuse si sa aiba argumente la fel de tari. daca ele ajung sa fie depasite.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful