TESTUL nr.1 Subiectul 1.Noţiunea şi caracterele dreptului de uzufruct 1.1.

Definiţi dreptul de uzufruct Dreptul de usufruct este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioada determinate sau determinabila bunul unei persoane(nudul proprietar) si de a culege fructele bunului, intocmai ca proprietarul, insa cu indatorirea de a-i conserva substanta. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu si de a-l instraina. 1.2. Descrieţi caracterele juridice ale dreptului de uzufruct

a) Uzufructul este un drept real pentru ca are in vedere o legatura directa intre bun si titularul sau. Uzufructul este un drept independent si se exercita ca si dreptul de proprietate insa fara a afecta substanta lucrului si ai hotari soarta juridica. La prima vedere uzufructul se aseamana cu uzufructul, insa cu toate astea intre ele exista deosebiri si anume: - Uzufructuarul preia bunul in starea in care se afla si trebuie sa ii conserveze substanta si de a efectua reparatiile pentru intretinerea lui, iar in cazul locatiunii, locatarul cauzind careva prejudicii trebuie sa repare prejudiciul cauzat locatarului de viciile bunului inchiriat. - Uzufructuarul poate trage foloase din bunul primit daca actul de constituire nu prevede alltfel, insa in cazul locatiunii locatarul nu are dreptul sa schimbe forma bunului si nici sa il foloseasca altfel decit destinatia lui. - Uxufructuarul poate renunta la dreptul sau stingind uzufructul, pe cind locatarul nu poate renunta la dreptul sau. - Uzufructul se stinge prin moartea sau lichidarea uzufructuarului, pe cind in cazul locatiunii drepturile si obligatiile locatarului trec prin succesiune. b) Uzufructul este un bun inalienabil, el nu poate fi cesionat tertilor sau instrainat altfel. c) Uzufructul este un drept temporar prin esenta sa:pentru perosanele fizice el poate dura cel mult pina la decesul ei, iar in cazul persoanei juridice el poate dura pina la lichidarea ei sau cel mult 30 de ani. d) Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor neconsumptibile, aceasta este o exceptie, deoarece ele sunt parti componente ale unui patrimoniu dat in uzufruct.
1.1 Explicaţi conţinutul art. 395 alin.3 din Codul Civil care preveded că „Uzufructul se poate constitui , conjugat sau succesiv , în favoarea unei sau mai multor persoane existente la data deschiderii uzufructului ”. La momentul constituirii uzufructului se precizeaza care este proprietarul bunului si uzufructuarul. Dupa continutul art. 395,(3) se poate intelege ca uzufructuar poate fi o singura persoana sau mai multe, adica numarul lor nu este unul strict stabilit, din moment ce sunt mai multi uzufructuari ei impart bunul in sens juridic si material daca acest bun constituie obiectul unei obligatii conjunctive sau indivizibile.

Subiectul 2. Stingerea gajului 2.1 Enumeraţi temeiurile de stingere de gaj
Gajul fiind un contract accesoriu inceteaza ca consecinta a incetarii obligatiei principale. Temeiurile de stingere a gajului sunt urmatoarele: a)in cazul in care obligatia garantata prin gaj se stinge ca urmare a temeiurilor generale de stingere a obligatiilor inceteaza si gajul.

a) Un alt temei de stingere este in urma exercitarii dreptului de gaj de catre creditorul gajist a dreptului de gaj atuni cind debitorul gajist nu a executat in mod corespunzator sau conform contractului obligatia garantata ori o parte a ei. b) Un al treilea temei este atunci cind gajul poate inceta independent de obligatia principala a contractului dupa modurile obisnuite de stingere a obligatiilor. Gajul inceteaza in cazul: - pieirii bunurilor gajate, - punerii bunurilor in afara circuitului civil, - expirarea termenului pentru care a fost constituit gajul, - exproprierii bunurilor.
d) un alt temei este in cazul amanetului se stinge o data cu incetarea posesiunii, iar in cazul ipotecii se stinge in termen de 30 de ani de la data inregistrarii sau de la data inregistrarii sau de la data unei noi inregistrarii.

2.2 Analizaţi procedura de stingere şi radiere a dreptului de gaj Gajul se stinge in urma indeplinirii unor formalitati, astfel legea dispune ca dupa stingerea gajului, informatia cu privire la gaj trebuie radiata din registrul gajului. In cazul cind debitorul gajist solicita radierea informatiei cu privire la gaj, trebui sa fie prezent demersu semnat de ambele parti, a declaratiei scrise a creditorului cu privire la renuntarea la gaj sau a hotaririi judecatoresti, la fel poate cere radierea creditorul gajist, un allt caz este cind tertul care a dobindit obiectul gajului, conform declaratiei scrise a creditorului gajist cu privire la radierea gajului din registrul gajului, a certificatului eliberat de executorul judecatoresc prin care se confirma ca bunul a fost dobindit in urma procedurii de executare silita a certificatului eliberat de instanta de judecata pt confirmarea faptului ca bunul a fost dobindit in urma unui proces de insolvabilitate. 2.3 Primus a gajat automobilul său în favoarea băncii pentru garantarea unui credit. În conformitate cu cerinţele contactului de gaj, Primus a asigurat automobilul în baza unui contract de asigurare CASCO (acoperind aşa riscuri ca furt, pierire, deteriorare, răspundere civilă în caz de accident rutier etc.) încheiat cu o societate de asigurări.În termen de un an de la încheierea contractelor de credit şi de gaj , s-a constat că automobilul gajat a fost distrus într-un accident şi a fost scos de la evidenţă din Registrul de Stat al Transporturilor. Astfel banca analizînd situaţia şi constatînd că primus nu poate oferi alte garanţii pentru credit , s-a adresat în instanţa de judecată către Primus cu cererea de restituire anticipată imediată a creditului. În plus, banca s-a adresat în instanţa de judecată către societatea de asigurări cerând suma despăgubirii de asigurare pentru stingerea datoriilor lui Primus.În cadrul şedinţei judiciare Primus şi societatea de asigurări s-au opus cererii băncii de a plăti despăgubirea de asdigurare băncii, pe motiv că ea se datorează lui Primus.În plus, s-a mai constat că Primus mai avea şi alţi creditori, care de asemenea intenţionează să îşi satisfacă creanţele din despăgubirea de asigurare. Care va fi soluţia instanţei de judecată?

Testul 2 Subiectul I:Constituirea dreptului de SERVITUTE

1.1 definiti modul de constituire a dreptului de servitute.
Conf.art 431 servitutea stabilita prin fapta omului se poate constitui in 3 modalitati: a-prin acte juridice b-prin destinatia stabilita de proprietar c-prin uzucapiune. Astfel spus, dreptul de servitute se dobindeste prin acte juridice bilaterale si unilaterale si prin fapte juridice(uzucapiunea.) 1.2 descrieti mod. de constituire a servitutii:prin destinatia stabilita de proprietar si prin uzucapiune. constituire a servitutii prin destinatia stabilita de proprietar. Constituirea dr de servitute prin destinatia stabilita de proprietar are loc in cazul in care proprietarul intentioneaza sa divizeze(sa parceleze)propriul teren sis a instraineze o parte printr-un act unipersonal in forma autentica ori sa stabileasca un drept de servitute in favoarea uneia dintre parti,cu inregistrarile repective in registrul de immobile. Proprietarul care intentioneaza sa lase terenul la 2 mostenitori poate , printr-o declaratie unipersonala, sa instituie o servitute, care va produce efecte numai dup ace mostenitorii intra in posesiune masei succesoriale,iar terenul lui de cuius ,trece in stapinirea a 2 persoane diferite. In mod similar poate fi intocmit un act de constituire a dreptului de servitute asupra propriului teren de cartre o persoana juridical in eventualitatea dezmembrarii ei, si de transmitere a unor parti din teren catre 2 sau mai multi succesori. In data ce una din parcele se instraineaza si intra in stapinirea altui proprietar , servitutea incepe sa produca efecte, adica proprietarul terenului dominant are dreptul sa-si exercite prerogativele, iar proprietarul terenului aservit este tinut sa tolereze actele materiale sau sa se abtina de la anumite acte.Servitutea constitita prin destinatia stabilita de proprietar este o servitute constituita prin act juridic . Constituirea servitutii prin Uzucapiune .Dreptu de servitute ca si dreptul propritate poate fi dobindit prin uzucapiune.Pot fi debindite prin uzucapiune servititile: a-continue si aparente-sunt servituti si continue si aparente –apeductele ,gazoductele amplasate la suprafata solului,precum si cele de scurgere a apelor,deoarece au semen exterioare, iar opentru exercitarea lor nu este nevoie de fapta acuala a omului. b-neaparente si positive-sunt si neaparente si positive-apeductele sau gazoductele ingropate in pamint, a caror trecere peste terenul agricol nu are semen exteriaore. Nu sa pot dobindi prin uzucapiune servitutile neaparente si negative, inclusive cele prin care proprietarul de teren aservit I se interzice sa construiasca ori sa constuiasca ma sus de o anumita inaltime. Conf. CC actele materiale corespunzatoare unor servituti necontinue(ex:servitutea de trecere ,de pastorit) se prezuma a fi exercitate cu simpla ingaduinta a proprietarului de teren aservit.Legea prezuma ca proprietarul de teren aservit permite proprietarului de teren dominant sau altor persoane

care se folosesc de acet tern precerea sau pastoritul.O astfel de permisiune este un impediment pentru a uzucapa dreptul de servitute.Daca demonstreaza ca a intrunit toate conditiile uzucapiunii(buna credinta si termenul )proprietarul ternului dominant va putea dobindi dreptul de servitute.Termenul uzucapiunii dreptului de servitute este acelasi , de 15 ani, ca si acel al uzucapiunii dreptului de proprietate asupra imobilelor. In lipsa unor reglementari legale cu privire la inregistrarea dobindirii dr de servitute si prin uzucapine ,ar fi utile reglementari exprese privind adoptarea unei hotariri judiciare de recunoastere a acestui fapt. 1.3daca ai posibilitate anexeaza un exemplu de pe interet Subiectu II.Mijloacele de garantare 2.1 definiti mijloacele de garantare In literature de pecialllitate exista mai multe acceptuini ale notiunii de mijloc de garantare precum: a-unii autori definesc garantiile ca ansablul mijlacelor juridice care confera creditorului garantat anumite prerogative suplimentare, prerogative care constau fie intr-o prioritate fata de ceilalti creditori , fie in posibilitate ca in caz de neexecutare din parte debitorului, sa urmareasca pe o alta persoana care s-a angajat sa execute ea obligatia ce revenea debitorului.Autorii ce impartesc aceasta conceptie clasifica garantiile in: - personale-constau in angajamentul pe care o alta persoana decit debitorul principal si-l asuma fata de creditor , de a executa obligatia , in aczul in care debitorul principal nu o va face.Este cazul fidejusiunuu,denumite si cautiune,si garantiile bancare. -reale-constau in afectarea speciala a unui bun pentru garantarea obligatiei in instituirea unui drept real accesoriu cu privire la acest bun.Este cazul:gajului,ipotecii si privilegiilor reale ca o forma de garantie reala imperfecta este privit dreptul de retentie. b- alti autori trateaza notunea de garantie si alte mijloace juridice care au menirea de a spori sansele creditorului de executare a obligatiilor.Zlatesc considera ca garantii sunt toate acele mijloace tehnice,extrinseci raportului de obligatie,dar care vin sa se alature acestuia spre a contribui la conservarea anumitor bunuri in vederea executarii silite,la asigurarea executarii reale a obligatiei sau la despagubirea creditorului in cazul in care executarea reala nu mai are loc.Potrivit acetsei conceptii garantiile se clasifica in: -garantii preventive(dr de retentie) -garantii ale executarii reale(clauza penala, arvuna)

-garantii propriu-zise sau reparatorii(fidejusiunea, garantii reale, privilegii). In clitate de mijlace de asigurarea a executarii obligatiiilor sunt: -clauza penala -arvuna -gajul -retentie -fidejusiunea -garantia bancara

-s.a mijloace prevazute de lege sau de contract.

2.2Clasificati si explicate mijlacele de garantare. Fidejusiunea-este contractul prin care o parte fidejusor, se oblige fata de calalta parte creditor, sa execute integral sau partial,gratuity sau oneros obligatia debitorului. Fidejusiunea poate fi de 3 feluri:

a-conventionala-cind insasi partile raportului obligational ,debitorul si creditorul, convin ca pentru garantarea executarii obligatiei debitorul va adduce angajamentul unui fidejusor. b-legala-atunci cind o norma a legii prevede expres ca debitorul este obligat sa aduca un fidejusor pentru a garanta executarea obligatiilor pe care le are fata de cealalta parte. c-judecatroreasca- in ipoteza, in care obligatia de a da o fidejusiune este impusa de instanta de judecata. Gajul –este un drept real in al carui temei creditorul (cr gajist)poate pretinde satisfacerea creantelor sale sa preferinta fata de ceilalti creditori,inclusive statul din valaorea bunurilor depuse in gaj in cazul in care debitorul nu executa obligatia garantata prin gaj. Gajul este o garantie reala in al carui temei creditorul gajist poate urmari bunul gajat avind prioritate fata de alti creditori inclusive fata de stat la satisfacerea creantei garantate. Legea prevede 2 tipuri de gaj: -gajul inregistrat-gaj fara deposedare-obiectul gajului ramine in posesiunea debitorului gajist sau a unui tert care actioneaza in numele debitorului gajist -amanetul- gaj cu deposedare-obiectul gajului se transmite in posesiune creditorului gajist sau unui tert care actioneaza in numele cdreditorului gajist. Exista mai multe criterii de clasificare a gajului: a-in functie de temeiul constituirii: -gaj legal-atunci cind legea oblige anumite persoane sa constituie un gaj, in vederea executariiunei obligatii. -gajul conventional-este atunci cind partile insasi convin asupra necesitatii constituirii gajului. b-in functie de natura rapor4turilor juridice ce constituie obiectul gajului: -ipoteca-gajarea pamintului, constructiilor, altor immobile legate nemijlocit de pamint,impreuna cu terenul afferent necesar asigurarii functionale a obiectului gajului sau cu dreptul de folosinta a cestui teren. -ipoteca de intreprinzator-gajul intreprinderii care se extinde asupra intregului ei partimoniu,inclusive asupra fondurilor fixe si circulante,asupra altor bunuri si drepturi patrimonile reflectate in bilantul intreprinderii,daca legea sau contractul nu prevede altfel. -gajul marfurilor care se afla in circulatie sau in procesu de prelucrare -gajul bunurilor pe care debitorul gajist le va dobindi in viitor Clauza penala este o revedere contractuala prin care partile evalueaza anticipat prejudicial,stipulind ca debitorul,in cazul neexecutarii obligatiei,urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun. Clauza penaloa se clasifica in functie de natura contractului: -caluza penala conventionala-se stabileste prin acordul partilor -acaulza penala legala-plata penalitiatii este prevazuta de lege. Arvuna-este o suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractanta o da celeilate parti pentru a confirma incheiera contractuluisi ai garanta executarea Retentia-dreptul de retentie este acel drept care confera celui care detine un bun pe care trebuie sa-l remita sau sa-l restituie(debitorului,retentorului) Posibilitatea de a retine acest bun,in cazul prevazut de lege, atit timp cit creditorul nu-l despagubeste pentru cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut pentru acel bun si pentru prejudiciile pe care bunul le-a cauzat.

3 Subiectul 1.servitutea care impune proprietarului de teren aservit anumite restrictii in exercitiul dreptului saau de propriete. pot incheia.431. Actele juridice unilaterale ca acte de constituire a servitutii.Servitutea se poate constitui si prin acte juridice unilaterale sub forma de:  declaratii unipersonal. Servitute negativa.Asupra unui teren aservit. Contractul de constituire a dreptului de servitute. abitatie. in mod liber. 2. in limetele normelor imperative de drept. Prin acte juridice: Servitutea se poate constitui prin acte bilaterale(contracte) si acte jur unilaterale(testament.EX: apeductul.EX:interdicita de a construi pe ppropriul teren. 2. Clasificarea dreptului de servitude 1. 2.430.Proprietarii de terenuri.TESTUL nr. uzufruct .EX: servuitutea de trecere pe un teren agrikol. In functie de faptul ca presupun exercitarea unor anumite actiuni sau abtineri de la savirsirea unor actiuni: 1.pentru existenta ei nu este necesara fapta omului.  In functie de modul de exekutare: 1. proprietarul. de a lua apa din fintina. consitutiv de drepturi reale. incheind un contract in acest sens. cu executare succesiva.poate fi atit declaratia proprietarului de teren privind constituirea asupra unei parti din propriul teren.2Descrieţi cele trei grupe de servituţi stabilite prin fapta omului şi reglementate în Codul C Conform C.Contractul de constituire de drept de servitute poate fi:solemn. declaratie unipersonala) 1. cit si declaratia proprietarului terenului aservit prin care se constituie dreptul unui sau mai multor proprietari de terenuri dominante de a trece pe terenul sau. Servitute neaparenta. contract numit.etc.sinalagmatic.pentru a carei existenta este necesara fapat omuluiEX: servituti de trecere.EX: servitutea de a zidi sau de a nu zidi mai sus de o anumita inaltime este una neaparenta.servitutea care-l indreptateste pe proprietarul terenului dominant sa faca in mod direct anumite acte de folosinta pe terenul aservit.1.CV art.EX: dreptul de a trece.De existenta eo se poate lua cunostinat numai din actul de constituire si din registrul de imobile. in baza principiului libertatii contractuale stipulate in art 667.Avind drept de dispozitie asupra terenului sau. servitutile se clasifika in functie de:  In fuctie de manifestarea lor externa: 1.este vizibila se cunoaste dupa semnele sale exterioare. Servitue pozitiva.Ele pot fi o consecinta a exercitari dreptului de servitute ca in cazul cind prin trecere se formeaza o carare. de a instala o conducta.nu este vizibila si nuu are semne exterioare. uz .De existenta ei se poate lua kunostinta numai din titlul de costituire sau in timpul unor lukrari. gazoductul. Servitutea stabilita prin fapta omului se poate constitui in 3 modalitati: 2. precum si in favoarea unui teren dominant pot fi constituite mai multe servituti. 1. Si il poate greva cu dreptul de servitute al unei sau mai multor persoane. Potrivit art.Pentru nasterea . Servitute necontinua. servitutea de vedere. contracte si pot stabili continutul lor.Numiţi criteriile de clasificare a servituţiilor reglementate de Codul Civil Servitutea sarcina care greveaza un imobil(teren aservit)pentru uzul sau utilitatea imobilului uni alt proprietar(teren dominant). il poate da in folosinta prn locatiune.Nu este obligatoriu ca semnele exterioare sa fie instalate special la vedere. cu titlu oneros ori cu titlu gratuit. pe linga faptul ca il poate instraina cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Servitute aparente. Servitute continua. 3. daca se trece in timpul unor lukrari.

1 Enumeraţi condiţiile esenţiale ale contractului de gaj Pentru constituriea gajului este necesar ca.la obiektul gajului. De servitute . declaratia proprietarului de teren aservit trebuie sa fie in forma autentica si inscrisa in registrul de imobile.  Testamentul.EX: servuitutea de trecere pe un teren agrikol.  Neaparente si pozitive.Ele pot fi o consecinta a exercitari dreptului de servitute ca in cazul cind prin trecere se formeaza o carare. a caror trecere peste terenul agrikol nu are semne exterioare. gazoductele amplasate la suprafata solului. precum si cele de scurgere a apelor.Nu este obligatoriu ca semnele exterioare sa fie instalate special la vedere. care servitute sunt aparente şi care sunt neaparente şi în ce condiţii o servitute de scurgere a apei poate fi atît aparentă cît şi neaparentă. Constituirea servitutii prin destinatia stabilita de proprietar-Constiruirea dreptului de servitue prin destinatia stabilita de proprietar are loc in kazul in care proprietarul intentioneaza sa divizeze propriul teren si ssa instraineze o parte printr-un act unipersonak in forma autentica ori sa stabileaska un drept de servitute in favoarea une parti cu inregistrarile respective in regisrul de imobile.In esenta.Dt.Dar testamentul olograf si cel mistik nu pot da nastere unui Dt de servitute.precum apeductele ingropate in pamint. poate fi temei p-u aparitia Dt de servitute daca in contitnutul lui este o dispozitie sub forma legatului. la creanta garantata prin gaj si la formalitatile ce trebuie indeplinite p-u konstituirea gajului. de a karor existenta se poate lua kunostinta doar din dokumente sau la dezgroparea tevilor. Subiectul 2. luindu-se in considerare specifikul actelor unilaterale. Servitute neaparenta. inclusiv si cele care prin care proprietarul de teren aservit i se interzice sa construiaska ori sa construiaska mai sus o anumita inalttime. inclusiv prin exemple.Ese o servitute neaparenta un apedukt .De existenta ei se poate lua kunostinta numai din titlul de costituire sau in timpul unor lukrari. sau prin skurgere a apei se formeaza un shants cu lak de akumulare 2. sa mai fie respectate anumite reguli spesiale care se refera la subietii raportului de gaj. pe linga conditiile generale de validitatea a orikarui akt juridik. d-ce au semne exterioare.  Partile contractului de gaj- . servitutea constitutita prin destinatia stabilita de proprietar este o servitute constituita prin actjuridik. daca se trece in timpul unor lukrari. gazdukt instalat n pamint.este vizibila se cunoaste dupa semnele sale exterioare. fiind in contradictie ku prevederile legale. iar testamentul este intokmit in fomra autentica. Continutul declaratiei poate fi similar celui al contractului de constituire a Dt de serviture. Dobindirea servitutii prin uzucapiune-Dt de servitute ca si cel de proprietate poate fi dobindit prin uzucapiune.astfel pot fi dobindite prin uzucapiune servitutiile:  Continue si aparente-precum apeductele.ca un act unilateral al proprietarului de teren aservit. Nu se pot dobindi prin uzukapiune servitutiile neaparente si negative. iar p-u ecercitarea lor nu este nevoie de fapta actuala a omului.  In fuctie de manifestarea lor externa: 1.EX: servitutea de a zidi sau de a nu zidi mai sus de o anumita inaltime este una neaparenta.De existenta ei se poate lua cunostinta numai din actul de constituire si din registrul de imobile. Constituirea gajului 2. 1.nu este vizibila si nu are semne exterioare. Servitute aparente.3 Explicaţi.

creditorul gajist este persoana care detine o creanta garantata prin gaj. inclusiv capitalul. pe kind in contractul de gaj fara deposedare se inkeie in forma skrisa. Registrul de gaj a bunurilor mobile este tinut de ministerul Justitiei 2.determinat individual sau generic. ce este determinata sau determinabila exprimata intro suma baneaska si kare sa fie suficienta pentru a satisface creanta Gajul poate fi constituit in favoarea unuia sau mai multor creditori. Gajul poate fi constituit şi astfel încît doar suma maximă pentru care bunul trebuie să garanteze să fie determinată prin înscriere în registru.este propretarul sau un alt posesor si uzufruktuar legal al bunurilor depuse prin gaj. 2. gajul garantează creanţa în volumul existent la momentul satisfacerii. pure si simple sau afectate de modalitati. debittorul gajist. Gajul este constituit valid numai dacă creanţa garantată este exprimată într-o sumă bănească. care are dreptul de a instraina aceste bunuri.Gajul inregistrat se inregistreaza in registrul gajului tinind kond de urmatoarele organe: 1. Creanţa garantată prin gaj trebuie sa fie determinată sau determinabilă. bunurilor proprietate intelectuala se inkrie in Registrul de gaj a proprietatii intelektuale tinut de agentia nationala pentruprotectia pietii industriale.Atit creitorul gajist kit si debitorul gajist poate fi orice pers fiz sau jur care indeplineste conditiile generale in ceea ce priveste kaapacitatea de a incheia un act juridik.Nu pot constitui obiekt al gajului bunurile retrase din circuitul civil. pure şi simple sau afectate de modalităţi. cheltuielile de urmărire şi cheltuielile de întreţinere a bunului .Pentru kostituirea amanentului nu se cere ca contractul de gaj sa imbrace formascrisa. consumtibil sau neconsumtibil.Contractul de gaj se incheiie intre partile contractante care se numesk creditor gajist si debitor gajist.  Forma contractlui de gaj este determinata de tipul si obiektul gajului. bunuri viitoare. mobil. Dacă în contract nu se prevede altfel. Registrul de gaj a bunurilor imobile este tinut deoficiul kadastral teritorial 3. Registrul de gaj a titlurilor de valori este tinut de comisia nationala a pietii financiare 4.  Kit priveste creanta garantata prin gaj.Legiuitorul prevede ca obiekt al gajului poate fi o universalitate de bunuri adika o totalitate de bunuri omogene-neomogene karakterizate prin anumite karakterisitce de gen care formeaza un tot intreg kum ar fi de exemplu: grevarea cerealilor care se compune din rekolta de griu. titluri de valori prin aktiunisi obligatiuni.2 Analizaţi care creanţe pot fi garantate prin gaj Creanţelor care pot grevate prin gaj convenţional: Gajul poate garanta una sau mai multe creanţe legale. legea dispune ka gajul poate garanta unau sau mai multe creante legale. Astfel creditorul gajist este persoana obligatiile fata de kare sunt garantate prin gaj. dk din contrakt nu reieise altfel. dobînzile.In cazul gajului inregistrat legea prevede necesitatea unei forme skrie cu inregistrarea ulterioara in registrul gajului. existente sa viitoare.ex : ar fi bunurile din domeniul public sau insesizabile. Gajul se extinde si asupra accesoriilor bunului principal -obiekt al gajului. Fructele produse de bunurile gajate constituie obiekt al gajului doar dk acest lukru este prevazut in kontrakt. existente sau viitoare. bunurile inalienbinile . debittorul gajist-poate fi atit debitorul obligatiei garantate kit si un tert  Obiekt al gajului poate fi orice bun corporal sau inkorporal . marfuri aflate in cirkulatie sau ijn proces de prelukrare.

inginerului. Creanţelor care pot grevate prin gajul legal:Gajul legal poate naste doar din: a) creantele statului pentru sumele datorate conform legislatiei fiscale. Creantele care rezulta din hotarirea judekatoreaska. Cerinţele de formă şi de înregistrare se vor respecta în modul corespunzător. părţile pot extinde garanţia şi asupra penalităţilor şi prejudiciului cauzat prin neexecutare. în temeiul lucrărilor solicitate de către proprietarul imobilului sau în temeiul materialelor sau serviciilor pe care ei le-au furnizat sau le-au pregătit pentru aceste lucrări. Înlocuirea creanţei garantate nu trebuie să afecteze drepturile creditorilor gajişti cu grad de prioritate inferior. lucrări sau materiale care nu sunt legate de imobilul în cauză. La aviz se anexeaza o copie autentificata de pe hotarirea judecatoreasca si dovada aducerii avizului la cunostinta debitorului. cît şi o reconstrucţie fundamentală a unui imobil existent. Nu este suficientă proba trimiterii avizului. La aviz se depun copiile documentelor justificative: copia contractului. Cu acordul creditorului gajist şi al debitorului gajist. avînd în vedere art. proprietarul imobilului trebuie să fi primit avizul. Nu pot fi grevate de cu ipotecă bunurile care fac parte din domeniul public. furnizorilor de materiale. temeiul creantei si marimea ei.gajat. copiile documentelor care dovedesc prestarea lucrărilor sau serviciilor sau livrarea materialelor de construcţie. Secundus a menţionat că. 2. Creditorul gajist are obligatia sa aduca la cunostinta debitorului gajist avizul inregistrat. Gajul legal poate greva bunuri mobile si imobile.(9) al . b) creantele rezultate dintr-o hotarire judecatoreasca. antreprenorului sau subantreprenorului. in care se indica bunul gajat si marimea creantei. Creantele persoanelor kare au participat la construktia imobilelor. Prin construcţie trebuie de înţeles atît construirea unui imobil nou.3 Primus şi Secundus negociau încheierea unui contract de gaj prin care Primus urma să gajeze în favoarea lui Secundus partea socială de 50 % deţinute de Primus în “Tertius” SRL. Cererea de inregistrare reprezinta un aviz in care se indica bunurile pe care creditorul intentioneaza sa le valorifice.marimea platilor periodice si coeficientul de indexare. Avizul trebuie să identifice imobilul. mobil sau imobil. Gajul legal de garantare a creantelor fiscale In cazul creantelor statului care iau nastere in temeiul legislatiei fiscale. muncitorilor-constructori. Aceasta este important mai ales în cazul în care proprietarul are în construcţie mai multe imobile sau în cazul în care persoanele care au dreptul să constituie ipoteca legală au prestat proprietarului servicii. Gajul legal nu poate greva bunuri sau drepturi patrimoniale gajate deja in folosul altor creditori daca contractul de gaj nu prevede altfel. În timpul discuţiilor a apărut întrebarea formei contractului. al debitorului sau. gajul legal se constituie doar daca este inregistrat confrom legislatie in vigoare. în locul creanţei pentru care este constituit gajul poate fi pusă o altă creanţă. Gajul legal se constituie prin inregistrarea unui aviz. iar in cazul pensiei sau a pensiei de intretinere . Prin contract.O creanţă poate fi garantată cu mai multe bunuri (gajul comun) şi de mai multe persoane. Ipoteca legală în favoarea persoanelor care au participat la construcţia unui imobil apare în temeiul înregistrării unui aviz indicînd imobilul grevat şi mărimea creanţei (soldul). Avizul trebuie adus la cunoştinţa proprietarului imobilului.Gajul legal constituit in baza hotaririi judecatorestiCreditorul in a carui favoare a fost emisa o hotarirejudecatoreasca cu privire la incasarea unei sume de bani poate obtine ungaj legal asupra unui bun. Ipoteca nu se constituie decît în favoarea arhitectului. 152 alin.

Bun imobil. 1.sau mai mare de 99 de ani.Esential este ca dreptul de superfcie poate fi instranat numai impreuna ku konstructia.Dt de superficie nu se limiteaza printro konditie suspensiva si nici nu este dependent de pierirea sau demolarea constructiei . fie ka s-a terminat. Proprietarul terenului a contestat în judecată actul juridic de înstrăinare a dreptului de uzufruct. În opinia nudului proprietar superficiarul poate vinde dreptul de superficie doar proprietarului terenului. Are un contitnut variabil in functie de forma sa deplina sau implicita-dk se constituie aupra unui teren fara constructie. fie ca edificarea abia a inceput. dekit cea okupata de constructie.de donatie. deasupra si sub acest teren.ultero .ceea ce iinseamna ca are ca izvor actul normativ si este opozabil tuturor subiectilor.temporar. de skimb.alienabl si ereditar. La data de 5 iulie 2003 a fost încheiat un contract de constituire a dreptului de superficie pe in termen de 50 ani.2 Descrieţi carcterele juridice ale dreptului de superficie E un drept real. in functie de forma sa deplina sau incipienta. considerînd că superficiarul nu este în drept să înstrăineze dreptul de superficie terţelor persoane. Care va fi hotărîrea instanţei de judecată.etc E unul temporar. inklusiv prin kontract de vinzare. Completindu-se cu valoarea constructei. cu continut variabil.Codului Civil.4 Subiectul 1. dar accesoriu poate fi si construcita care este parte componenta a Dt de superficie.3..adica poate fi transmis prin acte juridice intre vii cit si p-u kauza de moarte. E un Dt alienabil si ereditar. sau a exploatarii unei constructi existente. dar de lnga durata. Cu toate acestea. dupa constructia edificiului.kumparare.Aces drept este un drept real. .. indiferent de faptul daca se afla pe ssuprafata poamintului sau sub pamint. care dispune că „actul juridic de instrăinare a părţii sociale se autentifică notarial” . TESTUL nr. grevat si transmis prin succesiune atit in stare incipienta ci ti sub forma sa deplina.Prin urmare partile pot stabili un termen mai mic.1 Definiţi dreptul de superficie Superficia este un drept real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificarii si exploatarii unei constructii.Adika superfeciarul poate instraina Dt sau prin orice contract translativ de proprietate. dt de superficie este in stare incipienta si konsta de fapt numai in folosinta suprafetei subfetei. Noţiunea şi caracterele juridice ale dreptului de superficie 1. Soluţionaţi disputa. viitorul contract de gaj deasemenea trebuie autentificat notarial. Dt de superficie este variabil si din alt punkt de vedere si anume ca se rasfringe arupra terenului okupat de konstructie sau asupra unei suprafete mai mari . mobiliar. dar de lunga durata-dt de superficie se constituie p-u o perioada stabilita de parti fara a se numi un termen legal minim sau maxim. La data de 25 august 2006 superficiarul a încheiat un contract de vînzare-cumpărare prin care a înstrăinat dreptul de superficie unei persoane terţe. Primus şi-a exprimat părerea că gajarea nu este o înstrăinare şi respectiva dispoziţie nu se aplică contractului de gaj pe care părţile urmează să-l încheie. Dt de superficie devine deplin. in lokul ei putitnd fi construit un edificiu parte komponenta a Dt de superficie in locul celei demolate.. 1. inclusiv proprietarului de teren asupra caruia isi exericita dreputl E unul imobiliar-dce se poate constitui doar asupra terenului care sunt imobile prin natura lor. Argumentaţi răspunsul..Dt de superficie poate fi instrainat .In caz in care actul de constituire a superficiei nu se stabileshte pu 99 de ani.

Nush ce sa ma skriu))) . Aceasta înseamnă că dacă părţile contractante nu contestă faptul transmiterii arvunei sau dacă chiar şi-l contestă. Clauza penală poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea obligaţiei garantate prin clauza penală sau a părţii neexecutate. pînă cînd partea obligată nu-şi va onora obligaţiunea în cauză. însă acest fapt este probat prin dovezile corespunzătoare. Înţelegerea cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris. Clauza penală. considerată suficientă de către instanţă. Prin clauză penală se poate garanta numai o creanţă valabilă. Ca dovadă de confirmare a încheierii contractului. Prin retenţie se poate garanta de asemenea o creanţă care. urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun.reprezinta facultatea creditorului gajist de asi satisface creantele din kontul bunului gajat cu preferinta fata de alti creditori.(penalitatea) este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul. contractul se consideră încheiat. atunci contractul nu se va considera încheiat. stipulînd că debitorul. în cazul prevăzut de lege. suma plătită este considerată avans. Înţelegerea cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris. Părţile pot conveni asupra unei clauze penale mai mari decît prejudiciul. Ca garantie-gajul reprezinta un mijlok de garantare a executarii obligatiilor puse la dispozitita creditorului gajist de asi satisface creantele din contul bunului gajat.1 Enumeraţi şi descrieţi caracterele gajului. Arvuna -este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului şi a-i garanta executarea. Pe de altă parte. atunci cînd nu există înscrisuri sau alte dovezi în acest sens. Noţiuni generale cu privire la gaj 2. dacă contractul prevede plata arvunei.Subiectul 2. în cazul neexecutării obligaţiei. Gajul are o dubla natura juridika de garantie si de drept real.reprezinta prerogativa titularului Dt de gaj de a pretinde exercitarea dt de gaj ondiferent de faptl in miinele ui se afla. din valoarea bunurilor depuse in gaj in kazul in kare debidtorul(debitorul gajist ) nu executa obligatia garantata prin gaj. deşi nu este legată direct de bunul deţinut. Dt de preferinta. se bazează pe o obligaţie ale cărei părţi sînt comercianţi. Retentia. Dt de urmarire. atîta timp cît creditorul nu-l despăgubeşte pentru cheltuielile necesare şi utile pe care le-a făcut pentru acel bun şi pentru prejudiciile pe care bunul le-a cauzat. din valoarea bunurilor depuse in gaj in kazul in kare debidtorul(debitorul gajist ) nu executa obligatia garantata prin gaj. Dreptul de retenţie este înlăturat în cazul în care creditorul oferă o garanţie reală. ca o condiţie esenţială. inklusiv statul. arvuna este de natură să probeze încheierea contractului. sau consemnează suma pretinsă. Astfel se aplică acestea în măsura în care contractul nu prevede altfel. Debitorul nu este obligat să plătească penalitate în cazul în care neexecutarea nu se datorează vinovăţiei sale. inklusiv statul. În caz de dubii.2 Analizaţi deosebirile şi asemănările dintre gaj şi celelalte mijloace de garantare a executării obligaţiilor Gajul este un drept real in al karui temei creditorul (credtorul gajist) poate pretinde satisfacerea creantelor sale cu preferinta fata de ceilalti creditori.gajul reprezinta un Dt subiektiv care acorda titularului sau dt de urmariere si dt de preferinta in vederea satisfacerii creantelor sale. Gajul este un drept real in al karui temei creditorul (credtorul gajist) poate pretinde satisfacerea creantelor sale cu preferinta fata de ceilalti creditori.cel care este dator să remită sau să restituie un bun poate să-l reţină. chiar dacă celelalte condiţii sunt respectate. atunci kind deebitorul nusi executa obligatiile Ca un Dt real. 2.

Dacă în componenţa obiectului ipotecii de întreprinzător sînt şi bunuri susceptibile înregistrării în alte registre. din care rezultă că gajul (ipoteca) de întreprinzător se înscrie în toate registrele în care se ţine evidenţa bunurilor din care se compune obiectul gajului. gajul urmează a fi înscris şi în fiecare din aceste registre. Pentru că nu este un act notarial. Norma prezintă inconveniente majore legate de restrîngerea competenţei generale atribuite notarului la înregistrarea gajului şi mai ales de confuzia legată de registrul în care urmează a fi înscrisă ipoteca de întreprinzător. ţinut de fiecare notar. înregistrarea ipotecii de întreprinzător nu poate fi înscrisă în registrul actelor notariale. atîta timp cît obiectul gajului sînt bunuri mobile. la biroul notarial în a cărui rază teritorială se află întreprinderea. Aceasta soluţie corespunde Legii cu privire la gaj.2.) ipoteca de întreprinzător se înregistrează în conformitate cu prezentul cod. orice persoană fiind în drept a solicita şi primi informaţia ce-l interesează sub formă de extras din registru.3 Expuneţi opinia vis-a-vis de art.. legea stabileşte proceduri distincte pentru înregistrarea drepturilor în diferite registreprecum:  Registrul bunurilor mobile este tinut de ministerul Justitiei  Registrul bunurilor imobile este tinut deoficiul kadastral teritorial  Registrul titlurilor de valori este tinut de comisia nationala a pietii financiare  bunurilor proprietate intelectuala se inkrie in Registrul de gaj a proprietatii intelektuale tinut de agentia nationala pentruprotectia pietii industriale. O soluţie practică pentru depăşirea confuziei date ar fi înscrierea de către notar a ipotecii de întreprinzător în registrul gajului bunurilor mobile. În conformitate cu Codul civil ipoteca de întreprinzător se înregistrează de notarul în a cărui rază teritorială se află întreprinderea.. In funcţie de caracterul bunului. 470 alin.” Gajul fără deposedare se înscrie în unul dintre registrele în care este ţinută evidenţa bunurilor sau persoanelor în conformitate cu prevederile Legii cu privire la registre Accesul la informaţia despre gaj înscrisă în registru este publică. 2 lit b) al Codului Civil care dispune : ”gajul se înregistrează în modul următor (. .

posesor al Buletinului de identitate cu seria A 43556778. Uzufructul se poate constitui prin lege sau prin act juridic .iar mostenitorul legal sa ramina cu uzufructul.TESTUL 5 Subiectul 1.Uzufructul poate sa-si aiba originea intr-o clauza testamentara sub forma de legat prin care se intituie dreptul unei persoane nemostenitoare sa foloseasca si sa culeaga fructele unuia sau mai multor bunuri din masa succesorala .11 2009. nr.Intocmiţi un contract de constituire a dreptului de uzufruct ţinind cont de clauzele obligatorii. Pe cale de retentie –proprietarul isi dezmembreaza dreptul sau de proprietate si transmite catre un tert atributul de dispozitie(nuda proprietate) retinind pentru sine atributele de posesie si folosinta. posesor al Buletinului de identitate cu seria A 53647568.Vasile Lupu.atunci cind proprietarul isi dezmembreaza dreptul sau de proprietate si constituie in favoarea unei alte persoane dreptul de uzufruct raminind cu nuda proprietate.2011. la fiecare data de 25 a lunii.iar altui legatar nuda proprietate. eliberat de oficul 42. Proprietar Uzufructuar . uzufructuarul va achita proprietarului suma de 1000 lei. nr.luind astfel forma unui act juridic unilateral(testament) sau bilateral(contract). precum şi de faptul că nudul proprietar este de acord ca bunul ce constituie obiect al uzufructului să fie transmis de către uzufructuar in locaţiune. in calitate de UZUFRUCTUAR.12.Uzufructul poate lua nastere pe 2 cai:pe cale de retentie si pe cale de instrainare.Constituirea dreptului de usufruct Definiţi şi enumeraţi modurile de constituire a dreptului de uzufruct reglementate de Codul 1.05. Constituirea uzufructului prin act juridic-uzufructul se constituie prin vointa omului. in 4 exemplare.in calitate de PROPRIETAR. str.20012.precum si situatia in care se lase unui legatar dreptul de uzufruct . In schimbul constituirii dreptului de uzufruct.Muncesti 231 inregistrat in registrul bunurilor imobile si prezentind titlul de proprietate. la data 21.Dreptul de uzufruct poate fi instituit prin contract cu titlu oneros si cu titlu gratuit.Deasemenea este posibila situatia in care prin testament legatarului sa I se lase nuda proprietate.2Analizaţi modurile de constituire a dreptului de uzufruct reglementate in Codul Civil Constituirea uzufructului prin efectul legii-in legislatia Republicii Moldova nu exista reglementari care prevad expres constituirea dreptului de uzufruct.Persoana care poate constitui un drept de uzufruct poate fi numai proprietarul bunului.7.transmitind nuda proprietate mostenitorilor. eliberat de oficiul 42. bl. Pe cale de instrainare. domiciliata in Chisinau .1 Uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar)de a folosi pentru o perioada determinata sau determinabila bunul unei persoane(nudul propietar) si de a culege fructele bunului cu indatorirea de a-I conserva substanta. Subsemnatul Bejan Victor domiciliat in Chisinau.Petru Movila. la data de 13. str.Tin sa mentionez faptul ca sunt de acord ca lotul de pamint ce constituie obiect al uzufructului poate fi transmis de catre uzufructuar in locatiune. ap. Constituirea uzufructului prin hotarire judecatoreasca-dreptul de uzufruct se poate constitui prin hotarire judecatoreasca numai in cazul in care legea prevede o astfel de modalitate.uzufructul poate fi constituit si prin hotarire judecatoreasca.3. 1.4. Subsemnatul(a)Cretu Anastasia . Institui drept de uzufruct asupra lotului de pamint aflat pe str. Prezentul contract se incheie pe o perioada de 10 ani.Dar se considera ca se realizeaza un drept de uzufruct atunci cind parintii folosesc bunurile copiilor lor.3. Prezentul contract s-a incheiat la data de 30. 1. ap. bl.31.In cazurile prevazute de lege .23.3.

adica cine stie daca Primus nu se va razgindi.pe calea actiunii oblice creditorul poate exercita. substituindu-i-se. •în cazul admiterii acţiunii. Pentru intentarea acţiunii oblice se cer întrunite următoarele condiţii: •debitorul să fie inactiv. nu este necesar ca acesta din urmă să fie introdus în proces.patrimoniale a caror exercitare implicita o apreciere subiectiva din partea titularului sau.Dar. pentru a-i face hotărârea judecătorească opozabilă şi pentru a-l împiedica să tranzacţioneze fraudulos cu pârâtul. chiar atunci când a fost exercitată numai de către unul dintre ei.in general toate dr. bunul asupra căruia exista dreptul care era ameninţat cu pierderea este readus în patrimoniul debitorului. .Totuşi.2 Caracterizaţi condiţiile inaintării şi efectele exercitării acţiunii oblice. acţiune civilă prin care creditorul chirografar exercită în numele debitorului său.3.. Acţiunea oblică (subrogatorie) 2.Subiectul 2. Acţiune oblică (indirectă sau subrogatorie). Aceasta deoarece orice valoare care se adaugă patrimoniului debitorului sporeşte gajul general al tuturor creditorilor. dar introducerea lui în cauză este totuşi utilă.Acţiunea oblică profită tuturor creditorilor.cum ar fi:actiunea in plata unei creante. Inca o prevedere legala stipuleaza ca renuntarea la succesiune se face dupa 6 luni. drepturile şi acţiunile patrimoniale neexercitate de către acesta. 2.Respectiv crditorul Primus nu este indrept de exercita dr. De asemenea creanţa poate să nu fie anterioară dreptului pe care creditorul doreşte să-l valorifice în numele debitorului.Acţiunea oblică nu antrenează indisponibilizarea drepturilor debitorului.speta Conform CC art. opţiunea pe cale oblică sau indirectă poate fi refuzată creditorului dacă se dovedeşte că alegerii făcute de el i se opun considerente de ordin moral. La exercitarea acţiunii oblice nu este necesar ca debitorul să fi fost pus în întârziere de a-şi valorifica dreptul. actele sale fiind opozabile creditorului.lichidă şi exigibilă. 2. dacă respectă legea.si actiunile ce fac parte din patrimonial debitorului.1 Definiţi acţiunea oblică. Domeniul de aplicare al acţiunii oblice cuprinde numai drepturile şi acţiunile patrimoniale care sunt în pericol de a se pierde datorită pasivităţii debitorului. debitorul este insolvabil). ceea ce produce următoarele efecte: • pârâtul pe care creditorul îl acţionează înjudecată va puteasă opună acestuia toate apărările şi excepţiile pe care le-ar fi putut opune şi debitorului.actiunea in anularea unui act juridic…. •creanţa creditorului trebuie să fie certă. debitorului sau.Ca exceptie de la aceasta regula.sa nu uitam ca acest drept face parte din categoria dr. urmărind ca scop conservarea patrimoniului acestuia.si nci de a depune cerere la notarul competent pentru acceptarea moştenirii din numele lui Secundus.nu pot fi exercitate pe calea actiunii oblice dr. care in virtutea legii sau a naturii lor sunt considerate ca fiind personale ale debitorului: Din textul spetei rezulta ca Secundus renunta la succesiune din motive personale. Creditorul promovează această acţiune direct împotriva terţului căruia îi este opozabil dreptul debitorului . acesta poate dispune de ele chiar după intentarea acţiunii. Acţiunea oblică se fondează pe dreptul de gaj general al creditorului şi constituie un mijloc preventiv de apărare împotriva pericolului insolvabilităţii debitorului.599. •creditorul să aibă un interes serios şi legitim pentru a intenta acţiunea (de exemplu. Creditorul exercită acţiunea oblică în locul şi în numeledebitorului. Terţul pârât are dreptul să opună creditorului reclamant toate excepţiile pe care le-ar fi putut opune debitorului.

1. / arvuna . atit clauza penala cit si arvuna se calculeaza dupa o anumita suma de bani Deosebiri: 1. gaj şi fidejusiune pe de altă parte Clauza penala-este o prevedere contractuala prin care partile evalueaza anticipat prejudiciul stipulind ca debitorul in cazul neexecutarii urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun.fidejusiundea este de natura conventionala la fel ca si gajul. Gajul-este un drept reale prin care creditorul poate pretinde satisfcerea creantelor sale cu preferinta fata de ceilalti creditori. în cazul neexecutării obligaţiei.fiecare din aceste mijloace de garantare a obligatiilor se caracterizeaza altfel si au caractere juridice diferite.daca la clauza penala obiect aclauzei penale este o suma de bani atunci obiect al gajului poate fi orice bun corporal sau incorporal. Functia compensatorie (reparatorie)-are menirea de a compensa prejudiciul suferit de creditor prin neonorarea obligatiilor contractuale de catre debitor. pe de o parte. sunt mijloace juridice prin care se asigura realizarea dreptului de creanta.2.mobil.6 Subiectul 1. Functia de evaluare-modalitate de evaluare conventionala anticipata a prejudiciului care poate fi cauzat creditorului prin neexecutarea obligatiei.ea este un stimul pentru executarea la timp si in modul corespunzator a obligatiilor contractuale. şi arvună. urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun.gaj si fidejusiune . 3.prin faptul ca perspectiva consecintelor neexecutarii obligatiilor contractuale indeamna pe debitor la executarea reala a contractului.Analizaţi asemănările şi deosebirile dintra clauza penală.determinat sau generic. stipulînd că debitorul. Clauza penală constituie unul din cele mai frecvent întîlnite mijloace de garantare a executării obligaţiilor.TESTUL nr. 2.1 Clauza penală (penalitatea) este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul.consumptibil sau neconsumptibil. Functia de garantie-priveste executarea obligatiei principale.functia de sanctionare si functia de stimulare. Fidejusiunea-o parte fidejusor se obliga fata de cealalta parte creditor sa execute integral sau partial .functie de evaluare.gratuit sau oneros obligatia debitorului. Clauza penala Asemanari: 1. Arvuna-este o suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractanta o da celeilalte parti pentru a confirma incheierea contractului si ai garanta executarea. Functia de sanctionare-rezulta ca penalitatea se plateste indiferent de intinderea prejudiciului . Principalele functii ale clauzei penale sunt:functia de garantie. obiectul clauzei penale îl formează o sumă de bani. Functia de stimulare a debitorului la o conduita corecta. 2. Clauza penala Definiţi clauza penală şi descrieţi funcţiile ei 1.

sa nu deranjeze . Ca excepţie.Sa renunte la dreptul sau de servitute. 626 alin. Proprietarul terenului dominant este in drept: sa se foloseasca de servitute exercitind asupra asupra terenului aservit acte materiale(se treaca.Sa conserve dreptul sau –prin act de conservare se intelege actul de preintimpinare a pierderii unui drept subiectiv. În mod normal. acordă creditorului. . (3) al Codului Civil care dispune:”In cazul in care a primit executarea .Servitutea poate consta si din obligatia proprietarului de teren aservit de a se abtine de la anumite actiuni in favoarea proprietarului de teren dominant numite servituti negative.Sa exercite dreptul de servitute accesorie.nici sa pagubeasca cealalta parte. Drepturile şi obligaţiile proprietarului terenului dominant 2. . - . reprezintă de fapt echivalentul executării reale a contractului. Proprietarul terenului dominant este obligat: .3 ale acestui articol.Sa efectueze din cont propriu orice lucrare necesara exercitarii dreptului sau in cazul servitutii de trecere proprietarul terenului dominant poate sa asfalteze drumul sau cararea.1 Daţi noţiunea de exercitare a servituţiilor Servitutea se exercita de catre persoanele care au constituit-o cu buna-credinta. creditorul poate cere plata penalităţii numai dacă şi-a rezervat expres acest drept la primirea executării ”.3 Comentaţi art. Subiectul 2.dreptul de servitute se stinge daca persoana nu sa folosit de servitute timp de 10 ani . deoarece acestea întemeinduse pe una şi aceiaşi cauză. 2.renuntarea la drept se facein aceeasi forma ca si contractul de constituire a servitutii-produce efecte numai dupa radierea dreptului din registru.pe suprafata lui orin in subfata numite servituti pozitive. de exemplu acesta se foloseste de conducta de apa sau de gaz construita de proprietarul terenului dominant.fiecare respectindu-si drepturile si obligatiile. În asemenea caz. dreptul de a pretinde plata penalităţilor doar dacă şi-a rezervat acest drept la primirea executării.2 Analizaţi drepturile şi obligaţiile proprietarului terenului dominant reglementate in Codul Civil.cind exercitarea unei servituti necesita o alta servitute – servitutea de a lua apa din fintina (servitute principala) impune si servitutea de trecere peste terenul aservit (servitute accesorie) . . sa repare)si juridice sa interzica proprietarului edificarea constructiei in cazul unei servituti negative(de a nu construi).Sarcina pe care o instituie servitutea asupra terenului aservit consta in obligatia proprietarului acestuia de a permite efectuarea anumitor actiuni pe terenul sau.sa-si exercite dreptul astfel incit sa creeze cit mai putine dificultati proprietarului de teren aservit –servitutile pozitive .sa sape santuri sau sa schimbe tevile vechi. . creditorul va putea cere pe lîngă executarea obligaţiei şi plata penalităţilor.Sa intretina si sa decida soarta juridica a constructiilor si planificatiilor pe care le-a amplasat pe terenul aservit in legatura cu executarea servitutii-proprietarul terenului aservit are dreptul sa le ridice in cazul expirarii termenului de servitute .trebuie exercitate cu buna-credinta . prevederile alin.1. în cazul în care clauza penală a fost stipulată pentru situaţiile de executare necorespunzătoare sau cu întîrziere a obligaţiei.indiferent de tipul lor. Deasemeni. care a primit executarea obligaţiei.Sa pretinda o parte din cheltuieli daca de lucrarile efectuate profita si proprietarul de teren aservit. clauza penală poartă un caracter sancţionator şi nu unul compensatoriu. creditorul care a primit executarea obligaţiei nu mai poate cere plata penalităţilor stabilite pentru cazurile de neexecutare stricto sensu a obligaţiei.

in măsura in care lucrările efectuate pentru exerciţiul servituţii sint necesare şi de ele profită inclusiv terenul aservit.din motiv ca si el beneficiaza si profita inclusive de noile modificari.sa plateasca o recompensa proprietarului –titularul dreptului de servitute platesa recompensa daca actul de constituire nu prevede ca dreptul de servitute se acorda cu titlu gratuit .sa intretina constructiile si plantatiile de pe terenul aservit in masura in care se asigura interesele terenului aservit –daca exista mai multi titulari ai dreptului de servitute. proprietarul terenului dominant poate lua toate măsurile şi poate face. toate lucrările de exercitare şi conservare a servituţii. Cheltuielile de efectuare a acestor lucrări revin celor doi proprietari. proporţional avantajelor pe care le obţin.3In lipsa unei prevederi contrare.sa inlature toate constructiile si plantatiile pe care le-a amplasat .prop terenului aservit va fi obligat sa achite jumatate din cheltuelile suportate. .indifferent de faptul ca servitutea este constituita cu titlu gratuity.. pe cheltuiala sa.daca proprietarul terenului aservit a decis astfel 2. .titularul dreptului de servitute este obligat sa le repare.aceasta obligatie apartine fiecarui proprietar de teren dominant proportional beneficiului sau .Respectiv.sa repare daunele aduse proprietarului de teren aservit –daca prin exercitarea servitutii sa aduc prejudicii proprietarului terenului aservit.

Dreptul de a culege fructele este o consecinta fireasca a dreptului de folosinta.1 Enumeraţi drepturile uzufructuarului reglementate de Codul Civil.TESTUL nr. reparaţii capitale bunului de care beneficiază dacă nudul proprietar nuefectuează la timp astfel de reparaţii Dreptul la compensarea cheltuielilor de reparaţii capitale si la despăgubiri . Dreptul de a face reparaţii capital-Uzufructuarul este în drept să facă. deoarece acesta este singurul mijloc de a se folosi de ele.In cazul în care a efectuat din contul său reparaţii capitale bunului.Uzufructuarul este un posesor nemijlocit .Veniturile se considera percepute zi cu zi si se cuvin uzufr proportional duratei uzufructului sau. Este dator sa pastreeze doar ordinea si cantitatea taierii Dr asupra carierilor – uzufr. Fructele neculese naturale la data constituirii contr.precum si veniturile si beneficiile pe care obiectul uzufr le asigura prin intermediul raporturilor juridice(chiria.de uzufr. Uzufructuarul se foloseşte de bunul obiect al usufruct întocmai ca proprietarul.sau product. Dr. el poate săvârşi toate actele de folosinţă cu singura condiţie de a nu altera substanţa bunului şi a nu-i modifica destinaţia stabilită de către proprietar. uzufructuarul este în drept ca. Dreptul de a renunţa la uzufruct.uzufructul se stinge încazul renunţării uzufructuarului la dreptul său. daca contractul nu prevede altfel.dobandind dr asupra acestora la data culegerii lor.la stingerea uzufructului.arenda etc) Dreptul asupra fructelor se naste la data constituirii uzufr. din cont propriu. se foloseste intokmai ka si nud propriet. uzifructuarului pot urmari dr acestuia sub rezerva dr nudului proprietar/ Dr uzufructuarilor de a se folosi de arbori – el poate dispune de cei care au cazut . Fructele neculese la data stingerii contr. să pretindă la compensarea cheltuielilor .venit sau beneficiu dobândit în urma folosirii dreptului. De carierile care se aflau in exploatare la constituirea dr de usufruct.Uzufructuarul are prin excepţie dreptul de a dispune de bunuri.dividentelor si dobanzilor obisnuite. Revin in proprietatea nudului prop. Prin noţiunea de fructe trebuie de înţeles orice venit.spor. Dreptul la fructe-Dreptul de a culege fructele este o consecinţă firească a dreptului de folosinţă. De esenţa uzufructului este dreptul titularului de a folosi bunul şi a-i culege fructele. nu are dr sa-i taie. Dreptul de a dispune de bunurile consumptibile-rezultă din natura lor. Dr uzufructuaruliui asupra padurilor destinate.beneficiu dobnadit in urma folosirii dreptului .2 Explicaţi particularităţile dobîndirii şi exercitării dreptului uzufructuarului asupra fructelor In virtutea dr consacrate de Cv. spor sau product al unui lucru.uzufr are dreptul de a dobandi fructele produse de bunul obiect al contr de uzufr.uzufrikt.Aceste prevederi sunst aplicabile arenzii. . 1.Uzufr se bucura de toate fructele naturale sau civile pe care le produce bunul . Principalele drepturi de care dispune uzufructuarul sînt: Dreptul de posesiune-Uzufructuarul are dreptul să stăpânească bunul în măsura în care este necesar exercitării dreptului său.chiriei. creditorilor – cred. Este in drept sa instraineze bunul si sa exercite actiuni de aparare a dr de proprietate.7 Subiectul 1. Prin notiunea de fruct se intelege orice venit. Drepturile uzufructuarului 1. Dreptul de folosinţă -Uzufructuarul are dreptul de a se folosi de bunul în vederea satisfacerii nevoilor sale personale. Revin in proprietatea uzufructuarului daca contractul nu prevede altfel. consumându-le sau înstrăinându-le. Dr de vot – are effect modificarea subsstantei bunului principal Dr.de uzufr. de dispozitie si de exercitare a actiunilor de aparare – nudul propr.si se sting e la data expirarii termenului sau aparitie altui temei de stingere.

2 Carcterizaţi dreptul de gaj general al creditorilor chirografari Dreptul de gaj general confera creditorilor anumite prerogative a) dreptul de a proceda la executarea silita asupra bunurilor aflate in patrimoniul debitorului la data urmaririi b) dreptul de a lua anumite masuri de conservare a unor elemente patrimoniale ale debitorului c) dreptul de a actiona spre a inlatura neglijenta debitorului in exercitarea propriilor sale drepturi (actiunea oblica sau subrogatorie) ori spre a inlatura anumite acte frauduloase incheiate de debitor cu scopul de a-si crea ori mari insolvabilitatea (actiunea pauliana sau revocatorie). fata de creditorul gajist. Dreptul de gaj general al creditorilor chirografari 2.Definiţi termenul „creditor chirografar” Nu trebuie sa confundam notiunea de "gaj" sau cea de "drept de gaj" cu notiunea de "drept de gaj general al creditorilor chirografari". În realitate. Creditori chirografari sunt aceia care au doar un drept de gaj general asupra bunurilor prezente şi viitoare ale debitorului lor. Imaginea "dreptului de gaj general" al creditorilor chirografari asupra patrimoniului este de doua ori inexacta. in primul rand. 2. privilegii) pentru că ei au asigurată creanţa cu toate bunurile debitorului. ei nu deţin o garanţie reală care să le asigure realizarea creanţei pe care o au contra debitorului lor (gaj. Astfel. in cazurile in care debitorul incheie acte juridice in frauda creditorilor sai chirografari.cum ar fi capitalul social ori bunul detinut in coproprietate .) Subiectul 2.schimbarea destinatiei acestui bun sau lichidarea pers juridice. Aceste prerogative nu apara insa pe creditori impotriva riscului insolvabilitatii debitorului. am aratat ca acest drept de gaj este general.1 Definiţi termenul „gaj general al creditorilor chirografari”.3 Uzufructuarul deţînînd în uzufruct un pachet majoritar (75 % ) a cerut convocarea adunării generale a societăţii de acţiuni. Astfel. Conform prevederilor CV.de o fractiune din coproprietate sau de un alt bun apartine uzufr. Trecand la analiza acestei notiuni juridice.dar cu exceptia acelor adunari la care se discuta modificarea capitalului social sau lichidarea persoanei juridice(art404: dr de vot acordat de o actiune sau de o alta valoare mobiliara. Uzufructuarul are dreptul de a participa la adunarile generale cu drept de vot. ipotecă. la care a votat lichidarea acestei societăţi pe acţiuni. iar in al doilea rand dreptul creditorului gajist este mai sigur. S-ar putea crede că aceşti creditori au o situaţie mai bună decât cei cu garanţie reală (gaj. ipotecă. privilegiu). garantie care insa in caz de insolvabilitate a debitorului se dovedeste a fi insuficienta. venind in concurs cu ceilalti creditori. Prin aceasta nu trebuie inteles numai ca el priveste toate bunurile ce intra intr-un patrimoniu. Cum este exercitat dreptul de vot (acordat de o acţiune) cei aparţine uzufructuarului? Soluţionaţi cazul.In cazul de fata este este prezenta situatia lichidarii SA.intrucat dreptul de vot apartine nudului prop daca are ca efect modificarea substantei bunului principal. d) sa intenteze actiunea revocatorie (pauliana). ci ca el apartine in mod colectiv tuturor creditorilor chirografari ai titularului sau.1. Hotărîrea dată a fost contestată de nudul proprietar.instanta de judecata ca da castig de cauza nudului proprietar. creditorii chirografari au o situaţie inferioară creditorilor cu garanţie reală (creditori gajişti şi ipotecari) Dreptul de gaj general al creditorilor chirografari instituit reprezinta cea mai generala garantie pentru executarea obligatiilor existenta in dreptul roman. creditorul chirografar nu are drepturi decat asupra bunurilor existente in patrimoniu in momentul urmaririi. fiind protejat impotriva insolvabilitatii .

bunurile debitorului vor fi puse in vanzare . Pentru a evita ca la scadenta debitorul sa apara ca fiind lipsit de elemente active in patrimoniul sau. c) dreptul creditorilor de a interveni in procesele debitorului cu privire la bunuri din patrimoniul sau si in procesele de imparteala ale debitorului.Penru intentarea acestei actiuni creditorul nu trebuie sa dovedeasca insolvabilitatea debitorului.In cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obligatiile ce ii revin creditorul va trece la executarea silita. deteriorate sau instrainate de debitor . adica sa fie insolvabil. La scadenţa banca a constatat că automobilul gajat a fost distrus într-un accident şi a fost scos de la evidenţă din Registrul de Stat al Transporturilor. in ipoteza in care debitorul dobandeste dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil si neglijeaza efectuarea lor .Putem chiar afirma ca.Care va fi soluţia instanţei de judecat ? primus are dreptate. Masurile care au drept scop conservarea patrimoniului debitorului sunt a) cererea de a pune sechestru asigurator pe anumite bunuri ale debitorului atunci cand exsista temerea justificata ca aceste bunuri vor fi ascunse. prin atributele pe care le confera acestea. aa ca nu cumva imparteala sa se faca cu viclenie in vatamarea drepturilor lor d) dreptul creditorului de a intenta actiunea in declararea simulatiei. Astfel. Creditorii chirografari pot sa ceara execurarea silita asupra bunurilor debitorului in vederea obtinerii despagubirilor datorate pentru neexecutarea obligatiei de catre debitor. b) cererea de efectuare a inscriptiei sau transcriptiei imobiliare. in care se exprima vointa lor reala. acestea intarind pozitia creditorilor. personale si reale. legea acorda creditorilor chirografari anumite mijloace juridice destinate a asigura conservarea patrimoniului debitorului lor. onvocînd că aceste bunuri nu au fost gajate în favoarea băncii şi ea nu are dreptul de a le urmări. tocmai pentru a evita neajunsurile acestu drept de gaj general au fost create garantiile.si va trebui sa-i fie platite daune-interese de catre primus.) care se afla la domiciliul lui Pimus. 2. dulapuri etc. ci numai un interes serios si legitim. sechestru nu are voie sa puna pe bunuri. Primus s-a opus la cererea de sechestrare şi vînzare. paturi.3 Primus a luat credit de la bancă şi l-a asigurat gajîndu-şi automobilul în favoarea băncii. creditorul urmand a fi satisfacut din pretul obtinut .iar banca va fi despagubita prioritar daca masina era asigurata.debitorului.ca nu e credit chirografar .in acest caz . banca a solicitat de la instanţa de judecată încasarea silită a creditului de la Primus şi sechestrarea şi vînzarea întregului mobilier (scaune.mese. prin care se tinde a demonstra caracterul simulat al operatiei care consta in incheierea concomitenta a unui act aparent care nu exprima vointa reala a partilor si a unuia secret.

La expirarea termenului contrctului de superficie A. recompense se considera corespunzatoare daca acopera cel putin 2/3 din valoarea de piata a constructiei. garanţia debitorului constituie un mijloc juridic general de garantare a executării obligaţiilor. este obligat să achite cele 2/3 din valoarea de piaţă a construcţiei şi nu este în drept să propună siperciarului o prelungire a termenului dreptului de superficie. care consideră că A.1 Enumeraţi temeiurile de stingere a dreptului de superficie DR de superficie se stinge : - Daca a expirat termenul stabilit in actul de constituire Prin consolidare ( adica intr-o sigura pers se intrunesc dr de proprietate asupra terenului si dr de proprietate asupra constructiei Daca superficiarul nu a edificat constructia in termenul stabilit prin actul de constituire a dr de superficie . Prin natura sa. Cu această poziţie a lui A. 1.2 A. In caz in care proprietar de teren nu plateste recompensa datorata superficiarului . În cazul în care garanţia debitorului este exprimată printr-o prestaţie necondiţionată. Indiferent de temeiul stingerii dr de superficie . debitorul renunţă de a invoca eventualele excepţii prin care s-ar urmări evitarea executării obligaţiei. garanţia debitorului este totdeauna de natură contractuală. Referitor la stingerea dr de superficie. Descrieţi efectele stingerii dreptului de superficie. acesta din urma nu este interesat sa respinga prelungirea contractului . in caz contrar putind fi obligat la plata de daune-interese.2. sau kiar delok daca la expirarea termenului dr de superficie constructia va trece cu titlu gratuit la proprietar. întrucît constituie un angajament asumat de debitor şi consimţit de creditor privitor la executarea corespunzătoare a obligaţiei. asfel proprietarul poate pina la data expirrarii termenului stability in contract sa prelungeasca dr superficiarului. Tot odată superficarul consideră că termenul dreptului de superficie poate fi prelungit doar cu acordul proprietarului de teren şi a superficiarului. caci va pierde dr de despagubire. Garanţia debitorului 2. in acest caz propriearul de teren poate cere inst de judecata stingerea dreptului Daca superficiarul isi incalca obligatia de a conserva constructia si aici proprietarul poate cere inst de judecata stingerea dr de superficie Dr de superficie se stinge la data radierii din registrul de immobile. legiuitorul a prevazut mecanisme rationale de prevenire a unor eventuale litigii. costructia trece de drept proprietarului de teren. In concluzie garanţia debitorului constituie un . fiind proprietarul unui teren a constituit un drept de superficie pentru construcţia unei case de locuit în favoarea lui B. fie în obligaţia lui la o prestaţie depăşind obiectul propriu-zis al contractului.8 Subiectul 1.Constructia urmeaza sa treaca in posesiunea . prounîndu-i superficiarului să prelungească termenul uzufructului pe o perioadă previzibilă de exploatare a construcţiei. proprietar este tinut sa despagubeasca superficiarul pt konstruktie. executarea parţială sau amînarea executării.1 Definiţi garanţia debitorului ca mijloc de garantare a executării obligaţiilor. superficiarul neavind dr sa ridice constructia sau parti ale ei. întemeiat pe gajul general al creditorilor chirografari. .TESTUL nr. După cum rezultă din definiţie. acesta are dr de retentie a constructiei pina la plata despagubirii. Efectele stingerii dreptului de superficie 1. Acest angajament poate să constea fie în obligaţia debitorului la o prestaţie necondiţionată. nu este de acord superficiarul. 1. Daca dr de superficie s-a stins . Prin urmare se prevede plata unei revedente mai mici. Soluţionaţi cazul Subiectul 2. a refuzat să plătească 2/3 din valoarea de piaţă a construcţiei. folosinta si dispozitia proprietarului in starea care era la data stingerii dr de superficie.

Deosebiri: Gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţa fata de ceilalţi creditori. arvuna se folosesc doar la garantarea executării obligaţiilor între persoane fizice. Ipoteca este gajul bunurilor imobile. La 22 aprilie 2007 Secundus a achitat 30 mii lei. Primus a înaintat o cerere în judecată prin care a cerut achitarea sumei de 35 mii de lei . clauza penală. gratuit sau oneros obligaţia debitorului dintr-un contract principal.3 Obligaţia lui Secundus faţă de Primus de a rambursa creditul în mărime de 30 mii de lei a ajuns la scadenţă la data de 22 martie 2007.Arvuna este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului şi a-i garanta executarea. invocând în susţinere prevederile art. CCRM prevede mai multe categorii de mijloacele de garantare a executării obligaţiilor cum ar fi: gajul. La 25 martie 2007 Secundus eliberează o garanţie lui Primus prin care se obligă necondiţionat de rambursa până la data de 22 aprilie 2007 creditul de 30 mii plus 35 mii de lei.mijloc eficient de garantare a executării obligaţiei care stimulează debitorul să execute obligaţia în mod corespunzător.. clauza penală se consideră mijloace generale de garanţie deoarece ele se folosesc pentru toate categoriile de subiecte. motivând prin faptul că în această parte garanţia este nulă. fidejusiunea. garantia debitorului.Prin fidejusiune -o parte (fidejusor) se obligă faţă de cealaltă parte (creditor) sa execute integral sau parţial.2 Analizaţi asemănările şi deosebilrile dintre garanţia debitorului şi alte mijloace de garantare a executării obligaţiilor.634 din Codul Civil care prevede că obligaţia asumată de debitor prin garanţie poate depăşi obiectul propriu zis al contractului. Fidejusiunea.1) 2. . Asemanari:Gajul. pe care debitorul este obligat s-o plătească creditorului pentru ne executarea unei prevederi contractuale sau executarea ei necorespunzătoare. refuzând să acihte şi suma de 35 mii lei indicată în garanţie . 2. … (plus garantia debit din 2. ipoteca. arvuna. ipoteca. Clauza penală este o sumă de bani determinată prin lege sau prin contract.

superf pierde dr asupra despagubirii. Dr de folos este exercita de superficiar atit asupra terenului kit si asupra kontrustiei amplasate pe el. daca nu se demonstreaza kontrariul. proprietarul terenului are dreptul de preemţiune.In cazul unei construcţii existente. superficiarul are dr de a fi despagubit 11) De retentie a constructiei in caz in care nu a fost despagubit. sa dea in locatiune . superf poate cere in nume propriu autorizatia de a proiecta construktia si de a efectua orice alte actiuni necesare edificarii 3) De a exploata constructia care a ridicat-o in functie de tipul kontrctiei ridikate superf poate sa o exploateze independent . 1.Superficiarul este îndreptăţit să dispună liber de dreptul ce-i aparţine prin orice act juridic ce nu contravine legii. Dr de dispozitie al superficiarului este similar dr de dispozitie al proprietarului. 7) De a instraina dr de superf prin acte intre vii. daca in act de constituire nu este prevazut altfel.2 Analizaţi drepturile superfiarului reglementate in Codul Civil Dr superficiarului poate fi caracterizat prin prisma triadei de dr de care beneficiaza proprietarul: dr de posesiune. superfi se exercita numai asupra suprafetei sau subfetei de care urmeaza sa fie ridicata constructia . La data 15 iulie 2006 superficiarul a înstrăinat cu titlu gratuit dreptul de superficie. acest drept este unul fortat. Care va fi hotărârea instanţei de judecată. dr de folosinta si dr de dispozitie.TESTUL nr.3 La data de 5 iulie 2003 a fost încheiat un contract de constituire a dreptului de superficie pe un termen de 50 de ani. in caz superf persF dr de superf trece la mostenitor. superf poate Cesiona dr sau prin : vinzare sau donatie . ( dr de superf nu se stinge prin demolarea sau pieirea constructiei 6) De a accepta prelungirea de de superf propusa de proprietar . In caz de înstrăinare a construcţiei de către superficiar. Superficiarul dobindeste dr de posesiune prin inregistrarea lui in registrul de immobile. in cazul kind superf este o PJ dr de superf trece la successor.Acest articol stipulează modalităţile de exercitare a dreptului de superficie . indifferent de temeiul stingerii dr de superficie .1 Definiţi exercitarea dreptului de superficie Superficiarul poate dispune in mod liber de dreptul sau. Proprietarul terenului a contestat în judecată actul juridic de înstrăinare a dreptului de superficie. Argumentaţi răspunsul . 1.Drepturile şi obligaţiile superficiarului 1.9 Subiectul 1. 2) De a edifice o constructive. superficia se poate înstrăina ori ipoteca numai o data cu aceasta. 9) De a da partial sau integral contructia in locatiune pt o perioada care sa nu depaseasca termenul dr de superficie 10) La despagubire in caz de stingere a dr de superf . Etc 8) De a transmite dr de superf prin succesiune. dupa inregistrarea dr sau. schimb…. 4) Sa ceara recalcularea redeventei atunci cind conditiile economice shimbate fac nerecalcularea inevitabila 5) De a edifice o alta constructie in locul celei pierite sau demolate. si atit timp kit exista inregistrarea se prezuma k poseda terenul si kontruktia de pe el. daca o pers se va reorganiza . În cazul când superficia este constituită asupra unei construcţii existente. caci in cazul neacceptarii prelungirii. Superficiarul are si dreptul: 1) De a folosi terenul asupra karuia se instituie dr de superficie . superficia se poate înstrăina sau ipoteca numai împreună cu aceasta. considerând că superficiarul nu este în drept să înstrăineze cu titlu gratuit dreptul de superficie.

atunci creditorul gajist are dreptul să valorifice obiectul amanetat.1Definiti si prezentati caracterele jurdice al amanetului. Caracterel juridice-1-amanetul este un contract accesoriu fata de raportul obligational principal intrucit nu are o existenta de sine statatoare. suma de bani rezultată din vînzare înlocuieşte obiectul amanetului şi va fi păstrată pînă la expirarea termenului contractului efectuîndu-se totodată compensarea corespunzătoare.asupra fiecaruia dintre ele. Lombardul este un împrumutător de bani. sa vîndă. 2-e un contr real pt ca pentru nasterea obligatiei e necesara remiterea efectiva a bunului.3Speta In conf cu CC si cu hot PCSJ cu privire la aplicarea legislatiei in solutionarea litigiilor legate de obligatiile de gaj Din suma incasata de la comercializarea obiectelor gajte se stinge plata pt pastrare.inclusive asupra partilor lor. 3-indivizibilitatea amanetului-indivizibiliatea presupune ca el subzista integral asupra tuturor bunurilor gajate. debitorul are dreptul la satisfacerea creanţei şi restituirea acestui obiect sau poate să solicite predare bunului unui terţ pe cheltuiala creditorului gajist.El are dreptul de a poseda un bun gajat pina la satisfacerea creantei si de al valorifica in caz cind debitorul nu-si executa obligatia. în măsura în care contractul nu prevede altceva. . creditorul gajist trebuie să restituie debitorului obiectul amanetului. Lombardul împrumută bani contra constituirii unui amanet asupra bunurilor personale ale unui debitor gajist Amanetul există numai atâta timp cât posesiunea exercitată de creditor este continuăÎn cazul în care creditorul gajist nu îşi îndeplineşte în mod corespunzător obligaţiile ce îi revin cu privire la conservarea şi întreţinerea corespunzătoare a bunului amanetat. Debitorul gajist este obligat să ramburseze creditorului cheltuielile necesare făcute de acesta pentru conservarea şi întreţinerea bunului. Creditorul gajist.cheltueiele pt vinzare. în baza unui act notarial cu caracter executoriu. lombardul are dreptul. Creditorul gajist trebuie să facă toate actele necesare conservării şi întreţinerii bunului pe care îl are în posesie.creditele si procentele pt ele.Creditorul gajist nu are dreptul să folosească obiectul amanetat. după expirarea termenului de gratie de o luna. care foloseşte bunul amanetat cu acordul debitorului trebuie să prezinte debitorului gajist o dare de seamăÎn cazul în care amanetul se stinge.chiar daca obligatia sau bunurile sunt divizibile.Dupa aceasta cerintele lombardului fata de debitorul gajist se epuizeaza chiar daca suma incasata era insuficienta pt acoperirea datoriei. Dacă bunul este vîndut. 5-este un contr constitutive de dr 6-este un contr patrimonial-pt ca obiectul sau are valoare economica 1.El consta in transmiterea bunului gajat in posesiunea debitorului gajist si acorda creditorului gajist un dr real asupra lucrului amanetat . bunul amanetat conform regulilor de valorificare a patrimoniului amanetat. Amanetul este o garantie depusa pt plata unei datorii sau executarea unei lucrari.Soata acestui contract depinde de soarta obligatie principale pe care o garanteaza. Dacă debitorul nu oferă creditorului gajist o altă garanţie într-un termen stabilit de ultimul. debitorul poate solicita restituirea bunului. În cazul în care există pericolul dispariţiei bunului sau a diminuării apreciabile a valorii acestuia.Subiectul 2. 4-caracter specializat-care presupune ca bunul trebuie individulaizat.identificat.Identificarea caracterizindu-se prin descrierea trasaturilor individuale sau de gen ale bunului. 1. Amanetul 1. În cazul în care creditul garantat prin amanetarea bunurilor la lombard nu va fi restituit în termen.2Analizati procedura amanetarii bunurilor la Lombard. dar trebuie să ofere un alt mijloc de garantare a creanţei.

ca si dr de proprietate poate fi dobindit prin uzucapiune.433 alin. sau in folosul proprietatilor lor. Arvuna – Este o conventie accesorie vanzarii avand ca obiect o suma de bani pe care una din parti o da celeilalte parti cu ocazia incheierii unui contract de vanzare – cumparare. Manifestarea exterioara a dreptului de servitute acopera prerogativa posesiei. in urma unei posesii indelungate.Constituirea dreptului de servitute prin uzucapiune 1. Proprietarul terenului dominant va putea prescrie dovedind contrariul” Subiectul 2.1 Definiţi arvuna şi descrieţi funcţiile ei. se pot dobîndi prin uzucapiune. Insa. Servituţile continue şi aparente. „ Servitutile continue neaparente si servitutile necontinue si neaparente nuse pot stabili decat prin titluri. precum si cele de scurgere a apelor. 1.”Posesia ceruta pentru a uzucapa trebuie sa fie utila.3 Explicaţi conţinutul art. 1. sunt servituti si continue si aparente apeductele. Numai uzucapiunea de 30 de ani este admisa ca mod de dobandire a dreptului de servitute(nu si cea scurta de 10 pana la 20 de ani).2 din Codul civil care prevede că „ Actele materiale corespunzătoare unor servituţi necontinue sunt prezumate a fi exercitate cu simpla îngăduinţa a proprietarului terenului aservit.1 Definiţi modul de constituire a dreptului de servitute prin uzucapine Este iertat proprietarilor astabili pe proprietatile lor. Din interpretarea articolelor 623 (al. Servituţile neaparente şi negative nu se pot dobîndi prin uzucapiune inclusive cele prin care proprietarul de teren aservit I se interzice sa construieasca ori sa construieasca mai sus de o anumita inaltime.TESTUL nr.1) si 624 dinC o d u l C i v i l d i n 1 8 6 4 . -neaparente si positive sunt si neaparente si positive apeductele sau gazoductele ingropate in pamint a caror trecere peste terenul agricol nu are semen exterioare. sfera de aplicare a prescriptiei achizitive a fost extinsa la toateservitutile pozitive. în condiţiile legii. -Continue si aparente . pasnica sicontinua. dar sicelelalte elemente din continutul juridic al acestui drept real principal.In actualul Cod Civil.iar pentru exercitarea lor nu este nevoie de fapta actuala a omului. s i p e c a t t i m p a c e s t e s e r v i t u t i n u v o r f i c o n t r a r i i o r d i n i i p u b l i c e . Proprietarul terenului dominant va putea prescrie dovedind contrariul. orice servitute vor gasi de cuviinta. Arvuna 2.2 Analizaţi condiţiile ce urmează a fi întrunite penrtu a se putea dobîndi dreptul de servitute prin uzucapiune Dreptul de servitute . O persoana care nu estetitulara a unui drept de servitute ar putea sa dobandeasca chiar dreptul respectiv.”. precum şi cele neaparente şi pozitive. Actele materiale corespunzătoare unor servituţi necontinue sînt prezumate a fi exercitate cu simpla îngăduinţă a proprietarului terenului aservit. gazoductele amplasate la suprafata solului . ca o . cu alte cuvinte: publica. r e z u l t a c a s e r v i t u t i l e c o n t i n u e s i a p a r e n t e s u n t s i n g u r e l e c a r e p o t f i dobandite prin uzucapiune: „ Servitutile continue si aparente se dobandesc prin titlu sau prin posesiune de 30 ani. uzucapiunea nu este un mod de dobandire general in ceea ce privesteservitutea. pecat timp aceste servituti nu vor impune persoanei proprietarului fondului servient obligatia unuif a p t p e r s o n a l .deoarece au semen exterioare .10 Subiectul 1.

chiar dacă celelalte condiţii sunt respectate. Mărimea arvunei nu este limitată după valoare. Dacă pentru neexecutarea contractului răspunde partea care a primit arvuna. atunci contractul nu se va considera incheiat. că aceasta constituie doar o parte din prestaţia pe care trebuie s-o execute partea care dă arvuna. suma plătită este considerată avans. fie prin plata dublului arvunei de către partea care a primit-o.desi legea nu contine prevederi exprese in acest sens o asemena resituire poate avea loc doar atunci cind neexecutarea prestatiei a avut loc in virtutea unei intelegeri intre parti prin care partile renunta expres la executare sau in cazul imposibilitatii fortuite de executare.Este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma incheierea contractului şi a-i garanta executarea. Arvuna se deosebeşte de plata în avans. 2. că plata preventivă a fost efectuată anume cu titlu de arvună. Din acest considerent. Legea prevede ca in cazul in care executarea prestatiei nu s-a facut arvuna se restituie. partea vinovată va suporta consecinţele negative.prin urmare neindeplinirea cerintei in cauza va atrage decaderea partilor din dreptul de a cere in caz de litigiu proba cu martori pt dovedirea actului juridic . căci in caz de neexecutare a contractului. insă acest fapt este probat prin dovezile corespunzătoare. însă nu este în stare să confirme încheierea contractului şi să garanteze executarea obligaţiei. pină cind partea obligată nu-şi va onora obligaţiunea in cauză. atunci ea va fi obligată să plătească dublul arvunei şi suplimentar la aceasta să repare prejudiciul în partea ce depăşeşte valoarea ordinară a arvunei. nu poate fi obligată nici într-un caz să restituie dublul plăţii primite.legea nu prevede nulitatea ca sanctiune pt nerespectarea formei scrise a acestui act juridic. ca o condiţie esenţială.garantie ca se va perfecta contractul. Pe de altă parte.In acets caz prejudicial va fi reparat in partea neacoperita prin plata arvunei. Functiile:1-de plata-legea prevede ca arvuna se ia in calcul la executarea prestatiei. Aceasta inseamnă că dacă părţile contractante nu contestă faptul transmiterii arvunei sau dacă chiar şi-l contestă. contractul se consideră incheiat.3 Intelegerea cu privire la arvuna indifferent de suma ei trebuie sa fie intocmita in scris.4-de compensare-in ipoteza in care partea culpabila de neexecutarea obligatiior contractuale este tinuta sa repare prejudiciile cauzate cocontractantului. se va aplica prezumţia potrivit căreia. în partea ce depăşeşte valoarea arvunei. părţile trebuie să stipuleze în termeni expreşi.arvuna este de natură să probeze incheierea contractului.3-de garantie. dacă pentru neexecutarea obligaţiei răspunde partea care a dat arvuna.2 Analizaţi mecanismul arvunei. manifestate fie prin pierderea arvunei de către partea care a dat-o. pentru a evita eventualele litigii. ea va fi ţinută să repare prejudiciul. practic în toate cazurile de neexecutare a contractului. atunci cind nu există inscrisuri sau alte dovezi in acest sens.arvuna este menită să tempereze interesul fiecărei părţi contractante de a face tot posibilul pentru ca contractul garantat cu arvună să se execute. căci partea care a efectuat o plată în avans este în drept să pretindă restituirea. 2. În caz de dubii. dacă contractul prevede plata arvunei. insă este evident. 2-de confirmare a incheierii contractului. iar partea care a primit avansul. care la fel ca şi arvuna constituie o plată preventivă.

8) Dreptul de uz si de abitatie nu poate fi cedat.F. N.. 7) Uzuarul trebuie sa suporte cheltuielile de cultura sau de intretinere proportional partii de care se foloseste. însă viaţa împreună cu fostul soţ a fost imposibilă.F: a cerut de la instanţă să fie recunoscut dreptul de abitaţie asupra spaţiului locativ şi dreptul de proprietate asupra anexei care a fost construită.. copii lui. Soluţionaţi litigiul.2 din str. s-a aflat în relaţii de căsătorie cu N. au privatizat ap. Exercitarea dreptului abitaţie 1. iar bunul care face obiectullui nu poate fi inchiriat. acesta poate sa-i instaleze in locuinta numai pina la virsta de 18 ani. 1. Titularul dreptului de abitatie poate trai personal ori impreuna cu sotul si copii sai.1. pe copiii lui.11 Subiectul 1.. 6) Uzuarul nu poate pretinde la mai multe fructe decite acele care i se cuvin pentru nevoile propriisi ale familiei sale. Titularul abitatie poate locui doar cu sotul casatorit legal. şi P. mun. Şi Ir.F. El este in drept sa instaleze in locuinta oferita de nudul proprietar sotul si copiii chiar si atunci cind casatoria a fost incheiata ori copiii s-au nascut dupa constituirea dreptului de abitatie. a cerut eliberarea apartamentului.3 Spetza P. B. 2 dreptul de a poseda bunul ce face obiectul uzufructului 3 dreptul de dispozitie 4 dreptul la actiuni de aparare 5 dr de a cere stingerea uzufructului 6 dre asupra comorii 7 dr de rezilliere a contractelor de locatiune sau de arenda Obligatiile uzuarului si nudului proprietar: de a se abtine de la orice act care ar tulbura folosinta uzufructuarului de garantie impotriva evictiunii de despagubire de restituire a sumelor platite in avans de uzufructuar sau keltuielile de reparatii mici de a mentine contractile de locatiune si arenda incheiate de uzufructuar in cazul stingerii uzufructului. 36. Titularul dreptului de abitatie suporta cheltuielile de uzura sau de intretinere proportional partii de care se foloseste. din anul 1992 pînă în 2002. 1 Uzuarul al carui drept se extinde numai asupra unei parti din bun are dreptul sa foloseasca facilitatile destinate uzului comun.) 1) 2) 3) 4) 5) . iar bunul care face obiectul acestor drepturi nu poate fi inchiriat sau arendat.F. Ulterior pe data de 20 martie 2006 la rugămintea fostului soţ ea îl înscrie în apartament (a perfectat viza de domiciliu) deoarece acesta nu dispunea de spaţiu locativ. vor fi instalati in locuinta. 1. Titularul dreptului de abitatie al carui drept se extinde numai asupra unei parti din bun are dreptul sa foloseasca facilitatile destinate uzului comun.2 Caracterizaţi particularităţile exercitării dreptului de abitaţie de către membrii familiei.deoarece persoanele care ating virsta majoratului nu mai sunt considerate copii. La 21 februarie 2006 ea împreună cu copiii Iu. Dreptul de abitatie nu poate fi cedat. Dreptul de abitatie numit si drept de locuinta reprezinta dreptul persoanei fizice de a trai in locuinta unei alte persoane. F. Membrii familiei uzuarului pot fi:sotul.. incluziv cei adoptivi si alti descendenti intretinuti de acesta. Chişinău.(..Enumeraţi drepturile şi obligaţiile uzuarului şi ale nudului proprietar Drepturile uzuarului si anudului proprietar: 1 Uzuarul poate folosi bunul si culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii si ale familiei lui.Totusii copii majori inapti.TESTUL nr.

chiar daca nu are consimtamântul acestuia si chiar fara ca acesta din urma sa stie. In calitate de fidejusor. Obiectul trebuie sa fie determinat sau determinabil.2 Analizaţi condiţiile de valabilitate a fidejusiunii multiple.). creditorul poate indrepta impotriva fidejusorului. 4) Cauza. De exemplu. 2) Consintamintul-ia nastere prin manifestarea de vointa a partilor. Fidejusiunea este un contract prin care o persoană numită fidejusor se obligă să execute obligația asumată de o altă persoană (debitorul principal) față de creditorul acesteia. In raporturile sale cu creditorul. În vederea asigurării pretenţiilor de plată ale ______________ în valoare de __________ împotriva Debitorului principal rezultate . – denumit în continuare Creditorul garantat – Şi 2. __________________________________. nulitatea. In cazul in care debitorul nu-si executa obligatia. 3) Obiectul-este prestatia promisade fidejusor creditorului. sa fie in circuitul civil. Contract de fidejusiune: Între: 1.in cazul in care debitorul principal nu-si executa obligatia. Fidejusorul va putea opune creditorului atat exceptiileinerente obligatiei principale (ex. 5) Forma. Creditorul garantat şi Fidejusorul denumiţi în continuare împreună Părţile. Cauza trebuie sa existe sa fie ilicita reala si morala. debitorul (cel ce primește împrumutul) aduce un girant (fidejusor) care semnează cu banca (creditorul) un contract de garanție (fidejusiune).: prescriptia. de fidejusiune. În conformitate cu Contractul. chiar și fără acordul sau știința debitorului. Creditorul garantat şi Debitorul principal au încheiat la data de ________ un contract (denumit în continuare Contractul) cu privire la ______________. dar si exceptiile personale care decurg din contractulde fidejusiune (conditii. 2. Deci partile sunt: a) fidejusorul b) creditorul Fidejusiunea ia naștere prin încheierea unui contract între fidejusor și creditor. – denumit în continuare Fidejusor.sunt capabile de a lua parte la raporturi juridice.fidejusorul apare ca un obligat personal. Părţile contractului de fidejusiune. sa fie moral si licit. 2. ca o conditie de valabilitate a lui. intinderea garantiei etc. Debitorul principal se obligă să plătească către __________ în decurs de _____ zile/luni de la livrare suma de _______________. termene. Continutul si întinderea obligatiei fidejusorului nu pot fi mai mari decât ale debitorului. în cazul unui contract de credit bancar. persoane fizice cu capacitate de exercitiu deplina si persoane juridice legal constituite.este obiectivul urmarit la incheierea actului juridic civil.compensatia). Fidejusorul se poate angaja din punct de vedere juridic sa garanteze obligatia debitorului dintr-un contract principal.3 Întocmiţi un contract de fidejusiune care să conţină clauze ale raporturilor în cadrul fidejusiunii multiple (indirecte). acel interes pe care partile cauta sa-l satisfaca.1 Caracterizaţi părţile în contractul de fidejusiune. 1) Capacitatea de acontracta.fidejusorului si creditorului – care trebuie sa fie persoane cu discernamint. 2.Subiectul 2. _______________________________________. reprezentând preţul Contractului.Legea cere forma scrisa pt cont. prestatia urmeaza soarta obligatie principale.

Fidejusorul declară că este de acord cu prevederile prezentului contract. __________________ Fidejusor. Creditor garantat. Prezentul contract a fost încheiat astăzi. pentru cheltuielile efectuate după notificarea debitorului şi pentru dobânzile la sumele plătite creditorului. Instanţa competentă___________________. la ________. . pe care Debitorul principal şi le-a asumat prin Contract. prin prezentul contract. Fidejusorul garantează personal (cu patrimoniul propriu). Drepturile si obligatiile fidejusorului (1) Fidejusorul are dreptul de a invoca beneficiul de discuţiune. ________. Fidejusorul garantează îndeplinirea obligaţiilor sus-menţionate cu toate bunurile sale mobile şi imobile. (2) Fidejusorul se obligă prin prezentul contract să execute personal obligaţiile care îi revin Debitorului principal în temeiul Contractului la data exigibilităţii acestora. beneficiul de diviziune si de a promova acţiune în regres împotriva debitorului principal pentru plata sumelor avansate în vederea stingerii obligaţiei principale. prezente şi viitoare. fiind în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la obligaţiile care îi revin Debitorului principal în temeiul Contractului şi pentru a căror executare garantează personal. în ___ exemplare originale. Dispoziţii finale___________________. _________________ . in caz contrar va datora creditorului penalităţi de întârziere în cuantum de ___% pe zi. îndeplinirea completă şi reglementară a tuturor obligaţiilor de plată cu respectarea condiţiilor de plată convenite. Drept aplicabil.din Contract. cate __ pentru fiecare parte contractantă.

in calitate de obiect al drept de uz poate fi orice bun aflat in circuitul civil asupra caruia se poate constitui dreptul de uzufruct. ca o garantie ca se va perfecta contractul. in virtutea caruia uzuarul poate folosi bunul si culege fructele necesare pentru nevoile proprii si ale familiei sale.TESTUL nr. Arvuna 2. se include in pret. dreptul de uz si dreptul de abitatie se supun. 1. Titularul dreptului de uz (denumit "uzuar") nu poate ceda nici închiria dreptul său către un terț. în dreptul civil. Titularul dreptului de abitație nu are dreptul de a înstrăina dreptul său. Este o conventie accesorie vanzarii avand ca obiect o suma de bani pe care una din parti o da celeilalte parti cu ocazia incheierii unui contract de vanzare-cumparare.Definiţi dreptul de uz. dar numai în limitele necesare satisfacerii trebuințelor lui și ale familiei sale. care nu este în stare să confirme încheierea contractului şi să garanteze executarea obligaţiei. « dispoziţiile privitoare la uzufruct se aplică în mod corespunzător uzului şi abitaţiei ». chiar dacă nu era căsătorit în momentul constituirii dreptului său. titularului dreptului de proprietate (denumit "nud proprietar") nu are dreptul de a folosi locuința.12 Subiectul 1. 1. suma constituind arvuna. 1. acel drept real principal. urmand ca in caz de nerealizare a contractului din culpa uneia dintre parti. Arvuna in 2 sensuri: 1. care în esență este un drept de uz care poartă asupra unei locuințe. De aceea. dezmembrământ al dreptului de proprietate. Dreptul de abitatie se constituie asupra unei locuinte iar dreptul de uz asupra unor bunuri mobile sau imobile cu exceptia locuintei. reprezinta suma de bani pe care o parte o da celeilalte parti in urma incheierii unui contract sau a unui antecontract. Atit uzul cit si abitatia pot fi definite ca fiind drepturi de uzufruct restrinse si partiale care dau titularului dreptul de auza si a se bucura de lucru numai pentru necesitatile sale personale.1. Arvuna indeplineste 3 functii: 1. aceasta sa piarda suma deja platita.3. 2. care conferă titularului său atributele de posesie și folosință asupra unui bun aflat în proprietatea altuia. practic în toate cazurile de neexecutarea a contractului. iar partea care a primit avansul nu poate fi obligată nici într-un caz să restituie dublul plăţii primite. Subiectul 2. . Pe durata existenței dreptului de abitație. respectiv sa restituie dublul sumei primite daca acest lucru este prevazut in mod expres in contract.exercitarea si stingerea lor.427 CC. dezmembramint al Dreptului de Proprietate. Exemplificaţi. Titularul dreptului de abitație poate utiliza locuința împreună cu familia sa. Ca manifestari particulare a dreptului de uzufruct. arvuna se deosebeşte de plata în avans.Expuneţi-vă asupra conţinutului art. se spune că dreptul de uz este un drept strict personal. Dreptul de abitație este o variantă a dreptului de uz. Dreptul de uz se înrudește cu dreptul de abitație. care constă în dreptul unei persoane de a utiliza o locuință pentru nevoile sale personale și ale familiei sale. 2. Dreptul de uz – este un drept real.2 Determinaţi asemănările şi deosebirile dintre dreptul de uz şi dreptul de abitaţie.Functia de plata-in contractul de vinzare cumparare daca cumparatorul executa obligatiile sale. esențialmente temporar. astfel putem mentiona ca arvuna se aseamana cu plata in avans.1 Daţi noţiunea arvunei. Dreptul de uz este. căci partea care a efectuat o plată în avans este în drept să pretindă restituirea avansului.2 Analizaţi funcţiile arvunei în comparaţie cu alte instituţii similare. Dreptul de uz. El poate totuși închiria altei persoane partea din casă pe care nu o locuiește. regulilor din materia uzufructului. cit priveste constituire.

la un preţ de 3500 de dolari SUA. 3.B.Functia de garantarea care este cea principala. achitînd suma de 1000 de dolari SUA. un contract de arvună. căci în caz de neexecutare a contractului. n/î X. . trebuie să-i întoarcă 2000 de dolari SUA de oarece M. Soluţiona-ţi cazul.I. manifestate fie prin pierderea arvunei de către partea care a dat-o.2. Obligaţia asumată de M.3 Speta Pentru confirmarea încheierii unui contract de vînzare-cumpărare a unui garaj S.I. a obiectat invocînd că nu poate vinde autoturismul pentru a putea vinde garajul. care se va vinde după înstrăinarea autoturismului VAZ 2107. Functia de confirmare-pentru a se confirma incheierea contractului. Părţile s-au adresat în instanţa de judecată. a încheiat cu M. a fost de a vinde garajul conform înţelegerii.B.B.B. După trecerea unei perioade de timp S.B. nu şi-a executat obligaţia asumată. 2. fie prin plata dublului arvunei de către partea care a primit-o. a invocat că M. partea vinovată va suporta consecinţele negative. M.menţine şi sporeşte interesul părţilor contractante de a face tot posibilul ca contractul garantat cu arvună să se execute.

de dispozitie al superficiarului este similar dr. -de a transmite dr. Dreptul de superficie. de zona în care se află el. Acest drept este alienabil. superficiarul pierde dreptul la despăgubire.dupa inregistrarea dr. Conform CC.de superficie. precum şi de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosinţei.de servitute asupra acestei portiuni. Dacă actul juridic nu prevede altfel.de folosinta este exercitat de catre superficiar atit asupra terenului.Daca pt exploatarea normala a constructiei are nevoie de a utiliza o portiune de teren.iar prin actul de constituire nu s-a convenit.Conform art.de superfice prin succesiune . -de a edifica o constructie pe terenul proprietarului .433(1) CC Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii. Dr.453 La stingerea dreptului de superficie. în cazul în care condiţiile economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă. .dar si superficiarul . ţinînd seama de natura terenului.superficiarul are dr.schimb. Măsura ajustării se va aprecia ţinîndu-se seama de schimbarea condiţiilor economice şi de principiul echităţii. sau a exploatării unei construcţii existente.Analizaţi drepturile şi obligaţiile superficiarului vis-a-vis de drepturile şi obligaţiile proprietarului terenului. sub formă de rate lunare.prin urmare. -de a exploata constructia pe care a ridicat-o .in functie de tipul constructiei ridicate. o sumă egală cu chiria stabilită pe piaţă.superficiarul are posibilitatea de a determina regimul juridic al bunului(dreptului)prin instrainare(vinzare. deasupra şi sub acest teren.sau. de destinaţia construcţiei.451(3) Proprietarul terenului se poate elibera de plata despăgubirii dacă prelungeşte dreptul superficiarului. superficiarul datorează proprietarului terenului. pe durata previzibilă de exploatare a construcţiei.de dispozitie al proprietarului. Redevenţa se determină la data constituirii superficiei.2.de folosinta asupra terenului -Proprietarul terenului avind dr.beneficiind de toate foloasele ce deriva.de posesie si dr.superficiarul poate sa o exploateze independent.1 Enumeraţi părţile dreptului de superficie.de dispozitie 1. Potrivit art. Dr. -de a instraina r.sa o depuna in capitalul social al unei societati comerciale. Redevenţa poate fi ajustată la cererea uneia din părţi.13 Subiectul 1.partial sau integral.constructia in locatiune pentru o perioada care sa nu depasiasca termenul de superfice.sa o dea in locatiune. -de a accepta prelungirea dr.Astfel. În cazul în care refuză prelungirea. 1.nu numai proprietarul d teren poate cere organelor competente proiectarea constructiei. -sa ceara recalcularea redeventei atunci cind conditiile economine schimbate fac nerecalcularea inechitabila.donatie)si prin succesiune.superficiarul are dr : -de a folosi terenul asupra caruia se instituie dr.daca in actul de constituire nu este prevazut altfel. înaintea expirării acestui drept.de superfice propusa de proprietar. proprietarul terenului se subrogă superficiarului în contractele de locaţiune şi arendă în curs de executare. se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui contract de locaţiune.de superfice prin acte intre vii .Conform art. -de a da.superficiarul poate cere in nume propriu autorizatia de a proiecta constructia si de a efectua orice alte actiuni necesare edificarii .cit si asupra constructiei amlasate pe el.Superficiarul are prerogativa de a folosi terenul pentru a edifica constructia si a o exploata.TESTUL nr. Art. Respectiv partile dreptului de superfice sunt: -superficiarul avind dr.443(4) superficiarul are fata de constructie aceleasi prerogative ca si proprietarul .

Sperficiarul are urmatoarele obligatii: -sa plateasca redeventa prop. Dr. proprietarul terenului are dreptul să ceară stingerea dreptului de superficie.de teren in termenul si modul stabilit. -sa respecte contractele de locatiune incheiate de superficiar.daca superficiarul nu plăteşte redevenţa timp de 3 ani.Respectiv. -de preemtiune in caz de instrainare a dr.3 speta Conform prevederilor legale.de superfice. 1.ridica pe terenul acestuia o constructie nu dobindeste un drept de proprietate.de superfice/ Prop. Proprietarul terenului are dreptul de a participa la licitaţie.proprietarului de teren: - -sa ceara redeventa datorata.dreptul unei parti reesa din obligatia celeilalte. -sa conserveze constructia si sa inlature orice pericol care i-ar afecta durabilitatea. Superficiarul are dreptul de retenţie a construcţiei pînă la plata despăgubirii. de retentie a constructiei in cazul in care nu a fost despagubit. -sa prelungeasca termenul de exercitare a dr.de superfice.sau.si plus la toate cheltuelile au fost suportate de parintii ei.respectivsuperficiarul are toate obligatiile pe care le are un proprietar de imobil. In textul spetei se spune ca sotii au iniţiat o procedură de divorţ cu partajul averii. -sa plateasca despagubiri la stingerea dr. Respectiv intre superficiar si proprietarul terenului este un raport sinalagmatic.Sotul se bazeaza pe temeiul ca bunurile dobindite de soti inainte de incheierea casatoriei constituie proprietate a fiecaruia.Sau partea .titularul dr.de proprietate asupra terenului este si proprietar al tuturor lucrurilor incorporate pe suprafata si subfata.Dar CC la art. -sa predea constructia catre proprietar in starea in care era la momentul stingerii dr.de superfice.Cel care cu acordul propritarului. Bunurile fiecăruia dintre soţi pot fi declarate proprietate a lor comună în devălmăşie dacă se constată că în timpul căsătoriei s-au făcut din mijloacele lor comune investiţii care au sporit simţitor valoarea acestor bunuri.atunci Instanta trebuie sa determine ca investitiile facute din mijloace comune au sporit valoarea bunului.de superfice.de teren are urmatoarele obligatii: -sa nu impiedice superficiarul i exercitarea dr-lor sale. -sa edefice constructia in termenul stabilit in actul de constituire.Respectiv ei se aflau in cadrul proprietatii in devalmasie. -sa intretina constructia si sa suporte toate cheltuielile aferente intretinerii ca un veritabil proprietar.372(2)enumera conditiile de declarare a bunurilor proprii ale fiecariu sot bunuri proprietate comuna in devalmasie.si banii impartii intre ei.indiferent de temeiul stingerii. Dacă superficiarul nu a ridicat construcţia în termenul specificat în actul juridic privind instituirea superficiei sau dacă încalcă obligaţia privind conservarea construcţiei.daca sotia va demonstra insantei ca valoarea terenului a crescut considerabil dupa ce a fost edificata constructia. -sa ceara stingerea dr. -sa ceara recalcularea redeventei.si invers.Consider ca averea sotilor trebuie vinduta.si voaloarea ei este mai mare decit costul terenului.exceptie atunci cind locatiunea depaseste termenul stipulat pt existenta dr. proprietarul terenului are dreptul să ceară vînzarea superficiei la licitaţie.-la despagubire in caz de stingere a dreptului de superfice.

care se numesc creditor gajist si debitor gajist.existente sau viitoare. de gaj se incheie intre partile contractante. Gajul poate fi constituit atît de debitorul obligaţiei garantate. De gaj poate fi incheiat numai de o persona cu capacitate de exercitiu deplina. Obiect al gajului poate fi orice drept patrimonial sau creanta baneasca.pe linga conditiile generale de validitate a oricariu act juridic.Ctr..pure si simple sau afectate de modalitati. corporale sau incorporale. Prin contract. părţile pot extinde garanţia şi asupra penalităţilor şi prejudiciului cauzat prin neexecutare. 2. Nu pot fi gajate separat bunurile care. prezente sau viitoare.la obiectul gajului(B). -gajul garantează creanţa în volumul existent la momentul satisfacerii. Contr. -Cu acordul creditorului gajist şi al debitorului gajist.sa mai fie respectate anumite reguli speciale ce se refera : la subiectii raportului de gaj(A). cît şi de un terţ.Reguli in ceea ce priveste creanta garantata prin gaj: -ea trebuie sa fie determinata sau determinabila. Cerinţele de formă şi de înregistrare se vor respecta în modul corespunzător. inclusiv capitalul. 2. -ea trebuie sa fie exprimata intr-o suma baneasca. ori o universalitate de bunuri.2 Caracterizaţi condiţiile de constituire a gajului legal şi a celui convenţional. Valabilitatea gajului depinde de valabilitatea obligatiei garantate prin gaj. Fructele. B.sila formalitatile ce trebuiesc indeplinite pentru constituirea gajului(D).Debitor gajist este proprietarul sau un alt posesor şi uzufructuar legal al bunurilor depuse în gaj care are dreptul de a înstrăina aceste bunuri. C.In ce priveste creanta garantata prin gaj. inclusiv dreptul de creanta al debitorului gajist asupra creditorului gajist. la satisfacerea creantei garantate. inclusiv fata de stat. se intelege o totalitate de bunuri.este obligat sa restitui celeilalte parti contra valoarea bunului exprimat in bani. Subiectul 2. Obiect al gajului poate fi orice bun corporal sau incorporal. Înlocuirea creanţei garantate nu trebuie să afecteze drepturile creditorilor gajişti cu grad de prioritate inferior. .1 Definiţi gajul. veniturile si produsele bunului gajat constituie obiect algajului in cazurile expres prevazute de contract. Conform CC atr.454Gajul este o garantie reala in al carei temei creditorul gajist poate urmari bunul gajat avind prioritate fata de alti creditori. nu pot fi instrainate separat. cheltuielile de urmărire şi cheltuielile de întreţinere a bunului gajat.care doreste sa ramina cu dr. Pentru constituirea gajului gajului este necesar ca. in temeiul legii. -o creanta poate fi garantata cu mai multe bunuri si de mai multe personae. Creditorul gajist este persoana obligaţiile faţă de care sînt garantate prin gaj. Gajul.legea dispune ca gajul pote garanta una sau mai multe creante legale.Nu se pot constitui obiect al gajului drepturile legatenemijlocit de persoana debitorului gajist si nici drepturile a carorcesiune este interzisa de lege.Gajul se extinde asupra oricarui bun care se uneste prin accesiune cu bunul gajat. cu exceptia bunurilor inalienabile sau insesizabile. Gajul Conventional A. în locul creanţei pentru care este constituit gajul poate fi pusă o altă creanţă.de proprietate asupra atit a terenului cit si a casei. dobînzile.Dreptul de gaj se extinde si asupra accesoriilor bunului gajat daca contractul nu prevede altfel.la creanta garantata prin gaj(C).Prin universalitate de bunuri. mobile sau imobile. descrise la modul general.

Creditorul in a carui favoare a fost emisa o hotarirejudecatoreasca cu privire la incasarea unei sume de bani poate obtine un gaj legal asupra unui bun. gajul legal se constituie doar daca este inregistrat conformart. descrierea bunului gajat. iar in cazul pensiei sau apensiei de intretinere . b) gajul de întreprinzător se înregistrează. Creditorul gajist are obligatia sa aduca la cunostinta debitorului gajist avizul inregistrat. Orice modificare sau completare a contractului de gaj se efectuează în forma prevăzută pentru încheierea contractului. la biroul notarial în a cărui rază teritorială se află întreprinderea. .Forma contr. conform legislaţiei privind cadastrul bunurilor imobile şi legislaţiei cu privire la ipotecă. scadenţa creanţei garantate prin gaj şi valoarea maximă a acesteia fără dobînzi şi alte cheltuieli. În contractul de gaj trebuie să se indice: numele sau denumirea părţilor. în modul prevăzut de lege. La aviz se anexeaza o copie autentificata de pe hotarirea judecatoreasca si dovada aducerii avizului la cunostinta debitorului Creditorul care si-ainregistrat gajul legal are dreptul de a urmaribunul gajat Forma: Gajul este inscris in Registrul gajului in baza unei cereri de inregistrare. acordul expres al debitorului gajist de a constitui gajul în favoarea creditorului gajist. permiterea sau interzicerea gajului ulterior. în conformitate cu prezentul cod. Gajul se înregistrează în modul următor: a) ipoteca se înregistrează. Gajul legal Creantele din care poate naste gajul legal (1) Gajul legal poate naste doar din: a) creantele statului pentru sumele datorate conform legislatieifiscale.de gaj este determinata de tipul si obiectul gajului. Cererea de inregistrare reprezinta un aviz in care se indica bunurile pe care creditorul intentioneaza sa le valorifice. Nerespectarea formei atrage nulitatea contractului. domiciliul sau sediul lor. contractul de gaj se încheie în formă autentică. (2) Gajul legal poate greva bunuri mobile si imobile. b) creantele rezultate dintr-o hotarire judecatoreasca. in carese indica bunul gajat si marimea creantei.D. În cazul în care pentru transmiterea bunului se cere forma autentică. precum şi alte condiţii stabilite cu acordul părţilor. Gajul fără deposedare trebuie să fie înscris. tipul gajului. mobil sau imobil.Gajul legal de garantare a creantelor fiscale In cazul creantelor statului care iau nastere in temeiul legislatiei fiscale. d) gajul titlurilor de valoare ale statului se înscrie în registrul deţinătorilor titlurilor de valoare ale statului. c) gajul valorilor mobiliare nominative se înscrie în registrul deţinătorilor de valori mobiliare nominative (în cazul în care evidenţa valorilor mobiliare se ţine în registru) şi/sau în documentele de evidenţă ale deţinătorului nominal (în cazul în care evidenţa valorilor mobiliare se ţine de către deţinătorul nominal). cu excepţia contractului de amanet. se încheie în scris. al debitorului sau. 7. la organul cadastral teritorial în a cărui rază teritorială este amplasat bunul imobil ipotecat. Conţinutul contractului de ipotecă este stabilit de legislaţia cu privire la ipotecă. Contractul de ipotecă se încheie în formă autentică. (3) Gajul legal nu poate greva bunuri sau drepturi patrimoniale gajate deja in folosul altor creditori daca contractul de gaj nu prevede altfel. estimarea bunului gajat şi locul aflării lui. temeiul creantei si marimea ei. e) gajul celorlalte bunuri mobile se înscrie în registrul gajului bunurilor mobile.Procedura inregistrarii gajului incepe cu inaintarea unui demersde inregistrare oricarui notar conectat la Registrul gajului.marimea platilor periodice si coeficientul deindexare. esenţa. f) gajul drepturilor de proprietate intelectuală se înscrie în registrul proprietăţii intelectuale. Contractul de gaj. într-un registru public. (2) Gajul legal se constituie prin inregistrarea unui aviz.

nu va putea schimba starea locurilor ori strămuta exercitarea servituţii în alt loc. Utilitatea poate consta în sporirea confortului terenului dominant ori poate rezulta din destinaţia lui economică. dar numai în cazul în care o astfel de transferare nu prejudiciază proprietarul terenului dominant. Exercitarea dreptului de servitute. -de a rascumpara servitutea. Proprietarul terenului aservit poate indica. care sînt condiţiile stingerii servituţii în baza temeiului dat şi argumentaţi de ce legislatorul a invocat termenul de 10 ani. În toate cazurile în care.Enumeraţi părţile dreptului de servitute.14 Subiectul 1. apoi exercitarea servituţii măcar de unuldin coproprietari sau cauzufructuari întrerupe scurgerea termenului de neuz al servituţii faţă de toţiceilanţi coproprietari ai lotului dominant ori faţă de nudul proprietar. Această obligaţie este accesorie servituţii şi nu poate fi stipulată decît în favoarea sau pentru exploatarea imobilului.428 Servitute este sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). Exercitarea servituţii de către un coproprietar ori de către un uzufructuar face să se întrerupă termenul faţă de ceilalţi coproprietari ori faţă de nudul proprietar. f) « neuz pentru o perioadă de 10 ani».Proprietarul terenului aservit este obligat să se abţină de la orice act care limitează ori împiedică exerciţiul servituţii. o altă parte a terenului decît cea indicată la alin.Expuneţi-vă asupra conţinutului art. Termenul prevăzut la art. pentru exercitarea dreptului de servitute. Obligaţia de a face ceva poate fi conexată la o servitute şi impusă proprietarului terenului aservit. 1.f) începe să curgă de la data ultimului act de exerciţiu al servituţilor necontinue ori de la data unui act contrar servituţilor continue. -sa suporte din cheltueli in cazul in care beneficiaza de lucrarile edificate de titularul dr. cheltuielile lucrărilor de exercitare şi conservare a servituţilor revin proprietarului terenului aservit.2.440 lit.de servitute. 441 (1) termenul de neuz începe să curgă de la data ultimului act de exerciţiu al servituţiilor necontinuie sau la data unui act contrar servituţiilor continuie(2)Prevederile alin (2) al art.TESTUL nr.1. Servitutea se stinge prin radierea ei din registrul bunurilor imobile în caz de neuz pentru o perioadă de 10 ani..Analizaţi drepturile şi obligaţiile proprietarului terenului aservit. 440 lit (f) şi prevedecondiţiile de întrerupere a acestui termen. 441 sunt destinate cazurilor când asupra terenului dominant sunt mai mulţi proprietari sau servitutea aparţine mai multor uzufructuari. (3). -de a indica o alta parte din teren pentru exercitarea servitutii. Astfel. . Partile sunt: -proprietarul de teren dominant -proprietarul de teren aservit 1.3. conform contractului. Cheltuielile aferente transferării sînt suportate de proprietarul terenului aservit. Proprietarul terenului aservit este obligat: -sa permita efectuarea actelor materiale necesare exercitarii dr.de servitute. -de a primi recompensa . acesta se va putea exonera de obligaţie abandonînd în folosul proprietarului terenului dominant partea din terenul aservit necesară exercitării servituţii.Conform art. Potrivit art. Proprietarul terenului aservit are dreptul :-de a i se repara toate daunele suportate . Acest articol fixează momentul din care începe scurgrea termenului prevăzut la art. 1. 440 lit. -de a abandona parti din terenul sau pe care se exercita servitutea. . Servitutea de trecere poate fi răscumpărată de proprietarul terenului aservit dacă există o disproporţie vădită între utilitatea pe care o procură terenului dominant şi inconvenientele sau deprecierea provocată terenului aservit.

Retentorul trebuie să conserve bunul cu diligenţa unui bun proprietar. dreptul de retenţie nu poate fi opus creditorilor care au început executarea silită împotriva debitorului.(eu nustiu ce trebuie de scris.Obligatia de a restitui bunul daca debitorul obligatiei a executat sau a acoperit prejudiciul creat.Subiectul 2.3Conform art. în cazul prevăzut de lege.Chiar daca aceasta tu a fost stipulat anticipat. .cer scuze) 2. atîta timp cît creditorul nu-l despăgubeşte pentru cheltuielile necesare şi utile pe care le-a făcut pentru acel bun sau pentru prejudiciile pe care bunul le-a cauzat. Dreptul de retenţie este opozabil terţilor fără îndeplinirea vreunei formalităţi de publicitate. dreptul de retenţie poate fi invocat. -Obligaţia de conservare a bunului şi de percepere a fructelor . El va percepe fructele. fiind obligat să le impute asupra creanţei sale. adică să fie prilejuită de acesta.1 Enumeraţi obligaţiile persoanei care reţine bunul.637 CCCel care este dator să remită sau să restituie un bun poate să-l reţină. Efectele juridice ale dreptului de retenţie 2. Respectiv A va fi obligat sai ramburseze toate cheltuelile lui B pe care le-a suportat. doar dacă datoria pe care o pretinde deţinătorul bunului de la creditorul restituirii să se afle în legătură cu bunul. 2. Prin retenţie se poate garanta doar obligaţia de restituire a cheltuielilor necesare şi utile suportate de către creditor sau a prejudiciilor cauzate de bunul ce constituie obiectul retenţiei. În toate cazurile.2 Analizaţi ordinea şi condiţiile înaintării dreptului de retenţie de către terţele persoane.pentru cazul dat nu putea fi prevazut.

3 Întocmiţi o cerere prin care invocaţi una din acţiunile de apărare a dezmembrămintelor dreptului de proprietate. iar in cazul actiunii petitorii proprietarul va trebui sa probeze insusi dr sau de proprietate.2 Caracterizaţi particularităţile clauzei penale convenţionale şi clauzei penale legale. 1.Art.15 Subiectul 1. deseori proprietarul in calitatea sa de posesor mijlocit apeleaza la actiunea posesorie. urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun.1 Daţi definiţia acţiunilor posesorii de apărare a dezmembrămintelor dreptului de proprietate.TESTUL nr. Datorita acestui fapt s-a apreciat ca in dr nostru trebuie sa fie recunoscute doar doua categorii de actiuni posesorii : actiunea in reintegrare si a. Clauza . Actiunea in reintegrare denumita actiune posesorie speciala are ca finalitate apararea posesie cind tulburarea s-a realizat prin violenta. ceea ce inseamna ca ea este menita pt a proteja posesia si poate fi exercitata de catre orice persoana care are calitatea de POsesor. instant de judecata va hotari asupra restituirii de catre pirit a bunului in favoarea raclamantului.Definitia legala indica asupra carcater conventional al clauzei penale ceea se inseamna ca cl penala reprezinta exprimarea vointei partilor si trebuie sa corespunda tuturor conditiilor de valabilitate ale act juridic civil. 2. Acţiunea posesorie reprezintă mijlocul procedural prin intermediul căruia posesorul (iar în unele cazuri şi detentorul precar) poate solicita instanţei de judecată să-l oblige pe pârât să inceteze orice act de tulburare ori să-l restituie bunul de care a fost deposedat în mod ilicit. Un alt element necesar pt exercitarea actiunii in reintegrare ese ca posesorul sa demonstreze c a bunul respectiv. si nu la actiunea petitorie de revendicare. In cazul intrunirii acestor conditii .insa pot exista exceptii . urmareste sa curme actele de tulburare sau deposedare care sunt de natura sa impiedice exeercitiul liber si efectele juridice ale posesiei. anterior i-a apartinut lui si ca a fost deposedat illegal de acel bun. Subiectul 2. Actiunea in reintegrare – este o actiune posesorie.clauza penala conventionala. in cazul neexecutarii obligatiei. dupa cum deposedarea s-a facut ori nu prin violenta. proprietarul va trebui sa probeze simplu fapt al posesiei. plata penalitatii este prevazuta de lege-clauza penala legala.629 mentioneaza ca penalitatea stabilita de lege nu poate fi exclusa si nici micsorata anticipat prin acordul partilor. in complingere. Clauza penala este o prevedere contractuala prin care partile evalueaza anticipat prejudiciul.2 Caracterizaţi acţiunile în reintegrare şi în complîngere.1 Definiţi clauza penală. Actiunea in complingere – denumita si actiune posesorie generala. Clauza penală 2.In acest caz creditorul poate cere plata penalitatii indiferent daca exista o conventie a partilor in acest sens. Acest lucru se justifica prin faptul ca in cazul aztiunii posesorii . 1. Codul de procedura civila impune conditii diferite de exeritare a actiunilor posesorii. Clauza penala de regula este stabilita prin acordul partilor. 1.Acţiunile posesorii îşi au justificaredatorită interesului de a menţine o stare de fapt existentă şi de a reprima oriceacte de tulburare a posesiunii ori de deposedare. Acţiunile posesorii de apărare a dezmembrămintelor dreptului de proprietate. stipulind ca debitorul. cit si de posesor mijlocit . Actiunea in reintegrare poate fi exercitata atit de posesor nemijlocit .

(2) din Codulobligaţiilorelveţian).626 alin. .creditorulpoatepretindereparareaprejudiciuluiînparteaneacoperităprinclauza penală(c lauzapenalăinclusiv). încazulconvenţiei limitative de răspundere. atunci. în cazul clauzei penale.(1)]. 38.3 Analizaţi tipurile de clauze penale prevăzute de CC al RM în comparaţie cu clauza penală prevăzută de sistemul common law care refuză să recunoască validitatea clauzelor penale mai mari ca prejudiciul real cauzat.625 CC nerespectare formei scrise a penalitatii este sanctionata cu nulitatea. art. dacă. obiectul si cauza. Înunelecazuri. încazulîn caresumaprejudiciul se vadovedi a fi mai mare decâtcuantumulpenalităţiiprevăzute de clauzapenală.1382alin.penala s e aplica numai daca nu este executata o obligatie principala a contractului. câtşisumaintegrală a despăgubirilorînmărimeaprejudiciuluisuportat. . se impune să fierespectată întocmai atât de părţi.Potrivitunorlegislaţiinaţionale. deoarece.creditorulesteîndreptăţitsăcearădespăgubirepentruprejudiciulneacoperitprinpenalitate (§340alin.394 alin. aşa cum vomvedeaimediatmaijos. clauzapenală se completează cu despăgubiri.Mai trebuie respectata forma scrisa . în ambele cazuri.(2) din Codul civil german. sauprinreducere. Această funcţie apropie clauza penală de convenţia limitativă de răspundere. indiferent de faptul dacă este egală.(1)). în principiu. ca o executare necorespunzatoare sau o executare cu intirziere. Clauza penală are forţă obligatorie între părţile contractului şi. părţile nu au stabilit altfel.Potrivit [1. despăgubirea nu poate depăşi suma maximăconvenită de părţi.poatecerereparareaprejudiciuluipestepenalitate(clauzapenalăpunitivă).(2). 2.caci conform art.ceeaceînseamnăcă se plăteşteatâtpenalitatea. deregulă. . dacăîncazulclauzeipenalecreditorulesteeliberat de obligaţia de a dovediexistenţaşimărimeaprejudiciului.161 alin.sauprinmajorare.cuantumuldespăgubirilorprevăzute de clauzapenalăpoate fi ajustat la mărimeaprejudiciuluiefectivsuferit de creditor prinneexecutareaobligaţiei . ea stabileşte un nivel maxim al despăgubirilor. creditorul areaceastăobligaţie.mai mică sau mai mare decât prejudiciul. creditorul: . cât şi de instanţele de judecată. Codul civil italian prevedeaceastăposibilitatenumaidacă părţile au convenitexpresîn acest sens(art. Deosebireaesenţialăconstăînaceeacă. Clauza penală prezintă şi o funcţie limitativă de răspundere. art.poateceredoarpenalitatea(clauzapenalăexclusivă). art. Încazurileprevăzute de legesau contract. care poate sa infatiseze o neexecutare totala sau partiala. corelaţia dintre cuantumul p enalităţii şimărimea prejudiciuluiefectivsuportat de creditor poate fi exprimatăprinmaimultemodalităţi. Clauza penala conventionala trenuie sa indeplineasca conditii de validitate impuse de lege pt orice contract :capacitatea partilor. Regulaenunţatămaisus nu esteabsolută. Caregulăgenerală.poateceresaudespăgubirisaupenalitate(clauzapenalăalternativă).

Primus a fost plecat în perioada de 01. termenul de neuz incepe sa curgade la data ultimului act de exercitiu 8. Consolidare a terenurilor. deoarece valoarea constructiei inregistrata in activul superficiarului se inscrie in activul proprietarului. iar dreotul se stinge la data radierii lui din registrul 5. abandonarea se face prin act autentic. Expirarea termenului pentru care a fost constituita. 2.3. Stingerea dreptului de superficie 6.2Care sînt asemănările şi deosebirile dintre efectele stingerii servituţii în comparaţie cu efectele stingerii superficiei.05. servitutea se naste si exista si exista atit timp cit exista bunurile imobolendaca nu intervine un temei de stingere a ei. 4. Imposibilitatea de exercitiu. Renuntarea a proprietarului de teren dominant.TESTUL nr.440. consolidarea are loc atunci cind terenul dominanmt si acel aservit ajung a fi a aceluiasio proprietar. Disparitia oricarei utilitati a lor. dosarul terenului lui Secundus a fost pierdut şi apoi restabilit însă servitutea nu a fost inclusă în Registru. daca prin actul de constituires-a convenit ca dr de servitute se stinge la un anumit termen. in folosul proprietarului dominant. servitutea a fost instituită îe data de 01.2010 la revenire a început să se folosească de dreptul său. In cazul in care proprietarul nu plateste despagubirile.05. Coform art.01. de la un proprietar al terenului aservit la altul. Stingerea servituţiilor 1. Cum va fi soluţionat litigiul. daca proprietarul terenului dominant nu mai are nici o necesitate si niciun interes in folosinta acestuia 9. Nuda proprietate asupra constructiei se umple de continut. dreptul de servitute se stinge in caz de: 1. La data de 01. însă Terţus i-a invocat să înceteze să se folosească de terenul său. 1. superficia ne mai avind sens.superficiarul are dr de retentie a constructie. Proprietarul terenului aservit este obligat sa suporte cheltuielile lucrarilor de exercitare si conservare. Din datele prezentate de OCT. Ca efect al stingerii servitutii este stingerea dr de superficie.2000 în baza înţelegerii proprietarilor de terenuri. Daca dreptul de superficie s-a stins. superficiarul neavind dr sa ridice construcita in caz contrar putind fi oligat la plata de daune-interese. trecind ca drept de la un proprietar al terenului dominant la altul.Indiferent de temeiul stingerii proprietarul trebuie sa despagubeasca superficiarul pt contructie. la care ultimul a fost surprins că Terţus nu a fost informat despre faptul existenţei servituţii. . Rascumpararea. servitutea exista atit timp cit exista bunul imobil. Secundus nu neagă existenţa servituţii.2005 Secundus vinde terenul său unui nou proprietar – Terţus.1Enumeraţi temeiurile de stingere a sevituţiilor prevăzute de Codul civil.16 Subiectul 1.2005 pînă la 01. se face prin act juridic in forma autentica.01. Constructia urmeaza sa treaca in proprietatea proprietarului in starea in care se afla la data stinderii dr de superficie. Neuz pt o perioada de 10 ani.Primus este proprietarul terenului dominant iar Secundus proprietarul terenului aservit. pt proprietarul ternului devine si proprietarul constructiei. acesta poate sa renunte la dreptul sau de servitute printr-o declaratie in forma autentica si cerere de radiere a dreptului din registrul de imobile 3. Fiind un drept asupra lucururilor altei persoane. iar ca sarcina. contructia trece de drept proprietarului de teren. Argumentaţi răspunsul. Expropriere a terenului aservit 1. daca apare un obstacol material care impiedica exercitarea dreptului 7. insa se va putea exonera de la ele prin abandonare.

Cauza (scopul) este obiectivul urmărit la încheierea actului juridic civil. complecitate care trebuie dovedita pt actele cu titlu oneros Pot fi atacate cu ac paulina numai actele juridice facute in frauda creditorului. Efecte: efectul principal consta in readucerea bunului instrainat de catre debitor. Art. Conditiile inaintarii: 1. Prin actele frauduloase pe care le incheie debitorul sau. Acţiunea pauliană (revocatorie) 2. sa existe frauda din partea debitorului(actul incheiat de debitor sa aduca fraude dr creditorului) 3. in patrimoniul sau si pastrarea starii de solvabilitate 2. creditorul sa incerce un prejudiciu personal. prin actul fraudulos. este abstract şi invariabil în cadrul unei anumite categotii de acte juridice civile. numit şi scopul actului juridic.2. este acel interes pe care autorul (părţile) actului juridic caută să-l satisfacă.Subiectul 2.3. considrerea unei împrjurări viitoare şi incerte de care depinde survenirea efectelor – în cotractele aleatorii. numit şi scopul obligaţiei. direct. Creditorul exercitaq aceasta actiune nu in numele debitorului. Definiţi acţiunea pauliană (revocatorie). daca prin ele patrimoniul debitorului se micsoreaza. Cauza actului juridic civil constă din două elemente: elementul obiecti şi elementul subiectiv.1.(1) al Codului civil dispune: „actul juridic civil încheiat fără cauză ori fondat pe o cauză falsă sau ilicită nu poate avea nici un efect”. Caracterizaţi condiţiile înaintării şi efectele exercitării acţiunii pauliene. in sensul ca acesta din urma devine insolvabil. Astfel eroarea . 1. el are dr personal si individual de a ataca actele frauduloase ale debitorului sau. actiunea se fundamenteaza pe ideea executarii cu buna-credinta a contractelor. 207 alin. intenţia de a gratifica – în contractele cu titlu gratuit. iar creditorul nu-si poate realiza creanta 2. Elementul obiectiv constă în scopul imediat. sa existe complicitate la frauda din partea tertului dobinditor. Elementul subiectiv constă în scopul mediat. Scopul mediat este motivul determinant al încheierii actului juridic civil şi se referă sau la însuşirile unei prestaţii sau la calităţile unei persoane. considerarea remiterii bunului – în actele reale. este concret şi variabil de la act la act juridic şi de la persoană la persoană. Actiunea paulianaeste actiunea prin care creditorul tinde revocareea actelor facut de debitor in frauda dr sale.ci in numele sau propriu. Analizaţi această prevedere legală şi argumentaţi dacă ea poate constitui drept temei juridic al acţiunii pauliene sau în temeiul ei se înaintează un alt tip de acţiune civilă. Scopul imediat este: considerarea (reprezentarea mintală) a contraprestaţiei cocontractantului – în contractele sinalagmatice cu titlu oneros. 2.

iar al doilea – dacă ea este reală.in scopul prejudicierii creditorilor spre a nu-si satisface creantele din patrimoniul sau. poate atrage nulitatea actului (art.putem spune ca este mai aproape situatia cand creditorii pot invoca nulitatea actului juridic.intrucat aceasta actiune are rolul de a desfiinta anumite acte incheiate de debitor cu scopul de a-si crea sau mari insolvabilitatea. în cazul cînd identitatea acestuia este motivul determinant al încheierii actului juridic.17 Subiectul 1. 227). domeniul său de aplicare: primul permite de a verifica dacă cauza există. licită şi morală.Debitorul poate incheia acte de simulare. La prima vedere poate constitui drept temei pt inaintarea actiunii pauliene. . de regulă.adica sa simuleze o situatie juridica.si de a nu safisface creantele creditorulor.Obligaţiile uzufructuarului.Insa daca ne aprofundam in esenta art.pt ca nu sunt respectate conditiile de valabilitate a actului juridic. TESTUL nr.asupra calităţilor esenţiale obiectului prestaţiei sau asupra persoanei . Scopul imediat şi scopul mediat au.

stabilind cuantumul daunelor-interese compensatorii sau moratori Clauza penala are urmatoarele functii:      Functia de garantie : indeamna deb la exec reala a oblig F de evaluare :evalueaza anticipat prejudiciul prin neexecutare F compensatorie : compenseaza prejud suferit de creditor F de sanctionare : penalitate=sanctiune F de stimulare :stimuleaza deb la o conduita corecta 2.este asigurat  Obl de restituire a bunului  Oblg de a despagubi nudul proprietar in cazul pieririi sau deteriorarii bunului din culpa uzufr 1.2.daca ele se datoresc neefectuarii reparatiilor de intretinere.iar atunci cand acesta nu le efectueaza la timp. Reparatiile capitale cad pe seama nudului prop. Subiectul 2.Prin reparatiile de intretinere se are in vedere reparatiile curente efectuate periodic.1Enumeraţi obligaţiile uzufructuarului reglementate de Codul Civil.3.uzufr le poate efectua el pe cheltuiala sa. Uzufructuarul trebuie sa-l notifice pe nud prop despre necesitatea efectuarii reparatiilor mari.1. Obiect al uzufructului este o vilă care este un teren de 5 ha care este plantat cu viţă de vie. Soluţionaţi cazul. s-a distrus.si nici sa planteze vita de vie ce a fost distrusa in urma unui caz fortuit.precum si reparatiile mari. garajul fiind vechi.care permit mentinerea bunului in stare normala pt folosinta si exploatare. o casă cu trei nivele şi un garaj.Descrieţi obligaţia de reparaţie care cade în sarcina uzufructuarului şi care în sarcina nudului proprietar.1. . După o perioadă de exercitare a dreptului de uzufruct. Analizaţi conţinutul clauzei penale. executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau.in cazul neexecutarii obligatiei. Definiţi clauza penală şi descrieţi funcţiile ei. Clauza penală 2. iar viţa de vie a fost distrusă ca urmare a unei proi cu grindină.uzufr nu este obligat sa reconstruiasac bunul care s-a distrus din cauza vechimii ori a unui caz fortuit. Uzufr este obligat sa efectueze reparatiile de intretinere a bunului.urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun.2. 1. Clauza penala este o conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii. Rezolvare: Conform CV art 413.In cazul de fata uzufr nu va fi obligat sa construiasca garajul care s-a distrus din cauza vechimii. Uzufructuarulinsistă ca reconstrucţia garajului şi plantarea viţei de vie să fie pusă pe seama nudului proprietar deoarece intră în obligaţiile sale. Nudul proprietar insistă ca uzufructuarul să reconstruiască garajul şi să sădească o nouă viţă de vie.pe cand reparatiile mari sunt aceleasi reparatii capitale. Clauza penala este o prevedere contractuala prin care partile evalueaza anticipat prejudiciul.stipuland ca debitorul.si ulterior va avea dr de a cere contravaloarea lor de la nud prop la momentul stingerii uzufr.  Obligatia de primire a bunului si de intocmire a inventarului  Obl de a se folosi de bun intocmai ca un proprietar  Obl de informare  Obl de pastrare a destinatiei bunului  Obl de efectuare a reparatiilor  Obl de plata a primelor de asigurare daca b.

(ex.Legea prevede ca poate fi stabilita in marime fixa sau sub forma unei cote din valoarea obligatiei garantate prin clauza penala sau a partii neexecutate.ca si cum ar fi un accesoriu al acestora. Evidenţiaşi particularităţile clauzei penale inclusive. Prin derogare de la regula generala sus-mentionata. nu numai in cazul in care oblig estegarantata prin clauza penala. Se considera ca clauza penal este stabilita in marime fixa. clauzei penale de alternativă. Cea de-a 2-a modalitate se prezinta sub forma unei cote procentuale din valoarea totala a oblig. Fiind expresia principiului libertatii contractuale.nefiind obligat dovedeasca existenta si intinderea acestuia.este tinuta sa repare prejud. 2.numita penalitate.1000lei) pe care deb este obligat sa o plateasca creditorului in cazul in care nu-si executa obligatia asumata.clauza penala prezinta o deosebita importanta practica.Aceasta regula se justifica prin faptul ca partea vinovata de neexecutarea oblig.18 .in czurile prevazute de lege sau contract .in mod uzual. sau doar a partii neexecutate. Clauza penala inclusiva-ca regula generala creditorul poate pretinde repararea prejudiciului in partea neacoperita prin clauza penala. Fiecare din aceste sanctiuni are o viata independenta si in orice caz nu s-ar putea ca soarta despagubirilor sa depinda de cea a penalitatilor.si nicidecum invers.la executarea reala a contractului.acesta va fi tinut sa achite o clauza penala in marime de 20% din valoarea cotractului) Pt cazurile in care oblig se executa cu intarziere.Pt a obtine repararea prejud in partea neexecutata prin cl pen..credit.fie procentual. La aplicarea acestor penalitati trebuie sa se tina cont de faptul ca penalitatile se prescriu in termen de 6luni .1% din valoarea bunului pt fiecare zi de intarziere) Clauza penala constituie un mijloc de de garantare a exec.3.Ea poate fi stabilita global.in raport cu valoarea obiectului contractului la care se refera.dar si chiar in cazul in care aceasta nu ar fi fost garantata.o suma de bani.sub sanctiunea sumelor stipulate ca clauze penale. poate cere repararea prejud peste penalitate(cl penala punitive )sau poate cere doar penalitate (cl penala exclusiva).oblig.determinata sau determinabila.iar despagubirile-3 ani.cand contractul prevede o anumita suna de bani (ex.o.Obiectul clauzei penale il constituie.cred.creditorul va trebui sa dovedeasca toate elementele rs contractuale. Clauza penala alternativa-credit poate cere sau penalitate sau despagubiri.plata clauzei penale se stabilteste in functie de perioada de intarziere..ce se manifesta prin faptul ca il indeamna pe debitor . TESTUL nr.(antreprenorul a executat lucrarea la o calitate inferioara celei convenite.deoarece se evita dificultatile la evaluarea judiciara a prejudiciului. clauzei penale punitive şi clauzei penale exclusive.

ca regula generala.iar legea limiteaza taierea lor.Uzufr asupra bunurilor incorporale sub forma dr de creanta.Dezvoltati Terenurile cu arbori: pot fi pomi fructiferi/nefructiferi . oneros obligatia debitorului.indivuale sau generice.legiuitorul permite ca uzufr sa se extinda si asupra unor bunuri consumtibile(a caror intrebuintare obisnuita implica instrainarea sau consumarea subst.producator de dobanda.uzufr va avea .Expuneţi-vă părerea asupra faptului pot fi oare bunurile consumptibile obiect al drept de uzufruct.Subiectul 1.rasinilor.Descrieţi care bunuri pot fi obiect al dreptului de uzufruct. Fidejusiunea poate fi atat conventionala.lor ).1.1.reparare si exploatare e terenului. Subiectul 2.Creanta ca obiect al dr de uzufr.uzufr are dr sa dispuna de ele . stabilita de instant de judecata.la fel dr la taierea regulata a acestora plus la asta va trebui sa respecte si careva reguli de taiere stabilite de Codul Silvic Cariera ca obiect al dr de uzufr –adica dr de uzufr se instituie asupra unui teren in care exita cariera . 1.uzufructuarul o poate folosi numai daca aceasta era in exploatare la data constituirii uzufr .iar proprietarul detine autorizatie de exploatare a carierei.insa cu titlu de exceptie.Prin urmare. Conform CV .cantitate si valoare sau.care sunt parti componente ale unui patrimoniu dat in uzufruct.cu exceptia taierii acestora pt intretinere. cariere şi creanţe). Fidejusiunea ia nastere prin incheierea unui contract intre fidejusor si creditor. chiar si fara acordul sau stiinta debitorului. Fidejusiunea 2.In cazul exploatarii carierei uzufr si prop trebuia sa tina cont de regulile stabilite de Codul subsolului.Uzufr dobandeste dr asupra poamelor.Formulaţi particularităţile dreptului de uzufruct generate de tipul obiectului său (terenuri de arbori şi păduri.cu obligatia plantarii altora in locul lor.Uzufr asupra bunurilor corporale: orice bunuri corporale.2.Obiectul dreptului de uzufruct 1. Caracterizaţiraporturiledintrefidejusorşi creditor.o universalitate de bunuri sau bunuri complexe etc. Acestra portizvoraste din contractual de fidejusiune. 2.daca uzufr cuprinde si bunuri consumtibile .asa cum obisnuia proprietarul acestora.insa cu obligatia de a restitui bunuri fe aceeasi calitate. Uzufr se constituie.crengilor uscate etc.valori mobiliare nematerializate.inclusiv un patrimoniu sau o parte din el.2.sa restituie contravaloarea lor la data stingerii uzufr.mobil sau imobil.:de ex: uzufr asupra banilor din din depozitul bancar . gratuit.corporal sau incorporal.marci de productie si de comert etc 1.3. Uzufr asupra padurilor inalte: padurea destinata taierii periodice .parti sociale.asupra bunurilor neconsumtibile(care nu-si pierd existenta dupa primul act de uz). . Definiti Fidejusiunea Fidejusiunea este un contract prin care o persoana numita fidejusor se obliga fata de cealalta parte (creditor) sa execute integral sau partial. (atunci cind partile rapotului oblig convin k pt garantarea executarii oblig debitorul va aduce angajament unui fidejusor )cat si legala atunci cind o norma a legii prevedde ca debitorul este obligat sa aduca un fidejusor pt a garanta executarea obligatiilor sau chiar judecatoreasca.obiect al uzufr poate fi orice bun neconsumtibil care se afla in circuitul civil .mobile sau imobile.daca este imposibil.

Fidejusorul poate cere acestuia luarea tuturor măsurilor necesare şi utile. deci Primus tre sa il elibereze pe Secundus de fidejusiune . ca in caz de neexecutare din parteadebitor .Sa-l informezepefidejusordaca debit principal este in intirziere cu executareaoblig sale .Principalaoblig a fidej. Astfel. intrucat nu el estedebitor principal. Creditorul la rindullui are obligatiile: . 2. primus v-a fi eliberat. care esteaccesorieobligatieiprincipale. drept urmare vor duce la eliberarea de fidejusiune. de aicirezulta .Astfeldupa cum debitor nu poate fi obligatsaplateascadekitdupa . Soluţionaţi cazul. din cauza că Secundus este în stare de insolvabilitate şi nu-şi va putea executa obligaţia principală.avind resurse sa execute obligatia. adicapoatepretindecreditoruluicaacestasailurmarerascamaiintaipedebitorul principal sinumaidupaaceea. In cazul in karemaimultepers au prestart fidejusiuneaceluiasi creditor ptacceeasiobligatie . el poate sa acorde un termen. Intrucatprincontractul de fidejusiunefidejusorul s-a obligatsa execute obligatiadebitoruluidacaacesta nu o executa. debitorul poate interveni către creditor cu propunerea de a iniţia desfacerea contractului de fidejusiune şi eliberarea fidejusorulu . dacaacesta nu o executa. fidejusorulpoateinvocabeneficiuldiscutiunii.daca nu se schimba aceasta situatie.fiecare din eleesteobligatptintreagadatorie. fara a respectavreoordine. Dar partile pot konvenicacofidejusoriisuntindreptatitisaceara credit caaceastasa-sidivizezeactiuneasisa o reduca la parte ape care o datoreazafiecare din ei. cu exceptiacazului kind legeaprevedeexprescasomatia nu estenecesara. În luna martie 2009 a fost încheiat un contract de fidejusiune dintre Primus şi Secundus cu privire la garantarea unui contract de împrumut încheiat între Secundus şi Terţius. de exemplu. daca nu s-a platit in totalitateobligatiasatreaca la executareaimpotrivasa. În luna octombrie 2009 Secundus primeşte de la Terţius o scrisoare prin care ultimul cere executarea obligaţiei lui Secundus. 1164 CC « Fidejusorul poate cere eliberarea de fidejusiune în cazul cînd situaţia partimonială a debitorului s-a înrăutăţit considerabil».Dementionarca Credit nu poateurmaripefidejusordecit in caz kind poate fi urmaritsidebitorulprincipal. iar secundus v-a putea fi urmarit pina se v-a imbunatati situatia patimoniala. sau pina gaseste alt fidejusor care accepta s-a execute obligatia in asemnea conditii Varianta 2: Este vorba despre o eliberare de fidejusiune în mod indirect. Primus a refuzat să execute obligaţia deoarece consideră că în acest caz el trebuie să fie eliberat de executarea obligaţiei. creditor are alegerea de a urmari fie pedebitor . Varianta 1:E prevazut de lege o asemenea posibilitate. Este de a executaobligdebitorului. care. motivîndu-şi pretenţiile în baza art. fie pefidejusor . adică prin înaintarea unei cereri către debitor.. o somatie lui primus si secundus. La fel.3. ceeste pus in intirziere in urmauneisomatii. iar tertius nu poate sa il urmareasca deoarece este un temei legal de stingere a fidejusiune. La acest beneficiu trebuie intrunite urmatoarele konditii :a) Fidejusortrebsaindicebunurile debit care pot fi urmarite b) Fidejusortrebsaavansezekeltuielipturmarireaacestorbunuri O alta exceptieestebeneficiul de diviziune .La cerereafidejussafurnizezetoateinformatiileprivindkontinutulsimodalitatileobligprincipale. stadiu de executare a ei. tot asa creditor nu-l poateurmaripefidejusornumai la simplascadenta a termenuluisineplatadatoriei din parteadebitorului. iarregulaestecacelce s-a obligat initial saisi execute obligatiasinumai in cazul in care nu executasaintre in functiunegarantia (fidejusiunea). REGULA privindsolidaritateaobligfidejusosidebitor in fata creditor are character supletiv( ceinseamnacapartile pot konvenikafidejusorsa fie obligatsaplateascadatorianumaidupaurmarireadebitorului. să ofere creditorului alte garanţii în locul fidejusiunii respective etc.LegislatianoastraconsacraPrincipiulsolidaritatiiobligfidejussidebitor in fata creditor.. fidejusorulpoateinvocaanumitebeneficiilegale.

2 CC prevede „uzufructuarul poate închiria sau arenda altuia.Astfel. 1.de pe urma actelor juridice incheiate intre subiecte. -uzuarul nu poate pretinde la mai multe fructe decit la cele are se cuvin p-u nevoile proprii si ale familiei .2.Definiti dreptul de uz Uzul este un drept real asupra bunul altuia. 398 al. În susşinerea poziţiei sale uzuarul a adus art.iar dreptul de uz nu poate fi cedat. 427 CC care prevede „Dispoziţiile privitoare la uzufruct se aplică în modul corespunzător uzul şi abitaţiei”. -uzufructuarul poate sa inchirieze si sa arendeze bunul care face obiectul uzufructului.3.retentorului)posibilitatea de a retine acest bun.iar bunul care face obiectul acestui drept nu poate fi inchiriat sau arendat.p-u ca previne intr-un fel sau altul unele litigii. 1.daca prin act sau lege nu e prevazut altfel.in mod legal persoana poate retine bunul atita timp.iar uzufructul prin lege.1definiti retentia si importanta ei practica Dreptul de retentie este acel drept care confera celui care detine un bun pe care trebuie sa-l remita sau sa-l restituie (debitorului.Testul 19: subiect1:Particularitatile dreptului de uz 1.intrucit confera retentorului numai o detentie materiala. Nudul proprietar a contestat acest act juridic civil.astfel incit el nu dobindeste in proprietate fructele bunului.2. integral sau în parte bunul mobil obiect al ” Soluţionaţi cazul.pe cind uzufructul nu are astfel de restrictii.p-u ca uzezi si te bucuri de lucru numai p-u satisfacerea necesitatilor sale personale.1.hot.retentia este imortanta din punct de vedere practic.iar in cazul uzufructului.daca prin actul de constituire nu este interzis. Analizaţi dreptul de retenţie ca mijloc de garantare a executării obligaţiilor.uzufructuarule dispune de toate fructele pina la data stingerii uzufructului.act juridic.dreptul de retentie este un drept real imperfect . -bunul obiect al uzufructului se foloseste uzufructuarul. .in cazul in care bunul ajunge in posesiunea creditorului sau titularului dreptului.atita timp cit creditorul nu-l despagubeste pentru cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut pentru acel bun si pentru prejudiciile pe care bunul le-a cauzat. -uzul se constituie prin lege si act juridic.acestea fiin imputate asupra creantei lui.judecatoreasca. Dupa parerea mea.in cazul prevazut de lege.in virtutea caruia uzuarul poate folosi bunul si culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii si a familiei sale. Subiectul2:Retentia 1.cit nu va fi executata obligatia… 2. Dupa cum stim.dreptul de retentie sa stinge. Uzuarul a încheiat un contract prin care a arendat bunl ce constituia obiectul dreptului de uz.iar in cazul uzului se foloseste uzuarul si membrii familiei acestuia.Determinati deosebirile dintre dreptul de uz de dreptul de uzufruct. iar la rîndul său art. -uzul este un drept restrins.El functioneaza atita timp cit bunul se afla la retentor.daca actul nu prevede altfel.

p-u ca in caz contrar va fi sanctionat.in cazul in care bunul vindut trebuie conservat. .indeplinind totodata si o functie de garantie. -in materia contractului de comision. 2. Enumeraţi situaţiile în care Codul civil prevede aplicaţii ale dreptului de retenţie.exigibila -dreptul de retentie sa fie invocata fata de proprietarul exclusiv si actual al bunului respectiv -intre bun si creanta trebuie sa existe o conexiune -bunul respectiv este corporal.comisionarul este in drept sa retina bunurile care trebuie sa le predea comitentului sau persoanelor indicate de acesta. Legislatia prevede aplicatii a dreptului de retentie in diferite materii.mobil sau imobil.carausul are drept de retentie asupra incarcaturii atita timp cit poate dispune de incarcatura p-u toate costurile care decurg din contractul de transport.prin faptul ca bunul nu ii va fi inapoiat.aflat in stapinirea retentorului. -in materia contractului de antrepriza.bunul a ajuns in posesiunea lui . -in materia contractului de depozit.in scopul garantarii creantelor ce izvorasc din contractul dat . P-u nasterea . -in materia contractului de transport.partea obligata sa ia masuri de conservare a bunului are drept de retentie asupra lui pina cind i se va plati o recompensa pentru pastrare.lichida.daca in cursul produucerii sau al imbunatatirii.in special : -in materia contractului de vinzare-cumparare.p-u ca disciplineaza persoana.depozitarul are drept sa retina bunul depozitat peste termenul prevazut in contract pina la momentul retribuirii sale si compensarea cheltuielilor de pastrare .prevede ca.Consideram ca retentia este un mijloc de execuare a obligatiei.3.dreptului de retenţie ca mijloc de garantare a executării obligaţiilor.legea prevede ca .antreprenorul are drept de retentie si de gaj asupra bunului mobil produs sau imbunatatit de el.p-u a-si executa la timp obligatia.trebuie sa fie intrunite urmatoarele conditii: -creanta retentorului sa fie certa.

impozitul pe imobil a crescut ori a intervenit alti factori obiectivi care fac revedenta inechitabila. Dupa cum sa mentionat.proprietarul poate solicita vinzarea la licittatie a dreptului de superficie. Conform dispozitiilor legale.De exemplu.legea prevede ca . -sa ceara recalcularea revedentei atunci cind conditiile economice se schimba.in lipsa stipulatiei contrare.TESTUL nr..iar necalcularea este inechitabila.cu titlu gratuit.de zona amplasarii.superficiarul este tinut sa efectueze o plata pecuniara.in cazul neexecutarii obligatiei. -de preemtiune in caz de instrainare a dreptului de superficie -sa prelungeasca termenul de exercitare a dreptului de superficie Proprietarul de teren are urmatoarele obligatii: -sa nu impiedice superficiarul in exercitarea drepturilor sale -sa plateasca despagubirea la stingerea dreptului de superficie -sa respecte contreactele de locatiune incheiate de superficiar.urmatoarele drepturi: -sa ceara revedenta datorata. Superficiarul susţine că odată ce in contractul de constituire a superficiei nu prevede posibilitatea ajustării redevenţei.daca superficiarul nu plateste revedenta timp de peste 3 ani.constructia sa revina de drept proprietarului.pentru folosinta terenului. A.numita revedenta. Descrieţi obligaţia proprietarului de teren de plată a redevenţei. Peste 20 de ani A.daca partile nu stabilesc altfel.inclusiv de natura terenului. şi de a ceea pană la finele contractului de superficie redevenţa va putea fi modificată doar dacă va fi acordul ambilor părţi.la expirarea termenului superficiei.proprietarul de teren are dreptul sa ceara vinzarea superficiei la licitatie.proprietarul de teren.Astfel revedenta se va calcula in functie de chiria stabilita pe piata. fapt cu care nu este de acord superficiarul.mai are. Legiuitorul stabileste anumite criterii de determinare a marimii revedentei si a perioadei de plata.De ex .Cu privire la frecventa platii.1. fiind stabilită o redevenţă in mărime de 500 de lei lunar.in raport cu superficiarul.urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun.alin3. 1.3. Soluţionaţi cazul. Enumeraţi drepturile şi obligaţiile proprietarului de teren in raportul de superficie.daca prin contractul de constituire a superficiei nu sa stabilit ca terenul se acorda cu titlu gratuit ori ca plata se face la incheerea contractului sau la expirarea contractului.1. -sa ceara stingerea dreptului de superficie. 1.cu exceptia cazului in care locatiunea depaseste termenul stipulat pentru existenta dreptului de superficie. Clauza penala este o pevedere contractuala prin care partile evalueaza anticipat prejudiciul . Clauza penală 2. Drepturile şi obligaţiile proprietarului de teren in raportul de superficie. Definiţi clauza penală şi descrieţi funcţiile ei. Subiectul 2.Marimea si frecventa platii revedentei se determina la data constituirii superficiei.daca superficiarul nu a edificat constructia in termenul stabili sau incalca obligatia de conservare a constructiei.dar ca. Principalele functii ale clauzei penale sunt: -functia de garantie -de evaluare -de sanctionare . a cerut modificarea redevenţei. fiind proprietarul unui teren a constituit un drept de superficie pentru construcţia unei case de locuit in favoarea lui B.partile ar putea conveni ca superficiarul sa nu plateasca revedenta datorata.20 Subiectul 1.revedenta se achita in rate lunare.cind proprietarul de teren ar putea sa ceara majorarea revedentei daca moneda nationala sa devalorizat.de destinatia constructiei.pe linga drepturile firesti ale oricarui proprietar de imobil.Potrivit art 448.tinindu-se seama de toti factorii obiectivi.daca superficiarul nu plateste revedenta timp de 3ani.2. 1.stipulind ca debitorul.

în vederea garantării executării obligaţiei de a plăti preţul. conform căruia mijloacele juridice de apărare în dreptul civil pot .Functia de garantie se invedereaza mai pronuntat in situatia in care cuantumul penalitatii este stabilit in mod corespunzator. Contractul prevede că încaz de neplată a unei singure tranşe a chiriei contractul va fi reziliat şi sumele deja plătite vor fireţinute de locator cu titlu de despăgubire.gajul si fidejusiunea.deoarece are menirea de a compensa prejudiciul suferit de creditor prin neonorarea obligatiilor contractuale de catre debitor. plătind o sumă de bani sau pierzând arvuna deja plătită. şi arvună.determinind partile la executarea reala a contractelor. O asemenea clauză poate fi examinată sub aspectul posibilităţii reducerii sumei indemnităţii. să recunoască validitatea clauzelor penale care stabilesc despăgubiri mai mari decât prejudiciul suportat.Totuşi.) dă vânzătorului (A. un contract de leasing a unei maşini. pe de altă parte.si chiar in lipsa oricarui prejudiciu. în principiu. Analizaţi asemănările şi deosebirile dintre clauza penală. gaj şi fidejusiune.cit priveste executarea obligatiei principale.2. o clauză care prevede că creditorul poate reţine sumele deja plătite ca parte a preţului poate să cadă sub incidenţa reglementărilor în materia studiată. Clauza penala are si o functie compensatorie sau reparatorie.întrucât nu este vorba de o indemnitate stabilită în contract.intr-o suma care este cel putin egala cu despagubirile pe care debitorul ar fi obligat sa le plateasca in lipsa clauzei penale.clauza penala isi invedereaza rolul sau mobilizator. Această teză poate fi ilustrată prin două exemple. Este important a face distincţie între clauza penală. A.penalty (penalitate). şi obligaţia de alternativă sau arvuna. pe de altă parte. Cea mai importantă deosebire constă în aceea că legislaţiile sistemului common law refuză.Reglementările în materia studiată consacrate în sistemul common law se deosebesc substanţial de cele din dreptul continental.De remarcat că modificarea mărimii penalităţilor în cazurile examinate mai sus constituie ofacultate. chiar dacă este excesivă în raport cu împrejurările cazului dat.putiind sa depaseasca limitele acestuia.Prima precizare care se impune în acest context este aceea că în dreptul anglo-saxon se disting două noţiuni: -liquidated damages (despăgubiri liberatorii) .care rezulta din faptul ca penalitatea se plateste independent de intinderea prejudiciului. 2. Clauza penala are si functia de stimulare a debitorului la o conduita corecta.prin faptul ca perspectiva consecintelor neexecutarii obligatiilor contractuale indeamna pe debitor la execytarea reala a contractului. instituţii care permit unei părţi să se degreveze în mod legitim de obligaţia contractuală. cumpărătorul (B.) oarvună în sumă de 100. poate reţine arvuna dacă B. dar nu o obligaţie a instanţei. Exemplul II. Clauza penala are si o functie de sanctionare. se angajează să vândă lui B. Dacă instanţa decide să modifice mărimea penalităţii. eatrebuie să motiveze decizia sa.Dupa cum sa mentionat deja in literatura de specialitate se accentueaza ca clauza penala apare ca modalitate de evaluare conventionala anticipata a prejudiciului care poate fi cauzat creditorului prin neexecutarea obligatiei si respectiv a intinderii reparatiei sub forma de despagubiri pe care debitorul o datoreaza creditorului.Revizuirea clauzei penale de către instanţa de judecată constituie o excepţie de la principiul forţeiobligatorii a contractului în favoarea principiului echităţii.-de stimulare Clauza penala indeplineste functia de garantie. pe de o parte. încheie cu B. Exemplul I.facind din plata penalitatii o o consecinta inevitabila a incalcarii obligatiilor contractuale. Reieşind din principiul general. Clauza penala are si o functie de evaluare. pe de o parte. un imobil la preţul de 1 milion de dolari. A. A. nu-şi execută obligaţia contractată. suma în cauză nu poate fi redusă.000 dolari. ceea ce nu se întâmplă atunci când instanţa refuză so modifice.

(3) al Codului civil.In asemenea caz clauza penala poarta un caracter sanctionator.dreptul de a pretinde plata penalitatiloar doar daca sia rezervat acest drept la primirea executarii. 626 alin.3.” In mod normal creditorul care a permit executarea obligatiei nu mai poate cere plata penalitatior stabilite pentru cazurile de neexecutare stricto senso a obligatiei. 2.în cazul neexecutării obligaţiilor. care dispune: „In cazul in care a primit executarea.Ca exceptie prevederile alin 3 al aceluiasi articol .acorda creditorului care a primit executarea obligatiilor.deoarece aceasta intemeinduse pe una si aceiasi cauza. dar nu şi sancţionator. creditorul poate cere plata penalităţii numai dacă şi-a rezervat expres acest drept la primirea executării.avea numai caracter compensator.reprezinta de fapt echivalentul executarii reale a contractului. în common law. . Comentaţi art.

Ea poate fi însă realizată şi pe baza unei convenţii între uzufructuar şi nudul proprietar. 1.Renunţarea poate fi unilaterală ceea ce echivalează cu delăsarea bunuluice alcătuieşte obiectul uzufructului. uzufructul continuă asupra părţii rămase. întrucât uzufructul este un drept real ceare ca obiect un bun. alin. Prin consolidare se înţelege dobândirea dreptului de proprietate asupra bunului ce alcătuieşte obiectul uzufructului de către uzufructuar. . Aceasta înseamnă că încetarea uzufructului pentru abuz de folosinţă nu se produce niciodată deplin drept. caz în care uzufructul se restrânge. în conformitate cu prevederile art. ci pentru aceasta este nevoie de o hotărâre judecătorească. Rezoluţiunea sau anularea actului juridic prin care cel care a instituit uzufructul a dobândit dreptul de proprietate. (2) din Codul civil uzufructul constituit în favoarea persoanelor juridicese face totdeauna cu termen care nu poate depăşi durata maximă de 30 de ani. 397. Aceasta este o cauză naturală de încetare a uzufructuluicare în practică are cea mai frecventă aplicaţie.21 Subiectul 1. 420 din Codul civil al Republicii Moldova dreptul de uzufruct încetează prin următoarele moduri: Moartea uzufructuarului. Stingerea dreptului de uzufruct. de regulă. înacest caz.1. Abuzul de folosinţă. prin hotărârea instanţei judecătoreşti.civ.Dacă bunul este distrus sau pierdut în parte. la expirarea termenului dreptul de uzufruct încetează. fie ca nudul proprietar să ceară obligarea uzufructuarului să aducă bunul în stare normală de funcţionare. Descrieţi modul de stingere a dreptului de uzufruct. pieirea obiectului face să înceteze şi dreptul. uzufructul încetează deoarece el poate fi constituit cel mult până la moartea uzufructuarului. Constituirea uzufructului în favoarea unei persoane juridice. pe toată durata vieţii uzufructuarului. Consolidarea. Lichidarea uzufructuaruluilui. Înacest caz uzufructul încetează ca urmare a pierderii de către proprietar a dreptului săude proprietate asupra bunului ce alcătuieşte obiectul uzufructului.în cazul în care uzufructuarul abuzează de folosinţa bunului.TESTUL nr. Prin urmare. Pentru ca uzufructuarul să poală renunţa ia dreptul său el trebuie să aibă capacitatea necesară. Renunţarea uzufructuarului la dreptul său. Deşi uzufructul se constituie. stingerea uzufructului are loc din momentul lichidării persoanei juridice. în cazul consolidării uzufructuarul dobândeşte şi nuda proprietate şi în consecinţă el nu mai poate avea un drept de uzufruct asupra propriului său bun. În conformitate cu prevederile art. Pentru încetarea uzufructului este necesar ca pieirea bunului să fie totală şi nu parţială. nudul proprietar este în drept să ceară în justiţie pronunţarea încetării uzufructului înainte de termen. în practica judecătorească a fost recunoscut nudului proprietar în cazul abuzului de folosinţă un drept de opţiune: fie ca acesta să ceară încetarea dreptului de uzufruct pentru abuz de folosinţă. însă nu încetează ca drept.neputând fi transmis moştenitorilor. 422 C.în cazul în care uzufructull pe un anumit termen şi înainte de expirarea termenului moare uzufructuarul. totuşi el poate fi stabilit şi pe o anumită perioadă de timp. Pieirea totală a bunului. Expirarea termenului. Potrivit dispoziţiilor art.

Stingerea uzufructului nu dă naştere la restituire. o acţiune personală născută din uzufruct. se reconstituie având ca titular pe nudul proprietar". când uzucapiunea s-a împlinit din cauza neglijenţei şi a pasivităţii vinovate a uzufructuarului) sau prin pieirea totală a lucrului. „nudul proprietar"poate fi obligat să restituie uzufructuarului.Uzufructuarul datorează despăgubiri in caz de pieire sau deteriorare din culpă a lucrului. deşi are un drept real şi nu se află într-un raport deobligaţie personală cu proprietarul.1. care au rezultat din neefectuarea reparaţiilor de întreţinere. de îndată ce acesta se stinge încetează actele de folosinţă ale uzufructuarului. . comportă excepţii în cazul încetării uzufructului prin confuziune în persoana uzufructuarului. Determinaţi ce efecte survin la stingerea dreptului de uzufruct. Uzufructuarul nu mai are dreptul la fructele neculese. a cărei origine se află în stipulaţia de restituire din dreptul roman. prin uzucapiune (dar în acest caz uzufructuarul poate fi obligat la plata daunelor interese. uzufructuarul este obligat să restituie „nudului proprietar" lucrul care a făcut obiectul dreptului de uzufruct. Uzufructuarul nu este în drept a pretinde nudului proprietar sumele de bani investite pentru îmbunătăţirile aduse bunului. ori prin uzucapiunea lucrului de către terţ. . constatarea stării lor făcută în acelaşi moment. la sfârşitul uzufructului. are totuşi faţă de proprietar o obligaţie de restituireIa sfârşitul uzufructului.indiferent de cauza care a dus la stingerea uzufructului. sau de încălcare a obligaţiilor care îi revin din uzufruct.se restituie lucruri de aceeaşi natură. care poate fi introdusă numai împotriva uzufructuarului şi succesorilor săi. sau a unui terţ.În cazul în care uzufructuarul refuză restituirea lucrului.La stingerea uzufructului. La rândul său. pentru că o dată cu stingerea uzufructului. trebuie încetată orice folosinţă a uzufructuarului.Afirmaţia de mai sus. adică fără vina sa. de bunăvoie. se face de regulă voluntar.Restituirea se face în raport de inventarul ce trebuie făcut la intrarea în folosinţă a uzufructuarului. precum şi în cazul în care acesta şi-a încălcat îndatoririle ce le avea faţă de nudul proprietar.Uzufructuarul nu poate însă.Se consideră că uzufructuarul. pentru deteriorarea sau degradarea imobilelor. în cazul pieirii totale a lucrului fără culpa uzufructuarului. trebuie să dovedească pieirea acestuia datorită cazului fortuit. pentru a fi eliberat de obligaţia de restituire. pentru dispariţia totală a lucrului obiect al uzufructului. când a avut loc prin consolidare.un al doilea efect Ia care dă naştere stingerea dreptului de uzufruct constă în aceea că uzufructuarul are obligaţia de a restitui nudului proprietar neîntârziat bunul sau bunurile ce au format obiectul uzufructului. iar în privinţa imobilelor. la data stingerii uzufructului.2. care are ca obiect lucruri consumptibile şi fungibile.uzufructuarul datorează despăgubiri nudului proprietar dacă bunul a pierit sau s-a deteriorat din culpa sa. dacă nu este imputabilă uzufructuarului (căci atunci el poate fi obligat la plata daunelor interese) şi dacă lucrul este un lucru cert şi determinat şi nu lucruri de gen (căci genera non pereunt). precum şi unele cheltuieli făcute de uzufructuar asupra lucrului şi care erau în sarcina proprietarului. înainte de a pune în posesie şi prin care uzufructuarul se obligă să restituie lucrurile la sfârşitul uzufructului. uzufructuarul. El are. supuse uzufructului.nudul proprietar este obligat să restituie uzufructuarului sumele de bani pe care acesta din urmă le-a plătit pentru el. dezmembrată până atunci. sumele de bani pe care acesta le-a plătit pentru el. pe care pretorul o impunea uzufructuarului.În cazul quasi-uzufructului. astfel că deplina proprietate. sau de despăgubire. Efectul imediat şi cel mai important al stingerii uzufructului este reunirea dreptului de folosinţă al uzufructuarului la „nuda proprietate". . de asemenea. când reconstituirea dreptului de plină proprietate se face în persoana acestor titulari.Restituirea trebuie făcută în principiu imediat. „nudul proprietar" are la îndemână acţiunea în revendicare. . cantitate şi calitate ori se restituie preţul lor. chiar dacă prin acestea a sporit valoarea bunului.Cu alte cuvinte.Restituirea lucrului obiect al uzufructului. Efectele stingerii uzugructului sunt: .

controalele pot fi efectuate atat pe baza de documente cit şi la vedere.  să vandă el insuşi bunul imobil gajat sau să-l vandă sub controlul instanţei judecătoreşti. in termenele prevăzute de contracte de credit să urmărească bunul imobil gajat in modul stabilit de lege.  in cazul pierderii sau deteriorării bunului imobil gajat. sau să-l ia in posesiune spre a-l administra conform condiţiilor capitolului VIII al Legii cu . chiar dacă prin ele ar fi sporit valoarea lucrului. care să acţioneze in numele lui şi care să intreprindă orice acţiune in legătură cu obiectul gajului. Creditorul gajist poate sa exercite dreptul de gaj daca debitorul gajist nu a executat conform contractului sau a executat in mod necorespunzator obligatia garantata ori o parte a acesteia precum si in alte cazuri prevazute de lege si contract. Exercitarea dreptului de gaj 2. mărimea. Enumeraţi drepturile creditorului gajist ce pot fi exercitate in caz că obligaţia garantată prin gaj nu a fost executată. in cazul in care debitorul nu indeplineşte condiţiile contractelor de credit.  să controleze folosirea bunului imobil gajat potrivit destinaţiei.creditorul gajistp poate exercita urmatoarele drepturi: -sa vinda el isusi bunurile gajate -sa le vinda sub controlul instantei de judecata si sa le ia in posesiune spre a le administra. stabilite in prezentul contract. Subiectul 2. pierderea sau deteriorarea nu se datorează culpei Creditorului gajist. chiar dacă creanţa sa nu este scadentă.1. daca proprietarul pastreaza dispozitia ceea ce rezulta ca proprietarul poate instraina acest bun fara a stinge dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil. numai dacă pieirea.  in caz de nerambursare a creditului de către debitor. C i-a invocat lui B să elibereze imobilul timp de o lună. indiferent de faptul in a cui favoare au fost asigurate aceste bunuri. să ceară vreo despăgubire pentru îmbunătăţirile ce ar pretinde că le-a făcut.  să ceară substituirea ori completarea bunului imobil gajat sau achitarea de către Debitorul gajist a valorii lui. In conditiile prezentei sectiuni.la încetarea uzufructului. 1. Creditorul gajist este in drept:  să fie despăgubit in mod prioritar din contul despăgubirilor de asigurare pentru pieirea. A este proprietarul unui imobil (case de locuit) care a fost dat in uzufruct lui B pe o perioadă de 20 de ani. să ceară daune interese compensatorii pană la concurenţa creanţei sale in baza aceluiaşi titlu de gaj. să obţină suma necesară din alte bunuri ale Debitorului gajist. La trecerea a 10 ani A ii vinde lui C imobilul.  a purcede la incasarea bunului imobil gajat inainte de termenul de rambursare a datoriei. Soluţionaţi cazul. in limitele drepturilor acordate.  in caz dacă suma căpătată de la vanzarea bunului imobil gajat este insuficientă pentru achitarea datoriei. starea şi condiţiile de păstrare a bunului imobil gajat.  să ceară executarea inainte de termen a obligaţiunii garantate prin gaj in cazul in care dreptul de proprietate sau de gestiune asupra bunului imobil gajat incetează in temeiurile prevăzute de lege (expropriere).3. cu excepţia dreptului de a transmite obligaţiunea garantată prin gaj. precum şi in cazul confiscării acestui bun imobil gajat ca sancţiune pentru comiterea unei contravenţii sau infracţiuni. Se va stinge oare dreptul de uzufruct la schimbarea nudului proprietar. in cazul in care bunul imobil gajat in urma deteriorării lui nu mai poate fi utilizat conform destinaţiei lui directe.posesia si folosinta atribuindo uzufructuarului ceea ce rezulta ca uzufructuarul poseda si se foloseste si culege fructele ceea ce inseamna ca uzufructuarul nu poate instraina bunul. Dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil nu se va stinge la schimbare nudului proprietar deoarece proprietarul pastreaza numai dreptul de dispozitie a bunului .  să desemneze un gestionar al bunului imobil gajat. pierderea sau deteriorarea bunului imobil gajat. insă nu il anunţă despre faptul că bunul este dat in uzufruct.

b) n-a respectat obligaţiunile de păstrare . Substituirea creditorului gajist duce la reinregistrarea gajului in condiţiile prevăzute de lege. iar in cazul neexecutării creanţei sale să pună sub urmărire bunurile imobile gajate dacă Debitorul gajist: a) a incălcat regulile gajului următor.privire la gaj nr.3.  să ceară executarea inainte de termen a obligaţiunii garantate prin gaj. 2. Nici Debitorul gajist. in alte cazuri prevăzute de Legea cu privire la gaj nr. Enumeraţi situaţiile in care bunul grevat cu gaj se consideră liber de gaj. intreţinere a bunului imobil gajat. .07. In cazul cand Creditorul gajist cedează unei persoane terţe unele sau toate creanţele garantate prin gaj. 2. c) se eschivează de la inlocuirea bunului imobil gajat. Evidenţiaţi particularităţile procurării de către un terţi a bunului grevat cu gaj. nici Creditorul gajist nu poate distruge sau deteriora bunul imobil gajat ori diminua valoarea lui dacă aceasta nu se face prin uzura normală sau in caz de necesitate. in caz de instrăinare sau deteriorare a lui. toate drepturile şi obligaţiile Creditorului gajist. In cazul pericolului pieirii sau deteriorării bunului imobil gajat. ce izvorăsc din prezentul contract trec la această persoană terţă. de condiţiile contractului de credit şi prezentului contract. Descrieţi procedura de exercitare a acestor drepturi. 449-XV din 30. d) nu se află in posesiunea obiectului gajului contrar condiţiilor prezentului contract.07. obligaţiile ce reies din prezentul contract trec la succesori.2.In cazul transferării drepturilor de proprietar asupra bunului imobil gajat. acesta fiind in drept să examineze bunul imobil gajat. 449 –XV din 30.2001.2001. Debitorul gajist este obligat să-l informeze imediat in formă scrisă despre acest fapt pe Creditorul gajist.