You are on page 1of 69

ARHITECTURA SISTEMELOR DE CALCUL

Suport de curs - anul II, semestrul I
Lect. Univ.drd. Marinela Nidelea

1

Introducere
Calculatorul sau sistemul de calcul este un dispozitiv care lucrează automat, sub controlul unui program memorat, acceptând şi prelucrând date în vederea producerii de informaţii. Orice calculator are în esenţă trei părţi: - hardware, adică partea de echipament a calculatorului; - software, partea de programe; - firmware, partea de microprograme. Unele lucrări de specialitete privesc arhitectura din două puncte de vedere: - din punctul de vedere al utilizatorului, arhitectura include în esenţă setul de instrucţiuni, interfeţele cu utilizatorii, modul de operare şi control al intrărilor-ieşirilor etc. Implementarea unei arhitecturi, din acest punct de veder, duce la o familie de calculatoare; - din punct de vedere tehnic sau al proiectanţilor de echipamente, termenul de arhitectură se utilizează pentru descrierea naturii, configurării şi interconectării dispozitivelor sistemelor de calcul. Aceasta este accepţiunea generală a arhitecturii sistemelor de calcul.

1. STRUCTURA UNUI SISTEM DE CALCUL Definiţie: Un sistem de calcul este un ansamblu de componente hardware (dispozitive) şi componente software (sistem de operare şi programe specializate) ce oferă servicii utilizatorului pentru coordonarea şi controlul executării operaţiilor prin intermediul programelor.

Orice sistem de calcul (computer system) pentru a realiza funcţiile sale de bază trebuie să execute următoarele operaţii: - introducere date (citire) - I - memorare date şi instructiuni (reprezentare) - M - prelucrare date si instrucţiuni (procesare) - P - ieşire date (scriere) - O
2

John Von Newman a descris primul model arhitectural pentru calculator. Din punct de vedere functional un sistem de calcul contine 7 blocuri componente redate in urmatoarea figura:

Adrese

Instructiuni si date initiale

DP /I

UCC C

UAL D

MEM D

Canale I/E

Comenzi

rezultate DP/E

Memorie externa

1.1 DISPOZITIVE DE INTRARE-IEŞIRE asigură comunicarea calculatorului cu mediul prin intermediul unor echipamente specializate, numite Dispozitive Periferice. Aceste dispozitive sunt: · - dispozitive de intrare; - dispozitive de ieşire; - dispozitive de intrare-ieşire: - memoriile externe. Dispozitivele de intrare - asigură transmiterea informaţiilor şi comenzilor către calculator prin operaţiade citire. Din această categorie fac parte: tastatura, mouse-ul, cititorul de cartele,

3

UNITATEA DE COMANDA SI CONTROL coordoneaza si controleaza intreaga activitate de prelucrare la nivelul componentelor calculatorului. textele. Acesta (UCC) executa instructiunile unui program (memorat in memoria interna la adrese succesive) astfel: . Aceste dispozitive primesc secvenţe de biţi de la procesor pe care le decodifică. 1. Indiferent de tipul informaţiei. 1. prin magnetizarea particulelor feromagnetice după două direcţii de magnetizare.dirijeaza fluxul de informatii ce se transfera de la DP/ I catre DP /E. microfonul.5.decodifica instructiunea pentru a afla ce operatie trebuie sa execute si ce date vor fi folosite.creionul optic. semnalele.activeaza circuitele electronice corespunzatoare din UAL pentru a executa operatia cu datele solicitate.sunt folosite pentru a comunica utilizatorului rezultatele operaţiilor executate şi informaţii despre stare sistemului prin informaţii de scriere.extrage din memoria interna datele necesare prelucrarii. CANALELE DE I/E. valori analogice. scanerul. difuzorul. etc. 1.In memoria interna sunt stocate programele si datele care sunt in lucru la un moment dat.. 1. imagini. 1. Din această categorie fac parte: monitorul. principiul de funcţionare al unui dispozitiv de intrare este acelaşi: preia informaţia. MEMORIA EXTERNĂ este un suport electromagnetic reutilizabil. codifică fiecare unitate într-o secvenţă de biţi şi transmite aceşti biţi procesorului. astfel încât să poată fi înţelese de utilizator sub formă naturală. imaginile. corespunzătoare celor două cifre binare.scrie la o anumita adresa de memorie rezultatul obtinut in urma executarii operatiei solicitate. Dispozitivele de ieşire . . numerele. etc. 4. . stiloul electronic. muzică. comenzi vocale. imprimanta. ploterul. MEMORIA INTERNA.extrage din memoria interna a calculatorului o instructiune din program. 4 . .3. Prelucrarea se face prin operatii aritmetice. pe care informaţia se păstrează codificat sub formă binară. o împarte în unităţi conform unui algoritm propriu.6.2. Pentru regasirea informatiei memoria interna a fost impartita in locatii de memorie care se identifica dupa o adresa unica. logice si de comparare. . Informaţiile citite pot fi: texte. Fiecare circuit este specializat sa realizeze un una din operatiile de baza. sunt reprezentate in codificare binara. UNITATEA ARITMETICA-LOGICA (UAL) reprezinta ansamblul de circuite electronice prin care se realizeaza prelucrarea datelor cerute prin instructiuni sau comenzi. Memoria interna este un depozit de informatie in care comenzile.

Sistemului hexazecimal este 16. Se înmulţeşte cu b. Se împarte (conform teoremei împărţirii cu rest) la b. luate în ordine inversă apariţiei acestora.1. partea fracţionară şi toate părţile fracţionare obţinute din produsul anterior. Procesul privind transformarea reprezentărilor exprimate în sisteme de numeraţie se numeşte conversie. în baza b (b≥2). Unitatea de comandă conţine de asemenea un dispozitiv de decodificare a instrucţiunilor (decodificator) şi un dispozitiv de control al secvenţei de comenzi care activează circuitele necesare execuţiei instrucţiunii curente.. cu baza 8. 2. Rezultatul conversiei este constituit din resturile obţinute. E. SISTEME DE NUMEROTATIE In domeniul calculatoarelor. utilizand simbolurile 0 si 1. 2. 5 .UCC impreuna cu UAL alcatuiesc UNITATEA CENTRALA DE PRELUCRARE (UCP) sau procesorul central. din scrierea zecimală. 1. sistemele de numeraţie folosite sunt: binar. până când partea fracţionară este nulă sau a fost obţinut numărul de cifre dorit. se procedează astfel: 1. D. F.01. Unitatea de comandă asigură controlul execuţiei instrucţiunilor unui program şi conţine două registre importante: a) registru de instrucţiuni (RI) care conţine adresa instrucţiunii în curs de execuţie. . iar simbolurile folosite sunt: 0.. modul de realizare a operaţiilor aritmetice este acelaşi. C. Pentru a converti un număr real format din parte întreagă şi parte fracţionară.. 2. Rezultatul conversiei părţii fracţionare este constituit din părţile întregi ale produselor. 9. b) registru contor ordinal (CO) care conţine adresa următoarei instrucţiuni de executat.. A. până se obţine câtul zero. . Indiferent de sistemul de numeraţie utilizat.. Daca la UCP se include si memoria aceasta constituie UNITATEA CENTRALA (UC). 1. Conversia unui numar real intr-o baza de numerotatie Codificarea unui număr real într-o bază de numeraţie b se bazează pe operaţiile de împărţire şi înmulţire aplicate numerelor întregi.. partea întreagă şi câturile obţinute după fiecare împărţire. Exp: Conversia binară a numărului zecimal 24. Sistemul octal. Înlănţuirea comenzilor se realizează prin intermediul unui ceas sistem. Sistemul binar foloseşte baza de numeraţie 2. foloseşte simbolurile: 0. B. octal şi hexazecimal.25 este 11000. luate în ordinea apariţiei lor. 7.

iar înmulţirea se va desfăşura prin totalizarea unor produse parţiale. respectiv hexazecimal-binar.a. de la dreapta la stânga. analog modului de calcul zecimal. -2. de la stânga la dreapta..….…. Conversia unui numar dintr-o baza de numerotatie in zecimal prin expresia Pentru a transforma un şir de simboluri ale sistemului de numeraţie În baza b.a.4. Conversia binar octal. 1. foloseşte corespondenţa: 0--0000. respectiv octal-binar foloseşte corespondenţa: 0--000. folosind proprietăţile de calcul.Numărul zecimal 1961.3. 10110011+111110=11110001 (baza 2).. la scădere va interveni împrumutul de la ordinul superior. Conversia unui numar din binar in octal.. hexazecimal si invers Deoarece 8=23. 2--010. prin numerele: -1.4.respectiv în şirul hexazecimal: 5B 2. se obţine o strategie de conversie automată între aceste sisteme. ş. 1—0001.m. iar 16=24.d. + 0 0 0 1 1 1 1 (10) 6 * 0 1 0 0 0 1 0 1 . 2.se va traduce în şirul octal: 331 . Operatii aritmetice in binar. prin numerele 0..25 este reprezentat în format hexazecimal (b=16) 7A9. 2. Trebuie observat că poziţiile sunt indicate astfel: . .pentru partea fracţionară... ş. F—1111. respectiv hexazecimale se efectuează similar operaţiilor cu numere zecimale. La adunare va interveni transportul către ordinul superior. octale. 7—111. 1--001..pentru partea întreagă. Exp: Şirul binar: 1011011 . octal si hexazecimal Operaţiile aritmetice cu numere binare. E—1110. se va calcula suma produselor dintre cifra corespunzatoare (din şir) şi baza ridicată la puterea specificată de poziţia acesteia. 2—0010. în zecimal. .2. Conversia binar-hexazecimal. .

Un bit este descris prin una din cifrele binare: 0. 1 Gb = 1024 Mb = 230 b. Într-un calculator. 1 cuv. Informaţia modelată şi prelucrată de calculator este prezentată sub forma unui şir de cifre binare. 1 Terra =1024 Gb. aceste blocuri având destinaţii precise în stocarea informaţiilor gestionate de un sistem de operare adecvat. mi poate lua valoarea 0 sau 1 cu semnificaţia “stins”. în acest sens este cunoscută clasificarea microprocesoarelor în generaţii funcţie de capacitatea cuvântului de memorie utilizat: 1 cuv. Formal. 1 Mb = 1024 Kb =220 b . În evoluţia sistemelor de calcul.3. 1. 1 bloc = 64 Kb. In concluzie. cuvânt (word). Un rol important în utilizarea memoriei interne şi in procesul de prelucrare a informaţiilor are conceptul de cuvânt de memorie (word). formând un octet (byte). 32 etc. 1 cuv. de exemplu 0 1 0 1 0 1 1 1 1b = 8 biţi sau 1o = 8 biţi. = 32 biţi = 4 b. Din punct de vedere logic. Aceste şiruri se numesc date. REPREZENTAREA DATELOR IN SISTEMELE DE CALCUL Informaţia elementară este numită bit (BInary digiT). Biţii se pot grupa câte 8. informaţia reprezentată codificat formează mulţimea datelor. 1 cuv. = 16 biţi = 2 b. respectiv “aprins” şi reprezintă o poziţie binară. o succesiune de biţi poate fi utilizată pentru stocarea de informaţii convertite în poziţii binare. = 8 biţi = 1 b. 16.>0. acesta fiind de fapt o unitate de masură (unitate de adresare) în sistemul de coordonate (adrese) ataşat unei memorii interne. 7 . capacitatea cuvântului de memorie a fost variabilă şi a determinat creşterea performanţelor acestora. Multiplii byte-ului sunt: 1 Kb = 1024 b = 210 b . Unitatea de masură pentru memorie este byte-ul (octet-ul) şi reprezintă o succesiune de 8 poziţii binare. cuvânt dublu (double word) etc. memoria internă a unui calculator este organizată în blocuri de memorie. memoria internă este considerată o structură liniară (mi)i. = 64 biti 8 b.

1). 16. Această reprezentare este numită reprezentare aritmetică.Sistemele de calcul utilizează cel mai frecvent coduri alfanumerice cu 7. Numerele întregi negative pot fi codificate prin trei metode: · semn şi valoare absolută (SVA).1 Reprezentarea numerelor naturale Reprezentarea numerelor naturale se realizează pe un număr fix de poziţii binare (de regulă 8. numerele se codifică sub forma: ± valoare absolută. Prin metoda “semn şi valoare absolută”. este cel mai popular cod. 8 . Codurile numerice oferă posibilitatea reprezentării numerelor folosind sistemul binar. în funcţie de mulţimea căreia îi aparţin numerele. respectiv 65536 (Unicode) obiecte (cifre. Reprezentarea numerelor în acest sistem se face în mai multe forme. In acest sistem. 256 (ASCII extins). în elaborarea aplicaţiilor în tehnologia Java. În aceste condiţii.2 Reprezentarea numerelor intregi Reprezentarea numerelor întregi. 3.2n-1. Cel mai raspandit mod de reprezentare este sistemul de reprezentare in complement fata de 2. Se pune probleme ca printr-o conversie adecvata. iar daca bitul de semn este 1.. cu deosebirea că prima poziţie este ocupată de semnul numărului întreg. operaţiile aritmetice fiind efectuate de către dispozitive aritmetice specializate. caractere speciale). Codul ASCII (American Standard Code for Information Interchange). numarul este negativ. 32.. 3. Prin utilizarea a n poziţii binare (n>=1) se pot reprezenta aritmetic toate numerele naturale din plaja 0. 8 şi 16 cifre binare care permit reprezentarea a 128 (ASCII). pe un cuvânt de k biţi se pot reprezenta numere întregi pozitive şi negative N. · complement logic sau restrâns sau faţă de 1 (C1). sau 64) prin conversia numărului zecimal în baza 2.(2k-1. Daca bitul de semn este 0 numarul este pozitiv. numită şi reprezentare algebrică este asemănătoare reprezentării numerelor naturale. iar celelalte negative. litere.1) <= N <= (2 k-1. bitul cel mai semnificativ joaca rolul de a preciza semnul numarului. Unicode este standardul recent introdus pentru acoperirea lingvistică la nivel mondial. · complement aritmetic sau adevărat sau faţă de 2 (C2). sa se considere o parte din aceste configuratii de biti ca reprezentand numere intregi pozitive. astfel încât: .

6 = 1010.0 şi 100.4 Numere fracţionare (subunitare). Pentru reprezentarea în complement faţă de 2 pentru k biţi vom avea: -2k-1 <= N<=(2k-1-1). pentru valorile negative. 3.6 = 1001 Complement faţă de 2: . Complementul aritmetic (complement faţă de 2) este obţinut adunând o unitate la valoarea complementului logic. se preferă soluţia aritmeticii în virgulă mobilă. 3. 3.0. adică +0 şi -0. deci reprezentarea numerelor fracţionare se face ca şi când acestea ar fi întregi. Datorită dificultăţii de gestionare a virgulei de către programator (pot apare frecvent situaţii de depăşire a capacităţii de memorare).. 3. Exp: Reprezentarea numărului (-6) pe 4 biţi: + 6 = 0110 Semn şi valoare absolută: . Se poate uşor constata că intervalul numerelor întregi N care se pot reprezenta în complement faţă de 1 este acelaşi ca şi pentru reprezentarea “semn şi valoare absolută“. · tabelele de adunare şi înmulţire sunt complicate din cauza bitului de semn care trebuie tratat separat.5 Virgula fixă (VF) Sistemele de calcul nu posedă virgula la nivelul maşinii.Această metodă de reprezentare prezintă unele inconveniente: · numărul zero are două reprezentări distincte: 000. Pentru numerele fracţionare se pot remarca reprezentările în virgulă fixă şi virgulă mobilă. Se poate remarca faptul că bitul cel mai din stânga (bitul de semn) este întotdeauna 0 pentru numere pozitive şi 1 pentru cele negative şi aceasta pentru fiecare din cele trei reprezentări.3 Complement logic şi aritmetic Complementul logic (complement faţă de 1) se calculează înlocuind.6 = 1110 Complement faţă de 1: ... cu o virgulă virtuală a cărei poziţie este controlată de către programator.6 Virgula mobilă (VM) 9 .. fiecare bit 0 cu 1 şi fiecare bit 1 cu 0.

Avantajul utilizării virgulei mobile faţă de virgula fixă constă în intervalul mult mai extins al valorilor posibile de reprezentat. 11 biţi pentru exponent şi 52 biţi pentru mantisa). sunete). d) precizie cvadruplă pe 128 biţi (1 bit pentru semn. c) dublă precizie extinsă pe 96 biţi (1 bit pentru semn. Exponentul determină intervalul de numere reprezentabile în sistemul de calcul. 15 biţi pentru exponent şi 80 biţi pentru mantisa) . De aceea se utilizează coduri de control cu posibilitatea detectării şi corectării erorilor. În cazul transferului datelor între sisteme de calcul pot apărea erori. se ataşează cifre binare (de control) la emisia mesajului. 10 . semne speciale. Mărimea mantisei exprimă precizia de reprezentare a numerelor. recepţia fiind responsabilă de controlul modului de respectare a corectitudinii mesajului. b) precizie dubla pe 64 biţi (1 bit pentru semn. există siguranţa că primul bit al mantisei are valoarea 1. 15 biţi pentru exponent şi 112 biţi pentru mantisa). litere. Cele mai utilizate procedee pentru detectarea erorilor sunt: codurile pentru controlul parităţii şi codurile polinomiale ciclice. Numerele prea mari pentru a putea fi reprezentate corespund unei “depăşiri superioare” de capacitate de memorare (overflow). imagini.Numărul N se poate scrie în virgulă mobilă (VM) astfel: N = ± M × B ±E • M – mantisa: indică valoarea exactă a numărului într-un anumit domeniu • E – exponentul: indică ordinul de mărime al numărului • B – baza exponentului 31 30 22 0 Standardul IEEE ((Institute of Electrical and Electronics Engineer) ) defineşte trei formate de 0 0 reprezentare a numerelor în virgulă mobilă: S 23 23 Exponent Mantisã a) precizie simpla pe 32 de biţi (1 bit pentru semn. pentru ca aceasta să poată fi stocată. dar complică prelucrarea informaţiei. Mantisa fiind normalizată. prelucrată sau transmisă. 8 biţi pentru exponent şi 23 pentru M D mantisa). Mai precis. ceea ce permite omiterea sa (bit ascuns) pentru creşterea preciziei de reprezentare. iar numerele prea mici corespund unei “depăşiri inferioare” de capacitate de memorare (underflow). In concluzie putem defini datele ca fiind reprezentarea fizică (prin intermediul codului) a entităţilor din care este compusă informaţia (cifre.

interpretarea.translatarea şi . şir de caractere. Limbaj inferior (Linf) interpretare. SCHEMA NIVELELOR CONCEPTUALE A UNUI CALCULATOR Un calculator virtual actual are şapte nivele conceptuale: Nivelul 7 Nivelul orientat pe aplicatie Translatare Nivelul 6 Limbaje de nivel înalt Translatare Nivelul 5 Limbaj de asamblare Translatare Nivelul 4 Sistemul de operare Interpretare Nivelul 3 Arhitectura setului de instructiuni Interpretare Nivelul 2 Microarhitecturã Microprogram executat direct in hard Nivelul 1 Nivelul logic digital Fig 1. Maşina virtuală este organizată pe niveluri iar între două niveluri pot exista două operaţii: . 11 . aliniere. corpul simbolului.tipul datei: numeric: întreg sau real. − precizia reprezentării interne − modul de vizualizare poziţie. Limbaj superior(Lsup) translatarea. datelor le sunt asociate atribute precum: . adresă.În vederea prelucrării. dimensiunea. enumerare. Nivelurile conceptuale ale maşinii virtuale corespunzătoare calculatoarelor actuale. logic. 4.

fiecare instrucţiune fiind executată imediat. pas cu pas. acesta este translatat de către un program numit asamblor. Interpretarea înseamnă execuţia instrucţiunilor din Lsup . Programele scrise în acest nivel sunt translatate către nivelele cinci şi şase de către programe specializate numite compilatoare. instrucţiuni executate pe nivelul hard. Nivelul 2 este nivelul microprogram care interpretează instrucţiunile nivelului 3 şi le execută în nivelul 1. ele conţinând interpretoare şi translatoare construite de către programatorii de sisteme. Este scrierea unui program în Linf care preia programe din Lsup ca date de intrare şi le execută examinând fiecare instrucţiune pe rând şi executând secvenţa echivalentă de instrucţiuni direct în Linf . Dacă primele niveluri erau interpretate. administraţia. Nivelul 4 . Nivelurile au următoarele semnificaţii: Nivelul 1 este hard pur. Nivelul 6 este nivelul de limbaj înalt. destinat programatorilor de aplicaţii. Este format din circuite electrice şi electronice. Diferenţa fundamentală între cele două tehnici este că în translatare un program mai întâi este transformat în totalitate în alt program şi apoi executat programul translat. Programul din Lsup este abandonat iar noul program din Linf este încărcat în memorie şi executat. în timp ce în interpretare se execută fiecare instrucţiune pas cu pas. Nivelul 3 este nivelul setului de instrucţiuni al maşinii. grafica etc. Sistemul de operare este hibrid deoarece cuprinde atât instrucţiuni interpretate de nivelul patru cât şi instrucţiuni interpretate de nivelul trei. Nivelele 1-4 nu sunt utilizate de programatori.Translatarea presupune transformarea programului din Lsup în întregime într-un program din Linf . Faţă de interpretare. Nivelul 5 este nivelul limbajului de asamblare. Translatarea seamănă cu compilarea. translatarea are avantajul unei viteze de execuţie mult mai mari. Fiecare instrucţiune a nivelului 3 este executată de un microprogram. Nivelul 7 conţine limbaje destinate unor domenii foarte speciale cum ar fi proiectarea asistată. dar fără să genereze un nou program în Linf . 12 .

cum ar fi afisarea unei liste de fisiere (director). se poate si scrie. care puteau fi accesate doar secvential. system de intrare/iesire de baza). Memoria ROM reprezinta cipuri de memorie sau date stocate pe discuri. de asemenea. Aceasta inseamna ca. Fisiere de sistem. MOD DE FUNCTIONARE 5. PROPRIETATI. care pot fi citite de procesorul calculatorului. Un disc de sistem trebuie sa contina toate cele trei fisiere pentru ca un calculator personal sa poata porni. prin urmare. CONFIG. fisierele sunt denumite IO. deoarece chiar si memoria ROM poate fi accesata in mod aleatoriu. Procesul care are loc atunci cind un calculator personal este pornit si efectuaeaza rutinele necesare pentru a si face toate componentele sa funcitioneze corect si apoi incarca sistemul de operare.SYS si sunt invizibile. Un microcip care regleaza timing-ul si viteza tuturor functiilor calculatorului. de asemenea. Ceas. Cea mai scurta perioada de timp in care un calculator poate efectua o operatie oarecare reprezinta un ceas sau o vibratie a cipului ceas. astfel incat in mod obisnuit nu le puteti vedea atunci cand sunt afisate fisierele de pe un disc. In sistemele DOS si Windows.5. Termenul a fost destinat initial deosebirii memoriei RAM de datele si programele stocate pe caseta magnetica.1 CONCEPTE CHEIE: BIOS (basic input/output system. PROCESOR. Fisierele de sistem pot include. O colectie interna de coduri software ale unui calculator personal care gestioneaza unele sarcini fundamentale privind transimiterea de date dintr o parte a calcuatorului intr-alta.SYS care efectueaza unele setari initiale ale 13 . Random Acces Memory este in realitate o denumire eronata. Un megahertz reprezinta un milion de cicluri (sau vibratii) pe secunda.SYS si MSDOS. In DOS. pana cand ajunge la locatia unde sunt stocate datele sau codul pe care le cauta. Memoria RAM este reprezentata de memorie sau discuri care pot fi citite si pe care. Pornire sau boot-are.este exprimata in mega-hertzi (Mhz). Cipul include un cristal care vibreaza la o anumita frecventa atunci cind prin el trece curente electric. pentru a ajunge la ultima transa de date sau cod de pe o caseta. un calculator trebuie sa citeasca toate informatiile continute de caseta respectiva. un calculator poate sari direct la orice informatie stocata in locatii aleatorii din cipurile RAM sau pe disc. Memorie ROM si RAM. Calculatorul personal nu poate scrie date noi in aceste cipuri sau pe aceste discuri. Viteza ceasurilor – si. In schimb. un alt fisier de sistem este COMMAND. a calculatoarelor. Mici fisiere care contin cod software si reprezinta primele fisiere pe care un calculator le citeste de pe disc atunci cand este pornit.COM care contine functiile de baza ale sistemului de operare. Fisierele de sistem contin informatiile necesare pentru a incarca restul unui sistem de operare dupa boot-area hardware initiala. Prescurtari pentru Read Only Memory si Random Access Memory.

In mod ideal. Unitate de masura. Partea unui tranzistor in care curentul electric iese intr-un tranzistor. Pipelining. Vitezele procesorului sunt. Diferite combinatii de tranzistori care efectueaza operatiuni matematice si logice asupra datelor care sunt procesate. masurate in megahertzi.BAT. in milioane. Calcul cu set complex de instructiuni (complex instruction set computing. rapid executabile. Aceste componente trebuie sa gestioneze fluxul de date si instructiuni in interiorul procesorului. Linie de adresa. Condensator. Megahertz (Mhz). inainte ca procesorul sa le execute. o colectie de comenzi sunt executate atunci cand au fost terminate toate celelalte functii de boot-are. de regula.componentelor hardware. Capacitate: 256KB2MB. atunci cand acesta este inchis. nici o parte din circuit nefiind blocata in asteptarea unor date de la o alta componenta. O componenta care stocheaza o sarcina electrica. CISC). in special in cipurile de memorie RAM. Pentium are memorii ascunse multiple. Linie de date. a numarului de ori in care un lucru oscileaza sau vibreaza. RISC). Un design de arhitectura de procesor in care instructiunile mari si complicate sunt defalcate in sarcini mai mic. full-adder. Ele sunt concepute pentru a asigura alimentarea constanta a unitatii aritmetice logice cu datele si instructiunile de care aceasta are nevoie. care totalizeaza pina la 2 MB de memorie. Un design de procesor in care sunt folosite numai instructiuni mici. Canal (drain). In momentul in care datele sunt necesare pot fi recuperate din memoria ascunsa mai rapid decat din memoria RAM. O linie electrica sau un circuit asociat (a) cu o anumita locatie din memoria RAM. asigurând viteza necesară lucrului cu procesorul. Calcul cu set redus de instructiuni (reduced instruction set computing. O arhitectura de calculator conceputa astfel incat toate componentele unui circuit functioneaza permanent. Adder. half-adder. un circuit care determina daca un bit reprezinta un 0 sau 1. Memorie ascunsa (cache). Un bloc de memorie de mare viteza in care sunt copiate datele atunci cand acestea sunt recuperate din memoria RAM. Opusul calculului de set complex de instructiuni. O linie electrica sau un circuit care transporta date. si AUTOEXEC. Memoria Cache este mai rapidă decât memoria RAM. sa interpreteze instructiunile astfel incat ele sa poata fi executate de procesor si sa trimita rezultatele inapoi la memoria calculatorului. Memorează datele şi instrucţiunile care se utilizează la un moment dat. procesorul executa o instructiune la 14 .

Dacă aceste plăci ar fi legate direct la placa de bază. El ar deveni un sistem închis. Bitii pot. ar trebui definite clar conexiunile penru fiecare placă. pentru modemul liniei telefonice. Magistrala(bus) este un canal comun de comunicaţie între plăcile calculatorului.la fel cum cantitatea mica de energie necesara pentru a aprinde un comutator de perete poate controla energia mult mai puternica ce circula prin fire. pentru unitătile de discuri flexibile etc. In plus. Combinatiile de tranzistori in diferite configuratii sunt numite porti logice. sa tina locul valorilor de “adevarat” (1) sau “fals” (0). semnale de control) sub formă de impulsuri electrice cu două niveluri de tensiune corespunzatoare celor două cifre binare 0 şi 1. date multiple). Memoria CMOS memorează partea din BIOS şi parametrii de funcţionare care pot fi stabiliţi de către utilizator. 15 . comenzi. ar trebui stabilite semnalele de dialog ântre fiecare pereche de plăci care dialoghează. Este o memorie volatilă care este păstrată sub tensiune de către o baterie astfel că datele nu se pierd la oprirea calculatorului. tranzistorii fac posibil ca o cantitate mica de curent electric sa controleze un al doilea curent. Tranzistor. Sistemul ar avea o flexibilitate redusă. Conectorii la magistrală (bus connectors) prin intermediul cărora se leagă opţional la placa de bază plăcile adaptoare sau interfeţele pentru imprimantă. folosint un sistem de lumini. Tranzistorul poate crea numai informatii binare : un 1 daca curentul trece si un 0 daca curentul nu trece. care reglementeaza cat de repede functioneaza sistemul. la fel de usor. ceea ce permite calculatoarelor sa trateze logica booleana. Un set de instructiuni care accelereaza operatiunile solicitate pentru multimedia. mult mai puternic. Tranzistorul este blocul fundamental din care sunt construite toate microcipurile. Microcip. O arhitectura de procesor care permite aceleiasi operatiuni sa fie efectuate simultan asupra unor seturi multiple de date. Magistrala este formată dintr-un set de trasee de cupru pe o placă de circuit. MMX. Un comutator microscopic care controleaza fluxul de electricitate ce trece prin el. filme senzitive la lumina si bai acide. in functie de modul in care o sarcina electrica diferita a deschis sau a inchis circuitul. Registru. Setul este construit in procesoarele Intel Pentium. un ideal care este desemnat prin expresia pipeling. pe care circulă informaţia (date. Un set de tranzistori dintr-un procesor in care sunt stocate temporar date in timp ce procesorul efectueaza calcule care implica datele respective . O bucata de dioxid de silicon pe care au fost gravate circuite electrice microscopice. pentru ecran. SIMD (Single Instruction Multiple Data/ Instructiune unica.fiecare tact al ceasului calculatorului. În plus.

numărul acestora diferind de la un tip la altul în funcţie de tehnologia de fabricaţie şi generaţia din care face parte. Cooler-ul este necesar pentru microprocesoare mai puternice decât un 486DX2/66 MHz.Crearea unui cip din tranzistori Mii de tranzistori sunt conectati pe o singura placa de siliciu. La microprocesor este ataşat un răcitor (cooler). iar capetele circuitelor sunt atasate la piste metalice care se extind. 16 . procesoarele au cunoscut progrese rapide. 5. tehnologie prin care circuitele integrate se realizează prin depunerea. De aceea cercetătorii caută noi soluţii. ansamblu format dintr-un ventilator mic şi un radiator având rolul important de răcire a microprocesorului. se deteriorează.2 Microprocesorul Microprocesorul este componenta de bază a unităţii centrale de prelucrare. Posibilităţi de dezvoltare mai există dar. reprezentând creierul artificial al unui microcalculator. aproximativ 20 de secunde. una peste alta. Numărul de tranzistori pe care proiectanţii au reuşit să-l împacheteze într-un cip s-a dublat la fiecare 18 luni. fără un cooler. Astfel. Bazele acestei îmbunătăţiri continue o reprezintă fotolitografia. Pistele transporta semnale in interiorul cipului si trimit semnale din cip catre componente ale calculatorului. Datorită curentului electric care circulă prin circuitele integrate. iar după o scurtă perioadă de timp. după cum afirmă specialiştii. în straturi succesive. Procesorul actualelor sisteme poate fi un microprocesor sau un ansamblu integrat de microprocesoare. în intervalul de 10 ani procesoarele din familia x86 au crescut în densitatea circuitelor logice de 20 de ori. Orice procesor conţine patru blocuri funcţionale de bază: • • unitatea de comandă şi control (UCC). Placa este incadrata intr o bucata de material plastic sau ceramic. circuitele practic topindu-se. una oferind reale posibilităţi şi are la bază principiile mecanicii cuantice. pentru a conecta cipul la alte componente ale placii de circuite integrate. un microprocesor devine de neatins (datorită căldurii la care materialul din care este confecţionat poate ajunge) într-un timp extrem de scurt. această tehnologie este limitată de frecvenţa razei de lumină şi de rezoluţia lentilelor. a unor structuri de metal sau siliciu tratat chimic prin care se obţine pastila de siliciu. Din punct de vedere fizic este realizat dintr-o capsulă ceramică sau plastic (circiut integrat pe scară largă) în interiorul căruia se află mai multe componente electronice. unitatea aritmetico-logică (UAL). De la apariţia circuitului integrat.

iar pe de altă parte între componentele funcţionale ale microprocesorului.• • registrele procesorului. unitatea de interfaţă cu celelalte componente (UI). iar instrucţiunea adresată prin registrul program va deveni instrucţiune curentă. Odată cu încărcarea codului instrucţiunii ce urmează a se executa în registrul de instrucţiuni are loc şi transmiterea unei comenzi de încărcare a operanzilor în registrul de date. de adresare. 64 biţi) corelate cu lungimea cuvântului de memorie (16. operaţii de deplasare a datelor cu un bit la stânga sau la dreapta. Un microprocesor este caracterizat în principal de: 17 . 64 biţi). 32. pe baza adresei conţiunte de registrul contordate.  registrul contor-program conţine adresa următoarei instrucţiuni ce urmează a fi apelată din memoria RAM şi prelucrată. OR. identificat de UCC pentru a genera secvenţa de operaţii elementare şi a decide execuţia acesteia. controlează şi coordonează întregul proces de prelucrare a datelor şi funcţionarea corectă a tuturor componentelor sistemului pe baza comenzilor transmise de utilizator şi memorate în memoria internă a calculatorului. 32. de transfer etc au loc pe baza unui dialog între microprocesor şi memoria internă. Toate operaţiunile aritmetice şi/sau logice. 16.  registrul contor-date conţine adresa operanzilor ce vor fi preluaţi din memoria RAM şi depuşi în registrul de date pentru prelucrare. operaţii de complementare a datelor. Codul instrucţiunii conţinute în registrul contor-program va fi transferat în registrul de instrucţiuni după terminarea prelucrării instrucţiunii curente. Dintre registrele de date şi de adresare ale microprocesorului mai importante sunt:  registrul de date care păstrează datele ce urmează a fi prelucrate de microprocesor sau rezultatele prelucrării care urmează a fi transmise către memorie pentru stocare. Operaţiunile complexe asupra datelor sunt realizate de microprocesor prin combinarea operaţiunilor elementare.  registrul de instrucţiuni care conţine întotdeauna codul instrucţiunii curente. Aceste circuite sunt structurate pe registre (8. Principalele tipuri de operaţii elementare pe care le poate realiza UAL sunt: adunare logică. Registrele microprocesorului funcţionează ca o memorie RAM proprie în sensul că păstrează temporar informaţii ce urmează a fi prelucrate sau rezultate ale prelucrărilor până la transmiterea acestora către memoria RAM. operaţii logice de tip AND. XOR. Unitatea de comandă şi control comandă. pe de o parte. NOT. Unitatea aritmetico-logică (UAL) este alcătuită din totalitatea circuitelor electronice prin care se realizează prelucrarea datelor cerută prin instrucţiuni şi comenzi.

1. A. Cele mai răspândite microprocesoare sunt cele CISC (având ca reprezentaţi microprocesoarele INTEL : X86. Microprocesoarele RISC implementează mai puţine instrucţiuni. 3. Alpha şi MIPS R400 (dezvoltate de Digital Equipment Corporation). 2. Ceasul intern este ca un oscilator care trimite în calculator pulsuri. cu atât microprocesorul este mai performant. O abordare specială o reprezintă arhitectura CISC bazată pe tehnici de tip RISC care duce la o viteză de executare a aplicaţiilor CISC comparabilă cu cea a sistemelor RISC. bine determinate necesare pentru a comanda realizarea operaţiunilor programate şi sincronizarea tuturor funcţiilor calculatorului. IBM şi Apple).MIPS sau MFLOPS. Viteza se măsoară în milioane de instrucţiuni pe secundă . dimensiunea memoriei intene ce poate fi adresată la un moment dat setul de instrucţiuni ce poate fi executat. Cu cât această frecvenţă este mai mare cu atât microprocesorul este mai performant deoarece ea este direct proporţională cu viteza cu care microprocesorul execută instrucţiunile. adică determină cât de repede execută microprocesorul o instrucţiune. În acest moment. Toate aceste elemente determină viteza de lucru a microprocesorului. 18 . fiabilitatea şi costul de fabricaţie. 4. frecvenţa ceasului intern B. se recomandă un procesor cu o frecvenţă de cel puţin 500 MHz. Frecvenţa ceasului intern Funcţionarea microprocesorului este coordonată de un ceas intern al calculatorului. Frecvenţa de lucru a microprocesorului se măsoară în megahertzi (MHz). adică în milioane de impulsuri pe secundă. Frecvenţa ceasului se măsoară în MHz. sunt mai simplu de proiectat şi mai ieftine. Un calculator performant are o viteză de execuţie de ordinul a 230 MIPS. Căteva exemple de microprocesoare RISC sunt: PowerPC (dezvoltat de Motorola.1. deci cu viteza de lucru a calculatorului. dimensiunea memoriei cache. Este cazul soluţiilor AMD şi Cyrix. frecventa de lucru. Viteza depinde de depinde de următorii factori: A. dimensiunea regiştrilor interni şi a magistralei de date C. Cu cât această frecvenţă este mai mare. De exemplu. la intervale egale de timp. deci cu viteza de lucru a calculatorului. există două categorii de microprocesoare: CISC (Complex Instruction Set Computer) şi RISC (Reduced Instruction Set Computer). Pentium). care este un mare consumator de resurse. Pentru sistemul de operare Windows XP . deoarece ea este direct proporţională cu viteza cu care microprocesorul execută instrucţiunile. dacă un microprocesor are frecvenţa de 900 MHz înseamnă un semnal cu 900 de milioane de impulsuri pe secundă.

B. . O instrucţiune sau o comandă transmisă de utilizator. mult mai lentă. 2. cu atât creşte viteza de lucru a acestuia. operanzii care participă la realizarea operaţiunilor aritmetice sau logice.instrucţiuni de transfer a datelor . Memoria cache este o zonă de memorie foarte rapidă cu rol de a păstra o parte din seturile de instrucţiuni şi de date cu care se lucrează în mod curent. conţine o serie de informaţii privind natura operaţiei sau funcţiei ce trebuie executată. Instrucţiunile din setul recunoscut de procesor pot fi grupate în: . componentele sistemului ce trebuie activate pentru executarea operaţiunilor. aceasta deoarece creşte capacitatea de memorare în interiorul microprocesorului (în regiştrii săi) şi deci numărul de operaţii de transfer cu memoria internă (care necesită timp) scade. locul unde se află operanzii sau unde se vor depune rezultatele prelucrării. ducând la îmbunătăţirea performanţelor. cu atât mai multe domenii de activitate pot fi abordate. iar în al doilea rând pentru că un program să poată fi executat trebuie să se găsească neapărat în memoria internă. cu atât viteza microprocesorului creşte.Dimensiunea registrelor interne şi a magistralei de date Cu cât dimensiunea regiştrilor microprocesorului este mai mare. de conversie.instrucţiuni de prelucrare a şirurilor. ea fiind accesată fără cicluri de aşteptare. Cu cât memoria cache este mai mare. Această soluţie face ca procesorul să nu mai stea în aşteptarea codurilor de instrucţiuni sau a datelor primite de la memoria principală. Dimensiunea memoriei cache Toate microprocesoarele. Setul de instrucţiuni pe care un calculator le poate executa este în general caracterizat direct de tipul microprocesorului.generale. Dimensiunea memoriei interne ce poate fi accesată la un moment dat Valoarea maximă a memoriei adresabile este importantă în primul rând pentru că microprocesorul lucrează mult mai rapid cu memoria internă decât cu cea externă. incluzând un controler pentru memoria cache (memoria tampon rapidă). chiar dacă toate celellate componente sunt rapide. . O magistrală de date îngustă poate gâtui un calculator. Cu cât setul este mai bogat. de intrare/ieşire etc. De asemenea. C. 3. începând cu familia 486 dispun de o componentă standard.instrucţiuni de manipulare a informaţiilor la nivel de bit. 19 .instrucţiuni aritmetice. Acestă memorie poate lucra integral în ritmul procesorului. . prin program. dimensiunea magistralei de date influenţează viteza de lucru a microprocesorului întrucât debitul de date care circulă pe magistrală este direct proporţional cu dimensiunea acesteia.

Durata executării unei instrucţiuni reprezintă timpul necesar desfăşurării fazei de citireinterpretare şi a fazei de execuţie a acelei instrucţiuni. 486. Cuvântul microprocesorului reprezintă numărul de biţi întotdeauna multiplu de octeţi care pot fi prelucraţi la un moment dat de către microprocesor (de exemplu 8 biţi. Tipul microprocesorului defineşte apartenenţa microprocesorului la o familie de microprocesoare care au caracteristici comune. repertoriul de instrucţiuni.64 biţi). 2. NOT. 5. pe o perioadă mai îndelungată a microprocesorului indică o fiabilitate soprită şi care raportată la costul acestuia constituie criteriile de decizie în alegerea unui anumit tip de microcalculator. PentiumIII.instrucţiuni logice (AND. . etc. unde x=0. 4.16 biţi. dreapta şi dublu sens). 1. salt condiţionat. TEST). lungimea cuvântului. XOR. 3. PentiumIV. Cyrix. cât şi pe cele compatibile IBM se întâlnesc microprocesoarele din familiile INTEL 80x86. Fiabilitatea şi costul de fabricaţie Funcţionarea corectă. salt necondiţionat. Performanţele procesorului pot fi exprimate prin: • • • • • durata ciclului procesorului. OR. 80486). cu atât viteza de lucru a microprocesorului este mai mare şi el este mai performant. 6. AMD. cu atât microprocesorul este mai performant (de exemplu. Tipul microprocesorului Durata ciclului procesorului reprezintă intervalul de timp în care se efectuează un transfer între două registre ale procesorului. Pentium.instrucţiuni de control a programelor. 386. 20 . PentiumII. iteraţii şi întreruperi. Procesoarele folosite de calculatoarele IBM-PC sau compatibile IBM-PC sunt produse de firme ca Intel.etc. durata executării instrucţiunilor. Cu cât x este mai mare. Pe calculatoarele IBM-PC.32 biţi.. 1. Familia din care acestea fac parte se stabileşte prin compararea performanţelor cu familiile de procesoare Intel: 286. 80686) va putea înţelege şi executa instrucţiunile unui program scris pentru un microprocesor mai puţin performant (de exemplu. de deplasare şi rotire (stânga. Repertoriu de instructiuni conţine mnemonicele instrucţiunilor au caracter orientativ. Cu cât cuvântul are mai mulţi biţi.

GIS . Pas4. Pas 3. microprocesoarele sunt compatibile între ele. Unitatea branch target buffer cauta in particular instructiuni care implica 21 . de mare viteza. Pas 2. Una este unitatea centrala de prelucrare de 5.5 milioane de tranzistori. memoria ascunsa de date (data cache. Primele procesoare foloaseau. Placile de baza ‘normale’ permit prezenta unui singur procesor . aceasta duplica informatiile. D-cache). 5. Cealalta este o memorie ascunsa 2 (cache 2. Problema este ca numai anumite sisteme de operare stiu sa foloseasca multiprocesarea (Linux . însa sunt producatori ce ofera optiunea de ‘dual processor’. WindowsNT) . unde sunt executate intructiunile programelor. Atunci cand informatiile intra in procesor prin intermediul unitatii de interfata cu magistrala (bus interface unit. In timp ce unitatea de apelare/decodare (fetch/decode unit) extrage instructiunile din memoria cache de instructiuni. Unitatea de interfata a magistralei trimite codul de program la memoria ascunsa de instructiuni L1( instructiuni cahe sau l-cache) si trimite date care trebuie sa fie folosite de cod catre o alta memorie ascunsa L1.5 milioane de tranzistori ai sai pot stoca pana la 512 kilobytes de date si cod.În cadrul aceleiaşi familii. nu mai mult de 100MHz chiar si pentru procesoarele care functioneaza intern la 200 MHzⁿ(la puterea 20).5-9. BIU). Procesorul si memoria cache partajeaza aceeasi interfata pe 64 de biti pentru informatiile calculatorului. HP se pot întâlni între 2-8 procesoare. Astfel în cazul unei defectiuni produse la unul din procesoare conducerea va fi luata de celalalt . o memorie cache separata de procesor. SunOs . care de regula facea parte din placa de baza a calculatorului. Un alt motiv de a folosi un sistem multiprocessor este securitatea oferita. unitatea branch target buffer (BTB) compara fiecare instructiune cu o inregistrare dintr-un tampon separat. Codul de program sau datele manipulate de codul respectiv intra si ies din cip la viteza maxima a magistralei (bus) calculatorului personal. Cei 15. Microprocesorul Pentium de la Intel este alcatuirt din doua bucati de siliciu. de regula. etc) . O mare parte din designul pentiumului este structurata pentru a micsora piedica reprezentata de magistrala reducand numarul de ori in care un ceas cicleaza –cel mai mic interval de timp in care un calculator poate realiza o operatiune – fara ca procesorul sa finalizeze o operatiune.3 CUM FUNCTIONEAZA UN CIP PENTIUM Pas 1. Unix . special conceputa. Astfel în Windows 9x prezenta unui processor suplimentar nu va influenta cu nimic performanta sistemului. Astfel în sistemele produse de Digital . a caror marime variaza de la 8 la 16 KB si care sunt construite direct in unitatea centrala de prelucrare. pentru a vedea daca o anumita instructiune nu a fost folosita anterior. Sistemele multiprocessor sunt folosite în servere sau în statii de lucru cu flux mare de date (CAD . L2). Trebuie amintit ca un calculator poate avea unul sau mai multe procesoare . trimite o copie la memoria L2 cache care este strans legata de unitatea centrala de prelucrare si o alta la o pereche de memorii ascunse de nivelul 1 (L1 cache).

Unitatea de decodare trimite toate micro-operatiunile la cartelul de instructiuni (instruction pool). Pas 8. Pas 5. Unitatea de livrare/executie verifica fiecare micro-operatiune din tampon. Predictiile sunt corecta in proportie de peste 90% din cazuri. o situatie in care executia programului poate urma oricare din doua cai. unitatea de executie continua inspectarea fiecarei micro-operatiuni din tampon. Unitatile aritmetice logice folosesc un tampon circular. pentru a vedea daca are toate informatiile necesare pentru procesarea sa si. cu un cap si o coada. Pas 7. calea pe care o va lua programul. stocheaza rezultatele in chiar micro-operatiunea respectiva si trece la urmatoarea micro-operatiune. procesorul verifica memoria cache L2. unitatea de executie trece peste ea si procesorul cauta informatiile mai intai in memoria cache L1 aflata in imediata apropiere. Pas 6. atunci cand gaseste o microoperatiune gata de procesare. pentru a vedea daca vreuna dintre ele a primit datele de care are nevoie pentru a fi executata. in comparatie cu 528 MB /s. Deoarece memoria cache L2 este integrata cu unitatea centrala de prelucrare. Atunci cand ea gaseste o micro-operatiune care are toate informatiile care are toate informatiile de care este nevoie pentru procesarea sa. Acesta contine doua unitati aritmetice logice (arithmetic logic units.2 GB pe secunda. Atunci cand unitatea de executie ajunge la sfarsitul tamponului. verificand din nou toate micro-operatiunile. Daca unitatea branch target buffer gaseste o instructiune de defalcare. pe baza experientei din trecut. stocheaza rezultatul in chiar micro-operatiunea respectiva si o marcheaza ca efectuata. daca unitatea centrala de prelucrare trebuie sa ajunga la memoria externa pentru a obtine informatiile. Aceastqa procedura este denumita executie speculativa.defalcarea (branching). ALUs) care gestioneaza toate calculele care implica numere intregi. Pas 9. informatiile sunt recuperate cu o rata de 1. unitatea o executa. trei decodoare care lucreaza in paralel defalcheaza instructiunile mai complexe in mu-ops. In loc sa stea inactiva pana cand informatiile sunt apelate. Unitatea executa pana la cinci micro-operatiuni simultan. ea reia de la inceput. deoarece ordinea micro-operatiunilor din tamponul circular se bazeaza pe prezicerile unitatii BTB. Unitatea de livrare/executie (dispatch/execution unit) proceseaza mai rapid mai multe micro-operatiuni decat ar procesa o singura instructiune de nivel mai inalt. 22 . pe 274 biti. La o viteza a cipului de 150MHz. informatiile se transfera intre ele de 2-4 ori mai repede decat intre unitatea centrala de prelucrare si magistrala externa. care mai este denumit si Tampon de re-ordonare (ReOrder Buffer). Daca o micro-operatiune are nevoie de mai multe date din memorie. care sunt micro-operatiuni mai mici. care contine micro-operatiunile in ordinea in care unitatea BTB estimeaza ca va fi nevoie de ele. de dimensiuni mult mai mari. In timp ce unitatea de apelare/decodare extrage instructiunile in ordinea prezisa de unitatea branch target buffer. Daca datele nu se afla aici. el prezice. unitatea o executa.

deoarece acestea oferă un set de instrucţiuni şi concepte apropiate de limbajul natural. De aceea. unitatea trimite toate cele trei rezultate – numarul maxim – catre tamponul de stocare. C++. restrânsă. s-au dezvoltat aşa numitele limbaje de nivel înalt (HLL – High Level Language). Această translatare expandează o instrucţiune HLL în 3-10 instrucţiuni LLL. spre exemplu. El verifica sa vada daca micro-operatiunea de la inceputul tamponului a fost executata. Pascal. C. 100-200 de instrucţiuni diferite. de instrucţiuni – denumită mulţimea de instrucţiuni maşină (sau cod-maşină). Apoi. Daca nu a fost executata. unitatea de retragere verifica a doua si a treia micro-operatiune. Exemple: BASIC. Atunci cand prezicerea este eronata. Java. 6. fie că este vorba de Intel. de asemenea. Acest limbaj conţine.14 sau 0.33333. limbajele maşină sunt cunoscute şi sub titulatura de limbaje de nivel jos (LLL – Low Level Language). Daca acestea sunt deja executate. Acolo. unitatea de retragere continua sa verifice pana cand ea a fost procesata. Cu ajutorul acestor instrucţiuni microprocesoarele pot fi programate să execute sarcinile pe care le dorim. În afara acestor limbaje maşină ce posedă până la câteva sute de instrucţiuni. o componenta numita unitate de executie a sariturii (jump execution unit. Pas 11. Nu există în acest caz un standard universal recunoscut cum ar fi codurile ASCII sau UNICODE. Atunci cand o micro-operatiune care a fost amanata este in cele din urma procesata. INSTRUCŢIUNI Microprocesoarele au o mulţime fixă. tamponul cicular este inspectat. care contine instrumente de procesare concepute pentru manipularea rapida a numerelor cu virgula mobila. Fiecare producător de cipuri (procesoare). JEU) muta marcatorul de final de la ultima micro-operatiune la aceea care a prezis ca toate micro-opertiunile de dupa marcatorul de final trebuie ignorte si pot fi supra-scrise de alte microoperatiuni. IBM. unitatea de prezicere le verifica o ultima data inainte de a fi trimise la locul corespunzator din memoria RAM a sistemului. cum ar fi 3. 23 . Limbajelede nivel înalt sunt preferate de regulă de către programatori. unitatea de executie compara rezultatele cu cele prezise de unitatea BTB. Daca o operatiune implica numere cu virgula mobila (floating-point numbers). Sun sau DEC proiectează şi produce microprocesoare şi computere ce posedă un limbaj propriu nativ – propria mulţime de instrucţiuni maşină. Instrucţiunile unui astfel de limbaj de nivel înalt trebuie însă translatate în codul maşină de nivel jos pentru ca microprocesorul să le înţeleagă şi să le ruleze. Intre timp. de regulă. Pas 12. de catre unitatea de retragere (retirement unit). LIMBAJE DE NIVEL ÎNALT ŞI DE NIVEL SCAZUT. Se transmite BTB ca predictia sa era incorecta si informatiile respective devin parte din viitoarele sale preziceri. unitatile aritmetice logice transmit sarcina unitatii matematice cu vigula mobila.Pas 10.

Transferul şi manipularea datelor. un program trebuie să parcurgă următoarele etape: . MOV ax. dar acum există şi compilatoare pentru ele.Încărcare în memorie (LOAD) 24 . de asemenea. programele erau scrise de mână în binar şi introduse în memorie.Controlul maşinii (termină procesarea. Ele pot fi instrucţiuni pentru: . Limbajele BASIC şi Java au pornit la început folosind interpretoare. Pentru a fi executat de către microprocesor.Editare (EDIT) . Translatarea unui program HLL se poate face fie prin intermediul unui compilator. fie prin intermediul unui interpretor. 3 ADD ax. resetează maşina etc. .Editare de legături (LINK) .Exemplu: HLL (C) ASM 2+3. . Acest lucru avea. Instrucţiunile maşină pot fi grupate în patru mari categorii.bx 0010 0000 0011 1001 0001 0010 0000 0001 0001 0010 0011 0100 Cod binar maşină: În primele stadii de dezvoltare ale computerelor problema de bază era cum să fie scris un program şi apoi cum să fie introdus în memoria computerului. eficienţa cu care resursele harware sunt exploatate de către programatori. avantajul de a nu scrie programe direct în binar. reflectând. . Iniţial. Ele au devenit componente de bază într-un sistem de calcul. programatorii foloseau limbajul de asamblare (ASM) şi asambloarele. COMPILATOARE ŞI ASAMBLOARE Compilatoarele translatează instrucţiunile HLL în binar cod – maşină pentru a fi direct executate de către computer.). de regulă.Transferul controlului programului. Înainte de apariţia limbajelor de nivel înalt şi a compilatoarelor. 7.Compilare (COMPILE) .Operaţii de intrare/ieşire. 2 MOV bx.

Programele ce fac această translatare se numesc asambloare. .<.reprezintă o combinaţie de unul. 8.punere de informaţii în memoria organizată ca o stivă.reprezintă mnemonica (numele) unei instrucţiuni sau a unei directive. doi sau mai mulţi operanzi (sau chiar nici unul). şiruri de caractere.3. mnemonice (provin de la cuvintele în engleză ce specifică acţiunea lor) precum ADD.reprezintă un comentariu opţional ce poate fi plasat după caracterul „.comentariu> . Formatul general al unei instrucţiuni în limbaj de asamblare O linie de cod scrisă în limbaj de asamblare are următorul format general: <nume> <instrucţiune/directivă> <operanzi> <.reprezintă un nume simbolic opţional. Instrucţiuni generale (mnemonice) o o o MOV .<instrucţiune/directivă> .comentariu> unde: . Programul scris folosind un limbaj de asamblare apare sub forma unei liste de de mnemonice ce pot fi convertite uşor în limbajul de cod binar.mutare de informaţie. . MOV.<nume> .2. SUB sau JMP. care pot fi constante. 8. .” până la sfârşitul liniei respective de cod.aducerea informaţiei din memoria stivă. referinţe de memorie. PUSH . 25 . Exemple de limbaje de asamblare sunt: MASM (Microsoft Assembler) şi TASM (Turbo Assembler – dezvoltat de firma Borland). INTRODUCERE ÎN LIMBAJUL DE ASAMBLARE INTEL Limbajul de asamblare posedă instrucţiuni cod-maşină.<operanzi> . în funcţie de structura particulară a instrucţiunii.8. ELEMENTE ALE LIMBAJULUI DE ASAMBLARE 8. referinţe de regiştri. POP .1.

WAIT.depunerea în registrul acumulator a informaţiei stocate în registrul de intrare/ieşire (portul de date). instrucţiuni aritmetice o adunare (ADD. CMP etc. EBP. ESI (Extended ). DX. 4. o înmulţire (MUL. JMP). cei mai puţin semnificativi 8 biţi ai regiştrilor AX. Registrul pointer de instrucţiune.• • • • • instrucţiuni de intrare/ieşire o IN . BX.). EBX. Regiştrii de segment. JG. instrucţiuni de sincronizare externă: HLT. BX. Registrul indicatorilor de stare (flags). Regiştrii microprocesorului Intel Regiştrii (sau registrele) microprocesorului reprezintă locaţii de memorie speciale aflate direct pe cip. IRET etc. JL etc. NOP etc. o OUT . Un lucru deosebit legat de regiştri este faptul că fiecare dintre aceştia au un scop bine precizat. pointeri la locaţii de memorie sau cu rol de contorizare.). din această cauză reprezintă cel mai rapid tip de memorie. respectiv: EAX. EDI. CX. o rotire (ROL. Regiştrii de uz general. Există patru mari categorii de regiştri: 1. Mai mult. ECX. IDIV etc. SAL. o deplasare (SHL. INC etc.). DX formează respectiv 26 . unice. 2. denumiţi. XOR. o scădere (SUB. IMUL etc. 1. SP. Fiecare dintre cei 8 regiştrii de uz general AX.). SAR). TEST). instrucţiuni de manipulare a şirurilor de biţi o operaţii logice (NOT. RCR). copieri de date. o împărţire (DIV. NEG. oferind anumite funcţionalităţi speciale. ESP. o salt condiţionat .). o cicluri (LOOP etc.scrierea în portul de date a informaţiei aflate în registrul acumulator.). CX. JNC. DEC. Regiştrii de uz general Regiştrii de uz general sunt implicaţi în operarea majorităţii instrucţiunilor. RET. DI. SHR. 8. ADC. AND.prin testarea indicatorilor de condiţii (JC. RCL. BP. OR.SI sunt regiştrii pe 16 biţi pentru microprocesorul 8086. JE. EDX. 3. o întreruperi (INT.). drept operanzi sursă sau destinaţie pentru calcule. ROR. instrucţiuni de transfer o salt necondiţionat (CALL. iar de la procesorul 80386 încoace au devenit regiştrii pe 32 de biţi.

Prezentăm în continuare alte câteva exemple de instrucţiuni ce utilizează registrul AX. Exp: Următoarele trei instrucţiuni setează registrul AH cu valoarea 1. registrul AX este folosit şi pentru toate transferurile de date de la/către porturile de Intrare/Ieşire. DL (Low). sau registrul de bază poate stoca adrese pentru a face referire la diverse structuri de date. fiind principalul registru de uz general utilizat pentru operaţii aritmetice. DH (High). 16 sau 32 de biţi. 1 INC AH MOV AL. În plus. Unele dintre instrucţiuni sunt optimizate pentru a se executa mai rapid atunci când este folosit AX. De remarcat este faptul că transferurile de date se fac pentru instrucţiunile (denumite şi mnemonice) Intel de la dreapta spre stânga. Poate fi accesat pe porţiuni de 8. Acest lucru este utilizat pentru a lucra cu date pe un octet. cum ar fi vectorii stocaţi în memorie. exact invers decât la Motorola.regiştrii AL. BL. Totdeauna operaţiile de înmulţire şi împărţire presupun implicarea registrului AX. Registrul BX (EBX) Registrul BX (Base). următoarele instrucţiuni încarcă registrul AH cu valoarea din memorie de la adresa 21. iar cei mai semnificativi 8 biţiai aceloraşi regiştrii formează regiştrii AH. AH (cei mai semnificativi 8 biţi din AX). unde transferul se face de la stânga la dreapta. O valoare reprezentată pe 16 biţi stocată în registrul BX poate fi utilizată ca fiind o porţiune din adresa unei locaţii de memorie ce va fi accesată. logice şi de deplasare de date. Registrul AX (EAX) Registrul AX (EAX) este denumit şi registrul acumulator. incrementează cu 1 această valoare şi apoi o copiază în registrul AL: … MOV AH. 21 27 . 0 MOV DS. AX MOV BX. Spre exemplu. … MOV AX. permiţând ca registrul AX să fie folosit pe postul a doi regiştri separaţi (AH şi AL). fiind referit drept AL (cei mai puţin semnificativi 8 biţi din AX). CH. AH … Valoarea finală a registrului AX va fi 22 (AH = AL = 2). AX (16 biţi) sau EAX (32 de biţi). BH. CL.

Aceasta este instrucţiunea LOOP. Rolul de contor al registrului CX se observă imediat din exemplul următor: … MOV CX. În limbajul microprocesorului există şi o instrucţiune specială legată de ciclare. el se numeşte şi registrul contor. totul într-o singură instrucţiune. Liniile de cod următoare sunt echivalente cu cele anterioare. Acest lucru este datorat segmentării memoriei (segmentare discutată mai în detaliu în secţiunea consacrată regiştrilor de segment). 5 start: … <instrucţiuni ce se vor executa de 5 ori> … LOOP start … Se observă că instrucţiunea LOOP este folosită în locul celor două instrucţiuni SUB şi JNZ anterioare. de aceea.MOV AH. registrul CX joacă un rol special atunci când se foloseşte instrucţiunea LOOP. BX face referire relativă la registrul de segment DS adresa la care face referire este o adresă relativă la adresa de segment conţinută în registrul DS). 5 start: … <instrucţiuni ce se vor executa de 5 ori> … SUB CX. denumit şi registrul de date. atunci când este folosit ca pointer de memorie. LOOP decrementează automat registrul CX cu 1 şi execută saltul la eticheta specificată (start) dacă CX este diferit de zero. 1 decrementează registrul CX cu valoarea 1 iar instrucţiunea JNZ start determină saltul înapoi la eticheta start dacă CX nu are valoarea 0. dar aici se utilizează instrucţiunea LOOP: … MOV CX. poate fi folosit în cazul transferurilor de date Intrare/Ieşire sau atunci când are loc o operaţie de înmulţire sau de 28 . Registrul CX (ECX) Specializarea registrului CX (Counter) este numărarea. Registrul DX (EDX) Registrul de uz general DX (Data register). De asemenea. Instrucţiunea SUB CX. instrucţiunile cuprinse între eticheta start şi instrucţiunea JNZ se vor executa de 5 ori (până când registrul CX devine 0). [ BX ] … Se observă că am încărcat valoarea 0 în registrul DS înainte de a accesa locaţia de memorie referită de registrul BX. implicit. care este folosită în combinaţie cu registrul CX. 1JNZ start … Deoarece valoarea iniţială a lui CX este 5.

MOV AL. cei mai semnificativi 16 biţi ai produsului vor fi stocaţi în DX iar cei mai puţin semnificativi 16 biţi în registrul AX. atunci când se înmulţesc două numere pe 16 biţi. În secvenţa de instrucţiuni următoare: . atunci când împărţim un număr pe 32 de biţi la un număr pe 16 biţi. MOV AX. Registrul SI Registrul SI (Source Index) poate fi folosit. Registrul DI Registrul DI (Destination Index) este utilizat în mod asemănător registrului SI. 1000 ADD BL. Următoarele instrucţiuni determină scrierea valorii 101 în portul I/O 1002: . AX MOV SI. DX copiază o valoare de tip Byte dintr-un port de intrare... pentru a referi adrese de memorie. secvenţa de instrucţiuni următoare: … MOV AX. De exemplu. [ DI ] … se adună la registrul BL valoarea pe 8 biţi stocată la adresa 1000. AX MOV DI. 101 MOV DX. După împărţire. ca şi BX. dacă SI este întotdeauna pe post de 29 . de asemenea. a cărui adresă se află în registrul DX.împărţire. Registrul SI este. La înmulţire. Cei mai puţin semnificativi 16 biţi ai deîmpărţitului trebuie să fie în AX iar câtul împărţirii va fi în AX. 1002 OUT DX. 0 MOV DS.. [ SI ] Încarcă valoarea (pe 8 biţi) din memorie de la adresa 33 în registrul AL. 0 MOV DS. restul împărţirii se va afla în DX. foarte folositor atunci când este utilizat în legătură cu instrucţiunile dedicate tipului STRING (şir de caractere). cei mai semnificativi 16 biţi ai deîmpărţitului trebuie să fie în DX. 33 MOV AL.. AL … Referitor la operaţiile de înmulţire şi împărţire. Instrucţiunea IN AL. Registrul DI este puţin diferit faţă de registrul SI în cazul instrucţiunilor de tip string.

[ BP+4 ] … fac să se acceseze segmentul de stivă pentru a încărca registrul AX cu primul parametru trimis de un apel C unei rutine scrise în limbaj de asamblare.. registrul DI serveşte drept pointer destinaţie de memorie. În cazul în care SI şi DI sunt utilizaţi cu alte instrucţiuni. Diferenţa este aceea că. În concluzie. SI şi DI. PUSH BP MOV BP. registrul SI adresează memoria relativ la registrul de segment DS. registrul BP face referire relativ la segmentul de stivă SS.pointer sursă de memorie. Mai mult. Registrul pointer de bază. drept urmare ultima valoare stocată în stivă este prima ce va fi citită din stivă. DI pentru a face referire la parametrii salvaţi în stivă din cauză că stiva este localizată într-un alt segment de memorie. variabile locale şi alte necesităţi legate de accesul la porţiunea de stivă din memorie. SI. registrul BP este conceput astfel încât să ofere suport pentru accesul la parametri. Registrul BP oferă rezolvarea acestei probleme asigurând adresarea în segmentul de stivă. în cazul instrucţiunilor de tip string.. în timp ce DI conţine referiri la memorie relativ la registrul de segment ES. SI şi DI se referă la segmentul de date. Stiva reprezintă o porţiune specială de locaţii adiacente din memorie. Deoarece BX. De regulă. Stiva este o porţiune a memoriei unde valorile pot fi stocate şi accesate pe principul LIFO (Last In – First Out). ei fac referire la registrul de segment DS. Spre exemplu. Registrul BP Rolul regiştrilor BP şi SP este prezenta in contextul utilizarii stivei. instrucţiunile: . SP MOV AX. dacă BX. 30 . Aceasta este conţinută în cadrul unui segment de memorie şi identificată de un selector de segment memorat în registrul SS (cu excepţia cazului în care se foloseşte modelul nesegmentat de memorie în care stiva poate fi localizată oriunde în spaţiul de adrese liniare al programului). BP (Base Pointer) poate fi utilizat ca pointer de memorie precum regiştrii BX. stiva este utilizată la apelul unei proceduri sau la întoarcerea dintr-un apel de procedură (principalele instrucţiuni folosite sunt CALL şi RET). nu există o modalitate eficientă de a folosi regiştrii BX. SI şi DI sunt utilizaţi în mod normal ca pointeri de memorie relativ la segmentul DS.

Acţiunea de a introduce un nou element în stivă se numeşte „împingere” (în engleză push). iar instrucţiunea echivalentă operaţiei se numeşte POP. reţine de regulă adresa de deplasament a următorului element disponibil în cadrul segmentului de stivă. deoarece este dedicat mai tot timpul administrării stivei. Acest registru este. vom modifica adresa de memorie a vârfului stivei. probabil. de aceea. Structura stivei Registrul SP Registrul SP (Stack Pointer).Fig. aceasta pentru că instrucţiunile PUSH şi POP nu reprezintă unicele modalităţi de utilizare a stivei. operaţia de scoatere a unui element din vârful stivei poartă. acest lucru nu este recomandat dacă nu suntem foarte siguri de ceea ce facem. ceea ce poate avea efecte neprevăzute. numele de pop. În mod asemănător. în engleză. Prin modificarea registrului SP. 31 . Este permisă stocarea valorilor în registrul SP precum şi modificarea valorii sale prin adunare sau scădere la fel ca şi în cazul celorlalţi regiştri de uz general. sau pointerul de stivă. instrucţiunea respectivă poartă numele de PUSH. cel mai puţin „general” dintre regiştrii de uz general. totuşi. Registrul BP face în fiecare clipă referire la vârful stivei – acest vârf al stivei reprezintă adresa locaţiei de memorie în care va fi introdus următorul element în stivă.

datele din noile locaţii de memorie nu vor mai fi cele corecte. fie prin întoarcerea dintr-o subrutină. De regulă. Pointerul de instrucţiuni nu poate fi modificat sau citit în mod direct. CALL. instrucţiunea ce urmează a fi executată se află la adresa imediat următoare instrucţiunii ce a fost executată. Registrul pointer de instrucţiuni (IP) Registrul pointer de instrucţiuni este folosit.2. pot folosi stiva în momentul trimiterii unei întreruperi la microprocesor. doar instrucţiuni speciale pot încărca acest registru cu o nouă valoare.Indiferent dacă apelăm o subrutină sau ne întoarcem dintr-un astfel de apel de subrutină. 32 . pentru a stoca adresa următoarei instrucţiuni ce va fi executată de către microprocesor. fie procedură sau funcţie. întotdeauna. RET. PUSH. Unele resurse de sistem. Acest lucru presupune că stiva este folosită continuu. în acest caz este folosită stiva. Pe măsură ce o instrucţiune este executată. precum tastatura sau ceasul de sistem. Registrul pointer de instrucţiune nu specifică pe de-a întregul adresa din memorie a următoarei instrucţiuni ce va fi executată. registrul CS oferă o adresă de bază iar registrul pointer de instrucţiuneindică adresa de deplasament plecând de la această adresă de bază. 8. deci dacă se modifică registrul SP (adică adresa stivei). prin instrucţiunea RET). Pentru a aduce o instrucţiune din memorie. registrul SP nu trebuie modificat în mod direct. dar există şi cazuri speciale (rezultate fie din apelul unei subrutine prin instrucţiunea CALL. pointerul de instrucţiune este incrementat şi se va referi la următoarea adresă de memorie (unde este stocată următoarea instrucţiune ce va fi executată). din aceeaşi cauză a segmentării memoriei.2. În concluzie. el este modificat automat în urma instrucţiunilor POP. Oricare dintre ceilalţi regiştri de uz general pot fi modificaţi în mod direct în orice moment.

Un indicator de stare 33 . pointerul de instrucţiuni şi registrul indicatorilor de stare 8. Registrul indicatorilor de stare (FLAGS) pe 16 biţi conţine informaţii legate de starea microprocesorului precum şi de rezultatele ultimilor instrucţiuni executate.2. Regiştrii de segment.3.Fig.

Dacă numărul de biţi 1 din rezultat este impar.P (Parity) este setat în conformitate cu paritatea biţilor cei mai puţin semnificativi ai unei operaţii cu date. . Dacă este setat. în caz contrar este invers. Noţiunea de segmentare a memoriei presupune utilizarea unor adrese de memorie formate din două părţi. înseamnă că rezultatul nu încape în operandul destinaţie.C (Carry) indică apariţia unei cifre binare de transport în cazul unei adunări sau împrumut în cazul unei scăderi. Astfel. activând sau nu posibilitatea execuţiei programului pas cu pas. atunci indicatorul PF este zero.S (Sign) indică semnul rezultatului unei operaţii aritmetice.3. Premisa de la care se pleacă este următoarea: 8086 este capabil să adreseze 1MB de memorie.O (Overflow) apare în urma unei operaţii aritmetice. Prima parte reprezintă adresa segmentului iar cea de-a doua porţiune reprezintă adresa de deplasament.A (Auxiliary carry) suportă operaţii în codul BCD. . lăsând programul depanator să execute programul respectiv pas cu pas. procesarea elementelor şirului se face de la adresa mai mică la cea mai mare. . ci pentru a asigura compatibilitatea cu vechile microprocesoare ale familiei x86. . . 8. UCP întrerupe fiecare instrucţiune. . astfel că sunt necesare adrese pe 20 de biţi pentru a cuprinde toate locaţiile din spaţiul de 1 MB de memorie.(flag) este în sine o locaţie de memorie de 1 bit ce indică starea curentă a microprocesorului şi modalitatea sa de operare. . Este folosit de regulă de programe de comunicaţii. Dacă este setat. Indicatorii de stare se modifică după execuţia unor instrucţiuni aritmetice sau logice. de aceea se utilizează foarte rar. Exemplu de program scris folosind instructiunile limbajuli de asamblare : 34 . deci a trebuit să se găsească o soluţie pentru această problemă. în acest caz memoria de 1MB este împărţită în 16 segmente de câte 64 KB (16*64 KB = 1024 KB = 1 MB). Exemple de indicatori de stare: . Majoritatea programelor nu oferă suport pentru reprezentarea numerelor în acest format. Soluţia găsită se numeşte segmentarea memoriei. sau offset-ul.4 Regiştrii de segment Proprietăţile regiştrilor de segment sunt în strânsă legătură cu noţiunea de segmentare a memoriei. dacă rezultatul unei operaţii conţine un număr par de biţi 1.T (Trap) este folosit de programele de depanare (de tip debugger).I (Interrupt) controlează posibilitatea microprocesorului de a răspunde la evenimente externe (apeluri de întrerupere). registrele utilizate sunt registre pe 16 biţi.D (Direction) – când este zero.Z (Zero) indică faptul că rezultatul unei operaţii aritmetice sau logice este zero. dar Intel a introdus acest indicator nu pentru a îndeplini o anumită funcţionalitate. Totuşi. Un indicator se spune că “este setat” dacă are valoarea 1 şi “nu este setat” în caz contrar. acest indicator este setat. .

8. long j=4. Rezolvare: main() { long matr[12]={1.i _asm sub eax.1 _asm mul col _asm mul sz . //matricea ocupa in memorie 12*4 octeti long col=3. memoram //in <vari> aceasta adresa _asm add ebx.ebx //REincarcam adresa efectiva a primului element al matricei _asm lea ebx.3.6.j _asm sub eax. ca atare. memoram in <varj> aceasta adresa _asm add ebx. putem calcula adresa primului element al liniei i. //variabile utilizate pt.eax _asm mov vari.ebx 35 . long tempESP=0. adica (i-1) x col _asm mov eax.Cerinta : Sa se scrie secventa de cod cu ajutorul careia se pot interschimba doua linii dintr-o matrice.2. adica sunt variabile pe 4 octeti //stim indicele (calculat in eax) si.10.5.luam in calcul faptul ca elementele matricei sunt de tip long.matr //calculam indicele primului element din linia j.9.1 _asm mul col _asm mul sz . putem calcula adresa primului element al liniei j. //variabila in care memoram adresa primului element din linia i long varj=0. memorarea pointerului (cursorului) si bazei stivei long tempEBP=0.matr //calculam offset-ul primului octet al primului element din linia i.12}.11.eax _asm mov varj.7. adica (j-1) x col _asm mov eax.luam in calcul faptul ca elementele matricei sunt de tip long. //variabila in care memoram adresa primului element din linia j long sz=sizeof(long). long i=1. ca atare. adica sunt variabile pe 4 octeti //stim offset-ul (calculat in eax) si. long vari=0.4. //incarcam adresa efectiva a primului element al matricei _asm lea ebx.

salvam indicatorul de stiva _asm mov tempEBP.sz //incrementam pointerul stivei cu patru octeti (elementele matricei noastre sunt pe 4 octeti) _asm add eax. 36 . .edx _asm add esp.tastatura (keyboard) .col _asm mov eax.esp _asm pop [eax] _asm mov esp.varj _asm mov tempESP.vari _asm mov ebx.esp _asm pop [ebx] _asm mov esp. //restauram pointerul si baza stivei memorate anterior //ne deplasam la urmatorul element din linia i //ne deplasam la urmatorul element din linia j //salvam cursorul (pointerul) stivei //scoatem ultima valoare dusa in stiva in locul valorii din EAX //restauram pointerul stivei de dinanintea ultimului pop //incrementam pointerul stivei cu patru octeti (elementele //salvam cursorul (pointerul) stivei 9.esp .ecranul (display screen).sz _asm add ebx.edx //restauram pointerul stivei de dinanintea ultimului pop _asm add esp. PLACA DE BAZA Cele mai populare sisteme de calcul ale momentului sunt cele dezvoltate în jurul proiectului IBM PC.ebp .tempESP _asm mov ebp.salvam baza stivei _asm bucla: _asm push [eax] _asm push [ebx] _asm mov edx.sz _asm loop bucla _asm mov esp.unitatea sistem (system unit).tempEBP return 0.sz matricei noastre sunt pe 4 octeti) _asm mov edx._asm mov ecx. Un microcalculator IBM sau o clonă PC este formată din trei părţi: .

ventilatoare şi unităţile de discuri. modem etc. Porturile seriale sunt destinate conectarii în exterior a deviceurilor care sunt cam putine: modem/mouse. . . Micro Channel Pe langa functia de support pentru celelalte componente. Cluster. Diferitele plachete pentru cuplarea unor dispozitive de intrare-ieşire (imprimantă. Un cilindru imaginar care trece prin aceleasi piste de pe mai multe platane. folosind magnetismul sau laserul. Cilindru. placa de baza are rolul de a regla si distribui tensiune procesorului si celorlalte componente . Cele mai importante plachete sunt: adaptorul video (display screen adapter). etc) . în funcţie de dorinţa utilizatorului. Partea cea mai importantă este placa de bază (eng. placi de acizitie.memoria RAM (Random Access Memory) . Cookie. unitatea sistem mai conţine: sursa de alimentare. MEMORIA 10. Cea mai mica unitate in care sunt stocate datele pe un disc.ceasul (clock). Un proces de mutare a datelor redundante intr-un fisier de dimensiuni mici. adaptorul sau cuplorul de disc. Un sector sau mai multe sectoare succesive care contin un grup continuu de date. Ea conţine circuitele electronice cele mai importante: . Discul Mylar pe care sunt scrise datele intr-o unitate de discheta. CUVINTE CHEIE: Cap de citire/scriere.1. MCA (eng. plachetele de comunicaţie (pentru imprimantă. plachetele de memorie. Citire.) se cuplează la placa de bază folosind conectorii la magistrală. cum ar fi fisiere de pe un disc. Magistrala (bus) este un canal comun de comunicaţie între plachetele calculatorului prin care circulă semnalele de dialog între componente.Unitatea sistem este construită modular.memoria ROM (Read Only Memory). Comprimare. modem etc.microprocesorul. Industry Standard Architecture) . Pentru microcalculatoare compatibile IBM-PC se utilizează mai multe tronsoane demagistrală: ISA (eng. 10. Componenta discului care scrie datele pe un dis si il citeste.). Plachetele pot fi introduse opţional în sloturi (conectori). În plus. 37 . disc. mother board sau main board). Porturile paralele sunt destinate conectarii imprimantelor sau altor dispozitive ce functioneaza pe acest tip de port (scannere. Recuperarea datelor de pe unitatile de stocare. O placa de baza de calitate are variatii mici al intensitatii curentului 'livrat' si mai multe valori ale tensiunii pe care o poate furniza.

Timp de acces (access time). Platan. Numarul de bytes sau megabytes transferati de pe un disc in memorie (sau de pe un dispozitiv de stocare pe altul) intr-o secunda. Timpul de acces este alcatuit din timpul de cautare (seek time) – cat timp dureaza pana cand capul de citire/scriere se pozitioneaza asupra unei anumite piste). O banda pe un disc. rescriind fisierele sparte in sectoare continue. Rata de transfer a datelor (data transfer rate). pentru a imbunatati timpul de recuperare a fisierelor si a oferi posibilitatea de corectie a erorilor. Un set de fisiere legate intre ele. Un disc rigid din metal pe care sunt stocate datele intr-un hard disc. Capacitatile hard discurilor sunt adesea exprimate in gigabytes. Doua sau mai multe unitati de disc legate intre ele. Pista. creata prin formatare. Procesul prin care un disc este impartit in piste si sectoare.Director. Orice dispozitiv pentru stocarea fisierelor de calculator. Prescurtarea pentru Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation ( amplificarea luminii prin emisie stimulatade radiatii) un dispozitiv care produce o raza ingusta si coerenta de lumina. timpul de stabilizare (settle time) – cat 38 . care poate contine alte dosare sau sub-directoare. astfel incat fisierele pot fi stocate si gasite intr. Numai in citire (read-only). Prescurtarea este G sau GB.o maniera ordonata. creata prin formatare. Gigabyte. Defragmentarea sau optimizarea corectecteaza fragmentarea. de forma unei felii de placinta. “Coerenta” inseamna ca toate undele de lumina se misca la unison. Fragmentare.in care nu pot fi scrise date noi. Stocare optica. mai este numit “dosar” in Windows. O diviziune pe un disc. Un dispozitiv de stocare – disc sau memorie. Procesul prin care fisierele sunt sparte in clustere vast separate. Laser. Aproximativ un miliard de bytes sau caractere. asa cum se intampla cu lumina obisnuita. Fisierele pot fi localizate logic in parti diferite ale discului. Disc. astfel incat raza nu se disperseaza (cu alte cuvinte. Discuri care folosesc lasere pentru stocarea si citirea datelor. Cat dureaza recuperarea datelor de pe un disc. dare ele sunt grupate logic intr-un director. nu se imprastie) si nu devine mai slaba. Tablou de discuri (drive array). Formatare. Sector.

VFAT (Virtual File Allocation Table ) tabela virtuala de alocare a fisierelor din Windows 95 si 98 reprezinta un fisier special in care un disc stocheaza o inregistrare a locatiilor tuturor fisierelor de pe disc. cu acces în scriere şi citire – RAM si ROM. mod de accesare a informaţiei stocate etc. atunci adresa 10 (scrisă zecimal) reprezintă locaţia a unsprezecea. eng. Memoria este spaliul de lucru primar al oricarui calculator . În general. cost.3. În memoria interna sunt stocate programele şi informaţiile utilizate de ele în timpul execuţiei lor de către procesor. Localizarea zonelor de memorie (internă sau externă) se realizează prin intermediul adresei. memoria centrală a unui calculator poate fi cu acces numai în citire şi respectiv. Toti acesti timpi sunt masurati in milisecunde. Numit simplu FAT in DOS. Mega Bytes): 1 MB=1024 KB=1024× 1024× 8 biţi). Memoria este spaţiul de lucru primar al oricărui sistem de calcul. Lucrând în tandem cu CPU (procesorul) are rolul de a stoca date si de a procesa informatii ce pot fi prelucrate imediat si în 39 . Memorarea informaţiilor în sistemul de calcul se realizează prin intermediul memoriei. Timpul de acces exprimă durata intervalului în care poate fi obţinută informaţia stocată în memorie. Capacitatea memoriei este definită prin numărul de unităţi de informaţie (caractere. MEMORIA INTERNA Memoria internă este o componentă principală principală a sistemelor electronice de calcul. 10. În funcţie de locul ocupat. Viteza de transfer se exprimă prin numărul de unităţi de informaţie transferate de memorie în unitatea de timp. Dacă unitatea de stocare este octetul. cuvinte) disponibile pentru stocarea informaţiei.dureaza pana la stabilizarea capului. Memoria unui sistem de calcul este caracterizată prin: - capacitate. distingem: memoria centrală (numită şi memoria principală sau internă) şi memoria secundară (numită şi auxiliară). Memoria secundară păstrează cantităţi mari de date şi programe folosite frecvent şi încărcabile rapid în memoria centrală. În funcţie de natura accesului la informaţia ce o înmagazinează. Prima locaţie a memoriei centrale are adresa 0 (zero). si latenta (latency) – cat dureaza pana cand sectorul necesar se roteste pentru a ajunge sub cap. capacitatea memoriei se exprimă în MB (mega octeţi. timp de acces. având rolul de a păstra datele şi programele în formă binară pe toată durata de prelucrare a datelor participând împreună cu microprocesorul la efectuarea operaţiilor stabilite prin program. viteză de transfer.

în timp ce SRAM-ul. trebuind sa fie reimprospatata de sute de ori / secunda pentru a retine datele stocate în celulelede memorie (de aici vine si numele) fiecare celula este conceputa ca un mic condensator care stocheaza sarcina electrica . Există mai multe tipuri de module DRAM utilizate în sistemele de calcul moderne: 40 . Din punct de vedere tehnologic deosebim două tipuri de memorie RAM: DRAM (RAM dinamic) şi SRAM (RAM static). SIMM-ul a fost dezvoltat cu scopul de a fi o solutie usoara pentru upgrade-uri . DIMM-ul a fost folosit întâi la sistemele MacIntosch dar a fost adoptat pe PC-uri datorita magistralei pe 64 de biti . Este prezenta sub doua tipuri de module : SIMM-urile si DIMM-urile . DRAM-ul este preferat pentru memoria principală a sistemelor. Această tehnologie se bazează pe combinarea a două tipuri de semiconductori. Memoria. Tehnologia DRAM este cea mai întâlnita în sistemele actuale . În prezent.mod direct de catre processor sau alte dispozitive ale sistemului . chiar după iniţierea unui nou ciclu de acces la memorie. care nu necesită o reîmprospătarea foarte deasă. Memoria ce permite acces de tip citire-scriere se mai numeşte memorie cu acces aleator (RAM . Memoria de tip numai citirea este permisă (ROM . Creşterea performanţelor prin folosirea acestui tip de memorii este evaluată la 15%. PMOS şi NMOS. EDO RAM (Extended Data Output) este un nou tip de RAM a cărui principală proprietate este aceea de a menţine datele la dispoziţia procesorului. Acest lucru este posibil pentru că noile cipuri de memorie au o zonă pentru memorarea intermediară a datelor.Random Access Memory). Este motivul pentru care parametrii de configurare ai PC-ului sunt păstraţi înn memoria CMOS. lucrează însă cu 20% mai rapid. numită CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductors). deoarece programele şi datele ce au fost înscrise în ea sunt fixate o dată pentru totdeauna. În general. în această memorie este depozitat firmware-ul (secvenţă de instrucţiuni cu destinaţie specială). Atributul dinamic specifică necesitatea unui interval de timp foarte mic între momentele de reîmprospătare (refresh). Magistrala de date este pe 32 biti . pentru a se reţine datele stocate în celulele de memorie. fizic modulele prezentând 72 sau 30 de pini . deşi. şi este de tip volatil (trebuie să fie alimentată electric pentru a reţine date). tot cu acces aleator este şi memoria ROM. având 128 pini .Read Only Memory) se mai numeşte şi memorie permanentă sau nevolatilă. este utilizat în primul rând la implementarea memoriei cache. cum sunt RDRAM şi MDRAM. precum şi microprocesorul sunt cip-uri obţinute printr-o tehnologie specială. În felul acesta ele pot fi alimentate de la baterie. Furnizorii de componente se orientează deja către tehnologii mai noi al căror obiectiv este de a răspunde nevoilor crescânde ale procesoarelor. Memoria este de asemenea legatura dintre software si CPU . Ele consumă extrem de puţină energie şi constituie memorii RAM. pentru că preiau o parte din munca controlerului de memorie. Sunt construite similar cu DRAM-urile. această memorie este concurată de SDRAM. Această modalitate de acces suprapusă permite să pară mai rapidă decât este de fapt.

Memoria cache poate fi de două niveluri: 1.1 Controlerul de cache şi memorie comandă accesul la cache-ul second level de pe placa de bază. SDRAM (Synchronous DRAM) etc. S. • deja încorporată pe placa de bază (des întîlnită pe plăcile de Pentium).. EDO (Enhanced Data Out). Negri¡oiu. Ultimul tip amintit.problema la care vå ve¡i gândi întotdeauna. Memoria cache este primul loc unde procesorul caută datele de care are nevoie. Memoria cache este compusă din module SRAM foarte rapide. A. memoria cache (SRAM)). În cazul în care procesorul cere date. 8-9. nivelul 1 se află chiar în interiorul microprocesorului (L1)..2 Zaharescu. EPROM (Erasable Programmable ROM) .¿i Schirmer. nr. Circuitele de stocare de tip ROM se încadrează în următoarele clase: • PROM (Programmable ROM) . controlerul verifică pentru început dacă informaţiile sunt depuse doar în memoria cache. MCA). 16 1 41 . memoria principală (DRAM) şi busul PCI (de exemplu.• • • FPM (Fast Page Mode). Dacă nu este cazul. F. • forma unor mici card-uri (asemnătoare unui SIMM . care memorează datele intermediar. memoria cache poate apărea în mai multe feluri: • cipuri ce sunt inserate în socluri speciale. CHIP România. p.Single In-line Memory Module de memorie) ce sunt introduse în sloturi speciale PBC (Pipelined Burst Cache) întîlnite numai la plăci de Pentium. Numai dacă acestea nu se află în memoria cache ele vor fi căutate în memoria principală. 1996. 1996. p. nr. 3. odată ce este scris nu se mai poate schimba. 47 2 Heise.. Pe placa de bază. face ca procesul de interogare a memoriei principale să fie foarte eficient datorită sincronizării modulului de memorie cu semnalul de ceas al procesorului. 2. T. PC WORLD România. Controlerul de memorie reglează întreaga comandă a busului pentru transferul de date între procesor. iar apoi poate fi rescris Memoria cache Rolul memoriei cache constă în memorarea datelor şi instrucţiunilor solicitate frecvent de către procesor. procesorul trebuie să se adreseze memoriei DRAM sau harddisc-ului. Cipuri mici cu efecte mari.pentru înregistrarea codului cu ajutorul unui echipament special. nivelul 2 se află pe placa de bază (L2). pentru că el este de mai multe tipuri: ISA.circuit de stocare de tip ROM care poate fi şters cu ajutorul unui mediu în ultraviolet. VESA. Upgrade-ul .

Aceste date şi programe sunt constituite în blocuri (bancuri) de memorie a căror număr se memorează într-un registru al microprocesorului.SYS care instalat în fişierul CONFIG.HMA). folosită de către adaptoarele video. Memoria extinsă este aeea parte a memoriei ce poate fi adresată peste 1 Mo. programele-utilizator nu au acces la această zonă. Aceste protocoale sunt puse la dispoziţia utilizatorului fie independent. Ea este împărţită astfel:  primii 128 Ko formează memoria RAM video. Memoria superioară urmează memoriei de bază şi ocupă o zonă de 384 Ko (641la 1024).SYS asigură lucrul cu memoria extinsă. S-a constatat că în BIOS există zone libere. Ea reprezintă partea din memoria internă unde se execută majoritatea programelor-utilizator şi unde se încarcă sistemul de operare la pornirea calculatorului. într-un volum limitat. Sistemul de operare MS-DOS pune la dispoziţia utilizatorului managerul de memorie extinsă HIMEM. microprocesorul este supus unor protocoale prin care se trece din modul de lucru real în modul de lucru protejat.Memoria cache este o punte între memoria RAM sensibil mai lentă dar mai ieftină şi procesorul rapid. Memoria de bază este formată din primii 640 Ko din memoria RAM.UMA). fie însoţind anumite programe care solicită memoria extinsă.  memoria expandată. memoria internă este identificată prin următoarele componente:  memoria de bază (convenţională).  următorii 128 Ko sunt rezervaţi pentru programele soft şi programele BIOS (Basic Input Output System) de pe plăcile adaptoare. Memoria extinsă este frecvent utilizată de produsele soft moderne care solicită volume mari de memorie. programele nefiind alipite unul de celălalt. ele fiind introduse pe rând în zonele libere din memoria superioară.  memoria superioară (Upper Memory Area . Aceste porţi au fost folosite pentru a instala pe calculator memoria expandată. Din punct de vedere al administrării şi utilizării. fără de care nici un calculator nu poate funcţiona. fiind specifică procesoarelor începând cu tipul I 80286 şi mai puternice. Memoria expandată este o memorie suplimentară care apare datorită utilizării incomplete a memoriei superioare. Tot aici se află autotestul efectuat pentru punerea sub tensiune şi încărcătorul de sistem care dirijează sistemul până la preluarea controlului de către sistemul de operare MS-DOS. fiind componenta de bază a memoriei interne. Primii 64 Ko ai memoriei extinse se numesc memoria înaltă (Upper Memory Block) în care rulează o parte din programele sistemului de operare MS-DOS dacă în fişierul CONFIG.  memoria extinsă. Mărimea acestei memorii este limitată de capacitatea registrelor 42 . Atunci când se lucrează cu memoria extinsă.SYS a fost specificată comanda DOS=HIGH. BIOS-ul reprezintă o colecţie de programe prin care se comunică cu perifericele calculatorului. În cazul acestei memorii pot fi stocate.  ultimii 128 Ko sunt rezervaţi pentru componenta BIOS de pe placa de bază.  memoria înaltă (High Memory Area . programe şi date. În mod curent.

cunoscute sub numele de adrese absolute. Atât pentru dischete. 11. stabilindu-se o adresă de bază pentru rutina program. De exemplu. fiecare platan cu una sau două suprafeţe de înregistrare. În acest sens. motoare pentru rotirea platanelor şi deplasarea braţului. o unitate de disc magnetic are în compunere unul sau mai multe platane. Suprafeţele de înregistrare ale unui disc magnetic sunt împărţite într-un număr fix de cercuri concentrice. adresarea relativă. Componentele hardware lucrează cu aceste adrese de memorie.10. în cazul audio-video şi numeric (digital). Memorarea informaţiei pe discul magnetic urmează acelaşi principiu fizic cu cel utilizat în înregistrarea casetelor şi benzilor audio-video. permite unei rutine să fie relocalizată în memorie (să poată fi încărcată într-o locaţie diferită de memorie de fiecare dată când rulează). un braţ ce permite accesul de la exterior spre centrul platanului al capetelor de citire/scriere. Deosebirea principală între cele două sisteme de memorare este datorată naturii semnalului de înregistrare folosit: analogic.2. etc. Diferenţa faţă de benzile magnetice (înregistrate tot numeric) constă în modul de acces. Pe bandă accesul este secvenţială. octeţii sunt numerotaţi secvenţial: 0. precum şi un set de circuite specializate (numit controler. cât şi pentru discul rigid.3. Discurile conţinând mai multe platane se numesc discuri rigide sau discuri dure (harddisc). În al doilea rând. întreaga colecţie de date formează aşa-numitul volum. Adresarea relativă are două scopuri: în primul rând. fiecare cerc numindu-se pistă. iar platanul propriu-zis se numeşte dischetă. iar acesta este stocat într-un registru de bază.4. Programele software folosesc însă alt tip de adresare. cuplor sau adaptor) pentru comanda întregului mecanism. adresa absolută de început este stocată într-un registru. Atunci când rutina de program este încărcată în memorie. Adresa unei piste este definită de o pereche 43 . Deoarece fiecare locaţie a rutinei este exprimată relativ la punctul de intrare. pe disc accesul este direct. în cazul discurilor sistemelor de calcul. totdeauna este posibil să se calculeze adresa absolută prin adunarea adresei de bază cu adresa de deplasament. deoarece doar adresa de deplasament trebuie stocată în instrucţiune. O adresă relativă reprezintă o adresă de memorie exprimată relativ la o locaţie de bază. acest lucru conducând la existenţa unor instrucţiuni de mărime mai mică. Din punct de vedere fizic. o rutină a unui program poate fi scrisă astfel încât primul octet al său se află la adresa 0 (numită şi punct de intrare) iar celelalte adrese sunt exprimate ca adrese de deplasament (offset) relativ la această adresă.NOŢIUNI DE ADRESARE A MEMORIEI Memoria unui calculator poate fi accesată dacă se cunoaşte o adresăde memorie. sunt necesari mai puţini biţi pentru a stoca fiecare adresă. atâtea capete de citire/scriere câte suprafeţe de înregistrare există.1. Discurile magnetice care conţin un singur platan se numesc discuri flexibile (floppy disc). MEMORIA EXTERNA (DISCURILE MAGNETICE-HARD-DISKUL) Una dintre cele mai importante unităţi de memorare externă este unitatea de disc magnetic.

Fiecare sector este adresat fizic de un triplet de numere întregi reprezentând numărul cilindrului. formatarea fizică a dischetelor este realizată de comanda FORMAT. de către fabricantul acestuia. de lungime fixă. numărul de sectoare este acelaşi. cartridge (capacitate variabilă. rata de transfer a discului. Pe fiecare cilindru.) sau extern (prin intermediul interfeţei paralele). sectoarele sunt numerotate începând de la zero (cilindrul zero. Performanţele unui disc magnetic depind de următorii factori: • • • timpul de poziţionare. Suprafeţele de înregistrare se numerotează începând de la zero. Numerotarea sectoarelor pe cilindru începe de la unu. Mulţimea pistelor de pe toate suprafeţele de înregistrare identificate prin acelaşi număr formează un cilindru. Operaţia de scriere a adresei şi a celorlalte elemente ale antetului sectoarelor se numeşte formatare fizică a discului. de sus în jos. în majoritatea cazurilor. de regulă 512 octeţi. formatarea fizică este realizată. De asemenea. Pistele se numerotează crescător de la pista de rază maximă (indice 0) spre pista de rază minimă. Din punct de vedere constructiv. Adresa fiecărui sector este înscrisă la începutul acestuia într-un antet ce mai conţine şi o secvenţă de octeţi de sincronizare utilizaţi de adaptor (cuplor) pentru identificarea unei adrese disc. respectiv numărul curent al pistei. numărul suprafeţei şi numărul sectorului. SCSI etc. Discurile flexibile au două suprafeţe pe care se poate scrie informaţia şi pot fi protejate la scriere prin fanta de protecţie (în poziţia liber). Cele de mai sus arată că discul magnetic este o memorie accesabilă prin adresă. suprafaţa zero). Această numerotare se reia pentru fiecare suprafaţă de înregistrare. crescător până la epuizarea sectoarelor suprafeţelor cilindrilor. numărul de rotaţii pe minut. 44 . suportul poate fi evacuat precum o casetă din cititorul/înregistratorul de casete (casetofon sau videocasetofon). suportul de memorare nu poate fi demontat din unitatea de disc). Cuplarea unităţilor de disc se poate realiza intern (prin intermediul unei interfeţe standard: IDE. respectiv pachet de discuri (care se montează în unităţile speciale de citirescriere ale mini şi supercalculatoarelor). Fiecare pistă este împărţită în sectoare. Cilindrii se numerotează de la zero.de numere întregi reprezentând numărul curent al suprafeţei de înregistrare. discurile rigide sunt de tip intern (capacitate fixă. crescător. În cazul sistemului de operare MS-DOS. începând cu cel cu diametrul maxim spre cel cu diametrul minim. pistele sunt numerotate începând de la zero pe suprafaţa de înregistrare zero şi continuând crescător până la epuizarea suprafeţelor şi pistelor. Pentru discul rigid. Din punct de vedere logic. deci datele se obţin prin acces direct.

controlerul discului face parte din placa logica. pot fi de doua tipuri constructive : IDE (EIDE) sau SCSI(Small Computer System Interface) .2. Placa logica traduce aceste comenzi in fluctuatii ale tensiunii care forteaza actuatorul de cap (head actuator) sa mute capetele grupate de citire/scriere peste suprafetele platanelor. etc.11.10-25 m . gabaritul redus. Cum functioneaza o unitate de disc fix? O carcasa metalica sigilata protejeaza componentele interne ale hard discului de particule de praf care ar putea bloca distanta ingusta dintre capetele de citire/scriere si platane. cdrom. Avantajele SCSI sunt multiple: poate conecta pe aceeasi magistrala 8 deviceuri diferite simultan (IDE . 45 . o placa de circuit imprimat. In partea inferioara a discului. cel mai rapid hard-disk IDE acutual are o rata de transfer maxima de 66Mb/sec (UDMA/66). unitati floppy. O obstructie aici ar determina unitatea sa cada efectiv. Hard-diskurile SCSI necesita un controller special . La un disc IDE (Integrated Drive Electronics.1. la cateva mii de rotatii pe minut. Platanele de azi. Aceasta capacitate poate fi extinsa prin intermediul discurilor RAID sau prin tehnologia de clustering (conectarea mai multor hdd-uri astfel ca sistemul sa le vada ca fiind unul singur. cu performante mai mari . un numar total de 8 device-uri SCSI suportate simultan . Mecanismele bazate pe astfel de cozi sunt integrate pe scara tot mai larga în sistemele de operare moderne (WindowsNT). Numarul platanelor si compozitia materialului magnetic care le acopera determina capacitatea discului. Controllerele pentru hard-disk . Placa se asigura. ca si hddurile de altfel. viteza maxima 80Mb/sec wide ultra2 SCSI. ca fusul care roteste platanele se roteste cu o viteza constanta. 11. cunoscuta si sub numele de placa logica primeste comenzile de la controlerul discului. sunt acoperite cu un aliaj cu o grosime de aproximativ 3 minionimi de inci. având avantajul de a putea conecta pe acelasi controller si cablu scannere . crestand o urma in stratul magnetic subtire care acopera platanul. interfata SCSI fiind mai avansata decat EIDE . mai scumpa . care la randul sau este gestionat de sistemul de operare si de sistemul de intrare/iesire de baza (BIOS). aceasta tehnologie este folosita si în procesarea paralela) . SCSI utilizeaza cozi de mesaje. de asemenea.2 deviceuri si acele HDD sau CD-ROM). hard-diskuri . Interfata pentru hard-disk Interfata pentru hard-disk poate fi inclusa (în cele mai multe cazuri este) pe placa de baza sau poate fi achizitionata ca placa de extensie separata . Hard-diskurile SCSI au fost întotdeauna cu un pas în fata celor IDE . Un fus conectat la un motor electric roteste pana la 8 platane (realizate din metal sau sticla) acoperite cu un strat magnetic. Marimile hard-diskurilor singulare sunt cuprinse între 20Mb si 4T. Placa spune capetelor discului cand sa citeasca si cand sa scrie pe disc. lungimea panglicii SCSI . dispozitive electronice integrate). astfel capacitatile au fost mai mari si viteza de transfer net superioara .

Pentru celelalte componente. informaţia este un şir de biţi fără nici o semnificaţie informaţională/ Între cele trei mari componente hardware ale calculatorului. magistralele pot fi de adrese. Dupa ce datele din tabela virtuala de alocare a fisierelor sau trecut prin componentele electronice ale discului si controlerul hard discului.Un actuator de cap impinge si trage perechea de brate ale capetelor de citire/scriere peste suprafetele platanelor cu o precizie extrema. Capetele scriu datele provenite de la controlerul discului pe platane aliniind campurile magnetice de particule de pe suprafetele acestora. în format binar. acesta da instructiuni discului sa isi transporte capetele de citire/scriere pe deasupra platanelor. ajungand inapoi la sistemul de operare. date sau comenzi şi informaţii despre starea unităţilor interconectate. de date sau de semnale de control. TIPURI DE MAGISTRALE Cum se transmit informaţiile în interiorul calculatorului? În interiorul calculatorului informaţia se transmite codificat. atasate la capetele bratelor flexibile. Singura componentă hardware a calculatorului care face diferenţiere între programe şi date este procesorul. cat si pe cea de jos a platanelor hard discului. citind sau scriind clustere pe platane care se rotesc sub capete. în interiorul calculatorului informaţia circulă sub forma unui şir de biţi. El aliniaza capetele deasupra pistelor care se intind in cercuri concentrice pe suprafata platanelor. VFAT sau FAT) a discului. raspandite pe mai multe platane. Deci. după cum semnalele respective reprezintă adrese. După natura informaţiilor care circulă. Sistemul de operare stocheaza un inceput de fisier in primele clustere pe care le gaseste listate in tabela virtuala de alocare a fisierelor. pentru a stabili ce cluster de pe disc contine sectiunea de inceput a unui fisier sau ce portiuni ale discului sunt disponibile pentru a contine un nou fisier. informaţia circulă pe magistrală (bus). 46 . Sistemul de operare citeste tabela virtuala de alocare a fisierelor. atat pe suprafata de sus. el trimite capetele de citire/scriere inapoi la tabela virtuala de alocare a fisierelor. Dupa ce sistemul de operare scrie un nou fisier pe disc. fiecare legatura din lant conducand la urmatorul cluster care contine o alta parte din fisier. Capetele de citire/scriere. Un singur fisier poate fi presarat printre sute de clustere separate. acolo unde inregistreaza o lista a clusterelor fisierului. capetele citesc date detectand polaritatile particulelor care au fost deja aliniate. Magistrala se defineşte ca mulţimea conductoarelor folosite în comun de mai multe unităţi funcţionale pentru realizarea unor sarcini pe care informaţia circulă sub formă de impulsuri electrice cu două niveluri de tensiune cărora le corespunde cele două cifre binare 0 şi 1. Atunci cand programul dvs da instructiuni sistemului de operare sa citeasca sau sa scrie un fisier. sistemul de operare ordoneaza controlerului hard discului sa mute capetele de citire/scriere la tabela de alocare a fisierelor (FAT32. Aceasta pastreaza o inregistrare in lant a clusterelor utilizate de un fisier. 12. se misca la unison.

această operaţie sesuprapune peste operaţia de transfer a datelor.se efectuează între regiştri UC şi o locaţie de memorie sau un registru de interfaţă. 2. astfel încât acesta să fie preluat de un alt microprocesor care doreşte sa acceseze magistrala. după care trece la o secvenţă de tratare a cererii de întrerupere. 2.se foloseşte în cazul în care există mai multe module care vor să ocupe magistrala.pe ea intră date atunci când se efectuază o citire din memorie sau de la dispozitivele de intrare/ieşire şi ies date la efectuarea unei scrieri. Această magistrala este bidirecţională . de o comendă care va specifica tipul operaţiei (scriere/citire memorie. avem nevoie de adrese prin care se selectează locaţia de memorie sau registrul de interfaţă.prin care microprocesorul primeşte reacţii de la dispozitivele situate pe magistrală (ex: cerere de întrerupere. Pentru a transmite informaţia corectă pe magistrală este necesar să se respecte următoarea regulă . scriere/citire dispozitiv periferic) şi de datele din memorie sau de la dispozitivul selectat. Sincronizarea microprocesorului cu dispozitivele lente . Tehnicile de control al magistralei (tehnici de arbitrare) sunt folosite în cazul în care există cereri simultane de acces la magistrală. După sensul de circulaţie a informaţiilor. salvează adresa de revenire. Operaţia poate fi executată la cerere sau la momente de timp bine definite. Magistrala de adrese este unidirecţională . 47 . microprocesorul coordonează funcţionarea microcalculatorului.prin care microprocesorul coordonează funcţionarea dispozitivelor de pe magistrală (exemple: READ. Magistrala dedicată este în permanenţă asignată unei singure funcţii sau unui set de dispozitive fizice. respectiv nededicate. 4. la nivelul dispozitivului de comandă se trece microprocesorul în aşteptarea unui semnal specific către periferic. În acest caz. în situaţia în care dispozitivul selectat prin comandă este mai lent. Întreruperea poate fi cauzată de schimbarea unui dispozitiv periferic sau de un eveniment extern/intern neaşteptat. Patru tipuri de activităţi se pot desfăşura pe o magistrală şi anume: 1. cerere de suspendare a controlului magistralei). Semnale de stare . Transferul datelor . Operaţia de întrerupere . Semnale de control . având fiecare un rol aparte. memorie şi dispozitivele de intrare/ieşire formează magistrala de date. Magistralele se mai pot clasifica în magistrale dedicate. Magistrala de comenzi este reuniunea unor semnale individuale de I/E din microprocesor.la un moment dat accesul pe magistrală îl poate avea doar un singur emiţător. La apariţia unei cereri de întrerupere. Operaţia de suspendare a controlului magistralei . Când microprocesorul care ocupă magistrala îşi termină operaţia. el poate să-şi suspende controlul. Aceste semnale se pot clasifica astfel: 1. numărul receptoarelor fiind teoretic nelimitat.Liniile folosite pentru transferul datelor între microprocesor.adresele ies din microprocesor pentru a putea fi transmise către circuitele de memorie şi către cele de I/E. WRITE). Pentru realizarea unui transfer. microprocesorul termină instrucţiunea curentă.se foloseşte în cazul în care se doreşte oprirea fluxului de instrucţiuni în curs de execuţie şi înlocuirea lui cu alt flux. Magistrala nededicată permite accesul mai multor funcţii sau al mai multor dispozitive fizice. Prin magistrala de adrese. 3. magistralele sunt bidirecţionale şi unidirecţionale.

sau distribuit.trimit comenzi si date hub-ului gazda USB. După cum s-a văzut ea se împarte în: • Dispozitive de memorare sau memoria externă • Dispozitive de I/E.Prin activitatea de arbitraj se înregistrează cererile de acces la magistrală ale emiţătorului şi eventual se acordă magistrala solicitatorului. eliminand aglomerarea de surse de alimentare. singurul scop fiind acela de a furniza mai multe porturi la care sunt atasate dispozitivele USB – un fel de cordon digital de extensie.un set specializat de cipuri si conexiuni. Aplicatiile. un hub. trebuie stabilit dialogul între sursă şi destinaţie.dar nu si pe D+ inseamna un bit 0. modem. caz în care circuitele necesare efectuării controlului se află comasate într-un singur modul. Doua din cele patru fire din cablul USB sunt folosite pentru a furniza putere electrica dispozitivelor periferice. boxe. numite D+ si D-. USB suporta conexiuni pentru aproape orice tip de dispozitive periferice externe. furnizeaza porturi in care pot fi conectate boxe multimedia. microfon. cereri independente. Otensiune inalta pe D. de exemplu. Pe baza metodei de dialog se realizează transferul propriu-zis. Să trecem acum în revistă componentele periferiei calculatorului. Pentru fiecare dintre aceste tipuri de tehnici există trei metode de arbitrare: înlănţuire serială. astfel incat un monitor. Aceste dispozitive pot. dar nu si pe D-. USB). Cabluri pereche cu cate patru fire se conecteaza in porturi. Un cablu se poate atasa la un alt hub. În cazul în magistrala a fost câştigată de un dispozitiv. De la hub-ul gazda pleaca conectori speciali sau porturi USB. Celelalte doua linii.1. MAGISTRALA SERIALA Cum functioneaza magistrala universala seriala? In interiorul calculatorului personal. un controler de magistrala universala seriala (universal serial bus. un microfon si o tastatura. telefon. de asemenea. O tensiune inalta pe D+. De exemplu. interogare. tastatura. scaner si imprimanta. 12. Arbitarea poate fi realizată centralizat. sa furnizeze porturi pentru alte componente hardware USB. la randul lor. localizat pe controler. sistemul de operare si driverele dispozitivelorcare furnizeaza detalii despre modul in care functioneaza anumite dispozitive hardware. Orice dispozitiv USB poate include. caz în care fiecare modul cuplat pe magistrală conţine un circuit cu logica de arbitraj necesară. sunt folosite pentru transimiterea de date si comenzi. care este atasata la 48 .actioneaza ca o interfata intre programe si componentele hardware. cum ar fi un monitor. inseamna un bit 1. cum ar fi monitor. Sau un cablu poate conduce direct la un dispozitiv USB. un mouse si un stilou digital se pot atasa la o tastatura. mouse. generate de un generator de tact central) sau asincron. care poate fi sincron (la cuante de timp fixe.

controlerul gaza USB ii spune noului dispozitiv. De aproximativ un milion de ori pe secunda controlerul trimite interogari sau comenzi in aval (downstream) tuturor dispozitivelor periferice din USB. capabil sa transimita 12 megabiti pe secunda. sau in timp real. Dupa ce noul dizpozitiv a devenit un membru oficial al magistralei. dar dispozitivele care nu corespund adresei jetonului pur si simplu il ignora. la care nu poate exista nici o intrerupere in fluxul de date. scanere. DISCURILE OPTICE Cele mai recente unităţi de memorie externă sunt unităţile de disc optic sau magneto-optic. Înscrierea optică a informaţiei este un proces care foloseşte un fascicul de lumină (o rază laser) 49 . Mesajul merge la toate dispozitivele din magistralaq. trimite numai 100 kilobiti pe secunda. Lucrand cu tehnologia asemanatoare Plug and Play care permite configurarea automata a componentelor calculatorului personal.genereaza un semnal ocazional de intrerupere pentru a atrage atentia procesorului. dar nicio graba deosebita pentru transmiterea datelor 13. afla ce anume ii trebuie acestuia pentru transmiterea si receptionarea datelor si asociaza dispozitivului un numar de identificare. Acest sistem de conexiuni arborescente permite magistralei universale seriale sa gestioneze pana la 127 de dispozitive. el determina in mod automat o modificare a tensiunii in unul din cele doua fire de date. cum ar fi o tastatura sau un joystick . Un port paralel – aproximativ 2. imprimante si alte dispozitive care trimit un volum mare de date. Atunci cand un nou dispozitiv USB este concectat intr-un port. Fiecare dintre mesajele gazdei incepe cu un jeton care indentifica dispozitivul periferic caruia ii este adresat. O tensiune aplicata pe firul D. Transferurile in bloc de date pentru imprimante. Un port conventional serial. Magistrala universala seriala poate functiona cu trei tipuri de transferuri de date si ascociaza prioritati de latime de banda in ordinea urmatoare: . Dispozitivele trimit date in amonte (upstream) catre gazda numai daca gazda le acorda permisiunea. care apar numai atunci cand un dispozitiv. cum ar fi pentru aplicatiile video sau de sunet .monitor. fiind folosit pentru monitoare. in care exista multe date de transmis. care este atasat la hub-ul gazda. de exemplu. el isi ocupa locul atunci cand controlerul gazda adunca dispozitivele.pentru a emite comenzi. scanere si camere digitale. Transferurile de intreruperi.prioritatea cea mai inalta.indica faptul ca dispozitivu are o rata de transfer mica.5 Mbps. Prioritatea izocrona.a doua prioritate. Daca tensiunea este aplicata firului D+. pentru a intreba daca dispozitivul este gata sa trimita sau sa primieasca date si pentru a aloca portiuni din latimea de banda (capacitatea de transmitere a datelor) a magistralei pentru fiecare dispozitiv. fiind folosit pentru o tastatura sau un mouse. Prioritatea “cand timpul permite”. de 1.5 Mbps de exemplu. dispozitivul periferic spune ca este un dispozitiv de mare viteza. sa se identifice.

Read-Only Memory) Sunt discuri compacte preînregistrate pe care informaţia nu poate fi actualizată. Timpul de acces reprezinta . la CD-ROM-uri timpul de acces nu scade cu mult sub 100 milisecunde . Din acest punct de vedere unitatile CD se afla in curs de perfectionare.in medie. fiind cuprins . Citirea datelor se bazează pe evidenţierea unor modificări survenite în fasciculul de lumină reflectată de suport.a.viteza de lucru. Rata de transfer se refera la cantitatea de informatie ce se transfera intr-o secunda si poate fi cuprinsa intre 150KB/s (la primele tipuri de unitatide CD-uri) si peste 3000 KB/s (la unitatile moderne).fie pentru citirea şi/sau înregistrarea datelor. in primul rand. iar in al doilea rand capul de citire. . care lucra cu un 50 .Astfel in timp ce la hard diskuri timpul de acces se situeaza sub 20 milisecunde .durata de timp ce se consuma din momentul emiterii unei cereri de citire sau scriere si pana in momentul cand incepe efectiv operatia respectiva. Rata de transfer depinde. . este ceva mai greu ca la hard disk.Discurile CD-ROM (Compact Disc . Din punct de vedere tehnologic distingem următoarele tipuri de discuri optice: 13.).rata de transfer . prin faptul ca la fiecare accesare CD-ul trebuie adus la o anumita viteza de rotire. continand mai multe elemente (laserul. Principalele caracteristici de performamta ale unitatilor de CD sunt : capacitatea de sctocare . intre 100 ms. Capacitatea de stocare la un CD este de 650 MB. Conţinutul unui astfel de disc este înscris de către producătorul său şi poate fi doar citit de către utilizator. iar la cele mai moderne scade sub 100ms.fotocelula. fie pentru a ajuta la realizarea acestor operaţii pe un suport sensibil optic. Acest parametru se masoara in milisecunde shi este mai mare ca la HD. iar manevra acestuia cere mai mult timp. Operaţia de scriere foloseşte un fascicul laser pentru modificarea (sau pentru a facilita modificarea) unui material sensibil la lumină amplasat pe suport.1. unitatea de focalizare s.Timpul mare de acces se explica. si 400 ms.fiind cu mult mai superioara floppy-discului dar la concurenta cu HD. . Viteza de lucru reprezinta un parametru care influienteaza direct rata de transfer si timpul de acces si se stabileste in raport cu primul tip de unitate CD numit single-spid. la unitatea CD. in timp ce hard disk-ul are o viteza de rotatie constanta.timpul de acces .ca si la HD. in primul rand de timpul de acces si de viteza de lucru a unitatii CD.

Aceste doua suprafete reprezinta o inregistrare a bitilor 1 si 0 folositi pentru stocarea datelor.m. de8xSpeed s. astfel incat. Fiecare puls de lumina care loveste dioda fotosenzitiva genereaza o mica tensiune electrica. iar citirea optic. Laserul proiecteaza o raza concentrata de lumina care este focalizata mai apoi de o lentila si de o bobina focalizatoare (focusing coil). Discurile CD-R se mai numesc discuri WORM (Write Once. indiferent unde este localizata o componenta. portiunea discuui aflata imediat deasupra detectorului se misca intotdeauna cu aceeasi viteza. Aceste tensiuni sunt comparate cu un circuit temporizator (timing circuit). de 4xSpeed. Ele fac parte din clasa. dacă acesta dispune de un dispozitiv periferic special şi programele de bază aferente.2. pentru a genera un flux de biti 1 si 0 pe care calcualtorul il poate intelege. a discurilor RW (ReWriteable optical discs). care sunt impartite radial in sectoare. unei rate de transfer de 300KB/s. Aceste discuri pot fi scrise de câte ori este necesar. fostul CD-R devine un CD-ROM pe care îl poate citi orice unitate de citire CD-ROM. cel putin teoretic. ajungandu-se in prezent pana la 24x. atâta vreme cât suportul nu este deteriorat. După înregistrare. Read Many).a. Suprafata stratului reflector alterneaza intre intinderi si adancituri. Discurile CD-R (CD . dar lumina care loveste o intindere este reflectata direct inapoi. pentru care ar corespunde. au datele aranjate in cercuri concentrice numite piste. Raza de laser penetreaza un strat protector din plastic si se loveste de un strat reflector care arata ca o foita de aluminiu si este plasat la baza discului.5"). Lumina care loveste o adancitura este dispersata. Discurile magnetice. mai largă. cum ar fi acelea folosite in hard discuri. Discuri MO (magneto-optice): Sunt discuri la care scrierea se realizează magnetic.Recordable): Sunt discuri compacte ce pot fi înregistrate de către posesor. numărul de cicluri de citire/scriere (pentru CD-E) etc. numita detector. in comparatie cu raza discului.25" sau 3. Cum functioneaza o unitate CD-ROM? Un motor variaza in mod constant rata cu care se roteste un CD-ROM. 13. adanciturile reprezinta mici scobituri in statul reflector.transfer de 150KB/secunda si fata de care s-au dezvoltat apoi viteze de 2xSpeed. in detector. Caracteristicile principale ale unui disc optic sunt: dimensiunea (5. discul magnetic se roteste intotdeauna cu 51 . unde trece printr-o prisma care deflecteaza unda laser reflectata catre o dioda fotosenzitiva (light-sensing diode). Folosint o schema numita viteza unghiulara constanta (constant angular velocity).d. capacitatea de stocare. Intinderile reprezinta zone cu suprafata plata.

7 GB de informaţie.Problema aceasta este rezolvată prin apariţia DVD-ROM-ului.el va putea să citească orice tip de CD – fie el vechi sau mai nou. astfel incat atunci cand detectorul se misca spre centrul discului.un DVD poate avea două feţe pe care să se inregistreze informaţie.următorul pas după compact disc. Unităţi DVD-ROM Pentru a rula un DVD . dar are două lasere:unul pentru citirea CD-urilor clasice. O alta rotatie De regula.DVD(digital video disc) Deşi capacitatea de stocare a unui CD-ROM este semnificativă.Daca discul are mai multe straturi in interior va putea stoca peste 15 GB. dar maximizeaza viteza cu care pot fi recuperate datele. CD-ROM foloseste o schema diferita de aceea a discurilor magnetice pentru impartirea suprafetelor discului in care sunt inregistrate datele. acestea trebuie sa fie fizic mai mari pentru a contine aceeasi cantitate de date precum sectoarele interioare. Pista este in continuare impartita in sectoare. In loc de 650 MB de informaţie care pot fi stocaţi pe un CD. adica pistele din apropierea marginii discului se misca mai rapid decat pistele de linga centrul discului.aceeasi rata. pe discul CD-ROM. Efectul este acela ca un disc compact poate contine mai multe sectoare si. discul se roteste cu o viteza mai mare.7 GB.După ce am instalat o unitate DVD-ROM in PC. In locul mai multor piste aranjate in cercuri concentrice. Acestea folosesc capacitatea suplimentară pentru a adăuga mai multe segmente de informaţie video şi audio şi pentru a face ca toate fragmentele multimedia să arate şi să sune mai bine decat CD-ROM-urile standard. un DVD poate stoca acum pană la 4. Deoarece sectoarele exterioare se misca mai repede atunci cant drec de capetele de citire/scriere.este nevoie de o unitate DVD-ROM – arată la fel ca unitatea de CDROM. Spre deosebire de CD. Ca şi la CD-ROM-uri. unitatea de disc variaza in mod constant rata cu care discul se roteste.aşa că intorcandu-l se mai pot citi incă 4. mai multe date decat un disc magnetic. prin urmare. 52 .au apărut deja enciclopedii sau programe pe 4-5 CDROM-uri.multe programe şi jocuri incep să aibă dimensiuni din ce in ce mai mari. dar fiecare sector are aceeasi marime fizica. Folosind o metoda numita viteza liniara constanta (constant linear velocity). datele sunt continute intr-o singura pista care inainteaza in spirala din centrul discului catre circumferinta sa.3. 13.există DVD-ROM-uri pe care se poate scrie informaţie.iar celălalt pentru discuri DVD.dar şi DVDROM-uri pe care se poate inscripţiona informaţie şi se poate şterge şi apoi rescrie o altă informaţie. Acest format risipeste o mare parte din spatiul de stocare.

protector.4. ca si in cazul unui disc CD-ROM. Datele. un stat (aflat la suprafata) de plastic transparent. Calculatorul interpreteaza aceste pulsuri electrice ca date si cod. Apoi urmeaza un strat subtire de film transparent si. Apoi. printr-o combinati de suprafete plate (intinderi) si scobituri (adancituri) pe doua suprafete. Modificand cantitatea de curent din bobinele care incojoara laserul.5 GB de date. disc video digital sau digital versatile disc. Modificand cantitatea de curent care trece pintr-o bobina magnetica ce inconjoara raza laser. o unitate DVD foloseste un laser pentru a citi intinderile si adanciturile. audio. Acest desig evita o intarziere in fluxul de date. lucru important in special atunci cand un disc DVD contine aplicatii multimedia. astfel incat aceasta este concentrata numai pe suprafata filmului transparent. Pistele spiralate de date inregistrate pe cele doua straturi ale unui disc DVD sunt orientate in directii diferite. capacitatea a 13 discuri compacte. astfel incat aceasta trece prin stratul transparent cu o deformare minima. Primul este un plastic gros din policarbonati care furnizeaza fundatia pentru celelalte straturi. Cu toate astea. scobitura imprastie lumina in toate directiile. Dar atunci cand raza de lumina loveste o arie plana. ceea ce face unda de laser suficient de ingusta pentru a citi cu acuratete adanciturile si intinderile mai mici de pe suprafatele discurilor DVD. Stratul de film transparent reprezinta numai jumatate din datele pe care un disc DVD le poate contine. acesta fiind unul dintre motivele pentru care un disc DVD contine nu mai putin de 8. 53 . Capul de citire urmeaza prima spirala pana ce ajunge la centrul discului. Atunci cand raza laser loveste o adancitura. Raza loveste apoi stratul opac si citeste adanciturile si intinderile de pe aceasta in acelasi mod in care procedeaza cu stratul transparent. indreptandu-se spre marginea discului. disc digital versatil) cu o singura fata este alcatuit din pana la patru nivele principale. Adanciturile din discul DVD sunt insa mult mai mici. Asemenea unei unitati CD-ROM. in fine. reflector. laserul DVD foloseste lumina care are o lungime de unda mai scurta. unde o prisma deflecteaza lumina catre un dispozitiv care converteste impulsurile de energie optica in impulsuri de electricitate. care este asezat peste baza. capul de citire DVD focalizeaza raza. ea este reflectata inapoi la capul de citire.13.filmul transparent si nivelul opac stralucitor. capul de citire poate modifica lungimea focala a razei laser. incluzand aici pe cele video. Apoi urmeaza un strat mult mai subtire dintr-un material opac. cu discul miscandu-se in aceeasi directie. Cum functioneaza un disc DVD? Un disc DVD (digital video disc. sunt reprezentate. capul de citire incepe sa urmareasca spirala din al doilea strat. text sau programe.

54 . Pentru a sterge date sau a modifica o adancitura inapoi intr-o suprafata intinsa – un proces numit faza de incandescenta (annealing phase) – unitatile CD-RW si DVD-RAM folosesc o raza de energie mai joasa. Capacitatea lor de reflectare fiind mai mica. reprezentand biti 0. iridiu. din argint. verifica datele pentru erori si trimite datel programului care foloseste discul (vezi capitolul unitatii CD-ROM). exact cum puteti face cu o unitate hard. creand un curent electric care este trimis calculatorului. raza este imprastiata si nu este receptionata de dioda fotosenzitiva din capul de citire. pentru a scrie. Discul CD-ROM are un echivalent inscriptionabil in discul CD-Rewritable (CD-RW. Procesul scrie date pe ambele tipuri de discuri prin focalizarea unei raze laser de inalta intensitate pe un strat alcatuit. au si echivalente reinscriptionabile. modifica si sterge date. ariile care nu sunt incalzite sunt intinderi mai reflectorizante. Dar. Aceste suprafete reflecta mai putina lumina decat suprafata nemodificata care le inconjoara. trebuie sa scoateti discul DVD cu doua fete si sa-l intoarceti. Calculatorul interpreteaza modelul de pulsuri electrice. Atunci cand raza laser loveste intinderile. policristalina. caldura topeste cristalele. decomprima datele pe care acestea le reprezinta. ea este reflectata direct in dioda. de regula. Reinscriptionabil inseamna nu numai ca puteti fune fisiere pe un disc. antimoniu si telur incorporate in baza de plastic a discului. Atunci cand raza loveste.Capacitatea unui disc DVD cu o singura fata este dublata atunci cand aceleasi straturi de materiale opac si transparent sunt aplicate pe cealalta parte a discului. Raza de laser incalzeste selectiv suprafetele la 482-704. loveste aria necristalina. astfel incat acesta se poate recristaliza in starea sa originala. disc CD reinscriptionabil). ambele folosesc un process numit tehnologia modificarii fazei. dar declaseaza in mediu modificarea fazei. Cum functioneaza CD-RW si DVD-RAM ? Discurile CD-ROM si DVD. Aceasta cantitate de caldura este sub punctul de topire. acest strat are o structura rigida. pentru a citi datele de pe a doua fata. Mai tarziu. care trec intr o faza necristalina sau amorfa. atunci cand o raza laser mai slaba. pentru a incalzi ariile reprezentate de adancituri pana la 204 grade celsius.4. dar le puteti sterge si modifica. Desi discurile CD-RW si DVD-RAM difera in privinta cantitatilor de date care pot fi scrise pee le. 13. In starea sa originala. deoarece unitatile DVD actuale au un singur cap de citire. ambele fiind medii optice numai in citire. Echivalentul discului DVD este DVD-RAM.5 grade celsius. folosita numai pentru citirea datelor de pe discuri. aceste arii devin adancituri si reprezinta biti 1.

Monitorul oricărui terminal (compus din ecran şi circuite de generare a imaginii) poate lucra în două moduri: modul text şi modul grafic.cu niveluri de gri . Sunt utilizate la laptopuri . paralele . O clasificare sumara a monitoarelor ar putea fi facuta dupa unul din criteriile : a) dupa culorile de afisare .Monitoarele analogice : pot afisa un numar nelimitat de culori . bine intinse si foarte apropiate intre ele. .adauga posibilitatea de selectare si manipulare a informatiei de pe ecran cu mâna. 55 . perfectionându-se tehnologiile cristalelor lichide. fiind net inferioare monitoarelor clasice. MONITORUL Reprezinta un dispozitiv periferic de iesire. Sunt limitate la afisarea unui numar fix de culori .Monitoare cu tuburi catodice coneventionale (CRT) .14.Calitatea acestor monitoare este superioara .monitoare monocrome (afiseaza doar doua culori . verticale .monitoarele color b) dupa tipul semnalelor video . Primele generatii de monitoare au fost de tip digital .plasma sa altele . cu grila de apertura . S-a diversificat oferta . c) dupa tipul grilei de ghidare a electronilor în tub . dimensiunile monitoarelor pot varia intre 14 si 21 inch. .pot afisa o serie de intensitati între alb si negru .negru si alb/verde/galben) .Cu masca de umbrire : ghidarea fluxurilor de electroni spre punctele de fosfor corespunzatoare de pe ecran este realizata de o masca metalica subtire prevazuta cu orificii fine . cele mai întâlnite fiind shadowmask CRT si tuburile Trinitron . sunt cele mai ieftine si mai performante de pe piata .Monitoare digitale : accepta semnale video digitale (TTL) sunt conforme cu standardele mai vechi IBM CGA si EGA . .Dispozitive de afisare cu ecran plat (FPD-Flat Panel Display). d) dupa tipul constructiv al ecranului .Cu grila de apertura : în locul mastii de umbrire se afla o grila formata din fibre metalice fine .Ecrane tactile . LCD (cristale lichide) si PDP(Plasma Display Panel) . primind de la calculator toata informatia necesara afisarii sub forma de semnale TTL aparand apoi monitoarele analogice din ce în ce mai constructive . Prezinta diferite variante . .

deplasarea blocurilor de imagine etc. Sunt de tip întreţesut (interlaced) . iar atributul folosind alţi 8 biţi. În modul grafic ecranul este o suprafaţă de puncte luminoase numite pixeli (elemente de imagine.roşu (Red). La intersecţia unei linii cu o coloană se generează un caracter printr-o matrice de puncte luminoase. este asigurată astăzi de coprocesoarele grafice (numite şi acceleratoare) care realizează în mod independent: trasarea liniilor. Pentru fiecare poziţie de afişare. pentru calculatoare personale.albastru (Blue). De exemplu. culoare hârtiei (background). Definiţia . codul caracterului este stocat folosind 8 biţi. 56 . numite şi sisteme CRT (Cathode-Ray Tubes) sunt similare ca dimensiune şi tehnologie cu receptoarele emisiunilor de televiziune. desenarea umbrelor. fără aportul procesorului sistemului de calcul. Generarea unor imagini complexe. Culoarea este specificată cu ajutorul a trei componente fundamentale: • • • R .distanţa dintre două puncte pe ecran. modul XGA (eXtended Graphic Array) afişează mai mult de 18 milioane de culori pentru o rezoluţie de până la 1024× 768 de pixeli.cu realizarea imaginii pe rândurile impare şi apoi pe cele pare şi. deplasarea textului. Fiecare pixel este caracterizat prin codul culorii. B . modul SVGA (Super VGA) standard asigură rezoluţia de 800× 600 pixeli în 256 culori. Următoarele elemente caracterizează un anumit mod grafic: • • • Rezoluţia . se vor păstra (din motive de reîmprospătare a imaginii) codul ASCII (Unicode) al caracterului şi atributul caracterului (cel care controlează aspectul caracterului afişat şi depinde de adaptorul folosit). De exemplu: • • • modul VGA (Video Graphics Array) asigură o rezoluţie de 640× 480 puncte şi 16 culori. De obicei sunt 25 de rânduri şi 80 de coloane. de tip neîntreţesut (noninterlaced). generarea suprafeţelor definite prin contur. elementul de control al clipirii (blink>). picture element). Toate aceste elemente depind de modul grafic suportat de monitor. la o viteză de prelucrare mare. G . Monitoarele sunt de tip desktop (la locul de muncă sau acasă) şi portabile. Numărul de rânduri şi numărul de coloane este dat de modul de lucru permis de monitor.În modul text ecranul este împărţit în rânduri (rows) şi coloane (columns). Numărul de culori. Monitoarele desktop. Atributul pentru afişarea color este format din trei elemente: • • • culoarea peniţei (foreground).verde (Green).numărul de puncte de pe ecran.

In celulele care au fost alimentate cu sarcina electrica maxima. prin urmare. moleculele de la un capat al celulei se rdica intr-un unghi de 90 de grade fata de orientarea moleculelor din celalalt capat.care sunt aranjate unul in apropierea celorlalte.trec prin filtru.adaptorul grafic intern al calculatorului personal portabil aplica o sarcina electrica variabila unor celule si nici o sarcina electrica tuturor celorlalte celule. in forma de vergea care alcatuiesc materialul cristalului lichid reactioneaza la sarcina electrica formand o spirala. in timp ce altele sunt blocate.cate una pentru fiecare din cele trei culori care compun un pixel. Lumina care nu a fost rasucita deloc atunci cand a trecut prin cristalul lichid este acum blocata complet. lumina polarizata iese vibrand. Faptul ca filtrul polarizator nu este precis in totalitate permite afisajului sa creeze diferite nuante. subnotebook şi PDA. Cu cat sarcina electrica este mai mare. a fost rasucita numai partial. Deoarece este complet precis. 57 . albastru sau verde. Intr-un strat de celule de cristale lichide. moleculele luguiete. Lumina care trece print-un cristal lichi care este alimentat cu o sarcina electrica maxima este acum orientat perfect pentru a trece prin al doilea filtru. intr-un unghi de 90 de grade fata de alinierea ei initiala. Lumina care iese din fiecare celula de cristal lichid trece prin unul din cele trei filtre de culoare – rosu. Atunci cand este aplicata cea mai mare sarcina electrica. In celulele care primesc curent. Monitoarele portabile echipează sistemele de tip laptop.1. Lumina polarizata care patrunde in celule din spate este rasucita de-a lungul spiralei formate de molecule. şi deci oboseala ochilor. in functie de marimea sarcinii electrice. notebook. Un filtru polarizator din fata panoului de lumina perminte trecerea numai undelor de lumina care vibreaza mai mult sau mai putin pe orizontala. o parte din undele de lumina care au trecut prin celula cu sarcina electrica partiala – si care. Lumina care trece prin celulele care nu au fost alimentate iese neschimbata. Cum functioneaza un ecran LCD? Lumina care emana de la un panou fluorescent din spatele panoului de afisare al calculatorului portabil se raspandeste in valuri care vibreaza in toate directiile. Celulele care au fost alimentate cu o sarcina electrica partiala rasucesc lumina intr-un unghi situat intre 0 si 90 de grade. cu atat se rasucesc mai mult moleculele. 14. Fasciculele colorate de lumina trec printr-un al doilea filtru de polarizare care este aliniat pentru a lasa sa treaca numai acele unde de lumina care vibreaza mai mult sau mai putin pe verticala.Întreţeserea provoacă pâlpâirea.

Unele LCD folosesc doi polarizatori cu aceeasi aliniere, astfel inacat o sarcina care este aplicata unei celule de cristal lichid determina blocarea luminii, deoarece ea este rasucita. De aseemenea, sunt folosite doua metode pentru a se alimenta cu sarcini electrice celulele de cristale lichide. Afisajele cu matrice pasiva folosesc relativ putini electrozi aranjati de- alungul marginilor stratului de cristale lichide si se bazeaza pe coordonare pentru a se asigura ca sunt alimentate celulele corecte cu sarcini electrice. Sarcinile din celulele cu matrice pasiva determina culorile sa para estompate. Afisajele cu matrice activa au tranzistori individuali pentru fiecare celula. Tranzistorul individual furnizeaza o sarcina electrica mai precisa si mai puternica, creand astfel culori mai vii. 15. TASTATURA Prin intermediul tastaturii utilizatorul poate transmite comenzi calculatorului. Comenzile se introduc sub forma unui şir de caractere (litere, cifre, semne speciale, caractere de control). Fiecare caracter se generează prin acţionarea uneia sau mai multor taste (butoane; keys). Acţionarea unei taste sau combinaţii de taste are ca efect închiderea unui circuit electronic prin care se generează un cod unic, care este codul ASCII (sau Unicode) al caracterului respectiv. Unele taste sunt de tip cald (hotkeys), iar altele de tip rece (coldkeys). Tastele reci nu generează cod către calculator ci se folosesc împreună cu tastele calde pentru a realiza combinaţii. Tastele reci sunt: Shift, Ctrl, Alt. O tastatură are şi taste comutator (cu două stări):
• • •

CapsLock (asigură comutarea între starea care generează litere mici şi starea care generează litere mari), NumLock (comută între starea numerică şi starea de editare pentru blocul tastelor numerice), Insert (comută între corectura prin inserare şi corectura cu suprascriere).

16. DISPOZITIVE PENTRU INTRODUCEREA INFORMATIEI GRAFICE În categoria dispozitivelor periferice de intrare sunt incluse şi echipamentele: mouse, joystick, trackball, tabletă grafică sau digitizor (digitizer), creion optic (light pen) etc. Primele trei dispozitive de interacţiune controlează deplasarea unui cursor pe ecranul unui sistem de calcul. Diferă numai constructiv. Mausul dispune de butoane a căror apăsare este interpretată de programele sistemului de calcul care generează o secvenţă de operaţii specifică locului cursorului, butonului apăsat şi funcţiilor programului în executare.

58

Creionul optic este un dispozitiv de selecţie şi se utilizează numai în combinaţie cu terminale speciale, pentru aplicaţii speciale (de exemplu: proiectare grafică, pictură asistată de calculator etc.). Tableta grafică este un digitizor ce poate fi folosit fie pentru selecţie, fie pentru introducere de date în aplicaţii de proiectare, înclusiv pentru arhitectură, sisteme informatice geografice etc. Mausul se poate deplasa pe o masă reală (pad) şi va antrena deplasarea unui cursor pe ecran. Mausul are mai multe butoane utile în efectuarea următoarelor operaţii: 1. indicare (point) - cursorul mausului este deplasat pentru a indica un anumit punct de pe ecran (deci reprezentarea unui anumit obiect); 2. clic (click) - se acţionează, foarte scurt, un buton al mausului. Codul ce controlează funcţionarea mausului va trata evenimentul apărut; 3. clic dublu (double click) - se acţionează, foarte scurt, de două ori, un buton al mausului; 4. tragere (drag) - se asigură deplasarea mausului pe masa reală, acesta având un buton apăsat continuu. Tabletele grafice se pot clasifica pe baza a două criterii: a. după dimensiunea suprafeţei active: A4, A3, A0; b. după precizie şi acurateţe: pentru digitizare de planuri şi pentru meniuri. Ele pot fi echipate cu un stylus sau un puck cu 4-16 butoane programabile. Un alt periferic de intrare, cu aplicaţii în introducerea imaginilor, este scanerul (scanner). După citirea imaginii, aceasta poate fi prelucrată: mărită, micşorată, rotită, colorată, suprapusă cu alte imagini şi analizată folosind diferite metode. Principiul fundamental al funcţionării scanerului îl reprezintă modificarea intensităţii unui fascicul luminos la întâlnirea unei suprafeţe de o culoare oarecare. Scanarea unui document se desfăşoară în două faze. Un fascicul luminos, în prima fază, baleiază (scanează) documentul linie cu linie, iar fascicolul luminos care se reflectă este direcţionat (cu ajutorul unui sistem de oglinzi şi lentile) spre o mulţime de celule fotosensibile CCD (Charge-Coupled Device). în etapa următoare, CCD-ul transformă semnalele luminoase recepţionate în semnale electrice care după o conversie analog-digital sunt trimise programului care va salva imaginea. Scanerele color obţin trei versiuni ale documentului de scanat: una de culoare roşie (red), una de culoare verde (green) şi una de culoare albastră (blue) care contribuie la imaginea finală. Observăm că ceea ce se introduce nu este un punct ci o suprafaţă de puncte. Caracteristicile unui scaner sunt:

59

a. rezoluţia optică - numărul de puncte pe unitatea de suprafaţă pe care le poate citi (Dots

Per Inch); b. numărul de culori c. viteza de scanare (explorare). Alte scanere sunt specializate:
• • • •

cititorul de bare (Bar Code Reader), cititorul de taloane (Badge Reader), cititorul de text (Document Scanner sau OCR Scanner), cititoare cu cerneală magnetică a înscrisurilor bancare (Magnetic Character Ink Reader).

Transmiterea/Recepţionarea documentelor la/de la distanţă se poate realiza, pe linie telefonică, folosind un adaptor special (modem) şi un fax (facsimile transmission machines). În prezent cele două componente sunt integrate pe o plachetă numită internal fax-modem sau într-un dispozitiv extern care se cuplează la un sistem de calcul prin portul serial.

17. ALTE ECHIPAMENTELE DE IESIRE Din categoria echipamentelor de ieşire ne vom referi la următoarele: imprimanta, plotterul şi fotoplotterul. Plotterele au fost primele dispozitive periferice care au oferit sistemelor de calcul posibilitatea de a produce ieşiri în formă grafică. Plotterele pot fi cu peniţă, cu jet de cerneală, de tip termic şi de tip electrostatic. Plotterele au în componenţă procesoare grafice proprii. De exemplu, plotterele cu peniţă recunosc primitive grafice precum: linie, poligon, arc de cerc, text etc. Dacă suportul de informaţie este filmul fotografic atunci dispozitivul asemănător plotterului, dar instalat în codiţii specifice se numeşte fotoplotter. Imprimantele sunt dispozitive de afişare alfanumerică sau grafică. Ele pot fi: cu ace, cu jet de cerneală, cu transfer termic sau pe bază de laser. Sistemele multimedia acceptă şi intrare/ieşire sonoră dispunând de dispozitive specializate pentru analiza/sinteza vocii. Conversia vocii unei persoane în cod numeric se realizează cu scopul recunoaşterii vorbirii. Sunt disponibile sisteme integrate pentru recunoaşterea vorbirii (la nivel discret şi la nivel continuu). Acestea sunt sisteme speciale care realizează şi traducerea dintr-o limbă în alta, a mesajului vorbit. 18. MODEM-URILE

60

apoi la CD-ROM printr-un cablu separat. ce au rolul de a pastra integritatea datelor transmise (V32/V42.etc) . sau de a converti sunetele în format . fiind utile compozitorilor . aceste reprezentări sunt unice. Exista un numar mare de protocoale de corectie si compresie pentru modemuri .bin. atunci acest şir de biţi este folosit în mod unic pentru a reprezenta caracterul Z. Ofera conectari la viteze cuprinse între 600bps si 56700bms . spre exemplu. PLACILE DE SUNET Placile de sunet sunt dispozitive ce au rolul de a reda informatia binara sub forma de sunet. Placile video pot contine acceleratoare 3D care degreveaza procesorul. Un dispozitiv optic citeşte informaţia prin intermediul intensităţii luminoase.Modemurile sunt dispozitive destinate conectarii intre calculatoare cu ajutorul liniei telefonice . viteza sa influentand în mare parte pareformanta sistemului. La nivelul computerului. În cazul unei tastaturi. Astfel o placa de sunet se conecteaza la slotul ISA/PCI. Atat Creative cât si Aureal au lansat recent o tehnologie de redare spatiala a sunetului .etc . Reprezinta o componenta importanta a sistemului. Fiecare echipament periferic foloseşte o modalitate proprie de reprezentare a datelor iar această reprezentare poate să coincidă sau nu cu reprezentarea internă a datelor în calculator. fiecare tastă generează un caracter. în acest sens sunt utilizate diverse codificări. externe . Dacă aceste reprezentări sunt diferite este necesar 61 . În functie de cantitatea de memorie existenta pe placa video rezolutiile la care poate lucra sunt 640x480. Placile de sunet de la Creative sunt dotate cu memorie în care sunt înregistrate sunete originale de instrumente. 19. dacă în reprezentarea internă a calculatorului caracterul Z are forma: 01011010. Unele versiuni ofera si capabilitati fax si voice . versiunile profesionale incluzand chiar 2 procesoare 3D pe placa video (ELSA Guillemond).K5Flex. Modemurile interne se instaleaza întrun slot PCI sau ISA având integrate portul serial propriu . PLACILE VIDEO Placile video sunt dispozitive ce fac legatura intre processor/system si monitor. Sunt dotate cu memorie (VRAM) intre 512k(Trident) si 96Mb(ElsaG). Placile video bune ofera si o rata de reimprospatare a imaginii optima ce reduce riscul aparitiei afectiunilor oculare . 20. Această regulă nu este însă valabilă pentru dispozitivele periferice sau pentru memoria secundară. DISPOZITIVE DE INTERFAŢĂ Datele sunt stocate în calculator sub forma unor şiruri de biţi. În cazul unei imprimante. în timp ce un dispozitiv magnetic înregistrează şi citeşte porţiuni magnetizate. viteza maxima de primire/trimitere a unui fax fiind de 14400bps . interne si m. 21. Pot fi de doua tipuri constructive : . Au rolul de a afisa pe monitor datele procesate de CPU (de fapt rezultatul acestori procesari).1024x764.800x600. Se conecteaza pe placa de baza printr-un slot ISA/PCI sau AGP. caracterele sunt reprezentate sub formă unor matrice de puncte.

TESTUL POST Atunci cand va porniti calculatorul personal. interfaţa translatează semnalele externe într-un format ce este recunoscut de către calculator. transferând acest cod în memoria calculatorului. Atribuirea unei interfeţe fiecărui echipament conectat la un calculator este un lucru practic în cazul calculatoarelor personale. ele pot fi conectate la acelaşi calculator. căutare din partea microprocesorului. Şi în cazul dispozitivelor de memorie secundară legătura dintre calculator şi acestea se face prin intermediul interfeţelor. numarul hexazecimal este F000. un registru al unitatii centrale de prelucrare numit contor de programe (prgram counter) la un numar specific. semnalul electric elimina datele ramase in registrii interni de memorie ai cipului. Canalul şi unităţile de control acţionează împreună pentru a realiza operaţia de translatare în ambele sensuri. În acest caz. 22. Pentru calculatoare ce pot avea sute sau mii de echipamente periferice (cazul computerelor mainframe) conectate. numit şi placa de interfaţă. Ca răspuns la semnalul electronic primit. În cazul semnalelor de ieşire. În cazul unei imprimante. ROM) care contin sistemul de intrare/iesire de baza (bazic input/output system. şirurile de biţi transmise dinspre calculator spre imprimantă sunt preluate de interfaţa imprimantei. un proces numit test POST (power-on self-test) incepe cu un semnal electric care urmeaza o cale programata permanent catre unitatea centrala de prelucrare (sau microprocesorul). Semnalul reseteaza. se transmite un semnal electronic către interfaţa tastaturii. reprezintă două dispozitive diferite din punct de vedere al reprezentării datelor.un dispozitiv de translatare dintr-o reprezentare în alta. adresa reprezinta inceputul unui program de boot stocat permanent la adresa F000 intr-un set de cipuri de memorie ROM (read-onlu memory. Aici intervine rolul dispozitivului de interfaţă. în timp ce unitatea de control comunică cu echipamentul extern în limbajul acestuia din urmă. In acest caz. care translatează aceste şiruri de biţi în reprezentarea recunoscută de către imprimantă pentru a se putea face tipărirea. Aici. datorită existenţei dispozitivelor de interfaţă. Considerând cazul tastaturii. modalitatea de comunicare dintre calculator şi dispozitivele periferice se schimbă: sunt utilizate canale şi unităţi de control I/O specifice. In cazul calculatoarelor mai noi. Interfaţa controlează din punct de vedere fizic dispozitivul de disc. acceptând comenzi de citire. Numarul din contorul de programe spune unitatii centrale de prelucrare adresa urmatoarei instructiuni care trebuie sa fie procesata. tastatura şi imprimanta. BIOS) al calculatorului personal. 62 . Cele două dispozitive periferice considerate aici. atunci când o tastă este apăsată. de asemenea. scriere. La intrare. acestea sunt convertite din formatul intern al calculatorului în formatul propriu al dispozitivului de ieşire respectiv. fiecare dispozitiv fizic are propria unitate de control iar canalul asigură comunicaţia cu calculatorul. interfaţa tastaturii generează codul ce reprezintă caracterul stocat în interiorul calculatorului.

cauta si pe unitatea CD-ROM. Dupa incarcarea fisierului IO. de regula C.SYS in memoria RAM. sistemul de intrare/iesire de baza BIOS trece controlul inregistrarii de boot. 63 . nu veti vedea aceste fisiere de sistem. Daca in unitate este plasata o discheta. conectandu-se la adresa respectiva. De regula. cum ar fi. Fisierul MSDOS.23. ca ultima varianta. SYSINIT cauta in directorul radacina al discului de boot un fisier pe nume CONFIG. Daca in unitate nu se afla nici o discheta.SYS este un fisier creat de utilizator. pe unele sisteme.SYS sa execute comenzile din fisier. CONFIG. programul de boot continut in cipurile ROM BIOS verifica discul A pentru a vedea daca el contine o discheta formatata. programul de boot cauta fisierele sistem de pe hard disc C si. cate fisiere pot fi deschise in acelasi timp.SYS. Daca unitatea de discheta este goala. SYSINIT spune lui MSDOS. Pentru sistemele Windows. programul de boot citeste datele stocate pe primul sector al discului si copiaza datele respective in locatii specifice din memoria RAM. programul de boot cauta fisiere de sistem pe hard discul principal. SYS. programul de boot genereaza un mesaj de eroare. Dupa localizarea unui disc cu fisierele de sistem. programul cauta in locatiile specifice de pe disc fisierele care formeaza primele doua parti ale sistemului de operare. SYSINIT isi asuma controlul procesului de pornire si incarca MSDOS. Dupa ce programul de boot BIOS a incarcat inregistrarea de boot in memorie la adresa hexazecimala 7C00. executa programele si raspunde la semnalele primite de la componentele hardware.SYS si MSDOS. deoarece fiecare din ele este marcat cu un atribut special de fisier care. BOOT-AREA DE PE DISC Dupa efectuarea verificarii POST a tuturor componentelor hardware ale unui calculator personal.SYS poate contine de asemenea.SYS lucreaza cu sistemul de intrare/iesire de baza BIOS. Fisierul IO.SYS. fisierele se numesc IO. In Windows.SYS contine extensii catre ROM BIOS si include o rutina numita SYSINIT care gestioneaza restul boot-arii. Inregistrarea de boot preia controlul calculatorului personal si incarca IO. pentru a gestiona fisierele.SYS in memoria RAM. driverele sunt incarcate prin inregistrari dintr-un fisier numit Registru( Registry). Daca exista fisierul CONFIG. Comenzile sale spun sistemului de operare cum sa gestioneze anumite operatiuni. inregistrarea de boot nu mai este necesara si este inlocuita in memoria RAM de un alt cod. Aceste informatii constituie inregistrarea de boot (boot record). Inregistrarea de boot se gaseste in aceeasi locatie pe orice disc formatat. le face invizibile in orice listare de fisiere. Driverele sunt fisiere care contin cod care extinde functiile sistemului de intrare/iesire de baza BIOS privind controlul memoriei sau dispozitivelor hardware. programul cauta orice disc din unitatea CD-ROM. instructiuni de incarcare a unor programe de comanda sau drivere (device drivers). de regula. Daca si aceasta cautare esueaza. Daca un disc boot nu contine fisierele. CONFIG.SYS.

precum un disc SCSI sau o unitate de banda magnetica. Gasirea codului din EPROM ia mai mult timp decat gasirea datelor din memoria RAM.COM este folosita o singura data si apoi se renunta la ea. Acest proces implica programele dvs. scrierea sau citirea fie si a celui mai simplu fisier reprezinta un proces complicat. in timp ce acesta se roteste. Aceste diviziuni organizeaza discul astfel incat datele pot fi inregistrate intr o maniera logica si pot fi accesate rapid de pe capetele de citire/scriere care se misca inainte si inapoi pe deasupra discului. 64 . acolo unde poate fi suprascrisa de programele de aplicatii. si mecanismul discului insusi. Una este o alta extensie a functiilor de intrare/iesire. cum ar fi DIR.SYS sa incarce fisierul COMMAND. Din acest motiv. ce poate fi stearsa sau programata) care isi pastreaza datele chiar si atunci cand calculatorul personal este oprit. BIOS) al calculatorului personal. COPY si TYPE. read-only memory – memorie numai in citire.COM contine comenzile de interne DOS. Aceasta parte este incarcata in zona superioara a memoriei RAM conventionala. daca este nevoie de memorie. astfel incat atunci cand calculatorul personal acceseaza codul BIOS. sistemul de intrare/iesire de baza (basic input/output system. majoritatea calculatoarelor personale noi creeaza o umbra a codului BIOS – adica il copiaza din EPROM in memoria RAM si apoi construiesc echivalentul semnalelor de retur prin microcircuite. Acest fisier este creat de utilizatorul calculatorului si contine o serie de comenzi de fisiere batch DOS (DOS batch files) si/sau nume de programe pe care utilizatorul doreste sa le ruleze de fiecare data cand calculatorul este pornit. Harta consta in marcatori magnetici incorporati in filmul magnetic de pe suprafata discului. Sistemul de intrare/iesire de baza din umbra (Shadowed BIOS). Formatarea creeaza o harta care permite discului sa stocheze si sa gaseasca date intr o maniera ordonata. A doua parte din COMMAND. in cipurile EPROM (erasable. 24.COM.SYSINIT spune lui MSDOS. Aceasta parte cauta un fisier pe nume AUTOEXEC. programmable. impreuna cu sistemul de intrare/iesire de baza si devine parte componenta a sistemului de operare. Numarul de sectoare si piste care incap pe un disc determina capacitatea discului. A treia parte din COMMAND.BAT in directorul radacina. el apeleaza memoria RAM. driverele software care spun sistemului de operare cum sa foloseasca unele componente hardware complementare. FORMATAREA UNUI DISC Inainte ca orice informatie sa poata fi stocata pe un disc magnetic. discul trebuie mai intai formatat. Aceasta parte este incarcata in memorie. de regula. Informatiile BIOS ale unui calculator sunt stocate. Calculatorul personal a boot-at acum complet si este gata sa fie folosit. Codurile impart suprafetele de pe disc in sectoare (de forma unor felii de placinta) si piste (cercuri concentrice). Dupa ce un disc este formatat. acest fisier de sistem de operare consta din trei parti. sistemul de operare. in loc sa apeleze cipul EPROM.

tabelei virtuale de alocare a fisierelor sau al FAT32. In lumea calculatoarelor. Doua sau mai multe sectoare de pe o singura pista formeaza un cluster sau un bloc. in comparatie cu citirile de 16 biti ale mai vechii tabele de alocare a fisierelor. numerotarea incepe adesea cu 0 in loc de 1. VFAT) in Windows. in cazul in care datele din prima versiune devin corupte. utilizarea de clustere de 4KB. care permite hard discurilor mai mari de 2 gigabytes sa fie formatate caun singur disc. folosirea unor nume de fisier cu lungimea de pana la 255 de caractere. Cum se realizeaza formatarea unui disc? Prima sarcina pe care o unitate magnetica trebuie s-o indeplineasca este aceea de formatare a oricarui disc care este folosit de ea. nu veti vedea niciodata continutul tabelei de alocare a fisierelor. In schimb. numarul clustelor pe care o unitate le poate crea pe suprafata unui disc determina capacitatea discului. Numarul sectoarelor si pistelor si.2. indiferent de marimea discului. Numarul de octeti dintr-un cluster variaza potrivit marimii discului si versiunii de sistem de operare folosit pentru formatarea discului. prin urmare. Pe masura ce capul de citire/scriere se misca inapoi si inainte pe deasupra discurilor care se rotesc. Tabela virtuala de alocare a fisierelor permite. Unitatea creeaza un fisier special. localizat in sectorul 0 al discului. Chiar daca un fisier are o marime de numai 1 byte.24. Ce se intampla atunci cand stergem un fisier? Atunci cand stergem un fisier. el citeste aceste semne magnetice pentru a stabili unde se afla. de asemenea. de asemenea. astfel incat sa existe o modalitate de organizare si de gasire a fisierelor salvate pe disc. Ele permit. Un cluster este unitatea minima pe care sistemul de operare o foloseste pentru a stoca informatii.1. 24. sistemul de operare modifica informatiile din tabela virtuala de alocare a fisierelor. Acest fisier este numit tabela de alocare a fisierelor (file allocation table sau FAT) in DOS si tabel virtuala de alocare a fisierelor (virtual FAT. Tabelele de alocare a fisierelor sunt locul in care sistemele de operare stocheaza informatiile despre structura de directoare (sau dosare) a discului si despre ce clustere sunt folosite pentru a stoca anumite fisiere. Tabela virtuala de alocare a fisierelor este mai rapida. in comparatie cu 11 folosite de DOS. Modelul imparte discul radial in sectoare si in cercuri concentrice numite piste. un cluster mare de 32 kilobytes poate fi folosit pentru a contine fisierul pe discuri mari. In mod obisnuit. O copie identica a tabelei de alocare a fisierelor este pastrata intro alta locatie. in relatie cu datele de pe suprafata discului. deoarece ea permite calculatorului sa citeasca fisierele cate 32 de biti simultan. pentru a indica faptul ca clusterele care au fost utilizate de fisierlu respectiv sunt acum 65 . O data cu Windows 98 a aparut FAT32. datele care formeaza fisierul de fapt nu sunt modificate pe disc. Unitatea realizeaza acest lucru scriind pe suprafata discului un model de biti de 1 si 0 – asemenea unor birouri magnetice de informatii.

Variante de subiecte: Varianta 1: 1. Convertiti din baza 10 in baza 2 numarul 21.15 2. undeleteun fisier pe care l-ati sters accidental.AH 10. SI. Care va fi valoarea finala a registrului AX dupa executarea urmatoarei secvente de cod: MOV AH. Ce functii au urmatorii registri: BP.11 3. Varianta 2: 1.2 INC AH MOV AL. DI.75 66 . Deoarece datele raman pe disc pana cand fisierele sunt refolosite. AL? 8. Cati biti au urmatorii registri: BX.sau anula operatiunea de stergere. dvs puteti adesea restabili. Convertiti din baza 2 in baza 16 numarul 110111 4. Scrieti secventa de instructiuni care realizeaza media aritmetica a doua numere. Care este rolul BIOSului? 6. Convertiti din baza 10 in baza 2 numarul 18. 25. Convertiti din baza 2 in baza 10 numarul 1101. Scrieti secventa de instructiuni care inmulteste cifrele unui numar memorat intr-o variabila introdusa in momentul executiei.disponibile pentru a fi reutilizate de alte fisiere. 11. EAX. Ce dispozitive se pot conecta folosind porturile SATA? 7. SP. Transformati folosind scrierea in virgula mobila pe 32 biti numarul 13 5. AX? 9.

................... octal si hexazecimal............................................... numerele..........................6 .................................6 2.....................2.................. STRUCTURA UNUI SISTEM DE CALCUL......5 2........7 3.....AH 10.................1............................6 2................6 3...................... AX? 9................5 2............... .. etc........................... MEMORIA INTERNA...01 3.................... hexazecimal si invers........2 1.. REPREZENTAREA DATELOR IN SISTEMELE DE CALCUL.... AL? 8.............................4 4.............. Convertiti din baza 2 in baza 16 numarul 100101 4...................................................................... SI.. Conversia unui numar real intr-o baza de numerotatie ........................2. Ce functii au urmatorii registri: BP.................................. imaginile.................................... DI.3.... Fiecare circuit este specializat sa realizeze un una din operatiile de baza......... Care este rolul BIOSului? 6....... Conversia unui numar dintr-o baza de numerotatie in zecimal........... 11................. Transformati folosind scrierea in virgula mobila pe 32 biti numarul 17 5.6 ............................ CUPRINS Introducere............................. Cati biti au urmatorii registri: BX........... Scrieti secventa de instructiuni care realizeaza media aritmetica a doua numere. sunt reprezentate in codificare binara............................................2 1.............5 ............................ logice si de comparare................2.............................................. Conversia unui numar din binar in octal........................1 ... Memoria interna este un depozit de informatie in care comenzile........................................... UNITATEA ARITMETICA-LOGICA (UAL) reprezinta ansamblul de circuite electronice prin care se realizeaza prelucrarea datelor cerute prin instructiuni sau comenzi.............................................. Convertiti din baza 2 in baza 10 numarul 1001................ SISTEME DE NUMEROTATIE.............................................In memoria interna sunt stocate programele si datele care sunt in lucru la un moment dat.... SP... .............. Ce dispozitive se pot conecta folosind porturile IDE? 7.......... Operatii aritmetice in binar........................................... CANALELE DE I/E................................... Scrieti secventa de instructiuni care inmulteste cifrele unui numar memorat intr-o variabila introdusa in momentul executiei......................................................................4 2.........................................................2 INC AH MOV AL.... 4 1......................4 1................ textele......8 67 ......... Pentru regasirea informatiei memoria interna a fost impartita in locatii de memorie care se identifica dupa o adresa unica...... semnalele........................................................ Care va fi valoarea finala a registrului AX dupa executarea urmatoarei secvente de cod: MOV AH.......... Prelucrarea se face prin operatii aritmetice.................................................................................4......................................................................3. EAX........dirijeaza fluxul de informatii ce se transfera de la DP/ I catre DP /E...................................................................

..........................................................................1................................ TIPURI DE MAGISTRALE...................................5 Virgula fixă (VF)................................................................................................................................................................ DISPOZITIVE PENTRU INTRODUCEREA INFORMATIEI GRAFICE....................................9 3.....................1.......................53 13........3...............................57 15.......................................46 ................................................................9 3..... Formatul general al unei instrucţiuni în limbaj de asamblare....58 16......................................................1...................................................................................................48 13..............................................43 11............ PROPRIETATI........ INTRODUCERE ÎN LIMBAJUL DE ASAMBLARE INTEL.................................................................8 Reprezentarea numerelor intregi..........................................................50 13...........................................................................................2 Microprocesorul.....................26 1...................Discurile CD-ROM (Compact Disc ....62 23........................... PROCESOR...... Instrucţiuni generale (mnemonice)................... MEMORIA...................................................................43 11............................ TASTATURA..........................25 8...............3 Complement logic şi aritmetic.............48 Cum functioneaza magistrala universala seriala?........................................51 13............................................ Cum functioneaza un ecran LCD?...........................................2.......................34 10........................................................... MOD DE FUNCTIONARE................................................................................................... INSTRUCŢIUNI..............................NOŢIUNI DE ADRESARE A MEMORIEI.........2........................45 11........................... Cum functioneaza un disc DVD?.............................25 8....................61 22................. FORMATAREA UNUI DISC.....................24 8................63 24................................................................................................................................................................DVD(digital video disc)..................................................................................................................................................................................... DISPOZITIVE DE INTERFAŢĂ...............................2... ALTE ECHIPAMENTELE DE IESIRE..........................................................................................................52 13................55 14................ Cum se realizeaza formatarea unui disc?.....................................................................61 21.....................................................58 17...............................................2........... Cum functioneaza o unitate CD-ROM?................................13 Crearea unui cip din tranzistori........1.............................. BOOT-AREA DE PE DISC................................ DISCURILE OPTICE.... Interfata pentru hard-disk........9 3..............................................................................................................................................3..............................1.....................................1..................................................54 14. COMPILATOARE ŞI ASAMBLOARE......................................................................................................................16 5........................ ELEMENTE ALE LIMBAJULUI DE ASAMBLARE..................................9 5.........23 7......Read-Only Memory).........................................21 6................................................................................4 Regiştrii de segment.........60 19............................................4..........................................................4............................................................................................................................................... Regiştrii microprocesorului Intel .................................2 ...............................39 10.............4 Numere fracţionare (subunitare).........25 8.........3 CUM FUNCTIONEAZA UN CIP PENTIUM...................................65 68 ...................................................................3...................................32 8...........................8 3............................... Cum functioneaza CD-RW si DVD-RAM ?....................................................................................................2...........................................................................................................................................................................................................................................48 12.............................................................................25 8................................................ MAGISTRALA SERIALA............... MEMORIA EXTERNA (DISCURILE MAGNETICE-HARD-DISKUL)................................................................................................................................................ ..................26 8.................... MEMORIA INTERNA................................61 20..................... Cum functioneaza o unitate de disc fix?.64 24....................................................................6 ...............................................Reprezentarea numerelor naturale........................8 3............................................................................................................37 10...............................................................................................................................................................9 Virgula mobilă (VM).................................................................................................... LIMBAJE DE NIVEL ÎNALT ŞI DE NIVEL SCAZUT............................... Regiştrii de uz general....................4......49 13.....................................................................................................16 5................................... TESTUL POST............... Registrul pointer de instrucţiuni (IP).......... MONITORUL................................... PLACILE DE SUNET.......................45 12.............................. PLACILE VIDEO.................3...........................................................................................................................................................

..................................67 69 .............24..................................................................................................................... Ce se intampla atunci cand stergem un fisier?...........2.......................................................65 CUPRINS.......