You are on page 1of 11

ANEXA

I

Test de achiziţie

Instrucţiuni: Cititi cu atentie itemii de mai jos. Pentru fiecare dintre ei există un singur răspuns corect. După ce credeti că l-aţi identificat, lncercuiţi iitera corespunzătoare lui.
1. Definitia "Testul este o măsură obiectivă şi standardizată a unui eşantion de comportament" îi apartine lui: a) Raymond Cattell ; b) Alfred Binet; @ Anne Anastasi ; d) Edmond Claparede ; e) David Wechsler. 2. Precizarea "Face mai mult un psiholog fără teste, decât mai multe teste fără psiholog" ii apartine lui: @ Leopold Szondi ; b) David Wechsler; c) William Stern ; d) Lewis Terman ; e) Wilhem Wundt. 3. Cel care foloseşte pentru prima dată noţiunea de TEST este: a) Wilhem Wundt ; b) William James ; c) Alfred Binet ; d) William Stern ; John McKeen Cattell. 4. Când clasiflcăm oameni sau obiecte folosind rangul, spunem că utilizărn o scală de măsurare : a) ~ c) d) e) nominală ; ordinală : pe bază de interval; pe bază de raport; pe bază de echivalenţă,

~.~

tabelul ce afişează reuşiţii exemplu de scală de măsurare: a) nominală. a realizat faptul că grupurile de operatori sunt un exemplu de scală de măsurare: nominală. pe bază de raport. niciuna dintre ele. Cei mai multi cercetători sunt de acord cu faptul că scorurile la un test de inteligentă sunt buni predictori pentru: ~ a) profesie. ~ Alfred Binet. e) niciuna. Fidelitatea testului vizează : ANEXE 221 5. testele pot fi : a) verbale şi nonverbale . c) cu timp impus şi fără timp impus. Consimţământul informat este solicitat subiectilor testării : a) în timpul testării . d) după testare. c) John McKeen Cattell . d) contraindicată partial. If>j) inainte de testare. 'o) aptitudini. c) inteligentă. d) pentru şcoli şi pentru clinică. a) lungimea testului. @ constanta testului în a măsura subiectii. @ individuale şi colective. b) preferabilă datorită economiei de timp. e) abilităţi. performanta în şcoală şi în colegiu. e) nu este necesar consirnţământul informat. este un bun 11. Georgescu. c) relatia cu criteriul. spunem că folosim o scală de măsurare: ~ nominală. şi i-a comunicat faptul că la facultate a fost inscris în Grupul J de operatori pentru cercetarea privind restandardizarea unei celebre baterii de inteligentă. din următoarele scale de evaluare au punctul zero absolut? nominală. b) pe bază de raport. b) ordinală . e) succesul în carieră. d) pe bază de raport. Viteza de deplasare a unui vehicul este măsurată cu o scală: a) nominală. 6. pe bază de raport. Studentul Georgescu. c) motivatie. @ ordinală .·) 220 ANEXE După examenul de admitere la facultate. d) scorurile cu valoare mare . 14. ~ înainte şi după testare. John doreşte să-i fie testare cunoştinţele de matematică achiziţionate În liceu pentru a intra la Facultatea de matematică. care tocmai se pregătea pentru examenul de Psihodiagnostic. pe bază de interval. e) David Wechsler. c) pe bază de interval. c) @V e) pe bază de interval. e) niciuna dintre ele. b) ordinală . Când măsurăm variabila sex. Folosind drept criteriu forma de administrare. 10. c) pe bază de interval. e) niciuna dintre ele. c) pe bază de interval. . d) succesul în viaţă . b) relatia cu constructorul. 12. Testarea prin poştă este: a) preferabilă datorită comodităţii . 13. d) motivatie. Acesta este un exemplu de test de : f'â:» achizitie. c) preferabilă datorită lipsei utilizatorului de test. Studentul Vasilescu s-a întâlnit cu prietenul lui. ) ordinală . b) Sir Francis Galton. d) pe bază de raport . 15. b) creion-hârtie şi teste-aparate. niciuna. Care a) b) c) @) e) 7. 9. ordinală . 8. 16. ~ contraindicată total. Inventatorul primului test modern de inteligentă a fost: a) Clark Wissler .

Dacă un subiect dat răspunde Într-un mod similar la diferiti itemi care măsoară acelaşi domeniu comportamental. folosesc ca modalitate de evaluare scale cu mai multe trepte. Un psiholog şcolar a construit un test pentru a fi folosit În predictia succesului Ia algebră. Costin Încearcă de mai multe ori să evalueze greutatea unui coş cu mere. a) ~ 24. Apoi. fidelitatea . alteori prea mic. de conţinut. a estimat validitatea predictivă. c) consistent extern. Problema lui tine de : a) curba distribuţiei normale. e) inteligenta cristalizată. .. ApIicând cele două jumătăţi pe un lot de subiecti.lU. El poate trage concluzia că testele 3. C9 un factor. c) obiectiv. c) a fidelităţii test-retest . Care dintre următoarele proceduri poate fi folosită de psihologi pentru a măsura fidelitatea ? Spearman-Brown. d) lipsa grupului standardizat. Îl aplică luni pe zece elevi. d) trei factori . spunem că testul este: mvalid. b) cu norme stabilite. Taylor-RusseIl. d) au un număr mare de itemi . Un psiholog a construit un test format din 50 de itemi. 7 şi 10 corelează puternic între ele şi. consistent. consistent intern. scorul standard. 21. iar cealaltă itemii fără soţ. el a găsit că testele 3. e) reprezentativ. 20. test-retest . Pentru a fi fidel (reliable) un test trebuie să fie : @ lung. acuratetea. el a găsit o corelaţie foarte scăzută a scorurilor la cele două jumătăţi. Examinând corelaţiile la teste. 25. e) folosesc ca modalitate de evaluare scale nominale. e) toate celelalte. miercuri. d) uşor şi repede de aplicat. c. e) a validităţii de construct. lipsa normelor. c) standardizat. Ce calitate a testului ne asigură că vom obtine mereu aceleaşi rezultate? a) b) c) validitatea. ) Campbell-Fiske. a) b) c)} a stabilit fidelitatea test-retest. e) adaptat. 22. 26. Apoi l-a împărţit În două jumătăţi. una cuprinzând itemii cu soţ. A tras concluzia că acest test arată o valoare scăzută: a) a fidelităţii interexaminatori . d) valid. 23. 18. e) validitate. toate. @) folosesc ca modalitate de evaluare scale de tip disjunctiv . ~ fidelitate. 7 şi 10 măsoară: validitatea. e) etalonat. @) 27. e) a incercat standardizarea testului. putem spune că el este: G) fidel. d) a validităţii concurente. Procedura de calcul al fidelităţii Kuder-Richardson se aplică pe testele care: au un număr impar de itemi. pe de altă parte. ~ Kuder-Richardson. nu corelează aproape deloc cu celelalte 11teste.222 ANEXE ANEXE 223 17. Dacă un test oferă acelaşi rezultat în cazul reaplicării lui. dar îşi dă seama că rezultatul evaluării este foarte fluctuant. Practica a demonstrat că rezultatele obţinute de un grup de copii negri sunt mai bine scorate de un examinator negru decât de un examinator alb. Un psiholog aplică o baterie ce cuprinde 14 teste. fidelitatea. interexaminatori. Spunem eli el : a) b) a incercat validitatea testului. a determinat consistenţa internă a testului. de construct. d) standardizat. ~ a consistenţei interne. îl aplică din nou pe cei zece elevi. a) ~ (li)) er a) 19. Aceasta evidenţiază problema măsurării : a) b) c) d) a a a a a fidelităţii fidelităţii validităţii validităţii fidelităţii consistenţei interne. ~ \ . uneori fiind prea mare.

~ validitate.95. b) standardizare. mai ales. Ionescu cei 100 un grup scoruri. @)) interexaminatori . d) etalonare. d) scăderea valorii mediei QI la toate persoanele. ei au fost rugaţi să scrie. d) 80 . Astfel el doreşte să se asigure că. @ fidelitatea consistentei interne.. e) validitate de construct. 'b) a fidelităţii. încearcă să compare cele două categorii de În acest caz spunem că psihologul doreşte să stabilească pentru test: a) fidelitatea test-retest . scorurile nu vor varia. pe baza alegerii la întâmplare. a) de aptitudini. Valentin a oferit următoarele răspunsuri. . Când istorioarele au fost supuse scorării. test-rerest. fidelitatea interexaminatori . de la 100 de itemi la 150 de itemi. b) creşterea valorii mediei QI la persoanele vârstnice. care. half-split . 36. fidelitate interexaminatori Înaltă. b) test-retest . el este interesat de : a) norme. Interesul lui este legat de : a) ~ c) d) e). şi nu alte caracteristici ale personalităţii. b) fidelitatea test-retest . ceea ce implică revizuirea testelor de inteligentă. Studenţii sunt supăraţi. 35. Acest caz evidenţiază o problemă de măsurare legată de : a) consistenta internă. @ creşterea valorii mediei QI la toate persoanele. şi nu de cunoştinţele lor de psihologie. împarte. 37. a) 29.95.100. s. b) de achizitii . ceea ce implică revizuirea testelor ce li se adresează. ceea ce implică revizuirea testelor adresate acestei categorii de persoane. Întrebat la examen ce este efectul Flynn. de itemi in două grupe a câte 50 de itemi. Astfel el aşteaptă ca testul să aibă: a) c) fidelitate înaltă test-retest . Psihologul Carp doreşte să construiască un nou test de măsurare a QI. c) 80 . Efectul Ftynn se constată. c) validitatea concurentă. Interesul lui major este ca acest test să măsoare întotdeauna inteligenţa. 34. e) 65 . Psihologul Fredy construieşte un test de personalitate. a) 30. Rezultatele sunt evaluate de doi specialişti în încercarea de a măsura ce tip de fidelitate? consistenta internă. Pentru a testa emouvitatea la adolescenti. d) fidelitatea interexaminatori . c) fidelitate. ANEXE 225 28. e) a etalonării. e) creşterea valorii mediei QI la copiii mici. la următoarele categorii de teste. 33. Profesorul Stan măreşte numărul itemilor la un test de achizitii pentru disciplina Psihologie generală.105. ceea ce implică revizuirea testelor adresate acestei categorii de persoane. 75 . în concepţia autorului. în cazul reaplicării testului. iar evaluatorii femei le subevaluau. pentru măsurarea valorilor bazale. Deci. deoarece un asemenea test suferă din cauza: ~ a validităţii .. ceea ce implică revizuirea testelor de inteligenţă. nu se schimbă de-a lungul vietii.• 224 ANEXE d) fidelitate scăzută. validitatea validitatea validitatea fidelitatea fidelitatea de continut. 31.90. de construct . 32. Care dintre ele este cel corect? scăderea valorii mediei QI la persoanele tinere. Dacă valoarea lui SEM este 5 şi scorul obţinut de un subiect este 85. e) validitatea predictivă. predictivă . După ce aplică ambele jumătăţi pe din eşantionul de standardizare.l predictivă . s-a constatat că evaluatorii bărbaţi supraevaluau scorurile adolescenţilor. O facultate pretinde ca studenţii din anul I să răspundă la un test de limbă în baza căruia să fie repartizati În grupe diferite pentru învăţarea limbii engleze. e) half-split. Un profesor intenţionează să măsoare greutatea fiecărui student şi să le acorde note În functie de aceasta. Între ce limite se va afla scorul lui in condiţiile reaplicării testului (gradul de încredere fiind de 99: 1)? !).jstorioare referitoare la reacţiile lor În faţa unor fotografii variate. consistenţă internă Înaltă. b) validitatea de construct. d) a standardizărli . psihologul construieşte un test cu 100 de itemi. ® 70 . Pentru a vedea cât de mult au Învăţat studentii la un curs. c) a consistentei interne. e) validitatea predictivă.

43. Facultatea construieşte un chestionar în baza căruia să se determine care dintre studenti au nevoifinanciare imediate. normativă . ~ @2) e) test-retest . cu un nivel de încredere de 68 %. d}) nonverbale.50. Aflând acasă părinţii că s-a folosit o asemenea metodă. b) validitatea predictivă . 38. 46. Coeficientul fidelităţii (rxx) ne apare a fi un raport Între: (i)) varianta scorului real şi varianta erorii . Ce se întâmplă dacă eroarea standard a măsurării creşte? a) varianta scorurilor b) varianta scorurilor c) varianta scorurilor d) varianta scorurilor varianta scorurilor totale va fi egală cu varianta scorurilor reale. 39. se compune din scorul real + eroare (X = T + E). SD = 10şi eroarea standard a măsurării (SEM) = 3. scorurilor şi varianta totală a scorurilor reale. un scor Între limitele: (9 45. La examenul de admitere În facultate s-a folosit un test de Inteligentă cu M = IOa. d) validitatea de continut. c) validitatea concurentă. ne aşteptăm la următoarele consecinte: a) va creşte scorul observat. c} 1. În Încercarea de a determina pentru testul său: a} fidelitatea interexaminatori . totale va fi mai mică decât varianta scorurilor reale. @ 111 . concurentă . Scorul obtinut la un test.58. 41. d) varianta totală şi varianta scorului real. Dacă valoarea erorii standard a măsurării creşte. Ce calitate a testului indică dacă el poate sau nu sAestimeze performanta subiectului la o sarcină viitoare? consistenta internă. d) 97 .50. el ar obtine. e) varianta scorului observat şi varianta erorii. Psihologul le spune că dacă Petronel ar fi examinat din nou cu acelaşi test. de construct . d) să varieze in mare măsură . b) să se dubleze. b} -0. care a obtinut un QI = 120. e} -0.95. 47. de construct. discriminatorie. validitatea concurentă. e) fidelitatea.. d) va scădea scorul real.110. Pentru a fi folositor. standard. niciuna dintre ele. să scadă. Ce fel de tip de validitate trebuie să-i asigurăm pentru a creşte credibilitatea acestui test. ei îl Întreabă pe psihologul familiei ce încredere poate fi acordată acestei modalităţi de examinare. @ validitatea predictivă . concurentă.103. 44. ce are ca scop obtinerea unei bune performante În domeniul respectiv? a) b) predictivă . e) scorul real rămâne constant. Pe care dintre variante o va prefera? a} 0.226 ANEXE ANEXE 221 c) verbale. fiecare având o valoare diferită a fidelităţii.90. c) varianta erorii şi varianta scorului real. d) validitatea discriminatorie. b) 100 . e) 100 . numit şi scor observat.106. 40. Ea compară scorurile la acest test cu scorurile aceloraşi subiecti la testul Stanford-Binet. c) 94 . . atunci ne aşteptăm ca valoarea fidelităţii: a) să crească. Margareta Încearcă să construiască un test de inteligenţă format din 100 de itemi. reale va fi dublă fată de varianta scorurilor totale. discriminatorie.123. În primii zece candidaţi admişi se află şi Petronel. totale va fi mai mare decât varianta scorurilor reale. 'o) varianta scorului real şi varianta totală. 42. acest chestionar trebuie să demonstreze : ~ ~ validitate validitate c) validitate d) validitate e} validitate @ a) c) să varieze În mică măsură . Dacă eroarea scade. 1 se ofer! cinci variante. (C)) va creşte scorul real. c) scorurile standard . reale va fi mai mare decât varianta scorurilor totale . Datorită erorii standard a măsurării există o anumită relatie intre varianta totală a . Să presupunem că vrem să construim un test pentru studentii la psihologie in vederea repartizării lor pe cele trei module de specializare.103. @) 0. b) va scădea scorul observat. Psihologul Georgescu urmează să achizitioneze un test de aptitudini cu valoarea fidelităţii cât mai mare.

validitate predictivă . 55. b) obtin scoruri peste medie. ® 54. ea dorea informaţii privind testul legate de: ® fidelitate. Se spera in existenţa unei corelaţii inaite intre rezultatele la cele două criterii. sunt declarati respinşi la examen şi ar obţine rezultate negative şi la criteriu. fidelitate test-retest . dar nu fac faţă solicitărilor specifice activităţii pentru care s-a făcut testarea. Scopul major al procedurilor de standardizare a testului este: a) b) c) ~ e) de de de de de a a a a a asigura o formă alternantă a unui test vechi. înseamnă că avem de-a face cu: ţ.. d) o înaltă fidelitate. Deci. validitate de criteriu. sunt declaraţi admişi. d) grupul pentru standardizare. la Încheierea cursului. trebuie să ne asigurăm că acesta are: a) o înaltă validitate de continut. Şi-a intrebat colegii şi a aflat ci mai toţi ocupau cam aceleaşi poziţii la absolvire ca şi la admitere. 229 48. Angelescu 3. dar eşuează la examinarea privind criteriul. Ce calitate deosebită pare si aibă acest test? @ b) c) d) e) validitate de construct. consistenţă interni. discriminatorie. e) o Înaltă validitate concurentă. concurentă. . aveau un nivel de manifestare a anxietăţii mai mare decât cel normal. măsura fidelitatea test-retest. divergentă . şi-a dat seama că este un caz tipic de : a) ~ . Suzana răspunde la un test cuprinzând 100 de itemi. sunt declaraţi respinşi la examen..)) validitate 'o) validitate c) validitate d) validitate e) validitate convergentă . Un student construieşte un test care si măsoare anxietatea şi găseşte el subiectii cu scoruri înalte la acest test erau anxioşi în relatiile interpersonale. de faţadă. Ea întreabă profesorul care este media obţinută la test de eşantion. e) criteriile de selecţie. elabora normele. oferi un grup de comparaţie pentru scorurile individuale. care era şi student la psihologie. a) 57. concurentă. c) validitate. În cazul in care sunt utilizate mai multe modalităţi de măsurare a aceluiaşi construct psihologic şi valoarea coeflcienţilor de corelaţie este mare. d) validitate concurentă. Angelescu. validitatea de construct şi validitatea concurentă. Pentru alegerea unui test ce urmează a fi folosit în scopuri de selecţie profesională în unele locuri industriale. e) validitate de conţinut. Deci interesul colegiului era legat de: a) ~ c) d) e) validitatea validitatea validitatea fidelitatea validitatea predictivă . După un an de zile. dar nu participă la activitatea de formare . Candidatii "falşi negativi" sunt cei care: a) obtin scoruri mari la examen. Un colegiu a hotărât să folosească două criterii în baza cărora să accepte studenţii la cursurile de matematică: mediile la matematică din perioada anterioară şi scorurile la un test de plasare in domeniul matematicii. b) obţin scoruri peste medie. norme. in general. validitate concurentă. 53. Pentru intrarea la un curs de formare. de conţinut. half-split . Validitatea privitoare la criteriu presupune utilizarea a două strategii de măsurare: a) validitatea de conţinut şi validitatea predictivă . @ d) sunt declarati admişi. 50. 49. a obţinut un scor la examenul de absolvire ce l-a plasat tot pe locul 5. 56. b) validitatea de faţadă şi validitatea de construct. c) obtin scoruri negative şi nu fac fată solicitărilor specifice activitări: pentru care s-a făcut testarea. e) validitatea de conţinut şi validitatea de construct. 228 ) ANEXE ANEXE cl) validitatea concurenti şi validitatea predictivă . @ e) ~ 51. c) obtin scoruri pozitive. Candidaţii "falşi pozitivi" sunt cei care: a) obtin scoruri mici la examene. discriminatorie. dar ar obţine rezultate pozitive la activitatea de training dacă ar fi fost declaraţi admişi. o înaltă validitate predictivă . măsura consistenţa internă. manifestau anxietate la test şi. obţinut un scor la un test ce l-a plasat pe locul 5 dintr-un număr de 50 de candidaţi admişi. fidelitate. 52. putând astfel să se renunţe la utilizarea testului de plasare care era foarte scump.~ consistenţă internă. c) scoruri standard .

00. o m adevărat adevirat c) adevărat d) adevărat e) adevărat pozitivi negativi pozitivi negativi pozitivi şi adevărat negativi. atunci valoarea lui p va fi : 68 Studentul Petrişor are sarcina de a achiziţiona un test de inteligenţă. SD = 10. la itemii difici1i ai testului. 100. pentru standardizare. cu atât este de aşteptat să se produci mai mulţi: . împărţind răspunsurile corecte la numărul total de subiecti. el trebuie să fie compus din persoane care: a) obtin performante inalte la test. ~ fals pozitiv. d) reprezintă populaţia grupului pentru care se construieşte testul. e) sub 1. b) 60. la oricare dintre itemii testului. Dacă. pozitia subiectului in raport cu media grupului.00. la itemii uşori ai testului. @)J grup de control. in urma aplicării unui nou test. cornparaţia cu grupul de control. 63. 59. d) o mare tmprăştiere a răspunsurilor subiecţilor mai puţin dotaţi. c) adunind toate răspunsurile greşite: d) tmpărţind toate răspunsurile corecte la răspunsurile greşite. = = 100. c) câţi dintre membrii eşantionului aleg itemii cei mai uşori. Aproximativ cât % din populatie obtine un scor QI (SD = 15) intre 85 şi 115. După primul an tnsă. diferenta dintre subiectii buni şi subiectii slabi. şi fals pozitivi. este implicat într-o actiune de selecţie de personal. t®> c) a) 1.) Între 0. SD = 20. b) adevărat negativ. deoarece. b) o mare tmprăştiere a răspunsurilor subiectilor mai dotaţi. Dacă itemii unui test sunt extrem de dificili sau extrem de uşori. cu cât aceasta este mai mică. ® o slabă variabilitate a răspunsurilor individuale. a) 'a5 64. Acesta este un bun exemplu de : adevărat pozitiv. b) grup pentru fidelitate. 0. ~ gruP. El se interesează care este rata de bază. a intrat la facultate cu cel mai bun scor la testul folosit pentru selectie. b) câţi dintre membrii eşantionului aleg itemii cei mai dificili. e) ce relaţii există intre un item şi ceilalţi itemi ai testului. c) M = 100. Valoarea indexului de dificultate al itemului se stabileşte astfel: a) adunind toate rAspunsurile corecte la item. 67. dacă M = 100? a) b) c) 50. Dacă un grup pentru standardizare este corespunzător. e) obtin rezultate variate la test. .00 şi 1. tânăr absolvent. Călin este exmatriculat din cauza nereuşitelor sale la examene.00. e) M 100. se constati că la un anumit item nu răspunde corect niciun subiect.230 ANEXE d. şi fals negativi. y 61. 65. Călin. atunci ne aşteptăm ca el si evidenţieze : a) o mare variabilitate a răspunsurilor individuale. SD = 5. Familia Petrescu este foarte fericiti deoarece fiul lor. grupul de subiecti folosit pentru construirea normelor este numit: a) grup pentru validitate. Pe care dintre ele i-aţi recomanda-o? @ M = b) M 100. e) niciuna dintre variantele de mai sus. Referitor la test. b) flcând diferenţa dintre răspunsurile corecte şi răspunsurile greşite. SD = 25. la itemii difici1i ai testului. e) grup aleatoriu.00. Analiza privind gradul de dificultate al unui item ne arată: a) ce relatii existi intre diferiţi itemi ai testului. fals negativ. ANEXE 23\ 58. 1 se oferă cinci variante. d) M = 100. mărimea grupului de standardizare. şi fals negativi. şi fals pozitivi. 95. Psihologul Mircea Costescu. Un distractor nu este altceva decât: a) b) c) d) răspunsul răspunsul răspunsul răspunsul răspunsul corect corect corect greşit greşit la un item al testului. ScaIele normalizate sunt utile deoarece: @ @ se b) se c) se d) se e) se bazează bazează bazează bazează bazează pe pe pe pe pe abaterea standard. e) niciunul dintre acestea. 66. @ au multe cunoştinţe legate de practicile şi procedurile de testare. SD = 15. câţi dintre membrii eşantionului aleg răspunsul corect la un item. obţin rezultate medii la test. 62.00: -1. 69.

dar in locuri diferite. e) 50. fiecărui dis tractor împărţit la numărul distractorilor . cu atât mai mult: a) se va micşora valoarea fidelităţii. atunci testul folosit trebuie să aibă o valoare a fidelităţii: a) peste 0.. ® c) sub 0.8S aratii el : a) intotdeauna 8S % din subiectii lotului vor reuşi la test. cu media = 100 şi SD = 15. care este valoarea QI? 130. fiecărui dis tractor .. iar Tudorel obţine un scor brut 70. 75. Scorul mai valoros este al lui Tudorel deoarece: = ti» ~ 71. c) folosind acest scor se pot calcula uşor performanţele lui in activitatea pentru care s-a făcut selecţia. Daci el a obţinut un rezultat situat cu 2 SD mai jos de medie. peste 0. b) intotdeauna numai 15% din subiectii testaţi vor reuşi la test.95 .. incorecte la item. e) a fidelităţii interevaluatori. 10.. corecte şi a numărului de răspunsuri incorecte la item. 8S % din varianta scorurilor la test depinde de varianta realii legată de trăsătura măsurată. e) 85% din timp subiecţii răspund corect la test. incorecte la item împărţit la numărul de distractori . Când testarea se face cu scopul de a se lua o decizie importantă pentru subiect. răspunde in cadrul unui examen de selecţie. a) 76. iar lS % depinde de varianta erorii. e) se va dubla valoarea fidelităţii. diferenţele dintre examinatori . testul aplicat are o valoare mai mici a mediei li a deviaţiei standard. 74. c) o modalitate a calculului abaterii de la medie. 77.. Marcel obtine un scor brut = 11S. Participind la un examen de selecţie.. Marinescu. @2) a validităţii constructului .50. Un bărbat de 40 de ani..00. I . Cel mai mic număr de itemi din cadrul unui test poate fi : a) ~ 25. 72. 68.. b) egală cu 1. 80. d) 50. c) 100. dar primul test avea M = 100 şi SD '"' 15. 70. 78. corecte împărţit la numărul de distractori. b) 100.nilor . e) o procedură de calcul al dificultăţii itemilor. arati ci el ocupi o pozitie tn grupul de normare de + 2z . Dacă toate condiţiile sunt egale. cu cât un test va fi mai 'mare (va avea mai multi itemi). d) 15. Ambele teste măsurau aptitudinile. ••. d) o procedură de selecţie a ite. b) a validităţii concurente. Valoarea coeficientului de fidelitate de O. Eroarea standard a măsurării (SEM) este: a) o procedură de calcul al validităţii . c) valoarea fidelităţii va tinde către O. 79. e) niciuna dintre aceste valori. Analiza factorială este o modalitate de evidenţă: a) a fidelităţii testului. Puterea actuală a distractorului (PAD) este evidenţiată în funcţie de : a) b) ~ d) e) numărul numărul numărul numărul numărul de de de de de răspunsuri răspunsuri alegeri ale alegeri ale răspunsuri corecte la item.. <:l. b) eşantionarea timpului şi a conţinutului. ® 70. 10. @ eşantionarea continutului. e) diferenţele dintre scoruri.7.. ® va creşte valoarea fidelităţii . d) 15% din varianta scorurilor la test depinde de varianta reală legată de trăsătura măsurată şi 85 % depinde de varianta erorii .. Puterea distractorului aşteptată (PDA) se evaluează în baza : a) numărului de răspunsuri b) numărului de răspunsuri c) numărului de răspunsuri (ID numărului de răspunsuri e) numărului de răspunsuri incorecte. Sursa principală pentru varianta erorii în cazul procedurii divizării în jumătate a testului este: a) eşantionarea timpului.50 . corecte. incorecte la item împărţit la numărul de distractori. d) valoarea fidelităţii nu va fi influenţată. c) 85.. ~ ANEXE 233 232 ANEXE d) ~ 99. (§» o modalitate alternativă de exprimare a fidelităţii testului. ~ a validităţii de continut. d) este mai mic şi mai potrivit pentru ce s-a examinat. la un test de inteligentă pentru adulti. 73. e) trebuie si avem şi alte elemente pentru a ne pronunţa. iar al doilea test avea M <= SO şi SD .

Metoda grupurilor extreme folosite pentru calcularea valorii indexului discriminării itemului (D) presupune impărtirea lotului de subiecţi in subgrupe in funcţie de : a) sex. latăI a răsuflat uşurat. Î:l alcătuirea etalonului putem utiliza: a) numai scorurile brute. La un test de inteligentă cu media = 100 şi SD = 15. @ .50. şapte clase. se folosească un număr cât mai mare de candidaţi. d) zece clase. 2. a nonvalidităţii testului. ~ rezultatele la test. 32 % din eşantion. c) zona geografică. Deci scorul lui Viorel. in clase.l = 13 a) 17. c) 1. numărul subiecţilor din eşantion este redus. află că fiul său a obţinut la un test de inteligenţă cunoscut valoarea lui QI = 120. e) nivelul lor intelectual.75.90. Ştiind că . e) niciuna dintre ele. eşantionul este cât mai eterogen. care are pregătire psihologică. SEE este o altă modalitate de evidenţiere : ® a) a nonfidelităţii testului. d) 0. c) 1. 0. frecvenţa absolută şi frecventa cumulată . Câţi biţi ai informatiei diferentiale avem în cazul în care la un item reuşesc 70% din subiecţi? a) @) 700.l = 13 a) 5 şi 25 . se aplice teste cu o valoare cât mai mare a fidelităţii . Pe de altă parte. 16% din eşantion. 86. + 4z.Ştiind că .3.00. b) 5 şi 17. e) 900. 7. d) 90 şi 120. 90. ~ performanta. d) eşantionul este cât mai omogen. d) 10. peste o perioadă scurtă de timp. Tatăl lui Viorel. Sistemul stanine cuprinde: cinci clase. c) 110şi 125. valoarea lui SEM era 5. referitor la test. 92. iar M = 100. e) 0. b) vârstă. Sistemul "centilajului" b) c) se aplică atunci când: @ @ numărul subiecţilor din eşantion este mare. Cel mai bun şi mai recomandabil nivel de dificultate al unui item este de: + 4z. Acest scor exprimă următoarea pozitie a subiectului în raport cu eşantionuJ : a) este mai b) este mai c) este mai d' este mai este mai bun bun bun bun bun decât decât decât decât decât 100% din eşantion. deoarece cunoştea faptul că. care sunt valorile extreme ale scalei? ] 3 ~ . 13. care este valoarea medie privind dificultatea unui item? ~ 0. e) nu presupune împărţirea a) b) ® a) să să c) să d) să e) să nu se folosească linia de demarcaţie "admis-respins" . c) frecventele absolute şi frecventele cumulate . 2. se coboare cât mai mult linia de demarcaţie "admis-respins". ştia că. d) 2.800. b) scorurile brute şi frecventele absolute . 85 % din eşantion. 50% din eşantion. e) eşantionul cuprinde un număr egal de subiecţi aparţinând celor două sexe. s-ar fi înscris Între: a) 100 şi 120. b) 5. fiul său urma să răspundă la acelaşi test pentru a fi admis la facultate (condiţia de admitere era ca valoarea lui QI să fie mai mare de 100). 188.100. 89.4 ANEXE ANEXE 235 . un subiect obtine un scor = 85. Pentru a reduce procentul candidatilor "fals pozitivi" trebuie să se ia una dintre următoarele măsuri: 85. c) 25.400. c) a fidelităţii testului.95. ~ nouă clase. se ridice cât mai sus linia de demarcaţie "admis-respins" . 91. e) numai scorurile observate. 105 şi 135. la un nivel de Încredere de 99: 1. d) a validităţii testului. S4. e) 100 şi 135.

e) intre 0. 84 % din membrii eşantlonulu! . d) O şi 13.00. SO% din membrii eşantionului .00 şi + 1. coboare cât mai mult linia de demarcatie "admis-respins" . Mai ştim că scorul prognozat. .00. d) Între 50 şi 80. '1 236 ANEXE c) 10 şi 13. Profesorul a fost acuzat de faptul ci evaluarea a fost afectati de fenomenul: a) validităţii concurente. contarninării criteriului. b) între-l. 60% din membrii eşantionului.OOşi +1. 98.50 şi 1. Tatii elevului Pavelescu a făcut reclamatie la şcoall deoarece profesorul de matematică a evaluat testul de cunoştinţe aplicat dupl ce s-a informat asupra rezultatelor obţinute de elevi la un test de inteligenti. c) intre 0.00. ridice cât mai sus linia de demarcatie "admis-respins" . având sarcina de a selecta itemii care au o bună capacitate de discriminare.00 şi 0. (g) c) câte sunt necesare pentru a oferi o informatie concludentă asupra clientului. b) ceea ce solicltă persoana insotitoare a clientului.80 şi 90. X a obtinut la un test cu media » SOşi SD •• 10un scor În baza acestui rezultat. @ obligatoriu. în cazul unui test de aptitudini.00. La un examen de selectie. Raportul de evaluare psihclogică trebuie să cuprind li obligatoriu răspunsul la: a) ceea ce este scris in Biletul de trimitere. aplice teste cu o valoare cât mai mare a fidelităţii. cât mai putine. Ştim că valoarea lui SEE. Pentru a reduce procentul candidatilor "fals negativi" trebuie să se ia una dintre următoarele măsuri : a) să se b) să se :C} să se ) să se e) să se folosească un număr cât mai mare de candidati. ® între 60 şi 90. folosind acest test. 1 şi 25. b) contaminărti fidelităţi! . 96. 16% din membrii eşantlonului. şi valori negative ale lui D. e) între 60 şi 85. @ ceea ce rezultă in urma actiunilor de evaluare. 97. c) ceea ce solicită părinţii . El constată că sunt şi valori pozitive. este = 5. folosească un număr impar de candidati. e) 25. cr) ceea ce rezultă in urma aplicării unor teste.. 99% din membrii eşantionului . c) între 80 şi 85 . între ce limite ne aşteptăm să se plaseze scorul subiectului la criteriu in cazul unei noi prognozări (la un interval de Încredere de 99 : 1) ? a) Între . Raportul de evaluare psihologică trebuie să aibă ca număr de pagini: a) cât mai multe. J . d) onorific. la criteriu pentru subiectul X este 75. d) intre -1. putem face urmltoarea aârmaţle In leglturl cu X : este este este este este mai mai mai mai mai bun bun bun bun bun decât decât decât decât decât = 60. Raportul de evaluare psihologică este un document cu caracter: a) facultativ: b) optional: c) demonstrativ. Care sunt limitele pe care trebuie să le prezinte profesorului? @ între 0. e) validităţii predictive. Studentul Costoleanu primeşte la examen un tabel cu valorile lui D (indicele de discriminare a itemului). 94. 100. 99. b) 15.00. 95. ANEXE 237 ® a) b) ~ d) e) 93.3 O şi 1. c) validităţii de faţadă .

ANEXA VII ~i>-~o ~-~ .