Gis Drumuri

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GH.

ASACHI” IAŞI FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE

GIS (Geographical Information Systems)
Inteligenţă artificială
- referat -

Ibănescu Lucica, Ţipişcanu Cristian, Niculiţă Octavian

- 2002/2003 -

2002

GIS (Geographical Information Systems)
Acest referat este compus din 3 mari părţi: • partea I cuprinde o scurtă introducere în tehnologia GIS şi domenii de aplicaţii. • partea II cuprinde clasificarea produselor GIS, direcţii viitoare de cercetare si scurtă prezentare a unor echipamente de achiziţie de date. • partea III cuprinde o enumerare a celor mai atractive proiecte GIS realizate în România şi peste hotare.

PARTEA I – Introducere în GIS
În această parte ne propunem să răspundem la următoarele întrebări: 1. Ce este un GIS? 2. Cum se introduc datele în sistem? 3. Din ce surse se culeg informaţiile? 4. Cum sunt utilizate informaţiile culese? 5. Care este utilitatea sistemelor GIS? – avantaje şi riscuri. 6. Care sunt domeniile de aplicaţie ale GIS? 7. De ce acest referat este scris ca proiect la disciplina Inteligenţă Artificială? Să presupunem că ne interesează să plecăm în vacanţă, într-un colţişor al planetei. Dar am vrea să ne asigurăm că vom petrece o vacanţă fără surprize neplăcute din partea vremii sau fără să ne întâlnim cu nici un dezastru natural, sau pur şi simplu să nu ne alegem o zonă cu un grad mare de poluare. Am putea spune că suntem persoane foarte pretenţioase, dar în nici un caz nu cred că există vreo agenţie de turism (cel puţin în România) care să ne prevină asupra zonei alese. Am putea apela totuşi la un sistem GIS care să ne informeze în privinţa climei din zona aleasă din ultimii, să zicem, 30 de ani, asupra dezastrelor naturale petrecute sau să ne traseze pur şi simplu o hartă a zonelor industriale cu risc mare de poluare din ultimii 100 de ani. Şi ce dacă? Păi suprapunând toate aceste informaţii ne putem face o oarecare idee asupra locului în care ne vom petrece vacanţa. Poate nu este un exemplu prea inspirat, şi nu acesta este motivul pentru care a fost creat GIS, dar în orice caz sper ca v-am făcut curioşi şi nerăbdători în a afla mai multe despre subiect, aşa că să începem cu începutul:

Ce este un GIS?

2

B ht ibli tp ot :// ec eu a v C rek irt o a u flo or .cs ala rin do .tu d le nat ia e In on o si t @ r: F .ro elig ya lo /~ e ho rin fle nta o. L on a co eo /b rti m n via fic .h ia tm la

O definiţie riguros ştiinţifică ar putea suna cam aşa: calculator capabil să asambleze, să păstreze, să manipuleze şi să afişeze informaţii geografice specifice, de exemplu informaţii identificate în funcţie de locaţii. GIS este o abreviere de la Geographical Information System şi este o tehnologie bazată pe calculator pentru cartografierea şi analiza entităţilor de pe suprafaţa terestră. Mai pe larg, un sistem GIS este un sistem folosit pentru modelarea informaţiei, proceselor si structurilor, care reflectă lumea reală, inclusiv evenimentele trecute, pentru a putea înţelege, analiza şi gestiona resurse şi facilităţi. Un sistem GIS poate fi descris ca sistem de gestiune a unei baze de date, care de regulă prezintă utilizatorului datele într-un mod interactiv grafic, care poate fi interogată şi analizată. Cu toate acestea, să nu vă închipuiţi că GIS este un sistem pur hardware, el este un ansamblu constituit din echipamente de calcul, programe, persoane, metode si norme ce permite procesarea de date şi exploatarea de hărţi geo-topografice. Am specificat mai sus că GIS poate fi descris ca un SGBD şi asta pentru că pentru a putea lucra cu un astfel de sistem, este necesară o bază de date adecvată, obţinută în urma achiziţiei de date. Deşi mai pot fi întâlnite şi programe GIS având bazele de date organizate în formate proprietare, marea majoritate folosesc - pentru interoperabilitate şi schimb facil de informaţii -

formate clasice (de la DBF din dBASE sau FoxPro până la sisteme relaţionale ORACLE, Sybase, Informix, Ingres, DB2, MS SQL, Access sau chiar Excel). Cele cu adevărat moderne asigură acces nelimitat prin standarde de conectivitate: ODBC, COM, CORBA, SQL. O componentă esenţială a GIS este abilitatea de a produce date grafice atât pe ecran cât şi pe hârtie, oferind rezultatele analizelor oamenilor de decizie care alocă resursele. Hârtiile tipărite precum şi alte date grafice pot fi produse, permiţând vizualizarea, şi deci, înţelegerea rezultatului analizelor sau simulărilor unor evenimente potenţiale. Iată un exemplu de hartă generată folosind GIS:

Acum, dacă aţi înteţes cât-de-cât cam despre ce discutăm, să trecem mai departe şi să vedem

Cum se introduc datele în sistem?
Dacă datele ce urmează a fi utilizate nu sunt încă în format digital, adică într-o formă recunoscută de către calculator, există mai multe tehnici prin care aceste informaţii pot fi capturate. Hărţile pot fi digitizate, sau trasate cu ajutorul mouse-ului, pentru a colecta coordonatele diferitelor elemente. Dispozitivele electronice de scanare pot de asemenea converti liniile şi punctele de pe o hartă în format digital . Introducerea datelor în sistem este componenta cu cele mai mari cerinţe din punctul de vedere al resurselor de timp din cadrul unui GIS. Fiecare apariţie a obiectelor dintr-o hartă trebuie specificată; la fel şi relaţiile spaţiale dintre ele. Editarea informaţiei capturate automat poate fi, de asemenea, dificilă. Scanerele electronice înregistrează petele de pe o hartă cu aceeaşi acurateţe cu care capturează elementele interesante de pe hartă. De exemplu, o astfel de pată poate duce la conectarea a două linii care nu ar trebui să se întâlnească. Astfel de informaţii nedorite trebuiesc editate sau eliminate din fişierul de date. Toate datele adunate, stocate într-o bază de date GIS, vin din diverse surse: date primite de la satelit, baze de date existente, arhive clasice etc. Rolul sistemului GIS este să pună aceste date împreuna într-un sistem de informaţii unitar. Şi astfel, încet încet, ajungem la punctul următor:

Din ce surse se culeg informaţiile?

Anumite baze de date în format electronic care pot fi direct folosite de un GIS sunt produse de Agenţii Federale şi companii private. Diferite tipuri de informaţii sub formă de hărţi pot fi integrate într-un sistem GIS. Un GIS poate, de asemenea, să convertească informaţiile digitale existente, care nu sunt sub formă de hărţi, în formate pe care să le recunoască şi să le folosească. De exemplu, imaginile digitale provenite de la sateliţi, pot fi analizate în scopul de a produce un strat de informaţii digitale despre zonele cu vegetaţie. De asemenea, informaţiile hidrologice sau

3

B ht ibli tp ot :// ec eu a v C rek irt o a u flo or .cs ala rin do .tu d le nat ia e In on o si t @ r: F .ro elig ya lo /~ e ho rin fle nta o. L on a co eo /b rti m n via fic .h ia tm la

De unde vin toate datele care sunt într-o bază de date GIS?

demografice în format tabelar pot fi convertite într-un format cartografic, servind ca strate de informaţii tematice într-un GIS. Informaţiile geografice dintr-un GIS trebuiesc prelucrate (înregistrate) astfel încât să se potrivească cu informaţiile din alte hărţi. Înainte ca datele digitale să poată fi analizate, ele trebuie să suporte şi alte modificări - conversie a proiecţiei, de exemplu - care fac posibilă integrarea lor în GIS. Proiecţia este o componentă fundamentală a procesului de realizare a unei hărţi. Proiecţia reprezintă o interpretare matematică a translaţiei informaţiei din suprafeţele curbe tridimensionale ale Pământului în format bidimensional - ecran, hârtie. Proiecţii diferite sunt utilizate pentru diferite tipuri de hărţi deoarece fiecare proiecţie în parte este portivită unui anumit tip de utilizare. De exemplu, o proiecţie ce reprezintă cu precizie forma continentelor va distorsiona dimensiunile lor relative. În timp ce cea mai mare parte a informaţiei dintr-un GIS provine din hărţile existente, acesta utilizează puterea de calcul a computerelor pentru a integra informaţia digitală, provenită din surse diferite într-un proiect comun. Întrucât datele digitale sunt colectate şi stocate în moduri diferite, două surse pot să nu fie în întregime compatibile. Deci, un GIS trebuie să fie capabil să convertească datele dintr-o structură în alta. Imaginile satelitare care au fost interpretate cu ajutorul computerului pentru a produce o hartă a utilizării terenului pot fi "citite" de GIS într-un format raster. Fişierele de tip raster constau în rânduri de celule uniforme codificate în funcţie de valoarea datelor. Un exemplu ar putea fi clasificarea acoperirii terenului. Fişierele de date de tip raster pot fi manipulate cu uşurinţă de computer, dar ele sunt adesea mai puţin detaliate şi pot fi mai slab vizualizate în comparaţie cu fişierele de date de tip vector, care pot aproxima mai bine hărţile tradiţionale. Datele vectoriale digitale au fost capturate ca puncte, linii (serii de puncte de coordonate), sau suprafeţe (forme mărginite de linii).

Cum sunt utilizate informaţiile culese?
Un GIS poate combina tipuri de hărţi şi le poate afişa în imagini realistice, tri-dimensionale, care prezintă informaţia mult mai eficient şi către o mai larga audienţă decât hărţile tradiţionale, bidimensionale. Hărţile tradiţionale sunt abstractizări ale lumii reale, o sumă de elemente importante schiţate pe o foaie de hârtie prin simboluri care reprezintă obiecte fizice. Oamenii care folosesc hărţi trebuie să interpreteze aceste simboluri. Hărţile topografice arată forma terenului cu ajutorul curbelor de nivel. Forma reală a terenului poate fi văzută numai cu ochiul minţii. Tehnicile de prezentare grafică ale GIS-ului fac vizibile relaţiile dintre elementele hărţii, mărind abilitatea de a extrage şi analiza informaţia. Este dificil să se facă o legătură între harta zonelor mlăştinoase şi cantitatea precipitaţiilor înregistrate în diferite puncte ca aeroporturi, spitale, şcoli. GIS poate fi utilizat pentru a desena bi- şi tri-dimensional caracteristici ale suprafeţei Pământului, adâncul şi atmosfera din puncte de informaţie. De exemplu, un GIS poate uşor genera o hartă (cu linii) indicând cantitatea precipitaţiilor. O astfel de hartă poate fi gândită ca o hartă a precipitaţiilor. Multe metode sofisticate pot estima caracteristicile suprafeţelor dintr-un număr limitat de măsurători. O hartă bi-dimensională de curbe de nivel, creată plecând de la suprafeţe modelate după puncte de măsurare a precipitaţiilor, poate fi suprapusă şi analizată cu orice altă hartă acoperind aceeaşi arie, într-un GIS. De exemplu, dacă se îmbină folosirea informaţiilor referitoare la ploile dintr-un anumit ţinut cu utilizarea fotografiilor aeriene, se vor putea preciza care zone vor rămâne uscate în anumite faze ale anului. Un GIS poate utiliza informaţii provenind din surse diferite, în formate diferite şi poate ajuta la operarea unor analize.

4

B ht ibli tp ot :// ec eu a v C rek irt o a u flo or .cs ala rin do .tu d le nat ia e In on o si t @ r: F .ro elig ya lo /~ e ho rin fle nta o. L on a co eo /b rti m n via fic .h ia tm la

Hărţi variate şi surse de informaţie satelitară pot fi combinate în moduri care simulează interacţiunile complexului sistem natural. Printr-o funcţie cunoscută sub numele de vizualizare, un GIS poate fi folosit pentru a produce imagini - nu doar hărţi, ci reprezentări, animaţii, sunete şi alte produse cartografice. Aceste imagini permit cercetătorilor să vadă obiectele muncii lor în moduri în care nu au putut fi văzute mai înainte. Imaginile sunt deseori de ajutor în reprezentarea conceptelor tehnice ale obiectelor de studiu ale unui GIS pentru persoane non-tehnice.

Care este utilitatea sistemelor GIS? – avantaje şi riscuri.
Avantajele utilizării unui GIS: • Datele sunt mai bine organizate • Elimină redundanţa în stocarea datelor • Facilitatea actualizărilor • Analize, statistici şi noi căutari mult mai uşoare • Utilizatorii sunt mai productivi Riscuri: • Complexitate • Costuri ridicate • Modificările din teren • Dificultăţi în formarea de personal La capitolul “dezavantaje”, trebuie precizat că un sistem GIS nu poate rula într-o reţea de scenarii “what if”. Dar alte aplicaţii dezvoltate să folosească baze de date GIS pot rula astfel de scenarii. Spre exemplu, aceasta este folositoare dacă plănuiţi să modificaţi ceva într-o reţea şi vreţi să ştiţi cum va reacţiona reţeaua la schimbări.

Care sunt domeniile de aplicaţie ale GIS?
Tehnologia sistemelor de informaţii geografice (GIS) poate fi folosită în investigaţiile ştiinţifice, managementul resurselor şi planificarea dezvoltărilor. Domeniile de aplicaţie ale GIS sunt nenumărate. Până acum am dat doar exemple din domeniul geo-topografiei, dar GIS este aplicabil în multe alte domenii, ca de exemplu: Sănătate, Ştiinţe Sociale, Financiar-Bancar, Criminalistică, Turism, Geologie, Mediu etc. Dar cel mai bine ar fi să va lămuresc prin exemple concrete. Am găsit tot felul de proiecte ce se derulează în prezent şi se bazează pe GIS si sper să fie lămuritoare. - Aplicarea metodei GIS pentru evaluarea cazurilor de methemoglobinemia infantilă în perioada 1985-1996 prin care se identifică zonele de risc. - Studiul de impact asupra mediului în sprijinul planificării urbane a folosinţelor de teren, folosind tehnologie Open GIS şi proceduri de estimare a nivelului de poluare - un sistem pilot, "AIRFORALL" - finanţare Phare, Life Medi - Biologii folosesc transmiţătoare radio şi antene satelitare pentru a trasa rutele migraţiilor de caribu şi urşi polari, pentru a susţine programul de protecţie a animalelor. În GIS rutele migraţiilor au fost indicate de diferite culori pentru fiecare lună timp de 21 luni. Cercetătorii au folosit apoi GIS pentru a suprapune traseele migraţiei pe harta planului de dezvoltare al exploatărilor petroliere pentru a determina posibilitatea interferenţei cu traseele animalelor. - Utilizând tehnologia GIS împreună cu informaţiile contabile ale unei companii, devine posiblă simularea depunerilor de materiale în sistemul de purificare în partea superioară a unui curs de apă într-o zonă inundabilă. Facturile arată cât de multă apă a fost consumată la o anumită adresă. Pe baza cantităţii de apă consumată se poate face o predicţie asupra cantităţii de material ce va fi descărcat în sistemul de purificare, în acest fel putând fi localizate, utilizând GIS, zonele cu deversări mari de materiale.

5

B ht ibli tp ot :// ec eu a v C rek irt o a u flo or .cs ala rin do .tu d le nat ia e In on o si t @ r: F .ro elig ya lo /~ e ho rin fle nta o. L on a co eo /b rti m n via fic .h ia tm la

-

GIS permite celor care planifică intervenţii în caz de urgenţe să calculeze timpul de răspuns în cazul unor dezastre naturale sau poate fi folosit la delimitarea zonelor umede care au nevoie de protecţie împotriva poluării. Folosind hărţile zonelor umede, diferenţelor de nivel, reţelei hidrografice, terenului şi ale solurilor, GIS-ul poate produce un nou strat (situat deasupra acestora) care aranjează zonele umede conform cu sensibilitatea lor relativă de a produce pagube în apropierea fabricilor şi locuinţelor.

Poziţionare in cadrul domeniului Inteligenţei Artificiale.
Unul din domeniile de cercetare ale Inteligenţei Artificiale este Reprezentarea cunoaşterii – un domeniu fundamental, ce studiază modalităţile în care cunoştinţele din lumea reală pot fi exprimate şi simbolizate în vederea manipulării computaţionale. Ca rezultat al acestui studiu a apărut şi tehnologia GIS, ce permite lucrul cu date reale, prelucrate cu ajutorul computerului şi afişate într-o formă grafică sugestivă, uşor de înţeles şi de utilizat chiar de o persoană neiniţiată în lucrul cu această tehnologie. Mai putem spune despre GIS că este un sistem expert (sistemele expert reprezintă o ramură a Inteligenţei Artificiale) ce înmagazinează cunoştinţe specifice diferitelor domenii, culese din diverse surse, în parte experţi umani, în parte echipamente dezvoltate de aceştia.

PARTEA II - Clasificarea produselor GIS, direcţii viitoare de cercetare si scurtă prezentare a unor echipamente de achiziţie de date. 1. Clasificarea produselor GIS
Sistemele Informatice Geografice au fost, până nu demult, aplicaţii de lux. Astăzi, versiuni puternice pentru calculatoarele personale au făcut aceste aplicaţii posibile de abordat de un număr mare de utilizatori. Există următoarele clase consacrate de produse GIS: - produse Expert GIS; - produse Desktop GIS; - produse GeoEngineering; - produse Web GIS; - produse AM/FM; - produse DBMSs. În continuare, este descrisă, pe scurt fiecare categorie. Produsele Expert GIS Sunt produse cu funcţionalitate GIS completă şi complexă. Ele necesită de obicei echipamente hardware foarte puternice (staţii grafice) şi sunt destinate specialiştilor. Aceştia reprezintă 1-2% din numărul de utilizatori (şi numărul lor nu este în creştere) şi îşi petrec 80-90% din timp creând şi menţinând datele geografice (spaţiale). Aceşti experţi sunt oameni care cunosc semnificaţia unor noţiuni ca acurateţea datelor, proiecţii geografice, topologie şi sunt cheia succesului unui proiect GIS. Produsele Desktop GIS Sunt produse cu funcţionalitate GIS redusă şi sunt destinate PC-urilor. Au interfaţa cu utilizatorul foarte prietenoasă şi au reprezentat o revoluţie în domeniul GIS, deoarece pun această tehnologie la îndemâna tuturor utilizatorilor de calculatoare din lume, indiferent de domeniul lor de activitate şi de cunoştinţele soft.

6

B ht ibli tp ot :// ec eu a v C rek irt o a u flo or .cs ala rin do .tu d le nat ia e In on o si t @ r: F .ro elig ya lo /~ e ho rin fle nta o. L on a co eo /b rti m n via fic .h ia tm la

Creşterea performanţelor PC-urilor şi a soluţiilor soft cât şi dezvoltarea conceptului client/server au determinat o sporire considerabilă a volumului de date disponibile acum pe PC-uri. De aceea, piaţa produselor desktop GIS este în continuă ascensiune (creşte cu un ritm cu 24,9% mai ridicat decât în cazul altor categorii de produse GIS). De asemenea, nu trebuie uitat că şi preţurile produselor desktop GIS sunt accesibile. Cu toate acestea, nu trebuiesc ignorate limitele acestor produse. De exemplu, ele nu pot prelucra volume mari de date, informaţiile geografice sunt greu de condensat şi necesită totuşi o instruire specială a utilizatorilor. Produsele desktop GIS au de 10 ori mai mulţi utilizatori decât produsele expert GIS. Aceştia conduc activităţile de luare a deciziilor şi lucrează cu date geografice 10-20% din timpul lor. Produsele GeoEngineering Deşi sunt asemănătoare cu produsele desktop GIS, ele au rezultat din integrarea produselor CAD cu produsele GIS (desktop). Produsele GeoEngineering sunt de fapt produse CAD cu funcţionalităţi GIS. Ca urmare, pot avea mai puţine funcţii GIS decât produsele desktop GIS. Produsele Web GIS Sunt destinate publicării hărţilor pe Internet. De obicei sunt alcătuite dintr-un server Web GIS şi un client (o componentă adiţională care se instalează în Netscape Navigator sau Internet Explorer). Aceste produse permit realizarea de interogări simple, furnizând rapid răspunsuri precise. Modul de lucru este ilustrat în figura de mai jos: partea client instalată în browser formulează o cerere către serverul Web GIS, iar acesta furnizează informaţia cerută (hartă, imagine raster, text).
Hărţi

Server Web GIS

Internet

Imagini (raster) Text

Produsele AM/FM (Facilities Management) Sunt produse Expert GIS sau Desktop GIS special concepute pentru managementul reţelelor utilitare (edilitare): apă, gaz, canalizare, telefoane, etc. Asta nu înseamnă că reţelele utilitare nu pot fi administrate decât cu un produs AM/FM. Aceste reţele pot fi administrate şi cu un GIS obişnuit. Însă un produs AM/FM uşurează administrarea, deoarece dispune de funcţii specializate.

Produsele DBMSs (DataBase Management System spatial enabled) Sunt de fapt Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date care oferă posibilitatea de a stoca şi datele spaţiale specifice unui GIS în bazele de date clasice. Faţă de stocarea datelor spaţiale în baze de date GIS (spaţiale), aveţi avantajul că puteţi stoca atât obiectele geografice cât şi atributele lor într-o singură bază de date (clasică). Astăzi există numai două produse din această categorie: OracleSC şi SDE.

7

B ht ibli tp ot :// ec eu a v C rek irt o a u flo or .cs ala rin do .tu d le nat ia e In on o si t @ r: F .ro elig ya lo /~ e ho rin fle nta o. L on a co eo /b rti m n via fic .h ia tm la

Produse pentru cartografie Fiind specializate în producţia cartografică (tipărirea de hărţi), aceste produse nu pot fi considerate ca făcând parte din domeniul GIS.

2. Tendinţe spre un standard comun. Conceptul OpenGIS Ce este OpenGIS? Dar OGC?
Mai întâi însă ce nu este: OpenGIS nu este un produs software GIS, nu este numele unei firme comerciale sau al unei organizaţii, nu este un document, nu este o marfă. OpenGIS este un proiect care a debutat în 1993 cu sprijinul restrâns din partea câtorva agenţii federale şi a unor organizaţii comerciale din Statele Unite ale Americii. OpenGIS este definit ca acces transparent la resurse eterogene de date geografice(spaţiale) şi prelucrări ale resurselor într-un mediu distribuit(reţea). Din această definiţie cam abstractă, reiese faptul că OpenGIS se referă la două aspecte majore ale domeniului GIS: date şi aplicaţii. Deoarece fiecare produs GIS foloseşte formate de date proprietare specifice, utilizatorii GIS sunt de obicei legaţi de un anumit producător pentru aplicaţiile lor geografice. Cei care folosesc produse şi date de la mai mulţi producători trebuie să suporte un cost suplimentar al transferului de date şi riscă o pierdere a integrităţii datelor. Scopul acestui proiect constă în furnizarea unei serii cuprinzătoare de specificaţii pentru interfeţe care vor da posibilitatea programatorilor de aplicaţii să scrie componente interoperabile. Prin interoperabilitate se înţelege: - abilitatea de a găsi informaţia şi instrumentele de procesare a ei indiferent unde sunt localizate fizic; - abilitatea de a înţelege informaţia şi instrumentele de procesare a ei, indiferent ce platformă suportă ele şi indiferent dacă sunt locale sau la distanţă; - abilitatea de a nu fi constrâns de ofertele unui singur producător; - abilitatea unui producător de a construi pe informaţiile şi infrastructurile de procesare ale altuia, indiferent dacă acestea evoluează sau nu. Principalele beneficii sunt: - specificaţiile OpenGIS elimină nevoia de standardizare a formatelor de date şi costisitoarele conversii de date; - interfaţa deschisă determină aplicaţiile să permită accesul în timp real la uriaşe seturi de date şi procesări de resurse. Iniţial, s-a discutat despre fezabilitatea şi scopul unor viitoare specificaţii OpenGIS (OGIS). Urmare a concluziilor care s-au desprins, participanţii au hotărât că este util şi important să se creeze o structură organizatorică permanentă care să se ocupe de dezvoltarea unor asemenea specificaţii. Astfel, în august 1994, s-a înfiinţat Open GIS Consortium (OGC). Open GIS Consortium are drept scop promovarea dezvoltării şi utilizării de standarde şi tehnici corespunzătoare sistemelor deschise avansate în domeniul prelucrării datelor spaţiale şi a tehnologiilor informaţionale conexe. În prezent, OGC administrează proiectul OpenGIS. Este important de reţinut faptul că desfăşurarea proiectului are loc pe bază de consens. Din OGC fac parte, în momentul de faţă, peste 100 de organizaţii din toată lumea: firme producătoare de software GIS, firme de calculatoare şi software, integratori de sisteme, grupuri de dezvoltare de aplicaţii ale unor companii de telecomunicaţii, firme producătoare de sisteme de gestiune a bazelor de date, producători de date spaţiale, agenţii guvernamentale, universităţi.

3. Echipamente de achiziţie de date Radarul subpământean
8

B ht ibli tp ot :// ec eu a v C rek irt o a u flo or .cs ala rin do .tu d le nat ia e In on o si t @ r: F .ro elig ya lo /~ e ho rin fle nta o. L on a co eo /b rti m n via fic .h ia tm la

Pentru detectarea reţelelor subterane, dacă se intenţionează să se evite săpăturile, este necesar să se folosească radarul subpământean. Aparatul foloseşte unde de înaltă frecvenţă şi funcţionează pe principiul sondării pe bază de ecou. În acest proces, se analizează reflexiile impulsurilor electromagnetice emise de o antenă spre obiectul cercetat la intervale scurte de timp. La atingerea de către unde a obiectului cercetat se produc reflexii, marcate pe ecranul aparatului prin distorsiuni ale undei emise. Semnalele de reflexie sunt recepţionate de către o antenă. Şirul de reflexii dă posibilitatea de a construi o imagine numită „radargramă". Radargrama se poate reda la faţa locului pe un monitor sau pe un înregistrator. Datele se pot memora pe un laptop sau pe un floppy disc pentru viitoare prelucrări. Prin folosirea radarului subpământean productivitatea zilnică se poate aprecia la circa 500 700 m / zi. Detectarea reţelelor subpământene se face prin cercetarea unor secţiuni transversale marcate pe suprafaţa străzii de studiat. Pe linia transversală se fac marcaje din 0,5 în 0,5 m pe toată lăţimea străzii. Odată identificată adâncimea minimă până la obiectul cercetat se marchează exact locul, care se înregistrează ca o coordonată de teren.

Sateliţi
Cele mai mari colecţii de date geografice sunt imagini luate din satelit (imagini satelitare). Acestea sunt imagini raster care pot fi scanate şi apoi transformate în imagini vectoriale folosind programe speciale de conversie. Tehnologia VSAT (Very Small Aperture Terminal) marchează un punct de cotitură în industria sateliţilor de comunicaţii. VSAT furnizează o infrastructură de comunicaţie bazată pe transmisia prin sateliţi, oferind posibilitatea transferului de date, voce şi imagini cu flexibilitate maximă, disponibilitate imediată şi un raport performanţe/cost optim. Există mai mulţi sateliţi care acoperă bine teritoriul ţării noastre, cum ar fi satelitul Eutelsat II F-4 care a fost lansat în iulie 1992 şi este localizat la 7° E. Trebuie menţionat că firma GEOSYSTEMS distribuie în România imaginile satelitare ale firmei EURIMAGE.

GPS

9

B ht ibli tp ot :// ec eu a v C rek irt o a u flo or .cs ala rin do .tu d le nat ia e In on o si t @ r: F .ro elig ya lo /~ e ho rin fle nta o. L on a co eo /b rti m n via fic .h ia tm la

Sistemul de poziţionare globală (GPS) este alcătuit din trei segmente: 1. segmentul spaţial (sateliţii); 2. segmentul de control (United States Department of Defence); 3. segmentul utilizator (oricine foloseşte un receptor GPS în scopuri de poziţionare). Segmentul spaţial este alcătuit dintr-o constelaţie de 24 de sateliţi care se rotesc în jurul Pământului la o altitudine de 20.000 km. Sateliţii, dispuşi într-unul din cele 6 plane orbitale, înconjoară Pământul de două ori pe zi. Receptorul GPS determină poziţia sa pe baza semnalelor radio primite de la mai mulţi sateliţi. Sateliţii dispun de ceasuri „de încredere”, aşa că determinarea timpului făcut de semnalele radio este foarte precisă. Receptorul GPS calculează distanţa faţă de fiecare satelit pe baza timpului făcut de semnalul radio şi a vitezei luminii (viteza semnalului), apoi foloseşte aceste distanţe pentru aşi calcula poziţia pe Pământ. Sateliţii GPS emit pe două frecvenţe diferite (având lungimile de undă de 9, respectiv 24 cm). Poziţiile acestor sateliţi se pot afla

folosind sistemul de coordonate WGS-84. Există receptoare GPS cu o singură frecvenţă şi receptoare GPS cu două frecvenţe, cele din urmă oferind un important avantaj pentru aplicaţiile în timp real.

PARTEA III - Proiecte GIS realizate în ţară şi peste hotare
La început sunt prezentate succint câteva proiecte GIS realizate în Europa (care au legătura cu România), urmând apoi câteva din proiectele GIS realizate în ţară.

1. Banca de date a drumurilor din Europa
Chiar şi drumurile noastre, cu gropi cu tot, au fost introduse în Banca de date digitală a drumurilor Europene. EMD - European Mntorway Databank a fost realizată de Facultatea de Drumuri a Universităţii din Ljubliana, Slovenia, în colaborare cu Federaţia Internaţională a Drumurilor din Geneva. Datele sunt destinate a fi exploatate cu ArcView GIS, având drept suport grafic Harta Digitală a Lumii - DCW (Digital Chart of the World) la scara 1:1.000.000 realizată ESRI. În ultimii ani au fost colectate şi integrate în EMD numeroase date privind reţeaua de drumuri din întreaga Europă. Datele se referă la starea drumurilor, numărul de benzi de circulaţie, volumul traficului, siguranţa traficului, întreţinerea şi finanţarea drumurilor, etc. Prin utilizarea puternicelor facilităţi ale lui ArcView GIS şi a suportului geografic al DCW baza de date clasică poate fi exploatată din perspectivă cartografică: afişări grafice tematice, referenţiere spaţială prin coordonate geografice, suport decizional.

2. Controlul forţelor convenţionale în cadrul OSCE
Datele geografice ale DCW stau la baza unei alte aplicaţii realizată, de asemenea, cu ArcView GIS. Această aplicaţie se numeşte VERGIS (VERification GIS) şi e folosită de OSCE (Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa) pentru controlul forţelor convenţionale. România participă alături de alte state europene la realizarea acestui proiect.

3. REGIS - sistem informatic geografic pentru evidenţa tehnică a reţelelor electrice
Sistemul REGIS, realizat la ITC, rezolvă problemele legate de cartografierea, evidenţa tehnică şi asistarea deciziei, în exploatarea reţelelor electrice de transport şi distribuţie, oferind o soluţie unitară pentru diferitele niveluri ierarhice din structura Direcţiei Generale de Transport şi Distribuţie a Energiei Electrice. Funcţiile principale ale sistemului sunt: • crearea/actualizarea bazelor de date geografice sub formă de hărţi şi planuri de situaţie la diferite scări, conţinând atât elemente specifice reţelelor electrice (linii aeriene sau subterane, accesoriile acestora, staţii şi posturi de transformare, etc.), cât şi ale zonelor pe care acestea le străbat (parcele, clădiri, hidrografie, drumuri, căi ferate, alte reţele edilitare, etc.), gradul de detaliere depinzând de nivelul de implementare şi de scară; • crearea/actualizarea bazelor de date tabelare asociate, conţinând atât caracteristici constructive şi funcţionale ale elementelor din componenţa reţelelor electrice (indiferent dacă acestea sunt sau nu reprezentate pe hartă), cât şi atribute ale unor elemente din teren, care prezintă interes pentru funcţionarea sau administrarea reţelelor electrice; • vizualizarea informaţiilor din bazele de date (sub formă de hărţi, desene, tabele, rapoarte, etc.), selecţia zonei sau elementului făcându-se grafic, alfanumeric sau rezultând din aplicaţie; • realizarea unor analize specifice, implicând atât poziţia spaţială a obiectelor, cât şi caracteristicile acestora (de exemplu studiul conectivităţii electrice).
10

B ht ibli tp ot :// ec eu a v C rek irt o a u flo or .cs ala rin do .tu d le nat ia e In on o si t @ r: F .ro elig ya lo /~ e ho rin fle nta o. L on a co eo /b rti m n via fic .h ia tm la

Aplicaţia operează cu hărţi la scările 1:1.000.000 (hărţi la nivelul întregii ţări), 1:100.000 (hărţi care acoperă 1-3 judeţe), 1:5.000 sau 1:2.000 (pentru planurile de situaţie referitoare la zonele extravilane), şi 1:1.000 sau 1:500 (pentru planurile de situaţie din zonele intravilane, în care se pot vizualiza detalii constructive ale liniilor şi staţiilor electrice). Aplicaţia este realizată cu ARC/INFO (pentru varianta UNIX), respectiv PC ARC/INFO (pentru varianta PC) şi ArcView GIS. Interfaţa cu utilizatorul este prietenoasă, specifică mediilor WINDOWS sau X-WINDOW. Sistemul respectă cerinţele de integrare a desenelor deja realizate de CONEL cu AutoCAD (pentru staţii şi posturi de transformare), utilizând în acelaşi timp, în mare parte, dotarea cu echipamente existente. Produsul constituie un instrument util pentru activitatea de exploatare, întreţinere, asistare a deciziilor şi, în perspectivă, pentru activitatea de dezvoltare/proiectare din structura sistemului de transport şi distribuţie a energiei electrice.

4. Sistem informatic geografic pentru recenzarea şi urmărirea stării monumentelor istorice şi arheologice
Aplicaţia, realizată de ITC, oferă arheologilor un instrument de lucru pentru evaluarea cercetărilor, în vederea lansării de interpretări sau ipoteze. De asemenea, se pot analiza şi stabili: zone de protecţie ale diferitelor vestigii arheologice, posibilităţi de valorificare a acestora din punct de vedere turistic, starea de conservare la un moment dat, sau succesiv în timp a diferitelor obiective arheologice sau istorice. Aplicaţia este structurată pe trei niveluri: Planul general Conţine o hartă de localizare a obiectivului arheologic la scara 1:25.000. Planul de situaţie Conţine aşezarea împreună cu vecinătăţile sale, la scara 1:2.000. Planul de ansamblu Conţine aşezarea împreună cu elementele sale componente, la scara 1:50. Fiecare nivel asigură: • selecţia straturilor active: râuri, reţea CFR, drumuri principale sau secundare, curbe de nivel, parcele, linii de înaltă tensiune, obiective arheologice; • funcţii de mărire/micşorare; • selecţie de tip grafic sau alfanumeric a obiectivelor arheologice; • afişarea imaginilor aeriene ale zonei arheologice în mai multe perioade, cu datele de prelevare corespunzătoare; • referinţe despre obiectivele arheologice din zonă; • modificări de imagini; • suprapuneri de imagini peste planuri de detaliu ale aşezărilor; • imagini terestre (ale săpăturilor); • selecţia unei reţele grilă (100 x 100 m sau 10 x 10 m), cu/fără numerotare; • introducerea informaţiilor alfanumerice (numele cercetătorului, anul săpăturii, dimensiuni, materiale, protecţie) despre elementul selectat; • afişarea de informaţii alfanumerice despre elementul selectat; • editări de straturi (existente sau noi); • modificări: modificare document, modificare strat, modificare atribute strat. O componentă importantă a aplicaţiei este editorul, care permite cercetătorului arheolog construirea unei biblioteci de straturi, ce reprezintă versiuni proprii sau ale altor cercetători asupra estimării contururilor probabile ale obiectivelor arheologice din zonă. Astfel, este posibilă: - crearea de forme geometrice; - editarea unor straturi existente; - ştergerea unor versiuni anterioare de straturi de informaţie;
11

B ht ibli tp ot :// ec eu a v C rek irt o a u flo or .cs ala rin do .tu d le nat ia e In on o si t @ r: F .ro elig ya lo /~ e ho rin fle nta o. L on a co eo /b rti m n via fic .h ia tm la

- adăugarea de elemente pe un plan de detaliu; - adăugarea de elemente alfanumerice (atribute) unor elemente grafice; - stabilirea unor zone de protecţie în jurul obiectivelor arheologice; - schiţarea unor contururi probabile ale obiectivelor arheologice încă nedecopertate. Pentru editare, se pot utiliza următoarele surse: • imagini aeriene ale zonei de interes; • planuri topografice ale zonei, ridicate în teren. În cazul utilizării imaginilor aeriene, se aplică algoritmi de georeferenţiere a acestora, rezultatul suprapunându-se peste hărţi topografice care conţin respectivele obiective. Procedura de georeferenţiere permite: - încărcarea unei imagini aeriene ca strat de informaţie geografică; - setarea interactivă a poziţiei imaginii în spaţiul geografic al hărţii; - selectarea unei porţiuni dreptunghiulare a imaginii, în vederea suprapunerii ei peste harta cartografică a zonei alese. În cazul în care se porneşte de la un plan topografic (în coordonate reale), editorul poate fi folosit pentru actualizări ale planului în conformitate cu săpăturile cele mai recente, pentru stabilirea de zone de protecţie a obiectivelor arheologice în scopul evitării unei posibile deteriorări a acestora din necunoaşterea importanţei lor pentru patrimoniul nostru naţional, ca şi pentru trasarea de contururi posibile ale unor obiective arheologice încă nedecopertate potrivit supoziţiilor unuia sau mai multor specialişti arheologi. Pentru realizarea aplicaţiei au fost utilizate ARC/INFO (UNIX), PC-AKC/INFO (pentru partea de editare a bazei de date) şi ArcView GIS (folosind limbajul de programare orientat obiect Avenue pentru partea de interogare şi interfaţa cu utilizatorul).

5. Reţea de aducţiune a apei
Firma Technical Group International a dezvoltat proiecte GIS folosind produsele Autodesk. Important de semnalat este faptul că au fost integrate în acelaşi proiect hărţi geografice, planuri de construcţii şi desene tehnice de instalaţii, având ca rezultat un sistem complet, care poate fi utilizat atât de factorii de conducere cât şi de cei de execuţie ai unei întreprinderi. Compania Apa din Braşov este una dintre beneficiarele unui astfel de proiect, referitor la reţeaua de aducţiune a apei pentru municipiul Braşov. Astfel, aceasta îşi gestionează arhiva de desene pe suportul oferit de firmă, cu posibilitatea unei consultări rapide a informaţiilor, organizate într-un sistem deschis, ce poate fi actualizat permanent, şi cu posibilităţi interactive de lucru. Aplicaţia este organizată sub forma unui arbore, în care există atât legături de tip părintefîu cât şi legături fiu-fiu, şi conţine trei mari categorii de informaţii. • Tronsoane de conductă După cum este şi firesc, primul tip de informaţie legat de tronsoane este cel al amplasării în teren. În funcţie de hărţile de care dispune clientul, amplasarea conductelor poate fi însoţită de detalii privind formele de relief, dispunerea parcelelor (cu informaţii despre suprafeţe, proprietari, etc.), poziţia faţă de drumurile naţionale, judeţene sau căi ferate. • Staţii de pompare, rezervoare Informaţiile legate de acestea acoperă o paletă vastă: planuri de construcţie (vedere, secţiuni), planuri pentru instalaţii hidraulice, electrice, instalaţii tehnologice, de ventilaţie, scheme electrice de forţă şi lumină, planuri pentru fiecare dintre componente (staţii de pompare, staţii electrice, staţii de clorare, rezervoare, rezervoare de compensare, clădiri anexe). • Mijloace fixe Cea de-a treia mare categorie de informaţii care pot fi ataşate elementelor de traseu (conducte, staţii, rezervoare, cămine, etc.) o reprezintă baza de date conţinând mijloacele fixe ale clientului. După selectarea unui element de traseu, mijloacele fixe pot fi ataşate sau detaşate,

12

B ht ibli tp ot :// ec eu a v C rek irt o a u flo or .cs ala rin do .tu d le nat ia e In on o si t @ r: F .ro elig ya lo /~ e ho rin fle nta o. L on a co eo /b rti m n via fic .h ia tm la

pot fi vizualizate sau modificate, cunoscându-se toate datele care caracterizează mijlocul fix respectiv (număr de inventar, cod de clasificare, norme, durate, valori). Realizarea unei asemenea aplicaţii presupune lucrul pe două fronturi principale: • scanarea, vectorizarea şi arhivarea planşelor existente; • detectarea instalaţiilor de interes. Sistemul conceput este deschis, putându-se interveni prompt prin adăugare sau ştergere de planuri. El poate fi culplat cu orice sistem de teleprelucrare şi este astfel gândit încât să fie optimizat şi implementat pe orice structură organizatorică. Aplicaţia se poate integra uşor în produse GIS din familia Autodesk, cum ar fi Autodesk Map şi Autodesk MapGuide.

6. Sistemul Informaţional al Teritoriului Agricol
Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului (IGFCOT) a încredinţat firmei Intergraph furnizarea de echipamente, programe şi servicii pentru constituirea Sistemului Informaţional al Teritoriului Agricol, ca parte componentă a Sistemului Informatic al Managementului Agricol. Aplicaţiile livrate acoperă procesul tehnologic de înregistrare şi prelucrare a datelor furnizate de echipamentele analogice în format digital prin scanare, conversie raster-vector, clasificare-arhivare-consultare, gestiunea informaţiei geografice folosind aplicaţii GIS. Aplicaţiile cuprind un subset din familia MGE (Modular GIS Environment), un grup de produse de editare şi conversie grafică a planurilor cadastrale, aplicaţii de arhivare/gestiune a fondului de hartă, precum şi un sistem de gestiune a bazelor de date relaţionale (SGBDR). Sistemul informatic este conceput în arhitectura client/server, sub sistemul de operare Windows NT.

7. Primul curs postuniversitar de Sisteme Informatice Geografice din România
Larga răspândire a GIS, cât şi faptul că tot mai mulţi potenţiali utilizatori devin conştienţi de avantajele pe care le-ar obţine prin adoptarea acestei tehnologii a determinat o creştere a cererii de personal specializat în acest domeniu. Începând cu anul universitar 1994-1995, în cadrul Facultăţii de Hidrotehnică — Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (UTCB) se desfăşoară cursul postuniversitar de GIS cu aplicabilitate în gestiunea localităţilor, edilitate şi protecţia mediului. Durata acestui curs este de 18 luni, fiind deschis tuturor absolvenţilor unei instituţii de învăţământ superior interesaţi de acest domeniu. Cursul este organizat sub egida Ministerului învăţământului de către Facultatea de Hidrotehnică şi Fundaţia pentru Dezvoltare Locală si Servicii Publice. Scopul cursului este de a crea o structură de specialişti capabili să utilizeze în mod creativ cunoştinţele dobândite şi care să poată controla proiectarea şi implementarea unui GIS în diferite domenii de activitate.

8. UrbGIS
Pot fi generate rapoarte grafice sau alfanumerice. Generarea fişei de bun imobil este o funcţie implicită a aplicaţiei.

13

B ht ibli tp ot :// ec eu a v C rek irt o a u flo or .cs ala rin do .tu d le nat ia e In on o si t @ r: F .ro elig ya lo /~ e ho rin fle nta o. L on a co eo /b rti m n via fic .h ia tm la

În dezvoltare se afla un superset de funcţii ce va permite exploatarea hărţilor în trei dimensiuni, ţinând cont de înălţimile clădirilor precum şi de modelul digital al terenului.

Se pot ataşa imagini scanate (hărţi, otofotoplanuri, imagini din satelit) pentru vizualizare comparativă. Folosind functii de editare vectoriale se pot modifica noi anumite entităţi sau genera altele, rectualizând astfel straturile hărţii.

9. Sistemul MAGELLAN - GEOWEB Server
Sistemul MAGELLAN este o aplicaţie de reţea care are funcţii în special de editare a obiectelor geografice si de afişare a acestora. Pentru soluţii de monitorizare a obiectelor mobile sau imobile, şi pentru generare de hărţi sau pagini html online (foarte utile în aplicaţii pe internet), firma Soft Agency doreşte realizarea aplicaţiei GEOWEB Server. Structura acestui concept este următoarea: După cum se poate observa este un sistem client/ server alcătuit din următoarele componente:

14

B ht ibli tp ot :// ec eu a v C rek irt o a u flo or .cs ala rin do .tu d le nat ia e In on o si t @ r: F .ro elig ya lo /~ e ho rin fle nta o. L on a co eo /b rti m n via fic .h ia tm la

- Magellan - este un sistem de sine stătător ce are rolul principal de editare hărţi si obiecte geografice - GEOWEB Server GIS - este un server GIS ce are rolul de a afişa, genera hărţi sau pagini html pe baza unei cereri client şi a unei interogări SQL asupra obiectelor client. - GEOWEB Server SQL - este un server SQL care gestionează obiectele client şi care furnizează toate avantajele unui server SQL: securitate, conturi de utilizatori, nivele de acces, stabilitate şi integritate date. - GEOWEB Client - este o componentă dll care asigură legătura dintre o aplicaţie utilizator si serverul GEOWEB. Comunicaţia se bazeaza pe protocolul GEOWEB implementată peste TCP/IP, şi poate îngloba o interogare SQL către server-ul SQL.

GEOWEB Server GIS - Funcţionalităţi
GEOWEB Server GIS - este un server GIS ce are rolul de a afişa, genera hărţi sau pagini html pe baza unei cereri client şi a unei interogări SQL asupra obiectelor client. El primeşte comenzi de la client (client ce poate fi o aplicaţie utilizator distinctă) pe baza protocolului GEOWEB. Acest protocol poate fi extins la cererea clientului. Principalele comenzi sunt de tipul:
• • • • • • •

generează harta unde sunt obiectivele a, b, c.... generează harta unde este obiectul X. generează harta oraşului cu poziţionarea obiectului X. generează harta în jurul coordonatelor GPS lat., long. generează harta cu traseul parcurs de obiectul mobil X între orele .... generează pagina html pentru oricare din situaţiile de mai sus generează pagina html cu obiectivele ce satisfac o anumita interogare SQL procesată de serverul SQL

15

B ht ibli tp ot :// ec eu a v C rek irt o a u flo or .cs ala rin do .tu d le nat ia e In on o si t @ r: F .ro elig ya lo /~ e ho rin fle nta o. L on a co eo /b rti m n via fic .h ia tm la

Acest server are şi posibilităţi de afişare făcând din el un bun dispecer în cazul monitorizării obiectivelor mobile dotate cu sisteme GPS - GSM. În acest caz el poate asigura următoarele funcţionalităţi: • afişarea tuturor obiectivelor mobile dintr-un anumit oraş; • afişarea traseului si pozititei unui anumit obiectiv mobil, cu posibilităţi de “sărire” dintr-o hartă în alta; • atenţionarea în cazul în care un anumit obiectiv iese dintr-un perimetru dat; • atenţionarea în cazul în care un anumit obiectiv staţioneaza prea mult sau este deviat de la un anumit traseu prestabilit; • alte funcţionalităţi la cererea clientului.

Bibliografie:

• • • •

www.acada.ro www.geo-strategies.com www.logis.ro George Dimitriu, Sisteme informatice geografice GIS, Editura Albastră

B ht ibli tp ot :// ec eu a v C rek irt o a u flo or .cs ala rin do .tu d le nat ia e In on o si t @ r: F .ro elig ya lo /~ e ho rin fle nta o. L on a co eo /b rti m n via fic .h ia tm la

16

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful