Academia de Studii Economice din Moldova

Catedra “Filosofie şi Politologie”

PROGRAMA ANALITICĂ ŞI PLANUL SEMINARELOR LA CURSUL DE “POLITOLOGIE”

Autor: dr. hab. Victor SACA

Chişinău –2004
PREFAŢĂ Actuala programă analitică este destinată studenţilor economişti şi cuprinde documentele teoretice şi metodice fundamentale ale studiului politologic integral - programa cursului, planul seminarelor, subiectele pentru referate şi dezbateri, pentru colocviu, bibliografia. Sui generis programa cursului reprezintă un demers teoretic structurat asupra celor mai importante aspecte ale ştiinţei politice contemporane. Urmărind o anumită linie a continuităţii programa ţine cont , în acelaşi timp, de noile paradigme şi exigenţe ale cercetării politologice, întregeşte realizările şi experienţa predării ştiinţei politice în instituţiile de învăţământ superior, inclusiv în cadrul Academiei de Studii Economice. Planul seminarelor, elaborat în conformitate cu programa cursului, are drept scop familiarizarea studenţilor cu problemele cardinale ale politologiei ce ţin de locul şi rolul acesteia în sistemul ştiinţei contemporane, de rolul puterii politice ca relaţie socială, de interacţiunea democraţiei politice şi economice în procesul modernizării societăţii, de fenomenul clasei politice şi liderismului politic, de impactul culturii, activităţii şi relaţiilor politice asupra procesului economic şi viceversa. Subiectele pentru referate , comunicări ştiinţifice şi dezbateri au caracter de problemă, sunt orientate spre o antrenare activă a studentului în procesul cercetărilor ştiinţifice , şi respectiv , spre o percepere creatoare, independentă a cursului de politologie. În cadrul pregătirii de seminare, de testare şi colocviu se recomandă a utiliza următoarele manuale şi cursuri universitare: Politologia. Partea I (coord.V.Moşneaga). Chişinău, 1993; Politologia. Partea II (coord. V.Moşneaga). Chişinău, 1995; Politologia. Partea III (coord. V.Moşneaga). Chişinău, 1995; Politologia .Partea IV (coord. V.Moşneaga). Chişinău ,1998; Sandu I, Colaţchi A. Politologie. Introducere în studiul teoriei politice. Chişinău ,2003; Luca Ilie. Politologie. Timişoara,1995; Vălsan C. Politologie: Facultatea management - profil economic. Bucureşti, 2002; Tanţău R.M.. Introducere în ştiinţa politică : pentru uzul studenţilor. Bucureşti, 2000; Панарин А. Политология: учебное пособие. Москва, 2000; Пугачев В.П., Соловев А.А. Введение в политологию: учебник для вузов. Москва,2001. În lista literaturii recomandate sunt folosite următoarele semne convenţionale care indică biblioteca: A- biblioteca ASEM; N- biblioteca Naţională; H- biblioteca B.P.Haşdeu; Gh- biblioteca O.Ghibu; Al.fr.biblioteca Alianţei franceze. Programa analitică, în general, şi fiecare componentă a ei, în particular, acordă o atenţie deosebită interacţiunii politicului şi economicului la nivel instituţional, normativ şi relaţional, fapt ce va contribui efectiv la realizarea obiectivelor instructive şi educative în condiţiile concrete ale ASEM. Conştient de faptul că caracterul şi direcţiile acestei interacţiuni influenţează în mod decisiv procesul formării şi relaţiei elitei politice şi economice la etapa actuală, autorul doreşte succes tuturor celor ce au intenţii serioase în studierea ştiinţei politice.

2

7 şef-catedră T.2004 Pr. Dumitraş 3 . verbal N.03.Programa a fost discutată şi aprobată la şedinţa catedrei “Filosofie şi politologie” din 17.

Limbajul. 4. 7. Ore de curs 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 30 Denumirea temei Politologia ca ştiinţă şi obiect de studiu Politica ca fenomen social Fenomenul puterii politice Sistemul politic Societatea politică şi societatea civilă Democraţia ca formă de organizare a societăţii Partidele şi mişcările social-politice Sisteme electorale Elita politică şi liderismul politic Opoziţia politică Dimensiunea umană a politicului Acţiunea politică şi sistemul relaţiilor politice Procesul politic şi dezvoltarea politică Politica socială Politica internaţională TOTAL PROGRAMA CURSULUI TEMA 1. Instrumentarul metodologic de analiză a fenomenelor politice: istoria şi actualitatea . 11. 12. Interacţiunea între paradigmele ştiinţei politice. Obiectul de studiu şi structura politologiei. Teoria politică şi teoria economică: probleme de interacţiune. 5. Diversitatea şcolilor politologice şi rolul lor în crearea unor noi paradigme de dezvoltare la hotarul secolelor XX. Interpretările moderne ale teoriei politice. 2. 13. Conexiunea teorie politică . Locul şi rolul politologiei în sistemul ştiinţelor socio-umane. Politologia în ambianţa intelectuală şi culturală a contemporaneităţii. 4 .Repartizarea în timp a tematicii de studiu la orele de curs Nr. Specificul cunoaşterii politice. Tipurile şi nivelurile metodelor de valorificare ştiinţifică a realităţii politice. aparatul categorial şi legităţile ştiinţei politice. 9. 15.XXI. 10. 8. Funcţiile politologiei. Rolul studiului politologico – economic în reformarea societăţii în tranziţie. Politologia ca ştiinţă şi obiect de studiu Necesitatea şi importanţa studierii politologiei (ştiinţei politice).politologie. Politologia ca ştiinţă general integrativă. Tendinţele actuale ale dezvoltării politologiei. Geneza şi evoluţia istorică a ştiinţei politice. Constituirea şi instituţionalizarea ştiinţei politice în Moldova. 6. Rolul politologiei în viaţa socială. 14. Paradigmele de bază ale politologiei. 3. d/r 1.

Interpretările moderne şi postmoderne ale fenomenului puterii politice. Interpretările moderne ale politicului.politice: normativă. Funcţiile sistemului politic. Puterea şi proprietatea. Proprietatea privată şi existenţa politică. Relaţia actor – obiect politic.cultură. politica –drept. Tema 3. Sistemul politic Conceptul de sistem politic şi semnificaţiile acestuia în ştiinţa politică contemporană. Trăsăturile de esenţă a sistemului politic. acţiunea politică. mijloace şi principii. Legitimitatea ca act de întemeiere a puterii. Ipostazele manifeste ale politicii: sistemul politic. Rolul resurselor economice în funcţionarea puterii politice. Determinism şi interacţionism în coraportul politicului şi economicului. Structura sistemului politic: subsisteme şi interacţiuni. Modele şi criterii de tipologizare a sistemelor politice contemporane. Relaţia sistem politic . Economistul şi politica. Puterea şi morala. Criteriile subiectivităţii politice. Puterea ca relaţie socială. Resursele şi formele puterii politice. Noţiunea de geocronopolitică.sistem economic în cadrul raporturilor sociale. Polisemia termenului de politică. Savantul şi puterea. Mecanismul şi nivelurile sale de interacţiune cu alte sisteme sociale. Locul şi rolul sistemului politic în ambianţa sistemului social global. Efectele puterii politice. Tipologia legitimităţii puterii politice. politică . Puterea politică şi puterea economică în societatea în tranziţie: intersectări şi interdependenţe. Tema 4. Conceperea politicii ca o vocaţie şi o profesie. opinia publică. Puterea şi informaţia. Fenomenul puterii politice Conceptul de putere. Funcţiile puterii politice. mass-media. Relaţia politică . Geneza politicului: determinări şi modalităţi. Semnificaţia şi corelativele autorităţii. Cultura puterii. influenţei şi forţei în procesul realizării puterii. Mecanismul realizării puterii: metode. Producţia materială şi politicul. Sistemul politic în Republica Moldova: problemele stabilităţii şi democratizării. Destinele sistemului politic în epoca postmodernă. Puterea şi “contraputerea”. Progresul social-economic şi politica. gîndirea politică. Proprietăţile puterii politice. instituţională şi relaţională. Tendinţe actuale de interacţiune a politicului şi economicului. Structura şi nivelurile puterii politice. Mecanismul optimizării legăturilor dintre sistemul politic şi sistemul economic. Specificul puterii politice în sistemul relaţiilor sociale. Rolul actorilor politici. Tendinţe şi probleme actuale de dezvoltare a fenomenului puterii . partidele politice. politică –morală. Rolul sistemului politic al societăţii în schimbare în reglarea şi dezvoltarea sistemului economic. Aspecte politice şi economice a alienării. Politica şi proprietatea. Dimensiunile structural . Sistemul puterii politice: statul. Influenţa determinismului politic asupra dezvoltării şi modernizării social-economice. Funcţiile politicii. prestigiului. Delimitări terminologice în analiza sistemică şi aplicarea lor la viaţa politică.Tema 2.religie. 5 . Politica ca fenomen social Politica .element constitutiv al naturii şi existenţei umane. Lupta pentru putere ca indiciu al maturităţii politicii. Legitimitatea şi legalitatea puterii. Corelaţiile politicului şi economicului: istoria şi actualitatea.

Statul de drept: principiile şi mecanismele funcţionării. Democraţia directă. Societatea politică şi societatea civilă Noţiunea de societate politică. Suveranitatea poporului-nucleu al democraţiei.societate economică. Specificul regimului politic în Republica Moldova. Partidul . Trăsăturile şi funcţiile statului. Analiza comparativă a modelelor democraţiei politice. Formele democraţiei.cea mai dezvoltată formă de organizaţie politică. Sisteme de partide: monopartidism. Domeniul economic de activitate a societăţii civile. Democraţia ca sistem şi ca proces. Interpretările actuale ale democraţiei. Mişcările social-politice şi locul lor în sistemul politic. Trăsăturile distincte ale partidelor politice.instituţie principală a societăţii politice. Statul ca fenomen civilizatoric. Tendinţe de dezvoltare în relaţia societate politică . Configurarea şi tipologia mişcărilor social-politice. Esenţa regimului politic. Tema 6. Fenomenul parlamentarismului . Geneza partidelor politice. Premizele apariţiei şi dezvoltării societăţii civile. Interacţiunea şi unitatea principiilor democratice. Interacţiunea între tipul regimului politic şi dezvoltarea economică a ţării. Factorii şi condiţiile instituţionalizării partidelor politice. Structura şi funcţiile partidelor politice. Fenomenul societăţii civile: repere conceptuale. Clasificarea regimurilor politice. Sarcinile statului contemporan în dezvoltarea social-economică a societăţii. Substanţa şi structura societăţii politice. Elemente consociaţionale în democraţia neconsociaţională. Democraţia reprezentativă (majoritară). Izvoarele şi mijloacele de finanţare a partidelor. Bazele constituţionale ale democraţiei. Tipologia partidelor politice. Tema 7. Democraţia consociaţională : caracteristici definitorii. Societatea civilă şi statul: interacţiuni şi determinări. Etapa boo-mului partidist în societatea în tranziţie. Instituţiile democraţiei. Multivalenţa experienţei democratice în lumea contemporană. Referendumul ca formă a democraţiei directe. Orînduirea de stat. Perspectiva valorificării ei în condiţiile Moldovei. Democraţia ca valoare general-umană. Democraţia ca formă de organizare a societăţii Conceptul de democraţie şi teorii despre democraţie. Regimul politic şi societatea politică. pluripartidism. Partidele şi mişcările social-politice Conceptul de partid politic. Statul social.societate civilă . Formele pluralismului politic. Structura şi activităţile societăţii civile. Democraţia politică şi democraţia economică la etapa postmodernă: tangenţe şi tendinţe de dezvoltare. Tipurile structurii statale.Tema 5. Principiile democraţiei majoritare. 6 . Democraţia ca principiu de organizare a societăţii. Sociogeneza statului şi elementele lui definitorii. Principiul libertăţii şi pluralismului.caracteristica generală. Noţiunea de regim politic. Dezvoltarea economică şi proiectarea consociaţională. Perspectiva partidelor politice în lumea contemporană. Formele istorice şi actuale de guvernare şi nivelul dezvoltării economice a statelor. Condiţii favorabile pentru democraţia consociaţională. Constituţionalismul şi relaţia societate civilă-stat. bipartidism. Problema constituirii şi dezvoltării societăţii civile în Republica Moldova. Statul .

Structura electoratului. Sistem electoral şi drepturi electorale. de opoziţie. Clasa politică: structură şi caracteristici definitorii. Reclama politică în campania electorală. Particularităţile creării şi activităţii clasei politice în societatea moldovenească. Esenţa şi etapele marketingului politic. Funcţiile opoziţiei politice. Tendinţe de interacţiune a elitei politice şi elitei economice în Republica Moldova. Tipologia şi funcţiile liderilor. Tipuri de sisteme electorale. Noţiunea de liderism politic. Funcţiile clasei politice. Organizarea şi reglementarea finanţării campaniilor electorale. Clasa politică şi birocraţia. Sisteme electorale mixte. mişcările social-politice şi grupurile de presiune în Republica Moldova: tendinţe şi perspective. Funcţiile alegerilor. Locul şi rolul opoziţiei în sistemul relaţiilor politice. Marketing politic şi marketing economic: interferenţe şi perspective de dezvoltare. Elita politică şi liderismul politic Teoriile clasice şi contemporane despre esenţa şi rolul elitei în societate. Opoziţia politică . Tehnologiile electorale. de influenţă . Partidele. Elita economică şi elita politică în societatea în tranziţie. “clasă politică“. Liderul şi masa. Fenomenul corporativismului. Sisteme electorale Conceptul de sistem electoral în teoria politică contemporană. Manifestări la nivel de idee şi acţiune. tipuri şi funcţii. Rolul liderului politic în dezvoltarea economică a ţării. Repercusiunile politice ale diferitor tipuri de scrutin. Fenomenul dominaţiei economice. Dimensiunile social-economice ale marketingului politic. Elita ca agent politic. Corelaţia „partid-mişcare-grup de presiune”: aspecte generale şi particulare. Lobbysmul ca fenomen original al presiunii. Noţiunea de marketing politic. Determinările obiective şi subiective ale liderismului. Mecanismul şi căile de formare a clasei politice. Comportamentul politic al electoratului. Retrospectiva instituţionalizării politice a opoziţiei.Grupurile de presiune: trăsături. Legislaţia cu privire la sistemul electoral şi campania electorală. Geneza şi evoluţia opoziţiei. Tipurile de elită politică : guvernantă.Sistemul de selectare a elitei politice. Tema 9. Tema 10.fenomen indispensabil al societăţii democratice contemporane. Factorul critic vis-a-vis de 7 . Tema 8. Fenomenul absenteismului. Noţiunile de “elită politică“. Esenţa şi structura opoziţiei politice. Fenomenul majorităţii relative şi majorităţii absolute. Opoziţia politică Conceptul de opoziţie. “elită conducătoare”: interferenţe şi semnificaţii. Clasa conducătoare: accepţiuni şi manifestări. Clasa conducătoare şi elita economică: forme şi modalităţi de interacţiune. Elita politică şi liderismul politic în epoca postmodernistă: raporturi deterministe şi interacţioniste. Locul şi rolul mass-media în efectuarea marketingului politic. Circulaţia elitelor. Fenomenul liderismului politic în societatea moldovenească. Interacţiunea sistemului electoral cu sistemul partidist : probleme şi perspective. Nivelurile reprezentării proporţionale.

Particularităţile reinstituţionalizării şi funcţionării opoziţiei politice în societatea postcomunistă. “loială” şi “fundamentalistă”. Opoziţia “moderată” şi “radicală”. Modele istorice şi forme de relaţii politice. Interesul politico-economic – mobil al relaţiilor politice. Tema 12. Drepturi economice. Modalităţi şi căi de soluţionare a conflictului politic şi economic. Acţiunea politică şi sistemul relaţiilor politice Conceptul de acţiune politică. Procesul şi rezultatul acţiunii politice. Relaţia scop-mijloace în acţiunea politică. Reglementări naţionale şi internaţionale în domeniul drepturilor omului: probleme şi contradicţii.tip special de acţiune socială. Relaţiile politice ca sistem de organizare. modele de activitate şi eficienţe. Opoziţia “unilaterală” şi “bilaterală”. Categoriile de drepturi ale omului. Interacţiunea individului. Dimensiunile politice ale deciziilor economice. Concepţiile şi declaraţiile despre drepturile omului: istoria şi actualitatea. Libertatea economică ca bază a tuturor drepturilor şi libertăţilor omului. Decizia politică-moment semnificativ al acţiunii politice şi economice. Conceptul de drepturi ale omului. faze de dezvoltare. Relaţiile politice . Interdependenţa între acţiunea politică şi alte tipuri ale acţiunii sociale. Dihotomiile acţiunii politice.expresie sintetică a relaţiilor sociale. Relaţiile politice şi relaţiile economice între determinism şi interacţionism. disfuncţionalităţi. Relaţii politice de conflict: cauze şi mecanisme de declanşare. 8 . Obiectul şi agenţii acţiunii politice.politica cercurilor guvernante. Drepturile fundamentale ale omului ca factor al umanizării politicii. Drepturi sociale şi culturale. Prioritatea mecanismelor internaţionale de control şi monitorizare a respectării drepturilor omului. coordonare şi control a societăţii. Comportamentul agenţilor politici: participarea şi orientarea comportamentală. Conflicte politice şi conflicte economice . Acţiunea politică şi acţiunea economică. Condiţiile de formare a calităţilor de HomoPoliticus. Dimensiunea umană a politicului Personalitatea ca actor primar al politicii: adeziuni şi angajări. Evaluarea acţiunii politice. Opoziţia parlamentară şi extraparlamentară. Elementele structurale ale acţiunii politice. Programe social-economice a opoziţiei politice şi posibilităţile de promovare. Tipologia acţiunii politice. Rolul interesului economic şi necesităţii economice în profilarea acţiunii politice. Direcţiile şi etapele socializării politice. Drepturi personale şi drepturi cetăţeneşti. Acţiunea politică . Homo Inteligents şi Homo Economicus. Trivalenţa acţiunii politice: necesitate – interes – comportament. Alternativele conflictului politic. grupului social şi instituţiei sociale. Agenţii relaţiilor politice. Socializarea politică şi aculturaţia politică. Drepturi ale omului şi drepturi ale colectivităţii : concordanţe şi discordanţe. Personalitatea ca obiect al politicii. Formarea atitudinilor şi opiniilor politice. Trăsăturile ontice ale relaţiilor politice. Tipurile orientării comportamentale a personalităţii. Nivelurile şi formele participării politice. Interdependenţa drepturilor. Tipurile opoziţiei politice. Definirea relaţiilor politice. Opoziţia politică în lumea contemporană: generalul şi distinctul. Conducerea politică ca gen de activitate. Drepturi socialpolitice. Problema încălcării drepturilor omului. Tipurile relaţiilor politice. obligaţiunilor şi responsabilităţii personalităţii. Baza condiţională şi motivaţională a acţiunii politice. Strategia şi tactica politică. Tema 11.

naţional . Subsistemele politicii economice . sănătăţii. Politica naţionaletnică: obiective şi principii.sferă specifică a politicii interne. scopuri şi mijloace. Conţinutul politicii interne: mecanisme. Programe sociale şi activităţi sociale în domeniul protecţiei sociale. Tema 14. 9 . Politica economică şi rolul ei în dezvoltarea societăţii. şi “politică internă”. Tipurile modernizării politice: dimensiunea istorică şi actuală. Politica economică şi problema primatului între politică şi economie.politică industrială. Procesul politic şi dezvoltarea politică Conceptul de proces politic. Esenţa. asentimentul ca principiu fundamental al organizării politice şi ca formă universală a relaţiilor politice. Procesele etno – politice în Moldova: între evaluări şi deziderate. Profilarea şi manifestarea politicului sub forma relaţiilor internaţionale. Locul şi rolul factorului economic în cadrul relaţiilor politice internaţionale. etc.şi caracterul lor de interacţiune. investiţională. culturală. ecologică etc. Tema 13. Sfera politicii culturale şi rolul ei în realizarea transformărilor sociale de ansamblu. Politica socială Noţiunile de “politică socială”. principii.Relaţii politice de consens: niveluri şi rol coeziv.etnică. Corelaţia politicului şi economicului în procesul modernizării şi postmodernizării. Interpretările procesului politic în ştiinţa politică contemporană. Caracterul şi structura procesului politic. comercială. Modernizarea politică: conţinutul şi forţele motrice. Interacţiunea între procesul politic şi dezvoltarea politică. Direcţiile principale ale politicii interne: economică. Evaluarea politicilor sociale. înţelegerea. socială. financiară. Criteriile dezvoltării politice. repercusiuni. Modernizarea şi instituţionalizarea politică. Procesul politic şi procesul economic: mecanisme de determinism şi interacţionism. Specificul modernizării politice şi economice în Republica Moldova. Politica economică în condiţiile tranziţiei la economia de piaţă. Politica internaţională Definirea politicii internaţionale. Interdependenţa direcţiilor politicii sociale şi problema unităţii şi integrităţii componentelor politicii interne. Tipologia proceselor politice contemporane: criterii şi varietăţi. agrară. Specificul politicii culturale în societatea în tranziţie: reevaluări politice şi spirituale şi activităţi de resocializare politică şi culturală. Crizele dezvoltării politice şi dezvoltării economice şi căile de depăşire a lor. . Interrelaţiile la nivelul procesului politic. egalităţii genurilor. Politica internaţională şi dimensiunile geocronopolitice ale relaţiilor internaţionale. educaţiei. integrativ în cadrul societăţii. Politica internă în contextul intereselor comunităţii naţional-etnice. Acordul. familiei şi copilului. Tema 15. obiectivele şi mecanismele politicii sociale. Politica socială . Conţinutul relaţiilor internaţionale. Tehnica colaborării. Problema federalizării Moldovei: realităţi şi perspective. Actorii şi agenţii sociali ai politii interne. Particularităţile acţiunii şi relaţiilor politice în Republica Moldova. Relaţia modernizare – democratizare în condiţiile tranziţiei postcomuniste.

Noţiunile de criză politică şi criză economică internaţională. 10 . Puterea internaţională. Sistemul unipolar. Globalizarea relaţiilor politice şi globalizarea economiei. Aspectele politice ale formării unui spaţiu economic mondial unic. Politica externă a Republicii Moldova: principii şi priorităţi. Conceptul de securitate. Politicul şi economicul în procesul politic internaţional. Rolul organizaţiilor internaţionale în asigurarea securităţii şi păcii mondiale. Integrarea şi dezintegrarea politică şi economică ca tendinţe opuse ale relaţiilor internaţionale.Elementele structurale ale politicii internaţionale. Diplomaţia şi politica internaţională. Formele de organizare. Noile dimensiuni ale securităţii internaţionale. Conflictele în cadrul relaţiilor internaţionale. bipolar şi multipolar al procesului politic internaţional. Paradigmele şi tendinţele politicii internaţionale. Politica externă: obiective . reproducere şi desfăşurare a politicii internaţionale. Formele interacţiunilor politice internaţionale. Specificul relaţiilor de putere pe arena internaţională. Terorismul şi problema securităţii naţionale şi internaţionale. Mecanismul articulării şi agregării intereselor statale în procesul politic internaţional. Actorii activităţii şi relaţiilor politice internaţionale. principii şi funcţii.

3. 7. Cum înţelegeţi impactul interacţiunii în timp şi în spaţiu a factorilor politici şi economici în constituirea politologiei ca ştiinţă de sinestătătoare? 3. c)interdependenţa între teoria politică şi teoria economică. 5. 2. TOTAL PLANUL orelor de seminare Tema 1. 3. “ştiinţă politică”. Modelarea politicii în contextul dezvoltării matematicii . Activitatea politică şi relaţiile politice în contextul modernizării societăţii. Politologia ca parte integrantă a sistemului de ştiinţe. Ce factori obiectivi şi subiectivi determină necesitatea studierii şi cunoaşterii politologiei de către cetăţean în general şi specialistul economist în particular? Numărulde ore 2 2 2 2 2 2 2 14 11 . Paradigmele principale ale politologiei. Elita politică şi liderismul politic. 1. Cauzele obiective şi subiective de interacţiune între teoria politică şi teoria economică. 8. Politica şi economia: probleme de interacţiune. 4. Cultura politică. maşinilor electronice de calcul şi mijloacelor de programare. 3. 7. Locul şi rolul politologiei în sistemul ştiinţei contemporane (2 ore) Plan 1. Obiectul. Ştiinţa politică şi politica ştiinţifică: concordanţe şi discordanţe. Ce comun şi ce deosebiri există între noţiunile de “politologie”. metodele şi funcţiile politologiei. Corelaţiile politologiei cu alte ştiinţe: a)relaţia cu ştiinţele socio-umane. “teorie politică”? 2. 4. Puterea politică ca relaţie socială. Problemele instituţionalizării ştiinţei politice în Moldova. Conferinţă ştiinţifică de recapitulare. Interacţiuni între paradigmele ştiinţelor politice. 5. Clasificarea ştiinţelor sociale şi împrumutul de metode. d/o 1. 6. b)tangenţe cu ştiinţele reale. 9.REPARTIZAREA în timp a tematicii de studiu la orele de seminar Nr. Subiecte pentru referate şi comunicări: Constituirea şi dezvoltarea politologiei: tradiţie europeană şi americană Sistemul conceptual al politologiei contemporane . Întrebări pentru discuţii: 1. Denumirea t e m ei Locul şi rolul politologiei în sistemul ştiinţei contemporane. Ştiinţele politice şi ştiinţele economice: interferenţe paradigmatice. Procesul politic internaţional. d) interpenetrarea ştiinţelor politice. e) politologia ca ştiinţă politică general-integrativă. 6. 1. 2. Democraţia politică şi economică.

1.4. Cum înţelegeţi determinismul şi funcţionalismul economic şi politic în raporturile “politicăeconomie”? 3.11. 6.16. Ce categorii şi metode a altor ştiinţe se utilizează mai des în politologie? 7.45. Nr. Nr. 2. Nr. Nr. Nr.96. b) rolul coordonator şi îndrumător al politicului în dezvoltarea sferei economice. Ce posibilităţi netradiţionale în studiul politologic oferă metoda sinergetică? 5. Nr. 2. Fenomenul politicianismului : repercusiuni asupra economiei. În ce constă specificul mecanismului de legătură a politologiei cu ştiinţele reale? Literatura: Nr.3. Explicaţi de ce în practica economică a ţărilor democratice se aplică cu succes recomandările teoretice a şcolilor economice ce împărtăşesc diferite poziţii? 6. Politica economică şi căile de promovare a ei între actorul politic şi agentul economic. 7. Nr.74. Întrebări pentru discuţii: 1. Caracterizaţi bazele interacţiunii politologiei cu alte ştiinţe sociale. Geneza interdependenţei politicului şi economicului şi problema coexistenţei lor în timp şi spaţiu. Nr. Nr. 6. Subiecte pentru referate şi comunicări: 1.7.64. Locul şi rolul actorului şi agentului politic şi economic în raporturile intersistemice “politicăeconomie”. Fenomenul politic: natura. Demonstraţi în baza exemplelor rolul factorului economic în asigurarea programelor politice. Cum percepeţi corelaţia dintre sociologie. Relaţia politică-economice în contextul abordării marxiste. 5. 3.10. Politica şi economia: probleme de interacţiune (2 ore) Plan 1. Paradigma developmentalistă despre îmbinarea politicii şi economiei. Lumea politucului ca totalitate a dimensiunilor reale şi reflexive. Ce mecanisme de legătură cunoaşteţi între politologie şi economia politică. 4.6. Nr17.44. 8. Nr. Analizaţi instrumentarul ştiinţific al politologiei. politologie şi ştiinţele economice speciale? 9. Nr. Nr.21. Cum definiţi noţiunea de politică economică şi în ce corelaţie ea se află cu noţiunea de economie politică? 4. structura şi funcţiile. precum şi dintre filosofie.2. 5. Nr. Raporturile deterministe şi funcţionale între politică şi economie ca proces şi ca sistem. Ce însuşiri disting politica de alte sfere ale vieţii sociale? 2. sociologia politică şi politologie. Ce înţelegeţi prin intervenţia statului în economie şi ce condiţii obiective fac necesară această intervenţie? 12 . Particularităţile relaţiei politică-economie în societatea în tranziţie.18.5. Nr.128 Tema 2. Nr. Nr. Nr. Nr.12.19. Caracterizaţi premizele politice de bază necesare pentru desfăşurarea reformelor economice de mari proporţii. Corelaţiile de subordonare şi/sau coordonare între politică şi economie: a) sfera economică – bază materială de funcţionare a politicului.4. Nr. 3. 7. Nr.38a. Nr.20. Nr.63. filosofia politică şi politologie? 8.

Nr. Rolul relaţiilor de proprietate în sistemul interacţiunii puterii politice şi puterii economice. Nr.6. Nr.25.8. Ce rezultate poate obţine puterea politică în realizarea politicii economice? 9.Nr. Nr. Puterea politică ca relaţie socială (2 ore) Plan 1. Sociogeneza şi natura puterii politice. Ce presupune rolul specific al resurselor economice a puterii politice faţă de alte tipuri de resurse? 5. Fenomenul puterii politice în R. Ce abordări ale puterii cunoaşteţi? 2. Nr.229.2.41.19. Nr. Nr.45 . 2.16. Ce înţelegeţi prin noţiunea de putere economică şi care sunt punctele ei de tangenţă cu puterea politică? 8. Nr.10.Moldova ce ţin de reglementarea proceselor economice? Analizaţi implementarea lor. În ce constă deosebirea dintre autoritatea puterii şi puterea autorităţii? 3.26. 8. Nr. Nr. Nr. Nr. Explicaţi de ce actele legislative a multor ţări interzic politicienilor de a îmbina activitatea în structurile puterii cu munca în diverse unităţi economice? Literatura: Nr. Resursele şi mecanismul funcţionării puterii politice. Nr. Nr. 4.8.19.228 Tema 3. Nr.11. Locul şi rolul puterii politice în sistemul social global. Nr. Nr.21.1. Cum evaluaţi influenţa politicianismului asupra procesului de tranziţie la economia de piaţă? Literatura: Nr. Puterea politică şi puterea economică: intersectări şi interdependenţe. Nr.8.232.138. Nr. Nr.16. Nr. Nr. Nr.6.21. Cum explicaţi specificul interacţiunii între politică şi economie în condiţiile R.1.5. În ce corelaţie se află legitimitatea şi eficacitatea puterii? Numiţi premizele de slăbire şi consolidare a legitimităţii puterii . economiei şi principiilor morale în condiţiile tranziţiei la economia de piaţă? 9. Nr. 5. Corelativele autorităţii.20. 7. influenţei şi forţei în procesul de realizare a puterii politice.5. 6.18. 3. Nr.3.39. Cunoştinţele politice şi economice ca resurse a puterii politice la hotarul secolelor XXXXI . Nr. Nr173.9. Nr.17.7.216. Nr.2. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Subiecte pentru referate şi comunicări: 1.9. 2.18. Întrebări pentru discuţii: 1. Nr. prestigiului. Nr. Nr. Trăsăturile şi tipurile puterii politice. Nr.10. Moldova: reformări şi probleme. Nr.11.144a.40. Rolul resurselor economice în sistemul de legitimare şi realizare a puterii politice.20.4. Nr. Nr. Nr.235 13 . 7.14.184. Cum interpretaţi interacţiunea politicii. Nr.7. Nr. Nr.4.Moldova? 11. Căile de transformare a puterii economice în putere politică. Nr. Nr. 3. Puterea politică şi manipularea spirituală în contextul transformaţiei postcomuniste. Concepţii şi definiţii ale puterii.3. Nr.28.218. Ce tendinţe noi caracterizează procesul corelativ dintre putere şi libertate la etapa actuală? 2. Nr.12. Ce înţelegeţi prin resurse ale puterii? 4.167. Nr. 10. Ce legi cunoaşteţi în R.

Nr. Nr. 14 . Nr.13. Nr. Nr.20.23. Asigură oare reforma sistemului politic şi economic din Moldova garanţii ale democraţiei? Literatura: Nr.101.1. Democraţia politică şi economică (2 ore).11.220. Rolul libertăţii economice în realizarea procesului politic democratic. Ce structuri ale statului şi societăţii civile instuţionalizează democraţia politică şi economică? 6.137. Nr. 2. Este oare nivelul actual al economiei în statele capitaliste dezvoltate o consecinţă a funcţionării democraţiei burgheze? Explicaţi acest lucru în baza exemplelor. Nr. Elita politică şi elita economică: forme şi dimensiuni de interacţiune. Nr89. Nr.41. funcţiile şi tipurile liderismului politic. Nr. Plan Elita politică: semnificaţii conceptuale.9. Plan Esenţa.16.21. Nr. Ce valori şi neajunsuri ale democraţiei actuale cunoaşteţi? 7. Care sunt mecanismele sistemului politic şi sistemului economic de garantare a democraţiei? 5. Cum înţelegeţi legătura între libertatea politică şi dezvoltarea mai amplă a forţelor de producere? 3. Nr. Moldova? 10.7.52. Nr.186.177. Tipurile elitei politice.18. 7. Democratizarea ca proces politico-economic şi relaţiile de proprietate.64. 3. 8. Nr. Nr.10.83.structurale şi funcţionale. Nr.69. Democraţia politică şi democraţia economică: mecanisme de interacţiune. Nr.100. Pluralismul politic şi economic ca principiu de bază al democraţiei.33. Nr. 4. democratizare şi democratism? 2. 5. Democraţia politică şi economică între instituţiile statului şi structurile societăţii civile.141. Nr.43. 6. Nr. Ce modele ale democraţiei politice şi economice cunoaşteţi şi care din ele corespund mai adecvat societăţii moldave? 9. 4. 2. Nr. Tema 5. Rolul partidelor politice în democratizarea procesului economic.4.. Democraţia ca valoare general-umană.Tema 4. Nr.99. 1. Întrebări pentru discuţii: 1. Elita politică şi liderismul politic (2 ore) 1.73. Nr. Subiecte pentru referate şi comunicări: Democraţia politică şi alternativele ei istorice.102. Nr. Nr. Nr. 4.50. Nr.70. Bazele democratice ale vieţii politice şi economice în condiţiile societăţii postmoderne. Locul şi rolul pluripartidismului în evoluţia procesului democratic. Nr. 3. Nr.203. Nr. Nr. Democraţia în contextul funcţionării şi interacţiunii sistemului politic şi sistemului economic. 4.19. Ce particularităţi sunt caracteristice procesului de constituire şi funcţionare a democraţiei în R. Paradoxurile democratizării politice şi economice în Republica Moldova. 1. Nr.5. 2.8. 5. Misiunea.3. Nr. Modelele contemporane ale democraţiei politice şi economice: aspect comparativ.2. formele şi principiile democraţiei. Ce delimitări terminologice există între democraţie. Nr.6. Nr. Nr. În ce constă sensul obiectiv al pluralismului politic şi economic şi prin ce se deosebeşte el de pluralismul de opinii? 8. 3. Nr. Nr.

171 Tema 6. Nr. relaţiile politice şi modernizarea politică.5. Demonstraţi rolul liderului politic în progresul economic al ţării. Ce condiţii şi factori generează caracterul elitar al societăţii? 3.6. Nr. Nr. elită economică? 2. Subiecte pentru referate şi comunicări: Teoria clasei politice în concepţia lui Mosca.9.11. Imaginea liderului de tip democratic. M. liderul-bancher şi care sunt posibilităţile lor reale de influenţă asupra liderismului politic? Literatura: Nr.4. Nr. 9. 2.7. 3. 10. Nr.Moldova.112.42.1.170. Nr.Pareto şi R. Interrelaţiile politice şi economice la nivelul modernizării : specificul societăţii în tranziţie. Nr. clasă politică.168. Interesul politic ca mobil al modernizării activităţii şi relaţiilor politice. 8.19.10.139. Activitatea politică şi relaţiile politice – expresie sintetică a activităţii şi relaţiilor sociale. Nr. Cum înţelegeţi impactul relaţiei elită politică . Argumentaţi opinia D-voastră referitor la cel mai optimal tip de lider politic.18.20. 8. Ce calităţi trebuie să posede persoana care pretinde a fi lider politic? Numiţi factorii principali de formare a anumitui tip de lider? 6. (2 ore) Plan 1. 3. Mihels. Corelaţii structurale. 9. tipologice între activitatea politică. Ce trăsături comune şi distincte sunt între elita politică şi liderismul politic? 4. manager. 5. Ce deosebiri există între fenomenele liderism politic şi populism? Care sunt relaţiile lor cu masele? 7. elită conducătoare. liderul-contabil. Nr. Întrebări pentru discuţii: 1. Nr. Nr.8. Particularităţile şi perspectiva modernizării politice şi economice în Republica Moldova. Nr. Sistemul de selectare a elitei politice şi nivelurile ei de manifestare la etapa actuală. 5.13.16. Stabiliţi deosebirea între noţiunile de lider politic.1. 4.21. Problema profesionalizării clasei politice şi elitei economice în societatea postcomunistă. Factorii obiectivi şi subiectivi de conturare a activităţii politice şi relaţiilor politice. Nr. Nr. 10. Nr. relaţiilor politice şi modernizării politice: interacţiuni şi determinări. 2. Circulaţia elitei în concepţia lui V. 6. Nr. Activitatea politică şi relaţiile politice în contextul modernizării societăţii. 7. Nr. Nr.Weber despre tipologia liderilor. Rolul liderului politic în dezvoltarea economică a ţării. Liderii politici în procesul istoric.134. Nr. Elita politică şi lobby-ul economic. Nr. 4. Agenţii individuali şi colectivi ai activităţii politice. 3. În ce corelaţie se află noţiunile de elită politică. Nr. lider obişnuit. conducător. 15 . Nr. 2.97. Ce trăsături caracterizează liderul-comerciant. Particularităţile creării elitei politice şi elitei economice în R.elită economică asupra dezvoltării societăţii? 5. Subiecte pentru referate şi comunicări: 1. Interdependenţa activităţii politice şi activităţii economice: experienţa societăţii postmoderne.

2.8. Nr. Modernizarea politică şi economică în R.21. 6. Cum înţelegeţi mecanismul activităţii politice de modernizare a relaţiilor politico-economice? 3. a Întrebări pentru discuţii: 1. ritmicităţii şi aritmiei. Activitatea politică şi relaţiile politice ca mijloc de reglementare şi îndrumare comunităţilor economice: cazul societăţii postmoderne şi postcomuniste. 9. Nr.6. Luarea deciziilor politice . pe de altă parte? 4.activitate-relaţii . şi dependenţa aceste-i activităţi de factorii socioeconomici. Care sunt sarcinile strategiei politice şi sarcinile tacticii politice? Specificaţi corelaţia dintre strategia şi tactica politică a factorului de putere din R.103. 3. Nr. Cum percepeţi rolul relaţiilor de conflict şi de consens în realizarea modernizării.20. 2. Ce rol joacă personalitatea în parte faţă de alţi actori şi agenţi ai activităţii şi relaţiilor politice? 5. Nr. Globalizarea relaţiilor politice şi globalizarea economiei.Moldova:între deziderat şi realitate. Nr. 10. Rolul guvernării în înfăptuirea şi corelarea modernizării politice şi economice . Cum înţelegeţi corelaţia dintre scop şi mijloace la diferite nivele de modernizare a procesului politic? 6. Nr. Nr. Procesul politic internaţional (2 ore) Plan 1. 7. Conceptul de securitate internaţională după evenimentele din 11 septembrie 2001.Nr. Subiecte pentru referate şi comunicări: Problemele globale ale contemporaneităţii şi influenţa lor asupra relaţiilor internaţionale. Nr.10. raţionalului şi emoţionalului. Sistemul bipolar şi unipolar al procesului politic internaţional.Moldova vis-a-vis de promovarea reformelor politice şi economice. ordinii şi haosului.199 Tema 7.3. Paradigmele şi tendinţele actuale a politicii internaţionale. Explicaţi sensul sintagmei „necesitate – interes – acţiune . 2.62a. Sindromul modernizării : crizele şi conflictele politice şi economice. 8.94. Nr. Relaţia “scop-mijloace” în realizarea reformei politice şi reformei economice. Literatura: Nr. Nr. reproducere şi desfăşurare a procesului politic internaţional. 9. pe de o parte. Strategia şi tactica activităţii politice între riscurile politice şi economice. Ce reprezintă riscul politic? Care sunt raporturile acestuia cu riscul social şi riscul economic? 10. 4. Politica internaţională şi politica externă: semnificaţii geocronometrice şi interacţiuni. Nr.2. Cum apare sindromul modernizării? Care sunt tangenţele crizei politice şi crizei economice? 11.modernizare”.1. Activitatea politică şi relaţiile politice ca şi oricare altele sunt legate de un anumit risc.9.13. Nr.4. realismului şi utopismului politic. Nr.19. Nr. Nr. 8. 3.135.7. Caracterizaţi activitatea politică de modernizare a relaţiilor între factorii creării şi distrugerii.4. Conţinutul relaţiilor internaţionale.moment semnificativ al activităţii politice şi economice. “Noua ordine mondială” ca formă de organizare. Nr. Nr. Nr. 5. 16 . 7.185. 4. 1. Ce mecanisme de reglementare a relaţiilor politice şi economice utilizează actorii societăţii postmoderne şi tranziţionale. Cum definiţi caracterul relativ autonom al activităţii politice. Conceptul de proces politic internaţional.5.

21.13. în ce constă specificul problemelor globale şi ce forme de colaborare internaţională în soluţionarea acestor probleme cunoaşteţi? Este oare posibilă excluderea completă a războaielor din viaţa omenirii la etapa actuală? 7. Conferinţă ştiinţifică de recapitulare (2 ore) Plan 1. 10.Moldova? Cum înţelegeţi perspectiva integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană? 10.196. Subiecte pentru referate şi comunicări: Cultura politică ca parte integrantă a culturii umane. Nr. Cultura politică de piaţă şi etatică (birocratică). Nr.5.Nr.53. Nr. 5. Nr. 3. Politica internaţională . multipolar . Nr. Nr.156. Subculturile politice la etapa contemporană. Ce presupune “noua ordine mondială” şi care sunt condiţiile principale a promovării unor relaţii internaţionale echilibrate? 6. 3. Nr. 2.9. “politică externă”.1.38. Nr. Extinderea Alianţei Nord . Ce reprezintă în sine lumea contemporană. Nr. Cultura politică şi cultura economică: intersectări şi determinări.16. “politică mondială”. Problema constituirii sistemului multipolar al relaţiilor internaţionale postmoderne. Ideea şi practica unificării Europei. 9.expresie sintetică a economiei internaţionale. Cum explicaţi rolul extinderii blocului NATO în Estul Europei. Întrebări pentru discuţii : 1.19. Conceptul. Nr.Atlantice ca factor al securităţii în Estul Europei. Cultura politică. Tipologia culturii politice. Nr. Ce interese şi valori pot fi considerate drept prioritare în politica externă a R. Nr.se formează în condiţiile actuale? Argumentaţi răspunsul. Nr. Nr107. 1. Cultura politică şi marketingul politic. 6. Nr. Literatura: Nr.3. 5.157.20.158. “politică internaţională”. Nr. Ce forţe social-politice se ciocnesc pe arena iternaţională şi respectiv. Interacţiunea factorilor economici şi politico-culturali.153. ce contradicţii a lumii contemporane determină mersul dezvoltării mondiale? 4.165 . R. Nr. Nr. Subiecţii şi factorii principali de formare şi dezvoltare a culturii politice. Nr. Cum înţelegeţi legătura între problemele geopolitice şi interesele economice regionale şi internaţionale? 9. 11. 7.160. Nr. Cultura politicianului şi cultura antreprenorului ca factor de sinteză a relaţiilor de piaţă. 6. Nr.224 Tema 8. structura şi funcţiile culturii politice.49. bipolar.189. Relaţia “integrare .7.dezintegrare politică şi economică” în cadrul comunităţii internaţionale actuale. Cu ce probleme se confruntă astăzi organismele internaţionale în asigurarea securităţii şi păcii? 8.Moldova în sistemul relaţiilor internaţionale: principii şi priorităţi. Aspecte actuale ale concurenţei geopolitice în domeniul strategiilor economice şi politice. 8.54. Criteriile tipologizării culturii politice. Nr. Ce sistem al procesului politic internaţional – unipolar. 4. 17 . Determinaţi conexiunea între noţiunile de „proces politic internaţional”. 2. care sunt trăsăturile ei definitorii? 3. Nr. 2.10.8.

Nr. Nr.197a. dependent şi participativ al culturii politice: cazul societăţii în tranziţie. 5. Nr. Nr. Cultura politică posttotalitară în R. 4. Prin ce explicaţi că cultura politicianului şi cultura antreprenorului este un factor de sinteză a relaţiilor de piaţă? Ce posibilităţi reale oferă studiul politologic în formarea culturii politice şi civice a studenţilor ? Literatura: Nr. Întrebări pentru discuţii: În ce corelaţie se află noţiunile de cultură civică şi cultură politică? De ce cultura politică nu poate fi universală.233a 18 . 6. Rolul studiului politologic în formarea culturii politice şi civice a tineretului studios. 1. Nr.7.Moldova. 11. Nr. Nr.16.60a.1. Nr. Nr.68.31. Nr. 9. Trăsăturile generale şi particulare ale culturii politice în societăţile Vest-Europene.9. 11.24. 10. Nr.8. Nr.10. 2. Nr. Nr. 10.11. Nr.213. Nr.127. Nr. Impactul businessului asupra relaţiilor politice . 8.21.7. Evidenţiaţi criteriile de bază ale unei înalte culturi politice. Ce tipuri ale culturii politice sunt mai semnificative la etapa actuală? Compuneţi modelele principale ale culturii politice. 3.6.20.19. 7.4. Aspecte corelative între elementul parohial.direcţie specifică în dezvoltarea şi transformarea culturii politice. Nr. Nr. unică pentru toate timpurile şi toate popoarele? Ce reprezintă structura culturii politice şi care sunt elementele ei principale? Cum are loc procesul de formare a culturii politice şi ce influenţă manifestă asupra acestui proces factorii economici? Cum explicaţi mecanismul interacţiunii între cultura politică şi cultura economică? Cum înţelegeţi sensul subculturilor politice? Caracterizaţi aspectele lor social-economice. 9.88. Nr. 8. Ce factori determină nivelul culturii politice a electoratului? Aduceţi exemple cu privire la influenţa culturii politice a societăţii asupra campaniei electorale şi a rezultatelor alegerilor.172. Nr. Nr.13.

1996 (A). Partea I.1996 (N). Aндрайн Чарлз. Г Семигин).А. 17. 11..Полунина).). 1991.Bucureşti.Chişinău. 18.Bucureşti. В 2-х томах (ред.Timişoara. 5. Tămaş Sergiu. Политические системы и политическая организация общества. Политика как социальное явление.M. 2.. Sandu I. . Dicţionar al vieţii politice şi sociale (sub direcţia lui Dominique Chagnolland). Пугачев В. Moşneaga V. 20.Bucureşti. Popescu T.„Социально. 1.-Chişinău.Bucureşti. Политология. Politologia. 22. Сравнительный анализ политических систем. Alain Fairaine. 2000(A).). Курс лекций. Politologia.. Politologie : introducere în studiul teoriei politice.Москва.Fayard. 16. 13. Введение в политологию : учебник для вузов. 5.A).fr. Политология: Cловарь справочник . Alegerile într-o societate democratică (Mihai Cernencu. Politologie : material didactic . 1998 (A). 14.Dicţionar de politică.A).Москва. Панарин А.Chişinău. Dicţionar politic.Ростов-на-Дону. 1991. Univers enciclopedic. 1994 (Al. Politologie: Facultatea Management – profil economic.BIBLIOGRAFIE Literatura obligatorie 1. Oleg Serebrian). Хелд). 1995 (A). Зеркин Д.-„Социально. Oxford. Fisichella D. 21. . 2001 (A). 4. . (coord.. №4 (N. Partea IV (coord. Ильин В.. 4. .. Moşneaga V. 6. 2001 (A).Москва. 1992 (A).Chişinău. Ed. teorii.. anul II.). Comerţ. 1995 (N).New York. Harper Collins Publisbers.политические науки”.В.A).Москва. 3. 7. Politologie.. Tanţău R. Elena Negru. 2001 (A). 2001 (N).-Москва.. . 1996 (A). 1997 (A). 1996 (A). 9.А. Современная политическая теория (составитель Д. Соловев А. 2. 10. Андреев С. 19 . -Bucureşti. 2000 (A). Politologia. Andriş Alexe.a.Bucureşti. 1993 (N.1999(A).Chişinău. 2000 (A). 2000 (A). Verba Sidney. concepte. 8. Учебное пособие для высших учебных заведений (под. 2000(A). 3. Instituţiile democraţiei şi cultura civică. Politologie sau ştiinţa politică.Москва. Almond Gabriel. Политология: учебник для вузов. 2002 (A).Москва.A). 2000 (A). Эффективность осуществления политического курса и социальные преобразования: учебное пособие.ред.П. a 2a.. Almond Gabriel. anul I. Амелин В.Москва. Literatura suplimentară 6. Qu’est-ce que la democratie?. Политическая энциклопедия. 19. Luca Ilie. . Introducere în ştiinţa politică: pentru uzul studenţilor anului I. . 1992 (N. №2 (N.Chişinău. Prelegeri la cursul universitar. 12. Corneliu Ciurea . Ştiinţa politică: probleme.„Социально – политические науки”. . ş... 7. 15. Vâlsan C.Chişinău. Comparative Politics Today: a Worldview. Cultura civică: Atitudini politice şi democratice în cinci noţiuni. Prelegeri la cursul universitar. Moşneaga V. -2002 (A)..Bucureşti. Prelegeri la cursul universitar. 1998 (N). Политология: учебное пособие . Основы политологии. Власть как общественное явление. Андреев С.).политические науки”. . Partea II –III (coord. 2001 (A).

. 24. 42.Chişinău.Bucureşti. Britain’s.Oxford University Press. Orientări ideologice actuale: tendinţe şi semnificaţii.2 (A). Nr. democraţia şi statul de drept. 1993-1994 (A). 38a.. System of Government. . Opinia publică. Политические движения и политические процессы. Барковскиий М. Autoreferatul tezi de doctor în ştiinţe politice.V. 45. . Политика и ее роль в развитии общества .. 1990 (A). . 2002 (A). 1993. ş. 1991. 2003(A). Budge I. Arhiliuc V. Parties and democracy: coalition formation and guvernement functioning in twenty states.Chişinău. Democracy and Efficiency in Local Government. P. Belostecinic G. Dicţionar economic şi social (100 articole tematice. Politica. . 40. Aderarea Republicii Moldova la organizaţiile politice şi economice internaţionale. 26. 1995 (A). Capitalism .№ 9 (N. Vol. 47. Republica Moldova în relaţiile economice internaţionale . Антонович И. 27. Autoref. Arblaster A. Aristotel. . 38. Brucan S. 1990 (A). Politica externă a Republicii Moldova (procesul de formare şi realizare ).a. 49. 30.Bucureşti.Chişinău . №4 (N. Relaţiile economice-comerciale externe (1991-1995). 1996 (A)..I-II.Chişinău.Bucureşti. 36. – „Социально – политические науки”.„Социально – политические науки”. . 1992 (A). 1991. A). – „Социально – политические науки”. Ştiinţa şi învăţământul economic . Autoreferatul tezei de doctor în istorie.Paris. 1991 (A). .(A). Bondrea A. 41.A). 25. «Лестер Браун: Глобальные проблемы и политика». 1996 (A).socialism and dictatoriship: outgrowing communistand capitalist dictarships: conference proceedings. Anikin V.Москва.Oradea.. Relaţiile economico-comerciale externe (1991-1995).A). Блондель Г.A). 20 . 1996. Sciences economiques et sociales. Cultura compromisului în societate: realitatea şi perspectivele.Chişinău..Chişinău. 43. Nr. – „Moldova şi lumea”. Pluralismul politic şi dreptul internaţional. 31. relaţiile dintre parlament şi guvern (R.London. 39. 37. 1991. Chantal Millon-Delsol.1. Aspecte ale practicii parlamentare. – „Socio-analiză”.Foundation Publishers. Cereş I. 1996 (probleme globale)..Bucureşti. 28. Carl Bertelsmann-Prize. 46. 32. Statul şi economia : note de curs.. Puterea politică şi ordinea socială în perioada de tranziţie : manifestări şi interdependenţe (cazul Republicii Moldova ). Conferinţa internaţională”. 1999 (A).Chişinău. tezei de doctor în ştiinţe politice.fr. Geledan Alain. . Pluralism şi conflict social: o analiză socială a lumii comuniste. . Democraţia.„Rolul ştiinţei şi învăţământului economic în realizarea reformei economice din Republica Moldova (25 . № 4 (N. Cereş I. Les idees politiques au XX-e siecle. Bremond Janine.23. 2001 (A). Aspecte ale conflictului transnistrean (red.).1991 (Al. 29. Андреев С. Политическое лидерство. Bencheci D. 33. Borş V. . 1500 definiţii).A). Carpinschi A.VIII.Chişinău. Semne vitale 1995: Tendinţe care ne modelează viitorul.Bahnaru). 1991.II.Luxemburg. Общественные движения и проблема власти. Bremond Janine. 44. 35. 1998 (N. Aderarea la organismele politice şi economice internaţionale.26 septembrie 2003). . 1998 (A). 2003 (A).Presses Universitaires de France. Le Politique.. Blanovschi A. 48.1990 (N). №8 (N. . v. .. .Bucureşti. 34.Moldova): Culegere de materiale. 1998 (A). Белов Г. Brown Lester R. .piloni ai creşterii economice. – «Социально – политические науки».Chişinău. 1993 (A). 1997 (A). 2002 (A).

Chişinău. . 54. Perfecţionarea mecanismului protecţiei sociale a populaţiei or. 62. Daniel Gaxie. 60.. Введение в экономическую демократию. 1997 (A). Киструга И. Faire Shoshana. 77. Igbal…). Dragomir C. Ciumara M.Cluj.fr. F. 69. 57.Chişinău. -Chişinău. 56.. Denquin Jean-Marie. 60a. Daniel-Luis Sciller. .Chişinău. Explication du vote. Democracy.fr. 1992 (A). .. 55. 1992 (A). . Societatea civilă şi statul în Republica Moldova. 2000 (A).fevrier 1991 (Al. Cu modificările şi completările din 5 iulie 2000. Conferinţa internaţională”. 75. 1990 (N. 1992 (N).Washington . Partea IV.. 1996 (A). market economics and development: and Asian perspective (ed. 73. Situaţia demografică a Republicii Moldova: informaţie de sinteză.. Chistruga I.H).Paris. 1998 (A). 1989 (A). – „Moldoscopie ( Probleme de analiză politică)”. Drepturile omului şi libertăţile publice. 1996 (A). 52. Democracy and its critics. Chişinău în perioada tranziţiei la economia de piaţă.). 2000 (A). 2003 (A).New-York. . Drucker Peter F. Citoyennete e nationalite. 62a Ciubotaru M. Post-Capitalist society. Ciumara M. Economie. vol..Iaşi. Participacion: Europe and CIS.. Doctrinele partidelor politice. Danisar C. 1998 (N).Chişinău. Les partis politiques. Chiriac L. Politica economică.Bucureşti. 61. Chistruga I. Drepturile omului în Republica Moldova.«Полис». Eminescu M. Campania de advocacy şi activitatea de lobby. Политические партии.. Dogaru I. Introduñtion a la science politique. 53. Dunleavy P.A). Autoreferatul tezei de doctor în politologie. Cotelnic A. Ciobanu L. Constituţia Republicii Moldova. Mungiu – Pippidi. Democracy.). vol.. . 1991 (A)... II. politică şi interesul naţional. Ştiinţa rezolvării conflictelor: Fiecare poate cîştiga. Tranziţia politică actuală: Metamorfoza unui sistem de semnificaţii. Cornelius H.Piteşti. 65. ş.Bucureşti . Puterea .Bucureşti.Paris.A) . .. -Presses Universitaires de France. II. 64. Publicistică. Doctrine politice: concepte universale şi realităţi româneşti (coord.a. . 2002 (A). .fr. 66. 21 . 78.London. 1998 (A). -Chişinău.„Rolul ştiinţei şi învăţământului economic în realizarea reformei economice din Republica Moldova (25-26 septembrie 2003).2 (N).Chişinău. 2001 (A).. Dowding K.). 71.1998 (N). – „Presses de la fondation nationele des sciences politiques”.. 72. 58. 67. 2003 (A).50..Москва.Chişinău. Conferinţa internaţională”. 1997 (A). 59. Bucureşti. Модернизаторский потенциал современного педагогического пространства. Eficientizarea sistemului de reglamentare de stat a activităţii economice în Republica Moldova. Politique d’aujourd’hui. 74. Problema apariţiei societăţii civile (Aspectul filosofico-politic). . 63. -Chişinău. Дюверже М. Dahl Robert A. 76. Культура и реформа .USA. 1993 (Al. Governance.Chişinău.Chişinău .. 1993. Даль Р. .Chişinău.Chişinău. Teoriile statului : politica democraţiei liberale.Киструга И. 1994 (N. 1990 (A).Москва. Социальная энтропия и «онтологическое единство» постсоветского пространства. 70. 2001 (A). №. . 68. 51.„Republica Moldova la începutul mileniului III: realităţi şi perspective” .-„Rolul ştiinţei şi învăţământului economic în realizarea reformei economice din Republica Moldova (25-26 septembrie 2003). 1989 (Al. 2003 (A). 1996 (A). 1994 (A). 2001 (N).

Sistemele politice contemporane (analiza comparativă). 1994 (A).. Г.. 1991 (Al.). 1995 (A). Ordinea politică a societăţilor în schimbare. №4 (N). 93... -Paris. . 1989 (A). -Bucureşti. -Chişinău.Rusnac Gh. 1994 (Al.). Held David. Jean Charlot. Capitalism et democratie. 85.. Fruntaşu P.. – „Ministere des Affaires Etrangere”.Stanford. Что есть политика и что наука о политике.-«Полис». 87. 81. 110. 1993 (A). Iorga N. Impactul trecutului totalitar asupra noilor democraţii din Europa Centrală şi de Est. Моральные основы демократии. 1939 (A). 96. Ideologies. La politique en France. 113. vol. Консенсус и политические методы его достижения. 80.H. и ред. 95.. 114. 1999 (A). Grawitz Madeleine. Viaţa politică americană. Psihologia maselor. . Hall J. Discursuri parlamentare.fr.). Formaţiuni politice din Moldova (1991-1998).на Дону. 1998 (A).. Ghideanu T.I.Zaller. -Bucureşti.Социология политических отношений. №1-2 (N). 82. . 1987 (A). 1994 (N. – Bucureşti.1993. 108.. University Press. Политическая психология. Г. №3 (N). v. «Три консенсуса на пути к демократии»(Испания в переходный период к демократии). –„Presses de la fondation Nationale des sciences politiques”. 104. 101. -Presses Universitaires de France. Gleick Games. 94.A). 1990 (Al. 1993 (À).Iaşi.. Jean Charlot. Politica şi democraţia.«Политические иследования». Две стороны одной медали: гражданское общество и государство. 1992. 97. Partea I-II..). Incursiune în studiul conceptelor. Коваль В. Политические конфликты и кризисы.Chişinău..fr. J. Iorga N. 2001 (N). . Concepţia social-politică a lui Eminescu. 1998 (A). 1979 (N). 1995 (A). История политических и правовых учений: Хрестоматия (сост.Белгород.Bucureşti. 106. Гозман Л.A). Политика пакта : испанские иллюстрации (о «пакте Мoнклoa»). Хeнкин С. –Москва. Ghid de idei politice. Коваль В. 1991 (N). Herbert Mc Closky. v. Jacques Chevallier. .Bucureşti. Gustave Le Bon. Discursuri parlamentare. 1994 (A). 103.Bucureşti.Chişinău. Ильин М.Bucureşti. 1940 (A).Москва.. 84. Ильин М. Xэллoуэл Dжoн H. 88. 112. 1985 (Al.Chişinău. 100. 91. 98. Коваль В.Paris. 86. 1980 (A). Republica Moldova pe calea democratizării.1989 (N. 1996 (N). Huntington Samuel P. 92. Metodes des sciens sociales. -Iaşi. 1992 (Al. 2000 (A).fr.„Полис”. Глухов А. Hoffman S.1993 (N). . Elements d’analyse politique.fr. . Ильин М.Chişinău. 111. Личность в политике: «Кто играет короля?» -«Полис». Geopolitica. 105. Хeнкин С. Huntington Samuel P.«Государство и право». 83. 22 . La theorie du CHAOS: vers nouvelle sciens.. Fruntaşu P. № 5 (N). . Models of Democracy.Ростов. Partis politique et groupes sociaux. Partea I. 99.Демиденко. -Fallois. 89. 102.fr.1999 (A).II. New Edicion. Les partis politiques et le systeme des partis en France. Ianus şi Minerva: eseuri asupra teoriei şi practicii politicii internaţionale. 107.„Полис”.1999 (А). Istoria gîndirii politice în Moldova.1996.79. 90. 109. 1991 (N).I.Москва.Борисов).Cluj-Napoca. 1991. – „Economica”. Hăgan Trofim. Statul. №6 (N). Wiatr.1999 (N). Философский словарь.Iaşi.1992. Ierzy I.Chişinău.).

fr. Marin C. 1999 (A). Editions. exigenţe şi realităţi contemporane. 117. Jean Morauge. L’aunee politique. . Брю С.PUF.. Lindblom Gh. Democraţii: modele de guvernare majoritară şi consensuală în douăzeci şi una de ţări. Principele. 2002 (A). Rusia şi politica culturală. 123. Juc V. Political Man: The social Bases of Politics-Expanded. 1995 (Al. La Democratie dans tous les etats: systemes politiques entre crise et renouveau (ed.политические исследования”. 1996. . -Paris. . Moldovenii: România.1992 (N). 130.fr. -Chişinău. 1988 (Al. evenements et tendances. Andre Pouille. Jean Roche. Mihut L. Актуальные проблемы мирового политического процесса. Autoreferatul tezei de doctor în politologie. King Ch.An introduction to Political Science.). №4 (N). Марченко М. Elaborarea politicilor. 121. Baltimore: The Johns Horkins University Press. 2000 (A).. 2002 (A). 1994 (A). 1996 (A).Dalloz. 125.PUF. „Социально.fr. . .Chişinău. .Chişinău.„Полис”.en 1995. Вестник МГУ. 2000 (N). Din istoria gândirii politice româneşti (În Moldova): material didactic. Mass-media în societăţile în tranziţie : realităţi şi perspective. 1981 (A)..1997 (A).). 2002 (A). Les institution politiques de la France. Histoire des idees politiques depuis le XIX siecle. 132. . 128. 1996 (Al. 23 .Chişinău. Механизм адаптации политической системы современного Запада. – Louvain . 119. Сер.fr. Naţiunea şi statutul naţional în societatea contemporană.fr. №6 (N). Khan Rais A.fr. Histoire des idees politiques de l’antiquite a la fin du XVIII siecle. La politique en France XIX-e .Iaşi. L’etat contemporan: theorie et practique.Chişinău. 146. Galerie de portraits. 118. 137. 1995 (A). Que sais-je? .. .). 1996 (A). 2002. 1997 (A).). 2001 (N).2003 (A).). Le pouvoir (sous la coord.).Chişinău . 145. 140. Omul şi politica (o întroducere în politologie).. Machiavelli N. Mcniven James D. Lijphart A. . 144a Макконнелл К. 136. Marinescu C.Neuwe: Academia Bruylant.12.. 142. 1994 (Al. 126..Dalloz. 134.). . .Brial.). 1991 (Al.fr. . -Paris. Minorităţile naţionale şi relaţiile interetnice : tradiţie europeană şi experienţa noilor democraţii pentru Moldova.Daloz. Textes sur les libertes publiques. 1994 (Al. 131. 143. Incursiune în studiul conceptelor. 1992 (Al.fr. 120. Lipset Seymour Martin. Камалов М.Chişinău. 1991.«Советское государство и право». . Lavroff D. Drepturile omului – concept . Экономикс. 124. Societatea civilă: între mit politic şi pledoarie socială .fr. Theme du XVI congres mondial de sciens politique. 138. От конфликтного восприятия к согласию.. economique et sociale. La liberte d’expression. de Guislain). Libertes publiques. 139. Lavroff D.Paris.la .Bucureşti. 127. 1993 (Al.Nelson Canada. 122.XX-e siecle. Rolul presei Republicii Moldova în democratizarea sistemului politic a societăţii . .115.fr. mai 1993 (Al. Демократическая политическая культура: американский опыт. Ed.Мoсква. 1985 (N). 135.Chişinău. -Bucureşti. 116. 1993. Lijphart A. Vol 1-2. Jean Rossetto. Referat de doctor habilitat în politologie.политический журнал”. №1 (N).Chişinău. Les figures du pouvoir. Миронатиев А. Democraţia în societăţile plurale . 133. Dilemele ştiinţei politice..Paris. №5 (N). 1991.Bucureşti. 141. . Лебедева М. 1994 (Al. 1993 (A).Chişinău. -Brial. Jean-Claude Maklet.Corine Gobin et Benoit Rinoux).).„Социально. 129. . Mazilu D. . Lescu M.). Lawson Kay. 144.

1996 (A).Chişinău. C. Partea I . Кто владеет Россией на рубеже веков? – Москва . . Moldova şi integrarea europeană (red. . Мухин А. 1997 (A). 1994. 154. 1986 (N). №5-6 (N).(N. Partea II Chişinău.Chişinău. 169. 163. Молдова-96: Президентские выборы.Chişinău. extremismul de dreapta.Chişinău. 1997 (A).Chişinău. 2001 (A).Bucureşti. 1994 (A).Bucureşti.A).Chişinău. Moldoscopie (Problemele analizei politice). 2001 (N). 151. Pluripartidismul în Moldova: esenţa şi specificul formării.Chişinău.«Социально. 175. 155. 2000 (N). liberalism. liberalismul. -Paris. Societatea între conciliere şi conflict: cazul Republicii Moldova. Politica industrială şi comercială în Republica Moldova. Ойснышев А. Partea IV . .Bucureşti. 164. 1992 (Al.Chişinău. 1996 (A). Les comportements politiques. România. 1995. 1996 (A). 173. Paşoptismul. Nonna Mayer. 162. Partea VII . 156. 1993. 176. История либерализма и современный либерализм.. 171. 152.1999 (A). Mass media vs politica. Moldova între Est şi Vest: identitatea naţională şi orientarea europeană.. . Partea V . 1995 (N). 2001(A). Ovidiu Trăsnea. 1998(A). Омельчкин О.В. 172.. 174.2001 (A). 1993 (A). Pascal Perrinean. Politologia în faţa secolului XXI. Субьекты политики. Plano Jack C. Moldovanu D. Partea III .Bucureşti. 161. Moldova: cooperare pentru dezvoltare.Кишинев. Moţoc Iu. România. Pascaru A. 160. Socialismul. 1993. .-Москва. 148. Istoria României: Compendiu de curente şi personalităţi politice. Legile morale şi politice (trad.fr.. 149.Москва. 158.Chişinău . Аристотель. Население Молдовы и трудовая миграция: состояние и современные формы.Chişinău.. Moraru V. -Chişinău.А. Кишинэу . ş. Presses de la fondation des sciences politiques. 167. 1997. Nicolae Titulescu. Tranziţia : interdependenţa transformărilor sistemice şi a integrării în economia mondială.1997 (coordonator Moşneaga V.-Washington.Bucureşti . 2000 (A). Moldova. naţionalismul. 153.).политический журнал».2000 (N). 1990 (A). din limba franceză).Елита и государственная власть.). 1994 (A).Chişinău. .Chişinău. Dicţionar de analiză politică. Mai 1996. Ucraina: integrarea europeană şi migraţiunea forţei de muncă.-Chişinău.2000 (N). Морс Фламэн. Banii şi puterea..Chişinău. politică..2000 (N).. 2000(N). История демократических идей: учебное пособие. 166. политические партии и избирательные технологии. Moldova. 24 .a.. conservatorismul. Мошняга В. Ucraina: integrarea în structurile europene. 159. 157.1993.Bucureşti. . 1997 (N). 1992. Мясников О. 1997 (N). 2000 (N). naţional-ţărănismul..Oradea. Negrea R. Istoria României: Compendiu de curente şi personalităţi politice.Chişinău.. Oprea I.Bucureşti. 170.).Galaţi . Nedelea M. Pitagora. Michel Dobry. -Bucureşti.1989 (N). The State After communism : Administrative Transitions in Central and Eastern Europe. Sociologie des crises politiques.. Nunberg Barbara. Nedelea M. Marketing. Vârlan). 150. 165. 1995. – Кемерово. . 177. 168. Partea VIII .147. Filosofia politică. Partea IX.Chişinău .fr. Negoescu Gh. Mitran I. 1992 (Al. Teoria relaţiilor internaţionale : sursele filosofiei morale şi a dreptului. Бизнесс.

ASEM. Конфликт и консенсус в политике и на рынке труда.. 1993 (A). 179. 195. Nr.. . Ленчина М.Chişinău. . 1999 (A). Smith A. Плевако Н.A). 1993 (A). 200. . Tranziţia de la revoluţia din România.Chişinău. 184. Conflictul şi politica.A).).. Saca V. 204. Saca V.“Moldova şi lumea”. 1988 (A). “Economica. 181.Bucureşti. Gheorghe Rusnac. . Autoref. 187.A). în ştiinţe politice .„Moldova şi lumea”. Прзеворски А. . 205.. 1999. Robertson David. 25 .Iaşi.New-York. 180. 186. Moşneaga V. 1995 (A). 197a Rumleanschi P. Clasele sociale.politice ale lui Max Weber şi însemnătatea lor pentru contemporaneitate.Cicago. 206.XX-e siecle. 183. Ravenschi S.№ 6 (N). 2003.7-8 (N. The Dosey Dictionary of American and Politics.Chişinău. 1997 (A). 194. 1993. . Introducere în politologie.. 2000 (A). „Coeziune naţională” în societatea moldavă. 1995.). Statul naţional şi societatea polietnică: Moldova în anii 90. 1997 (N). 197. .Chişinău. Nr. Managementul cunoştinţelor în sistemele inteligente . Andrei Galben.Chişinău. 2001.Москва.. Conferinţa internaţională”. 203. 1998 (A). Fenomenul conflictului politic: aspecte integrative şi dezintegrative. 1999.. Saca V. Concepţia politicii externe: fapte şi factori. Republica Moldova la începutul mileniului III: realităţi şi perspective. .New-York. Interese politice şi relaţii politice : dimensiuni tranzitorii. Concepţiile social.H). И др. –Кемерово. 1989 la războiul din Iugoslavia. 202. 201. V. 2001 (A). Supliment”.1 (N. Birocratismul şi urmările lui sociale. .H. Teoria democraţiei reinterpretată. The Penguin Dictionary of Politics. Saca V.). 2003 (N). 2003 (A). Nr. 1997 (A). 2002 (A).. Ciobu E. . 1994. 1987 (Al.Washington. Documente şi materiale (Mihai Cernencu.. . 1996. 196. Roma and the transition in Central and Eastern Europe: trends and challenges. Skinner Q. 193. Probleme globale ale omenirii: Starea lumii 1996 (coord..Chişinău.London. 1992 (N.Chişinău. Rusnac Gh. Brown Lester R. Simone Goyard-Fabre. Политическая культура в Испании.. Roman V.“Socio-analiză”. 185. Spinei T.II. Basarabia din nou la răscruce.Bucureşti. Remy Richard C.(ред. 190. Ringold Dena. Старостина Е. 199. 191. Sartori G. 198. -„Rolul ştiinţei şi învăţământului economic în realizarea reformei economice din Republica Moldova (25-26 septembrie 2003). Демократия и рынок.Bucureşti.Sibiu. Naţionalism şi modernism: un studiu critic al teoriilor recente cu privire la naţiune şi naţionalism. Constantin Solomon). 1984 (A).fr. 1996 (A). Aspecte ale vieţii politice în Republica Moldova (1989-2002).D. 182. 2000 (A).A).. Republica Moldova : istoria politică (1989-2000).2 (N.. Smith Gordon. Philosophie politique XVI-e . Shafritz Jay M. Rusnac Gh. Politics in Western Europe: comparative analysis..178.Chişinău.A).Chişinău. .Chişinău. . Solomon C. Политические идеологии (Учебное пособие для студентов). Machiavelli. 2001 (A).Chişinău . United States Government: Democracy in action. 2002 (N).„Полис”. 188. 2000 (A). Scase Richard.PUF. Pop Iftene. tezei de dr. 189.rolul lui în dezvoltarea vieţii economice în Republica Moldova.-„Мировая экономика и международные отношения”. . Политические и экономические реформы в Восточной Европе и Латинской Америке.Chişinău . 2001 (N. 192. №2 (N..

.. 217.Chişinău. Comunicarea politică azi (trad. Zavtur A. . 219.«Государство и право». Weber M. 215. Robinson. . by M. 210. 1999 (A). Cultura politică a studenţilor şi procesul democratizării societăţii. Fruntaş P. «Власть» в системе политических категорий.. 222. 1998 (A). Tismăneanu V.. 1992. № 5 (N).Oradea.A). Voicu G. Америка: народ и страна (перевод с англ. 1991 (A). Zavtur A.economice din Republica Moldova.. Политическая социология.. 212.. Eseu asupra reprezentării puterii : cazul liderilor. 213. 1998 (A). cauzele. 1997 (A). Ţurcan G. 2002 (A). 2003. – Oxford. 1995. 228. White ). . Republica Moldova: capital geopolitic. Stratulat B.II. -Москва.Chişinău . Puterea politică şi conflictul social. Sleahtiţchi M. Thoveron Gabriel.Москва. Wolff Francis. Diplomaţie în culise: suveranitate. 2003 (A). Previziuni şi premise.-Chişinău. 218. Aristote et la politique. 1998 (A). Toffler Alvin. independenţă.Oradea. 2003 (A).4 (N).. din limba fr. Conferinţa Ştiinţifică Interuniversitară. .Bucureşti. G.Chişinău. Cultura organizaţională ca factor de creştere a eficacităţii manageriale în contextul reformelor socio . nr.Bucureşti. 208. 223.1998. Conferinţa internaţională”. 220. 1996 (A). Conflictul social: esenţa.Chişinău. Шварценберг Р.. 224. vol. ). Reinventarea politicului: Europa Răsăriteană de la Stalin la Havel. Nr. 1996 (N). (N.Москва. 1993 (À). 1994 (N).PUF.9 (N). 216. Interviu cu autorul cărţilor “Şocul viitorului”. Wight M. Вебер М. . 233a Zelinschi A.Chişinău. 1991.London. 209. 26 . Избранные произведения. 211. – „Revista de filosofie şi drept”. 226.“Moldova şi lumea”.Bucureşti. -Paris.-„POLIS”.207. Zelgler Harton L. The Democratic Developmental State : politics and institutional design (ed. 214. UTM. -Iaşi. Concepţia elitară a lui Max Weber.Chişinău. . Politica de putere. Ţău N. Titulescu Nicolae.1992 (N).1990 (N). 227.„Rolul ştiinţei şi învăţământului economic în realizarea reformei economice din Republica Moldova (25-26 septembrie 2003). Documente confidenţiale. 1990 (A). The political community: a comparative introduction to political systems and society. “Al treilea val” etc.„Valorile spirituale în procesul educaţiei”. Зуев В. 225. 221. 1996.Chişinău. Untilă V. .. 1990.. Şofransку O. Стивенсон Дуглас К. Politica o vocaţie şi o profesie. 1992 (A). război şi pace. Traiectoria evoluţiei politice. Conştiinţa şi politica.. funcţiile şi particularităţile. 1999 (N).).

8. Partidul politic: abordare conceptuală . 5. Dimensiunile de esenţă şi structurale ale procesului politic. Fenomenul lobbysmului şi corporativismului. 7. Fenomenul societăţii civile: caracteristica generală. structurală şi funcţională. 32. 17. 34. Rolul economicului în funcţionarea puterii politice. Marketing politic şi marketing economic: interferenţe şi perspective de dezvoltare. Principiile democraţiei reprezentative. Sistemul politic în Republica Moldova. 21. Timpul politic şi spaţiul politic. Teoria politică şi teoria economică: probleme de interacţiune. Tipologia partidelor politice şi a sistemelor de partid. 2. 28. Dezvoltarea politică şi economică a societăţii.sistem economic în cadrul sistemului social-global. 31. Paradigmele de bază ale politologiei. Funcţiile teoriei politice. 14.SUBIECTE Pentru examen (colocviu) la disciplina „Politologie” 1. Modele şi tipuri a sistemelor politice contemporane. 29. 3. Fenomenul politic: esenţa. 18. Relaţii politice de conflict şi de consens. Fenomenul puterii politice: concept . Relaţia sistem politic . 26. Socializarea politică a personalităţii. Puterea politică şi puterea economică: intersectări şi interdependenţe. 19. funcţiile. trăsături. 4. Democraţia ca formă de organizare a societăţii. 33. 6. Noţiunea şi substanţa liderismului politic. Interpretările moderne ale teoriei politice. Esenţa şi structura sistemului politic. 27 .expresie sintetică a relaţiilor sociale. Grupurile de presiune. Rolul interesului economic în profilarea acţiunii politice . Problema legitimităţii puterii politice. structura. Democraţia politică şi economică: tangenţe şi tendinţe de dezvoltare. Noţiunea de sistem electoral şi proces electoral. Noţiunea de regim politic şi clasificarea regimurilor politice contemporane. Elita politică. 30. 16. Problema integrităţii Republicii Moldova. Noţiunea de geocronopolitică. 35. 27. Experienţa democratică în lumea contemporană. 11. 20. Aspecte politice şi economice ale alienării. Conceptul de drepturi ale omului : istoria şi actualitatea. Specificul regimului politic în Republica Moldova. Determinismul şi interacţionismul în coraportul politicului şi economicului. Teoriile clasice şi contemporane despre esenţa şi rolul elitei în societate. 15. Ştiinţa politică şi politica ştiinţifică: concordanţe şi discordanţe. 23. Relaţiile politice . 24. 25. 22. 10. Personalitatea ca actor şi obiect al politicii. tipuri. 12. Noţiunea de proces politic. Obiectul de studiu şi structura politologiei. 9. 13. Politologia în contextul cultural al contemporaneităţii. Funcţiile sistemului politic. Resursele şi mecanismul funcţionării puterii politice. Acţiunea politică.

Esenţa şi funcţiile politicii externe. 42. 28 . Politica externă a Republicii Moldova: principii şi priorităţi. Paradigmele şi tendinţele de dezvoltare ale procesului politic internaţional la etapa actuală. 38. Corelaţia politicului şi economicului în procesul modernizării. Esenţa. 39. 37. Rolul studiului politologic în formarea culturii politice şi civice a tineretului studios. Conceptul de cultură politică. Cultura politică şi cultura economică în procesul civilizatoric contemporan. Politica internaţională. structura şi funcţiile ideologiei politice. Structura şi funcţiile culturii politice.36. Modernizarea politică. 40. 41.