Varianta 1 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 001 Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul

de mai jos: Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacăşi cu ţurţuri lucitori. Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte, Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte, El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat, Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat. Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri, Pune streşinelor casei o ghirlandă de cristaluri, Iar pe feţe de copile înfloreşte trandafiri, Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri. Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegare Ce se-ntrec pe câmpul luciu, scoţând aburi lungi pe nare. O! tu, gerule năprasnic, vin’, îndeamnă calul meu Să mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu! (Vasile Alecsandri, Gerul) 1 Selectează două cuvinte care aparţin câmpului semantic al iernii. 2 puncte 2 Precizează rolul semnelor de punctuaţie din prima strofă. 2 puncte 3 Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală, folosită cu efecte expresive. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte 5 Numeşte două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte 7 Motivează plasarea în poziţie iniţială, în fiecare catren, a substantivului gerul. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat. 4 puncte Varianta 2 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 002 Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Pe coastele Calabrei* vaporu-naintează În unda luminoasă ce noaptea fosforează*; El taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin, Şi luna, vas de aur, pluteşte-n ceruri lin. În dreapta, pe-ntuneric, se-nalţă-un negru munte, Vulcanul bătrân Etna cu lava stinsă-n frunte; Sehastru ce cunoaşte al globului mister, El pare că din sânu-i azvârle stele-n cer. În stânga e Carybda* sălbatică, stâncie. Din zare se întinde o punte argintie Pe care se îndreaptă vaporul legănat, Ce calcă orizonul cu stele semănat. Dorm valurile mării sub atmosfera caldă. În baie azurie Sicilia se scaldă; Şi-n umbră călătorul, ţintind ochii spre mal, Aspiră-al Syracusei* parfum oriental. (Vasile Alecsandri, Pe coastele Calabrei) *Calabria – regiune a Italiei meridionale * fosforează – (înv.) luminează în întuneric, manifestă fenomenul de fosforescenţă *Carybda – monstru acvatic care trăia pe o stâncă din strâmtoarea Messina; înghiţea uriaşe cantităţi de apăşi, odată cu ea, tot ceea ce plutea în apropiere *Syracusa – port pe coasta răsăriteană a Siciliei 1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor mister şi parfum. 2 puncte 2 Precizează rolul cratimei din structura ,,stele-n cer”. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a călca. 2 puncte 4 Transcrie două cuvinte a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2 , precizându-le forma literară actuală. 4 puncte 5 Transcrie, din text, două structuri lexicale care conţin imagini vizuale. 4 puncte 6 Comentează semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Motivează, cu ajutorul a două argumente, prezenţa descrierii în poezia citată. 4 puncte Varianta 3 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 003 Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos:

Nenorocita privighetoare Cânta-n pădure a ei durere, Natura-ntreagă da ascultare, Tot împrejuru-i era tăcere. [...] Un măgar mare ce-o ascultase, Şi ca un aspru judecător Capul pleoştise, sau râdicase Câte-o ureche,-n semn de favor, Ieşi-nainte să-i dea povaţă, Şi c-o neroadă încredinţare: „Am fost, îi zise, aci de faţă, Dar zău nu-mi place a ta cântare”. [...] Atunci începe cu bucurie Un cântec jalnic şi necioplit, Încât de aspra lui armonie Toată pădurea s-a îngrozit. Privighetoarea, fără sfială, Zise: „Povaţa e în zadar; Căci d-aş urma-o, nu e-ndoială Că eu în locu-ţi n-aş fi măgar”. (Grigore Alexandrescu, Privighetoarea şi măgarul) 1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ureche. 2 puncte 2. Evidenţiază rolul virgulelor din versul „Am fost, îi zise, aci de faţă”. 2 puncte 3. Scrie forma acceptată de DOOM2 a cuvintelor râdicase şi favor. 2 puncte 4. Precizează valoarea expresivă a adjectivului nenorocită, din primul vers. 4 puncte 5. Transcrie, din text, două sintagme/ scurte fragmente care conţin imagini artistice diferite. 4 puncte 6. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite, identificate în strofa a doua. 4 puncte 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul dat. 4 puncte 8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa finală (morala fabulei). 4 puncte 9. Argumentează apartenenţa poeziei la genul epic, prin prezentarea a două trăsături existente în text. 4 puncte Varianta 4 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 004 Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos: Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate; Către ţărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc, Ş-ale valurilor mândre generaţii spumegate Zidul vechi al mănăstirei în cadenţă îl izbesc. Dintr-o peşteră, din râpă, noaptea iese, mă-mpresoară:

. Transilvania-l aude. 4 puncte Varianta 5 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 005 Scrie. ungurii se înarmez..De pe muche.. Muşchiul zidului se mişcă.. creşte. ultima strofă.. taberi fără număr împrejuru-i înviez. La Cozia) 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii... repetat din stâncă-n stâncă. de pe stâncă. din partea iniţială. o zăresc. dă o poruncă. Oltule. Umbra lui Mircea. aceste flamuri sure Ce se târăsc pe culmi şi ocolesc Din miazănoapte către răsărituri. munţii vârful îşi clătesc.10 rânduri. pântre iarbă se strecoară O suflare. vine către ţărmuri. încadrarea poeziei în categoria lirismului subiectiv.. Râul înapoi se trage. 2 puncte 2 Precizează rolul punctelor de suspensie din strofa a patra... Oştiri.. O fantomă-ncoronată din el iese. chipuri negre se cobor. în preajma ei priveşte. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas. cu ajutorul a două caracteristici prezente în text. 4 puncte 5 Transcrie două structuri lexicale care conţin imagini artistice diferite. cu cele de perfect compus. Glasul ei se-ntinde. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare... Cuvine-se adânc să-ţi mulţumesc Şi pentru ploi şi pentru greul vânt Şi pentru zile şi nopţi şi pentru stele Şi pentru vremi şi jumătăţi de vremi Şi pentru pacea cântecelor mele Pentru izvor şi pentru vii şi stâni Şi ce e dincolo de oseminte . Iese. cu privire la textul de mai jos: Şi pentru nori. din partea finală a textului. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe....... Cine oar’ poate se fie omul care te-a-ngrozit? [. 4 puncte 7 Motivează alternanţa verbelor la prezent.. care-ai fost martur vitejiilor trecute Şi puternici legioane p-a ta margine-ai privit. pe foaia de examen. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.. prezente în poezie..... 4 puncte 8 Comentează. 4 puncte 9 Argumentează.. care trece ca prin vine un fior. Ascultaţi. în 6 . 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. fapte cumplite îţi sunt ţie cunoscute. Este ceasul nălucirei: un mormânt se desvăleşte.! marea fantomă face semn. stă.] (Grigore Alexandrescu. Virtuţi mari.

şi cum trec toate pân’ vine moartea să te cheme.. în relaţie cu textul poeziei date.. şi-n casă Lângă oglinzile-obosite. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Înc-un mănunchi. 4 puncte 7 Motivează folosirea repeată a cuvântului . Azi vasele-s împodobite cu triste flori de crizanteme: În lacrimi tremură oglinda ca faţa apelor când plouă. Pentru făclii şi spaime şi lumină. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. 4 puncte 8 Comentează. pe foaia de examen. o fatăşubredăşi pală Preschimbă florile în vase.. oglinda câte n-ar mai spune: A tale braţe obosite putere n-ar avea s-adune Troienele de flori bogate. strofa a patra. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. Norocu-ntăilor brânduşe culese-n zori de zi pe rouă. luni şi ani. în casa cui n-a fost mireasă. prezente în poezie.şi” la începutul versurilor. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe.. toamna.. Pentru veşmintele de sărbători În vatra asta stinsăşi străină.10 rânduri. cu privire la textul de mai jos: Se trec şi florile de toamnă. candidă vestală. 2 puncte 3 Transcrie un vers care conţine doi termeni derivaţi cu prefixe. Şi-mbrăţişaţi alături plângem. 2 puncte 2 Precizează rolul cratimei din structura „să-ţi mulţumesc”. 4 puncte Varianta 6 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 006 Scrie. în 6 . cele din urmă flori. Din lacrimi liniştea sporeşte. plângi blândă. . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. evlavios ca o vestală*.Pentru strămoşi şi pruncii nenăscuţi Şi bucuria-aducerii-aminte Pentru zăpezi şi crini şi pelicani Şi busuioc şi fluturi şi uitare Şi pentru amintiri îţi mulţumesc Şi pentru ziua mea de-nmormântare Şi pentru anotimpuri. (Ioan Alexandru. ş-a fi târziu pricepi ce-nsamnă. Cum s-a trecut. Mulţumire) 1 Scrie două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului luni. Mor florile mâhnite. şi câte visuri şi primăveri – câtă ruină! Dac-ar avea grai ca să spuie. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. culese zilnic din grădină.

. din text. 4 puncte 7 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în ultima strofă a poeziei. Ce e de spumă. Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele Zvârlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele. s. zarzării şi prunii. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare.[. Înveşmântaţi în haine albe se clatină în faţa lunii. încet-încet. şi-n urmă iarăşi vin la loc.Brânduşele-nfloresc de-a pururi şi poate soarele de toamnă S-o-nduioşa ca să-ţi arunce pe frunte mândra lui beteală. şi roze gesturi. Cochetării şi graţii albe. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. în 6 . caişii. 2 puncte 2 Prezintă rolul cratimei din structura „n-ar avea”. prima strofă a poeziei.. dulci arome. se-nclină. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. Stând gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet.. prezente în textul dat. În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea. 4 puncte 8 Comentează. Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caişii. Ce-aşteaptă de un an de zile minuta asta de noroc. dar mîine albii cavaleri. 4 puncte Varianta 7 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 007 Scrie. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. se face jos de catifea. pe foaia de examen.10 rânduri. cu privire la textul de mai jos: Cu legănări abia simţite şi ritmice. Crizanteme) *vestală. Şi-nvoalte* mâneci horbotate* se-ntind uşoare să salute Preludiul acestei stinse şi dulci orchestre nevăzute. – preoteasă care întreţinea focul sacu în templul zeiţei Vesta 1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor candidă şi beteală. zarzării şi prunii. care pot fi considerate abateri de la norma literară. reflexivitate). prezente în poezie.] Aşa-s în clipa asta toate. ce le-mprumută luciul lunii. Se cată ram cu ram. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a trece. sugestie. sus pe ramuri. 4 puncte 6 Notează formele corecte pentru două cuvinte din text. ambiguitate.f. Împrăştie în aer danţul acesta ritmic de fantome. Pe pajiştea din faţa casei. (Dimitrie Anghel. Şi-apoi cu reverenţe pomii s-au înclinat pân’ la pământ. Pe gura scorburilor vântul plecat a deşteptat un cânt. două structuri care conţin imagini vizuale. 4 puncte 5 Transcrie. Despodobiţi de-atâtea graţii.

Îndurerate-n spic şi rădăcini. Ca frunzele-aurite. – citat semnificativ aşezat la începutul unei cărţi. (Dimitrie Anghel. Sfialăşi-ndoieli unde-ţi cădea.10 rânduri. adj. umflate. al unui capitol. din textul dat. cu ajutorul a două argumente. cu noaptea ce vă naşte. 4 puncte 5 Transcrie două imagini artistice diferite. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul suflet. scurtă inscripţie de pe faţada unui edificiu. În suflete de prieteni şi străini. 4 puncte . Că Cel-ce-ştie. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. vă scuturaţi. monument. 2 puncte 4 Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. – rotunjite. Stihuri. vă scuturaţi”. Varsă-ntuneric alb cu mâna mea. s. 4 puncte 8 Comentează. (Tudor Arghezi. adj. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. doi termeni derivaţi cu prefix. Ca păsările mici de catifea Ce-ncep în mai să-nveţe şi să zboare. Şi semănaţi. 2 puncte 3 Transcrie. Balul pomilor) *învoalte. carte etc. cu privire la textul de mai jos: Stihuri. 1 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna. zburaţi acum din mâna mea Şi şchiopătaţi în aerul cu floare. din text. din structura „s-au înclinat pân’ la pământ”. Păstra-vă-vor într-un sicriu de carte. 4 puncte Varianta 8 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 008 Scrie. prezente în poezie. 2 puncte 2 Precizează rolul cratimei şi al apostrofului. – dantelate 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al pomilor. dintre spini culese. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri. acum porniţi. prezenţa descrierii în poezia citată. ce-i ştiu de-atâtea primăveri. acum porniţi. Pătrundeţi. pline. 4 puncte 9 Motivează. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. Pustnicii tineri. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice.n. Epigraf*) *epigraf. însă nu cunoaşte. înţelese şi neînţelese. în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului. pentru moarte. pe foaia de examen. Stihuri de suflet. trişti şi delicaţi. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. ultima strofă a poeziei. în 6 . înfoiate *horbotate.Banalii pomi din faţa casei.

7 Evidenţiază o valoare expresivă a întrebuinţării verbelor la imperativ în textul dat. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Prezintă raportul dintre eul creator şi operă, aşa cum se conturează în poezia citată. 4 puncte Varianta 9 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 009 Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos: Cum te găseşti, uşoară zburătoare, Zăcând aci, pe-o margine de drum, Şi nu dormind într-un polen de floare, Învăluită-n aur şi parfum? Neascultând de vântul de la stup, Te-ai aruncat în plasa verde-a zilei Şi darurile-acum, ale zambilei, Puterile-amorţite ţi le rup. Voind să duci tezaurul de ceară, Te prăbuşişi din drumul cel înalt. Cine-o să vie, trupul tău de-afară Să-l caute şi-n jur să sufle cald? Cu aripa-n ţărânăşi în vis, Strânge la piept comoara ta deplină. Cât te iubesc, frumoasa mea albină, Că sarcina chemării te-a ucis! (Tudor Arghezi, Lumină lină) 1 Menţionează un sinonim şi un antonim pentru sensul contextual al verbului a ucide. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor din primul vers al poeziei. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul vis. 2 puncte 4 Menţionează o valoare expresivă a verbelor la gerunziu din prima strofă. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a treia a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentăîn textul dat. 4 puncte

Varianta 10 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 010 Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos: Toate Cuvintele mele sunt stricate Şi s-au îmbătat. Le vezi? Au căzut, s-au sculat. Au vrut să alerge şi să se joace, Dar beţia le-a prăvălit încoace. Nu mai ştiu ce spun şi îs Bolnave de râs. S-au stricat cuvintele mele! Umblă prin mocirle cu stele De cositor După un mărţişor, Şi-ar voi să culeagă roade Fâstâcite şi neroade Din sălcii nici verzi. Cuvintele să nu mi le mai dezmierzi, Să nu le mai spuie agale Buzele tale, Să nu le mai cânte cumva Vocea ta Şi pe cobză deştele. Huleşte-le! (Tudor Arghezi, Cuvinte stricate) 1 Transcrie, din text, două cuvinte care aparţin câmpului semantic al vorbirii. 2 puncte 2 Precizează rolul semnelor de ortografie şi de punctuaţie din versul Huleşte-le!. 2 puncte 3 Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 2 puncte 4 Notează formele corecte pentru două cuvinte din text, care pot fi considerate abateri de la norma literară. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Exemplifică două imagini artistice diferite, din text. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Argumentează, prin evidenţierea a douăcaracteristici prezente în text, încadrarea poeziei în lirismul subiectiv. 4 puncte Varianta 11

SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 011 Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos: Niciodată toamna nu fu mai frumoasă Sufletului nostru bucuros de moarte. Palid aşternut e şesul cu mătasă. Norilor copacii le urzesc brocarte. Casele-adunate, ca nişte urcioare Cu vin îngroşat în fundul lor de lut, Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare, Din mocirla cărui aur am băut. Păsările negre suie în apus, Ca frunza bolnavă-a carpenului sur Ce se desfrunzeşte, scuturând în sus, Foile-n azur. Cine vrea să plângă, cine să jelească Vie să asculte-ndemnul ne-nţeles, Şi cu ochii-n facla plopilor cerească Să-şi îngroape umbra-n umbra lor, în şes. (Tudor Arghezi, Niciodată toamna) *brocart, brocarturi, s.n. – ţesătură de mătase de calitate superioară, înflorată sau ornamentată cu fire de aur ori de argint 1 Transcrie, din text, două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix. 2 puncte 2 Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura ,,casele-adunate”. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin. 2 puncte 4 Transcrie, din text, două structuri lexicale care conţin imagini vizuale cromatice. 4 puncte 5 Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu. 4 puncte 6 Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4 puncte 7 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 9 Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa acestuia la modernism. 4 puncte Varianta 12 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 012 Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos: Nu-ţi cer un lucru prea cu neputinţă În recea mea-ncruntată suferinţă. Dacă-ncepui de-aproape să-ţi dau ghies,

pe foaia de examen.n.) a da ghies – a îndemna. învăţat. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele înger şi stea să aibă sens conotativ. încadrarea poeziei în lirismul de tip subiectiv. Când fu să plece şi Iosif.. Nu te-ai uitat o dată înapoi! . a zori *mag. Pân-ai pierit. a îmboldi. 4 puncte 8 Comentează. Psalm) *ghies. filozof *a purcede. (în expr. sentimentul dominant care se desprinde din poezie. a stimula. Când magii au purces după o stea. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. (Tudor Arghezi. Domnul. Te urmăream de-a lungul molatecii poteci. Te-am rugat să pleci. s. vb – a pleca. şi veacurile pier Aci sub tine. condică 1 Menţionează un sinonim potrivit sensului din context al cuvântului (a) purcede. a porni la drum *catastif. de când mă rog.n – registru. Îngerii tăi grijeau pe vremea ceea Şi pruncul. 4 puncte 6 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. într-un enunţ. s.. prin trifoi. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. primele patru versuri. ghiesuri. magi. cu privire la textul de mai jos: De-abia plecaseşi. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. 2 puncte 2 Precizează rolul punctelor de suspensie din ultima strofă. s. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. în 6 . Tu le vorbeai — şi se putea. vecinicul şi bunul. Nu mi-a trimis. prezente în poezie. subt cer. Doar mie. niciunul. 4 puncte 7 Defineşte.Vreau să vorbeşti cu robul tău mai des.m – preot la unele popoare orientale din antichitate. 4 puncte 9 Motivează. 4 punct Varianta 13 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 013 Scrie. şi bărbatul. catastife. dedesubt. 2 puncte 4 Evidenţiază valoarea expresivă a două verbe la modul indicativ. şi femeia. la capăt.10 rânduri. De când s-a întocmit Sfânta Scriptură Tu n-ai mai pus picioru-n bătătură Şi anii mor. din textul dat. Scris l-ai găsit în catastif Şi i-ai trimis un înger de povaţă — Şi îngerul stătu cu el de faţă.

f. – moale. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele semn şi umbră să aibă sens conotativ. solitar. Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. 4 puncte Varianta 14 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 014 Scrie. Şi de lume tot mai singur.10 rânduri. din text. 4 puncte 7 Menţionează tipul de lirism identificat în textul poeziei. unduios 1 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a pleca. gândul meu se înnegri.. după plecare.Ţi-aş fi făcut un semn. în 6 . s. adj. De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas? (Tudor Arghezi. lin. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. Iar în zarea grea de plumb Ninge gri. 2 puncte 2 Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima în structura „de-abia”. două structuri al căror sens implică antiteza. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. (George Bacovia.. 2 puncte . Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat. De-abia plecaseşi) *molatic. voiam şi să rămâi. din poezia citată. Trist cu-o pană mătur vatra. – fiinţă sau lucru care ar prevesti. cu privire la textul de mai jos: Plâns de cobe pe la geamuri se opri. mai barbar. 4 puncte 8 Comentează. în relaţie cu textul poeziei date. Nu te oprise gândul fără glas. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. Dar ce-i un semn de umbră-n depărtare? Voiam să pleci. 2 puncte 4 Transcrie. ar aduce o nenorocire 1 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră.. Ca şi zarea. lent. şi-am oftat. domol... Ai ascultat de gândul cel dintâi. „I-auzi corbii” ─ mi-am zis singur.. pe foaia de examen. Gri) *cobe. ultima strofă. 4 puncte 5 Explică valoarea expresivă a folosirii interogaţiei retorice în ultima strofă. 4 puncte 6 Precizează două teme/ motive literare.

4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. ultima strofă. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia. Tăind orizontul. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. se-ntoarce-acelaşi corb. diametral. (George Bacovia. Câmpia albă – un imens rotund – Vâslind. strofa a doua. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. în 6 . prezente în poezie.10 rânduri. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând. 4 puncte 7 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă. 2 puncte 4 Transcrie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 6 Menţionează două teme/ motive literare. în 6 . prin evidenţierea a două trăsături existente în text. de metal.2 Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat. 4 puncte 7 Comentează. 4 puncte 8 Comentează. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. un corb încet vine din fund. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. sumbru. 4 puncte Varianta 16 . 2 puncte 2 Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”. diametral. Copacii rari şi ninşi par de cristal. din text. Pe când. Tăind orizontul. prezente în textul dat. cu privire la textul de mai jos: Amurg de iarnă. 2 puncte 4 Transcrie. 4 puncte Varianta 15 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 015 Scrie. în relaţie cu textul poetic.10 rânduri. Amurg de iarnă) 1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi orizont. din text. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. pe foaia de examen. Chemări de dispariţie mă sorb. apartenenţa poeziei la simbolism. în relaţie cu textul poeziei date. două structuri/ versuri care conţin imagini vizuale. 4 puncte 9 Motivează. două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii.

(George Bacovia. Sicrie negre. Vibrau scântei de vis.n. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe.. pe foaia de examen. Negru. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. nemărginire *mangal. cu privire la textul de mai jos: – Adio. prezente în textul citat. – Rămâi.. cu privire la textul de mai jos: Carbonizate flori. 2 puncte 3 Alcătuieşte un enunţ cu sensul denotativ al cuvântului scânteie.. strofa a doua. patru termeni din câmpul semantic dominant. Negru profund.. Negru) *noian.. sugestie).. s. Şi uită-mă pe mine.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. în relaţie cu textul poeziei date. – cărbune uşor. pe foaia de examen. şi ploua. sfărâmicios 1 Precizează sensul din context al cuvintelor carbonizate şi parfum. şi nu mai plânge.SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 016 Scrie. s. 2 puncte 2 Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în al doilea vers din strofa a doua. amorul fumega – Parfum de pene arse. arse.n. 4 puncte 7 Comentează.. . răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. în 6 .10 rânduri... de metal. noian de negru. Carbonizat. volum mare din ceva. Şi s-a pornit iubita Şi s-a pierdut în zare – Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei.. prezente în poezie. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. Veştminte funerare de mangal. numai noian de negru. noian de negru. din text. – cantitate. 2 puncte 4 Transcrie. ambiguitate. noian de negru. pică frunza Şi-i galbenă ca tine. 4 puncte Varianta 17 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 017 Scrie..

două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei. în 6 – 10 rânduri. 4 puncte Varianta 18 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 018 Scrie.. . câte o structură lexicală ce conţine o imagine auditivă. cu privire la textul de mai jos: Da. în relaţie cu textul poeziei date. Pastel) 1 Transcrie. Şi grele tălăngi adormite. Cum sună sub şuri învechite! Cum sună în sufletu-mi mut! Oh. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. respectiv. Oh. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. 4 puncte 7 Comentează. 2 puncte 2 Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”... de gură. 4 puncte 6 Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză. 2 puncte 4 Transcrie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice.. 4 puncte 9 Argumentează apartenenţa textului dat la simbolism. în textul dat. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. plânsul tălăngii când plouă! Şi ce enervare pe gând! Ce zi primitivă de tină! O bòlnavă fată vecină Răcneşte la ploaie. plânsul tălăngii când plouă! Da.. o imagine vizuală.. râzând. din text. prin prezentarea a două trăsături existente în text. (George Bacovia. în textul poeziei citate. pe foaia de examen.. Şi spune-mi de ce-i toamnă Şi frunza de ce pică. strofa a doua.– Mai stai de mă alintă Cu mâna ta cea mică. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză.. din poezie. plouă. şi sună umil Ca tot ce-i iubire şi ură – Cu-o muzică tristă. plouă cum n-am mai văzut.

f. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri. 4 puncte 7 Precizează rolul versului . strofa a treia.. sugestie.. s. cu privire la textul de mai jos: Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu tristele becuri cu pală lumină – Când sună arama în noaptea deplină. în 6 . prezentă în textul dat. abisuri.n. genune 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al ploii. şi cu umbra Ce sperie câinii pribegi prin canale. – clopot care se atârnă la gâtul vitelor. – prăpastie adâncă. Oh. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. s. 4 puncte Varianta 19 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 019 Scrie. ambiguitate. Şi cum să nu plângi în abise. – noroi *abis.f. tălăngi. şi cu umbra. sunetul produs de un astfel de clopot *şură. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. reflexivitate). prezente în poezie. cum să nu mori şi nebun? Oh. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Tovarăş mi-i râsul hidos. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. s. . 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Sub tristele becuri cu razele pale..Pe-aproape s-aude-un copil. 2 puncte 2 Precizează rolul punctelor de suspensie din prima strofă. plânsul tălăngii când plouă! (George Bacovia. s. Sunt solitarul pustiilor pieţe.10 rânduri. plânsul tălăngii când plouă! Ce basme tălăngile spun! Ce lume-aşa goală de vise! .f. Da. şuri.Oh. Plouă) *talangă. plânsul tălăngii când plouă!” în poezia citată. pentru a ilustra omonimia cuvântului mai. – construcţie anexă pe lângă o gospodărie rurală pentru unelte sau vite *tină. Tovarăş mi-i râsul hidos. 4 puncte 8 Comentează. pe foaia de examen. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei.

cu privire la textul de mai jos: Ţi-am împletit suprema cunună de tristeţe. slăvită Soră. formată din trei coroane suprapuse . hidoasă. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele piaţă şi umbră să aibă sens conotativ.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. apartenenţa poeziei la simbolism. Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur Iar seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe Şi astfel întregită să-atingi Acordul-Pur. umedă. (George Bacovia. 2 puncte 4 Transcrie. prin explicarea a două trăsături existente în text. ultima strofă. Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara Descinde friguroasă în inimăşi gând Iar. 4 puncte 9 Motivează. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. în 6 . în relaţie cu textul poeziei date. din text.Sunt solitarul pustiilor pieţe Cu jocuri de umbră ce dau nebunie. Ţi-am împletit. Aşteaptă infinităşi limpede ca marea Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi. (Ion Barbu. 4 puncte 7 Comentează. din text. două structuri lexicale care conţin imagini vizuale. papă. două cuvinte/ structuri antitetice. 4 puncte 5 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei.10 rânduri... – Sunt solitarul pustiilor pieţe. 4 puncte Varianta 20 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 020 Scrie. – coroană purtată de către regi. – foarte urât.) * tiară. tiare. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Pălind) *hidos. 2 puncte 2 Explică rolul utilizării cratimei în structura „mi-i râsul hidos”. pe foaia de examen. Pălind în tăcere şi-n paralizie.. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. Atunci. s.f. dezgustător. înfiorător la vedere 1 Transcrie. 4 puncte 6 Justifică încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv. pe frunte apasă greu tiara. adj. zoreşte mai curând Spre malurile unde de mult îmbrăţişarea Aşteaptă să te-adoarmă aşa cum tu desmierzi.

4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului. din apele eterne Îmi însuşesc vestmântul acelor care mor. ambiguitate.1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cunună şi gravă. 2 puncte 4 Ilustrează.. zoreşte mai curând”. arcuit sub timpuri. Şi blondul şir de forme. Fragilă. slăvită Soră. 2 puncte 2 Explică rolul utilizării virgulelor în versul . Aduc Înaltei Cumpeni povara mea bogată De-atâtea existenţe şi tot atâtea morţi. (Ion Barbu. 4 puncte 5 Transcrie două structuri lexicale care conţin imagini artistice vizuale. Deci. omonimia cuvântului unde. prin alcătuirea a două enunţuri. în relaţie cu textul poeziei date. Şi-adevăratul nume ce port e: unduire. 4 puncte 9 Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Din călătoarea undă.Atunci. Elan) 1 Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor roi şi necuprinse. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. vreodată. desfăşur lung ţesut De la plăpânda iarbă la fruntea gânditoare. şi ager. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. 4 puncte 8 Justifică încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv. 2 puncte . alerg – subtil fior – Prin săli orgolioase ori umede caverne… Şi astfel. pe foaia de examen. În largurile vieţii revarsă un trecut. în Pământuri croindu-mi vaste porţi Spre ritmuri necuprinse de minte. sugestie. 4 puncte Varianta 21 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 021 Scrie. reflexivitate). prezentăîn textul dat. Şi înnoit. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul inimă. unitatea mi-e pieritoare. cu privire la textul de mai jos: Sunt numai o verigă din marea îndoire. urcând din soare-n soare. dar Un roi de existenţe din moartea mea răsar.

în textul poetic dat. Din nevăzute urne ei cad pe albul umăr Al dealurilor prinse de-o crustă argintie. aşa cum în poveste Cad stropi de piatră scumpă. nori metalici. respectiv. forme călătoare. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 7 Interpretează un sens al opoziţiei între existenţe şi morţi. lăsaţi să vă-mpresoare. Cu voi să se topească în gânduri de ninsoare. pe foaia de examen. Oştiri de nori aleargă… ─ Ce surdă simpatie. Ce. braţul ritmic al timpului aruncă…[…] (Ion Barbu.. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. spre voi întins mă poartă? Aţi prefăcut în domuri de argint natura moartă Şi-aţi pus în peisagiu un nou fior de viaţă. Nori turburi.. cu privire la textul de mai jos: Cad fulgii şovăielnici în stoluri fără număr. 4 puncte 9 Prezintăsemnificaţia titlului.2 Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Pământuri. cuprins de vrajă-adâncă. uşor şi leneş. împietrite. Voi. Lăsaţi să cadă-într-una din neaua altui soare. din ultima strofă a poeziei. în 6 . ─ Asemenea câmpiei. sub cerul vânăt încă. blocuri mohorâte. penultima strofă. Căci. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele frunte. o. Pe gând descăleca-vor zăpezi neprihănite… Cad fulgii şovăielnici. Fulgii) . răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. convoi de-obscură ceaţă!. veşnic. iată. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. vine vremea când albe. Tot plumbul meu din suflet. 4 puncte 8 Comentează. Ţinuturi ale minţii. nume să aibă sens conotativ. peste Un strălucit războinic.10 rânduri. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte Varianta 22 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 022 Scrie. în legăturăcu textul citat.

prezente în textul dat. prin liniştea puhavă Din acel trist şi umed sfârşit de Făurar. silnici. Nici sufletele noastre nu-şi mai puteau răspunde Iar vorbele şoptite loveau greoi şi dur. 2 puncte 2 Motivează utilizarea cratimei în structura . şi-am stat sub neguri .9).. cât de rar! – Ecouri fără nume. 2 puncte 3 Transcrie un vers care conţine o locuţiune adjectivală folosită cu efecte expresive.10 rânduri. sugestie. în 6 . 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Intrasem în penumbra stăpânitoarei unde. iar pe cuget O bură de-înnoptate tristeţi cădea mereu. cu privire la textul de mai jos: Murea prin seară strada şi zilnicul ei muget… Asemenea unei râncezi îngrămădiri de seu. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. lungi stoluri de destine Îşi împleteau în preajmă înfricoşatul rit: Căci blestemul căzuse… În gândul meu şi-în Tine Biruitor pustiul scurma… – Şi ne-am oprit Să cercetăm o clipă răspântia şi bruma. ambiguitate. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. prezente în poezie. reflexivitate). Un nor se prăvălise pe streaşini. 4 puncte 7 Exprimă-ţi opinia în legătură cu rolul utilizării persoanei a II-a în discursul liric.să vă-mpresoare”. 4 puncte 8 Comentează. 4 puncte Varianta 23 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 023 Scrie. Hordii întregi de duhuri. Strivite-n vrăjmăşia puterilor din jur. ultimele şapte versuri ale textului citat. pe foaia de examen.1 Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor scumpă şi aruncă. paşii noştri trezeau – o. de asprul ţărm legaţi: . Se-amestecase ceaţa din noi cu cea din slavă… Şi. Şi-am stat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din prima secvenţă (versurile 1 .

4 puncte 8 Comentează. ambiguitate.Doi arbori singurateci şi desfrunziţi de-acuma. reflexivitate). 2 puncte 3 Marchează prin subliniere silaba accentuată din cuvântul blestemul („Căci blestemul căzuse… În gândul meu şi-în Tine”). Cu tot ce plânge-n tine-aş vrea Să le topesc în trupul meuŞi strop cu strop Din inimă Ca dintr-o cupă .10 rânduri. 4 puncte 7 Exprimă-ţi opinia în legătură cu alternanţa timpurilor verbale în textul dat. identificate în prima strofă. Dogorâtor Să te topesc în sângele meu cald Cu tot ce ai: Cu munţii tăi. Cu multele. Cu râsul tău. din textul dat. 4 puncte Varianta 24 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 024 Scrie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. lume! Aş vrea să te cuprind întreagă În piept. pe foaia de examen. ultima strofă. 4 puncte 9 Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Cu picurii de rouă. două cuvinte care aparţin aceleiaşi familii lexicale. Nenumăratele fecioare cari păşesc Cutremurate-n clipa asta De-un dor Pe minunatul tău pământ. 2 puncte 2 Motivează întrebuinţarea liniilor de pauză în cea de a doua strofă. În ceaţă…) 1 Transcrie.[…] (Ion Barbu. cu privire la textul de mai jos: O. sugestie. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte 5 Precizează valoarea expresivă a utilizării adverbului mai în versul „Nici sufletele noastre nu-şi mai puteau răspunde”. Cu cerul tău. prezentăîn textul dat. lume. Pe unda ne-înturnată a Orei înclinaţi . 4 puncte 6 Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. în 6 .

răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. cu privire la textul de mai jos: Iubeşti – când urciorul de-aramă se umple pe rând. de foc. de la sine aproape. unde nu ajung sorii.Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat: Şi surâzând Să pier Gustându-te o dată din belşug Ameţitoare Şi largă mare de minuni: O. pe foaia de examen. te-avânţi să culegi printre umbre bălaiul surâs al comorii. prezente în poezie. lume! (Lucian Blaga. 4 puncte 9 Exprimă-ţi o opinie argumentată despre atitudinea pe care o adoptă eul liric în poezia citată.10 rânduri. 4 puncte Varianta 25 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 025 Scrie. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. prin evidenţierea relaţiei cu ideea poetică. semnificaţia amplei enumeraţii din text. Iubeşti – când suavă icoana ce-ţi faci în durere prin veac o ţii înrămată ca-n rana străvechiului verde copac. 4 puncte 5 Precizează două particularităţi prozodice ale textului. . 4 puncte 7 Explică rolul adjectivului pronominal de întărire însumi din versul „Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat”. 2 puncte 2 Motivează folosirea virgulelor din primul vers. 4 puncte 6 Comentează valenţele expresive ale utilizării verbului la modul conjunctiv. Lume!) 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. în textul dat. 4 puncte 8 Comentează. Iubeşti – când sub timpuri prin sumbre vâltori. de-anotimpul din vine. în 6 . de flori şi de toamnă. 2 puncte 3 Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul inimă să fie folosit cu sens conotativ.

prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 7 Explică sensurile opoziţiei între moarte şi poveste. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. 4 puncte 8 Comentează. din strofa a doua. Iubeşti – când întreaga făptură. (Lucian Blaga. cu schimbul. Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine şi din spuma de lumin-a licuricilor verzui ţi-adun în inimă surâsul. pe foaia de examen. Pe coastă-n vreji de nouri creşte luna. 4 puncte 5 Exemplifică două figuri de stil diferite. ultima strofă. cu privire la textul de mai jos: Livada s-a încins în somn. 4 puncte 6 Justifică utilizarea persoanei a II-a singular a verbelor şi a pronumelor. Iubire) 1 Scrie câte un antonim pentru sensurile din text ale cuvintelor se deşteaptă şi anotimp. Din genele-i de stufuri strâng lacrimi de văpaie: licurici. 4 puncte 9 Explică semnificaţia titlului. 2 puncte 2 Precizează rolul liniei de pauză utilizate în primul vers al fiecărei strofe. ci altă poveste. prezente în poezie.10 rânduri. în relaţie cu textul citat. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. furtună îţi este-n aceeaşi măsură şi lavă pătrunsă de lună. 4 puncte Varianta 26 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 026 Scrie. 2 puncte 3 Transcrie două cuvinte/ structuri folosite în text cu sens conotativ. în 6 . Gura ta e strugure-ngheţat. Numai marginea subţire-a lunii ar mai fi aşa de rece – de-aş putea să i-o sărut – . în textul dat. odihnă.Iubeşti – când simţiri se deşteaptă că-n lume doar inima este. că-n drumuri la capăt te-aşteaptă nu moartea. din penultima strofă.

tristeţe şi răstigniri şi înainte de toate despre marea trecere. credeţi-mă. să vă ies în cale cu ochii închişi. Înfrigurare) 1 Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele surâsul şi pâlpâire. în 6 . răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. de aceea – lăsaţi-mă să umblu mut printre voi. Amare foarte sunt toate cuvintele. 2 puncte 2 Precizează rolul liniilor de pauză din text. Dincolo soarele şi grădina cu stupi Voi treceţi pe drum. 4 puncte Varianta 27 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 027 Scrie. Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape. despre cerul spre care creştem. ambiguitate. despre urăşi cădere. Îmi eşti aproape. vă uitaţi printre gratii de poartă şi aşteptaţi să vorbesc. prezentăîn textul dat. cu privire la textul de mai jos: Aici e casa mea. – De unde să-ncep? Credeţi-mă. Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit aşa de mult să plângăşi n-au putut.10 rânduri. reflexivitate). 4 puncte 8 Comentează. în poezia citată. despre arhanghelii cari ară cu plugul grădinile omului. a treia strofă. 4 puncte 7 Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. (Lucian Blaga. 4 puncte 5 Prezintă două particulariăţi prozodice ale textului. 2 puncte 3 Menţionează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei: despre soartă şi despre şarpele binelui. sugestie. (Lucian Blaga. 2 puncte 4 Precizează tema poeziei. pe foaia de examen.ca buza ta. Către cititori) . 4 puncte 6 Explică efectul stilistic al utilizării indicativului prezent.

1 Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor soartă şi a creşte. 4 puncte 6 Prezintă două particularităţi prozodice ale acestei poezii. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor din al patrulea vers al poeziei.. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. ce minune Mă-mbată de visez că eu păşesc pe bolta unui cer? Şi ce venin mă face s-aiurez Că glia neagră de păcate Răsună sfânta ca un clopot Sub paşii mei de plumb?..11 ale poeziei. pe foaia de examen.. Ecce homo!) * Ecce homo – iată omul 1. cu privire la textul de mai jos: Din ce mi-am plămădit nestăvilita nebunie de-a trăi Vârtejul meu de-avânt şi dulcea sete de-a juca.” (Lucian Blaga..10 rânduri. 4 puncte . Când din pământ sorb numai fiere?. Nu ştiu. 2 puncte 4. 4 puncte 5 Exemplifică două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 2 puncte 2. Când văd mormintele şirag încoronate Cu iederă ca nişte frunţi de-nvingători cu lauri Din ce-mi hrănesc scânteia mea de râs. Precizează rolul ghilimelelor utilizate în finalul poeziei. de nu se stinge? Şi când cutreier blestematele ogoare. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia cuvântului colţ. în construcţia discursului liric. 4 puncte 9 Explică semnificaţia titlului. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nestăvilită şi a cutreiera. 4 puncte 8 Exprimă-ţi o opinie argumentată despre rolul alternanţei formelor verbale şi pronominale. 4 puncte 7 Interpretează. o semnificaţie a amplei enumeraţii din versurile 6 . 4 puncte Varianta 28 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 028 Scrie. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. 2 puncte 3.. 2 puncte 3 Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul drum să aibă sens conotativ. dar râd şi strig cutezător în vânt: „De ziua de apoi nu mă-nspăimânt – În iad de-ajung M-oi bucura de-un colţ în el ca de un rai întreg!. prezente în poezie. Menţionează două figuri de stil utilizate în primele două versuri ale poeziei. în 6 .. în relaţie cu textul dat.

4 puncte 7. Şi-n unghi săgetat pământu-şi trimite cocorii spre cercul cel mare. din ultimele două versuri ale poeziei. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Precizează două particularităţi prozodice ale textului. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre relaţia dintre titlu şi textul poeziei citate. 2 puncte 4 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. văratice-n toamnă. pe foaia de examen. Un joc îngânând cu lemnoasele membre sună târziul. 4 puncte 9. Comentează. caldul Septembre. 2 puncte 2 Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Septembre. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a suna. în 6 . nebunul. Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în textul dat. 4 puncte 8. se pare c-am fi hărăziţi şi aleşi. Şi-o clipă ne e-ngăduit bănuitului Sud să-i trimitem un gând fără greş. Explică sensurile opoziţiei între rai şi iad. 4 puncte 5 Precizează tema poeziei citate. până-n cealaltă zare încă o dată tărâmul să crească ar vrea.10 rânduri. 4 puncte Varianta 29 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 029 Scrie. (Lucian Blaga. Între frunza ce cade şi ramura goală moartea se circumscrie c-un gest de extatică boală. rolul interogaţiilor retorice prezente în text. Lumina ce largă e! Albastrul ce crud! Unei noi creşteri. Zi de septemvrie) 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 4 puncte 6.5. 4 puncte . cu privire la textul de mai jos: Vino să vezi! În târzia bogata căldură închis între ziduri cine-ar mai sta? Precum a mai fost.

4 puncte 6 Explică valenţele stilistice ale utilizării indicativului prezent. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a asculta. în 6 . Cum îmi bate ceasul) 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al timpului. ambiguitate. Dacă îl arunc în apă Dau înapoi cu un regn şi devin copac. 4 puncte 7 Prezintă rolul exclamaţiilor din strofa a doua. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. sugestie. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. prezentăîn textul dat. în text. reflexivitate). (Geo Bogza. 4 puncte 8 Comentează paralelismul sintactic pe baza căruia este structurat textul dat. 4 puncte 7 Evidenţiază relaţia dintre titlu şi conţinutul poeziei. 4 puncte 8 Comentează. Dacă îl arunc în foc Dau înapoi cu două regnuri şi devin piatră. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Dacă îl ascult cu urechea stângă Ceasul meu bate clipele vieţii tale. Dacă îl ascult cu osul frunţii Ceasul meu măsoară durata universului. Dacă îl arunc în neant Şi îl ascult cu memoria morţilor Dau înapoi cu trei regnuri Şi devin Cuvânt. pe foaia de examen. 4 puncte 5 Precizează două particularităţi prozodice ale poeziei citate. 4 puncte . prezentăîn textul dat. cu privire la textul de mai jos: Dacă îl ascult cu urechea dreaptă Ceasul meu bate clipele vieţii mele. 4 puncte Varianta 30 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 030 Scrie.6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. ambiguitate. prezente în textul dat. reflexivitate). sugestie.10 rânduri. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. ultima strofă. 2 puncte 2 Motivează scrierea cu majusculă a substantivului Cuvânt.

prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Exprimă-ţi opinia despre semnificaţia cuvântului cântec. admirată pentru părul său strălucitor care. 2 puncte 2 Explică utilizarea cratimei în structura „Dumnezeieşte-ntraripaţi”. I ) *Ariadna – personaj mitologic. simbol al iubirii şi al întoarcerii la lumină *Berenice – regină faimoasă. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în textul poeziei citate. Să-l cânte-ndrăgostiţii pe pământ.Varianta 31 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 031 Scrie. 4 puncte 8 Comentează. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. pe foaia de examen. în 6 . 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. cu privire la textul de mai jos: Un cântec fără moarte aş vrea să cânt: Corabie cu pletele-n furtună. Înlănţuiţi în tânără cunună. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. 4 puncte . Cununa Ariadnei*. Pe marginea de umbră a tunicei În timp ce peste noi va ninge rar O pulbere din Coada Berenicei*. 4 puncte 7 Interpretează semnificaţia verbelor la modul conjunctiv în textul dat. Acelaşi pescăruş în larg va plânge. Melancolia va luci stelar. Dumnezeieşte-ntraripaţi de vânt! Un cântec printre ani şi un descânt. ultimele două strofe. potrivit legendei. prezent în poezie.10 rânduri. Ca să plutim fanatici împreună. 2 puncte 3 Transcrie un vers care să conţină doi termeni aparţinând aceleiaşi familii lexicale. Atunci cu braţul rece mă vei strânge. Pe care-n raza galbenă de lună. asociat cu mitul labirintului. sa transformat într-o constelaţie care îi poartă numele 1 Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele înlănţuiţi şi melancolie. (Dan Botta.

prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. pe foaia de examen. cu privire la textul de mai jos: Abia se trezeau din adormire. Ce mare furioasă! Şi valurile Ce sălbatece creste aveau. Doar uitarea. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Legănarea de frunze abia începea. Zeiţă Frumoasă cum nu ştiu a spune. Marea) 1 Transcrie. talazuri creşteau.Varianta 32 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 032 Scrie. primele cinci versuri. Tu Dimineaţă. nu vreau să ajung undeva. Nu-mi da nici vântul prea lin pe marea pădurii. marea pădurii. 2 puncte 2 Precizează rolul cratimei în versul „nu-mi da”. (Emil Botta. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi omonimia cuvântului mare. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Clocotitoarele valuri ale pădurii loveau digul pieptului meu.10 rânduri. în relaţie cu textul poeziei. din textul dat. în 6 . 4 puncte 7 Exprimă-ţi opinia despre metafora cu valoare de simbol „marea pădurii". Nici busola şi nici crucifixul nu-mi da. 4 puncte Varianta 33 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 033 Scrie. cu privire la . Să mă pierd pe clocotitoarea. Nu-mi da nici boarea prielnică. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. 4 puncte 6 Explică rolul acumulării negaţiilor în a doua parte a poeziei. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. pe foaia de examen. 4 puncte 8 Comentează. Nici ţărmuri nu vreau. De mine să uit. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.

4 puncte 9. în poezia citată. Şi când ursuză luna în tulburi nori s-ascunde Şi mut. 4 puncte 7. Că va pieri. cu degetul la gură. în zadar vei cere viclenei năluciri Să-ţi mai învie-o clipă a stinsei fericiri. ultima strofă. 2 puncte 1 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.10 rânduri. pe foaia de examen. Şi apa ce-aţipeşte. 4 puncte Varianta 34 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 034 Scrie. prin raportare la câmpul semantic dominant. Şi singur iar vei plânge în searbedele zori Amara soartă care te-a prigonit cu ură. . 4 puncte 6 Motivează titlul poeziei. Va răsări iar umbra cu chip înşelător Cu ochi a căror taină tu n-ai ştiut pătrunde. 2 puncte 2 Explică un rol al întrebuinţării cratimei în primul vers. în 6 . văzduhul veşted tresaltă-n lung fior. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. sub ninşii colţi alpini. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe.textul de mai jos: Grădinile amăgirii te-aşteaptă-acolo unde Apusa tinereţe s-a ofilit de dor. zâmbindu-ţi. 4 puncte 2 Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din poezie. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. Motivează titlul poeziei. 4 puncte 8. (Mateiu I. Caragiale. 4 puncte 4 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. 4 puncte 3 Prezintă un punct de vedere argumentat despre perspectiva asupra timpului. ultima strofă. Visările-ţi oglindăşi-ncheagă-ale ei unde. Grădinile Amăgirii) 1 Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ursuză şi taină. 4 puncte 5 Comentează. în luciul rânjitor. în 6 . Comentează. prin raportare la câmpul semantic dominant. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul propriu şi sensul figurat al cuvântului a (se) ofili. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Dar.10 rânduri. cu privire la textul de mai jos: La lacul cel de munte. Încununându-ţi fruntea cu mohorâte flori.

2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. de formă cilindrică. „lacul cel de munte”. pe foaia de examen. în relaţie cu textul poeziei date. Iar eu mă pierd în codri solemn şi elegant. Şedea acum un secol Poetul. Cu mâinile la spate vâr faţa-n redingotă. joben *Richter şi Tieck – scriitori romantici germani *undină. – personaj din legendele germane. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. ţilindrul cel gigant. Sau tăcut. (G. s. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Ax redingotei* negre. 2 puncte 3 Transcrie un vers care conţine un adjectiv cu valoare expresivă din prima strofă. Cu mâinile la spate.f. 2 puncte 2 Explică utilizarea cratimei în structura „Descoperit-am”.10 rânduri. turlă. – pălărie bărbătească înaltă. – haină bărbătească de ceremonie *ţilindru.f. s. ultima strofă. Se preumbla prin codri. prezente în poezie.n. Călinescu. Neoromantică) *redingotă. În cap îmi creşte. ţilindrului* gigant (Funebra turlă sumbră printre molifţi şi pini).e-o bancă de mesteacăn. C-un tic Mărunt tic-tic din vestă ceasornicul măsoară Tăcerea greieroasă ce valea împresoară. cu coamele pe umăr. închipuit ca o fată frumoasă care trăieşte în apă 1 Scrie două enunţuri pentru a ilustra polisemia substantivului coamă. cu valoare de simbol. Descoperit-am lacul între păduri. 4 puncte 8 Comentează. solemn şi elegant. Din ape ies sirene şi o undină* gotă. 4 puncte 6 Explică rolul repetiţiei structurii „solemn şi elegant” în textul poetic. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 7 Exprimă-ţi opinia despre semnificaţiile motivului literar. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. Ce-ar fi dădut extaze lui Richter* şi lui Tieck*. cătând solemn un număr De trestii pentru orga cu fluierul acut. 4 puncte Varianta 35 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 035 Scrie. cu privire la . în 6 . s.

2 puncte 2 Explică utilizarea apostrofului în structura p’ acea. Pe muchea cea mai naltă. Când razile de soare natura stăpânesc. încet şi luna. c-o frunte mai blajană Işi caută de cale adesea mulţumind. Înserare) 1 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul soare. vremelnică stăpână. P’ acea plăcută vreme. pe câmpie cevaşi mai tărişor. Se urcă pe Orizon câmpiile albind. 4 puncte 8 Comentează. 4 puncte Varianta 36 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 036 Scrie. prin reliefarea a două trăsături existente în text. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. pe fruntea unui nor. ultima strofă. în astă tristă vale. cu privire la textul de mai jos: Prin vişini vântul în grădină Cătând culcuş mai bate-abia . de mă aşez cu jale. Încet.10 rânduri. 4 puncte 6 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic din textul citat. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. ……………………………………………………. Indată ce şi umbra de noapte se iveşte Grămezile de stele încep de strălucesc.. 4 puncte 7 Motivează încadrarea versurilor în lirica romantică. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. în relaţie cu textul dat. 2 puncte 3 Transcrie două cuvinte a căror formă nu mai corespunde normelor limbii literare actuale. Şi zefirul mai rece începe de suspină P’ în frunze. S ingurătăţii încă petrecere de ţiu. P’ acea singurătate ce ochiul sus priveşte. în 6 . 9 Prezintă semnificaţia titlului. Şi plină de plăcere. (Vasile Cârlova.textul de mai jos: Pă când abia se vede a soarelui lumină În vârful unui munte. De sgomot mai de laturi eu totd’ auna viu. pe foaia de examen.

în relaţie cu textul citat. 4 puncte 5 Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din textul citat. Din ochi clipeşte-ncet cicoarea Şi-adoarme-apoi şi ea. ultima strofă. Aţi spart pământul aspru ce v-a ţinut în faşe. odată. 4 puncte Varianta 37 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 037 Scrie. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Şi aţi ţâşnit spre cer – revolte uimitoare – Să împietriţi pe veci. timpul prezent. pe foaia de examen. Se-ntunecă prin văi cărarea Şi-i umbră peste sat. în carnea-i milenară. şi-n curând s-alină. Eu cred c-a obosit pădurea. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. prezente în poezie. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul propriu şi sensul figurat al cuvântului a (se) întuneca. din textul dat. Iar roşul mac închide floarea.. în textul dat. Unind într-o sforţare puterea voastră toată. Sub dealuri amurgeşte zarea. 4 puncte 7 Exprimă-ţi opinia despre rolul verbelor la modul indicativ. Peste culmi încet amurgul moare Şi-ntors cu faţa cătr-apus Dă semne nopţii din ponoare Ea-mbracă haine-ntunecate Şi liniştit din aripi bate Plutind tăcută-n sus. Căci ziua-ntreag-a tot cântat Şi tace-acum gândind aiurea. 4 puncte 8 Comentează. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. cu privire la textul de mai jos: În frământări aprinse.10 rânduri. Pastel) 1 Transcrie. 2 puncte 2 Explică utilizarea cratimelor în structura „Şi-adoarme-apoi". În coaja lui tirană.Din aripi. în lupte uriaşe. în drumul către soare. (George Coşbuc. în 6 . Cotropitori. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. ..

. ideea de posesie. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezia citată.. în relaţie cu textul citat. Să mă înalţ – sălbatic. Cu sufletu-mi ce totul râvneşte să absoarbă. Am sângerat zadarnic. în 6 . slut şi-omorâtor de greu.Ca voi. Ca dintr-o strâmtă ocnă să scap odat’ din mine: Să ies. statornic curcubeu – În setea-mi de lumină.. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Zi grea. Cu creştetul în nouri. o munţii mei. Amară frumuseţe. Munţii mei!. în discursul liric. fâşii voi deslipi-o. în voie. cutremurată va fi. Munţii) 1 Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele zadarnic şi nemărginire. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. Ca voi. Când inima-mi. 4 puncte 5 Transcrie două structuri care exprimă. nemărginirea oarbă. (Aron Cotruş. de tine. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice.. Şi străbătând. zilnic.. pe foaia de examen. 2 puncte 2 Explică rolul liniilor de pauză în textul poetic dat.10 rânduri. o zi de-adio. Duşmani şi prieteni. să scap. ultima strofă. să fug. m-am opintit mereu. De piedica-mi de humă. de-al cărnii mele jug Despotic. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. cu privire la textul de mai jos: Şi de pe vârf de munte mă voi sui pe-un nor.. pământ rătăcitor. 4 puncte 8 Comentează. Voi sfărâma sub pleoapă tot spaţiul din jur Şi-mi voi culca suspinul pe norul meu: şalupă . 4 puncte 7 Exprimă-ţi opinia despre rolul pe care îl are versul liber în acest text. 4 puncte Varianta 38 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 038 Scrie. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele drum şi sete să aibă sens conotativ.

pe creştete de hău. Desmărginire) 1 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă. să-mi pari o piatră seacă Scăpând rostogolită spre-adâncuri fără fund. în 6 . Iar tu. pe care îl consideri esenţial în transmiterea mesajului acestei poezii. frumoasă lume. Despovărat de zgura părerilor de rău. frumoasă lume. 4 puncte 7 Precizează un simbol literar. Oceane de văzduhuri s-or lumina rotund Prin stele-arhipelaguri şalupa mea să treacă. prezent în text. Cum se lipesc cu toţii de oglindă Să treacă dincolo cât mai curând. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. 2 puncte 4 Numeşte două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte 9 Motivează titlul poeziei. O pretutindenească vibrare de lumină Şi m-oi topi în boare de muzică divină. la prorăşi la pupă. 4 puncte Varianta 39 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 039 Scrie. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Mânând în turme zei. menandri. 4 puncte 6 Interpretează semnificaţia verbelor la timpul viitor.* eve Şi cavaleri cu lire la oblânc. să-mi pari o piatră seacă”. în textul citat. pe foaia de examen.Ritmată de arhangheli. 4 puncte 8 Comentează. 2 puncte 3 Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele amară şi azur.10 rânduri. . 2 puncte 2 Explică utilizarea virgulelor în versul „Iar tu. cu privire la textul de mai jos: Cum roade visul firea cea aeve Cu fiecare noapte mai adânc. (Nichifor Crainic. Cu aripile vâsle prin valul de azur. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. în legaturăcu textul dat. ultima strofă. Mă va-nvăli. spumoasă.

prezentă în textul dat. în relaţie cu textul poeziei. 2 puncte 2 Explică utilizarea cratimei în structura „să-nţeleg”. cu privire la textul de mai jos: Meşterul. Să fie iarnă) *menandri. 4 puncte 6 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. pe foaia de examen. Zgribulită-n cuibul ei amar de pământ. s. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. un vers care conţine un adjectiv cu valoare expresivă. de umeri mă cuprinde. înalţa coloane şi-arhitravă*. f. stropit pe mâini cu var. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra sensul propriu şi sensul figurat al cuvântului oglindă. (Leonid Dimov. în 6 . s. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. zâmbindu-i. 4 puncte 5 Transcrie. sugestie. el i-a spus: . din a doua strofă. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. – (aici) femei 1 Menţionează câte un sinonim contextual pentru cuvintele jale şi năluci. reflexivitate).Cum creşte jalea-n tagma suferindă A chipurilor în amurg plăpând. primele trei strofe. Într-o zi. sfioasăşi firavă. ambiguitate. populând estrade La circul interzis pentru cei vii. Şopteşte-mi vorbe clare. 4 puncte Varianta 40 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 040 Scrie. Spre specii calde. – pesonaje mitologice *eve. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. să-nţeleg Ori şuieră preziceri şi colinde Să fie iarnă pentr-un ev întreg. 4 puncte 8 Comentează. iedera-ncerca fără de spor să i se-nfăşoare pe picior.10 rânduri. Nu mă lasa. Cum nasc apoi năluci în cavalcade Gonind uşor spre porturi sidefii. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului.m.

asemeni unei coloane... 4 puncte 8 Comentează. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. Iat-o: frunză palidă.. (Ştefan Augustin Doinaş. 2 puncte 2 Explică utilizarea virgulei în versul „Ah. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul pământ..f. cornişa unui acoperiş. deschide nişte oarbe. streşini şi firide. se alintă seara sub fereastră. mereu îşi ia avânt. 1 Transcrie.. . de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe şi-au vărsat luminile în vânt! Iedera-mbătată de cuvânt muşca zidul nalt ca să nu ţipe şi mereu. 4 puncte 6 Transcrie câte un vers/ o structură. sihastră.. de-atunci şuvoaie-ntregi de clipe"...10 rânduri. reflexivitate). suind cu soarele pe dungi. prezentăîn textul dat.... pe foaia de examen. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. s. o intrare etc. din textul dat... respectiv.. – element de construcţie caracteristic arhitecturii clasice *cariatidă. pântece de noi cariatide* şi. ultimele şapte versuri... în fragmentul dat..... Un vechi castel de bronz tânjea sub prav.. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate............. ambiguitate.. 4 puncte 7 Explică semnificaţia alternării modurilor şi a timpurilor verbale. sugestie..– Vrei să stăm de vorbă? Vino sus...... cu privire la textul de mai jos: Cândva... 4 puncte 5 Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei.. care să conţină un epitet dublu.. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al arhitecturii.. linge glezna pietrelor. Iedera îndrăgostită) *arhitravă. – statuie reprezentând o femeie care susţine... mişcă braţe gingaşe. o personificare. 4 puncte Varianta 41 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 041 Scrie....... s. Ah. Durerea-l bântuia ca o fanfară . prelungi....f... într-o câmpie legendară.. în 6 ..

prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. caracterul descriptiv al secvenţei citate. 4 puncte Varianta 42 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 042 Scrie. . Şi fosforul clipea din ochi pe lemne. punând mâna la ochi. Rotea-n văzduh vârtejuri de duhoare. Balada întrebării lui Parsifal) *prav. Şi Regele Pescar mereu bolnav. Şi Regele Pescar era bolnav. 4 puncte 9 Motivează. Nici pasăre nu se iubea. mai demult suav.10 rânduri. ………………………………… Osânda lui plutea peste ogoare. că te iubesc. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. a risipă. 4 puncte 7 Comentează. cu privire la textul de mai jos: Astăzi.Pe dinăuntru şi pe dinafară. Căci Regele Pescar era bolnav. din text.n. Văzduhul tras prin tină ca un sclav. m-am gândit că eşti frumoasă. Şi apele. stagnau solemne. în relaţie cu textul poeziei date. 2 puncte 4 Transcrie. Pe boltă izvorau întruna semne Din pensula unui cumplit zugrav. nici floare. Căci Regele Pescar era bolnav. Pădurile-schelete care ţipă. Şi streşinile toate-ntr-o aripă. Cântând sub vântul galben. 2 puncte 2 Explică utilizarea cratimei în versul „Durerea-l bântuia ca o fanfară”. Parfumul ierbii. […] (Ştefan Augustin Doinaş. pe foaia de examen. ultimele cinci versuri. 2 puncte 3 Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul floare să aibă sens conotativ. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în primele cinci versuri ale textului dat. prezente în textul dat. sleind. că aş vrea să fii întotdeauna a mea… Şi gândul mi se părea cuminte şi firesc. – praf 1 Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor tânjea şi cumplit. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. s. în 6 . 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. două structuri care conţin imagini ale naturii.

cu privire la textul de mai jos: De mult mă lupt cătând în vers măsura. cu toate că în definitiv n-ai făcut decât să mă săruţi. 4 puncte 6 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte 7 Comentează. 4 puncte 9 Motivează. Ce aspru mişcă pânza de la steaguri Trezind în suflet patima şi ura – Dar iar cu dulce glas îţi împle gura Atunci când Amor timid trece praguri! De l-am aflat la noi a spune n-o pot..10 rânduri. Ca s-o aştern frumos în lungi şiraguri. pe foaia de examen. prezente în textul dat. De e al lui cu drept acest preambul – . totul e roz şi plin ca în literatură sau ca într-un refren de tangou… În clipa asta ţi-am simţit buzele pe gură… Cu toate că eşti frumoasă.”.Am plecat apoi cu tine prin viaţă – desigur. De poţi s-auzi în el al undei şopot. nu ştiu de ce te urăsc în acest moment… (Geo Dumitrescu. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. strofa a doua. Banală) 1 Precizează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor firesc şi urăsc. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele mână şi ochi să aibă sens conotativ. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte Varianta 43 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 043 Scrie. prin evidenţierea a două trăsături.. faptul că textul aparţine lirismului subiectiv. 2 puncte 2 Explică utilizarea punctelor de suspensie în versul „că aş vrea să fii întotdeauna a mea. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. deşi faptul că te iubesc îmi apare evident. Ce plină e ca toamna mierea-n faguri. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. 2 puncte 4 Transcrie două structuri care conţin imagini ale femeii iubite. în 6 . Ce fără piedici trec sunând cezura.

Crengi mari în flori de umbră mă cuprind Şi vântul mişcă arborii-n grădină. prezente în textul dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. pe foaia de examen. strofa a doua. L-ai aruncat pe umeri de ninsoare. în relaţie cu textul poeziei date. (Mihai Eminescu. 2 puncte 4 Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini artistice ale „iambului”.Aceste toate singur nu le judec… Dar versul cel mai plin. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. prin evidenţierea a două trăsături. (Mihai Eminescu. în 6 . Ai obosit. – a se ridica.10 rânduri. 4 puncte Varianta 44 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 044 Scrie. 4 puncte 7 Comentează. Desfaci visând pieptarul de la sân. 4 puncte 9 Motivează. cu mâna ta cea fină În val de aur părul despletind. În întuneric ochii mei rămân. 2 puncte 2 Explică utilizarea punctelor de suspensie în versul „Aceste toate singur nu le judec…”. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele gură şi toamnă să aibă sens conotativ. Stau în cerdacul tău…) *a se ardica. Iambul) 1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor vers şi trezind. Încet te-ardici* şi sufli-n lumânare… Deasupră-mi stele tremură prin ramuri. Ş-alături luna bate trist în geamuri. Dar prin fereastra ta eu stau privind Cum tu te uiţi cu ochii în lumină. . cu privire la textul de mai jos: Stau în cerdacul tău… Noaptea-i senină. faptul că textul aparţine lirismului subiectiv. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. Puternic iar – de-o vrea – e pururi iambul. vb. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. mai blând şi pudic. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Deasupra-mi crengi de arbori se întind.

1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor senină şi mişcă. 2 puncte 2 Explică utilizarea cratimei în versul „Deasupră-mi stele tremură prin ramuri”. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele a bate şi întuneric să aibă sens conotativ. 2 puncte 4 Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare, prezente în textul dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte 7 Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 9 Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa poeziei la romantism. 4 puncte Varianta 45 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 045 Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos: Departe sunt de tine şi singur lângă foc, Petrec în minte viaţa-mi lipsită de noroc, Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit, Că sunt bătrân ca iarna, că tu vei fi murit. Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri Redeşteptând în faţă-mi trecutele nimicuri; Cu degetele-i vântul loveşte în fereşti, Se toarce-n gându-mi firul duioaselor poveşti, Ş-atuncea dinainte-mi prin ceaţă parcă treci Cu ochii mari în lacrimi, cu mâni subţiri şi reci; Cu braţele-amândouă de gâtul meu te-anini Şi parc-ai vrea a-mi spune ceva… apoi suspini… Eu strâng la piept averea-mi de-amor şi frumuseţi, În sărutări unim noi sărmanele vieţi… O! glasul amintirii rămâie pururi mut, Să uit pe veci norocul ce-o clipă l-am avut, Să uit, cum dup-o clipă din braţele-mi te-ai smult… Voi fi bătrân şi singur, vei fi murit de mult! (Mihai Eminescu, Departe sunt de tine…) 1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor clipă şi pururi. 2 puncte 2 Explică utilizarea cratimei în versul „Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri”. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele foc şi ochi să aibă sens conotativ. 2 puncte 4 Transcrie două structuri/ versuri care conţin imagini ale fiinţei iubite. 4 puncte

5 Menţionează două teme/ motive literare, prezente în textul dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în primele patru versuri ale poeziei. 4 puncte 7 Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultimele patru versuri, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 9 Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, apartenenţa poeziei la romantism. 4 puncte Varianta 46 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 046 Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos: Din valurile vremii, iubita mea, răsai Cu braţele de marmur, cu părul lung, bălai – Şi faţa străvezie ca faţa albei ceri Slăbită e de umbra duioaselor dureri! Cu zâmbetul tău dulce tu mângâi ochii mei, Femeie între stele şi stea între femei, Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng, În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng. Cum oare din noianul de neguri să te rump, Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump, Şi faţa mea în lacrimi pe faţa ta s-o plec, Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-nec Şi mâna friguroasă s-o încălzesc la sân, Aproape, mai aproape, pe inima-mi s-o ţin. Dar vai, un chip aievea nu eşti, astfel de treci Şi umbra ta se pierde în negurile reci, De mă găsesc iar singur cu braţele în jos În trista amintire a visului frumos… Zadarnic după umbra ta dulce le întind: Din valurile vremii nu pot să te cuprind. (Mihai Eminescu, Din valurile vremii…) 1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor umbra şi zadarnic. 2 puncte 2 Evidenţiazărolul virgulei în versul „Să te ridic pe pieptu-mi, iubite înger scump”. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lacrimă şi a încălzi să aibă sens conotativ. 2 puncte

4 Menţioneazădouă teme/ motive literare romantice, existente în poezie. 4 puncte 5 Motiveazăstructurarea textului sub forma unui monolog adresat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil din a doua strofă. 4 puncte 7 Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică, prin evidenţierea a două trăsături prezente în text. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 9 Comentează, în 6 – 10 rânduri, prima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte Varianta 47 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 047 Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la textul de mai jos: Peste vârfuri trece lună, Codru-şi bate frunza lin, Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună. Mai departe, mai departe, Mai încet, tot mai încet, Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte. De ce taci, când fermecată Inima-mi spre tine-ntorn? Mai suna-vei dulce corn, Pentru mine vreodată? (Mihai Eminescu, Peste vârfuri) 1 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul inimă. 2 puncte 2 Explică rolul cratimei în versul „Inima-mi spre tine-ntorn?”. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lună şi inimă să aibă sens conotativ. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte 5 Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian. 4 puncte 6 Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite, pe baza cărora este realizat tabloul naturii. 4 puncte 7 Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică, prin referire la două caracteristici prezente în text. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 9 Comentează, în 6 – 10 rânduri, primul catren, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte Varianta 48

răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. (Mihai Eminescu. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte-adâncă.SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 048 Scrie. 2 puncte 3 Precizează câte un sinonim contextual pentru cuvintele a pieri şi amor. 4 puncte Varianta 49 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 049 Scrie. cu privire la . 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. Poate de mult s-a stins în drum În depărtări albastre. pe foaia de examen. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 2 puncte 2 Evidenţiază rolul virgulei din a doua strofă. în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 9 Comentează. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Lumina stinsului amor Ne urmăreşte încă. Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie: Era pe când nu s-a zărit. Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă. cu privire la textul de mai jos: La steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă. pe baza cărora este realizat tabloul cosmosului. în 6 – 10 rânduri. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. pe foaia de examen. 4 puncte 5 Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. ultimul catren. 4 puncte 6 Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian. Azi o vedem şi nu e. La steaua) 1 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţine cuvântul cale. Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. 4 puncte 7 Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. prin referire la două caracteristici prezente în text.

pe-al meu piept capul ţi-l culci Ş-apoi ca din vis trezită. parfumate. pân-eşti dulce ca o floare. pân’ nu-i inima bătrână. 4 puncte 7 Motivează încadrarea poeziei în lirica romantică. Cu-ale tale braţe albe. Dintr-un colţ pe-o sofa roşă eu în faţa lui privesc. dulci. pân’ ce fruntea-mi este netedăşi lină. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. şireato. apeşi gura ta de foc Pe-ai mei ochi închişi ca somnul şi pe frunte-mi în mijloc. cu mânuţe albe. în relaţie cu textul poeziei date. cum râde visul într-o inimă-ndrăgită. braţele-ţi îmi înconjoară Gâtul… iar tu cu iubire priveşti faţa mea pălindă. în 6 – 10 rânduri. pân’ ce genele-mi clipesc. dulce ca o zi de vară. pe baza cărora este realizat tabloul iubirii. O! Desmiardă. moi. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Pe genunchi îmi şezi. Albă ca zăpada iernei. Netezeşti încet şi leneş fruntea mea cea liniştită Şi gândind că dorm. Tu grumazul mi-l înlănţui. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele lumină şi frunte să aibă sens conotativ. Şi surâzi. Noaptea…) 1 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul foc. Pân’ nu-i faţa mea zbârcită.textul de mai jos: Noaptea potolit şi vânăt arde focul în cămin. Pân’ ce mintea îmi adoarme. O! Desmiardă. 4 puncte Varianta 50 . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. De pe fruntea mea cea tristă tu dai viţele-ntr-o parte. pân-eşti jună ca lumina cea din soare. iubito. prin referire la două caracteristici prezente în text. Pân-eşti clară ca o rouă. 4 puncte 5 Transcrie două versuri care conţin o descriere specifică imaginarului poetic eminescian. lin. molatic. Atunci tu prin întuneric te apropii surâzândă. 2 puncte 2 Explică rolul cratimei în versul „Pe-ai mei ochi închişi ca somnul şi pe frunte-mi în mijloc”. 4 puncte 9 Comentează. primul catren. Lumânarea-i stinsă-n casă… somnu-i cald. 4 puncte 6 Explică semnificaţiile a două figuri de stil diferite. rotunde. (Mihai Eminescu.

împreună 1 Precizează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ostenite şi pierzându-se... răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. cu privire la textul de mai jos: ……………………………………… ...... 4 puncte 7 Numeşte două caracteristici ale liricii romantice prezente în text..... 4 puncte Varianta 51 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 051 Scrie.. 4 puncte 5 Selectează patru structuri metaforice care sugerează sentimentul morţii.. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului departe. Suntem tot mai departe deolaltă* amândoi. Oceanul cel de gheaţă mi-apare înainte: Pe bolta alburie o stea nu se arată.. Visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi... 2 puncte 2 Evidenţiază rolul liniei de pauză în versul „Departe doară luna cea galbenă – o pată”.. ea moare.. iubito. Pe când a ei pereche nainte tot s-a dus C-un pâlc întreg de păsări..... în 6 . nici bine nu .. pe foaia de examen.. (Mihai Eminescu............ Aruncă pe-a ei urmă priviri suferitoare.. în relaţie cu textul poeziei..10 rânduri... 4 puncte 9 Comentează. Când tu te pierzi în zarea eternei dimineţi.. pierzându-se-n apus. Din ce în ce mai singur mă-ntunec şi îngheţ.. cu privire la textul de mai jos: De câte ori... ...SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 050 Scrie.. primele patru versuri prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. pe foaia de examen........ iubito. 2 puncte 4 Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din textul dat.... 4 puncte 6 Precizează cele două planuri lirice pe baza cărora este structurat textul.. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. Departe doară luna cea galbenă – o pată peste mii de sloiuri de valuri repezite O pasăre pluteşte cu aripi ostenite..) *deolaltă – formă populară hibridă: deodată. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe.. în poezia dată.. Nici rău nu-i pare-acuma... de noi mi-aduc aminte.. De câte ori.

şi liniştea în lucruri de mult mucegăieşte. Balada lunii) 1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor tăinuit şi fugară. greoi şi surd. Din fiecare-ndrăgostit – poet. . cu privire la textul de mai jos: În târg miroase a ploaie. 2 puncte 2 Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în versul „Din fiecare-ndrăgostit – poet”. 4 puncte Varianta 52 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 052 Scrie. (Horia Furtună. 4 puncte 7 Motivează. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul lume. ultima strofă din cele trei citate. 4 puncte 8 Comentează. pe foaia de examen. şi tăinuit misterul Ca-n alte seri sub discul tău s-adună. În case oameni simpli vorbesc pe ovreieşte. Tu din întâia lacrimă fugară Făcuşi izvorul de dureri: iubirea… Iar farmecul tău blând şi liniştit Făcu. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. în 6 . prezente în poezie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. a toamnăşi a fân. Lună! Întâiul vis sub raza ta lunară Îşi fâlfâie din suflete pornirea. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Pe când desfaci strălucitoare cerul Ca să domneşti pe somnul lumii. cu gluga pe cap. 4 puncte 5 Precizează modurile de expunere pe baza cărora este structurat textul. Din fiecare om – îndrăgostit. şi factorul. alunecându-şi raza-ncet. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. Vântul nisip aduce.10 rânduri. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua.Te-nalţi prelung. apartenenţa acestuia la unul dintre curentele literare studiate. în plămân. prin evidenţierea a două caracteristici existente în text. în relaţie cu textul poeziei date. şi fetele aşteaptă în uliţa murdară tăcerea care cade în fiecare seară. Căruţe fugărite de ploaie au trecut. fierbinte.

cu pantofi galbeni.Gâşte. sugestie. Tot sufletul la poarta ta când bate. coexistenţa tradiţionalismului cu modernismul. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. ambiguitate. tainică. 2 puncte 2 Explică rolul virgulei din primul vers. 2 puncte 3 Transcrie un vers care conţine o locuţiune verbală folosită cu efecte expresive. tinereţea! Trecutu-i lângă lampă şi plină e oglinda cu cute în obraz. Drumeţ slăbit. la grilajul de iederă coclit. Biserică cu porţi neîncuiate. . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. (Barbu Fundoianu. cum învecheşte frunza în clopote de-aramă – auzi tăcere lungăşi gri care e toamnă şi diligenţe care vin din Dorohoi. în 6 . E-aşa de lungă vremea de când nu mai e azi şi stearpăşi molâie ca o convalescenţă. cu privire la textul de mai jos: Tu. auzi cum ploaia stinge fanarele cu gaz. Îţi mai aduci aminte? Îţi mai aduci aminte? ………………………………………………………… Ne-ascund atât de bine albumele cu clampă de-alamă. pe foaia de examen. în textul dat. prezente în poezie. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua secvenţă a textului. ultimele cinci versuri.10 rânduri. curată Poezie. Herţa) 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. 4 puncte 7 Argumentează. 4 puncte 8 Comentează. de şes. 4 puncte 5 Evidenţiază două trăsături ale descrierii prezente în prima secvenţă din textul citat. ………………………………………………………… Bătrânii de la casa cea veche ne-au ieşit în poartă. reflexivitate). cuminte. vin lent după-un zaplaz. puterile-şi învie. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. prin evidenţierea a două trăsături. şi-aveau în ochi un zâmbet de iaz. prezentă în textul dat. 4 puncte Varianta 53 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 053 Scrie. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. Tu neamurile gândurilor toate Cu drag le laşi la pragul tău să vie.

2 puncte 4 Precizează valoarea expresivă a pronumelui personal tu. 4 puncte 7 Motivează scrierea cu iniţială majusculă a substantivului Poezie. El creşte azi şi creşte mâne. Când în adânc se prind în horă strălucitoarele nisipuri… * . Păcate vin sub bolta-ţi milostivă. 4 puncte 8 Comentează. Spre ceriuri braţele-şi întinde să-i vie dragul mire: Soare! Când razele nepotolite sărută faţa undei clare. sugestie. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a bate. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Căci nu-i pribeag ce-n faţa ta se-nchină C-o lacrimă să nu-ţi spele altarul. (Octavian Goga. în text. ambiguitate. spuma albă prelung şi pătimaş tresare. prezentă în textul dat. şi din prăpastia adâncă A biruit în drum pământul. Cu pumnii sfarmă-n jur tărâmul şi urlă de amar ce-o doare. 4 puncte 6 Prezintă două argumente privind apartenenţa textului dat la tradiţionalism. reflexivitate). Dar tu rămâi de-a pururea senină. de cer şi de lumină dornic. Şi ele-adorm de tine alinate. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Căci are dragoste cu cerul de-a pururi mişcătoarea apă Şi-n frământarea ei păgână ea coasta jgheaburilor sapă. Pe veci în matcă nestatornic. Atâtea curcubeie tremur în valvârtejul ei de picuri. din primul vers. cu privire la textul de mai jos: În munţi cu creştetele sure. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 4 puncte 5 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua.Îşi spovedeşte patimile ţie. Tu le asculţi pe toate deopotrivă Şi le opreşti neghina şi amarul. 4 puncte Varianta 54 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 054 Scrie. prima strofă. din albă inimă de stâncă S-a plămădit în taină lacul. în 6 -10 rânduri. pe foaia de examen. 2 puncte 2 Motivează întrebuinţarea cratimei în versul „Şi ele-adorm de tine alinate”. Sonet) 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al sacrului. Înfiorată.

4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. din prima strofă. Cu vifore şi curcubeie. Iubirea mea) 1. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul chip. De ce m-aţi dus de-acasă? Să fi rămas fecior la plug. în relaţie cu textul poeziei date. Să fi rămas la coasă. cu valuri lung clocotitoare. 4 puncte 6. Cu picuri ce se înfioară de chipul unui veşnic soare! (Octavian Goga. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Transcrie. Şi-aveaţi şi voi în curte-acum Un stâlp la bătrâneţe. Precizează rolul unui semn de punctuaţie din versul: „Spre ceriuri braţele-şi întinde să-i vie dragul mire: Soare!”. Comentează semnificaţia unei figuri de stil identificate în ultima strofă. în 6 . să-ţi zică: «Moşu…» Le-ai spune spuză de poveşti… Cu Împăratul Roşu… ……………………………………… Aşa… vă treceţi. 2 puncte 4.Aşa-i iubirea mea. 2 puncte 2. cu privire la textul de mai jos: De ce m-aţi dus de lângă voi. prezente în poezie. 4 puncte Varianta 55 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 055 Scrie. 4 puncte 7. Mi-ar fi azi casa-n rând cu toţi… Cum m-ar cinsti azi satul… Câţi ai avea azi dumneata Nepoţi. M-aş fi-nsurat când isprăveam Cu slujba la-mpăratul. Comentează. Adâncul ei se pierde-n taina nemărginirilor profunde. Menţionează două teme/ motive literare. bieţi bătrâni. Atunci eu nu mai rătăceam Pe-atâtea căi răzleţe. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. asemeni acestei largi cetăţi de unde. penultima strofă. 4 puncte 5. pe foaia de examen. Precizează două funcţii ale comunicării evidenţiate în textul dat. . Cu rugi la Preacurata.10 rânduri. o pereche de antonime. 2 puncte 3.

Prezintă semnificaţia titlului. cu privire la textul de mai jos: În orice zi. 2 puncte 2. 4 puncte 5.10 rânduri. în 6 . Precizează două elemente de prozodie. În viaţa ca un rumen rod stă miezul morţii. 2 puncte 4. Bătrâni) 1. 4 puncte 9. pe foaia de examen. la alegere. cu-atât apunem ceas de ceas. 4 puncte 6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 2 puncte 3. încadrarea textului în lirica tradiţionalistă.Şi plânge mama pe ceaslov. din textul dat. Şi-n barbă plânge tata… (Octavian Goga. ne vrem granit. viermuit… Ca nişte fluvii clocotim. în inimi dac-am strâns . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. ……………………………………. ultima strofă. la orice pas. Precizează două motive pentru care s-a utilizat cratima în versul: „Şi-n barbă plânge tata…”. 4 puncte 8. Transcrie din prima strofă două cuvinte care aparţin câmpului semantic al satului. triumfători – nu bănuim că sub vâltori nu-nfrângem viaţa. Cu cât părem mai viu tumult. Dar noi. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. murim mai mult. pe baza a două argumente. 4 puncte Varianta 56 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 056 Scrie. 4 puncte 7 Motivează. murim puţin. Evidenţiază valoarea expresivă a verbului la modul conjunctiv din prima strofă. în relaţie cu textul poeziei date. Ne credem stânci.. înspumegaţi. ci murim. Comentează. nu ştim ce viermi profunzi ne rod.

în loc să izbucnim în plâns. Victorii negre) 1. Precizează valoarea expresivă a persoanei I plural. 4 puncte 7. Precizează rolul cratimei în versul „Dar noi. În braţe n-am nimic şi parcă am ceva. 2 puncte 4.” ……………………………………………………… E noapte naltă. . Prezintă semnificaţia titlului. Îmi ard buzele. în 6 . zâmbim c-am mai învins o zi.. cu privire la textul de mai jos: „Vezi. măicuţă.. Mulţimi de vineţele pe sân mi se ivesc. şi rece. 4 puncte Varianta 57 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 057 Scrie. uite. din text. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 2 puncte 3.10 rânduri. naltă. din mijlocul tăriei Veşmântul său cel negru. de stele semănat. o locuţiune adverbială care exprimă ideea trecerii timpului. mamă. obrajii-mi se pălesc! Ah! inima-mi zvâcneşte!. mamă. 2 puncte 2. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. în textul dat. 4 puncte 6. Că uite. Un foc s-aprinde-n mine. Menţionează două teme/ motive literare. în inimi dac-am strâns”.izbânda unei zile vii. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Destins coprinde lumea. Şi tremur de nesaţiu. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor tumult şi am strâns. ce-n braţele somniei Visează câte-aicea deşteaptă n-a visat. plâng. pe foaia de examen. şi fuge de la mine! Îmi cere… nu-ş ce-mi cere! Şi nu ştiu ce i-aş da. că-mi furnică prin vine. în relaţie cu textul poeziei date. (Radu Gyr. Pornesc dintr-înşii lacrămi şi plâng. 4 puncte 8. Şi nici nu prinz de veste când singură mă strâng. mă vezi mamă? Aşa se-ncrucişează. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. 4 puncte 5. prezente în poezie. răcori mă iau la spate. Comentează. Şi cald. Transcrie. ultima strofă. şi ochii-mi văpăiază. 4 puncte 9. Tăcere este totul şi nemişcare plină. ce mă doare! Şi pieptul mi se bate.

Precizează măsura şi rima versurilor din ultima strofă. ambiguitate. trudit de cale. prin evidenţierea relaţiei ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 7 Motivează prezenţa a două tipuri de lirism (subiectiv şi obiectiv) în textul dat. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. prezentă în textul dat. 4 puncte 6. Să-i pară-o inimă streină . prezentă în textul dat. 4 puncte 7. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. sugestie. din strofa a treia. 2 puncte 2. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului veste. ……………………………………………………. (Ion Heliade-Rădulescu. reflexivitate). Transcrie. 2 puncte 3. sugestie. Să treacă nebăgat în seamă. 4 puncte 9. 4 puncte Varianta 58 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 058 Scrie. nici vântul nu suspină Şi apele adorm duse. Să poarte pururea o mască Pe faţa lui de chin brăzdată. 4 puncte 8. Se-ntoarce-n casa lui sihastră. în 6 .Încântec sau descântec pe lume s-a lăsat. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Ca şi o umbră prin mulţime. cu privire la textul de mai jos: El n-ar dori să-l recunoască Pe lume nimeni niciodată. Nici frunza nu se mişcă. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în penultima strofă. pe foaia de examen. S-asculte dus şi nici să-i vină În minte cânturile-acele. şi morele au stat. Menţionează două teme/ motive literare. ambiguitate. S-audă cântecele sale Cântate de la vreo fereastră. Zburătorul) 1. prezente în poezie. reflexivitate). două cuvinte a căror formă nu mai este acceptată de DOOM2. precizându-le forma literară actuală. strofa a doua. Precizează rolul virgulei în ultimul vers al primei strofe. 4 puncte 5.10 rânduri. Comentează. 2 puncte 4. Ce nici săştie cum îl cheamă Pe tristul făurar de rime… Doar seara când.

Unde-i cerul. Mă cufund în lacrămi. unde? A-nceput blestemul groapa să mi-o sape. nimeni nu răspunde. 4 puncte Varianta 59 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 059 Scrie. Cântăreţul) 1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor pururea şi trudit. Nu e om pe lume… A pornit furtuna pe-nverzite ape… Sufletu-mi de spaimă în bucăţi se sfarmă. încete plânsul! Sufletele doarmă!. 4 puncte 7 Motivează caracterul de artă poetică al textului dat. să mă scape? ……………………………………………………… (Emil Isac. 4 puncte 9. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. în 6 . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Unde-i alba mână. Nu mai vine zarea. din text. O. Prezintă semnificaţia titlului. cu privire la textul de mai jos: Vânturile nopţii scutură afară Arborii tăcerii. Vânturile nopţii…) . 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin umbră. 2 puncte 2 Precizează rolul punctelor de suspensie din a doua strofă. 2 puncte 4 Precizează valoarea expresivă a verbelor la modul conjunctiv din poezie. Iosif.Că suferăşi plânge-n ele… (St. O.10 rânduri. Unde-i mâna albă care să mă scape? E miros de moarte. ultimele două strofe. să mă scape. în relaţie cu textul poeziei date.. pe foaia de examen. un vers care conţine un element de portret. De ce nu-mi răspunde? Vânturile nopţii scutură afară Fără încetare.. tot mai noapte-i noaptea. 4 puncte 8 Comentează. 4 puncte 5 Transcrie.

(Alexandru Macedonski. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Pe sub amurgu-ntristător. E vremea rozelor ce mor – Mor în grădini. Curg vălmăşaguri de suspine. Şi-n marea noapte care vine Duioase-şi pleacă fruntea lor… – E vremea rozelor ce mor. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra caracterul polisemantic al cuvântului frunte. şi mor şi-n mine. 4 puncte 7 Motivează. 2 puncte .1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor să scape şi spaimă. 4 puncte Varianta 60 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 060 Scrie. Rondelul rozelor ce mor) 1. Precizează rolul cratimei în versul „Duioase-şi pleacă fruntea lor…”. se simte un fior. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a răspunde. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. O jale e în orişicine. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. încete plânsul!”. în 6 . primele două strofe. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a patra. 2 puncte 2. apartenenţa acestuia la direcţia modernistă/ modernism. 2 puncte 3. 4 puncte 9.10 rânduri. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor fior şi vălmăşaguri. în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8 Comentează. şi mor şi-n mine – Ş-au fost atât de viaţă pline. Mor în grădini. Prezintă semnificaţia titlului. cu privire la textul de mai jos: E vremea rozelor ce mor. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulei şi al semnului exclamării din structura „O. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. Şi azi se sting aşa uşor. pe foaia de examen. În tot.

2 puncte 4 Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul suflet.4. Zadarnic firea şi-o preface. 4 puncte 5. 2 puncte 3 Transcrie doi termeni care fac parte din câmpul semantic al oglinzii. 4 puncte Varianta 61 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 061 Scrie. 4 puncte 7. 4 puncte 6 Menţionează două teme/ motive literare. ultima strofă. Chiar dorul vieţii-n mine tace — Izvor ce gata e să sece. 4 puncte 6. prezentă în textul dat. Un fel de vis de opium trece Din al oglindei luciu rece. Şi pe-al meu chip. 4 puncte 7 Motivează reluarea versului „E vremea rozelor ce mor” în cele trei strofe ale poeziei. 4 puncte 5 Precizează o valoare expresivă a timpului prezent al verbelor din prima strofă a poeziei citate. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Transcrie un vers care conţine o imagine auditivă. — se desface O linişte de dulce pace.4 puncte 8. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. (Alexandru Macedonski.. prin evidenţierea relaţiei dintre . Ce-ntregul suflet mi-l petrece. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Numeşte sentimentul dominant care se desprinde din poezie. Menţionează două teme/ motive literare. în 6 . în 8 – 10 rânduri. reflexivitate). pe foaia de examen. 4 puncte 8 Comentează. prezente în poezie. ultima strofă a poeziei. sugestie. Rondelul oglindei) 1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor pace şi vis. cu privire la textul de mai jos: Din al oglindei luciu rece De apă-adâncă. 4 puncte 7 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei date. Comentează. Obida vrând să mă înece. ce-n umbră zace. Din al oglindei luciu rece Uitarea numai se desface. 4 puncte 9.10 rânduri. Motivează reluarea versului „E vremea rozelor ce mor” în cele trei strofe ale poeziei. ambiguitate. 2 puncte 2 Motivează folosirea cratimei în structura . prezente în poezie.dorul vieţii-n mine”.

. Şi norii albi – şi crinii suavi – şi balta clară. prin raportare la textul citat. cu privire la textul de mai jos: Era o zi senină ca fruntea de fecioară Ce e neturburată de-ai patimilor nori. pe foaia de examen. Oh! Alba dimineaţă şi visul ce şoptea. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. 4 puncte 9. 4 puncte Varianta 63 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 063 Scrie. Albeţi neprihănite curgeau din cer. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. . O zi din care şoapte de îngeri se coboară Şi vin pe-o adiere să cânte printre flori. 2 puncte 2 Explică rolul şi însemnătatea punctelor de suspensie din primul vers. pe foaia de examen. Şi sufletul – curatul argint de-odinioară – Oh! Sufletul! – curatul argint de-odinioară. în 6 . cu privire la textul de mai jos: Pe balta clară barca molatică plutea. 4 puncte 7 Exprimă-ţi opinia în legătură cu rolul versului „Oh! Sufletul! – curatul argint deodinioară”. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Prezintă semnificaţia refrenului în poezia citată. 4 puncte Varianta 62 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 062 Scrie. Pe balta clară) 1 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă.10 rânduri. (Alexandru Macedonski. prin referire la două caracteristici prezente în text. 4 puncte 8 Motivează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. – voioase Zâmbeau în fundul apei răsfrângeri argintoase.. 2 puncte 3 Precizează valoarea expresivă a verbelor la indicativ imperfect. 4 puncte 5 Transcrie două versuri care conţin imagini cromatice. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în poezie.ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Prezintă. semnificaţia titlului. folosite în textul dat.

prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice.. prezente în poezie. Uscat e liliacul şi nu mai suntem doi.10 rânduri. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. Treceau cocorii. Plăpândele lui ramuri abia înmugurite.. 4 puncte 9 Ilustrează. ultima strofă a poeziei. Nainte de-a-şi da rodul mureau învineţite Când ea veni săşeadă sub stuful oropsit. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. Gemea muşcat de vânturi un stuf de liliac. Şi prins de-o rece stâncă pe care vântu-o sapă. 2 puncte 3 Precizează valoarea expresivă a adverbului ce din structura „ce repede pieiră”. Văitându-se pe soarta ce-acolo le-a sădit. în 6 . Atunci acele ramuri de-odată înfloriră Ş-o ploaie azurie vărsară peste noi. 2 puncte 2 Motivează folosirea cratimei în al doilea vers al poeziei. din text. Întunecimea a învineţit tăria fierului. corturi. tânguind pustietate. Cât rece se înmormânta un leş de soare. Argaţi încovoiaţi grăbiră ca groparii. cu privire la textul de mai jos: Copaci roşcaţi. Pământul revenea în arături tăiat. O! Doamne. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. acele clipe ce repede pieiră. cu freamăte s-au despuiat. doi termeni care aparţin câmpului semantic al suferinţei. parii. conceptul poezie lirică. prin evidenţierea a douătrăsături existente în text. 4 puncte Varianta 64 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 064 Scrie.. (Alexandru Macedonski. Pe drumuri nămolite gemeau care aplecate. pe foaia de examen. Din vie smulşi. 4 puncte 7 Comentează. Site de ploaie cerneau strâmb din zare. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a treia strofă.. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. erau strânşi. în legătură cu textul dat.Subţiri ca o dantelă urcau mereu din apă Clădiri de nori fantastici ocoale dând pe lac. Stuful de liliac) 1 Selectează. .

cu privire la textul de mai jos: În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Orăşenii. în 6 . Numărând În gând Cadenţa picăturilor de ploaie. respectiv. Opaiţe s-au stins abia ivite-n cimitirul cerului Deschis. cu prăbuşiri în înălţimi. ce suspină Şi se-ndoaie. Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână. prezente în poezie. folosite în text. . 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. 4 puncte Varianta 65 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 065 Scrie. De sub vechile umbrele. arzând pucioasă. Nuci mocirloşi au gâlgâit. prezentă în textul dat. Merg ţinându-se de mână. prin referire la două caracteristici prezente în text. Cât iar ţipa. 2 puncte 2 Explică rolul virgulei din primul vers. pe foaia de examen. sugestie). date jos din galantare. o imagine auditivă. 4 puncte 7 Motivează încadrarea poeziei în lirica tradiţionalistă. 4 puncte 5 Transcrie două structuri lexicale ce cuprind o imagine vizuală.* În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Nu răsună pe trotuare Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână. stolul cocorilor. Orăşenii pe trotuare Par păpuşi automate. Umede de-atâta ploaie. Fulgere verzi spărgeau în ţăndări iadul norilor. Peste cocoaşa lumii se târa o scorpie cleioasă. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. a doua strofă.10 rânduri. pe trotuare. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.Miros de humăşi de cremeni desfunda vechimi. 2 puncte 3 Precizează valoarea expresivă a verbelor la imperfect. ambiguitate. pierdut. 4 puncte 8 Comentează. Furtună de toamnă) 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al morţii. (Adrian Maniu. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versul „Fulgere verzi spărgeau în ţăndări iadul norilor”.

Şi ochii-ţi lăcrima-vor poate Trei lacrimi reci de călătoare. topindu-se ca noru-n zare.10 rânduri. pe foaia de examen. din text. două structuri lexicale care conţin imagini auditive.Ce coboară din umbrele. în 6 . cu privire la textul de mai jos: Şi-ai să mă uiţi – Că prea departe Şi prea pentru mult timp porneşti! Şi-am să te uit – Căşi uitarea e scrisă-n legile-omeneşti. . ……………………………………………. 2 puncte 2 Explică rolul cratimei în strucura „în oraşu-n care plouă”. s. Cu ochii urmări-vei ţărmul. 4 puncte Varianta 66 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 066 Scrie. Acuarelă) *galantar. Iar eu pe ţărm Mâhnit privi-voi vaporu-n repedele-i mers. 2 puncte 3 Precizează valoarea expresivă a adverbului decât din a doua strofă a poeziei.] În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână Un bătrân şi o bătrână – Două jucării stricate – Merg ţinându-se de mână… (Ion Minulescu.n. – vitrină a unui magazin.. 4 puncte 5 Transcrie. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. Te-oi plânge-n ritmul unui vers. prin raportare la textul dat.. prin referire la două caracteristici prezente în text. 4 puncte 6 Explică semnificaţia reluării versului „În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână”. 4 puncte 7 Comentează. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Şi-nţelegând că mi-eşti pierdută. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. prima strofă a poeziei. 1 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul pas. Din burlane Şi din cer [. 4 puncte 9 Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă.

10 rânduri. 4 puncte 8 Comentează. 2 puncte 3 Explică valoarea expresivă a adverbului poate. 4 puncte 9 Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. Pe drumuri lungi şi vechi. 4 puncte 5 Transcrie. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. prezente în poezie. folosit de două ori în ultima strofă. Dar unde-i acel unde nu ştiam Căci nu-l găsisem încă-n nicio carte. 4 puncte Varianta 67 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 067 Scrie. 4 puncte 7 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. prin referire la două caracteristici prezente în text. în 6 .Şi versul meu L-o duce poate vreun cântăreţ până la tine. ultima strofă a poeziei. poate. Dar într-o zi o fată – bat-o focul – . Vei smulge din cadrul palidului vis Întunecatu-mi chip. pe foaia de examen. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. Iar tu – Cântându-l ca şi dânsul. 4 puncte 6 Notează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. ca şi mine – Te vei gândi la adorata în cinstea căreia fu scris. 2 puncte 2 Precizează rolul liniei de pauză folosite în prima strofă. bătătorite De-atâţia mulţi porniţi’ naintea mea. Trei lacrimi reci de călătoare) 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al creaţiei poetice. ştiam doar că-i departe Şi-i tare greu de-ajuns unde voiam. Şi-uitând că m-ai uitat. două structuri lexicale care conţin imagini vizuale. Am colindat călăuzit de-o stea – Icoana unei lumi întrezărite. Plângându-l. din text. Ca-n ziua când te-afunda vaporu-n zare Şi când din ochi lăsai să-ţi pice Trei lacrimi reci de călătoare! (Ion Minulescu. cu privire la textul de mai jos: Când am pornit.

din text. 4 puncte Varianta 68 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 068 Scrie. adus de marinarii Sosiţi din Boston. 4 puncte 5 Transcrie. Un cântec trist. Cântec de drum) 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al călătoriei. 2 puncte 2 Precizează rolul liniilor de pauză din primul vers al ultimei strofe.. Eu cred c-a fost o scurtă nebunie. 4 puncte 6 Notează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. Cerşea iubirea blondelor cochete. 4 puncte 7 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. 2 puncte 3 Explică valoarea expresivă a verbelor la imperfect din prima strofă.. Ce-am vrut să fie Noi nu vom şti-o poate niciodată.. adus din alte ţări De nişte păsări albe – călătoare Pe-albastrul răzvrătit al altor mări – Un cântec trist.. Dar ce anume-a fost. Pe marginile albului fiord.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului.. un vers care conţine o imagine vizuală. în 6 . Şi-a fost refrenul unor triolete* Cu care-alt’dată un poet din Nord. prezente în poezie.. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. ultima strofă a poeziei. A fost un vis trăit pe-un ţărm de mare. pe foaia de examen. (Ion Minulescu.10 rânduri. prin raportare la textul dat. cu privire la textul de mai jos: Tu crezi c-a fost iubire-adevărată. .. Un cântec trist. Norfolk Şi New York. ce-l cântă-ades pescarii Când pleacă-n larg şi nu se mai întorc. 4 puncte 8 Comentează..Mi-a-ntors din cale pasul obosit… – Unde-aş fi fost de nu m-aş fi oprit Şi nu mi-aş fi vândut ei tot norocul?. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe..

.. Tu crezi c-a fost iubire-adevărată? Eu cred c-a fost o simplă nebunie! (Ion Minulescu...A fost un vis..... răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe.n.. cu privire la textul de mai jos: Firul de sânge care-mi iese din buzunar firul de lână care-mi iese din ochi firul de tutun care-mi iese din urechi firul de flăcări care-mi iese din nări Tu poţi crede că urechile mele fumează dar oamenii au rămas ţintuiţi în mijlocul străzii pentru că în noaptea asta se vor vopsi în negru toate statuile şi va fi insomnia mea aceea pe care o vei cunoaşte o insomnie oarecare de cretăşi de argilă o insomnie ca o sobă sau ca o uşe sau mai bine ca golul unei uşi şi în dosul acestei uşi vreau să vorbim de memorie .......... 2 puncte 2 Precizează rolul apostrofului folosit în structura „alt’dată”. în care primul vers este identic cu al patrulea şi al şaptelea. 4 puncte 8 Comentează. niciodată. prezente în poezie........ Ce n-am cântat-o..... 2 puncte 3 Explică valoarea expresivă a adverbului poate..... folosit de două ori în text...... 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al muzicii. Celei care pleacă) *triolet.. − poezie de opt sau şapte versuri (de câte opt silabe fiecare)... Un vers. s.. din text.. . 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. 4 puncte 6 Notează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat... 4 puncte 9 Demonstrează încadrarea poeziei în lirica simbolistă... prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice..10 rânduri. 4 puncte 7 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei. două structuri lexicale care conţin imagini vizuale. prin referire la două caracteristici prezente în text. poate. O melodie.. 4 puncte 5 Transcrie. ultima strofă a poeziei... iar al doilea cu al optulea... în 6 .... pe foaia de examen... 4 puncte Varianta 69 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 069 Scrie..

nimica nu ştie Zglobiul. pe foaia de examen. dragostea mea. Oglinda oarbă) 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al simţurilor. Spre tânăra undă privirea-şi aruncă. prezentăîn textul dat. cu privire la textul de mai jos: Vezi marea: bătrână. ambiguitate. (Miron Radu Paraschivescu. prezente în poezie. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. în 6 . Din valuri clipind ca din sute de pleoape: Pârâul zglobiu în ea va încape. pârâul zglobiu – iar eu. adâncă. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. ultima strofă a poeziei. Pârâul şi marea) . 4 puncte Varianta 70 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 070 Scrie.10 rânduri. Voios. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. fără griji. ai aflat ghicitoarea: Tu. adâncă. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă a poeziei 4 puncte 7 Exprimă-ţi o opinie argumentată despre componenta ortografică a textului.. voiosul şi clarul pârâu: El iute aleargă spre zări fără frâu Şi marea bătrână. sugestie). 2 puncte 2 Precizează rolul cratimei în structura de tipul „care-mi iese”. 4 puncte 8 Comentează.. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. tot sare prin stâncă Un tânăr pârâu ce spumos îşi aruncă. Tu. marea. nu-i pasă ce ţărm va ajunge. unda lui cea zglobie. întinsă. El fuge voios.vreau să mă miroşi ca pe o fereastră vreau să mă auzi ca pe un arbore vreau să mă pipăi ca pe o scară vreau să mă vezi ca pe un turn (Gellu Naum. De ţărmu-i departe. tot mai repede fuge. De marea întinsă. Nu ştie. întinsă. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 2 puncte 3 Alcătuieşte un enunţ în care substantivul flacără să aibă sens conotativ.

4 puncte 5 Transcrie. folosit în strofa a patra. Iar vorba ta înaripată E un parfum de anemonă La o icoană întristată. prin raportare la textul dat. de-aş putea cunoaşte-odată. 4 puncte 7 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Tu eşti o sfântă rugăciune Căzând pe frunţi în umilinţă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. două structuri lexicale care conţin imagini vizuale. 4 puncte Varianta 71 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 071 Scrie. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Tu eşti o blândă rugăciune. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor folosite în primul vers al poeziei. 2 puncte . 2 puncte 3 Explică valoarea expresivă a adverbului tot. pe foaia de examen. 4 puncte 6 Notează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază subiectivitatea eului liric.10 rânduri. 4 puncte 8 Comentează. cu privire la textul de mai jos: Tu eşti o albă rugăciune Nălţată-n templul sfânt al vieţei.1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al naturii. Asemenea rozelor plăpânde Ce-n ceasul clar al dimineţei Zâmbesc de rouă tremurânde. IV) 1 Precizează câte un sinonim contextual pentru cuvintele roze şi înserare. Misterul rugei fără pată! (Ştefan Petică. Tu eşti o caldă rugăciune. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. în 6 . . prezente în poezie. Pierdut în dulcea pocăinţă. ultima strofă a poeziei. Cu o privire de madonă. din text. Asemenea binecuvântărei Ce din nălţimea azurie Coboară-n faptul înserărei Pe-un val de lină armonie. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. Fecioara în alb. O.

2 puncte 3 Scrie forma literară actuală a cuvintelor nălţimea şi rugei. pe foaia de examen. glasuri care m-aţi ales popas. Că sunt atât de limpezi şi de pline! Făcute-s pentru nalte bolţi senine. Mă veţi lua pe calea de apoi Prin vămile văzduhului cu voi. Glasuri) 1 Transcrie. Cercetător. 4 puncte 8 Comentează. apartenenţa poeziei la simbolism. Când n-oi mai fi nici eu decât un glas. 4 puncte 7 Motivează. sens conotativ. prezente în poezie. cu privire la textul de mai jos: De unde vin? De unde se coboară În mine nălucirea lor adâncă? Vor fi rămas din vremi de-odinioară? Se smulg din vremea ne-mplinită încă? Câte tăceri s-or fi topit în ele. prezentăîn textul dat. respectiv. 2 puncte . primul vers al fiecărei strofe. Uitat. Din stele chiar vor fi venind! Sau. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. în 6 .2 Explică rolul a două semne de punctuaţie diferite din ultima strofă. ambiguitate. S-alunece pe lungi priviri de stele. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. poate. 4 puncte 6 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în a doua strofă. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. stingher. 4 puncte Varianta 72 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 072 Scrie. atât amar de drum Şi la fereastra minţii mele bate Cu-o mână străvezie ca un fum… O. Vreun băştinaş din alte lumi străbate. pierdut în vreun străin ungher Al cosmosului fără jos şi sus. Sau mă veţi părăsi în drum. din text. prin evidenţierea a două trăsături. două perechi de antonime. 2 puncte 2 Explică rolul utilizării cratimei în structura „din vremi de-odinioară” 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul lume să aibă sens denotativ. 4 puncte 5 Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat.10 rânduri. reflexivitate). sugestie. La fel cu-atâtea glasuri ce s-au dus? (Alexandu Philippide.

fără-ncheiere. O să ajungem oare şi la stele. Cine-a cioplit acele chipuri stranii Pe insula pierdutăşi pustie Din fundu-ndepărtatei Oceanii Şi le-a adus în braţe.10 rânduri. Se află taina ta nedezlegată? Dar ce să dezlegăm? Doar totul piere În timpul fără sens. prezente în poezie. 4 puncte 9 Ilustrează conceptul poezie lirică. (Alexandru Philippide. monstru al fiebintelui Egipt. Ajunşi în lună n-am găsit decât Un plat pustiu. *Caligula – împărat roman (37-41 d. steril. 10. uneori cu arcade. Din voi nicio fărâmă n-a rămas. urât. prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat.n. Da-n stele nu ajung decât poeţii. 4 puncte 5 Numeşte tipul de rimă folosit în prima şi în a doua strofă. – galerie exterioară. 15. care serveşte ca loc de adăpost sau de plimbare în jurul unei pieţe. cine ştie? Tu. Portice* lungi prin care spun anticii Că noaptea se plimba cu molcom pas Caligula nebun visând suplicii. prezente în poezie.H.4 Precizează valoarea expresivă a verbelor la timpul viitor. 4 puncte 6 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în primele două strofe. pe foaia de examen. s. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor molcom şi steril. în ce manuscris. Secrete şi mistere) *portice. 4 puncte Varianta 73 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 073 Scrie. cu privire la textul de mai jos: 1. mărginită de o colonadă. Sfinx cu sprânceana încruntată. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 2 puncte .) 1. 4 puncte 8 Comentează ultima strofă. sărac. în 6 . În ce papirus. 4 puncte 7 Menţionează două procedee specifice stilului retoric. 5. al unei clădiri etc. Cu gândul să descoperim în ele Secretul universului şi-al vieţii? 20.

4 puncte 6. Explică semnificaţia ultimului vers al poeziei. 4 puncte . răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Apropieri) 1 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul timp. Putea-voi oare fără călăuză Să dibui puntea dintre privire şi auz Şi cumpănindu-mi firea-ntre-amândouă Să gust cu adâncime şi nesaţiu Senina voluptate nouă A timpului scăpat de spaţiu? (Alexandru Philippide. în text. 4 puncte 9. Comentează. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Nemăsurat de-nalte şi uşoare. 2 puncte 4. 2 puncte 2 Motivează folosirea cratimei în structura „Putea-voi oare fără călăuză”. Menţionează două teme/ motive literare prezente în text 4 puncte 5. 4 puncte 8. Doar câţiva paşi făcui şi mă oprii În faldurile unor înalte draperii. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.2. în 6 – 10 rânduri. Prezintă semnificaţia titlului. De suflul lor melodios sorbită. Prelung şi muzical fâlfâietoare. pe foaia de examen. cu privire la textul de mai jos: În faţa mea pe-ncetul se ivea Un lin urcuş de neagră catifea. versurile 13 . Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în textul dat. Precizează două situaţii diferite de utilizare a virgulei. Comentează semnificaţia a două imagini vizuale prezente în poezie. Transcrie un vers care conţine un cuvânt format prin schimbarea valorii gramaticale.20. 4 puncte Varianta 74 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 074 Scrie. Aeriene fermecătorii Ţesute parcă numai din sunet şi culoare. din prima strofă. 2 puncte 3 Precizează valoarea expresivă a verbelor la modul conjunctiv. 2 puncte 3. 4 puncte 7. două structuri care conţin imagini vizuale. Cărarea suitoare pieri într-o clipită Lăsându-mă în poarta acestei ireale Sonore aurore boreale. prezente în text. în relaţie cu textul poeziei. 2 puncte 4 Transcrie.

Cocorul) 1 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul minte. 4 puncte 7 Comentează prima strofă. p este goluri tremurând… zbor de pasăre uitată deznădejde-ntârziată. în 6 . 2 puncte 3 Motivează absenţa predicatelor din enunţurile care alcătuiesc primele strofe. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. Poartă călătoare când te voi ajunge? Eşti sortită oare ochiul să te-alunge. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. 4 puncte 5 Precizează măsura şi rima versurilor din prima strofă. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.6 Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în ultima strofă. prin raportare la poezia citată. ca să am un semn zborul să-mi îndemn. Niciun reazem pentru minte mor privirile-nainte. pe foaia de examen. (Camil Petrescu. cu privire la textul de mai jos: Lumi întregi în fundul mării peşti şi bivoli cu burţi albe creste lungi de os şi salbe. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. sugestie). 4 puncte Varianta 75 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 075 Scrie. prezentă în textul dat.10 rânduri. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Aripi reci. 4 puncte 6 Numeşte sentimentul dominant care se poate desprinde din poezie. 4 puncte . 2 puncte 2 Precizează rolul punctelor de suspensie din a doua strofă. zvâcnit pe peşte. ambiguitate. şi niciun gând. ca-ntr-o raclă-n fundul mării. încă mai departe risipită-n moarte? Tu din larg îmi creşte stea.

orb ca un mormânt”. cu privire la textul de mai jos: Mi-e sufletul în hrube-adânci boltit: Tăceri străvechi s-adună prin unghere. prin somn. două versuri care să ilustreze două mărci diferite ale prezenţei eului liric în text. Tăcut ca vremea. un cuvânt format prin derivare şi unul format prin conversiune. 4 puncte 7 Precizează valoarea expresivă a verbelor la prezent în textul dat. 2 puncte 3 Transcrie.. Tânguitorul glas de veghe geme. 4 puncte 6 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.7 Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în a doua strofă. Veghe) 1 Precizează câte un sinonim contextual pentru cuvintele unghere şi se zbate. în 6 . prin evidenţierea a două trăsături existente în textul citat. 2 puncte 4 Numeşte două figuri de stil prezente în versul „Tăcut ca vremea. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. 4 puncte 8 Comentează strofa a treia.. Ca nişte şerpi bătrâni ce m-au pândit. La căpătâiul meu de veghe sunt. deasupra. orb ca un mormânt.10 rânduri. 4 puncte 5 Transcrie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. gârbov de veghere. 2 puncte 2 Explică rolul folosirii cratimei în structura „s-adună prin unghere”. Un glas în mine prinde să mă cheme. Pământul… Spasm puternic de dragoste şi ură! În fiecare bulgăre un pumn ascuns se zbate. greu. din strofa a patra. Cum cade fiecare gând. În preajma mea. (Alexandru Philippide. Şi mă scobor în mine şi în vreme. Ascult în noapte. gândit. pământul geme. 4 puncte 9 Ilustrează conceptul poezie lirică.. Şi simt cum din adânc de suflet. Şi cerul orb. 4 puncte Varianta 76 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 076 Scrie. Chemând mereu. 4 puncte . din strofa a doua. deschide-n gol o gură Cu vineţi dinţi de stele. pe foaia de examen. sclipind sălbatic toate!.

toamna. având în vedere relaţia dintre ideea poetică exprimatăşi mijloacele artistice. 4 puncte 5 Transcrie. din text. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. pe dealuri de podgorii. doi termeni din câmpul semantic al timpului. pe foaia de examen. Şi tot visând la vremea când înfloriră teii. Ca Negru Vodă. Să stau. Pe când îmbracăţara al iernii alb suman.8 Comentează. Am mers tăcut alături de carele de boi. Să desluşesc cum piere trecutul. 4 puncte . Eu am rămas în paza pridvorului străbun. Când şopoteşte valea de cântecele morii. din text. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul viaţă. 4 puncte Varianta 77 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 077 Scrie. respectiv. ultima strofă. Acolo-n pacea nopţii. prezentăîn textul dat. de-acum – Şi să aud deodată cu-nfiorare cum Trosneşte amintirea ca o castană coaptă.10 rânduri. de ceruri se atinge. an cu an. două versuri/ fragmente de vers conţinând câte o imagine vizuală. Pe drumuri depărtate sunându-şi clopoţeii.. în 6 . 2 puncte 4 Precizează valoarea stilistică a verbelor la conjunctiv din ultimele două strofe. sugestie). pe când afară se stinge orice şoaptă. Ctìtorii) 1 Transcrie. Las altora tot globul terestru ca o minge. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Când neaua lunii ninge pe sălcii de zăvoi. care descălecând venea. Ca să culeg cu ochii livezile de prun Când alb Negoiu. 4 puncte 6 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. una auditivă care fac referire la cadrul natural. Privind cenuşa caldă din vatra mea. (Ion Pillat. ……………………………………………. cu privire la textul de mai jos: Acolo unde-n Argeş se varsă Râul Doamnei Şi murmură pe ape copilăria mea. 2 puncte 2 Precizează rolul liniei de pauză din ultima strofă a poeziei. Mi-am ctitorit viaţa pe dealurile toamnei. ambiguitate.

te aşază. în relaţie cu textul poeziei. N-ai auzit. Înserează. Şi vrrr…un zbor de vrăbii zbucneşte dintr-un gard… Te-apleci mirat. propriu – numele moşiei familiei Brătianu 1 Construeşte un enunţ în care să foloseşti omonimul cuvântului vie. ia seamă. în 6 . puţul cu lanţşi roatăţipă. pe foaia de examen. denotativ. Că ai cuprins Florica*…Dar n-ai zărit. parc. strofa a treia şi a patra. pornind aiurea. 4 puncte 5 Precizează rolul expresiv al utilizării interjecţiei vrrr în poezie. Străinul) *Florica. una auditivă. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. având în vedere relaţia dintre ideea . o clipă… Un taur muge. pe-amurg ca pe o ramă Ce-ar străluci din umbra muzeului pustiu. Şi peste drumul mare: zăvoiul. în 6 . respectiv. strofa a treia. Câmpia e albastrăşi-n zare norii ard. Sclipeşte Râul Doamnei înspre apus. 2 puncte 4 Transcrie două versuri care să conţină o imagine vizuală. 4 puncte 8 Comentează. Şi crezi. străine.7 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în versul „Acolo-n pacea nopţii pe drumuri de podgorii”.10 rânduri. Trecutul meu ce arde sclipind în Râul Doamnei. 4 puncte Varianta 78 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 078 Scrie. cu privire la textul de mai jos: Pe bancă. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri în care substantivul toamnă să aibă sens conotativ. Străine. 2 puncte 2 Explică rolul cratimei în structura „venit-ai” . Vrrr… timpu-n zbor. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului.f. sub castanul din vie. Pe-albastra depărtare a luncii de demult. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe.. s. Florica e acolo. rănit de-un dor târziu. livezi. (Ion Pillat. 4 puncte 7 Comentează. pe care cutremurat l-ascult.cu casă. având în vedere relaţia dintre ideea poetică exprimatăşi mijloacele artistice. respectiv.10 rânduri.deodată rupând tăcerea toamnei. ce venit-ai priveliştea s-o vezi.

în 6 . având în vedere relaţia dintre ideea poetică exprimatăşi mijloacele artistice. (Ion Pillat. prezentăîn textul dat. Din când în când şi-arată luminişul Un ochi de apă moartă. pe foaia de examen. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. 4 puncte 8 Motivează încadrarea poeziei în tradiţionalism. Amurg în deltă) 1 Menţionează câte un sinonim pentru cuvintele trist şi scâncind. faptul că poezia citatăilustrează conceptul poezie lirică. nechează pe un grind. 4 puncte 9 Motivează. 4 puncte 5 Precizează rima şi măsura versurilor în a două strofă a poeziei. prin referire la două caracteristici prezente în text. Sălbăticiţi. 4 puncte Varianta 79 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 079 Scrie. Un cocor Cu aripa deschisă se ridică Din stuf. Vaporul taie noaptea şoptitoare Şi valul ce-se-ntunecă-ntr-una. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. dând roată fără frică.10 rânduri. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. prin evidenţierea a douătrăsături existente în text. 2 puncte 2 Precizează rolul cratimei în structura „amurgu-mbracă”. sugestie). 4 puncte . Când cele cinci coline cresc în zare. verde. Sau cai tătari. Dar umbrele ostroavelor de plaur Albastrul cenuşiu îl împânzesc. Amurgu-mbracă delta toată-n aur Cu turla unui sat lipovenesc. De aur vânăt cum e pruna. 4 puncte 7 Comentează. foşnitor. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.poetică exprimatăşi mijloacele artistice. ultima strofă. ambiguitate. în relaţie cu textul poeziei. sfâşietor de trist scâncind. 2 puncte 3 Construieşte două enunţuri în care să evidenţiezi polisemantismul verbului a tăia. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil prezente în prima strofă a poeziei. păpurişul Se-ndoaie-n vântul serii. cu privire la textul de mai jos: Cât vezi cu ochiul.

2 puncte 3 Exemplifică. Recheamă tot ce-a fost şi o să fie. Timpul) 1 Transcrie. Şi în oglindă stă un alt obraz. Cum pasu-i apăsat îşi face drum Venind din ţara umbrelor şi cum În inimă îmi bate ca-ntr-o tobă. 4 puncte Varianta 81 . în ceasul cu nisip Ce curge lin şi sec aceeaşi oră. (Ion Pillat. Şi urma-i pe pământ nu are chip. 4 puncte 9 Motivează. 4 puncte 8 Explică semnificaţia titlului. 2 puncte 4 Precizează rolul stilistic al negaţiilor din prima strofă. fără ieri şi azi. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia unei comparaţii prezente în ultima strofă. din prima strofă. prin evidenţierea a douătrăsături existente în text.Varianta 80 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 080 Scrie. în relaţie cu textul poeziei. pe foaia de examen. Toţi anii mei cu clipa lor învie Dintotdeauna. Simt mâna-i cum m-atinge ca o moarte. două structuri lexicale ce exprimă o relaţie de antonimie. 4 puncte 6 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. cu privire la textul de mai jos: În sticlă nu-i. Nu-i în apus şi nici în auroră. având ca text suport strofa a treia a textului. Dar îl aud târziu. faptul că poezia citată ilustrează conceptul poezie lirică. Îngălbenind ca fila dintr-o carte. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor din prima strofă a textului. la foc de sobă. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie. două mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului.

sub stele vecinic adormite. pe foaia de examen. cu văi adânci. pe foaia de examen. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. rolul laitmotivului în poezia lui Iuliu C. când dintre munţii solitari.i” a substantivului paşii.. 2 puncte 4 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. cu ochi de foc. cu privire la textul de mai jos: Doctore. 4 puncte 7 Argumentează încadrarea poeziei în lirica simbolistă. într-un oftat adânc şi greu. Cu munţi înalţi. la Polul Sud. prin prezentarea a două trăsături. Iar noaptea luna şi stelele. 4 puncte 8 Evidenţiază semnificaţia timpului prezent al verbelor din text. şi dorm mereu nemărginirile polare. în sus şi-n jos. Şi urşii albi. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ochi. Vărsând pe albul dezolat o cadaverică lumină. Şi dorm adânc. ce adorm pe aşternutul mărei ud.10 rânduri. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Se văd ieşind ai mărei urşi. în 6 . prin referire la două caracteristici prezente în text. 4 puncte Varianta 82 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 082 Scrie. Când dintre văile adânci. 2 puncte 2 Explică ortografierea cu doi . Săvescu. înduioşaţi. Săvescu. 4 puncte 9 Comentează. la Polul Sud. Când dintre munţii solitari îngălbeneşte luna plină. .SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 081 Scrie. se-ntind câmpii nemărginite. 4 puncte 5 Motivează. rolul descrierii al textului dat. În lung şi-n larg. cu privire la textul de mai jos: La Polul Nord. la Polul Nord. 4 puncte 6 Transcrie două versuri care conţin imagini auditive. simt ceva mortal Aici în regiunea fiinţei mele. cu paşii rari. Iar din prăpăstiile-adânci se-aude-o stranie vibrare. Mă dor toate organele Ziua mă doare soarele. Se-ntind pe labe de sidef şi dorm adânc şi dorm mereu! (Iuliu C. La Polul Nord) 1 Precizează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor nemărginite şi solitari. Cîmpii de gheaţă.

sugestie. pierdut în gânduri. 2 puncte 4 Transcrie două cuvinte/ structuri lexicale care evidenţiază caracterul subiectiv al discursului liric. 4 puncte 8 Comentează. Boala) 1 Precizează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor senzaţie şi degeaba. doctore. . cu privire la textul de mai jos: Când stai în tren şi pleacă trenul vecin. având în vedere semnificaţia ultimei strofe. 4 puncte 9 Exprimă-ţi o opinia argumentată despre simptomele „bolii” descrise. 4 puncte Varianta 83 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 083 Scrie. Am fost bun şi-am fost frumos. ambiguitate.. în 6 . 4 puncte 6 Stabileşte o relaţie între versurile „Degeaba am luat tot felul de medicamente.. Am urât şi am iubit. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Degeaba am luat tot felul de medicamente. la alegere. identificată în textul dat.Mi s-a pus un junghi în norul de pe cer Pe care până atunci nici nu-l observasem Şi mă trezesc în fiecare dimineaţă Cu o senzaţie de iarnă. Am vorbit cu oameni şi m-am gândit. am învăţat să citesc/ Şi chiar am citit nişte cărţi” şi titlul poeziei. Toate acestea n-au avut niciun efect. Cred că m-am îmbolnăvit de moarte Într-o zi Când m-am născut. reflexivitate). am învăţat să citesc Şi chiar am citit nişte cărţi. Şi-am cheltuit pe ele o groază de ani./ Am urât şi am iubit.10 rânduri. 4 puncte 7 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. (Marin Sorescu. pe foaia de examen. una dintre primele trei strofe ale textului dat. De ce ai impresia că ai plecat Tu? Primăvara şi toamna Te tot uiţi pe cer. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul noapte. 2 puncte 2 Explică rolul cratimei în structura „nu-l observasem”. 4 puncte 5 Explică semnificaţia unei enumeraţii identificate în text.

. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. peste iarbă … . cu clinchet stins. De ce am impresia că am cunoscut lumea? (Marin Sorescu. de vapor Hurducat de căruţă M-am uitat cum fug de mine copacii.10 rânduri. în relaţie cu prima strofă a poeziei. 4 puncte Varianta 84 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 084 Scrie. în 6 . şi nimeni nu ne-a lovit vreodată cu privirea. 4 puncte 7 Comentează semnificaţia atitudinii contemplative a eului liric. De ce ai impresia că mergi tu? Toată viaţa m-am uitat pe fereastră Pironit într-un colţ De autobuz. 4 puncte 5 Motivează prezenţa pronumelui tu în textul poeziei. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor în versul „Oameni. pe foaia de examen. Şi păsări mari se coborau pe bănci şi pe statui. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. continente De ce sunt copleşit de atâtea emoţii. de tren. 2 puncte 4 Formulează. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. tema poeziei. oraşe. Pleacă trenul) 1 Scrie doi termeni din familia lexicală a cuvântului gând. oraşe. 4 puncte 9 Comentează ultima strofă. când noi ne sărutam în pieţe şi în scuaruri. continente”. Oameni.. Stoluri de păsări pleacă. un umăr. Doar steaua neagră-a părului tău scurt îmi atingea. şi toţi credeau că bate-n arbori ora când soarele apune la amiază. pe cabluri. Un aer mat ne-nfăşura. într-un enunţ.?” în ultimele versuri. 4 puncte 6 Explică semnificaţia repetării structurii interogative „De ce. cu privire la textul de mai jos: Vederea lumii se-adumbrea. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul lume.Stoluri de păsări vin.

Nouăzeci şi nouă de elemente. A ieşit înţelepciunea. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text.. 4 puncte 9 Comentează... 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului... 2 puncte 4 Precizează valoarea expresivă a timpurilor verbale din prima strofă.. mai arunc sub cazanul vostru o zi.. cu privire la fragmentul de mai jos: .. de femeie...... în relaţie cu textul poeziei date. (Nichita Stănescu. Vă dau jumătate din fruntea mea.. Daţi-mi fericirea. Iată.. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. Nouăzeci şi nouă de elemente. Trecute toate în tabloul fiinţei mele. Ce să fac eu cu dezamăgirea asta În formă de stea. pe foaia de examen. Şi încă o vârstă... Nouăzeci şi nouă de elemente. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare... Şi de alte idealuri – Daţi-mi fericirea.... atâta mercur – Şi daţi-mi fericirea... răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Sărutul) 1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor se-adumbrea şi stins...10 rânduri scrise. Nouăzeci şi nouă de elemente.... prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. prezente în poezie.Luceau intens. Şi încă un an. în 6 ... de tinereţe. Aţi greşit calculele. încadrarea poeziei în lirismul subiectiv.. 4 puncte 8 Motivează. atâta aur... Potriviţi-vă în aşa fel. ultima strofă a poeziei....... 2 puncte 2 Explică rolul virgulei şi al punctelor de suspensie din fragmentul „pe cabluri. Atâta fier.... peste iarbă…”. . 4 puncte Varianta 85 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 085 Scrie. presate de un cer pe care-l începea iubirea noastră. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul aer.

Să nu văd frunzele cum cad din ram. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ cu fiecare dintre cele două forme de plural ale substantivului element. atâta mercur –”.. Şi nu mă întreba în noaptea asta De ce mă înspăimântă frunzele. Fă focul şi preumblă-te prin casă Fără să spui nimic. 2 puncte 4 Motivează rolul invocaţiei în structurarea discursului poetic. nici ce gânduri am. fără-ncetare. prin evidenţierea relaţiei dintre mesajul poeziei şi mijloacele artistice. încadrarea poeziei în lirismul subiectiv. .Radu Stanca... în relaţie cu textul dat. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe.. 4 puncte Varianta 86 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 086 Scrie.. Vreau să mă simt la tine ca acasă Să nu simt frunzele cum zboară-n vânt. în 6 . 4 puncte 7 Analizează.. Alchimie) 1 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a da. 2 puncte 2 Explică rolul virgulelor din versul „Atâta fier.. atâta aur. Să n-aud frunzele sub paşi. 4 puncte 6 Explică semnificaţia opoziţiei înţelepciune – fericire. 4 puncte 9 Motivează.. Învăluită-n straie de culcare Aşează-mi-te-alăturea* c-un ghem Şi deapănă mereu.. Frunzele – Elegie de toamnă) * Aşează-mi-te-alăturea* . 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. niciun cuvânt.. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. din strofa a doua. Mai bine lasă-mă să-nchid fereastra. de vasta Urgie-a toamnei care bântuie. Fereşte-mă în preajma ta. pe foaia de examen.(Marin Sorescu.grafie conform ediţiei îngrijite de Monica Lazăr .10 rânduri.. ultima strofă. cu privire la textul de mai jos: Nu mă-ntreba nimic în toamna asta Nici cât e ceasul. (Radu Stanca.. cum gem.

2 puncte 2 Explică utilizarea virgulei în versul „Iubirea. la întrebarea pe care o sugerează ultimul vers al poeziei.. 1980. Va dăinui-ntre noi. ea. în 6 . vezi. în textul dat. în şir sporit. două cuvinte aflate în raport de sinonimie contextuală.Versuri. Vom învăţa-mpreună că iubirea-i Cea mai puternică din slăbiciuni. 4 puncte Varianta 87 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 087 Scrie.10 rânduri. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. ea. din ultima strofă. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Iubirea. 2 puncte 4 Transcrie două structuri care pun în evidenţă prezenţa eului liric. reflexivitate). cu privire la textul de mai jos: Spuneai că niciodată n-o să piară Acel minut – şi totuşi a pierit. Aşa încât mi-am zis că o să moară Şi dragostea – dar. prezente în textul dat. 4 puncte 7 Formulează un răspuns.. ea n-a murit. nicicând n-o să dispară. 4 puncte 5 Precizează o temăşi un motiv literar.” 2 puncte . pagina 368 (note critice – pagina 567) 1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor învăluită şi a depăna. adecvat logicii textului. semnificaţia titlului. pe foaia de examen. prezentăîn textul dat. Sonet) 1 Transcrie. în relaţie cu textul dat. De-aceea pune-ţi mâinile pe poale Şi-aşteaptă-mă sub geamurile tale.. ambiguitate. 2 puncte 2 Precizează un rol al cratimei din structura .nu mă-ntreba”. căutând desăvârşirea. 4 puncte 8 Comentează. Eu voi veni cu tainice cununi Şi amândoi. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ceas. Şi chiar dac-ar mai trece înc-o seară Şi multe alte-apoi. nicicând n-o să dispară. Editura Dacia Cluj-Napoca. sugestie. 4 puncte 6 Prezintă efectul expresiv al modului imperativ al verbelor. la nesfârşit. (Radu Stanca.

Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul ureche. Prezintă antiteza pe baza căreia este structurat textul poetic dat. ochi şi pentru alergare. Motivează folosirea virgulei în versurile „Şi pentru duioşie. 4 puncte . 4 puncte 7 Comentează. Motivează. încadrarea poeziei în lirismul subiectiv. 2 puncte 4. 4 puncte 8 Ilustrează o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. sugestie). 4 puncte 9 Justifică apartenenţa poeziei la formula lirismului subiectiv. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Nedreptate) 1. 2 puncte 4 Menţionează semnificaţia relaţiei care se stabileşte între pronumele din text. cu privire la textul de mai jos: De ce să auzim şi de ce să avem urechi pentru auz? Atât de păcătoşi să fim noi încât să fim nevoiţi să avem speranţe. prin evidenţierea a două argumente vizând imaginarul poetic. 4 puncte 6 Prezintă două argumente personale. Prezintă semnificaţia titlului. picioare?”. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. 2 puncte 3. încât să trebuiască să ne prelungim prin naştere tristeţea noastră urâtă şi dragostea noastră înfrigurată? (Nichita Stănescu. picioare? Atât de nefericiţi să fim noi încât să trebuiască să ne iubim. pentru frumuseţe şi pentru duioşie. 4 puncte Varianta 88 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 088 Scrie. 4 puncte 6. în favoarea afirmaţiei conturate în ultima strofă. 4 puncte 5. ambiguitate. pe foaia de examen. 4 puncte 9. 4 puncte 8.10 rânduri. în relaţie cu textul dat. Comentează. 4 puncte 5 Transcrie două versuri care subliniază eternitatea sentimentului iubirii.13. Comentează semnificaţia uneia dintre interogaţiile din poezie. Scrie doi termeni din câmpul semantic al sentimentelor. 2 puncte 2. ochi/ Şi pentru alergare. al doilea catren.10 rânduri. prezentă în text. Atât de nestabili să fim noi. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. în 6 . în 6 .3 Scrie un enunţ în care să foloseşti corect structurile: nici când/ nicicând. Precizează măsura primului vers al poeziei. 4 puncte 7. versurile 7 . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice.

2 puncte 4. Care să smulgă întruna luminii ce e apă cu peşti în ea şi s-o lase tot mai pură şi mai singură şi mai pură. Visez acel laser lingvistic care să taie realitatea de dinainte. Necuvinte) 1. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. într-un enunţ. 4 puncte 5. Alcătuieşte două enunţuri în care să foloseşti corect sensul cuvintelor întruna. .Varianta 89 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 089 Scrie. tema poeziei. care să smulgă întruna luminii partea ei de apă. cu peşti. 4 puncte 7. Comentează semnificaţia unei repetiţii din textul dat. născând peşti în ape şi născând ape şi lumini în lumină. Transcrie. respectiv într-una. Acel cuvânt îl visez care a fost la-nceputul lumilor lumii.. un echivalent pentru structura „acel laser lingvistic”. din text. Precizează câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor realitatea şi despărţind. 2 puncte 3. până când se face din nou întuneric. Motivează faptul că Nichita Stănescu este un înnoitor al limbajului poetic. pe foaia de examen. născând peşti în ape şi născând ape şi lumini în lumină. 2 puncte 2. plutind prin întuneric şi despărţind apele de lumină.(Nichita Stănescu. prin evidenţierea a două trăsături identificate la nivel lexico-gramatical şi/ sau al prozodiei. Formulează. care să topească şi să străbată prin aura lucrurilor. cu privire la textul de mai jos: Visez acel laser lingvistic care să taie realitatea de dinainte. 4 puncte 6. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a tăia..

soarele-i o dungă de căldură. Comentează. Sunt mişcarea-adăugată la mişcare. Precizează cei doi termeni definiţi în mod repetat. 2 puncte 4.. în text. 4 puncte 5. soarele-i o piatră căzătoare. 4 puncte Varianta 90 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 090 Scrie.. 4 puncte 9. a structurii „Din punctul de vedere al. 2 puncte 3. aripă în aripă zbătând. oamenii-s o lină apăsare.4 puncte 8. Motivează rolul repetiţiei. 4 puncte . în textul poeziei. strofa a doua. una dintre stofe.. la alegere. cu aripile crescute înlăuntru. care bat. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. în 6 . Explică ortografierea cu doi „i” a substantivului oamenii. planând. prin evidenţierea relaţiei cu titlul poeziei.. Comentează.10 rânduri. în 6 . soarele-i un aer plin de păsări. Precizează câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor adăugată şi înlăuntru. Oamenii sunt păsări nemaiîntâlnite. din soare! Din punctul de vedere-al aerului. Ei sunt nişte fructe plimbătoare Ale unui pom cu mult mai mare! Din punctul de vedere-al pietrelor. Explică semnificaţia unei imagini poetice identificate în ultima strofă. într-un aer mai curat – care e gândul! (Nichita Stănescu.” 4 puncte 7.10 rânduri. pe foaia de examen. 2 puncte 2.. 4 puncte 8. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. cu privire la textul de mai jos: Din punctul de vedere-al copacilor. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin verbul a bate. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre clasificarea textului citat ca artă poetică. Prezintă semnificaţia titlului. plutind. Lauda omului) 1. şi lumina ce-o zăreşti. 4 puncte 6.. în relaţie cu textul dat. oamenii – o emoţie copleşitoare.

prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. dinadins cu umbrele lor melodioase umerii încă dormind. 2 puncte 4. scuturându-mi şuviţele căzute pe frunte. prezente în poezie. Va fi o dimineaţă neobişnuit de lungă. în relaţie cu textul dat. 4 puncte 6. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică poetică şi mijloacele artistice. Adânc. 4 puncte Varianta 92 . Mă ridicam din somn ca din mare. 4 puncte Varianta 91 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 091 Scrie.9. cu privire la textul de mai jos: O dungă roşie-n zări se iscase şi plopii. geloase. Apele se retrăgeau tăcute. în 6 . Dimineaţă marină) 1. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 2 puncte 3. trezindu-se brusc. 4 puncte 7. Comentează. visele. 2 puncte 2. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor din strofa a treia. 4 puncte 8. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al anatomiei. Argumentează apartenenţa textului la o direcţie literară sau la o orientare tematică din perioada postbelică. abisele. încadrarea poeziei în lirismul subiectiv. mi i-au atins. Precizează rolul virgulelor din al doilea vers. Motivează. Exemplifică două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul apă. Menţionează două motive literare. scuturându-mi lin undele. lumina-n ape o să-mpungă: din ochii noştri se va-ntoarce înmiit! Mă ridicam. sprâncenele cristalizate de sare. Interpretează semnificaţia titlului. 4 puncte 5. penultima strofă. urcând un soare neobişnuit. pe foaia de examen. Plopii mi-atingeau umerii. 4 puncte 9. (Nichita Stănescu. tâmplele cu umbrele lor melodioase.10 rânduri. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe.

Motivează scrierea cu literă mică la începutul unora dintre versurile poeziei. pe foaia de examen. Stabileşte tipul de rimă şi măsura din primele patru versuri. Prezintă semnificaţia unei figuri de stil din text. mai rezemându-se cu braţul. Şi aştept un pas greşit să văd. şi simultan au şi deprins să meargă pe valuri. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. pe foaia de examen. prezentă în poezie. O flotă infinită de yole*. în picioare. 4 puncte 6. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină verbul a tăia. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele ţeapănă şi lentă.f. cu privire la textul de mai jos: Această mare e acoperită de adolescenţi care învaţă mersul pe valuri. sau o alunecare măcar pân’la genunchi în valul diafan sunând sub lenta lor înaintare. prezente în poezie. şi noi ne iubeam prin mansarde. Menţionează două teme/ motive literare. 4 puncte 7. Comentează. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. în 6 . Precizează rolul apostrofului din al nouălea vers. Adolescenţi pe mare) *yolă (iolă. cu o velă prinsă de un catarg.SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 092 Scrie. 4 puncte 9. 4 puncte 5. s. în picioare. Eu stau pe plaja-ntinsă tăiată-n unghi perfect şi îi contemplu ca la o debarcare.10 rânduri. ultimele două versuri. mai sprijinindu-se de-o rază ţeapănă. 2 puncte 2. 4 puncte 8. (Nichita Stănescu. . 2 puncte 3. de curenţi. 2 puncte 4. condusă de o singură persoană 1. iole). de soare. cu privire la textul de mai jos: Ploua infernal. Dar ei sunt zvelţi şi calmi. yole) – ambarcaţie sportivă îngustă şi uşoară. 4 puncte Varianta 93 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 093 Scrie. (din fr. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.

răspunde-mi. Transcrie două neologisme din text. Justifică scrierea cu majusculă a substantivului Marte. Pereţii odăii erau neliniştiţi. Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi. Nu-i nimic.Prin cerul ferestrei. Precizează valoarea expresivă a timpului imperfect al verbelor din primele două strofe. Şi mă-nălţam. 4 puncte 6. cu pene. penultima strofă. plouă cu globuri pe glob şi prin vreme. ambiguitate. 4 puncte 8. sugestie)..10 rânduri.. prezentă în poezie. Ilustrează o caracteristică a limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. în 6 . Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în a doua strofă. 4 puncte Varianta 94 . N-aş mai fi vrut să se sfârşească niciodată-acea lună-a lui Marte. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor din strofa a treia. norii curgeau în luna lui Marte. o zână care. O să te plouă pe aripi. Ploaie în luna lui Marte) *Lorelei – personaj legendar din folclorul german. spuneai. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. făcându-i să se înece 1. ploaia?. aşezată pe o stâncă de pe malul Rinului. prezente în poezie. oval.. 2 puncte 3. Sufletele noastre dansau nevăzute-ntr-o lume concretă. sub desene în cretă. Comentează. 2 puncte 2. 4 puncte 7. Lorelei*. Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul suflet. îi seduce pe luntraşi cu vocea ei fermecătoare. Şi nu mai ştiam unde-mi lăsasem în lume odaia. mie-mi plouă zborul. 4 puncte 5.. 2 puncte 4. Ploua infernal. 4 puncte 9. (Nichita Stănescu. Menţionează două teme/ motive literare. ploaie de tot nebunească. şi noi ne iubeam prin mansarde. Cine-s mai frumoşi: oamenii?. îţi spuneam.

ultima strofă. 2 puncte 4... 4 puncte 6. Cuvinte de iubire poate n-au fost. Stabileşte tipul de rimă şi măsura versurilor. Septemvrie. Lumini licăritoare învăluiau surâsul meu amar. sugestie. şi nu mai era doamna-nvăţătoare să-l mângâie pe cel mai trist şcolar. eram adesea-nsingurat şi mut. Precizează rolul punctelor de suspensie din primul vers. Septemvrie. Transcrie două cuvinte din câmpul semantic al timpului. pe foaia de examen. timpul imperfect. frunze târzii din nucul cel bătrân. Comentează.. într-un enunţ. departe. pe foaia de examen. (Gheorghe Tomozei. 4 puncte 9. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 2 puncte 3. 2 puncte 2. 4 puncte 8.. cu privire la textul de mai jos: O tristeţă întârzie în mine cum zăboveşte toamna pe câmp .. pe-o carte.. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: ambiguitate.. Rădvanul toamnei se zărea.SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 094 Scrie. prezentă în poezie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.. reflexivitate). răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Ca pozele din cartea de citire.. 4 puncte Varianta 95 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 095 Scrie. cu privire la textul de mai jos: Septemvrie. Motivează utilizarea frecventă a verbelor la modul indicativ. 4 puncte 7. Transcrie două cuvinte din fondul vechi al limbii.. tema poeziei. Septemvrie) 1. expresivitate. după himera clăilor de fân. Exprimă. în 6 .10 rânduri. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. eu nu le-am cunoscut. 4 puncte 5. Cădeau domol.

prin evidenţierea a două trăsături identificate în text. 4 puncte 5. prezentă în textul dat. al naturii. între turmele ce-şi pasc soarta pe câmp şi între frunzele care se dau în vânt. Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului cer . sugestie. zi cu zi pe întinderea stepelor între arborii neajunşi la cer. (Ion Vinea. ambiguitate. 2 puncte 2. al sentimentelor. 4 puncte 7. Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. reflexivitate). Părea că varsă lavă. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Explică valoarea expresivă a repetiţiei din ultima strofă.10 rânduri raportul dintre planul interior. Exemplifică două expresii/ locuţiuni care conţin substantivul viaţă. Declin) 1. Pe stâncile Golgotei tot cerul Palestinii. Sub arşiţa grozavă Pălea curata-i frunte ce-o sângerase spinii. între apele ce-şi urmează albia. Precizează rolul virgulei din versul „Cântecul trist. Comentează în 6 . Motivează. Şi chiar în clipa morţii huliră cărturarii . Menţionează două teme/ motive literare. pe foaia de examen. 4 puncte Varianta 96 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 096 Scrie. cântecul cel mai trist vine cu clopotul din asfinţit. 2 puncte 4. nicio zăpadă n-a descins pe pământ. cu privire la textul de mai jos: Isus murea pe cruce. şi cel exterior. 2 puncte 3. Cântecul trist.niciun sărut nu-mi trece prin suflet. 4 puncte 9. E toată viaţa care doare aşa. 4 puncte 6. cântecul cel mai trist”. 4 puncte 8. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate. prezente în poezie. îl auzi în glasul sterp al vrăbiilor şi răspunde din umilinţa tălăngilor. caracterul elegiac al poeziei.

....... prima strofă a poeziei.. Cu el se năruise nădejdea lor întreagă. N-aveau decât să fugă în lumea cea pribeagă Şi fără mângâiere.. 2 puncte 2.. Ţipa văzând urgia. 2 puncte 3.. Departe ucenicii priveau făr-de putere.... 4 puncte 7...... Interpretează semnificaţia versului ... prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Menţionează două elemente care probează o componentă descriptivă a discursului liric. Exprimă-ţi o opinie argumentată despre viziunea poetului asupra scenei biblice ilustrate în textul dat..Şi-adânc zbucnea blestemul din inima-i de mamă”.10 rânduri.. Explică rolul cratimei din sintagma .. cu privire la textul de mai jos: M-am băgat surugiu la cuvinte: Le momesc cu văpăi. 4 puncte Varianta 97 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 097 Scrie. în 6 .. prezente în text..... Precizează două teme/ motive specifice tradiţionalismului interbelic.. Precizează raportul dintre cadrul exterior şi suferinţa lui Isus. le hrănesc cu jăratec. zăcea plângând Maria Şi-adânc zbucnea blestemul din inima-i de mamă.. 2 puncte 4. la picioare-i... Alături Magadalena... Transcrie............ pe foaia de examen. Exemplifică două expresii/ locuţiuni cu substantivul cruce.. Zdrobită.. Râdea cu hohot gloata de spasmele durerii Şi-l ocărau tâlharii... 4 puncte 9...... . 4 puncte 8.. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe.. din text. .. Pe cruce) 1. în lunga ei maramă. dormea Ierusalimul Pe cruce somnul morţii dormea de-acum sublimul Isus vegheat de oaste! (Vasile Voiculescu. 4 puncte 6.. ca într-o pâclă...la picioare-i zăcea”.... Comentează. câte un sinonim contextual al cuvintelor arşiţă şi ocărau......Cu fiere oţetită îl adăpau străjerii.... 4 puncte 5.... Măslini fără de frunze dormeau mocniţi pe coaste În vale...

ultima strofă a poeziei. Coif şi buzdugan. cuvânt de cuvânt. Dar scorpia-i după noi. când sălbatec. Rămân. 4 puncte 5. Arunc în urmă zaruri. speriaţi. sufletul. prezente în poezie. pripite. Ca să nu zboare la cer ca puricii din basm. Strâng aripile şi fug înapoi prin paragini. 2 puncte 2. . dârele roţilor pe albele pagini. minţile nătânge. Precizează două argumente prin care se poate susţine ideea că textul este o artă poetică. Dar aci se destramă crăiasa de imagini. Motivează. prin evidenţierea a două trăsături identificabile în text. Precizează rolul semnului de punctuaţie două puncte de la sfârşitul primului vers. migălos faur. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Comentează. 4 puncte Varianta 98 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 098 Scrie. în 6 . Amuţesc. Chingile se rup. Exemplifică două expresii/ locuţiuni cu substantivul gând. 4 puncte 9. cu privire la textul de mai jos: Visterie doldora de vise. (Vasile Voiculescu. caii răzvrătiţi. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al basmului. 4 puncte 7.zurgălăii de rime-n vânt. Oprim în nori. Menţionează două teme/ motive literare.Le strunesc în ham de gând. la palatul de cleştaruri Să furăm umbra frumoasei din vis fără trup. apartenenţa poeziei la tradiţionalism. toate grelele-mi daruri : Inima. Şi-ncalţ agerile versuri la copite Cu potcoavele rimelor de aur. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. 2 puncte 3. Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. pe foaia de examen. nici sânge. loc! Rădvanul coboară pe pământ. negre. Poezie) 1. 2 puncte 4. când lin. Explică semnificaţia unei metafore identificate în poezie. 4 puncte 6. Mă plec la fiecare. Loc. 4 puncte 8. Le-ncing cu harapnicul dorului şi mână-nainte.10 rânduri.

zeii/ Au pierit că nu te-au cunoscut”. un arhaism şi un neologism. Precizează o trăsătură a tradiţionalismului interbelic. Cartea) 1. Un chip uscat de pajişte firavă. 4 puncte 7. O inimă. pe foaia de examen. 4 puncte 6.Fermecată ladă a Pandorii. ci tot mai lângă prag. cu privire la textul de mai jos: Mi-am făurit o bătrâneţe bravă. În pieptul liber. 4 puncte 9. 2 puncte 4. Cât de veche. Menţionează două mărci lexico-gramaticale prin care se identifică eul liric în textul dat. Motivează. definiţiile metaforice ale cărţii din ultimele două strofe. 4 puncte Varianta 99 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 099 Scrie. identificată în textul dat. . dar de lavă. Magic cosmos strâns în scoarţe.. galbenă şi roasă Tu ne spinteci bezna suferinţii. răcită. zeii Au pierit că nu te-au cunoscut. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. seminţe-ale ideii. Port încă sus. o artă poetică. Comentează. misterioasă Teacă pentru săbiile minţii. prin raportare la textul poetic dat. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Roi de buchi. Când te-avem în mâini. 4 puncte 8. în 6 . Exprimă-ţi o opinie argumentată despre concluzia lirică .. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a trece. bântuită navă De al talazurilor vălmăşag. faptul că textul citat este. implicit. 4 puncte 5. 2 puncte 2. din text. Cu crângul bărbii ţărcuind şirag. prin evidenţierea a două trăsături. (Vasile Voiculescu. Transcrie. Precizează rolul cratimei din sintagma .duhurile-nchise”. Cu părul alb ca faldul unui steag.10 rânduri. Stup în care slove-naripate Cu polenul lumii încărcate Sucul nemuririi ne-au trecut. 2 puncte 3. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. Unde toate duhurile-nchise Schimbă-n aur plumbul închisorii.

4 puncte 8. Şi coborând lăuntrica mea scară.10 rânduri. Privesc.... în mine.. 4 puncte 7...... în 6 ...4 ale textului citat. prin evidenţierea a două trăsături. Mă sprijin în condei ca în toiag..Visez mereu..... faptul că textul citat este o artă poetică. cu privire la textul de mai jos: .. în raport cu textul citat. pe foaia de examen.mi-am făurit”... 2 puncte 4. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele chip şi inimă să fie folosite cu sens conotativ. Din lene mi-am făcut amică vie: Cu ea ţin sfat când gânduri.. Nu mai întreb ce vremuri bat afară... Menţionează măsura şi tipul de rimă folosit în versurile1.... Prezintă semnificaţia titlului. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice... Ilustrează o calitate generală/ particulară a stilului în textul dat..... 4 puncte Varianta 100 SUBIECTUL I (30 de puncte) − Varianta 100 Scrie...... Explică semnificaţia comparaţiei din versul al doilea... Autoportret romantic) 1. Motivează... mii.. Comentează.. 2 puncte 3..... Precizează rolul cratimei în sintagma ..... prima strofă a textului dat...... 4 puncte 6.. Exemplifică două locuţiuni/ expresii care conţin verbul a bate. mă trag. 4 puncte 5....... căci visul mi-e trezie.. 4 puncte 9. acum strada te primeşte ca o cutie de poştă obişnuinţa e pe umerii tăi ca o cămaşă uzată strada e aici la picioarele tale precum câinele credincios aerul stă pe acoperişuri ca un preş tu eşti o scrisoare în strada cutie de poştă destinul tău e acolo distribuitor mecanic el te va duce la destinaţia pe meningea ta scrisă desigur tu mergi pe sub casele cu şorţuri ca brutărese dar altcineva întoarce arcul din pupilele tale zgomote îţi ling tâmplele arterele vânzătoarea îţi întinde gazeta de dimineaţă o! gazeta.. răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe. ce dantelă pentru melancolia ta lindbergh a aruncat un curcubeu între america şi europa .. pulberea de seară.... 2 puncte 2.. (Vasile Voiculescu....

............................ prin evidenţierea a două trăsături identificate în text. în raport cu textul citat..... Explică semnificaţia unei comparaţii din primele patru versuri... 4 puncte 6...... Interpretează efectul expresiv al folosirii pronumelui tu în textul dat.. 4 puncte 5...... 2 puncte 4..... 2 puncte 3...o! gazeta”.... percepute subiectiv..... în 6 . 4 puncte 8. 4 puncte 7. ultimele şase versuri. (Ilarie Voronca. ale imaginii oraşului.. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.. 4 puncte .... Transcrie două versuri/ fragmente de vers în care apar detalii. Prezintă semnificaţia titlului.10 rânduri......... Exemplifică două locuţiuni/ expresii care conţin verbul a duce.......... 4 puncte 9.... Notează câte un antonim pentru cuvintele uzată şi credincios. apartenenţa acestuia la mişcarea de avangardă..... Ulise) 1. Precizează rolul semnului exclamării din sintagma .... 2 puncte 2. Motivează...... Comentează.......un profesor de strategie e asasinat în expresul paris-marsilia […] .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful