Facultatea de Geologie şi Geofizică Catedra de Inginerie Geologică

HIDROGEOLOGIE
2010/2011 Anul III

Iulian Popa

“where/when water met geology/rock”
• hidrogeologie
(hydrogeology = hydrogéologie = hydrogeologie =

Obiectul hidrogeologiei

groundwater hydrology )

• apa subterană

(groundwater = eau souterraine = grundwasser)

componentă a c.h.g., agent geologic, resursă naturală

• acvifer

(aquifer = aquifere = ….

Legătura cu alte ştiinţe

• Ştiinte Hidrologice: →

→ → →

- Potamologie - Limnologie - Criologie Oceanografie (Oceanologie) Hidrogeologie Hidrometeorologie

Hidrologie

0001 Timp de sejur (ani) 3.61 2.001 0.005 0.120 130 75 14 1.9 0.460.027 0.033 . 1994) Faze ale ciclului apei Oceane Ape subterane (< 4000 m) Gheţari Lacuri Umiditatea solului Atmosfera Ape fluviale TOTAL Volum (103km3) 1.000 9.000 330 12.009 0.14 0.000 10 0.340.2 1.2 0.Apa în lume Inventarul apelor terestre (Fetter.2 % din total 97.000 31.420.

APA: MAREA PROBLEMĂ GLOBALĂ A SECOLULUI AL XXI-LEA Decada pentru Acţiune 2005-2015 Apă pentru Viaţă proclamată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite .

of which 90% will be in developing countries. Stir very carefully. 2008-2009 Chair of World Economic Forum Global Agenda Council on Water Security • Domestic demands on water will rise quickly. Find the ingredients to feed another 2 billion people. And don’t forget to restore the environment that sustains us. Use only the same amount of water the planet has had since creation. more animal feed and more fuel. .“Take one world already being exhausted by 6 billion people. Total domestic consumption will increase 75% from 1995 to 2025. Add demand for more food.” Margaret Catley-Carlson Patron Global Water Partnership.

Historically. water use grew ninefold against a population growth of factor 4.2 billion. A shortage of clean water for people and for business in the urban environment is becoming a problem of global proportions. an increase of about factor 3. In the future. • From 1900 to 2000. should water come to cities? Should cities go to where water is located? Which choice would be less economically crippling? Barcelona shipped in tankers of drinking water during the summer of 2008 – it paid about US$ 3 per cubic metre – more than triple the “average” cost. In 1950. Of China’s 669 cities. with a global population of around 5. 60% suffer water shortages and nearly half of China’s cities lacked wastewater treatment facilities in 2005. In 2000. .8.Why is the issue important ? • 60% of the global population will live in cities by 2030. cities have been • • • built where water is plentiful.400 km3 of freshwater was withdrawn. with a global population of around 2.200 km3 of freshwater was withdrawn. Now is building desalination plants instead. about 1. about 5. compared with a population increase of just over factor 2 in the same period.5 billion people.

•The number of people living in water-stressed countries will increase from about 700 million today to more than 3 billion by 2025 (about 35% of the predicted global population). .

• 54% (2000) Utilizarea apei ⇒ 70% (2025) 69% 23% 8% .

.

.

.

. the fastest growth in water use to 2030 will be for the needs of cities and industry.Around the world.

.

.

degradare terenuri.Impactul utilizării resurselor de apă • Agricultură – Supraexploatare. poluare • Industrie – Poluare • Hidroenergetică – Inundare terenuri → impact ecologic + impact social .

The issue needs to be demystified such that everyone realizes water security will impact him/her personally. public uproar and informed noise. we have no means of paying this back. We use water unsustainably. we have over-leveraged our water for the future. the southwestern US) with more to follow. rivers dry up before they meet the sea. . in many "hot spots". Dubai.Our View of Water in the World (Summit on the Global Agenda. Millions die for lack of drinking water. There is a need to create mass awareness. An “Al Gore for water” needs to be found – perhaps a Bollywood actor or cricket team – with the passion to promote the idea to the public. Identifying leaders for change/water heroes/a public face to the reform process. the Middle East. Groundwater levels drop. United Arab Emirates 7-9 November 2008) • We are living in a water “bubble” as unsustainable and fragile as that which • • • precipitated the collapse in global financial markets. The bubble is bursting in some places (China. ecosystems and food production are under threat. as inefficiently as we do them now. There is not enough water to do all the things we want.

a high future demand and low price volatility. is the target which the international community has set itself to improve water conditions for the world’s poor. Target 10. . water and sanitation accounted for about • There is no human life without water.8 million people die every year from diarrhoeal diseases 900 children die every day from waterborne diseases • The Millennium Development Goal (MDG) 7. • Today. “we give life to everything. “By means of water. The aim is to halve the proportion of the world population without sustainable access to safe drinking water and basic sanitation by 2015 against a 1990 baseline.1 billion people live without clean drinking water 2. there are48: 1.• Water is a unique commodity with no substitute or alternative. • The Report on the Sanitary Condition of the Labouring Population of Great Britain (1842) recommended a private tap and a latrine connected to a sewer for every household and municipal responsibility for providing clean water.” says the Koran. one-quarter of local government debt in Great Britain.6 billion people lack adequate sanitation 1.” • • • • • At the end of the 19th century.

ANRM. institutii de stat/particulare .Rezultatul activitatii hidrogeologice • STUDII HIDROGEOLOGICE pentru – Bilant de mediu – Studii de impact – Documentatii pentru obtinere autorizatie/acord de gospodarire a apelor Beneficiari: MMP.

poziţionarea de noi foraje de alimentare pe locaţii adecvate. evaluarea calităţii apelor subterane. . studii de impact. documentatii pentru obtinere autorizatie/acord de gospodarire a apelor. evaluarea riscului în cazul amplasamentelor depozitelor de deşeuri. tancurilor septice şi a altor activităţi potenţial poluante.Domenii de activitate Studii hidrogeologice pentru: calculul rezervei de apă subterană. bilant de mediu.

Reabilitare surse .Probleme actuale • Alimentări cu apă.

. ..Probleme actuale • Hazarde naturale .

şi antropice .Probleme actuale • ...

hidroenergetice – Studii hidrogeologice pentru stabilirea conditiilor de fundare – Proiectarea schemelor de asecare (epuisment) . industriale.Probleme actuale • Construcţii: civile.

Probleme actuale • Agricultura (poluarea cu nitrati. pesticide …) .

Probleme actuale • Hidrogeologie minieră .

zone de protectie.Probleme actuale • Ape minerale şi geotermale: evaluare de rezerve. studii de vulnerabilitate .

Galaţi) .Probleme actuale • Hidrogeologie urbană (sisteme de drenaj: Suceava.

monitorizarea fenomenelor de poluare.Probleme actuale • Poluare. masuri de remediere .

Probleme actuale • Vulnerabilitate la poluare a apelor subterane: harti de vulnerabilitate (intrinseca. specifica) .

Probleme actuale • Implementarea directivelor EC privind mediul Water Framework Directive (Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC ) Groundwater (Daughter )Directive 2006/118/EC Landfill Directive Waste Directive Nitrate Directive … ! – definirea stării corpurilor de apă (cantitativ şi calitativ) ! – acvifere transfrontaliere ! .

ro/) Departamentul de Cercetare “Geologie şi Geofizică Ambientală” Master “Inginerie geologică ambientală” Doctorate cu frecvenţă (Şcoala doctorală) • Asociaţia Hidrogeologilor din România (AHR) (www.unibuc.geologie.ahr.Sistem de organizare • • • • Facultate → Catedra → (www.ro) • Instituţii de stat / particulare .

. . Elemente de bazå în dinamica apelor subterane (1997).. D. Univ. Al.Universitåţii Bucureşti Aplicaţii şi probleme de hidrogeologie.Bibliografie • • • • • Gheorghe. Scrådeanu. Ed. www. Didacticå şi Pedagogicå . Hidrogeologie . Zamfirescu. Fl. Fl. M. Zamfirescu. Fl.. Zamfirescu.. Ed. (1983).Dinamica apelor subterane (1995). Buc. Ed. Albu.

Facultatea de Geologie şi Geofizică Catedra de Inginerie Geologică HIDROGEOLOGIE 2010/2011 Anul III Iulian Popa .

Cursul 2 • Ciclul hidrologic • Bilanţ hidrologic •Procese hidrologice .

procesul de transfer al apei între litosferă – hidrosferă – atmosferă. .Apa în mişcare: Circuitul apei în natură Ciclul hidrologic = reciclare/recirculare a apei în natură.

zone umede Râuri Biosferă (%) 68.1 0.006 0.008 0.Apa pe glob Rezervoare de apă dulce Gheaţă Apă subterană Zăpadă Lacuri Atmosferă Mlaştini.0001 .035 0.2 2.61 0.009 0.005 0.6 30.001 0.003 Domeniu (rezervor) Ocean Gheata Apa subterana Lacuri dulci Sol Atmosfera Lacuri saline Râuri (%) 97.98 0.25 0.14 0.026 0.

în modul cel mai simplu. a transferului de umiditate la scara pământului.Ciclul hidrologic global • Concept de bază în hidrologie: reprezentarea. pe baza Legii de conservare a masei. . • Cuantificare – ecuaţie (bilanţ) hidrologic.

Inflow = Outflow ± inmagazina re ..H.rezervoare şi legături între ele - Reprezentare schematică a C.

Bilanţul umidităţii = bilanţ hidrologic • Bilanţ (buget) hidrologic (hidric) = descrierea stării unui sistem hidrologic prin contabilizarea. • Ecuaţia hidrologică: P = E + T + I + Q + U ± dR . se aplică oricărui sistem .dependentă de timp. a cantităţilor de apă care intră/ies din sistem. pentru o perioadă de timp.bazin hidrografic / bazin hidrogeologic (unităţi elementare) .

Evaporaţie • T .Precipitaţii • E .Scurgere totală (runoff) • scurgere de suprafaţă (overland flow) • Scurgere subterană (groundwater flow.Infiltraţie • Q . baseflow) .Procese hidrologice • P .Transpiraţie • I .

Componentele ciclului hidrologic .

Evaporaţie – măsurători directe in situ + corecţie (pentru temperatură). determinată din măsurători hidrologice pe râuri. Măsurători in situ (lizimetre). metoda izohietelor.Procese hidrologice: cuantificare Precipitaţii Prin măsurători radar sau prin măsurători directe (pluviometru). H – nivelul apei) Scurgerea subterană •Hidrograf = variaţia debitului funcţie de timp pentru o secţiune a unui râu. Scurgerea de suprafaţă– estimată funcţie de folosirea terenului. •actuală (AET) – cantitatea de apă pierdută în condiţiile specifice locului. Evapotranspiraţie •potentială (PET) – cantitate de apă ce ar putea fi pierdută dacă nu ar fi limitată de umiditatea solului. estimare cu metoda Penman. A – aria secţiunii de curgere) • Cheie limnimetrică (dependenţă empirică H-Q. metoda poligoanelor Theissen. Valorile punctuale sunt extrapolate prin: mediere aritmetică. •Hidrograful recesiunii scurgerii de bază ! . Turc etc. Q = v x A (v-viteza de curgere a apei. Thornthwaite.

• creşte şi cantitatea de apă uzată datorată populaţiei. • a crescut consumul (pentru uz domestic. • Marile aglomerări urbane produc modificări climatice şi hidrologice locale. fertilizatori). evaporare şi transpiraţie sunt modificate. • activităţile industriale şi agricultura produc cantităţi tot mai mari de reziduuri. realimentarea acviferelor se face mult mai lent. • practici defectuoase de irigaţie. • Urbanizarea este însoţită de o accelerare a drenajului apelor. în agricultură). • creşte cererea de apă potabilă de calitate şi la preţuri acceptabile. . ratele de infiltrare. ⇒ se reduce disponibilul de apă potabilă. ierbicide. adesea toxice (pesticide. în industrie.Impact antropic asupra C. deşeuri.H.

Factori hidrometeorologici care influenţează alimentarea şi regimul apelor subterane • Clima • temperatura aerului • dinamica atmosferei • Umiditatea atmosferei – Tensiune de vapori (e) – Umiditate relativă (er=e/E) – Deficit de saturaţie (d=E-e) • Evaporare & evapotranspiraţie • Precipitaţii atmosferice .

Factori hidrometeorologici care influenţează alimentarea şi regimul apelor subterane • Scurgerea totală: • • • • oscilaţii de nivel (miră. bazin hidrogeologic . limnigraf) variaţii de debit izotahe cheie limnimetrică (corelaţie H-Q) • Reţeaua hidrografică • Bazine de recepţie: • Codificarea reţelei hidrografice – bazin hidrografic.

Importanţa climatului în răspândirea apelor subterane • Grad de continentalitate (pt.2 • > 1.8 – 1. Ka = Ep X .8 • 0. emisfera nordică): • 0 – 33% • 33 – 66 % • > 66% maritim şi de tranziţie continental continental extrem Kc = A 1 .2 umiditate bogată umiditate moderată umiditate deficitară.4 sin Φ • Coeficient de ariditate: • < 0.7 − 20.

Tisei. cu excepţia zonei muntoase şi a litoralului • Precipitaţii (izohiete): Xm ≅ 660 mm. Tisei) • amplitudinea temperaturii: >20°C. Transilvania. (climat temperat de tranziţie). • K=33-66%. tm=8°C. Română şi C. continentalitate ridicată. Maximul Siberian (continental extrem) şi Centri mediteraneeni. 11°C (C. umiditate relativ redusă. • perioadă secetoasă în fiecare an. scad de la V (700) la E (350). 500-600 mm în Moldova. Română şi Dobrogea. C. • rezultat al interferenţei dintre: Europa C.România – date climatice • climat temperat continental • izotermele medii anuale (din 1896): -2 °C (peste 1800 m). • Evapotranspiraţia potenţială: > 600 mm în C. .

Teorii privind originea apei subterane Teoria infiltrării Teoria condensării Teoria apelor juvenile Teoria apelor fosile (singenetice) – ape de zăcământ .

Review • • • • Componentele ciclului hidrologic Modul de cuantificare a fiecărei componente Principalele “rezervoare” de apă pe Pământ Distincţie între scurgerea de suprafaţă şi scurgerea subterană hidrografic • Ecuaţia de bilanţ hidrologic pentru un bazin .

1.7 1.1 (25.3 (1.1.4 (1.6.1.1.1.2. 1.1.9 (1. 2.1.6) .9.6.1.2.3.3) 1.5.11 (1. 1. 1.1.3) 1.11.1.1.3-1. 1. 46!) 1.6 (1.2. 1. 2.6.2) 1. 1.5 1. 1.4.11.2.1) 1. 1.9.8 (1.3. 2. 2.2.1.4.3) 1. 1.Bibliografie • Daniel Scradeanu (2007) – – – – – – – – – – – – pg.11.2.8.9.14 2.9.8. 2.3.3.1 – 1.2.3) 1.4.4.11. 1.2) 1.1.1.10 (pg.11.3. 2-6 (1.2 – 1.8. 1. 1.2.3.1.2.

Facultatea de Geologie şi Geofizică Catedra de Inginerie Geologică HIDROGEOLOGIE 2010/2011 Anul III Iulian Popa .

Curs 3 Distribuţia Apei Subterane Forme principale de existenţă şi mişcare .

unsaturated zone – – – sol subzona de evaporare subzona de retenţie b. zona capilară (capillary fringe) c. zona de aerare .Distribuţia generală a apelor subterane în scoarţa terestră a. zona de saturaţie – saturated zone (NH ⇒ 3-4000m) .

limita inferioară .presiune negativă .• Zona saturată: Limita superioară este NH.deasupra suprafeţei libere şi a franjei de capilaritate .porii sunt parţial saturaţi cu apă . . independent de potenţial. • Zona nesaturată: .K funcţie de umiditate: K = f(θ) .? Umiditatea (conţinutul apei din pori) egalează porozitatea. Presiunea este mai mare decât presiunea atmosferică. K = constant. Sarcina hidraulică (piezometrică) se măsoară cu piezometre.sarcina (hidraulică) piezometrică se măsoară cu tensiometre.

zona schimbului lent de apă c. zona schimbului activ de apă b.Schematizarea zonalităţii verticale: (hidrodinamic şi hidrochimic) a. zona regimului practic stagnant .

Formele principale de existenţă şi mişcare a apei subterane • Formele de apă din roci – apa din reţeaua cristalină de cristalizare (forţe moleculare) de constituţie (forţe ionice) – apa adsorbită (forţe electromoleculare) Higroscopică (legată puternic) Peliculară → stabil → labil – apa liberă Vapori Apa capilară Gravitaţională .

T=72. .• Capilaritatea. – cauza: tensiunea de contact (T) ⇒ menisc 2πrT ⋅ cos α = πr pc 2 2T cos α pc = r pentru apă: α=0.075 g/cm. γw=1 g/cm3.8 dyn/cm=0.

075 0.15 hc = = = r ⋅γ w r r nisipuri prafuri argile 10-100 cm 2-3 m 4-5 m Factori care afectează hc . • vcp depinde de tipul chimic la aceeaşi concentraţie chimică. creşte hc. .002t ) • hc scade cu temperatura: • mineralizaţia: scade viteza.înălţime de ascensiune capilară 2T cos α hc ⋅ γ w = r Valori hc: 2T cos α 2 ⋅ 0.temperatura şi mineralizaţia ht = hc (1− 0.Capilaritatea .

Tipuri de ape capilare • ape capilare suspendate • ape capilare mobile • ape capilare de contact .

2 (2. 2.1.3.1.1 – 2. 2.3.4.2.1.2. 2.2.5.Bibliografie • Daniel Scradeanu (2007) – 2. 2.1.1.2. 2.2.2.2 (inaltime de ascensiune capilara) . 2.1.5) – 3.2.6.3.1. 2.2.2.2.2.

Facultatea de Geologie şi Geofizică Catedra de Inginerie Geologică HIDROGEOLOGIE 2010/2011 Anul III Iulian Popa .

IZVOARE PROPRIETĂŢI ACVIFERE ALE ROCILOR .Curs 4 TIPURI DE ACVIFERE.

Clasificare formaţiuni geologice acvifer acvitard acviclud acvifug .

ACVIFERE Principale acvifere după tipul de rocă: Neconsolidate Granulare Consolidate Fisurale .

Acvifer cu nivel liber / unconfined aquifer Suprafaţa liberă (profil de depresiune-PD) = water table .

Acvifer sub presiune / confined aquifer Profil piezometric (PP) .

ascendent sau descendent. prin intermediul unui strat semipermeabil. Drenanţă – ascendentă / descendentă .Acvifer sub presiune cu drenanţă / leaky aquifer Există posibilitatea unui schimb de apă pe verticală. cu acvifere vecine.

Acvifere suspendate (perched aquifers) .

Tipuri de acvifere Acvifere aluviale Acvifere carstice Acvifere costiere (cele mai frecvente) (probleme legate de vulnerabilitate) (intruziune de apă sărată) .

Tipuri de foraje .

După caracterul hidraulic + caracteristicile geologice şi hidrodinamice ale acviferului sursă a. ape freatice b. fisurale şi carstice . Izv. Clasificare: 1. sub presiune c. Izv. Izv. după linia de intersecţie dintre suprafaţa acviferului şi suprafaţa morfologică. din acv.Izvoare Apariţii naturale ale apei subterane la suprafaţa terenului.

IZVOARE a. Izvor din acvifer sub presiune . Izvor din acvifer freatic b.

Izvoare carstice B .

Izvoare carstice A .

Izvoare carstice C .

PROPRIETĂŢI ACVIFERE ALE ROCILOR POROZITATE PERMEABILITATE .

primară b.POROZITATE ORIGINE: a. secundară .

activă) ne < n .POROZITATE Totală: n= Vg Vt Efectivă (eficace.

POROZITATE Funcţie de tipul de rocă: • roci sedimentare • roci magmatice. • roci fisurate/fracturate = uzual 2-4%. (creşte odată cu gradul de alterare) • roci magmatice efuzive = bazalt 1-12%. piatră ponce 50% (!). metamorfice = < 2%. .

POROZITATE Modul de dispunere a granulelor (packing) n = 26 ... 48% cubic rombic cubic + .

40-50% argile). .Specific yield vs Specific retention ne = S y + S r Apă legată: adsorbită + peliculară (2-5% nisipuri grosiere. 10-15% nisipuri fine.

W.Cantitate de apă ce poate fi drenată gravitaţional Specific Yield (%) Material coarse gravel medium gravel fine gravel gravelly sand coarse sand medium sand fine sand silt sandy clay clay Maximum 26 26 35 35 35 32 28 19 12 5 Minimum 12 13 21 20 20 15 10 3 3 0 Average 22 23 25 25 27 26 21 18 7 2 (Johnson (1967) as quoted by C. Fetter 2) .

3. 3.1.1.1.1. 3.Bibliografie Daniel Scradeanu (2007) 3 (3. 3.1.1.3 (doar pg.2.2. 3.1.1 – 3.1.1.3. 126) . 3. 117 – Tipuri genetice de porozitati).1.2.2. 3.1.1.1.1.2 (pg.

Facultatea de Geologie şi Geofizică Catedra de Inginerie Geologică HIDROGEOLOGIE 2010/2011 Anul III Iulian Popa .

Curs 5 Noţiuni de Hidrochimie Calitatea apelor subterane .

. H217O.76. HD18O. D216O .0020 1H. D218O şi T2O.00015 (Urey et al. isotope ratio 2H/1H=0. Raportul cantitativ H2O/D2O este de 5500/1. în mod practic numai hidrogenul de masă 1 (1H) şi oxigenul de masă 16 (16O) se află în cantităţi considerabile în natură şi deci este justificată formularea apei pure ca fiind H2O. 0. 2H (D): abundance of about 99. 17O . 3H.015%. HD16O . and 18O: abundances of 99.Apa naturală este constituită practic dintr-un amestec de izotopi ai oxigenului: 16O. 2H. 17O. D217O . respectively (Nier. 18O şi ai hidrogenului: 1H. HD17O . H218O . care prin combinare dau 18 specii de molecule de apa: H216O . 1932) 16O.035 and 0.2%.985 and 0. Compoziţia moleculară şi arhitectura spaţială explică proprietăţile fizice şi chimice deosebite ale apei naturale. 1950) 18O/16O = 0.

Apa – structura • Lichid polar (moleculă dipol) ⇒ anomalii fizico-chimice • Structura moleculară depinde de starea fizică: .

Constanta dielectrică mare .Caldura specifică mare (4200 JKg-1K-1) .075 g/cm) .Apa – proprietăţi specifice ! .Caldura latentă de topire considerabilă .Cresterea de volum la îngheţ şi scăderea greutăţii .Putere de dizolvare sporită – Capacitate de combinare .980 °C .Tensiunea superficială foarte ridicată (T=0.Proprietăţi oxidante .Conductibilitate termică ridicată (<Hg) .0 g/cm3) la t=+3.Putere de ionizare apreciabilă .Densitatea maximă (1.

.8 cm). forţe de capilaritate puternice (la 20 C pentru un tub de 1 mm diametru → hc=14.Apa ! Tensiune superficială mare are tendinţa să formeze picături în loc să se împrăştie ca un film.

Solvent universal .Acest fenomen are o mare influenţă în hidrogeologie. poluarea apelor. .Datorită sarcinilor electrice ale compuşilor argilelor apa este puternic reţinută ceea ce conferă formaţiunilor argiloase caracterul impermeabil. .implicaţii în fenomenele de eroziune hidrică a rocilor. .dipolaritatea moleculei de apă implică o constantă dielectrică foarte mare.astfel apa este un solvent foarte eficace pentru numeroase săruri şi diferite tipuri de materie organică. Retenţia de către argile . .

• Punct de fierbere ridicat ! există în stare lichidă pe un domeniu larg de temperatură (0 – 100 C) CH4 Greutate moleculara Punct fierbere Punct topire 16 -184 NH3 17 -78 H2O 18 +100C 0 -161C -33C .

Singura substanţă de pe Pământ care există în toate cele 3 faze (stări).9 cal/g . schimbările de fază presupun schimburi mari de energie: • Caldura de topire = 80 cal/g • Caldura de vaporizare = 538.

98 20 40 60 80 100 (gaz) Densitate (g/cm3) 0.9922 0. 75.Efectul îngheţului prin îngheţare volumul creşte cu cca.000 kg cm-2) ⇒ în zonele reci şi umede eroziunea datoreaza mult acestui fenomen – crioplastie.9982 0.9150 0. mari (cca. presiuni f. 9% ceea ce conduce la scăderea densităţii.0006 .9832 0.9999 1.0000 0. Este singura substanţă pentru care densitatea maximă nu apare în stare solidă ! Temperatură (grade Celsius) 0 (solid) 0 (lichid) 3.9718 0.

Solubilitatea gazelor (funcţie de temperatură.Solubilizarea elementelor Solutie = solvent + solvat a. Solubilitatea solidelor (atacul chimic al rocilor) • • • • Hidratare Hidroliza Oxidare Reducere ! Prezenţa acizilor (carbonic. presiune. Solubilitatea lichidelor • • Lichide: imiscibile. organici) ! Influenţa temperaturii . parţial/total miscibile Coeficient de distribuţie: K=C1/C2 c. gaz) • • Legea lui Henry Legea lui Dalton b.

fizic. titrul (T): cantitate (grame) de substanţă dizolvate în 1 cm3 soluţie. Cl-. Mg+2. ţinând cont de natura chimică a substanţei concentraţia molară (m): numărul de moli de substanţă dizolvată în 1000 cm3 soluţie. chimic. . SO4-2. HCO3-. neţinând seama de natura chimică a substanţei concentraţia de masă procentuală (%) sau la mie (. b. K+.90% din sărurile dizolvate în apă provin de la 8 ioni majori (C > 1 mg/l): Na+.. Ca+2. concentraţia molală: numărul de moli de substanţă dizolvaţi în 1000 cm3 solvent.): cantitate (grame) de substanţă dizolvată în 100 sau 1000 grame de soluţie. concentraţia normală (n): numărul de echivalenţi-gram de substanţă dizolvată în 1000 cm3 soluţie. CO3-2 Exprimarea concentraţiei a.

Recoltarea probelor .

pesticide etc.Tipuri de analize In teren In laborator materialelor de construcţie) • fizice (proprietăţi organoleptice. fizice) • chimice (ionii aflaţi în soluţie) • de gaze (ape minerale. izotopi. . metale grele. pentru aprecierea agresivităţii asupra • microbiologice (bacteriologice). element important în aprecierea potabilităţii. microorganisme animale şi vegetale. • radioactivitate.

H2S + compuşi de azot dau miros de baltă. Mirosul – condiţionat de prezenţa unor gaze dizolvate. > 42°C (f. Transparenţa – cantitatea de substanţe minerale şi organice în suspensie + condiţiile de alimentare şi circulaţie.legată direct de compoziţia chimică.Proprietăţi fizice şi organoleptice ale apei subterane Temperatura – factor important în folosirea pentru diferite scopuri. influenţează solubilitatea şi viteza de reacţie. 20-37°C (ape calde). Funcţie de temperatura lor: < 20°C (ape reci). fierbinţi). 3742°C (ape fierbinţi). apa chimic pură – albăstruie cu compuşi organici – gălbuie duritatea – nuanţă albăstruie cu săruri de Fe – verde gălbui. Culoarea . .

dulceag. acru (alauni). CO2. sărat (NaCl). temporară – radiu. Radioactivitatea – ca a apelor de suprafaţă: permanentă – radon. dat de conţinut redus de săruri. thoriu etc.ρ (ohm/cm) •după normele franceze (> 10 K – mineralizaţie f. . Rezistivitatea electrică .Gustul • • • • • • plăcut. la o cantitate redusă de Ca. actiniu. sălciu. < 1 K – mineralizaţie excesivă). la un conţinut ridicat de substanţe organice. creşterea temperaturii creşte intensitatea gustului. de rugină (Fe). pentru CO2 > 100 mg/l. Mg. se reduce mult senzaţia gustativă. slabă. amar (S + MgSO4).

1 mg/l).PROPRIETĂŢI sau anorganice.8 ⋅10 + − [H 2 O] −16 produsul ionic al apei pH – logaritmul cu semn schimbat al concentraţiei ionilor H+. puţin solubile (0. la 15°C g/l NaCl 328. 1-3 reacţie acidă. 8-10 slab alcalină.disociate nr.000. procese organice Solubilitatea sărurilor – factor important: • substanţe uşor solubile (> 100 mg/l) • s. H2S. H2): manifestări juvenile.molecule.0 Gradul de disociere α= nr.3 K2SO4 111 CaSO4 2. . practic insolubile (< 0. 11-14 alcalină. CH4.6 Na2SO4 168. 4-6 slab acidă. 7 neutră. O2.000 Constanta de disociere a apei K= [H ][OH ] = 1. N2. CHIMICE ALE APELOR SUBTERANE Gazele (CO2.1 – 100 mg/l) • s.molecule α= 1 = 18 ⋅ 10 −10 556.

5 – 1.5 0.2 – 0.35 35 – 50 > 50 g/l foarte dulci dulci mineralizaţie rel.0 1–3 3 – 10 10 .Mineralizaţia totală (mg/l) = suma ionilor.2 g/l 0. ridicată tip de tranziţie sărate foarte sărate tendinţă spre saramuri saramuri Hidrocarbonatate Hidrocarbonatate Sulfatice Sulfato – clorice Clorice Clorice + Puternic mineralizate Foarte puternic mineralizate . moleculelor şi a diverşilor compuşi de altă natură. Tipuri de ape după mineralizaţie Slab mineralizate < 0.

Facultatea de Geologie şi Geofizică Catedra de Inginerie Geologică HIDROGEOLOGIE 2010/2011 Anul III Iulian Popa .

Ipoteze şi concepte de bază - .CURS Dinamica apelor subterane în regim natural .

activă) Indicele porilor: e Tortuozitate: T= L/l . ne – porozitate efectivă (eficace.Proprietăţi acvifere ale formaţiunilor geologice Porozitate: n – totală (absolută).

10-7 to 10-9 cm/sec .10-4 to 10-5 cm/sec K clays . Darcy) K – conductivitate hidraulică (m/zi) K = kρg / μ = kg / ν • K represents a measure of the ability for flow through porous media: K gravels .Proprietăţi acvifere ale formaţiunilor geologice Permeabilitate: k – permeabilitate intrinsecă (m2.0.1 to 1 cm/sec K sands .10-2 to 10-3 cm/sec K silts .

de înmagazinare specifică (Ss) Coef. de înmagazinare elastică (S) .Proprietăţi acvifere ale formaţiunilor geologice Proprietate Parametru hidrogeologic cub unitar Capacitatea de a transmite apa Capacitatea de a înmagazina apa Conductivitate hidraulică (K) prismă unitară Transmisivitate (T) Coef.

Legea Darcy 1856 – Les fontaines publiques de la ville de Dijon (raport privind alimentarea cu apă a oraşului Dijon) “Fluxul de apă printr-o formaţiune permeabilă este proporţional cu diferenţa de înălţime a apei la capetele tubului şi cu aria secţiunii tubului.Experimentul Darcy.” Henry Philibert Gaspard DARCY 1803 – 1858 “părintele hidrogeologiei cantitative” . Constanta de proporţionalitate este K – conductivitatea hidraulică.

Experimentul Darcy. Ecuaţia Darcy Curgere 1-D Δ( p / ρg + z ) Δh Q = A⋅ K ⋅ = A⋅ K ⋅ x x Flux Darcy Q = −A⋅ K ⋅ dh d ( p / ρg + z ) = −A⋅ K ⋅ dx dx Q dh qx = = − K ⋅ = vD A dx .

∂H ∂s Q = VA Q = – KA(dh/dL) V = – K (∆h/∆L)=K I depozite omogene si izotrope V = −K ⋅ ∂H ∂y V = −K ⋅ ∂H ∂z V = K ⋅ I = −K ⋅ r V = − K ⋅ gradH V = −K ⋅ ∂H ∂x r V = − K ⋅ gradH Vx = − K x ⋅ ∂H ∂x depozite neomogene si anizotrope Vy = − K y ⋅ ∂H ∂y Vz = − K z ⋅ ∂H ∂z . este un concept macroscopic. relativ uşor de măsurat.ELEMENTE HIDRODINAMICE .Viteza de filtrare ≈ viteză Darcy ≈ viteză fictivă (vf. vD) V – debit specific (∼ viteza Darcy). deşi are dimensiuni de viteză este diferit de viteza la scară microscopică (viteza reală – vr). semnul “-” arată că V apare în sensul de scădere a sarcinii piezometrice.

ELEMENTE HIDRODINAMICE .Viteza efectivă (ve) vs Viteza reală (vr) Q = A vD = Ae ve= A ne ve ve = vD/ne .

Deasemenea. Darcy se aplică prin cuplare cu ec. Gaze compresibile.Condiţii de valabilitate Legea lui Darcy descrie. deşi a fost dedusă pentru curgere in regim saturat ea poate fi adaptată şi pentru regim nesaturat sau fluide multifazice. cotă. presiunea fluidului şi o constantă de proporţionalitate. Richard. Curgere cu gradienţi f. curgerea prin medii poroase: debitul volumetric este funcţie de aria secţiunii de curgere. Gaze la presiune mică. b. De la enunţarea sa ea s-a dovedit a fi valabilă pentru orice fluid Newtonian. e. Pentru regim nesaturat ec. . în formă generalizată. Observaţii: a. Regim de curgere turbulent (formaţiuni cu permeabilitate mare) c. Fluide complexe. mici (formaţiuni cu permeabilitate mică) d.

10 1..Limite de valabilitate ale legii Darcy Curgere laminară (Darcy) Re = 1. puţin permeabile . Curgere turbulentă (non-Darcy) Re > 10 (curgere pe fracturi. Curgere prin formaţiuni cu granulometrie fină.. vecinătatea zonelor de drenaj) 2.gradient hidraulic iniţial / limită . sisteme carstice.

ELEMENTE HIDRODINAMICE Gradient hidraulic Sarcina hidraulica (piezometrica) Difuzivitatea hidraulică .

ELEMENTE HIDRODINAMICE .Gradient hidraulic - ΔH ΔH I= = sin α ≈ tgα = L l Se determină în două variante: • Orizontal (lateral) ∼ 10-3 • Vertical ∼ 10-2 ∂H I =− ∂s !!! Gradient hidraulic vs Gradient de presiune .

.

ELEMENTE HIDRODINAMICE . . atracţie moleculară. Sarcina hidraulică – h = energie mecanică totală pe unitatea de greutate a apei. Pentru regim de curgere staţionar energia totală a fluidului este constantă.Sarcina piezometrică (hidraulică) Forţele care acţionează asupra unui fluid: gravitaţia. presiuni externe. Energia unui fluid = energie cinetică + energie potenţială gravitaţională + presiunea fluidului.

.

Sarcina piezometrică (hidraulică) Ecuaţia Bernoulli: E = EP + P + EC Tip energie Energie Mod de exprimare Energie/volum Energie/masă Energie/greutate (sarcină hidraulică) Potenţială (EP) Presiune hidrostatică (P) Cinetică (EC) mgz PV ρgz P P gz P ρg z ρ 1 ⋅ m ⋅ v2 2 1 ⋅ ρ ⋅ v2 2 1 2 ⋅v 2 v2 2g v2 H = z+ + γ w 2g P .ELEMENTE HIDRODINAMICE .

.Regim de curgere Funcţie de valoarea nr. . Apa subterană în general curge cu viteze destul de mici a. Pentru curgerea în sisteme deschise: limita se consideră Re ∼ 500-2000. În condiţii naturale (acvifere): experimental.turbulent + dependenţă pătratică: Re > 2000-3000.î. limita apare la Re ∼ 10. Reynolds: .ELEMENTE HIDRODINAMICE ..30 Re ≈ 60 .turbulent + dependenţă nepătratică: .laminar + dependenţă neliniară: Re= 1…10 Re = 10.laminar + dependenţă liniară: . Legea Darcy este valabilă.

Tipuri de curenţi acviferi Curenţi acviferi cu nivel liber sub presiune mişcare staţionară (permanentă) mişcare nestaţionară (nepermanentă) • conservativă • neconservativă uniformă neuniformă (gradual variată sau oarecare) • consecvenţi descendenţi • consecvenţi ascendenţi • obsecvenţi Curenţi acviferi naturali: plan orizontali plan verticali radiali. .

1.Bibliografie Hidrogeologie .2.2. caseta 1.2.2.1.1 + 1.1.2 (1. 1.3) . Florian Zamfirescu Cap 1: 1.Dinamica apelor subterane (1995).2.

Facultatea de Geologie şi Geofizică Catedra de Inginerie Geologică HIDROGEOLOGIE 2010/2011 Anul III Iulian Popa .

Dinamica apelor subterane în regim natural Curs Difuzivitatea hidraulică .

difuzivităţii hidraulice.Definiţie: • Procesul de propagare din aproape în aproape a diferenţei de sarcină piezometrică. . • Cuantificare – a (L2T-1) coef. prin interacţiunea particulelor de apă hidrodinamic active.

Ecuaţia de continuitate în coordonate carteziene Înmagazinarea de masă în unitatea de timp: ∂(ρ ⋅ vx ) − ⋅ ΔxΔyΔz ∂x − ∂ (ρ ⋅ v y ) ∂y ⋅ ΔxΔyΔz ∂(ρ ⋅ vz ) − ⋅ ΔxΔyΔz ∂z .

Prin însumare rezultă înmagazinarea de masă în volumul elementar care trebuie să fie identică cu modificarea masei de apă cantonată în acelaşi volum. în unitatea de timp: ∂ (n ⋅ ρ ⋅ ΔxΔyΔz ) ⎡ ∂ (ρ ⋅ vx ) ∂ (ρ ⋅ v y ) ∂ ( ρ ⋅ v z ) ⎤ + + +⎢ ⎥ ⋅ ΔxΔyΔz = 0 ∂z ⎦ ∂t ∂y ⎣ ∂x sau sub forma locală: ∂ (nρ ) ⎡ ∂ ( ρ ⋅ v x ) ∂ (ρ ⋅ v y ) ∂ ( ρ ⋅ v z ) ⎤ +⎢ + + ⎥=0 ∂z ⎦ ∂t ∂y ⎣ ∂x r ∂ (nρ ) + div( ρ ⋅ v ) = 0 ∂t .

(1) .În cazul mişcării staţionare: ∂v x ∂v y ∂v z + + =0 ∂x ∂y ∂z r div(v ) = 0 * * * * * În cazul general al depozitelor permeabile neomogene şi anizotrope: ∂H ⎞ ∂ ⎛ ∂H ⎞ ∂ ⎛ ∂ ⎛ ∂H ⎞ ∂ (Mρn ) ⎟ + ⎜ ρ ⋅ Tz ⋅ ⎜ ρ ⋅ Tx ⋅ ⎟ + ⎜ ρ ⋅ Ty ⋅ ⎟= ⎜ ⎟ ∂z ∂y ⎠ ∂x ⎝ ∂x ⎠ ∂y ⎝ ∂z ⎠ ∂t ⎝ ec.

Analiza termenului din dreapta al ec. ∂ρ ⎞ ∂ (Mρn ) ∂ρ ⎞ M ⎛ ∂e ⎛ ∂n ⋅⎜ ρ ⋅ + e⋅ ⎟ = M ⋅⎜ ρ ⋅ + n ⋅ ⎟ = ∂t ⎠ ∂t ∂t ⎠ 1 + e0 ⎝ ∂t ⎝ ∂t Deoarece deformaţiile laterale sunt puţin semnificative: dn = dV p V0 dV de = = V0 1 + e0 Studiem pe rând termenii ecuaţiei . (1) După derivare. considerând M=ct.

∂e ρ⋅ ∂t

Ţinând seama de faptul că: a. Compresibilitatea granulelor minerale individuale este << compresibilitatea ansamblului; b. Deformaţiile laterale de volum sunt nesemnificative faţă de cele verticale;

dV ⎞ de c. ⎛ = − β s ⋅ dσ ' ⎟ = ⎜ ⎝ V ⎠s 1 + e0

βs – coef. de compresibilitate/detensie elastică a ansamblului scheletului mineral (cm2/daN)

d. Sarcina geologică totală la o adâncime (z) cf. Legii lui Terzaghi: σz = σ′+u = const. ⇒ dσ′= - du.

Rezultă:
∂e ∂u ∂H = β s ⋅ (1 + e0 ) ⋅ = β s ⋅ γ w ⋅ (1 + e0 ) ⋅ ∂t ∂t ∂t

∂ρ e⋅ ∂t
⎛ dV ⎞ ⎜ ⎟ = − β a ⋅ du ⎝ V ⎠a
Modificarea (comprimarea/detensia elastică) unităţii de volum a acviferului datorită compresibilităţii/detensiei apei.

ρ

= β a ⋅ du

βa – coef. de compresibilitate/detensie elastică a apei (cm2/daN)

Rezultă:

∂u ∂ρ ∂H = ρ ⋅ βa ⋅ = ρ ⋅ βa ⋅γ w ⋅ ∂t ∂t ∂t

Înlocuind, termenul drept al ec.(1) se scrie:

∂ (Mρn ) M ⋅ ρ ⋅ γ w ∂H ∂H = ⋅ [e ⋅ β a + β s (1 + e0 )]⋅ = M ⋅ ρ ⋅ γ w ⋅ ( β s + nβ a ) ⋅ ∂t 1 + e0 ∂t ∂t

Termenul stâng al ec. energetică a lui Bernoulli sub forma u=ρg(H-z) avem: ∂u ∂H = ρg . ∂x ∂x ∂u ∂H = ρg . (1) se poate scrie: ⎡ ⎛ ∂v x ∂v y ∂v z ⎞ ⎛ ∂ρ ∂ρ ⎞⎤ ∂ρ − M ⋅ ⎢ρ ⋅ ⎜ ⎟ ⎜ ∂x + ∂y + ∂z ⎟ + ⎜ v x ∂x + v y ∂y + v z ∂z ⎟⎥ ⎟ ⎜ ⎠⎦ ⎠ ⎝ ⎣ ⎝ Folosind ec. (2) Din ecuaţia de definiţie a coef. ∂y ∂y ∂u ⎛ ∂H ⎞ = ρg ⋅ ⎜ − 1⎟ ∂z ∂z ⎝ ⎠ ec. de compresibilitate a apei: Prin diferenţiere obţinem: ∂ρ ∂H = ρ 2 ⋅ βa ⋅ g ⋅ ∂x ∂x ∂ρ ∂H = ρ 2 ⋅ βa ⋅ g ⋅ ∂y ∂y dρ = ρ ⋅ β a ⋅ du ∂ρ ⎛ ∂H ⎞ = ρ 2 ⋅ βa ⋅ g ⋅⎜ − 1⎟ ∂z ⎝ ∂z ⎠ .

(2) devine: ⎡ ∂ ⎛ ∂H ⎞ ∂ ⎛ ∂H ⎞ ∂ ⎛ ∂H ⎞⎤ ⎟ + ⎜ Kz + ⎜Ky M ⋅ ρ ⋅ ⎢ ⎜ Kx ⎟ ⎟⎥ ⎜ ∂x ⎝ ∂x ⎠ ∂y ⎝ ∂z ⎠⎦ ∂y ⎟ ∂z ⎝ ⎠ ⎣ sau: ∂ ⎛ ∂H ⎞ ∂ ⎛ ∂H ⎞ ∂ ⎛ ∂H ⎞ ∂H ⎟ + ⋅ ⎜ Tz ⋅ ⎜ Tx ⎟ + ⋅ ⎜ Ty ⎟=S ∂x ⎝ ∂x ⎠ ∂y ⎜ ∂y ⎟ ∂z ⎝ ∂z ⎠ ∂t ⎝ ⎠ ∂H div(T ⋅ gradH ) = S ⋅ ∂t . primul termen al ec. (2): Înlocuind componentele vitezei în concordanţă cu legea Darcy şi modificările densităţii după direcţiile axelor de coordonate: 2 2 ⎡ ⎛ ∂H ⎞ 2 ⎛ ∂H ⎞ ∂H ⎤ ⎛ ∂H ⎞ 2 M ⋅ ρ ⋅ β a ⋅ g ⋅ ⎢K x ⎜ ⎟ + Ky⎜ ⎟ ⎜ ∂y ⎟ + K z ⎜ ∂z ⎟ − K z ∂z ⎥ ⎝ ⎠ ⎢ ⎝ ∂x ⎠ ⎥ ⎠ ⎝ ⎣ ⎦ neglijabil După înlocuirea componentelor vitezei.Pentru termenul secund al ec.

Depozite permeabile omogene şi izotrope (Tx = Ty = Tz =T=ct.) ∂ 2 H ∂ 2 H ∂ 2 H S ∂H + 2 + 2 = 2 ∂x ∂y ∂z T ∂t sau S ∂H div( gradH ) = ⋅ T ∂t sau S ∂H ∇ H= ⋅ T ∂t 2 ∂H = a ⋅ ∇2H ∂t Ecuaţia difuzivitatii hidraulice -Fourier .

capacităţii elastice a complexului apă . de înmagazinare elastică a= T K = S γ w ⋅ ( β s + nβ a ) [L T ] 2 -1 Coef.rocă S = S sp ⋅ M = γ w ⋅ β ⋅ M [-] Coef. de înmagazinare specifică [L F ] 2 -1 Coef. de difuzivitate hidraulică .Semnificaţia parametrilor: ∂2 ∂2 ∂2 ∇ = 2+ 2+ 2 ∂x ∂y ∂z 2 operatorul Laplace S sp = γ w ⋅ (β s + n ⋅ β a ) = γ w ⋅ β β = β s + nβ a [L ] -1 Coef.

Laplace • a. anl. h=M ptr.Ecuaţia difuzivităţii hidraulice .ec.l..) . asp div ( KhgradH ) = 0 • medii izotrope (T=ct.particularizări Regim staţionar = valabilitate legii lui Darcy + incompresibilitatea complexului apă-rocă (S=0) • medii anizotrope: h<M ptr.n. h=H) .ec. Forchaimmer div ( gradH ) = 0 div ( gradh ) = 0 2 . cu pat orizontal (z0=ct.

Ecuaţia difuzivităţii hidraulice . cu pat orizontal (z0=ct. izotrope: (K=ct.l plan/orizontale. h=H) .ec.) div (TgradH ) = W Wi div ( hgradH ) = K • a.particularizări Regim staţionar-neconservativ • medii anizotrope: • a.n. Wi – modul de infiltrare eficace .l.n. tip Poisson 2Wi div( gradh ) = K 2 W – debit uniform distribuit..

Bibliografie • Hidrogeologie .3.1+1.3.3 (1.1) .2.3.1+caseta 1.Dinamica apelor subterane (1995). Florian Zamfirescu Cap 1: 1.

Facultatea de Geologie şi Geofizică Catedra de Inginerie Geologică HIDROGEOLOGIE 2010 /2011 Anul III Iulian Popa .

SCHEMATIZAREA CONDITIILOR HIDROGEOLOGICE . SPECTRUL HIDRODINAMIC 2.Dinamica apelor subterane în regim natural 1.

având raportul celor două laturi: Δs/Δn = ΔΦ/ΔΨ = const.SPECTRUL HIDRODINAMIC Reprezentarea în plan (x-z) sau (x-y) a două familii de curbe: Φ = const. (funcţia de curent) ⇒ linii de curent Se obţine o reţea de dreptunghiuri curbilinii. Dacă ΔΦ=ΔΨ ⇒ reţea de pătrate curbilinii. . (potenţialul vitezelor) ⇒ echipotenţiale Ψ = const.

r v = − K ⋅ gradH = − K ⋅ gradΦ ⎛ p⎞ Φ = K ⋅ H = K⎜ z + ⎟ = K ⋅h + C ⎜ γw ⎟ ⎠ ⎝ Ψ potenţialul vitezelor Φ .

spectrul hidrodinamic nu depinde de valoarea absolută a conductivităţii hidraulice K dar este influenţat de variaţia acestuia de la o zonă la alta. liniile echipotenţiale şi cele de curent nu se pot intersecta între ele. cu ajutorul spectrului hidrodinamic putem calcula: gradientul hidraulic (I=ΔH/Δs) viteza de filtrare medie (vm=ΔΦ/Δs=K ΔH/Δs) debitul curentului acvifer (q) .Observaţii: (pentru medii omogene şi izotrope) liniile echipotenţiale şi de curent se intersectează sub unghiuri drepte.

SCHEMATIZAREA CONDIŢIILOR HIDROGEOLOGICE ACVIFER -sistem fizic unitar. .aproximaţie admisibilă. schematizare MODEL conceptual .condiţii de curgere diverse şi complicate. . .permite aplicarea modelelor de analiză cantitativă.

dezvoltarea acviferelor . Structura acviferelor .context geologic-structural .morfologia şi structura patului impermeabil/semipermeabil . .Schematizare: a. extindere spaţială.localizarea.legătură cu apele de suprafaţă .interdependenţa cu acvifere vecine .grosime.

EVR . Schematizare terenuri permeabile: omogene / neomogene (heterogene) . zonate izotrope / anizotrope (ortotrope) !!! Efectul de scară .b.

Exemple • Acvifere cantonate in terenuri permeabile schematizate ca omogene si izotrope .

Exemple • Acvifere cantonate in terenuri permeabile schematizate ca omogene si ortotrope .

Exemple • Acvifere cantonate in terenuri permeabile schematizate ca neomogene zonate .

Exemple • Acvifere cantonate in terenuri permeabile neomogene schematizate ca izotrope .

Exemple Schematizare functie de scop .

Schematizarea condiţiilor de margine .

c. Schematizarea condiţiilor de margine
Acvifer cu nivel liber:
Suprafaţa liberă = profil de depresiune PC=0, HC=zC, Q=∂H/∂n=0 ! Regim staţionar ~ linie de curent • Zona de izvorâre: HB=zB • Apa capilară mobilă: ∂H/∂n=0 , HD=zD-hc • Nivel apă râu: HA=hp
A+z A=ct.

Acvifer sub presiune:
Profil de depresiune: HG=hpG Suprafeţe impermeabile – K=0 (culcuş, acoperiş, limite laterale) ~ linii de curent. Qn = vnΩ = 0 sau

vn = − k

∂H =0 ∂n

∂H =0 ∂n

Suprafeţe filtrante K= ∞ (zone de aflorare+alimentare) H = z + hp =ct. Acoperiş semipermeabil: debit pierdut/primit prin drenanţă

• Limita laterală impermeabilă: Q=0 • Pat semipermeabil: HE=hpE+zE

Schematizarea condiţiilor de margine - acvifere în regim natural -

Tipuri de acvifere în funcţie de condiţiile de margine (fig. 1.21)

Schematizarea condiţiilor de margine laterale - acvifere cu regim influenţat -

Schematizarea condiţiilor de margine verticale - acvifere cu regim influenţat -

! Determină caracterul conservativ/neconservativ al mişcării

Bibliografie
• Hidrogeologie - Dinamica apelor subterane (1995). Florian Zamfirescu Cap 1: 1.4 + 1.5 (1.5.1, 1.5.2, 1.5.3)

Facultatea de Geologie şi Geofizică Catedra de Inginerie Geologică

HIDROGEOLOGIE
2010/2011 Anul III

Iulian Popa

staţionar-neconservativ .Dinamica apelor subterane în regim natural Curs Curenti acviferi cu regim de curgere: a. staţionar-conservativ b.

Ecuaţia difuzivităţii hidraulice Regim staţionar = valabilitate legii lui Darcy + incompresibilitatea complexului apă-rocă (S=0) • medii anizotrope: h<M ptr. h=M ptr..l.ec. h=H) . cu pat orizontal (z0=ct.) . Laplace • a. asp div ( KhgradH ) = 0 • medii izotrope (T=ct.ec. anl.n. Forchaimmer div ( gradH ) = 0 div ( gradh ) = 0 2 .

mediu omogen-izotrop. 2. paralele ⇒ viteza şi secţiunea de curgere constante Acvifer cu nivel liber Fig. mişcare staţionară-conservativă uniformă linii de curent rectilinii.Curenţi acviferi plan-verticali.3 q = kM q = K × h0 × i H 1−H 2 = K × M × im L x H x = H1 − (H1 − H 2 ) L .2 Acvifer sub presiune Fig. 2.

Curenţi acviferi plan-verticali.integrând între x=0 şi x=L. dx ⎠ dx ⎝ dH − Kh ⋅ =q dx Acvifer cu nivel liber cu pat impermeabil orizontal . apoi între 0 şi x rezultă formula Dupuit pentru debitul unitar q şi ecuaţia PD (parabola Dupuit): h1 + h2 h1 − h2 k 2 2 q = ⋅ h1 − h2 = k ⋅ ⋅ = k ⋅ hm ⋅ I m 2L 2 L ( ) hx2 = h12 − x 2 2 h1 − h2 L ( ) . mediu omogen-izotrop. mişcare staţionară-conservativă neuniformă d ⎛ dH ⎞ − Kh ⋅ ⎜ ⎟ = 0.

Curenţi acviferi plan-verticali. mediu omogen-izotrop. .abscisa secţiunii de schimbare a regimului de curgere (L1) K 2 q= 2 H1M − M 2 − h2 2L 2 ML(H1 − M ) L1 = 2 2 2 H1M − M − h2 ( ) ( ) ! – Regimul acviferului este influenţat de grosimea acestuia. de condiţiile la limite şi nu depinde de K.debitul unitar (q) . mişcare staţionară-conservativă neuniformă Acvifere cu regim hidraulic mixt Interesează: .

mediu omogen-izotrop.exacta (Pavlovski) .consecvent descendent (b) .obsecvent (c) .aproximativa (Kamenski) Tipuri de curenti acviferi: .Curenţi acviferi plan-verticali. mişcare staţionară-conservativă neuniformă Acvifer cu nivel liber cu pat impermeabil inclinat Metode de rezolvare: .consecvent ascendent (a) .

Prin distorsionări geometrice corespunzătoare se transformă în acvifere imaginare. 2. Kx/Kz = ct). Din condiţiile: qx=qX. Fig. X=x/α.10 (Zamfirescu.Curenţi acviferi plan-verticali în depozite omogene-ortotrope Mediile ortotrope au permeabilitate constantă după două direcţii ortogonale (ex. qz=qZ. cantonate în depozite izotrope. echivalente din punct de vedere hidrodinamic. 1995) Exemplu: Kx/Kz > 1= const. Hx=HX şi Hz=HZ rezultă: Z=z α= Kx Kz K = Kx ⋅ Kz .

Dinamica apelor subterane în regim natural Acvifere cu regim staţionar-neconservativ .

Ecuaţia difuzivităţii hidraulice • medii anizotrope: • a. cu pat orizontal (z0=ct. izotrope: (K=ct..ec.l.l plan-orizontale.n. tip Poisson 2Wi div (− gradh ) = K 2 W – debit uniform distribuit. h=H) .n.) div ( −TgradH ) = W Wi div (− hgradH ) = K • a. Wi – modul de infiltrare eficace .

Curenţi acviferi cu nivel liber. din precipitaţii De determinat: q . yC coordonatele punctului de cumpănă Wi . plan-verticali cantonaţi în interfluviu Efectul alimentării uniforme. . xC.modul de infiltrare. la scara întregului interfluviu.debit unitar y = f(x) ecuaţia curbei de depresiune.

Acvifer cu nivel liber în interfluviu Determinarea debitului unitar d ⎛ dh ⎞ − Kh ⎟ = Wi ⎜ dx ⎝ dx ⎠ dq = Wi ⋅ dx . respectiv de la q1 la qx şi apoi de la x=0 la x=L. respectiv de la h=h1 la h=h2.integrând între x=0 şi x. rezultă expresia: K 2 2 ⎛L ⎞ qx = ⋅ h1 − h2 −Wi ⋅ ⎜ − x⎟ 2L ⎝2 ⎠ În punctul de cumpănă q=0. ( ) 0<x<L .

dacă h1 > h2 ⇒ xC < L/2 .dacă h1 = h2 ⇒ xC = L/2 . profilului de depresiune ! pentru x = xC se obţine hC .Acvifer cu nivel liber în interfluviu Coordonatele punctului de cumpănă L K h −h xC = − 2 Wi 2L 2 1 ( 2 2 ) Observaţii: .dacă h2 > h1 ⇒ xC > L/2 Egalând debitele unitare scrise pentru intervalele 1-x şi 1-2: Wi x 2 2 hx = h − h1 − h2 + ⋅ x ⋅ (L − x ) L K 2 1 ( ) Ec.

Acvifer cu nivel liber în interfluviu
Modulul de infiltrare eficace - Wi

⎡ h −h h −h ⎤ Wi = K ⋅ ⎢ − ⎥ ⎣ L(L − x ) x(L − x ) ⎦
2 1 2 2 2 1 2 x

Deoarece determinarea experimentală este dificilă (cu lizimetre) se preferă deducerea pe baza măsurătorilor piezometrice sistematice ale acviferelor freatice.

Curenţi acviferi plan-verticali. Mişcare nestaţionară - conservativă
Descărcarea acviferelor prin izvoare

∂H K − = − ⋅ div(hgradH ) ∂t S

dQ = −αQ dt

Curenţi acviferi plan-verticali. Mişcare nestaţionară - conservativă
a. Pentru acvifere cu nivel liber la care fluctuaţiile de nivel sezoniere sunt puţin importante comparativ cu grosimea acestuia, coeficientul α poate fi considerat constant.
dQ = −α 0 ⋅ Q dt

dQ = −α 0 ⋅ dt Q

Prin integrare între t=0 şi t obţinem formula Maillet – Horn:

Qt ln = −α 0 ⋅ t Q0

Qt = Q0 ⋅ e

−α 0 ⋅t

2.1.2.1. 2.3.2 (2.1. 2.3 (2. Florian Zamfirescu Cap 2: 2.1. 2.1.Dinamica apelor subterane (1995).Bibliografie • Hidrogeologie . 2.1.3) .1.1.2.4) 2.2.1) 2.4.1 (2.

Facultatea de Geologie şi Geofizică Catedra de Inginerie Geologică HIDROGEOLOGIE 2010/2011 An III Iulian Popa .

DINAMICA APELOR SUBTERANE ÎN REGIM INFLUENŢAT Curgerea apelor subterane către foraje de captare şi drenaj .

Dezvoltarea zonelor de influenţă şi formarea debitelor forajelor 1.1 Ipoteze de bază (Dupuit) 2. Curgerea în regim staţionar-conservativ către foraje de captare şi drenaj 2. izolat.1 Elemente care influenţează formarea debitelor forajelor.1.Tematica 1.1 Ipoteze de lucru.2 Ecuaţiile debitului şi profilului de depresiune/piezometric 3. Curgerea în regim nestaţionar-conservativ către foraje 3.2 Mecanismul dezvoltării zonelor de influenţă. in acvifer sub presiune cu extindere orizontala mare 3. metoda exacta Theis b.1 Foraj perfect. metoda aproximativa Jacob .2 Foraj pompat cu debit Q=ct a. 2. 1.1. Ecuatia de miscare 3.

• Regimul de filtrare (laminar / turbulent). . • Condiţiile de margine ale acviferului în situaţia iniţială şi după intrarea în funcţiune a forajelor.1.1 Elemente care influenţează formarea debitelor forajelor • Caracterul hidraulic al acviferelor. • Condiţii de interacţiune reciprocă. • Modul în care filtrul deserveşte acviferul deschis: imperfecţiune după grad / mod de deschidere.

1. . • alimentate pe contur / dinamică iniţială. pâlnie de depresiune simetrică / asimetrică drenare gravitaţională a apei din pori.2 Mecanismul dezvoltării zonelor de influenţă • Acvifer cu nivel liber: • nealimentate / fără dinamică iniţială.

! Spectrul hidrodinamic complex ! .Acvifer sub presiune • Fără dinamică iniţială • Cu dinamică iniţială Detensionarea acviferului → Resursa elastică Resursa dinamică.

3 Acvifer cu regim hidraulic mixt 2. infinit.1 Acvifer cu nivel liber 2.3 Rază de influenţă / alimentare .2 Acvifer sub presiune 2.2. fără dinamică iniţială 2.1 Ipotezele Dupuit (1863) 2. Regim staţionar-conservativ 2.2.Foraj perfect.2 Ecuaţiile debitului (Q) şi profilului de depresiune (PD) / piezometric (PP) 2. singular în acvifer omogen. izotrop.2.

Suprafaţa de depresiune nu suferă discontinuităţi în vecinătatea forajului şi nici la traversarea filtrului. Acvifere omogene şi izotrope. 5. echipotenţiale verticale ⇒ viteze de filtrare proporţionale cu panta suprafeţei de depresiune (independente de adâncime).2.1863) 1. 6.1 Ipoteze de bază (Dupuit . 4. Suprafaţa de depresiune are înclinare mică ⇒ componentele verticale ale vitezei sunt neglijabile ⇒ linii de curent orizontale. Q pompat este compensat de alimentarea pe conturul cilindric al domeniului de alimentare de rază R (debitul provine în exclusivitate din exteriorul domeniului). 3. . Acviferele nu au dinamică iniţială. Legea Darcy valabilă pe întreg domeniul de alimentare. 2.

În condiţiile ipotezelor Dupuit. cu dezvoltare mare în plan orizontal este axial-simetrică. – în cazul acviferelor cu dinamică iniţială conturul real al pâlniei de depresiune este deschis → înlocuirea spectrului hidrodinamic real cu unul echivalent imaginar. .Observatii • Ipoteza 2: – în cazul acviferelor fără dinamică iniţială modelul Dupuit este imaginar. mişcarea apelor subterane către forajele perfecte în acvifere omogene şi izotrope.

Între peretele filtrului şi un foraj de observaţie (piezometru) .Între peretele filtrului şi o secţiune oarecare .Între peretele filtrului şi limita zonei de alimentare .1 Acvifer cu nivel liber (fig.2.4 – Zamfirescu. 1995) dh Q = 2π ⋅ K ⋅ r ⋅ h ⋅ dr Q dr h ⋅ dh = ⋅ 2π ⋅ K r Se integrează pe următoarele intervale: .2.Între foraje de observaţie .2 Ecuaţiile debitului şi profilului de depresiune/piezometric 2. 3.

Formula generală: Q= π ⋅ K ⋅ (si − s j )⋅ (2 H − si − s j ) ⎛ rj ⎞ ln⎜ ⎟ ⎜r ⎟ ⎝ i⎠ Ecuaţia profilului de depresiune: h 2 = h02 + ln (r / r0 ) Q r 2 ln = h02 + h12 − h2 ⋅ π ⋅ K r0 ln (r2 / r1 ) ( ) .Rezultă diverse posibilităţi de exprimare a debitului forajului experimental pompat în regim staţionar-conservativ.

3.5. 1995) Q = 2π ⋅ K ⋅ M ⋅ r ⋅ dh dr Q dr dh = ⋅ 2π ⋅ T r Integrând pe diferite intervale: Q= 2π ⋅ T ⋅ (si − s j ) ln (rj / ri ) H + h0 T =K 2 h = h0 + ln (r / r0 ) ln (r / r0 ) Q r ln = h0 + (H − h0 ) = h0 + h1 − h2 ⋅ 2π ⋅ T r0 ln (R / r0 ) ln (r2 / r1 ) ( ) .2.2.2 Acvifer sub presiune (fig. Zamfirescu.

3.2.2. 1995) Q= π ⋅ K ⋅ (M 2 − h02 ) ln x − ln r0 = 2π ⋅ KM ⋅ (H − M ) ln R − ln x Q= π ⋅ K [M (2 H − M ) − h02 ] ln R − ln r0 (M ln x = ln r + 0 − h02 ⋅ (ln R − ln r0 ) M (2 H − M ) − h02 2 ) .3 Acvifer cu regim hidraulic mixt (fig. Zamfirescu.6.

s.l) R = 2 s0 ⋅ KH .n.raza de influenţă redusă (practic înregistrabila) .a.2.Kusakin (a.l. a.3 Rază de influenţă vs Rază de alimentare .p.a. relatii empirice .) R = 10 s0 ⋅ K .n. grafic: • în sistem de coordonate h2-lnr sau h-lnr intersectăm PD sau PP cu drepte orizontale corespunzătoare H2 sau H.p. regim staţionar .raza de alimentare Dupuit.Sichardt (a. log R = s1 ⋅ log r2 − s2 ⋅ log r1 s1 − s2 b.s. . c.

singular (izolat).1 Ipoteze de lucru. difuzivităţii hidraulice se reduce la forma: 1 ∂ ⎛ ∂h ⎞ S ∂h ⋅⎜r ⎟ = r ∂r ⎝ ∂r ⎠ T ∂t (3. Foraj perfect. Ecuatia de miscare 1. nestaţionară şi conservativă. acvifer sub presiune cu extindere orizontala mare 1.2 Solutia analitica pentru foraj pompat cu debit constant a.Regim de curgere nestationar-conservativ 1.1 Pentru mişcare axial-simetrică. Formula exacta Theis b. dacă se neglijează componenta verticală a vitezei de filtrare. ec. Formula aproximativa Jacob 1.387) ∂h a ∂ ⎛ ∂h ⎞ = ⎜r ⎟ ∂t r ∂r ⎝ ∂r ⎠ (3.388) .

a se determină succesiv.polare ∂ 2 h 1 ∂h S ∂h + ⋅ = ⋅ ∂r 2 r ∂r T ∂t Folosind baza matematică a transferului termic. S. •curgerea este laminară şi respectă legea Darcy. fără dinamică iniţială. Aceasta este baza matematică pentru metoda grafică propusă de Theis: curba experimentală s-t se suprapune peste curba teoretică logW(u) . •întreaga cantitate de apă provine din înmagazinarea (rezerva) elastică a acviferului şi este cedată instantaneu la scăderea presiunii apei în pori (ipoteza tranferului instantaneu a presiunii apei din pori către stresul efectiv . •acvifer total sub presiune. cu extindere infinită şi grosime constantă. . k.fără consolidare. Ecuaţia clasică de conservare pentru curgerea apei subterane în coordonate carteziene: .log(u) iar parametrii T. a fost rezolvată de Theis (1935). parametrii hidrogeologici T şi S sunt constanţi. şi elasticitatea scheletului solid al acviferului).Formula exacta Theis • Problema curgerii în regim nestaţionar datorită pompării cu debit constant într-un acvifer sub presiune. omogen. •debit de pompare constant. Theis a obţinut soluţia: Q e −u Q s= du = ⋅∫ ⋅ W (u ) 4π ⋅ T u u 4π ⋅ T ∞ cu r2 ⋅S u= 4 ⋅T ⋅ t valabilă în următoarele condiţii: •acvifer orizontal.carteziene div (grad h ) = S ∂h ⋅ T ∂t sau . •forajul deschide complet acviferul şi are diametru infinitezimal. izotrop.

= (− u )n ⎤ − ⎡ln u + ∞ (− u )n ⎤ e −u 1⎡ ∑ n ⋅ n! ⎥ lim ⎢ln u + ∑ n ⋅ n! ⎥ ⎢ ∫ u du = ∫ u ⎢1 + ∑ n! ⎥ n →∞ ⎣ n =1 n =1 u u ⎣ n =1 ⎦ ⎦ ⎣ ⎦ Soluţia Theis se poate rescrie: Q s= 4π ⋅ T ∞ ⎡ (− u )n ⎤ = Q ⎢− 0.5772 − ln u − ∑ ⎥ 4π ⋅ T n =1 n ⋅ n! ⎦ ⎣ ⎡ ⎤ 1 u2 u3 u4 u5 +u− + + + − ..⎥ ⎢ln 2 18 96 600 ⎣ 1.78u ⎦ Cooper şi Jacob (1946) au observat că termenii de ordin mai mare ca 2 în dezvoltarea ecuaţiei Theis pot fi neglijaţi. funcţia Theis): e −u W (u ) = − Ei (− u ) = ∫ du u u ∞ ∞ se poate explicita prin dezvoltarea: ∞ ∞ ∞ ⎡ (− u )n ⎤ du = . k...Cooper Funcţia exponenţial integrală (funcţia caracteristică a forajului.25 ⋅ T ⋅ t ⎞ ⋅ ⎢ln⎜ ⎟ − 0.5772⎥ = ⋅ ln⎜ ⎟ 4π ⋅ T ⎝ r 2 ⋅ S ⎠ ⎝u⎠ ⎣ ⎦ Aceasta ecuatie indica dependenta liniara intre s si ln(t). când argumentul u este mic (u≤0. S si a.1).. Interpretarea datelor experimentale cu aceasta metoda permite determinarea parametrilor hidrogeologici T. . Atunci se obţine formula de aproximare (logaritmică): s= Q 4π ⋅ T ⎡ ⎛1⎞ ⎤ Q ⎛ 2...Formula aproximativa (logaritmica) Jacob .. cu erori de maxim 6%..

1. 3.1.3) (3.4.1.4.1.3. Florian Zamfirescu Cap 3: 3.4.1.2. 3.Bibliografie • Hidrogeologie .2) .2.1.2 3.1 – 3.Dinamica apelor subterane (1995).2.1 3.2) (3.2.1.4 (3. 3.1. 3.1.2.1.1 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful