SECRETARIAT DE REDACTIE

MACHETAREA Sl PUNEREA IN PAGINA
Macheta reprezinta proiectul paginii. Ea este CONTEXTUL menit a pune in valoare TEXTELE. Operatia de machetare inseamna punerea in ordine, aranjarea in format, intr-o maniera echilibrata, citet si cit mai armonios a fiecarui element constitutiv (textele culese, ilustratiile, titlurile si albiturile - care permit aerisirea celorlalte elemente) conform cu proiectul de pagina stabilit. Alcatuirea machetelor pe pagini la un cotidian sufera schimbari pe parcurs sub influenta stirilor de actualitate care sosesc permanent. Se recomanda sa nu se faca retusuri pe machetele existente, ci sa se faca intotdeauna, machete noi pentru executia tipografica.
MACHETAREA SE FACE IN FUNCTIE DE:

la fiecare

schimbare,

 importanta evenimentului;  formatul ziarului;  stilul specific al ziarului;  profilul specific al fiecarei pagini;  valoarea articolului.
PE MACHETA TREBUIE SA FIGUREZE :

 incadrarea textelor (cu ajutorul unor linii conventionale)

2. atit latimea cit si inaltimea. Plasati intotdeauna. fie orizontal (cu exceptia paginarii voite in doua compartimente distincte). 9. 4. Evitati paginarea alaturata a doua articole avind acelasi caracter. Cliseele mai mici pot fi plasate in jumatatea inferioara a paginii.  titlurile sau indicativul stabilit. 3. Evitati asezarea unui cliseu in bordura paginii "privind' spre exterior. imediat sub titlu). Nu plasati inceputul articolului prea departe de titlu (prin asezarea unei fotografii in stinga articolului. 7. direct sub un alt articol din cadrul aceleiasi pagini).  informatiile necesare. american' (adica urmarea unui articol continua. Evitati masele mari. Evitati titlurile alaturate (la acelasi nivel).  chenarele. ilustratia . 6. . Evitati machetarea care imparte pagina in doua fie vertical. uniforme de text si mari despartiri de pagina in zone foarte diferentiate (ca de exemplu : patru coloane cenusii de text la stinga si patru coloane de articole mici. fara 5. Evitati paginarea "tip titlu.cu dimensiunile respective. Evitati paginarea coloanelor si a titlurilor in scara. In procesul elaborarii unei machete trebuie respectate urmatoarele reguli : 1. 8.la dreapta). cliseele de mari dimensiuni in jumatatea superioara a paginii. ornamentate cu titluri si ilustratii .

d. 11.fata in fata.a.10. MACHETAREA SI PUNEREA IN PAGINA Cum se indica textele pe macheta . adica 2 cu 3 sau 4 cu 5 s.m. Evitati fotografiile "santinela' . Priviti totdeauna machetele a doua pagini alaturate .in colturile paginii.

care arata clar si precis cum trebuie dispuse textele si titlurile pe macheta.face o macheta a ziarului. Articolele sunt scrise de reporteri. Macheterea unei pagini . ea supraincarcind macheta. la nivelul consiliul director ce raspunde in fata actionarilor (patronilor). fiind putin lizibila si greu de inteles.La indicarea textului pe macheta unui ziar nu se recomanda aceasta solutie. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------Cea mai mare parte a noutatilor care apar in ziare sunt colectate de la reporterii angajati ai ziarului. in organizatiile de mari dimensiuni. Autoritatea suprema si responsabilitatea legala se regasesc la nivelul editorial si. Este recomandata folosirea acestei solutii. Exista trei departamente de baza . editate de redactori si sunt trimise uneori pentru modificari la o consultare colectiva. ziarele mai mari sau mai mici sunt organizate in maniere diferite. Trasarile sa se faca cu creionul. Editorialele sunt furnizate de editor si de scriitori editorialisti (publicisti comentatori).cel de afaceri. iar titlurile si chenarele cu cerneala. de la agentiile nationale si de la corespondenti. neindicind cu precizie albiturile. Un secretar de redactie « makeup editor » hotaraste locatia articolelor in cadrul ziarului . cel tehnic si cel editorial. insa structura de baza este aceeasi in majoritatea cazurilor. Exemplu : Desigur. determina c 252h71c e stiri si ce imagini vor fi tiparite pe prima pagina sau altundeva.

.

originala. pe linga paginile realizate obisnuit (din materiale pe teme diverse). Titluri de scara . Greseli de paginare 1. Reusita unei asemenea prezentari este GASIREA UNEI IDEI de prezentare grafica. inedita. prezentarea grafica a acestor pagini trebuie sa fie si ea neobisnuita. Avind un continut aparte fata de paginile obisnuite.MACHETAREA SI PUNEREA IN PAGINA A PAGINILOR SPECIALE La un ziar cotidian. se intilnesc si pagini speciale.

2.In alcatuirea unei machete este preferabil ca titlurile articolelor sa fie plasate diferit. in asa fel incit sa nu se creeze o "scara' de titluri. insa pentru a evita aspectul grafic neplacut al paginii de mai jos. Fotografia "santinela" Modul de plasare pe colturi a celor patru fotografii nu constituie solutia cea mai fericita. . secretarul de redactie trebuia sa gaseasca alte elemente grafice care sa echilibreze armonia intregii pagini. creindu-se o masa compacta de materie. Nu este interzis a plasa una sau mai multe fotografii la marginea paginii. Aceasta dispunere ("fotografii santinela') face ca o mare parte din pagina sa fie slab ilustrata.

.3. Cliseu "privind" in exterior Fara ca aceasta sa constituie o regula generala. altfel pare ca personajele din ilustratia respectiva isi manifesta dezinteresul fata de subiectul tratat in articol. un cliseu al carui subiect il constituie un portret este preferabil sa fie paginat "privind' in interiorul paginii. nu in exterior (ca in pagina de mai sus). Acest lucru este recomandat mai ales atunci cind cliseul respectiv ilustreaza un material din pagina.

4. .insa. dispunerea textului trebuie sa nu ingreuneze lectura. Dispunere care ingreuneaza lectura Paginarea unui text care sa se continue in urmatoarele coloane constituie o regula absolut obligatorie. aceasta tinind seama de obisnuinta lecturii.

Regula este ca textul unui articol sa figureze in coloanele cuprinse sub titlul sau. .5. Dispunere de text "tip american" Sfirsitul articolului este prost plasat. el continuind sub titlurile altor articole (este ceea ce se numeste "continuare in stil american').

O asemenea dispunere de titlu ingreueaza lectura.imediat sub titlul sau. Exemplul de mai jos arata un exemplu gresit de plasare a inceputului unui text fata de titlu. Dispunerea unui text prea departe de titlu Inceputul unui articol trebuie paginat . cu atit mai mult cu cit materialul respectiv are si o introducere paginata pe text lat. .6. altfel cititorul este obligat sa-1 caute in interiorul paginii.de regula .

Cu aceasta ocazie elementele grafice si tipografice ale textului capata functie jurnalistica.in care paginarea se facea pe doua coloane. Specialistii consemneaza trei mari tendinte. deci o prezentare mai larga a titlurilor.Tendinte in procasul de paginare: Este vorba de modul cum sunt plasate materialele in paginile ziarelor. adica materialele din pagina sunt asezate pe lat. ♦ Structura verticala .creaza mari posibilitati pentru o prezentare grafica mai vie. De asemenea . ilustatia poate fi pusa mai bine in evidenta. moment cad au fost introduse mai multe coloane. Polirom. In lucrarea lui Peter Brielmaier si Eberhard Wolf (Ghid de tehnoredactare. unicul criteriu de seperare a articolelor fiind locul si timpul cad a fost scris articolul. Ed.este varianta care imprumuta elemente de paginare a textelor de la cele doua variante prezentate mai sus. in special. Acest tip de paginare predomina in ziarele americane. Structura orizontala . prelungite de sus in jos. ♦ Structura orizontala . 1999.) sunt rezentate urmatoarele tendinte de paginare: Paginarea in scara .este tipul de paginare a materialelor pe orizontala. pe verticala. pag. mai expresiva. Este tipul care a capatat o larga extindere in presa. latimea lor depasind cu mult inaltimea. articolele fiind paginate unul dupa altul. .36. ♦ Structura mixta .In aceeasta varianta materialele sunt dispuse. engleze si italiene. Inventarea titlui a dus la evolutia graficii. Ea permite paginarea materialellor pe mai multe coloane. Inaltimea materialelor intrece cu mult latimea lor.

odata cu introducerea titlurilor.Paginare in rama . Astfel. un titlu mai lung. Paginarea in scara oferea posibilitatea doar la inceput ca titlul sa se intinda pe mai multe coloane. care este importanta unui articol sau. acum. . a aparut paginarea in rama. Titlul devine un mijloc de ordonare a paginii. importanta pe care o atribuie redactorul acestui articol. cel putin. Acest tip de paginare permite plasarea la inceputul articolului a titlui. iar dedesubt este dispus textul propriu-zis. fiecarui articol atibuindui-se. a trebuit schimbata si forma de paginare. in coloane cu lungime diferite. Cititorul poate distinge. datorita titlurilor.

Blocul de text devine. Avantajul este ca pagina obtine un sablon de dreptunghiuri. un element de organizare si structurare a paginii. Aceasta o deosebeste de paginarea in module. Are insa un dezavantaj pentru ca paginarea in bloc nu clarifica intotdeauna relatia text-imagine. la aceasi inaltime. Paginarea in bloc tinde sa plaseze titlurile unul langa altul.acest tip de paginare nu mai imparte textul in coloane de lungimi diferite. Aceasta creaza probleme privind separarea titlurilor. Se apeleaza la modalitatile de separare a titlurilor.Paginarea in bloc . ci formeaza un bloc compact. . ci stau unul peste altul sau alaturi. impreuna cu titlul. mai ales la articolele lungi. Articolele nu se mai imbina.

Paginarea in module .regula de baza a paginarii in module este ca toate textele si imaginile care trateaza o tema trebuie sa formeze un dreptunghi. care texte si imagini alcatuiesc un articol. Astfel toata pagina va fi divizata in cadre. Paginarea in module este usor de realizat. In acest fel titlurile isi pierd functia de ordonare a paginii. Cititorul poate distinge. avantajeaza textul. . dar are dezavantajul ca face ziarul sa arate schematic si plictisitor. de la prima vedere. Modulele sunt separare unele de celelte prin linii orizontale si verticale.

.

chenar.La realizarea paginatiei trebuie sa tinem cont de doi factori care definesc. intre alb si negru. ilustratie.operatiune de reunire a filelor prin lipire cu adezivi reci sau calzi.aceasta contine numele si functia responsabilitati persoanelor din redactie. structura paginii este data de modul de aranjare a semnelor paginii (text.. Este egala cu 12 cicero sau 48 puncte.. d) Stabilirea caracterului si corpului de litera pentru text si titluri in functie de importanta. Aliniere in bloc (justified) . Caseta redactionala . Prin compozitia paginii am intelege: a) Alegerea materialelor paginii. Asadar. Caracterul literei . c) Stabilirea formatelor de coloana. Este egal cu 12 puncte Cvadrat . stiind ca aceasta proportie influenteaza psihologic cititorul. f) Stabilirea chenarelor.este numele unei unitati de masura tipografica. domeniu. de pilda alinierea la stanga sau la dreapta.. pe cand coloana ingusta. continut. b) Stabilirea proportiei intre materialele mari si cele mici in functie de formatul ziarului si suprafata paginii. cu Cicero . stiind faptul ca folosirea coloanei late creeaza iluzia optica de "scurtare" a paginii. in functie de importanta lor. etc. liniilor de coloana si a vignetelor. etc.ordonarea textului in raport cu marginile.pentru fiecare tip de scriere ( familii de litere) exista diferite variante. o "lungeste".). e) Stabilirea fotografiilor si dimensiunii lor proportional cu suprafata paginii si economia de spatiu..impartirea verticala a paginii in secmente egale pentru dispunerea textelor si imaginilor . Aranjarea semnelor nu se face la intamplare ci conform sistemelor de paginatie prezentate mai sus. g) Stabilirea proportiei intre imprimat si neimprimat. Brosare . Coloane . titlu. configuratia grafica a ziarului. asanumitele caractere. linie. gen gazetaresc. dimensiunea materialului si de plasamentul in pagina. Glosar: Aliniere .aranjarea textului in care toate randurile sunt la fel de late. in final.este numele unei unitati de masura a marimii caracterelor de tipar.

operatie de marire a intervalelor de albitura dintre litere .picioruse la extremitatile literelor Spatiere .linii ajutatoare pentru suprapunerea cu precizie si tiparirea unei lucrari grafice Descompunerea imaginii . care monteaza zatul de plumb pentru pagini Punct .pagini tematice sau sectiuni care revin cu regularitate Serif .marimea unei litere tiparite Cruce de potrivire .Desk-Top-Publishing (in limba romana se foloseste termenul PAO .operatie de decupare a unei coli de hartie. care foloseste hartie cretata Rotativa .litere majuscule Paginator . prin realizarea rasterului pentru fiecare culoare.prima litera a textului scoasa in evidenta Latimea unei litere . numarul paginii sau data si numele publicatiei Corp . de exemplu. completand-o cu datele necesare intelegerii acesteia Litera de rand .unitate de masura tipografica.376 mm Plana .zona a colii de hartie unde se realizeaza indoirea si impaturirea acesteia pentru a o aduce la formatul finit Faltuire .Colontitlu . direct de pe rola de hartie Rubrica . in care apare. Familie de litere .expresie care defineste dimensiunea unui jurnal Initiala/letrina . pentru a o aduce la formatul dorit.latimea unui caracter inclusiv a spatiului gol de la stanga si de la dreapta caracterului Legenda imaginii .pentru originalele in patru culori se obtine.masina de tiparit in mai multe culori.text explicativ care insoteste o fotografie.masina de tiparit in flux continuu.totalitatea caracterelor unui anumit tip de litera Fonta .presa asistata de ordinator) Falt .lucrator calificat. egala cu 0.toate literele mici sunt denumite litere de rand Litere verzale .culoarea care se aseaza sub un text pentru a fi scos in evidenta Format .denumirea pentru un rand tiparit deasupra textului fiecarei pagini de ziar sau revista. Prin suprapunerea acestora se obtine imaginea la patru sau mai multe culori DTP .

la inceputul textului de baza.Sapou . punctele cele mai importante ale acestuia Tipometru .rigla speciala pentru masurarea dimensiunii elementelor tipografice Straif .partea ramasa de prisos dupa taierea hartiei la formatul definitiv Vaduva -randuri disparate care se gasesc izolat la sfarsitulunei pagini sau coloane Zat -plumb topit din care se toarna literele . pentru cititor. prin care sunt rezumate.prezentare pe scurt. a unui articol.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful