Steaua, Nr. 4-5 / 2007 Mircea Eliade.

Hermeneutul religiilor ± ast zi Corin Braga În tinere ea mea, în momentul în care am intrat în contact cu istoria religiilor, figura tutelar care s-a a ezat deasupra lecturilor mele a fost cea a lui Mircea Eliade. B nuiesc c acest lucru nu mi s-a întâmplat doar mie. Eliade a fost în anii 70-80 un model de reu it , o reu it din mai multe puncte de vedere. Spre deosebire de noi, Eliade era în Occident i era liber. Eliade se ocupa de istoria religiilor, în timp ce noi eram obliga i aici la un ateism for at, crâncen i terorizant. Eliade avea la dispozi ie biblioteci întregi, c r i din toate domeniile, pe care noi nici nu visam s le g sim în bibliotecile noastre. Eliade avea parte de succes i era recunoscut ca o figur de mare savant. Eliade era, deci, un model. Ei bine, dac dup 1990, partea cea mai vizibil a tineretului nostru studios este cea a tinerilor cercet tori în istoria religiilor, aceasta se datoreaz în bun m sur i lui Eliade. M gândesc la to i tinerii studio i care merg în Occident, înva ebraic , sanscrit , aramaic , arab , ca s nu mai zic de greac i latin , fac teze de doctorat, sunt coopta i în colective de cercetare, chiar încep s publice acolo studii i c r i. Desigur, exist multe alte domenii în care se afirm tinerii no tri, totu i ± poate c este doar un efect de perspectiv ± impresia mea este c falanga cea mai vizibil în interior i peste hotare este cea a tinerilor istorici ai religiilor. Dac e adev rat acest fenomen, atunci el se datoreaz în bun m sur modelului Mircea Eliade i în parte modelului Ioan Petru Culianu. Eliade a fost, cum bine se tie, o figur exemplar a culturii române. El a cucerit un regat i i-a adjudecat un tron. Prin ul mo tenitor trebuia s fie i putea s fie Culianu. Din p cate Culianu a murit, a fost ucis, înainte de vreme i acest tron a r mas liber. B nuiesc c acest fapt a creat o emula ie suplimentar . Mo tenirea l sat de Eliade cere un urma sau ni te urma i, în cazul nostru o întreag genera ie. Nu tiu dac perspectiva mea e corect sau nu, b nuiesc c unii nu vor fi de acord cu mine, dar influen a lui Eliade asupra genera iilor postdecembriste nu poate fi contestat . Dac vorbim de mo tenirea Eliade, iat , se împlinesc o sut de ani de la na terea lui. Este un moment potrivit pentru a analiza care sunt bunurile spirituale i teoretice ai c ror legatari suntem. Nu m voi apleca asupra omului, i nici a creatorului Eliade, ci doar asupra istoricului religiilor. Iar în cadrul acestui câmp, oricum extraordinar de vast, din nou, nu m voi referi la numeroasele lui analize aplicate, cu multe exemple excep ionale cum sunt monografiile despe amanism sau despre yoga, ci la îns i metoda sau hermeneutica lui Mircea Eliade. Unde se încadreaz ea în istoria istoriei religiilor i în ce m sur ea mai este valid ast zi? În Nostalgia originilor, Eliade însu i a publicat un studiu în care face o panoram a situa iei Religionwissenschaft din vremea sa, trecând în revist hermeneuticile majore practicate pân la el. În acest bilan , el pleac de la psihologismul lui W. Wundt, care a inspirat teoria animismului expus de Tylor i Frazer, trece la Durkheim i la coala sociologic din istoria religiilor, apoi la Freud i la Jung cu interpret rile lor psihanalitice i arhetipale, analizeaz istorismul lui Wilhelm Schmidt i comparatismul indoeuropean al lui Dumézil, i încheie cu proiectul ambi ios al une tiin e generale a religiilor, în care se include i pe sine. Am putea merge mai departe, la coala

El particip la ritualuri de trans . Aceasta este pre. la ritualismul lui Walter Burckert. Cu alte cuvinte î i p streaz propria pozi ie i filosofie personal . Important este îns faptul c Eliade însu i s-a plasat într-o tradi ie hermeneutic . ci atitudinea cercet torului în raport cu obiectul cercetat. Foarte mândru. indiferent cât de corect este tiin ific. În secolele anterioare. Convins c tot ceea ce se întâmpl este o supersti ie. savantul nostru î i propune s -l ´dea de gol´ pe vraciul respectiv. de metoda numit participare activ sau implicat . dar r mâneau. neîn elegând ce vrea s demonstreze. au inut locul arheologilor i al istoricilor. eventual un catolic. care se aplecau asupra religiilor pentru a demonstra teze filosofice i culturale. la ´experimentalismul´ lui Victor Turner i la orient rile actuale din etnologie i antropologie. sau ine de fenomene psihiatrice. Or. el însu i. sau o arlatanie. Aceasta presupune riscul ca savan ii respectivi s deturneze i s falsifice sensul materialului pe care-l analizeaz . în sfâr it. Au existat de asemenea exploratori i c l tori care au povestit ceea ce vedeau la diferite popula ii primitive sau civiliza ii extraeuropene. pe care nu o cedeaz în fa a fenomenelor religioase pe care le analizeaz . tim bine c istoria religiilor nu a putut lua na tere ca tiin decât odat cu pozitivismul secolului XIX. Jung. verific tot ceea ce prime te i organizeaz în ansambluri cât mai coerente i mai exhaustive materialele de pe teren. inclusiv Eliade. Foarte rapid i schematic spus. care permit elaborarea unui sistem i organizarea materialului într-o explica ie.structuralist a lui Lévi-Strauss. Pentru oamenii tribului nu are nici o importan dac . Ideea este c . Cum ar spune Blaga. totu i. de metoda fenomenologic i. to i îl privesc stupefia i. m voi apleca nu asupra hermeneuticilor din istoria religiilor. cred c pot fi distinse în istoria religiilor trei mari metode. savantul nostru se întoarce c tre oamenii care asist la ritual i le flutur cristalele pe dinaintea ochilor. de istoria religiilor s-au ocupat i colec ionarii i anticarii care. Este vorba de metoda sau de atitudinea pozitivist . i anume: savantul care analizeaz fenomenele religioase r mâne. Pozi ia pozitivist avea îns o problem pe care au început s o remarce cercet torii din prima jum tate a secolului 20. Iat un savant ateu studiind o religie amanic . Savantul pozitivist. Sau filosofi precum Vico ori Hegel. ci asupra modului în care materialul etnografic religios este perceput i asimilat de c tre anali ti. îl zgâl âie bine i-i scoate din buzunar sau din mânec ni te cristale pe care acesta le avea dinainte asupra lui. ni te litera i în sensul larg al cuvântului. maladive. G. spre surpriza lui. Astfel. Adic cu atitudinea savantului care cerceteaz cu mult aplica ie i rigoare. s spunem o vindecare magic prin suc iunea spiritului bolii din corpul bolnavului într-un cristal. în cadrul ritului respectiv. Am s schi ez pe scurt istoricul acestor trei atitudini fa de materialul religios. a vrea s discut locul lui dintr-o perspectiv i mai general . din perspectiva felului în care se raporteaz etnologul i istoricul religiilor la subiec ii/raportorii lor i la materialul/fenomenul religios pe care-l analizeaz .tiin a istoriei religiilor. încearc s acopere exhaustiv un domeniu. inclusiv amanul. fenomenologul i cercet torul implicat În paralel cu autopozi ionarea lui Eliade. strânge date cât mai coprecte. În sf r it. istoria religiilor a luat na tere f când cuplu hermeneutic cu pozitivismul. lucrurile nu func ioneaz în parametrii de gândire ai savantului pozitivist i ateu. preg tind o atmosfer propice apari iei arheologiei ca tiin . el se repede asupra amanului. pentru a identifica pozi ia lui Eliade i pe urm a vedea ce decurge de aici. Istoria religiilor a putut îns s devin o tiin abia odat cu pozitivismul i cu scientismul secolului XIX. relatate de Lucien Levy-Bruhl sau de C. care nu vizeaz metodele de construc ie a discursului teoretic. un ateu. care o f ceau îns din perspectiva valorizant a propriei confesiuni. prin interesul lor pentru obiecte i istorii ciudate. În scena citat . de istoria religiilor se ocupaser teologii. sau de vindecare. Exist ni te exemple celebre în acest sens. explicându-le c amanul este un arlatan.

istoria religiilor s-a îndreptat spre fenomenlogie. Jean-Guy Goulet etc. punând între paranteze tot ceea ce ine de realitatea exterioar fenomenului religios i izolând strict fenomenele care urmeaz a fi analizate. În mai multe rânduri. de concep ie asupra lumii. El adopt a adar o pozi ie neutr . care vin dinafara fenomenului religios însu i. p strând propriile lui convingeri. nu are voie s vin în fa a subiec ilor s i cu propriile sale idei religioase. el trebuie s participe la ritualurile de trans . structuralist. de convingerile proprii analistului. în care savantul r mâne în afara fenomenului religios cercetat. refuzând s judece i s valorizeze. la a a numita participare activ sau implicare activ a cercet torului în fenomen. Dac ar fi s aplic m foarte riguros ideile relativismului. Pentru a elimina acest neajuns. Mutatis mutandi. le compar i le analizeaz pân când extrage un eidos. Ceea ce vreau s subliniez este faptul c . În calitate de fenomenolog al religiilor. Houston Wood. oricât ar fi de eficace ca metod . apare în etnometodologia lui Harold Garfinkel i a succesorilor s i precum Hugh Mehan. o tabula rasa pe care materialul religios pare înscris pentru prima oar . etnologia a mai f cut un pas i a ajuns la a treia metod . În al doilea rând. istoricist. Undeva în anii 60-70. de ´întâlniri trans-culturale´. el arat c cercet torul religiilor trebuie s se dezbare de toate presupozi iile de tip sociologic. au adoptat pozi ia fenomenologic . Young. Pe de-o parte. probabil. s se lase transformat el însu i de ceea ce observ . ar rezulta c pozi ia fenomenologic este i ea o iluzie. depreciindu-le ca iluzie. Eliade face parte din cel de-al doilea model. Savantul trebuie s î i suspende aceste convingeri personale pentru a putea analiza cât mai liber fenomenele respective. Actualmente cele trei pozi ii coexist foarte bine în etnologie i în istoria religiilor.cristalul a fost scos scos din buzunar sau din corpul bolnavului. o schem . s vad ceea ce vede amanul în st rile sale de abduc ie. credin ele popula iei pe care o cerceteaz . a treia. . printre care i Eliade. Ei i-au propus s fac din cercet tor o tabula rasa. supersti ie. o esen . Mult mai corect i mai eficace ar fi. puncte de reper pentru a ierarhiza diferite sunete sau diferite temperaturi. un arhetip: axis mundi. c simpla prezen a etnologului în cadrul ritualurilor observate modific natura i condi iile acestora. cel al fenomenologiei religiilor. în cazul nostru cercet torul fenomenolog este asemeni unui sunet alb sau unei camere negre. boal mental etc. Dac merge într-o societate amanic . apt s primeasc toate sugestiile care îi sunt date. un simbol. L sându-l pe cercet tor în propria-i pozi ie. participând i integrându-se în viziunea ei despre lume. în care savantul se scufund în societatea pe care o analizeaz . Este un exemplu flagrant de diferen e de paradigm mental . în care savantul se dore te a fi un observator neutru. deci. pozitivismul risc s falsifice fenomenele pe care le analizeaz . pozitivismul are dezavantajul de a genera fenomene de incomprehensiune. Eliade pune în practic cele dou metode esen iale ale disciplinei: reduc ia fenomenologic i reduc ia eidetic . cel mai adesea atee. trei pozi ii simetrice: prima. a doua. nu to i savan ii au acceptat aceast provocare. Dumnezeu este trinitatea cre tin sau Dumnezeu este Alah. nemarcat de nici o atitudine aprioric sau preconcep ie. arlatanie. conform c ruia orice ac iune a cercet torului modific fenomenul cercetat. psihologic. David E. Fenomenologie i neokantianism Avem. dimpotriv . dup care nu exist Dumnezeu sau. Evident. A treia schimbare de pozi ie a avut loc în a doua jum tate a secolului 20. s se lase modelat de ceea ce se întâmpl acolo. Cercet torul nu are voie s vin cu preconcep ii. în raport cu propriile sale valori. Important este gestul magic i puterea vindec toare vehiculat de el. el procedeaz la o reduc ie eidetic : ia marile clase de fenomene religioase asem n toare. f r s fie bruiat de textul de dedesubt. ca cercet torul s se implice în ceea ce cerceteaz . O serie de cercet tori. Aceast atitudine de participare activ . Pozi ia lui poate fi comparat cu ceea ce este ´sunetul alb´ în acustic sau ´camera neagr ´ în termodinamic . el face o reduc ie fenomenologic .

i anume ± ce statut acord Mircea Eliade sacrului i lui homo religiosus. este c el presupune existen a unui fond general uman. atmosferice. pozi ia fenomenologic ridic i ea anumite probleme. i cu atât mai mult nu exist indivizi. omul care particip la sacru? Unul ontologic? Unul antropologic? Unul cultural? Desigur. pentru a-l diferen ia i a-l scoate de sub tutela ira ionalismului i a psihologismului lui Otto. . acvatice. Or aici intervine problema de care vorbeam. Unul dintre conceptele esen iale utilizate de Mircea Eliade. la simbolurile stelare. el le atribuie unei structuri antropologice. Totu i. p strând modestia i chiar rigoarea fenomenologului. Este adev rat. el î i ia în acela i timp precau ia de a nu generaliza i absolutiza ideea. subterane i infernale. Cum spuneam. Exemplar în acest sens este Tratatul de istorie a religiilor. impresia mea este c Eliade ajunge s considere simbolurile i arhetipurile pe care le degaj prin reduc ia eidetic a fenomenelor religioase drept ni te constante ale naturii umane. Nu. El descrie sacrul ca manifestarea a ceva de dincolo de realitatea profan . îl falsific m oarecum pe Eliade. fiindc orice bun fenomenolog va refuza din start o asemenea întrebare ce readuce fenomenologia înapoi le dihotomiile obiectiv-subiectiv. care s actualizeze toate hierofaniile posibile. regressus ad uterum i toate marile teme din religia umanit ii. paradigmatic. Dac în Istoria ideilor i credin elor religioase. care exist în afara noastr . preluat de la Rudolf Otto. de neexplicat. În ciuda acestei re ineri programatice i principiale de a se pronun a în privin a naturii sau statutului hierofaniilor. mitologizate. simbolurile religioase universale. Este i o form de modestie i de pruden profesional la mijloc. cea a lui homo religiosus. cu toate manifest rile sale. citindu-i c r ile. Îmi aduc aminte c . E adev rat. fiindc în acest caz fenomenologia este aplicat religiei. lunare. pe care în stare normal i în realitatea curent nu l-am putea percepe i analiza. citind tratatul despre yoga.omphalos.i va permite s precizeze dac sacrul este o realitate transcendent . ca adev rate. planetare. ceva de neîn eles. pe care dore te s le dep easc . în Tratatul de istorie a religiilor el decupeaz . F r s se pronun e în privin a condi iei lor ontologice. este cel de sacru. Eliade extrage eidetic un set de imagini recurente.. solare. comune întregii umanit i. am fost ocat de faptul c Eliade descria st rile mistice atinse de yoghin f r s le califice în nici un fel. esen -fenomen. Acest lucru îl fac eventual teologii sau filosofii. Prin urmare. care pretinde c vorbe te despre adev r. organizându-le oarecum ierarhic pe o scar vertical care merge de la simbolurile transcenden ei i ale cerurilor. în gândirea lui Eliade? Opinia mea este c metoda fenomenologic practicat de Eliade ajunge s convearg cu o form de neokantianism. Chiar dac nu-l aduce la rigoarea conceptual sau la termenii lui Kant. fiecare cultur activeaz doar anumite imagini i valori. Un bun fenomenolog nu va discuta despre realitatea sacrului. Din istoria religiilor mondiale. punând aceste op iuni. Eliade urm re te diacronic marile paradigme i culte religioase. imprimat în structura mental a omului. aratând c nu exist civiliza ie. halucinatorii. R mâne totu i ideea c religiile particulare activeaz ni te structuri dintr-un fond preexistent. nu vom întâlni într-o religie reunite toate simbolurile pe care le degaj homo religiosus. Unde se situeaz acest fond? F r ca Eliade s se pronun e explicit. ´imago Dei´. ontofanii. impresia mea. dar c ceea ce poate spune este c exist un arhetip mental. apoi la cele terestre. cratofanii. Eliade prefer s -l defineasc prin termenii de hierofanii. în adolescen . dar un istoric al religiilor care se vrea fenomenolog nu se va pronun a în privin a realit ii ontologice sacrului. care are o realitate ontologic ce se cere afirmat sau postulat . r mâne deschis urm toarea întrebare: ce statut are sacrul în c r ile lui Mircea Eliade? Ce statut are homo religiosus. Jung a r spuns c nu st în competen a lui s proclame existen a sau inexisten a lui Dumnezeu. Întrebat ce p rere are despre obiectul religiilor.

M gândesc la dou c r i ale lui Richard Noll. Atacurile lui Noll împotriva lui Jung ar putea fi dirijate i împotriva lui Eliade. în ultimul deceniu. aveam impresia c discursul s u se înscrie într-un spa iu atemporal. a a cum o descrie Eliade. pentru a ar ta eventuala ubrezenie a apriorismului antropologic al lui homo religiosus. Cu aceast punere în perspectiv . eventual jungian . la intersec ia dintre fenomenologie i neokantianism. I s-a repro at. Or. în SUA s-a dezvoltat o direc ie de cercetare care. Richard Noll a publicat dou c r i. f r a oferi îns mari insighturi asupra psihologiei mistice. spre exemplu. care nu spune nimic despre realitatea empiric i func ionalitatea practic a religiilor. F r s fie un ´demolator´ de profesie (niciodat el nu comite pamflete sau atacuri ad hominem). ira ionalismul i alte curente din filosofia epocii. Cultul Jung i Christul arian. Richard Noll reu e te s -l pun pe Jung în contextul gândirii de la sfâr itul secolului XIX i începutul secolului XX. care pentru mine (pentru încrederea mea în Jung) au fost devastatoare. Eliade ar putea fi afectat de un tip de critic la care a fost supus spre exemplu i Jung. Prima face analiza contextului socio-istoric i ideatic în care Jung i-a creat sistemul. din anii 90 încoace. inevitabil. cu ´parapsihologia´ i mistica experien elor interioare de tip sincretic specifice modernismului.Cassirer. popoare. retrage valoarea absolut . când îl citeam pe Jung. al unei mentalit i i al unui vocabular specific unei paradigme culturale. Este posibil s -l privim i pe autorul Sacrului i profanului ca pe un produs al epocii sale. este o reverie platonician mai degrab . în absolutul speciei umane. Eliade pare s atribuie constela ia de simboluri i setul de ritualuri degajate în Tratatul de istoria religiilor i în celelalte c r i ale sale unui substrat antropologic. Aceasta. simboluri. Istoria religiilor.i fi tr it veacul i. Richard Noll reu e te s demonstreze c Jung este produsul unei epoci. Eliade devine astfel vulnerabil la atacurile din partea relativi tilor. o metod de cercetare a creierului care folose te mijloacele electronice cele mai noi i mai performante. E vorba de a a-numita neuroteologie. de eficacitate i aplicabilitate a metodei sale în cercetarea istoriei religiilor. evident. zone geografice i c nu li se poate atribui un model global (general). precum i cu spiritualismul scientist. acelea i imagini. acela i aparat neurologic. Homo religiosus i neuroteologia Totu i. fiindc cu to ii avem aceea i structura cerebral . C el descrie ni te arhetipuri ale incon tientului colectiv ce se reg sesc necondi ionat în toate culturile. ce va genera. f r s mearg direct la Eliade i f r s doreasc s îl revalorizeze pe Eliade sau pe Jung. Este o sintez în abstract. astfel de cercet ri se soldaser cu descrierea undelor alfa. dar nu exist nici o religie care s se potriveasc acestei sinteze. în ciuda imensei sale erudi ii. savantul român s nu mai poat fi urmat pe drumul pe care l-a deschis. În aceast situa ie. Jung sau Blaga care postuleaz existen a unor categorii apriorice sau arhetipuri ale incon tientului colectiv. ca tip uman. care de asemenea i-au hr nit sistemul. Cealalt face analiza experien elor mistice i psihologice ale lui Jung însu i. mitologiile i operele de art . demonstrând c viziunea lui este afin cu energetismul. este o frumoas sintez a tuturor simbolurilor religioase. . c homo religiosus. hermeneutica lui Mircea Eliade risc s . preten ia lui Jung de a descrie ni te arhetipuri general valabile se n ruie te. aduce noi dovezi în favoarea presupozi iilor neokantiene. În anii 60. deci a unor matrice ale gândirii umane. Din aceast întâlnire a fenomenologiei cu neokantianismul se pot na te i eventualele critici care i se pot aduce sau care chiar i-au fost aduse lui Eliade. sau. beta i gama din activitatea cerebral . i figuri religioase. care sus in c fenomenele sunt limitate cultural la anumite epoci. Este o abstrac ie. A propos de critica apriorismului psihologic. Acum dou decenii. Aceasta pentru c . nu exist . nu a vrea s închei pe un ton sceptic sau pesimist. necondi ionat .

analizele pe creier nu vor spune niciodat care este con inutul st rii religioase. Ea analizeaz activit ile neuronale corelate cu st rile i cu viziunile care corespund fiec reia din aceste activit i. Una din c r ile lui Andrew Newberg se nume te Why God Won¶t Go Away? ± De ce Dumnezeu nu va pleca dintre noi? (2001) Fiindc . Facultatea de Litere. Ele devin active doar în momentul în care anumite transe. în termenii sacrului. Chiar dac avem anumite rezerve fa de hermeneutica lui Eliade sau sim im nevoia s relativiz m perspectiva. Asta ar însemna c exist o baz neuronal a st rilor mistice. În finalul acestor câtorva medita ii în privin a lui Eliade i a metodei sale de analiz a istoriei religiilor. precum Eugene d¶Aquili. 13 martie 2007 . a sacrului i a lui homo religiosus. totu i neuroteologia aduce un ajutor important în în elegerea fenomenelor mistice. Conferin inut la simpozionul ´Centenar Mircea Eliade´. Asemenea cercet ri ofer un argument c teoria lui Jung privind existen a unor arhetipuri ale incon tientului colectiv. pentru a scana activitatea cerebral a unor oameni afla i în trans sau în st ri religioase: amani. Aceste zone se activeaz numai atunci când respectivii se gândesc la Dumnezeu sau au revela ii sau se decorporalizeaz sau tr iesc o near death experience. Austin. Exist deja o bibliografie impresionant în domeniu. deci o experien care este tratat . Austin (1999). i o dat cu aceasta teoria lui Eliade.Ast zi. cred c lucrurile pot s mearg mai departe. aceste zone neuronale nu sunt ´aprinse´ tot timpul i nu sunt la îndemâna tuturor. st ri. în schimb. Ei au descoperit c exist zone ale creierului care func ioneaz doar în momentul în care se intr într-o stare mistic . capabile s vad pe tran e i foarte am nun it fiecare zon a creierului. C ile nu s-au închis. Andrew Newberg sau James H. au o baz neuronal . avem iat certitudinea c în creierul omului exist o structur neuronal care func ioneaz i se activeaz în momentul în care ne gândim la Dumnezeu. medita ii fac posibil interiorizarea i ne permit s ne deplas m aten ia spre ´sacru´. Sigur. asce i i mistici. o serie de cercet rori. scheme care se activeaz diferit dintr-o religie sau alta i de la individ la individ. imagini. de i nu avem dovezi fizice c Dumnezeu exist cu adev rat. dup care homo religiosus are un set masiv de simboluri. a încheia pe ton optimisit. au început s fac apel la tomografe electronice de cea mai înalt tehnologie. Probing the Biology of Religious Experience a lui Eugen d¶Aquili i Andrew Newberg (1999) sau Zen and the Brain a lui James H. yoghini. de obicei. Sigur. ca s nu citez decât The Mystical Mind.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful