Latinitate şi dacism

- studiu de caz
Proiect de grup: clasa a XI a A Marin Elena Dumitriu Cristina Trifan Alice Tudor Adriana Profesor Diriginte: Dima Diana

Latinitate si Dacism
Planul referatului 1. Cuvant inainte 2. Originea romana si daca a romanilor in operele scriitorilor romani -Cronicari moldoveni -D. Cantemir -Scoala Ardeleana 3. Dacii si romanii in arheologie, muzica si cinematografie 4. Concluzii

2

lucru puţin probabil. etimologice şi istorice dar şi literatura română care se referă la acest subiect. etimologi şi lingvişti care aduc argumente pro sau contra ipotezei că suntem latini sau daci. precum şi mulţi scriitori. Sperăm ca. am fost învăţaţi despre originile noastre ca popor şi despre formarea limbii pe care o vorbim astăzi. 3 . Suntem daci? Suntem romani? Vom afla acest lucru analizând argumente lingvistice.Cuvant inainte Încă din clasele mici. "Suntem o combinaţie între o populaţie de ţărani autohtoni şi nobilii cuceritori romani". şi poeţi care îşi dau cu părerea sau folosesc clişee în favoarea uneia din aceste două ipoteze. Acesta a fost principalul motiv pentru care am ales acest studiu de caz. Dar care dintre aceste două rădăcini ereditare are o pondere mai mare? Există mulţi istorici. Ne-am propus să elucidăm misterul originii noastre. să ne formăm cel puţin o opinie. dacă nu ajungem la o concluzie sigură. după ce vom studia aceste argumente. având în vedere complexitatea acestui subiect şi controversele actuale şi trecute cu privire la el.

Mioritici. averi şi onoruri. ci pentru că nu ne sperie moartea. că nimic nu vom lua cu noi dincolo. Că suntem neamul de care s-au lovit în luptă atâţia de-a lungul istoriei şi nu au putut trece. Că tot restul. aceste două "învăţăminte adânci" şochează. insistând în special pe cel legat de limba "româna" se pot observa "neclariţatile". Noi n-am venit de nicăieri. Analizând aceste aspecte. suntem aceiaşi. că aici vrem sa şi murim. că poporul "român" este rezultatul "contopirii dacilor cu romanii". la o analiză mai atentă. Că am putea trăi doar cu lapte şi miere. fară să ştim de ce. Noi ştim că suntem nemuritori. sunt efemere. Devenite ca leit motiv al istoriei noastre predate în şcoli şi licee. 4 . Noi neam născut aici. Oameni in ţara Oamenilor. şi dacă cineva ne întreabă răspundem.Haideţi să ne descoperim istoria pierdută. Să ne amintim că suntem singurii care nu am atacat vreodată un alt popor. Pentru a ieşi din faza în care ne considerăm un popor mic si neînsemnat. Cu toţii am învaţat la şcoală. Că spiritul ne e mai presus de trupurile trecatoare. prin lipsa lor de realism istoric. nu din laşitate. şi nu altora. de Traci şi mai apoi de Daci şi de Valahi. Să ne amintim de strămoşii noştri Pelasgi. iar limba "româna" este o limbă care a derivat din latina vulgară (latina vulgaris) în urma cuceririi romane a Daciei. despre care istoria oficială nu ne mai învaţă nimic. Indiferent de numele ce ni l-am dat sau care ni s-a dat. Pentru că pentru noi a fost o datorie sfântă să ne apărăm pământul pe care Zeii ni l-au hărăzit nouă.

Teoriile genezei româneşti Teritoriul de formare. Xenopol. Al. În această ordine de idei. sudul Pannoniei. economică sau culturală ceea ce a permis mobilitatea populaţiei şi a favorizat menţinerea caracterului unitar de ansamblu al limbii române. fluviul nu a constituit deci o frontieră etnică. lingvistică. Iorga. care cuprindea regiuni situate la nordul şi la sudul Dunării: Dacia şi Dobrogea. arheologice şi lingvistice. Puşcariu. N. „politic şi strategic”. D. Teoriile genezei etnolingvistice româneşti pot fi repartizate în trei grupe. important este şi faptul că pentru populaţia romanizată din spaţiul daco-moesic. Moesia Inferioară şi Moesia Superioară. Rosetti). a fost sursa unor îndelungate şi energice dispute ştiinţifice. S. Teoria originii nord şi sud dunărene Procesul complex. „problema cea mai grea din istoria limbii române” după părerea lui Ov. arheologice şi lingvistice furnizează permanent noi elemente în măsură să întregească şi să nuanţeze opiniile istoricilor şi lingviştilor. 5 . ipoteza apariţiei şi dezvoltării limbii române în spaţiul romanizat nord şi sud dunărean este confirmată de diversitatea dovezilor istorice. Susţinută de istorici şi de filologi (A. Dunărea a fost numai un hotar administrativ. în sensul că cercetările istorice. Dardania. unitar şi inseparabil de constituire a poporului român şi a limbii române a avut loc pe un întins teritoriu romanizat. În pricipiu dicuţia rămâne încă deschisă. Densusianu.

ba mai mult şi-au continuat existenţa în acelaşi teritoriu. teritoriul nord dunărean ar fi ramas pustiu.Teoria originii nord-dunărene Avansată de personalităţi ilustre ale culturii româneşti vechi şi moderne (D. Această ipoteză a fost formulată mai întâi de Fr. Maris. dar mai ales de autori străini. astăzi această teză are numai valoare istorică. deşi acceptarea unei întinse zone suddunărene drept „patrie primitivă” a românilor constituie. un punct comun deloc neglijabil. el clădeşte un întreg sistem de ipoteze explicative – istorice şi lingvistice. Au mai fost găsite dovezi ale continuităţii dacilor în peste 1000 de localităţi iar nişte inscripţii din alte provincii romane atestă prezenţa soldaţilor de origine dacă. care îşi propunea să demonstreze că „actualii vlahi nu se trag din volohii ori din bulgarii lui Nestor şi încă mai puţin din romanii din Dacia lui Traian. această teorie nu a beneficiat de demonstraţii ştiinţifice convingătoare. Tracia şi în regiunile de acolo de primprejur. Cantemir. Toate acestea dovedesc faptul că dacii nu au dispărut după anul 106. Mai mult. B. În secolul al XIX-lea. Sulzer. Haşdeu). a fost suţinută şi de savanţi români. fixând trecerea românilor la nordul Dunării la sfârşitul secolului al XII-lea şi în „timpul imediat următor”. Este evident că acest lucru nu este adevărat datorită faptului că romanii aveau nevoie de forţă de muncă şi nu le stătea în obicei să masacreze populaţiile din teritoriile nou cucerite. Teoriile originii sud-dunărene Formarea poporului român şi a limbii române la sudul Dunării. Maior. Teoria roessliană mai susţinea şi faptul că după retragerea aureliană dintre anii 271 . P. Alutus etc). că. ei nu trebuie consideraţi aborigeni.274. la Napoca s-au descoperit două cuptoare de olărit din secolul IV şi pe tot spaţiul nord dunărean au fost găsite obiecte paleo-creştine. P. Între ei diferenţele sunt majore. prin urmare. ci ca un popor care a venit aici în timpuri mai târzii” sau că „valahii au luat fiinţă în Moesia. Robert Roessler reia aceeaşi teorie. ca urmare a părăsirii Daciei prin retragerea aureliană. fără îndoială. lucru ilogic având în vedere că în secolul IV un amfiteatru din Sarmizegetuza a fost blocat şi transformat în fortăreaţă: la Porolisum şi Apullum s-au găsit morminte de inhumaţie cu inventar daco-roman. J. nu în Dacia”. În lucrarea sa Robert Roessler afirma că dacii au fost omorâţi în masă dupa 106. 6 . Din acea perioadă datează toponimele şi hidronimele care au fost transmise românilor şi au rămas până astăzi (Donaris.

În Dacia locuia populaţia unitară şi omogenă sub raport etnic şi lingvistic: tracii şi geto-dacii. conservată cu amplificări şi adaosuri. Pentru fostul stat al lui Decebal. castre şi aşezări mărunte. ducând în final la crearea unei etnii distincte în spaţiul central-sud-est european . 7 . cucerirea şi ocupaţia romană a însemnat o cotitură a destinului istoric al vechiului popor de plugari. în mare parte romanizată. Ca provincie romană. colonizarea. Ei au fost integraţi în formaţiile provinciale.Latinitatea românilor Etnogeneza românilor reprezintă un eveniment istoric fundamental în istoria noastră naţională. îndelungat la care au contribuit statalitatea dacică şi creşterea puterii acesteia. a organizării social-economice constituind un fenomen de masă cu valori formative esenţiale în etnogeneza poporului român. întrun efort colectiv înnoitor de ţară. cariere. păstori şi meşteşugari rurali. Ea a fost un proces complex. prin înlocuirea limbii şi culturii. a numelor proprii şi a credinţelor. Noile forme de viaţă romană stabilite pe vechile temelii ale aşezărilor geto-dacice au cunoscut o intensitate excepţională de ale cărei dimensiuni ne putem da seama din marele număr de oraşe şi sate. Toponomia indigenă a teritoriilor trace a fost preluată aproape integral de ocupanţii romani. Romanizarea a prins rădăcini durabile la populaţia băştinaşă. ocrotiţi şi supuşi procesului de romanizare. romanizarea dacilor. produse ale unui uriaş proces de muncă susţinut cu dârzenie. continuitatea populaţiei daco-romane în condiţiile convieţuirii cu populaţiile migratoare. răspândirea creştinismului. de drumuri şi clădiri publice. cucerirea Daciei de către romani. întrucât arată cum s-a format civilizaţia noastră. mine şi variate alte înteprinderi şi exploatări. Tracia cunoaşte o perioadă de glorie în timpul lui Traian.

tracodaca. Această substituţie de limbi s-a produs în cadrul unui proces încet. ei s-au romanizat treptat. în viaţa publică. de regres şi de eliminare treptată a limbii materne. armatei şi municipalităţilor îl formau nu indigenii supuşi. Din examinarea ansamblului şi a detaliilor materialului documentar din Dacia (epigrafic. paşnic şi mai ales necesar. politice şi chiar social-etnice profunde. reţinem dublul aspect al romanizării ca proces oficial.Odată cu integrarea Daciei în imperiu. dar mai ales în urma ocupării unei considerabile porţiuni din vastul teritoriu traco-dac de către romani. având ca primă urmare înlocuirea treptată a limbii proprii indigene şi adoptarea limbii latine (romanice) în care sau strecurat şi câteva elemente lexicale trace. în mare parte deposedaţi şi exploataţi. arheologic etc) rezultă cu absolută certitudine că aici elementul conducător şi „exploatator” al provinciei. militară. rămaşi în afara frontierelor provinciei create de Traian. administrativă. populaţia autohtonă ce vorbea limba indo-europeană tracică a trecut prin transformări culturale. fundamentală şi decisivă pentru apariţia limbii române. ci imigranţii. supusă unui larg proces deznaţionalizator în general lent şi îndelungat. italici sau provinciali. băştinaşii să fi continuat a se ţine mereu departe de contactul cu civilizaţia şi viaţa romană. să fi păstrat nepotolită ura contra Romei. socială din toate centrele mai mari sau mai mici? Este foarte greu de presupus că. îndelungat. colonişti şi 8 . organizat şi sistematic: romanizarea lingvistică şi romanizarea nonlingvistică. violent. datorită legăturilor economice cu imperiul şi atraşi de civilizaţia romană. În urma pătrunderii influenţei cultural-economice şi politice romane. cu excepţia unui număr restrâns de daci. pe alocuri însă mai accelerat. Dovada optimă a unei intense desfăşurări a vieţii social-economice şi a romanismului provincial între limitele Daciei carpatice o constituie bogăţia exuberantă a produselor şi a diverselor materiale cu caracter practic sau artistic. Romanizarea lingvistică. Putea populaţia autohtonă a Daciei să rămână străină de formele romane şi de limba oficială care se auzea în toate ungherele provinciei. cel puţin după două-trei generaţii. se poate vorbi şi despre o integrare a majorităţii traco-dacilor în lumea romană. Astfel. a constat în învăţarea limbii latine de către populaţia autohtonă. economică. Cu timpul însă. funcţionari publici. numai latina putea garanta populaţiilor cucerite posibilitatea de comunicare cu reprezentanţii imperiului – soldaţi. generalizarea latinei a determinat fenomenul contrar.

aproximativ 170 de ani. fămeia. femina. carne. al nostru. care va rămâne parte integrantă a Imperiului până în anul 602. mulier. Această perioadă. iniţial ca argument în disputa istorico-politică privind drepturile românilor în Transilvania. Argumentată şi formulată în variante intuitiv-empirice sau riguros ştiinţifice. nu lipsită de erori. ei zic panis. Durata romanizării în Dacia nu coincide cu durata stăpânirii romane. acoperă numai faza de maximă forţă şi eficienţă a romanizării ca proces oficial şi organizat. situat deasupra diversităţii sociale. Succinta lui demonstraţie se clădeşte pe semnalarea. neîntemeiată însă. ei zic galina. a unor paralelisme lexicale latin-române: „De la râmleni. Procesul a continuat şi după părăsirea Daciei. părinte. politice. dacii împărtăşeau obiceiuri şi credinţe păgâne peste care s-au revărsat mentalităţile civilizate ale cuceritorilor latini. a originii pur latine a limbii române (vezi Anexa1). Dacia a beneficiat de numeroşi propovăduitori laici. pater. fie civili. au găsit uşor scăpare în trimiterea lor în 9 . obiecte de uz curent. cu o apariţie constantă în cultura românească medievală şi modernă. cuprinşi între 106 – 274 / 275. toate cuvintele le-am înţelege” (Letopiseţul Ţării Moldovei) Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea.comercianţi. etnice şi lingvistice. pentru a nu fi sacrificaţi. ferm delimitată istoric. că de ne-am socoti pre amăruntul. meritul întâietăţii în afirmarea ideii de latinitate a limbii materne îi revine lui Grigore Ureche (1590-1647). Romanizarea s-a dovedit a fi un fenomen ireversibil iar consecinţele acesteia au fost de natură etno-lingvistică. fie ei soldaţi. Deosebită este poziţia Dobrogei. ei zic caro. În cultura românească. noster şi altele multe den limba lătinească. muiarea. Creştinismul s-a întins cu uşurinţă în întregul Imperiu Roman prin convertirea unui număr mare de oameni. cu aproximaţie. până în secolul al VII-lea: limba latină sau diverse forme de civilizaţie materială şi spirituală n-au putut fi retrase o dată cu armata sau cu funcţionarii publici. În astfel de condiţii. ce le zicem latini. găina. cărturarii ardeleni de formaţie clasică vor avansa ipoteza. forme de organizare administrativă. credinţe. tipuri de edificii sau aşezări umane. pâine. Romanizarea nonlingvistică a constat în preluarea de către populaţia autohtonă a unor elemente de civilizaţie spirituală şi materială romană – rituri. „latinitatea limbii române” este o idee fundamentală. În ceea ce priveşte religia. durata reală fiind sensibil mai mare. limba latină era elementul de unitate şi de coeziune. care umpleau închisorile imperiului şi. creştini.

Toate acestea dovedesc faptul că la baza formării poporului român a stat un proces îndelungat şi neîntrerupt. iar după 271 influenţat de migratori. În anii 271-274 armatele romane părăsesc spaţiul provinciei Dacia pe care nu o mai puteau apăra în faţa atacurilor populaţiilor migratoare. nu cu tâlhari. ipoteză confirmată arheologic şi numismatic. Însă nu putea fi evacuată întreaga populaţie romană din Dacia. probabil.noua colonie imperială. condamnaţi pentru cine ştie ce delicte grave. continuat după 106 sub influenţa romană. datorită. Originea geto-daca a poporului roman 10 . femeile fiind acelea care s-au convertit mai lesne. cu creştini. În concluzie românii sunt unici. Printre cei trimişi în Dacia s-au aflat cavaleri. având un caracter etnic total diferit de celelalte popoare ce îi înconjoară. început din perioada existenţei regatului dac. senatori şi chiar foşti consuli. tribuni. soţiilor lor. Acesta este sensul golirii închisorilor şi colonizării Daciei.

Actiunea – dupa marele invatat – se petrece in cosmos liturgic necrestin. Elementele stravechi geto-dacice se presupune a se fi pastrat in obiceiurile romanesti de Craciu sau de Anul Nou. creatie diferentiata prin exprimarea spiritualitatii originale a acesteia. inseamna resemnare dar si pesimism. Mostenirile geto-dacice din cultura populara romaneasca se inscriu printre celelalte numeroase dovezi cu privire la descendenta romanilor din geto-daci. Inca de la inceputul primei 11 . in generel. Gandirea si creatia tehnica la daci Cercetarile din ultima vreme au dovedit ca cele mai vechi piese de fier decoperite pe teritoriul tarii noastre dateaza din Hallstatt (sec XII i. credinte proprii unei colectivitati. propriu unei sensibilitati ce caracterizeaza o natiune. Traditia este reprezentata prin intregul tezaur de valori spirituale ce se transmit pste generatii: obiceiuri. o creatie populara autentica inca vie. arhetip al spiritualitatii populare romanesti. sa o legam de forme. EL considera valoroasa balada drept unica in experienta spirituala a poporului roman.n.In notiune de traditie este cuprinsa. O magistrala analiza a Mioritei din perspective ce ne preocupa a fost facuta de Mircea Eliade. geto-dacii. se constituie in dovezi cu privire la continuitatea nosatra milenara pe spatiul in care locuim si astazi.).e. Suntem. care s-ar fi cristalizat pe fondul stravechi autohton . inclincati sa atribuim traditiei un inteles pur material. datini. Gandirea si cultura populara romaneasca se transforma astfel din sursa secundara in sursa primara de cunoastere a spiritualitatii stramosilor nostri. in aceasta neasemuita perla a creatiei populare romanesti. cand in fond ea reprezinta o spiritualitate. creatia culturala a unui popor in dezvoltarea sa istorica. in morti. la care se adauga un important aport roman. un mod de a gandi si de a simti.Romanii sunt fara indoiala urmasii directi ai geto-dacilor si spiritualitatealor are ce sigutanta la baza pe cea a stramosilor. de asemenea.

Poiana. Ateliere in care se prelucra fierul s-au descoperit de exemplu la: Banita.n. mai ales in bazinul Ciucului. Ocnita. Se presupune ca printre motivele care au determinat amplasarea aici a marelui sistem de fortificatii se inscrie si bogatia in minereuri feroase. siderita si cacopirita) repartizate in diverse zone. 12 . Metalurgia fierului la geto-daci a cunoscut o dezvoltare deosebita cu realizari calitative si cantitative care o inscriu printre cele mai de seama metalurgii ale fierului din Europa antica neinclusa intre hotarele greco-romane. Batca. Brad. celtica ori romana). care au fost asimilate. Exploatarea in antichitate se facea fie a zacamantului de suprafata fie mai rar prin saparea unor galerii putin adanci.varste a fierului (Hallstatt A) exista indicii ca reducerea minereurilor de fier si prelucrarea lor se face pe loc.e. piatra Neamt. Tara noastra dispune de minereuri ce contin oxizi de fier(magnetite. Si in domeniul metalurgiei fierului au existat influente receptate din alte civilizatii (greceasca. in asezarile de tip dava. Moigrad. O zona bogata in zacaminte de minereuri feroase(calcopirita) exploatata de getodaci este cea a Mehedintiului de azi. nelipsind aproape niciuna dintre asezarile mai importante. Pecica. mai cu seama. hematite. Tilisica si inca multe alte parti. Catelu Nou. Maiestria tehnica a faurarilor geto-daci se evidentiaza in sutele de unelte descoperite nu numai in ateliere si in nenumarate asezari de pe tot cuprinsul Daciei incepand din cele mai vechi impuri. mai ales. Cetateti. Zona de Gradistea de Munte se dovedeste a fi bogata in minereuri feroase(calcopirita. Bunesti. Popesti. magnetita si limonite). Costesti. a spatiului de unde ea s-a putut raspandi la noi. adaugandu-se creatiile proprii. Racatau. incepand cu sex II i. In Acest sens ne stau marturie descoperirile facute la Cernatu de Sus. O aparitie atat de timpurie a metalurgiei fierului pune problema originiii acesteia. Cuptoare pentru redus minereuri feroase s-au descoperit in extul Transilvaniei. limonita. In faza urmatoare (Hallstatt B) avm dovezi sigure cu privire la reducerea si prelucrarea fierului. Capalna. Galita sau Babadag. dar.Marele numar de unelte agricole descoperite atesta ca agricultura constituia pentru geto-daci o ocupatie de baza. bogat in minereuri de fier. si.

compuse din doua piese: cea inferioara. Gandirea si creativitatea tehnica a geto-dacilor s-a manifestat si poate si urmarita si in domeniul fortificatiilor. caracterul ei a fost amplu discutat de catre nenumarati moderni. Caracterul religiei geto-dacice Data fiin importanta deosebita pe care a avut-o in viata spirituala rweligia. avand forma unui con cu baza foarte larga si varful putin inalt. iar la mijloc prevazut cu un orificiu pe unde se turnau boabele. S-au conturat astfel trei opinii dominate: una care o considera monoteista. Partea superioara mai poseda un orificiu lateral unde se introducea manerul ce punea rasnita in miscare. In afara celor cunoscute la Sarmisegetuza. o a doua care vede in ea o religie dualista in sens iranian si in sfarsit a treia care sustine politeismul ei. 13 . alte numeroase sunt si in alte zone. fixa(meta). In centrul partii inferioare era fixat axul de fier al rasnitei. Partea superioara(catillus) are forma unui trunchi de con scobit in interior.Pentru macinatul cerealelor geto-dacii au folosit rasnite de piatra. Astfel. Lemnul in antichitate a avut o larga intrebuintare si tinuturile geto-dacilor erau foarte bogate in paduri ce le ofereau materie prima din belsug. in Moldova au fost cercetate si mai sunt inca in curs de cercetare.

Concluzia care se impune este accea ca religia geto-dacica nu face exceptii. 14 . considerat de carasitoarea majoritate a cercetatorilor drept zeitate suprema a geto-dacilor.Ideea despre existenta unui singur zeu la feto-daci a fost sustinuta mai intai la sfarsitul secolului trecut de catre invatatul E. germani si alte numeroase populare indoueopene. Zalmoxis Istoriografia moderna s-a preocupat inca de la ineputurile ei de Zalmoxis. Ea se inscrie printre religiile obisnuite ale popoarelor Europei antice ce fac parte din marea familie indoeuropeana. In mitologia greceasca exista destule divinitati considerate a fi de origine tracica. Cel mai vechi document scris cu privire la religia geto-dfacilor il constituie textul lui Herodot care se refera la doctrina zalmoxiana. celti. Marea majoritate a cercetatorilor care s-au ocupat de religia geto-dacilor considera ca este de caracter politeist individualist de tipul celui grecesc intalnit la traci . Rhode si impartasita apoi dea alti autori care vorbesc despre premonoteism sau de o forma tutusi deosebita dea ca a monoteismului absolut de tip iudaic. in asa fel incat cu greu ar putea fi separata religia greceasca de componentii sai tracici. romani. Asemanari exista si intre rewligia geto-dacilor si cea a vechilor indieni dar aceasta se datoreaza dupa parerea fondului indoeuropean comun fiind vorba despre doua lumi deosebite. Comparatiile se pot ace insa si trebuiesc facute cu popoare europene ce fac parte din aceiasi mare familie si cu care elementele comune sunt cu mult mai numeroase decat cele existente intre lumea vedica si cea geto-dacica.

cel mai vechi. daca este vorba despre credinata in nemurirea sufletului ori o post-existenta aidoma celeia de pe pamant. zil. Doctrina lui Zalmoxis Pentru a stabili doctrina zalmoxiana va trebui sa pornim de la textul lui Herodot. D. Etimologia numelui sau necesita insa o discutie mai ampla. Iata deci ca etimologiile propuse pana acum sunt departe de a fi satisfacatoare. Zalmoxis fiiind considerat divinitatea proprie a stramosilor nostri. Acesta din urma aduce in sprijinul grafiei Zalmoxis si argumentul antroponimului Zalmodegikos intalnit intr-o inscriptie relativ recent descoperita. zer ca si zios si dios cu sensul de zeu iar cel de-al doilea ar fi cuvantul mos din limba romana si albaneza. P. Etimologii s-au incercat inca din antichitate. singurele in masura sa aduca o definire mai exacta fiind tot textele literare antice. Filosoful Porphyrios spune ca s-a numit Zalmoxis pentru ca la nastere i se aruncase deasupra o piele de urs iar in limba traca „zalmos” inseamna piele. ci vor merge intr-un loc unde trai vesnic si „vor avea parte de toate bunatatile”. Parvan si aproape toti autorii din ultima vreme. Densusianu. Problema era de importanta capitala in determianrea carcaterului religiei geto-dacice. Asa cum am mai aratat atunci cand am creionat portretul moral al geto-adcilor s-a pus problema si invatatii moderni au dezbatut-o indelung. A. Alexandrescu. Ca acesta credinta a fost propovaduita de Zalmoxis o aflam tot de la Herodot. nu un zeu tata. este de parere ca numele ar fi compus din doua elemente si un adaos grecesc: Zal – mox – is. Engel. care ne spune ca el ii invata pe oaspetii sai ca nici el si nici urmasii lor nu vor muri. Detschew. M. Mai intai: getii „se stiu face nemuritori” si ei cred ca nu mor. atunci cand la indemana stateau daor izvoarele literare. sufletul nefiid separat de trup. ci un zeu stramos. Primul element ar face parte din familia zel. R. Doctrina transmigrarii si a metempsihozei a fost sintetizata de orfism si mai ales de Pythagoras si discipolii sai. cu conditia ca ele sa fie coroborate cu descoperirile arheologice. Pandrea reluand recent o ipoteza mai veche a lui N. Deci Zalmoxis ar fi Zeul Mos. tatal zeilor. Eliade. 15 . Asa a intrat si in cultura romaneasca. Nasta. ca de exemplu M. neexistand inca o conceptie a binomului: trup – suflet. Zalmoxis este forma pe care o adopta V.daca nu unica. iar cel care dispare din lumea aceasta se duce la Zalmoxis.

cele mai multe fiind cele greceşti. Romanii bogaţi.Băieţii învăţau de la taţii lor. în apartamente de închiriat. Despre cronicari 16 .m.Legile romane permiteau tatălui să işi ucidă copilul nou-născut astfel. Marte (zeul războiului).mâncau ceva mai uşor :legume . măslinele. îşi clădeau vile luxoase împodobite cu statui şi mozaicuri. strugurii. ei îşi puteau ajuta tatăl la lucru şi se puteau înrola in armată . Apollo (zeul artelor). Oamenii din Roma îşi petreceau timpul liber la terme (băi publice).învăţau să şi citească. soţia lui Jupiter). era capul familiei. de pui si de peşte.să facă curat şi dacă aveau noroc .Dintre alimentele de baza a romaniilor. Bărbatul. ea îngrijea căminul şi educa copiii.În familiile sărace fetele învăţau de la mamele lor să gătească .Platon. Ei se închinau multor zeităţi precum :Venus (zeiţa frumuseţii).Zeul suprem si ocrotitorul Romei era Jupiter. lipsite de confort.Neptun(zeul marii).La prânz .iar soţia şi copiilor săi îi erau proprietate el avea putere absolută asupra lor. Junona (zeiţa principală. la spectacole şi festivaluri religioase dar cei mai mulţi erau atraşi de luptele între gladiatori desfăşurate la Colosseum.dar familiile care erau sărace nu îşi permiteau asta şi era mai uşor să omoare o fată abia născută. carnea de porc. Învăţământul era particular. etc.permiţânu-şi doar copiii din rândul oamenilor bogati să meargă la şcoală. Când o romancă se căsătorea. Familia si educatia la romani Romanii considerau că familia este un lucru foarte important.o familie romană mânca de 3 ori pe zi. Femeia se bucură de respect deplin din partea membrilor familiei. tatăl ei trebuia să îi dea bani sau daruri soţului ei. Romanii au adoptat zeităţile altor popoare. făceau parte:pâinea. smochinele. in dialogul Phedon abordeaza problema sufletului pe care-l concepe ca o substanta spirituala independenta de trup simpla ca armonia lirei si ca atare nepieritoare.La micul dejun mâncau: pâine şi fructe . În mod obişnuit . . iar cei săraci locuiau în imobile cu mai multe etaje. mii de fete au fost omorâte deoarece in familile romane ele nu aveau o importanţă prea mare.poate cu peşte sau carne iar masa principală era la ora 5 p.

“cine le va citi si le va crede. El cunostea limbile clasice. ca latina. ca si inaintasul sau. incoace”. El se informeaza. “Letopisetele”comoara poporului si a culturii romane. el. cronicarul dorind ca urmasii sa cunoasca istoria predecesorilor. precum si limbile moderne. prin operele lor. Miron Costin si Ion Neculce. Ureche a intarit ideea de origine. deci. Pe langa rolul de narrator. impreuna cu “urmasii” sai. C.Voda. Atunci intram cu pasi sfiosi in “biblioteca” si luam de pe rafturile ticsite cu carti batrane si prafuite. “de la Davija-Voda pana la cea de-a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat” este Ion Neculce. Ion Neculce asaza in fruntea lucrarii sale. Moldovei” de G. Negruzzi s. germana etc. renuntand la “vorbe desarte” si la fictiune. facand aluzie la ceea ce scrisesera doi calugari. Asadar. greaca veche si slavona. dar care nu sunt atestate documentar. prin remarcabila afirmare: “Rumanii. de neam si de limba a romanilor.” 17 . responsabilitatea scrisului si rolul educativ al istoriei. cel care deschide calea spre cunoastere a istoriei si a originii poporului roman este: Grigore Ureche (1590-1647). presarand istoria cu glorii si pace. reusind sa creioneze aspectul fizic si moral al numeroaselor personalitati istorice. sub titlul “O sama de cuvinte”. fiul lui Ienache Neculce si al Catrinei Cantacuzino. iar cine le va citi si nu le va crede. atat din documente interne. Cel de-al doilea mare cronicar moldovean. precum si etapele istorice prin care a trecut acesta. Ele au fost sadite cu grija de trei mari cronicari moldoveni: Grigore Ureche. Opera sa “Letopisetul Tarii Moldovei”. avand ca figura centrala pe Dimitrie Cantemir. boier de vita nobila. in opera lui Ureche. reusind sa puna bazele istoriografiei romanesti. Letopisetul sau este publicat in romana si polona. si prezinta istoria Moldovei timp de saizeci si sase de ani. sa fie prezentata istoria Moldovei asa cum a fost. vrand ca ea sa fie transmisa mai departe si sa fie cunoscuta de noile generatii. “Inorogul alb” al romanilor. un buchet de patruzeci si doua de legende. cuprinde perioada de la Intemeierea Tarii Moldovei. Sadoveanu. in 1359. Autorul sustine. iar va fi bine. A treia icoana ce a continuat depanarea firului istoric. “ de la Aron. si. Delavrancea. Autorul le separa de lucrarea fundamentala deoarece legendele dezvaluie intamplari verosimile. cat si externe. Costin continua. Ureche are o vasta cultura. aceasta datorandu-se scolilor de elita din Polonia acelor timpuri. El isi scrie “Letopisetul”. asa am aratat”. al. Domnitorul ideal al cronicarului este Stefan cel Mare. bine va fi. dorind ca. cati se afla laciuitori la Tara Ungureasca si la Ardeal si la Maramoresu. de la un loc santu cu moldovenii si toti de la Ram se trag…”. sa sustina originea poporului roman. B.De multe ori dorim sa ne intoarcem in timp si sa descoperim radacinile poporului nostru. iar in Predoslovie la “De neamul moldovenilor”. reuseste prin caracterul polemic. “Letopisetul T. ce sunt auzite din om in om si in “Letopiset” nu sunt scrise. M. Miron Costin. deoarece “ precum am aflat. Ureche a fost si un bun portretist. cel Bun si avand functii inalte in stat. pana in 1594. cel ce a tronat asupra Moldovei aproape o jumatate de secol. franceza. inrudit cu Al. Ureche. dobandita la scolile din Polonia. punand pentru prima data in literature romana “problema responsabilitatii afirmatiilor sale”. a fost un bogat izvor de inspiratie pentru numerosi scriitori ca : M. prin lucrarea sa “osardia” raposatului Ureche. este “cel mai cult autor”.

Bolintineanu. lăsându-l într-o situaţie precară. pentru alte generatii ce se vor ridica din aceleasi radacini. a fost domn al Moldovei. A fost fiul lui Constantin şi al Anei. dar noul domn-cărturar a încheiat la Luţk în Rusia. scriitor şi diplomat rus Antioh Dimitrievici Cantemir (1709 1744). A fost un adept al domniei autoritare. ajungând şi în Banat. având încredere în el.) Turcii l-au înscăunat pe Dimitrie Cantemir la Iaşi în 1710. M. 18 . Dimitrie Cantemir Viata și cariera politica Dimitrie Cantemir s-a născut la 26 octombrie 1673. al fratelui său Antioh. adversar al atotputernicei mari boierimi şi a fost împotriva transformării ţăranilor liberi în şerbi. devenit ulterior domn al Moldovei. În politica externă s-a orientat spre Rusia. în localitatea Silişteni din comuna Fălciu. Odobescu s. În perioada martie . un tratat secret de alianţă cu Petru cel Mare. La 15 ani a fost nevoit să plece la Constantinopol (1688-1690). unde a stat 17 ani. fila cu fila. lasand usa “Bibliotecii” mereu deschisa. si atunci alergam spre viitor . aşa cum făcuse şi Ucraina. fratele mai mare. Casandra. la Timişoara. sufletul ni se umple de mandrie nationala. azi comuna Dimitrie Cantemir din judeţul Vaslui. Cu prilejul unui război turco-austriac. în speranţa eliberării ţării de sub dominaţia turcă. Antioh.al. înlocuindu-l pe Antioh. astfel încât s-a întors la Constantinopol pentru a-şi continua studiile. în 2 aprilie-13 aprilie 1711.Multi poeti si prozatori romani au preluat aceste povestiri: D. Maria şi Antioh (viitorul poet. V. în partea de sud a oraşului Huşi. A avut astfel ocazia să se convingă de unitatea lingvistică a poporului român. acesta fiind ales domn. Al. carte cu carte. Cosbuc.aprilie 1693 . Descifrand slova cu slova. dar Înalta Poarta nu l-a confirmat. Din 1695 a fost capuchehaie la Constantinopol. Sadoveanu. G. ca zălog al tatălui său pe lângă Înalta Poartă. s-a afirmat chiar faptul că ar fi încercat alipirea Moldovei la Imperiul Rus. a efectuat o călătorie în Europa Centrală. În subsidiar. S-a căsătorit cu fiica lui Şerban Cantacuzino. şi-a însuşit întreaga moştenire. după moartea tatălui său. Alecsandri. care i-a dăruit doi copii.

neputându-se întoarce în Moldova.1711). s-a alăturat lui Petru cel Mare în războiul ruso-turc şi a plasat Moldova sub suzeranitate rusească. Istoria ieroglifică. După ce au fost înfrânţi de turci în Lupta de la Stănileşti . un fel de împăcare între ştiinţă şi religie. s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istorică a Moldovei de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. Această operă este prima lucrare filozofică românească. specifice Renaşterii. influenţată de umanismul Renaşterii şi de gândirea înaintată din Rusia. suflet. susţine superioritatea vieţii spirituale asupra condiţiei biologice a omului. osemintele sale se odihnesc în Biserica Trei Ierarhi din Iaşi. Imaginea tainică a ştiinţei sacrosante 1700. În opera lui Cantemir. sacre. Actualmente. a emigrat în Rusia. Este considerată prima încercare de roman politic-social.După numai un an de domnie (1710 . între determinismul ştiinţific şi metafizica medievală. Cantemir manifestă un interes deosebit pentru astrologie şi ştiinţele oculte. Opere principale -Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea sau Giudeţul sufletului cu trupul. În această lucrare întâlnim disputele medievale despre timp. încearcă să definească concepte filosofice şi să alcătuiască o terminologie filosofică. Cantemir satirizează lupta pentru domnie dintre partidele boiereşti din ţările române. Dimitrie Cantemir – carturar A fost primul român ales membru al Academiei din Berlin în 1714.ţinutul Fălciu pe Prut. lucrare filosofică în care încearcă să integreze fizica într-un sistem teist. scrisă în română şi tipărită la Iaşi în 1698.1705). A devenit consilier intim al lui Petru I şi a desfăşurat o activitate ştiinţifică rodnică. scrisă la Constantinopol în română (1703 . face din om un stăpân al lumii. Dimitrie Cantemir sugerează superioritatea omului asupra celorlalte vieţuitoare. natură sau conştiinţă. unde a rămas cu familia sa. Această luptă alegorică se reflectă 19 . Lângă Harkov i s-a acordat un întins domeniu feudal şi a fost investit cu titlul de Principe Serenissim al Rusiei la 1 august 1711. A murit pe moşia sa Dimitrievka la Harkov în 1723 şi a fost înmormântat în Rusia.

1716). Lucrarea prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică sau politică bine documentată. când trăia în Rusia. după pilda tuturor celorlalte popoare a căror limbă încă e alcătuită din limba cea română. Pentru scrierea acestei lucrări. scrisă în latină (1714 . înmormântări. iar apoi înlocuite cu cele slavoneşti. ci şi pentru observaţiile etnografice şi folclorice. În această lucrare. S-au făcut referiri detaliate la forma de stat. redactată în latină (Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae) între 1714 şi 1716. simbolizate de Inorog şi Corb. franceză şi germană. Istoria Imperiului Otoman (Istoria creşterii şi descreşterii curţii otomane). Lucrarea a fost tradusă şi publicată în limbile engleză. alegerea sau îndepărtarea din scaun a domnilor. Lucrarea cuprinde cugetări. 20 . Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei). Susţine ideea cronicarilor: originea comună a tuturor românilor. nunţi. a apelor şi a câmpiilor. greacă. A prezentat flora şi fauna. care la început au fost latineşti. la obiceiurile prilejuite de înscăunarea domnilor sau de mazilirea lor. scris mai întâi în latină dar tradus apoi de autor în română[1] (1719 . a munţilor. la cererea Academiei din Berlin. despre slovele folosite. A insistat şi asupra posibilităţilor popoarelor asuprite de a-şi recuceri libertatea. polonă şi rusă. târgurile şi capitalele ţării de-a lungul timpului. Descriptio Moldaviae cuprinde trei părţi: Prima parte este consacrată descrierii geografice a Moldovei. În ultima parte a lucrării există informaţii despre graiul moldovenilor. Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare române şi străine în limbile latină. Dimitrie Cantemir a relatat istoria imperiului otoman şi a analizat cauzele care ar fi putut duce la destrămarea sa. Dimitrie Cantemir a fost primul nostru cărturar care a cuprins în sfera cercetărilor sale etnografia şi folclorul.1722). În partea a doua a lucrării este înfăţişată organizarea politică şi administrativă a ţării. Dimitrie Cantemir a elaborat prima hartă a Moldovei. proverbe şi versuri care reflectă influenţa poeziei populare. cuprinde istoria noastră de la origini până la descălecare.printr-o dispută filosofică între două principii. de logodnă.

Alte opere -Compendium universae logices institutionis (Prescurtare a sistemului logicii generale) -Monarchiarum physica examinatio (Cercetarea naturală a monarhiilor) -Sistema religiae mahomedane -Cartea ştiinţei muzicii (Kitab-i-musiki) Cartea muzicii. concepută într-un stil savant. de 20 de creaţii proprii. savantul punând în discuţie importanţa muzicii religioase şi influenţarea acesteia de către muzica bisericească bizantină. exemplificate printr-o redare a notelor şi gamelor într-un sistem de note. scrisă în limba turcă. Lucrarea cuprinde un studiu aprofundat al muzicii otomane laice şi religioase. Datorită acestei lucrări. Este prima lucrare dedicată muzicii. Studiul se referă la compozitori otomani. Dimitrie Cantemir a intrat în istoria muzicală a Turciei ca fondator al muzicii laice şi studios al celei religioase sub numele de Cantemiroglu (fiul lui Cantemir). cuprinzând ilustrarea curentelor şi tematicilor. Finalul studiului este însoţit de o culegere de melodii a diverselor compoziţii. concepută în perioada vieţii acestuia din Istanbul. este una dintre primele lucrări ale savantului domnitor. precum şi un număr Scoala Ardeleana 21 .

Mai mult decat un om de actiune. . din limbă cum că românii ce astăzi sânt în Dachiia sânt din romanii cei vechi. pre la începutul sutei a doao de la Hs. de vreme ce sunt departe unii de alţii.. a căror osebire mai vârtos stă în pronunţiaţia sau răspunderea unor slove.Aceaia se pricepe. ale existentei umane. ci si catre amrile probleme ale vietii. în zilele împăratului Traian. Petru Maior: „... el n-a ezitat sa afirme demintatea noastra nationala in fata oricarui mari privatiuni decat sa admita compromisuri. inversunat in credinta sa pana la eroism. nu numai eu.. au venit din Italia în Dachia. însă apropiată cel mai mult de vallică şi de italiană. Iar bine să poată zice cum că românii au luoat unele cuvinte de la bulgari şi de la sloveni şi de la unguri.. care lucru cu totul de c rezut face cum că ei sunt adevăraţi fii şi nepoţi ai romanilor celor vechi carii preste toată lumea împărăţea [. Însă. a căroara rămăşiţe sânt românii. măcar rău stricată. ci şi alţii am crezut de cuviinţă să o numim cu numele general daco-romană. a fost un spirit complementativ. Preocupat in cea mai mare masura in rigoarea informatiei. diferită totuşi de italiană. purtandu-si cugetul nu numai in trecutul neamului. Aceaia se ştie că mulţimea cea nemărginită a romanilor. a primit chiar şi nume diferite de la acele regiuni sau de la părţile lor... fara a-si putea duce revoltele pana la capat.. Că românii cei ce acum sânt în Dachiia. şi în mijlocul lor multe osibite neamuri lăcuiesc. a fost un spirit vulcanic. totuşi românii cei dincoace de Dunăre toţi se 22 . că tot cel ce ştielimba cea latinească şi cea românească bine cunoaşte cum că limba cea românească iaste alcătuită din cea latinească carea. şi au venit cu acea limbă lătinească. carea în vremea aceaia stăpânea în Italia. coruptă neîndoios. măcar că limba românilor e împărţită în mai multe dialecte. cu ereditia cea mai temeinica. dar romană sau latină. Retras mai mult in lumea cartilor. întru atâtea neamuri varavare. vorbindu-se în diferite regiuni şi provincii. ca un autentic om de stiinta. pentru că aceste neamuri şi stăpâne şi vecine era şi împreună mestecate cu românii lăcuia şi să trăbuia unii cu alţii. In el s-a intruchipat poate cel mai bine firea taranului ardelean.” Gheorghe Sincai..” Samuil Micu a fost stapanit de o curiozitate enciclopedica... a avut o fire blajina.] Nici să poată zice că românii s-au împrumutat din limba latinească pentru împărtăşirea ce avea cu romanii.. Gheorghe Sincai: Neamul care se foloseşte de una şi aceeaşi limbă. care lucru bărbaţii cei învăţaţi bine l-au cunoscut şi l-au însemnat. a treia.. Aşadară limba românească e acea limbă lătinească comună. de multe sute de ani nici o amestecare şi nici o împărtăşire nu au cu romanii din Italiia. de aceea că..Samuil Micu: „Să adeverează. carea pre la începutul sutei a doao era în gura romanilor şi a tuturor italianilor. care osibită limbă au. tot o au ţinut românii în Dachiia. franceză.Din cele până aci despre limba lătinească cea comnu zise lesne se poate afla începutul limbei româneşti. spaniolă. căci întră români sânt mai multe dialecte.

Limba romana face parte din familia limbilor romanice alaturi de limba franceza. Raritatea izvoarelor istorice cu privire la teritoriul respectiv in mileniul I. S-au postulat de-a lungul timpului origini : -exclusiv nord-dunărene. este că ei descind din populaţiile de limbă romanică din bazinul Dunării de Jos. care merg până la controversele fundamentale dintre istoricii şcolilor de la Viena şi de la Toronto. -atât nord-dunărene cât şi sud-dunărene. italiana. au condus la teorii opuse privind formarea poporului român. din populaţia romanică de pe ambele maluri ale fluviului.înţeleg laolaltă. sa-si tipareasca opera aproape in intregime. diferenţa între dialectele nord-dunărene şi cele sud-dunărene explicându-se în această ipoteză nu prin migraţii. anterior slavilor. în această ipoteză populaţiile romanice sud-dunărene provenind din migraţii pornite din Dacia . din populaţia Daciei Traiane. în această ipoteză populaţiile romanice nord-dunărene provenind din migraţii pornite în Evul Mediu timpuriu din Sârbia. cărţi nice nu au fără o dialectă singură: desclinirea dialectelor numai în vorbă se aude. -exclusiv sud-dunărene. pe care le-a exprimat cu claritate. Primele mentiuni despre romani sub exonimul de wlachi apar in cronicile bizantine in sexolol X. in polemici care ii asigura un loc distinct in istoria genului. catalana. 23 . provensana etc. Dincolo de problemele ştiinţifice reale. spaniola. apoi obţinute de România (îndeosebi în Transilvania. reusind. formate la nord de Linia Jireček (devreme ce la sud de aceasta. asigurandu-i astfel circulatie publica. Endonimul de romani este arestat pentru prima data de scrisoarea lui Neacsu la inceputul secolului XVI dar este general acceptat ca el a fost intotdeauna folosit de acestia. singurul. pe când la nord de Dunăre. în teritoriile sud-dunărene aparţinând astăzi statelor slave balcanice. contextul tulbure al perioadei migraţiilor şi contextul politic al secolelor XIX şi XX când sau înmulţit studiile despre acest subiect.. ci prin continuarea procesului de romanizare la sud de Dunăre şi după secolul al III-lea. din populaţia Moesiei. se producea cu precădere un proces de slavizare. multe studii au fost motivate de controversa politică privind întâietatea istorică a românilor în teritoriile norddunărene revendicate.” Petru Maior a asociat eruditiei un fin spirit diplomatic. complet romanizată în momentul retragerii Aureliene. Opera sa e practic o sinteza a ideilor scolii Ardelene. bani. între români şi maghiari). Incheiere Originea românilor este un subiect de dezbatere istoriografică şi singurul consens care există la ora actuală. pe intelesul tuturor. acest proces fiind urmat de unul de elenizare parţială după secolul al V-lea. sau existenţa lor. Bulgaria sau Macedonia spre teritoriul actual al României .. domnea elenismul). portugheza. El a avut si un spirit didactic mai pronuntat si o expresie verbala mai scanteietoare.

google. Sadoveanu –„Creanga de aur” 2.ro. din carti pentru copii). Documente arheologice 6. mitul lui Zalmoxis): M. texte despre: • originea este demonstrata si de latinitatea limbii romana etnogeneza romana (Letopisetil Tarii Moldovei de GR.www.ro 24 . mitul etnogenezei (traian si Dochia de Ghe Asachi. wikipedia. 1996 Columna de Mircea Dragan. „Sarmis”.org. drama neterminata „Decebal”. Muresan). traci. islustratii din benzi desenate. Texte literare referitoare la originea romana a romanilor. Hora unirii si Romanii si poezia lor de V. Sincai.Toate limbile romanice au evoluat din limba latina care vorbita initial in jurul Romei se extinde in tot Imperiul Roman. Costin si Ion Neculce (O sama de cuvinte). Bibliografie 1. „Gemenii”.Hr. Petru Maior si Ion Budai –Delearu 3. Un rasunet de A. 1968). Texte literare romanesti legate de Dacia (geto-daci.clopotel. Calinescu. 7. Latina clasica este limba oficiala a imperiului si limba vorbita de paturile culte ce respecta viguros normele lingvistice si se pastreaza ca limba literara in operele autorilor clasici. Reprezentari ale dacilor si romanilor din filme (Dacii de S.Eminescu –„Mitul dacic”. Cronicarii moldoveni de Dan Horja Maziliu) • teza romantitatii este preluata de Scoala Ardeleana care avanseaza si exagererii/lucrarii filologice si istorice de Samuil Micu.ro www. Mitul poporului roman – G.ro. M. Reprezentari istorice si imaginare ale istoriei daco-romane (Columna lui Traian. 8. Cantemir.ro. „Memento mori”. Decriptio Moldavial de D. Niculescu. Decebal. texte literare despre geneza. Documente antropologice: ipoteze fanteziste de pe Internet 5. Ureche.didactic. M. 4. imperiul se prabuseste iar in tinuturile cucerite se impune latina vulgara sau populara vorbita de colonisti. Ghe. didactic. e-refert. In secolol V d. Alecsandri.

ro 25 .referate.www.

26 .

27 .

28 .

Related Interests