STUDIU DE CAZ

1. Date personale: Nume şi prenume: R. I. A. Data naşterii: 23.05.2005 Domiciliu: Cluj-Napoca Sexul : feminin Motivul prezentării la centru: diagnosticată cu deficienţă de auz severă 2. Date familiale: Mama: R. P. Casnică Tatăl: R. V. Muncitor Fraţi : o soră R. N. (1 an şi 8luni) Tipul de familie : organizată Atitudinea familiei faţă copil: membrii familiei prezintă deficienţe de auz de diferite grade tatal fiind singurul care poate comunica verbal dar şi prin gesturi. I. a venit la centru în urmă cu trei ani de atunci ea făcut progrese urmând săptămânal şedinţe de câte 2 ore la Centrul de Reabilitare al Auzului ea fiind protezată la ambele urechi cu proteze digitale din luna mai 2007. Situaţia materială a familiei: bună Instituţionalizată: în grădiniţa de masă de la vârsta de 2 ani ½ la o creşă cu program prelungit grădiniţa „Micul Prinţ”; 3. Anamneza medicală şi examinarea: Sarcina a fost fără probleme, mama nu a suferit de boli infecţioase, nu a utilizat medicamente pe timpul sarcinii,I fiind născută la termen. Naşterea s-a făcut pe cale naturală primind un APGAR la naştere de 10. I. a fost diagnosticată la vârsta de 1 an şi 10 luni, cu deficienţă de auz severă, în urma unei investigaţii cu P.A.E. Din observaţiile făcute s-au observat următoarele: Starea fizică generală: sănătoasă din punct de vedere clinic Starea văzului: bună, nu au fost depistate probleme Starea auzului: hipoacuzie neurosenzorială profundă bilaterală (protezată la ambele urechi)

Dentiţie şi muşcătură: nu prezintă anomali sau deformări ale dentiţiei. de exemplu bebe. L îl substituie cu N. ş. poate imita şi indica onomatopeele. Limbă: dimensiuni normale. S îl înlocuieşte cu Ş. arunca mingea cu ambele mâini şi încearcă să o prindă tot cu două mâini. muuu. face cercuri. poate aranja puzzel-urile după formă. m. poate să înţeleagă comenzile pe care o rugam să le execute. 4. motricitate bună. z. Stare neuropsihică: de obicei nu e agitată. Nivelul de dezvoltare al vocabularului: Pe parcursul întâlnirilor noastre am observat că I. ţ (la . Buze: conformaţie normală. În urma evaluării făcute s-a constat că la nivelul psihomotricităţii nu prezintă probleme în ceea ce priveşte dezvoltarea ei fizică şi psihică. sare cu picioarele apropiate. pui. Poate repeta cuvinte sau sunete produse de un adult. desenează ieşind din tiparul modelului. poate urcă scările alternând picioarele.Starea auzului fonematic: nu diferenţiază încă între F şi V. în anumite momente poate sa dirijeze bine unda de aer mai ales dacă e atenţionată. j. dacă are obiecte mici ca dimensiune le strânge cu putere. uuuuu. s. se poate da pe hintă încercând să îşi menţină echilibrul. nu prezintă probleme de coordonare manuală. p. Funcţionalitatea sfincterului palato-faringian: nu prezintă anomali din punct de vedere funcţional. Ţ îl emite distorsionat. Motricitate fină şi dexteritate manuală: s-a observat că mâna predominantă în activităţi e dreapta. bună din punct de vedere funcţional. Tipul vocii: de piept Starea aparatului fonoarticulator: Cavitatea bucală: prezintă conformaţie normală. poate introduce aţa prin mărgele. în anumite jocuri poate executa mişcări sus-jos după comandă şi imitaţie. Tipul respiraţiei: toracică. Psihomotricitate: În urma evaluării motricităţii generale făcute s-a observat că I. nu prezintă modificări sau anomalii. dar prezintă probleme în momentul pronunţării lui M apărând un sunet parazit P aerul expirator fiind eliminat pe cale bucală şi nu pe cale nazală. are un vocabular sărac. Atenţia : câteodată se poate concentra mai greu asupra unei sarcini. iar în anumite momente pronunţă MP in loc de M. poate ţine în mână un creion prin care poate trasa linii.în anumite momente Ş îl înlocuieşte cu J. În evaluarea motricităţii fine s-a observat că: poate modela plastelina.

Nu poate folosi combinaţii de două elemente. pră (r la omis). Ştie să indice persoanele familiare dintr-o fotografie în momentul în care aceştia sunt numiţi. 4. Poate aduce obiecte care nu se află în câmpul ei vizual.co-articulare vocală-consoană: ir (r nu la emis corect). 2. I. plo. S.V. „Adu mingea verde!” Poate răspunde la propoziţii care conţin comparaţia de „mare” şi „mic”. scurt. Ş. es. Poate indica lucruri familiare. om. ie. am. dar poate înţelege şi limbajul semnelor. „Cine vine?” Cunoaşte persoanele familiare din anturajul ei. 3. Emiterea sunetelor 1. ia. Nu poate folosi formele de plural. (l la omis). de exemplu subiect-predicat. P. le-a reprodus corect: au. un. sta. a) Limbaj receptiv: înţelege comenziile care i se dau. „Cu cine vi tu aici?” Urmează instrucţiuni „Închide uşa!”. utilizează gesturile în momentul în care doreşte ceva. iar în momentul în care sunt denumite se întoarce şi le recunoaşte.co-articulare consonantică: am utilizat un criteriu de cinci exemple din care a emis corect 2. de exemplu „Cu ce bem noi apă?”. Nu formulează întrebări simple.lung. oa. J. are o exprimare verbală lentă. dar în schimb nu înţelege termenii de aproape-departe. B. „Adu păpuşa!” Nu înţelege propoziţiile care conţin pronume. ou. Selectează corect obiectele reale după utilizare. b) Limbaj expresiv: Ritmul: de cele mai multe ori e lent Fluenţa vorbirii??????????? Nu poate formula propoziţii afirmative sau negative. 5. blo. Z. R. în cazul în care substituie sau distorsionează).sunete fiind nevoie să i se amintească unde să-şi poziţioneze limba. flu (la omis pe l). de exemplu „Unde este cana?”. izolate: probleme la sunetele F. 5.co-articulare în cuvinte în diferite poziţii: Foi – trifoi – cartof Vas – ave – morcov . co-articulare vocalică: în evaluare am folosit cinci exemple pe care I. ci doar de singular.

înainte-înapoi.alb Măr – camion – pom Nucă – pantof – tren 6. 4. dar nu înţelege noţiuni precum aproapedeparte. triunghi. .dreaptă 2. poate completa o figură umană lacunară.dreaptă Oculară.casă – nas Zână – azi – oz Şah – uşă – caş Joc – cojoc – menaj Pasăre – apă – dop Balon – umbrelă . utilizează la cerere anumite culori în cadrul unui desen. Schemă corporală: indică şi numeşte părţile propriului corp. indică părţiile corpului pe o imagine. Orientarea spaţio-temporală • • Poziţiile spaţiale:înţelege noţiunile sus-jos. Identificarea unor forme şi figuri geometrice: poate identifica şi numi principalele forme geometrice: cerc.Lateralitate: • • • • Manuală. 5. 3.Sac. Relaţiile spaţiale: nu are noţiunile de stânga dreapta formate. percepţia şi discriminarea culorilor fiind bune. identifică forma geometrică după criteriul mare-mic.dreaptă Aurală. nu cunoaşte noţiunile de în faţă-în spate. pătrat. Identificarea şi cunoaşterea culorilor şi nuanţelor: denumeşte corect culorile. conduite şi structuri perceptiv.motrice 1.dreaptă Pedestră. indică şi denumeşte părţile corpului altei persoane.

GHE. cu ajutor. Ş. J. faţă de vârsta cronologică. GHI. Z. P. F. • La itemul de Dezvoltare Socială şi Emoţională din Scala de Dezvoltare Psihomotrică Portage a obţinut un punctaj de 29 de puncte care o încadrează în categoria de vârstă cuprinsă între 1-2 ani. Hipoacuzie neurosenzorială profundă bilaterală (protezată la ambele urechi) 2. prin aprecierea nivelului de dezvoltare al copilului. Rezultatele vor fi trecute într-un tabel la Anexă. 8. poate numi zilele săptămâni dar cu ajutor. Am constatat că nu diferenţiază bine între Ş. EVALUAREA LIMBAJULUI În urma evaluărilor făcute cu ajutorul jocurilor. Z. M. L. 7. Dislalie polimorfă la nivelul discriminării fonologice la sunetele: S. J.B. • La proba „Sans Paroles” care este o probă pentru aprecierea nivelului mental al copiulului cu vârsta cuprinsă între 1-5 ½ ani. CI.• Orientarea temporală: vorbeşte la timpul prezent. în cazul fonemului M apare şi fonemul P. V. pentru a oferi un feed-back de cele mai multe ori poate avea nevoie de un timp mai mare de reacţie. Evaluare psihologică • Am utilizat itemi din Scala de Dezvoltare Psihomotrică Portage în care la Limbaj a obţinut un punctaj de 36 de puncte care o încadrează într-o categorie de dezvoltare a limbajului asemănătoare unui copil cu vârsta între 2-3 ani faţă de vârsta ei cronologică. sunete. am constatat că vocabularul lui I. S. De asemenea poate reproduce după model o propoziţie. pe N îl înlocuieşte cu L. R. Nu poate emite corect Ţ. nu poate denumi anotimpurile sau succesiunea lor. forme. Alcătuire de propoziţii . este sărac în cuvinte. de cele mai multe ori am încercat să-i atrag atenţia atunci când nu îşi poziţiona corect limba sau nu emite corect un sunet. deşi recunoaşte imagini. V. Diagnostic final 1. CE. N.

apoi să îl pronunţ într-un singur cuvânt. la început împărţeam în silabe. sau denumeşte doar obiectul la care se referă. poveşti reconstituite prin lipirea de abţibilde pentru reconstituirea imaginii de poveste. Pune întrebări În momentul în care ceva îi atrage atenţia. am observat că poate recunoaşte imaginile dar nu poate formula propoziţii decât cu ajutor prin folosirea întrebărilor „Cine culege flori?”. „Unde se află iepurele?” sau prin repetarea după model. percepe corect ceea ce eu îi spun dar reproduce greşit anumite sunete în funcţie de locul lor în cuvinte. Dacă introduceam un nou cuvânt în vocabularul lui I. Denumeşte şi identifică doar ce îi atrage atenţia. cum ar fi de exemplu.înţelege comenzile verbale pe care i ceream. face semne sau denumeşte concret obiectul. nu poate formula propoziţii în funcţie de imaginile pe care le vede. iglu cuvinte întâlnite în „Cine ştie câştigă!” sau „Creionul fermecat”. din cauza auzului fonematic în care nu diferenţiază corect anumit foneme sau nu îşi poziţionează corect limba. Susţinerea unei conversaţii De cele mai multe ori I. interacţionează şi cu alţi copii. Altă modalitate de evaluare a lui I. popice. zidar. nu poate menţine un curs al povestirii.prin care observam . dinozaur. planşe cu diferite activităţi. foloseşte gesturile sau semnele. chiar şi în momentul în care sarcinile începeau să devină mai complexe. Dacă doreşte să comunice de obicei indică. puzzle-uri.Folosind manualul cu Imagini ilustrate pentru comunicare verbală. I. Alcătuire de poveşti după imagini I. Nu adresează întrebări simple şi răspunde cu DA şi NU prin clătinarea capului. întâmpinând dificultăţi în momentul în care în vocabularul ei nu se aflau anumite cuvinte noi. Executare comenzi după labiolectură I. prin ajutorul jocului simbolic.

p.dacă a înţeles cuvântul nou introdus era prin oferirea de comenzi fără suport vizual. n am exersat următoarele exerciţii: ridicarea şi coborârea limbii în interiorul cavităţii bucale. să aburească oglinda. Jocuri precum „Cine ştie câştigă!”. d. Când întâmpinam dificultăţi în emiterea unui sunet utilizam oglinda logopedică ca suport vizual pentru a urmării mişcăriile labio-vizuale. dar în momentul în care îi ceream să arate emoţiile a ştiut să indice corect doar bucuros şi supărat. ridicarea şi coborârea limbii de la nas la bărbie. bucuros. În cazul consoanelor l şi r am exersat exerciţii precum vibrarea limbii între dinţi odată cu vibrarea buzelor. ş-j. o rugam să le imite. plictisit. spargerea balonaşelor. toate acestea îi captau atenţia. Planşele cu expresii faciale care exprimau emoţii precum. apoi să identifice ceea ce eu încercam să-i sugerez. LABIOLECTURA În timpul evaluărilor. speriat. exerciţii pentru buze. am folosit diferite jucării propunând astfel activităţi la care I. umflarea şi sugerea obrajilor. Nu a reuşit să îmi explice „De ce e copilul bucuros/supărat?” În majoritatea şedinţelor reproduce cuvintele pe baza modelului de imitaţie. „Creionul fermecat”. p-b. l îl emite corect dar îl substituie cu n în anumite cuvinte. supărat. să sufle într-o lumânare. propunând următoarele exerciţii: pentru m. exerciţii pentru obraji . t-d. întinderea buzelor(zâmbim). m-n. nu aspiră. care ofereau feed-back vizual şi auditiv. în care să indice cuvântul care îl auzea pe cartonaşele care erau la îndemână. A reuşit să imite emoţiile corect. pronunţă un mp înloc de m. b. limba ascuţită şi limba lopată. cărţile de poveşti care aveau căsuţe ce trebuiau desfăcute pentru a descoperi ce se află acolo. nervos. rotunjirea lor (ţuguiate). care în momentul în care le trăgea aţa imitau pisica şi căţelul dar în acelaşi timp vibrau. făcând greşeli de diferenţiere între fonemele f-v. spunându-i să îmi arate un cartonaş. palparea laringelui în timpul emiterii lui r. Îi făceau o deosebită plăcere jocurile care ofereau feed-back tactil de exemplu jucăriile de la Fischer Price în formă de minge cu aspect de pisică şi căţel. nu distorsionează fonemele. . consoanele africate nu le emite corect. exerciţii pentru dirijarea aerului pe cale bucală. În ceea ce priveşte consoanele omoorganice t. s-z. celelalte ne ştiind să le identifice corect. să participe cu interes. deslipirea de cerul gurii cu zgomot a limbii. dar în cazul consoanelor depinde de poziţia acestora într-un cuvânt e necesar să i se amintească unde anume trebuie să îşi poziţioneze limba. să facă baloane de săpun. Emite corect vocalele.

de cele de la Fischer Price. prinde (la omis pe r). (a omis z). cum ar fi de exemplu zboară. Verificarea automatismului pentru emiterea sunetului corect prin utilizarea poeziilor. de identificare pe baza de sunet. foloseam fluierul sau bătăile pe suprafaţa mesei. bisilabice şi polisilabice cu sunetul respectiv în poziţie iniţială. din cinci încercări a reprodus corect trei. mărgele de plastic şi lemn. Cu ajutorul materialelor am observat că I. în care I. „Cine ştie câştigă!” La sarcini precum sesizarea ritmului îi spuneam să mă imite. stradă (la omis pe r). fluier sau utilizând cele trei borcane cu materiale diferite. jocuri precum „Creionul fermecat”. păpuşa Maruşca. recepta corect şi reproducea cuvinte care conţineau diftongi. tobă. De exemplu stup. introduceam sunetul în silabe deschise. instrumente muzicale. ANTRENAMENT AUDITIV În cadrul antrenamentelor auditive am folosit programe precum TARABOSTES şi ECHO. în momentul în care auzea trebuia să ridice mâna. textelor. La această probă din cinci încercări a sesizat corect trei. foloseam soneria telefonului mobil sau foloseam clopoţelul. (a omis r). Pentru a verifica dacă poate pronunţa corect grupurile consonantice i-am propus să denumească anumite obiecte pe care eu le aleg . în timp ce se juca produceam un zgomot (bătăi în uşă).După ce terminam emiterea corectă a sunetului izolat. borcane de aceiaşi cantitate în care se aflau materiale diferite precum bani. Reproducerea ritmului prin utilizarea aceloraşi resurse. La jocuri precum „Cine mă strigă?” sau „Ce am auzit!” am folosit instrumente muzicale precum trianglu. doarme. mediană şi finală. oaie. Prezenta interes faţă de jucăriile de bebeluş. Pentru a observa dacă sesizeză sunetul. de reproducere a cuvintelor. De cele mai multe ori clipea după care se întorcea spre partea din care vine sunetul fiind curioasă să afle despre ce este vorba. Programele ECHO şi TARABOSTES erau folosite pentru exerciţii cu sunete onomatopeice. felicitări care cântă. După ce încheiam această etapă utilizând planşe cu imagini ce conţineau cuvinte monosilabice. imaginilor care conţin fonemul respectiv. închise şi apoi intermediare pentru a observa dacă are loc o coarticulare corectă prin legarea lor de vocale. floare (la omis pe l). îi ceream să . stai. de recunoaştere a vocii umane.

ordine şi succesiune. lui I. persoane. La proba de înălţimea sunetelor I a reuşit să indice că trianglu e un sunet înalt. a reuşit identifice corect 3 borcane şi 4 instrumente. Să îşi dezvolte vorbirea liberă (în conversaţiile uzuale) şi vorbirea independentă. la fel şi capacitatea de memorare. acolo putând să socializeze cu copii de vârsta ei care vor interacţiona în jocurile de la clasă propuse de dna educatoare. atenţia şi concentrarea asupra sarcinii au început să scadă. i-am dat cartonaşe pe care erau desenate aceste instrumente pe care o rugam să mi le indice în momentul în care auzea sunetul respectiv. Recomandări: Urmarea şedinţelor de terapia limbajului în care: Să exerseze în continuare exerciţii care dezvoltă auzul fonematic. propoziţii. la tobă nu a ştiut să îmi arate dacă e înalt sau jos. pianul nu a ştiut să arate dacă e înalt sau jos. trianglu. tobă. Să memoreze şi să repete după auz serii de silabe.îmi spună ce anume a auzit şi să indice instrumentul/borcanul respectiv. este integrată în grădiniţa de masă acest fapt ar putea reprezenta un bun model de dezvoltare al limbajului. a reuşit să diferenţieze vocea de adult cu cea de bebeluş (ECHO). cuvinte. Să îşi dezvolte vocabularul prin înţelegerea cuvintelor şi apoi prin utilizarea lor în diferite contexte. Să îşi dezvolte cunoştiinţele legate de temporalitate. La această probă i-am oferit ca suport vizual două planşe care aveau o săgeată în sus iar alta cu vârful în jos. instrumentele fiind identificate aleatoriu. băţ. la fluier nu a fost sigură dacă e înalt sau jos aşa că a arătat cartonaşul cu înalt. . Să dezvolte capacitatea de reproducere a ritmului. La această probă din cinci încercări I. Să îşi dezvolte abilităţiile de comunicare. Să îşi dezvolte abilităţiile de exprimare în propoziţii şi fraze şi să înveţe structura gramaticală. fluier. animale. Să identifice stimuli sonori produşi de obiecte. La proba de identificare şi diferenţiere progresivă am folosit următoarele instrumente: sfârâitoare. la saxofon a arătat că sunetul e înalt. Datorită faptului că I. La proba de diferenţiere a calităţiilor auditive I. Am observat că o dată ce am depăşit numărul de trei instrumente dacă aveam două instrumente de aceiaşi intensitate joasă/înaltă nu mai reuşea să le diferenţieze. atât narative cât şi conversaţionale.

. Date personale: Nume şi prenume: R. D.3 1.Studiu de caz nr.

Frecventează din toamnă grădiniţa „Micul Prinţ”. putând să direcţioneze unda de aer când este atenţionat. Dentiţie şi muşcătură: nu prezintă modificări sau deformări ale dentiţiei. bună din punct de vedere funcţional. Starea aparatului fonoarticulator: Cavitatea bucală: prezintă conformaţie normală. motricitate bună. cu o prezenţă de 2 ore pe săptămână.2004 Domiciliu: Cluj-Napoca Motivul prezentării la centru: diagnosticat cu deficienţă de auz medie bilaterală Sexul : masculin 2 . T. M. Limbă: dimensiuni normale. J. Situaţia materială: bună Instituşionalizat de la vârsta de: 3 săptămâni într-o familie maternală. este dat în grija unui asistent maternal care îi oferă condiţii decente de locuit. Date medicale Sarcina: nu s-au obţinut informaţii Starea fizică generală: dezvoltare normală conform vârstei. iar la Centrul de Reabilitare al Auzului îl frecventează de la vârsta de 2 ani. S. Buze: conformaţie normală. nu au fost detectate probleme. Tipul respiraţiei: toracic. Funcţionalitatea sfincterului palatofaringian: nu prezintă anomalii din punct de vedere funcţional. Z.Date familiale: Mama: nu s-a dorit dezvăluirea numelui ei sau alte date ce îi aparţin. 3. D. Tata: nu se cunoaşte identitatea lui Tipul de familie: D. Ş. . Starea auzului: hipoacuzie neurosenzorială bilaterală medie. Se implică în activităţi care se fac atât la Centrul de Reabilitare al Auzului cât şi în activităţiile pe care le organizează grădiniţa pe care o frecventează. Tipul vocii: de piept. P. nu prezintă modificări sau anomalii.11. Starea văzului: bună.Data naşterii: 21. N. Starea auzului fonematic: nu diferenţiază între F şi V. Atitudinea familiei faţă de copil şi deficienţa acestuia: Familia care îl are în grijă îi oferă sprijin în vederea recuperării lui D. B.

Nivelul de dezvoltare al vocabularului Pe parcursul şedinţelor noastre am observat că D. Când nu este agitat poate avea o claritate în formularea unor idei. Poate arăta părţile corpului atunci când acestea sunt numite. Fluenţa vorbirii. poate să înţeleagă. A fost supus unor investigaţii psihologice deoarece începea să devină agresiv faţă de alţi copii. poate să bată din maini reproducând anumite ritmuri la cererea mea. b) Limbaj expresiv Ritmul vorbiri nu prezintă probleme. Răspunde oral în momentul în care 2-3 lucruri familiare sunt numite. are un vocabular de nivel mediu. construim case din piese de lemn. jocuri de prindere a mingi pe o planşă cu scai. te rog să îi dai păpuşa!” Poate urmări o conversaţie despre evenimentele care au avut sau au loc în viaţa lui. să exprime şi să identifice corect anumite comenzi pe care îl rugam să le execute. sărituri ca şi mingea pe loc. Identifică băieţi sau fete din poze în momentul în care i se cere. nu s-au observat probleme pe parcursul evaluării. „Adu din coş bila verde!” Aduce obiecte care nu se află în câmpul lui vizual „Adu cuiele şi ciocanul” Înţelege propoziţii care conţin pronume „Păpuşa este a Monei. am observat că poate să îşi alterneze picioarele în momentul în care coboară scările fără să se dezechilibreze şi să cadă. aceasta fiind bine consolidată. a) Limbajul receptiv: poate să înţeleagă tot ce i se transmite. din care dacă nu e interesat evadează şi poate refuza să colaboreze. Psihomotricitate globală: pe parcursul întâlnirilor noastre i-am propus anumite activităţi precum. . Deşurubare şi înşurubarea păpuşii Maruşca. să culeagă ouăle şi să le pună în coş. Poate să imite onomatopeele din programele ECHO şi TARABOSTES. punându-şi la un momendat viaţa în pericol. Motricitate fină şi dexteritate manuală: nu s-au observat probleme de coordonare oculomanuală.Starea neuropsihică: în anumite momente devine hiperkinetic fiind foarte greu să i se menţină atenţia asupra unei sarcini. Atenţia: se concentrează greu asupra unei sarcini. dar nu poate înţelege lucruri care nu au legătură cu grădiniţa şi persoana lui. 4. „Pune bomboana în cutie!” „Lasă cornul pe masă”. mâna predominantă în activităţi fiind dreapta. să sară pe cercuri de o anumită culoare pe care i le spun eu. Poate selecta 5-10 obiecte în momentul în care i se cere. indicând şi imaginea. Poate arăta persoanele familiare când acestea sunt numite.

CHE. om. ceai cald. de exemplu maşina roşie. izolate: probleme la pronunţia lui J. Foloseşte forme de prezent în povestire. R. au. În momentul în care nu e agitat şi e interesat de anumite jocuri poate formula propoziţii simple care să fie înţelese şi de persoanele din jur. de exemplu. Poate formula întrebări simple „Unde a plecat mama?”.Spune o afirmaţie cu un singur element. Foloseşte repere temporale ca „aici şi acum”. Foloseşte forme de întrebări cu trei elemente „Unde merge Nina?”. CHI. oi. pli . 5. sau imită sunete verbale emise de persoanele din jur. ia. Nu poate formula propoziţii pe care să le lege una de alta. GHI. aţ (ţ nu la emis). 3. GHE. „Când vine Ioana?” Poate folosi combinaţii de 2 elemente: subiect predicat de exemplu „Bebe plânge”. Poate folosi adjectivul şi substantivul împreună. Poate imita clar onomatopee din programele ECHO şi TARABOSTES.moş Joc – injecţie – bej Soc – prosop – cos Zahăr – buze – orez . el 5. Ţ. „De ce nu e noapte?” Nu poate formula structuri de plural ale cuvintelor. co-articulare în cuvinte în diferite poziţii: Floare – afine – pantof Vulpe – covor – bolnav Barcă – tobă – cerb Pahar – topor – dulap Şarpe – deşert. co-articulare vocalică: pe parcursul evaluării am folosit cinci exemple pe care D le-a reprodus corect. „Fata râde”. tra (r nu la emis) 4. sto. cal. co-articulare consonantică: am folosit cinci exemple fru (f la substituit cu v. spa. ciocan. ou. Foloseşte „nu” pentru a exprima negaţia şi a da de înţeles că nu doreşte să participe la oră sau să îi fie luată o jucărie. r la emis mai mult ca şi un l). co-articulare vocală-consoană: in. şurub. 2. ei. os. Emiterea sunetelor 1.

Schemă corporală. triunghi pot fi identificate pe cale vizuală şi tactil-kinestezică şi după criteriul de mare-mic.în spate. Identificarea şi cunoaşterea culorilor şi nuanţelor: poate denumi corect culorile. aproape – departe. identifică şi numeşte părţile corpului său dar şi a altei persoane. 3. dar nu are însuşite noţiunile de stânga-dreapta. Figurile geometrice pătrat. cerc. Orientarea spaţio-temporală • • • Poziţiile spaţiale: înţelege şi cunoaşte noţiuni precum în faţă . 7. 5. Lateralitate • • • • Manuală – dreaptă Aurală – dreaptă Oculară – dreaptă Pedestră – dreaptă 2. D. Identificarea unor forme şi figuri geometrice.Minge – unbrelă – pom Nucă – ani – castan Tablă – dinte – pat Dop – ridichie – ud Casă – cascadă – ac Găină – oglindă . Evaluarea psihologică .Conduite şi structuri perceptiv-motrice 1. Relaţiile spaţiale: recunoaşte noţiunile de în faţă în spate.rug 6. poate numi anotimpurile dar nu şi succesiunea lor. poate numi zilele săptămânii dar nu şi succesiunea lor. pe – sub. Orientarea temporală: vorbeşte la timpul prezent al acţiunilor care se petrec în viaţa lui. recunoaşte. 4. percepţia şi discriminarea cromatică ne fiind o problemă. ne înţelege noţiunile înainte – înapoi.

R. Z. fiind un joc care îi atrage atenţia şi în care participă cu plăcere. acest lucru încadrându-l într-o categorie de vârstă de 2-3 ani faţă de vârsta lui cronologică. La itemul de Dezvoltare Socială şi Emoţională D. J. GHI. D. GI. pe parcursul şedinţelor noastre a avut diferite stări. C. CI. GE. G. „Dă patentul!” Pune întrebări . Diagnostic final 1. deoarece la anumite sarcini se concentra foarte greu şi nu îşi putea menţine atenţia asupra unei sarcini ducând-o mereu la sfârşit. T. J. M. 8. a obţinut scorul de 36 de puncte încadrându-se în categoria de vârstă de 1-2 ani faţă de vârsta cronologică a acestuia. • • Rezultatele probei „Sans Paroles” vor fi trecute în Anexă sub formă tabelară. carte de poveşti. V. N.• La itemul Limbaj din Scala de Dezvoltarea Psihomotrică Portage a obţinut un punctaj de 47 de puncte. dislalie polimorfă la nivelul discriminării fonematice al sunetelor F. CE. EVALUAREA LIMBAJULUI D. N C. are un vocabular dezvoltat de nivel mediu. M. V. Am observat că nu diferenţiază bine între fonemele. P. T. Ş. Z. Ş. J. F. este în faza de emitere a fonemelor Ţ. S. sau în timpul jocului simbolic de-a fi electrician sau zidar imitând întocmai modelul angajaţiilor din construcţii. Alcătuire de propoziţii Poate formula propoziţii simple după imagini concrete. În urma evaluărilor făcute am observat că D. şi în etapa de consolidare a fonemelor CHE. S. D. GHE. B. „Adu ciocanul!”. G. „Bat cuie!”. care în anumite momente făceau cooperarea dintre noi să fie greu de realizat în ceea ce privea evaluarea şi recuperarea lui. Hipoacuzie neurosenzorială bilaterală medie (este protezat la ambele urechi cu proteze digitale) 2. iar în momentul în care dorea să exprime anumite idei din cauza agitaţiei putea să omită anumite foneme. CHI.

. NU. chiar dacă au existat momente în care devenea agitat şi refuza să coopereze cu mine. „Ce se aude?”. Poate face descrieri scurte a evenimentelor care s-au petrecut dacă este încurajat. D. yoyo-ul şi titirezul care ofereau lumini jucăuşe ce îi atrăgeau atenţia. Susţinerea unei conversaţii Adresează întrebări scurte. De asemenea întreba şi de persoanele cunoscute care nu se aflau în câmpul lui vizual în momentul în care venea la centru. speriat. reuşea să înţeleagă comenziile pe care i le dădeam pe parcursul şedinţelor. cum a fost de exemplu motocicleta care se învârtea ameţitor de repede. Alcătuire de poveşti după imagini Îi făceau plăcere lipirea de abţibilduri care reproduc a anumită scenă de poveste. dorind ca şi el să le manipuleze. Când l-am întrebat de ce este copilul bucuros/trist nu a ştiut să îmi ofere un răspuns. Executare comenzi după labiolectură Nu a întâmpinat dificultăţi în ceea ce priveşte executarea comenzilor după labiolectură. prima reacţie fiind acea de explorare în ceea ce priveşte obiectul respectiv. nervos). doar în momentele în care refuza să aibă contact vizual cu mine şi să refuze participare la activităţiile propuse luându-l pe „NU” în braţe sau „NU VREAU!”. după care cu ajutorul întrebărilor mele reuşea să formuleze propoziţii scurte. celelalte inversându-le între ele (plictisit . poate să răspundă la întrebări prin DA. a reuşit să identifice expresiile faciale de bucurie şi tristeţe. Îi atrăgea atenţia tot ce se mişca sau scotea un sunet. sau „Ce ai acolo?”erau mereu în actualitate. BINE. Planşele cu expresii faciale le foloseam în jocuri precum pantomima pentru a înţelege sensul lor.Pentru ai capta atenţia încercam să îi ofer jucării care ofereau feed-back vizual sau tactil. Întrebări legate de jucării „Ce e asta?”. LABIOLECTURA D.

trianglu. de corectare şi dirijare a undei respiratorii. În jocuri precum „Ce am auzit?” sau „Cine mă strigă?”am dorit să observ dacă reuşea să recunoască din ce parte a venit sunetul stânga sau dreapta. să identifice sursele sonore şi să diferenţieze progresiv între cele cinci instrumente muzicale: tobă. În cazul exerciţiilor de sesizare a ritmulului foloseam toba sau bătăile pe suprafaţa mesei. clopot. percepţia auditivă a sunetelor neverbale. identificarea instrumentelor fiind făcută aleatoriu. t. De obicei D. După finalizarea exerciţiilor de gimnastică fonoarticulatorie. sfârâitoare. n. iniţială în cuvinte monosilabice. Reproducerea ritmului folosind aceleaşi resurse ca cele descrise mai sus. închisă şi intermediară. din care am selectat exerciţii pentru identificare şi reproducere a sunetelor onomatopeice. treceam la următoarea etapă. la fel şi capacitatea de memorare. chiar dacă omitea sau substituia anumite foneme din cuvânt. b. fluier. Dacă întâmpina probleme în emiterea corectă a fonemelor omoorganice adică p. Instrumentele muzicale au fost în număr de cinci. Foloseam de asemenea şi planşe în care se aflau desene cu fonemul respectiv în poziţie mediană. deoarece după ce am crescut numărul instrumentelor muzicale atenţia lui a început să scadă. Foloseam telefonul sau fluierul în sarcini de orientare a reflexelor spre surse sonore în care D. maxilarelor. de diferenţiere a fonemelor surde-sonore. m. în care D. d. ANTRENAMENT AUDITIV În cadrul antrenamentelor auditive am folosit programele TARABOSTES şi ECHO. folosindu-le în sarcini de observare a achiziţiei ritmului. reuşea să sesizeze prezenţa sunetului. bisilabice iar pe urmă monosilabice pentru a ajuta şi la dezvoltarea abilităţiilor de analiză fonetică. apoi urmau exerciţii ale buzelor. l şi r prima dată foloseam oglinda logopedică pentru ai arăta unde să îşi poziţioneze corect limba. reproducea cuvintele prin imitaţie după mine.A reuşit să îmi spună în anumite momente dacă după comportamentul meu căutam ceva anume sau dacă am pierdut un obiect. Am observat că D îşi pierdea repede răbdarea. făcând şi el acelaşi lucru ca şi mine. cautând cu privirea de unde vine acesta. . în care am observat că din cinci încercări a sesizat corect trei. finală. a reuşit să reproducă corect din cinci încercări tot trei ritmuri. de discriminare a vocii de adult cu cea de copil. de legarea consoanelor de vocale în poziţie deschisă. Motivul era reprezentat de problemele pe care le avea la nivelul diferenţierii fonemelor.

(ECHO). Să îşi dezvolte abilităţiile de comunicare. a ştiut să arate cu ajutorul cartonaşelor că trianglu e sus. Să îşi dezvolte abilităţiile de analiză fonematică şi conştientizare fonologică. toba nu a recunoscut alternanţa ei. Să îşi dezvolte abilităţiile de a opera cu noţiuni opuse. Să îşi dezvolte capacitatea de a răspunde adecvat la întrebări. Să dezvolte abilităţi de orientare spaţio-temporală. Perceperea vocii umane şi înţelegerea acrsteia nu reprezintă o problemă pentru D. Să îşi dezvolte abilităţiile de folosirea pronumelui posesiv. clopţelul a indicat că e sus. . chitara nu a recunoscut alternanţa ei. Intensitatea nu a reprezentat o problemă pentru D.La exerciţii de diferenţierea calităţiilor auditive D. care a reuşit să identifice corect cu ajutorul celor două cartonaşe cu cercuri unul mare respectiv unul mic. a reuşit să diferenţieze şi să recunoască vocea de adult faţă de cea a unui copil. Recomandări: Să urmeze o consiliere psihologică şi terapie cognitiv-comportamentală. intensitatea sunetelor. la care să participe regulat pentru diminuarea comportamentelor agresive pe care le manifestă în anumite momente. odată ce se acomodează cu persoana şi în special dacă e atent şi ascultă ceea ce i se spune. La proba de înălţime a sunetelor D. trompeta a arătat că e sus.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful