You are on page 1of 60

Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu

Facultatea de inginerie “Hermann Oberth”

INMAGAZINAREA SI COMERCIALIZAREA GAZELOR NATURALE - suport de curs Programul de studii aprofundate ( Master )

UNIVERSITATEA “ LUCIAN BLAGA “ , SIBIU - 2007 -

Prof. univ. dr.ing. Dan-Paul Stefanescu

INMAGAZINAREA SI COMERCIALIZAREA GAZELOR NATURALE - suport de curs -

2

CUPRINS pag.
Introducere ……………………………………………………………………………....5 CAP.1 Consideratii generale privind conceptul de inmagazinare subterana a gazelor naturale 1.1. Rolul si locul depozitelor de inmagazinare in societate……. ………….6 1.2. Necesitatea si oportunitatea inmagazinarii gazelor naturale in Romania……………………………………………………………………...7 1.3. Modalitati de inmagazinare a gazelor naturale…………………………..9 1.3.1. Inmagazinarea supraterana a gazelor naturale……………….…..9 1.3.2. Inmagazinarea subterana a gazelor naturale…………………….12 1.4. Capacitati de inmagazinare subterana a gazelor naturale in Romania si in lume………………………….………………………………………...13 CAP.2 Terminologia utilizata la inmagazinarea subterana a gazelor naturale 2.1. Terminologia preluata din acte normative romanesti…………………..20 2.2. Terminologia utilizata pe plan international……………………………..21 CAP.3. Ecuatiile fundamentale asociate miscarii fluidelor in medii poros-permeabile 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. Ecuatia liniara a filtratiei unui fluid monofazic………………………….26 Ecuatia neliniara a filtratiei unui fluid monofazic……………………….26 Ecuatia continuitatii………………………………………………………..26 Ecuatiile de stare…………………………………………………………..26

3

Instalatiile de suprafata folosite pentru exploatarea depozitelor subterane de inmagazinare a gazelor naturale……………………………………………………………………27 4.5.44 6.2.2. Echiparea si completarea sondelor de injectie-extractie gaze ale depozitelor……………………………………………………. Cazul depozitelor constituite fara impingere de apa……….1.30 CAP.7.. ………………………………………………………………37 5. Monitorizarea cantitatilor de gaze naturale inmagazinate in depozitele subterane 5.4.6.. Cazul depozitelor constituite cu impingere de apa……………………40 CAP.50 CAP.59 4 .1. Functionarea depozitelor de inmagazinare subterana a gazelor naturale…………………………………………………………………. Accesul reglementat la depozitele de inmagazinare subterana a gazelor naturale 6..1. Facilitatile depozitelor subterane de inmagazinare a gazelor naturale 4. Consideratii privind stabilirea tarifelor de inmagazinare a gazelor naturale……………………………………………………………. Rolul si responsabilitatile principale ale Operatorilor de inmagazinare…………………………………………………………….2.54 Bibliografie…………………………………………………………………..CAP.

diferite in functie de consumatori. Astfel. localitati.INTRODUCERE Echilibrarea cererii de gaze naturale cu sursele disponibile a impus. ore. indiferent daca sunt casnici sau industriali. politice sau chiar financiare. 5 . ca urmare a unor reduceri ale productiei interne sau ale importurilor. Aceste variatii pot fi redate prin curbele de sarcina care evidentiaza “ varfurile de consum” sezoniere. diurne sau orare. administrative si comerciale de la vara la iarna. etc. crearea unor spatii de depozitare a gazelor naturale. modificarea consumului de gaze naturale la incalzirea spatiilor de locuit. sectoare economice. determinate de motive tehnice. precum si in cadrul unei zile de la ore cu consum de varf la ore cu consum scazut. Aceste variatii ale cererii si ofertei de gaze naturale pot determina dezechilibre majore in alimentarea consumatorilor. de la zile cu temperaturi normale la zile cu temperaturi scazute. variatii exista si in oferta de gaze naturale. a determinat aparitia unor variatii in cererea de gaze. Dar. Sarcina depozitelor de gaze naturale este de a prelua impactul acestor variatii si de a asigura cantitatile de gaze naturale necesare tuturor categoriilor de consumatori. ca o necesitate.

cerinţe care depind de variaţii diurne şi sezoniere de consum. • Depozitele subterane de înmagazinare gaze de anvergură. când cererea pieţei depăşeşte capacitatea de producţie a zăcămintelor aflate în exploatare şi joacă un rol important în eliminarea riscurilor care apar în cazul unei întreruperi în furnizarea gazelor.1. • Înmagazinarea subterană a gazelor naturale este un proces eficient care combină furnizarea constantă a gazelor prin intermediul conductelor de mare lungime cu cerinţele variabile ale pieţei. Rolul şi locul depozitelor de înmagazinare a gazelor naturale în societate • Rolul principal al depozitelor de gaze este acela de a asigura un palier constant de presiune în Sistemul Naţional de Transport rezultând un echilibru între cererea de gaze naturale şi posibilităţile de livrare. au şi un rol strategic în direcţia menţinerii parametrilor fundamentali (presiune şi debit)ai Sistemului de Transport la valori optime.Capitolul 1 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CONCEPTUL DE ÎNMAGAZINARE SUBTERANA A GAZELOR NATURALE 1. 6 . • Depozitele de înmagazinare gaze (în special cele subterane) asigură un surplus de gaze naturale pentru consum în perioada de vârf.

1 Ponderea gazelor naturale în balanţa de energie primară a României • Cererea de gaze pe piaţa românească este caracterizată de fluctuaţii foarte importante Fluctuaţii sezoniere de circa 60 %. Fluctuaţii zilnice de circa 25 %. Necesitatea şi oportunitatea înmagazinării gazelor naturale în România • În România. gazele naturale reprezintă.1.1. toate sectoarele de activitate ale economiei precum şi creşterea gradului de confort al populaţiei sunt dependente de consumul de gaze naturale. 7 . Practic. şi vor continua să reprezinte o sursă cheie de energie cu o pondere în balanţa surselor de energie primară.2. 100% 80% 60% 40% 20% 0% Energie hidro electrica Energie nuclearo electrica Carbune Petrol Gaze naturale 2005 2% 3% 24% 32% 39% 2010 2% 3% 23% 34% 39% 2015 2% 2% 23% 31% 42% 2020 1% 2% 25% 31% 40% 2025 1% 2% 25% 31% 40% Fig.

1. Redresarea operativă a parametrilor funcţionali ai sistemului de transport (presiuni. Preluarea surplusului de producţie din perioada de vară.Fluctuaţii orare care pot atinge 30 %. 8 . debite).2 Variaţia lunară a consumului de gaze naturale la nivelul României • În România depozitele de înmagazinare subterană sunt necesare şi oportune pentru: Acoperirea vârfurilor de consum şi regimului fluctuant al cererii. 2500 milioane mc 2000 1500 1000 500 0 martie mai iunie ianuarie aprilie iulie august sept oct nov febr dec Luna Fig.

Capacitatea de înmagazinare a unei conducte este cu atât mai mare cu cât presiunea la intrarea în conductă este mai mare şi cu cât diametrul acesteia este mai mare. 1.3. Modalităţi de înmagazinare a gazelor naturale 1. Înmagazinarea supraterană • Înmagazinarea gazelor în conducte magistrale se realizează între perioada de consum minim (când debitul nominal al conductei este mai mare decât debitul consumat) şi perioada de consum maxim (când necesarul de gaze este mai mare decât debitul nominal al conductei. 9 .3 Variaţia lunară a livrărilor de gaze naturale.3.1. inclusiv din depozitele subterane 1.2500 2000 mil mc 1500 1000 500 0 ian febr martie apr mai iunie luna iulie august sept oct nov dec gaze din productia interna + import gaze din inmagazinare Fig.

venind din zone diferite.. În acest fel se asigură o continuitate a livrărilor de gaze.5). amplasată în afara perimetrului de consum. În perioadele de vârf orar şi diurn din perioada de iarnă. • Interconectarea sistemelor de transport gaze naturale .20%. . Un astfel de sistem constituie cel mai eficient regulator de debit atunci când vârful orar de consum este pronunţat. sunt interconectate la sosire printr-o conductă inelară.05 bar sau 500 mm H2O presiune relativă). Domeniul de funcţionare al rezervoarelor de înaltă presiune este de la 5.sunt folosite pentru înmagazinarea gazelor în stare naturală sunt de joasă presiune (0. • Rezervoare metalice . ele se numesc umede sau cu etanşare hidraulică (figura 1.are loc atunci când mai multe conducte.4) şi rezervoare cu etanşare uscată (figura 1. 10 ..asigură posibilitatea de a se efectua schimbarea sensului mişcării gazelor prin conductele interconectate optimizând regimurile tehnologice pe conducte ceea ce permite utilizarea optimă a capacităţilor de extracţie. cu diametrul mare.7 bar. se utilizează mai eficient capacităţile de transport ale conductelor şi se măreşte substanţial cantitatea de gaze care poate fi înmagazinată în conducte în timpul nopţii pentru a satisface vârfurile de consum de a doua zi.. interconectarea sistemelor de transport poate realiza debite suplimentare de 15.• Depozitarea gazelor în conducte inelare . înmagazinare şi de transport.

semiîngropate sau subterane. Acestea pot fi metalice. Ele sunt 11 .4 Rezervor umed Fig. din beton sau pot fi executate în roci naturale.5 Rezervor uscat • Înmagazinarea gazelor în stare lichidă (GNL) Ca şi în cazul ţiţeiului sau produselor petroliere gazele naturale lichide se depozitează în rezervoare supraterane. cu un conţinut ridicat de Nichel (≈10%) sau din aluminiu pur (100%) care să reziste la temperaturi scăzute. Rezervoarele metalice supraterane sunt confecţionate din oţeluri înalt aliate. 1. 1.Fig.

2. De asemenea porozitatea şi permeabilitatea 12 .16 K pentru a împiedica evaporarea metanului. la presiunea atmosferică dar la temperatura de lichefiere a gazului metan (111. Depozitarea se efectuează.3.Depozitarea în mine abandonate Înmagazinarea gazelor în orizonturi gazeifere semiepuizate reprezintă una din variantele care s-au impus din punct de vedere economic cu condiţia ca fondul de sonde existent să poată fi folosit. Exploatarea depozitului se poate efectua la temperatura minimă de 110.Depozitarea în acvifere . care diferă prin formaţiunea de depozitare şi mecanismul de depozitare: Depozite de înmagazinare în roci poroase . Înmagazinarea subterană Există mai multe tipuri de facilităţi subterane de depozitare gaze. 1.46 K). din motive de siguranţă.Depozitarea în caverne de sare .Depozitarea în orizonturi petroliere Depozite de înmagazinare în caverne .prevăzute cu pereţi dubli între care se introduce un material izolant (azot lichid). iar rezervorul să fie perfect etanş pentru a asigura conservarea volumului de gaz injectat.Depozitarea în caverne de rocă .Depozitarea în orizonturi gazeifere .

din cadrul Întreprinderii de Extracţie a Gazului Metan Mediaş. pe durata sezonului rece. dintre care s-au evidenţiat capitala ţării. unde după recondiţionarea sondelor s-au injectat gazele vara şi s-au extras în iarna următoare. iar adâncimea să fie relativ redusă. în cadrul sistemului naţional de transport gaze din România. ing. s-au făcut resimţite unele dificultăţi în acoperirea cererilor de consum. 1. Canada. • La nivelul anilor 1959 -1960. Primele experimente pentru înmagazinarea subterană a gazelor în România sau efectuat la iniţiativa a doi specialişti de excepţie: ing. Muş Orest şi dr. Svoronos Periclis. • 13 .trebuie să fie cât mai mari. astfel încât presiunea de injecţie să fie cât mai mică.Capacităţile de înmagazinare subterană a gazelor naturale din România şi din lume • În anul 1915 a fost experimentat cu succes primul stocaj subteran într-un zăcământ de gaze depletat în Walland County în Ontario.4. centre cu un caracter pronunţat de consum casnic. oraşul Cluj şi zona Sibiului. în mai multe oraşe din ţară.

• După un prim experiment efectuat în anul 1959 la mai multe sonde pe zăcământul Boldeşti – Pliocenul superior (experiment care viza zona BucureştiPloieşti). la asigurarea unor cantităţi sporite de gaze naturale pentru zona deficitară a Sibiului. diferenţa contribuind pe parcursul timpului la reabilitarea potenţialului productiv al zăcământului Ilimbav şi la menţinerea sa activă în schema tehnologică de alimentare cu gaze a zonei Sibiu. • Experimentul a fost apreciat ca şi reuşită. o cicluri de extracţie a gazelor pentru consum. pe parcursul a 25 ani (1961-1986) s-au injectat în acest depozit circa 1. Astfel. pe termen lung. o efectuarea programului de urmărire şi de măsurători la sonde. judeţul Sibiu. • Un al doilea experiment a inclus zăcământul semiepuizat de gaze de la Ilimbav. 1. circa 200 zile/an.60 miliarde Nmc. după cum urmează: o cicluri de injecţie. din luna aprilie până în luna octombrie a fiecărui an. din luna noiembrie până în luna martie inclusiv. circa 150 zile/an. 14 . probele de receptivitate au fost întrerupte datorită construcţiei inadecvate a sondelor de injecţie.95 miliarde Nmc şi au fost extrase pentru consum cca. punându-se în evidenţă emanaţii de gaze în spatele coloanelor. iar calculele efectuate au demonstrat faptul că depozitul subteran de la Ilimbav poate servi în continuare. Desfăşurarea experimentului a fost stabilită pentru o perioadă de patru ani (1961-1964).

15 . o presiune min. cu următoarele date de rezervor: orizont de inmagazinare o nisip o adancime: o grosime: o permeabilitate: o porozitate: presiune de operare o presiune max. • În anul 1983 intră în operare cel mai mare depozit subteran de gaze din România: Bilciureşti. mc/ciclu • Odată cu accentuarea declinului de producţie şi dependenţa de import capacitatea de depozitare subterană gaze naturale la nivelul României a crescut continuu. contribuind esenţial la asigurarea continuităţii şi siguranţei pieţei de gaze naturale. având rolul de a asigura preluarea continuă a gazelor naturale din import pe parcursul anului şi asigurarea cu gaze naturale a Capitalei în perioada rece.250 mil. 168 bar 55 bar 2000 m 15 m 400 mD 18 % volum de lucru 1.• În anul 1979 se realizează prima înmagazinare modernă într-un zăcământ depletat de gaze naturale la Urziceni.

mil mc 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 19 93 19 94 19 95 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04 20 05 20 06 anul Fig.6 Evoluţia stocului (capacitatea operationala) de gaze înmagazinate în depozitele subterane din România • Principalii indicatorii sintetici actuali ai activităţii de înmagazinare subterană a gazelor naturale din România sunt: 8 depozite de înmagazinare în zăcăminte de gaze depletate cu o capacitatea totală de înmagazinare (inclusiv perna de gaze) de 4 miliarde mc. Mureş. amplasate în zone cu probleme în alimentarea cu gaze în sezonul rece. astfel: o în centru depozitele Sărmăşel.3500 capacitatea operationala. Nadeş-Prod o in zona sud-est depozitele Bilciuresti. Tg. 1. Cetatea de Balta. Urziceni si Bălăceanca o in Oltenia depozitul Ghercesti 16 .

volumul de gaze extrase din depozite echivalează cu consumul mediu zilnic anual aferent unui numar de 60 de zile; volumul de gaze extras din depozite poate acoperi consumul pe perioada de iarnă pentru cca. 45 de zile. • Situaţia depozitelor subterane de gaze naturale pe plan internaţional este prezentat în tabelul 1 şi figurile 1.7 şi 1.8. Tabelul 1 Depozitele subterane de gaze din lume
Ţara SUA Rusia Ucraina Germania Italia Canada Franţa Olanda Uzbekistan Kazashstan Ungaria Regatul Unit Republica Cehă Austria Letonia România Nr depozite 385 22 13 42 10 49 15 3 3 3 5 4 8 4 1 8 Volumul total de gaz de lucru al depozitelor(106 m3) 100.846 93.533 31.880 19.179 17.415 14.820 11.643 5.000 4.600 4.203 3.610 3.267 2.891 2.820 2.300 3.000

17

Slovacia Spania Polonia Azerbaijan Australia Danemarca Belarus China Croaţia Belgia Japonia Bulgaria Irlanda Argentina Armenia Kyrgyzstan Suedia TOTAL

2 2 6 2 4 2 2 1 1 1 4 1 1 2 1 1 1 606

2.198 1.981 1.556 1.350 934 820 750 600 558 550 542 500 210 200 110 60 9 333.235

18

2%

19%

42%

35% 2%

Europa de Vest

America de Nord si Sud

Asia

Europa de Est

Orientul Mijlociu

Fig. 1.7 Distribuţia depozitelor subterane de gaze în lume

Zăcăminte de gaze/titei; 81,6%

Caverne saline; 3,9% Mine abandonate; 0,02% Acvifere; 14,5% Caverne in roci; 0,02%

Fig. 1.8 Distribuţia formaţiunilor în care se realizează depozitarea volumelor de gaz de lucru în lume
Sursa: International Gas Union,23rd World Gas Conference Amsterdam 2006,5 – 9 June 2006 Amsterdam, The Netherlands

19

Capitolul 2 TERMINOLOGIA UTILIZATĂ LA ÎNMAGAZINAREA SUBTERANĂ A GAZELOR NATURALE 2. stocarea şi extragerea unor volume de gaze naturale.. 20 .persoana juridicã. Terminologie preluată din acte normative româneşti Depozit de înmagazinare subteranã . care poate fi înmagazinat într-un depozit subteran în condiţii de siguranţã.ansamblul de activitãţi şi operaţiuni desfãşurate de titularul licenţei de înmagazinare pentru sau în legãturã cu rezervarea capacitãţii de depozitare în depozitele subterane şi pentru injecţia. Capacitate totalã de înmagazinare – volumul de gaze naturale. în limita permisã de parametrii dinamici şi statici ai zãcãmântului şi de facilitãţile de suprafaţã existente..).p. în condiţii de siguranţã..spaţiu din scoarţa terestrã cu calitãţi naturale sau dobândite ca urmare a unor operaţiuni petroliere sau activitãţi miniere anterioare... proprii pentru injectarea. depozitarea în şi extracţia din aceste capacitãţi a unor cantitãţi determinate de gaze naturale. Operator de înmagazinare .. exprimat în metri cubi în condiţii de bazã ( t. titularã a licenţei de înmagazinare.. 1. Înmagazinarea gazelor naturale . Capacitate de înmagazinare disponibilã – capacitatea depozitului subteran de a primi respectiv de a ceda o cantitate de gaze naturale.

debitul de extracţie şi debitul de injecţie. Stoc de gaze naturale activ – cantitatea de gaze naturale injectatã şi extrasã într-un depozit subteran. într-un ciclu complet de înmagazinare. care asigurã condiţiile optime necesare pentru menţinerea caracteristicilor de curgere tehnico – productive a acesteia.Facilitate de depozitare capabilă să injecteze şi să extragă gaze.în limita permisã de parametrii dinamici şi statici ai zãcãmântului. în limitele programate prin regimurile tehnologice aferente acestor infrastructuri. Cantitatea de gaze reprezentând stocul activ de gaz este egalã sau mai micã cu capacitatea totalã de înmagazinare. Manevre de sistem .operaţiuni efectuate de operatorul de înmagazinare pentru desfãşurarea proceselor de injecţie şi/sau extracţie asupra infrastructurii de suprafaţã şi/sau subterane. Terminologie utilizată pe plan internaţional Depozite subterane de gaze în operare . Capacitatea de depozitare . precum şi de facilitãţile de suprafaţã existente la un moment dat la nivelul unui depozit (în momentul iniţierii ciclului de injecţie).Abilitatea totală a unei facilităţi de depozitare pentru a furniza volumul de gaz de lucru. 2. 2. Stoc de gaze naturale inactiv (pernã de gaze) – cantitatea de gaze naturale existentã sau constituitã la nivelul depozitului (rezervã existentã sau constituitã). 21 . fizic recuperabilã.

) volumul de gaz de lucru poate fi utilizat (ciclat) mai mult decât odată pe an (a se vedea capacitatea anuală de ciclare) Debitul de extragere . Profilul de extracţie şi timpul necesar (ore de utilizare) necesar extragerii sunt indicatorii pentru amplasarea unei facilităţi de depozitare subterană a gazelor. 22 .Debitul de curgere la care gazul poate fi extras din depozite. Volumul de gaze din pernă (CGV) sau gazul de bază .) supuse limitelor legale şi tehnice (presiuni.Dependenţa între debitul de extracţie şi volumul de gaz de lucru extras. urmată de o perioadă de declin al debitelor. viteze.Volumul de gaze necesar într-un depozit pentru scopurile managementului zăcământului şi pentru menţinerea unei presiuni de stocare minime adecvate pentru furnizarea de gaz de lucru la nivelurile de extracţie cerute. Volumul de gaz de lucru (WGV) . etc. Profilul de extragere de obicei constă într-o perioadă de debit constant. Funcţie de condiţiile locale (debite de injecţie/extragere.Totalul volumelor de gaz de lucru şi din pernele de gaze depozitate în depozitele subterane de gaze. etc. Volumul de gaze din pernă poate consta în volume de gaze recuperabile şi nerecuperabile şi volume de gaz injectat.Inventariere .). staţii de comprimare etc. În caverne. care poate fi extras/injectat cu facilităţile subterane şi de suprafaţă existente (sonde. volumul de gaze din pernă este cerut din motive de stabilitate. bazat pe facilităţi subterane şi de suprafaţă montate şi limitări tehnice Profilul de extracţie . linii de curgere.Volumul de gaze dintr-un depozit peste nivelul proiectat al volumului de gaze din pernă. ore de utilizare.

Profilul de injecţie şi timpul necesar injecţiei sunt indicatorii pentru amplasarea unei facilităţi de depozitare subterană a gazelor. Profilul de injecţie de obicei are o perioadă de declin al debitului la apropierea de presiunea maximă de depozitare. Profilul injecţiei . spre exemplu la presiunea maximă admisibilă de depozitare.Numărul de cicluri în care volumul de gaz de lucru poate fi extras sau injectat pe an. de vârf) al debitului de extracţie .Debitul de extracţie reprezentând capacitatea de furnizare a facilităţilor subterane şi de suprafaţă valabile pentru o perioadă extinsă a extracţiei (perioadă platou). Capacitatea anuală de ciclare .Debitul maxim de curgere ce poate fi furnizat pe baza facilităţilor instalate în subteran sau la suprafaţă şi a limitărilor tehnice.Debitul de extracţie care poate fi realizat pe baza facilităţilor subterane şi de suprafaţă instalate şi pe baza limitărilor tehnice atunci când zăcământul de depozitare sau caverna este închis faţă de volumul pernei de gaz. Debitul de injecţie . pe baza facilităţilor subterane şi de suprafaţă şi a limitărilor tehnice. 23 . Acest debit de curgere este în mod normal atins atunci când în depozite se atinge volumul maxim de gaz de lucru. Acest debit corespunde perioadei de debit constant al profilului de extracţie.Apogeul (punctul maxim.Debitul de curgere la care gazul poate fi injectat într-un depozit. Debitul nominal de extracţie . Debitul final de extracţie .Dependenţa între debitul de injecţie şi volumul de gaz de lucru extras.

Sondă auxiliară . de exemplu: începerea producţiei sau a injecţiei. Sondă de observaţie .Sondă completată în scopul monitorizării orizonturilor de depozitare subterane în ceea ce privesc presiunile. normală la o inventariere maximă a gazului în depozit.Sondă completată pentru extracţie/injecţie de gaze. Presiune minimă de stocare . temperaturile. scăderea presiunii minime de depozitare. creşterea presiunii maxime de depozitare. Presiunea iniţială este raportată la un nivel de referinţă pentru adâncime/ informaţie şi în mod normal trebuie aprobată de autorităţi. saturaţiile. etc. staţii de comprimare). 24 . etc.Presiunea minimă a orizontului sau cavernei de depozitare. spre exemplu pentru evacuarea apei Presiune iniţială de zăcământ . nivelurile de fluid. facilităţi adiţionale (sonde. Presiune maximă admisibilă de depozitare -Presiunea maximă a unui orizont sau cavernă de depozitare. Presiunea maximă admisibilă este raportată la un nivel de referinţă pentru adâncime/ informaţie şi în mod normal trebuie aprobată de autorităţi.Capacităţile adiţionale de stocare ce pot fi extinse într-un depozit de gaze subteran existent prin: creşterea pernei de gaze. Sondă de inmagazinare . atinsă în mod normal la sfârşitul fazei de declin al profilului extracţiei. Această presiune trebuie să fie administrată în scopul asigurării integrităţii câmpului de stocare.Sondă completată pentru alte scopuri.Condiţiile de presiune iniţială înregistrate într-o formaţiune poroasă înaintea oricărei modificări datorate operării asupra zăcământului.Capacităţi de stocare nerealizate .

Abilitatea zăcământului sau cavernei de depozitare pentru a rezista scurgerii sau migrării fluidelor conţinute în interior. Cunoscută ca integritatea unei facilităţi de stocare. Capacitatea de reţinere . În caverne. Acoperişul previne migrarea ţiţeiului şi gazelor în afara orizontului de depozitare.Adâncimea de referinţă la nivelul depozitului poros.Presiunea minimă în caverne trebuie administrată şi asigurată în scopul asigurării stabilităţii.Adâncimea minimă pe verticală de la suprafaţă în jos până la partea superioară a acoperişului formaţiunii/cavernei de depozitare. adâncimea de sub sabotul ultimei coloane de burlane cimentate este în mod obişnuit folosită ca nivel de referinţă pentru presiuni.Formaţiune de etanşare pentru excesul de gaz din orizontul poros de stocare. Acoperişul unui depozit poros . Adâncimea maximă a nivelului acoperişului structurii/cavernei . 25 . folosit pentru normalizarea presiunii şi corelarea prin interiorul zăcământului. Nivelul datelor de presiune . în mod normal raportată la nivelul mării.

dr. Ecuatia liniara a filtratiei unui fluid monofazic 3.1. Ecuatiile de stare 26 . Ecuatia neliniara a filtratiei 3. “ LUCIAN BLAGA “.2.3. Univ. Ed. 143 din lucrarea “ Teorie si Aplicatii in INGINERIA ZACAMINTELOR DE GAZE NATURALE”. 2002. SIBIU. autor Conf. Ecuatia continuitatii 3. 121 la pag.4.ing.Capitolul 3 ECUATIILE FUNDAMENTALE ASOCIATE MISARII FLUIDELOR IN MEDII POROS – PERMEABILE ( de la pag. DAN-PAUL STEFANESCU) 3.

purificarea şi deshidratarea gazelor în timpul procesului de extracţie. comprimarea gazelor din reţeaua de transport şi injectarea lor în rezervorul subteran.Capitolul 4 FACILITATILE DEPOZITELOR SUBTERANE DE INMAGAZINARE A GAZELOR NATURALE 4. extracţia din rezervorul subteran (numit depozit sau zăcământ de depozitare). Instalaţiile de suprafaţă folosite pentru exploatarea depozitelor subterane de gaze naturale Instalaţiile de suprafaţă ale unui depozit de gaze naturale trebuie să asigure: măsurarea gazelor în timpul procesului de injecţie (ciclul injecţie). măsurarea gazelor în vederea livrării lor în sistemul de transport.1. 27 .

28 .

Aceste instalaţii tehnologice aferente grupurilor de sonde.• Staţia de compresoare comprimă gazele ce urmează a fi depozitate de la o presiune pa existentă în sistemul de transport la o presiune pr maximă admisă pe structura de înmagazinare. • Conductele colectoare şi de aductie asigură transportul gazelor de la reţeaua de transport la rezervorul de înmagazinare şi invers. sau câte una la fiecare grup de sonde. 29 . Ea se montează la extracţia gazelor din depozit şi poate să fie unitară pentru întreg depozitul. Ele asigură contorizarea debitelor de gaze injectate şi extrase pe total-grup precum şi individual pe fiecare sondă. In unele cazuri staţia de compresoare se utilizează şi în ciclu de extracţie atunci când presiunea gazelor depozitate nu asigură evacuarea acestora. • Grupurile de sonde asigură dirijarea şi măsurarea tehnologică a gazelor la sondele de înmagazinare. • Staţia de uscare asigură eliminarea apei din gaze în vederea introducerii acestora în sistemul de transport conform condiţiilor impuse de standardele în vigoare. în mod frecvent sunt comune ambelor procese de injecţie şi extracţie.

poziţia robinetului cu acţionare automată (închis. Echiparea si completarea sondelor de injectie-extractie gaze ale depozitelor de inmagazinare Sondele de exploatare care echipează depozitele subterane moderne de gaze sunt dotate cu un ansamblu de suprafaţă care permite închiderea şi deschiderea sondei în regim automat de la distanţă sau în regim manual de la capul de erupţie. numărul de sonde care exploatează depozitul şi distanţa până la punctul de comandă.4.economic. afişează şi transmite aceste date. Acţionarea robinetelor în regim automat se poate face electric. Acest sistem automat poate de asemenea să transmită la distanţă o serie de parametrii cum ar fi: presiunea dinamică şi statică la capul de erupţie. deschis) precum şi alte informaţii care ţin de gradul de automatizare al depozitului. 30 . pe baza unui studiu tehnico . cu azot de la o instalaţie anexă sau cu gaze din sondă. Toate aceste date sunt transmise unui controlor programabil de tip PLC care analizează şi compară parametrii din câmp cu parametrii standard. care folosesc energia solară pentru acţionarea unei pompe hidraulice ce creează presiune în rezervorul tampon de ulei în vederea asigurării forţei necesare închiderii sau deschiderii robinetelor. Alegerea tipului de acţionare se face funcţie de tipul robinetului ce echipează capul de erupţie. Acţionările moderne sunt de tip electro-hidro-pneumatic. avertizează sau după caz: închide sau deschide sonda.2.

Ansamblul de suprafaţă şi echipamentul capului de erupţie pentru sondele de înmagazinare gaze[2] 31 .

de regulă.Sondele care exploatează depozitele de gaze din România sunt. echipate cu capete de erupţie fabricate în România tip 2 9/16 x 2 9/16 x 210 bar cu două braţe. care permit dirijarea gazelor cu un minim de manevre în ciclurile de injecţie şi extracţie. .

Având în vedere faptul că majoritatea depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale din România sunt constituite în structuri gazeifere slab consolidate. sondele sunt echipate cu ansamblu filtru-packer. 33 . la care tubingul poate fi sau nu introdus in packer (pentru ca la ciclul de injecţie să se poată injecta gaze şi pe coloană).

Pentru creşterea siguranţei în exploatare a sondelor de pe depozitele de înmagazinare acestea sunt prevăzute cu supape e siguranţă. amplasate de obicei după primele două –trei bucăţi de tubing 34 .

Ansamblul alăturat este un ansamblu asemănător celor cu care sunt echipate sondele din SUA. 35 . La această completare fixarea tubingului în packer se face prin intermediul unui dispozitiv cu cămaşă culisantă care permite deplasarea tubingului în packer fără a se aplica presiune asupra packerului. Sub packer este amplasat un niplu pentru etanşarea (opturarea) tubingului în timpul intervenţiilor (prin fixarea unui dop).

36 .

pierderea prin coloana sondei către suprafaţă. 37 . pierderi către alt zăcământ care nu face parte din depozitul de înmagazinare datorită unei cimentări nereuşite. Pierderi de gaze în zăcământ. Diferenţa între aceste valori + resursa geologică existentă în momentul transformării zăcământului în depozit + eventuala pernă de gaze reprezintă cantitatea de gaze care ar trebui să fie în depozit la un moment dat. Principalele modalităţile prin care gazele pot fi pierdute sunt: pierderea în jurul coloanei sondei către alte formaţiuni. Existenţa unor eventuale diferenţe se pot datora următoarelor cauze: Erori de estimare a resursei de gaze rămase în depozit la începutul procesului de injecţie. Erori de măsurare a debitului de gaze fie la introducere.Capitolul 5 MONITORIZAREA CANTITATILOR DE GAZE NATURALE INMAGAZINATE IN DEPOZITELE SUBTERANE Monitorizarea cantităţilor de gaze înmagazinate în depozite este necesară pentru depistarea la timp a eventualelor pierderi sau a erorilor de măsurare ce pot apare în timpul proceselor de injecţie. fie la extragerea din depozit. Gazele sunt măsurate la injectarea şi apoi la extragerea lor din depozit. pierderi prin roca acoperiş. stocare şi extracţie.

pierderi prin echipamentul de suprafaţă şi conducte. Injecţia şi extracţia gazelor din zăcământ duce evident la modificarea - presiunii în zăcământ motiv pentru care.1. eventualele pierderi de gaze din depozit poate fi observată prin studierea istoricului variaţiei perechii presiune volum al rezervorului. pentru un caz ideal de operare 38 .- pierderi prin accidente tectonice care s-au produs ca urmare a scăderii presiunii din zăcământ. Cazul depozitelor constituite în zăcăminte fără împingere de apă 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 Presiunea (106 N/m2) B A Cantitatea totală de gaze (milioane m ) 3 Graficul presiune-volum al unui depozit constituit într-un zăcământ fără împingere de apă. 5.

Perioada de injecţie este de la A la B.Linia punctată din figură reprezintă curba de declin a presiunii. . pentru un ciclu real de stocare Această figură reprezintă un zăcământ la care permeabilitatea are valori normale. Linia punctată reprezintă curba de declin a presiunii zăcământului. Ciclul de extracţie este reprezentat de porţiunea BA. Aceasta ar reprezenta cazul ideal de operare. Acest tip de stocare se poate realiza numai în cazul unei permeabilităţi foarte ridicate. 39 . Dacă acest zăcământ ar fi utilizat ca depozit. Ciclu real de stocare este arătat în figura următoare. ciclul de injecţie este reprezentat de porţiunea AB. Diagrama presiune-volum al unui depozit constituit într-un zăcământ fără împingere de apă.

este necesar să se studieze poziţia celorlalte curbe. Presiunea de zăcământ funcţie de stocul de gaze la depozitul Bilciureşti [2] 40 . Acest lucru se datorează faptului că o cantitate de gaze a rămas stocată în depozit.Perioada de extracţie este reprezentată prin porţiunea CD. . .Perioadă de închidere pentru egalizarea presiunii este reprezentată prin porţiunea BC. În figura următoare sunt redate variaţiile anuale ale presiunii de zăcământ funcţie de stocul de gaze aferente depozitului Bilciureşti. aferente ciclurilor anterioare.Perioada de închidere la sfârşitul ciclului de extracţie este reprezentată prin porţiunea DA.Punctul D indică valoarea presiunii din depozit la sfârşitul ciclului de extracţie.. După cum se observă curba ciclului de injecţie nu se închide cu ciclul de extracţie. . Pentru a trage unele concluzii cu privire la pierderile de gaze şi natura lor.

5. Comportarea unui depozit constituit într-un zăcământ cu împingere de apă Un zăcământ cu o puternică împingere de apă are un alt tip de curbă a declinului de presiune. Scăderea presiunii datorită extragerii unor cantităţi de gaze dintr-un zăcământ cu împingere de apă este influenţată de presiunea acviferului care invadează zăcământul. astfel se creează un volum mai mare de pori disponibil pentru gaze. 41 . Atunci când zăcământul este transformat în depozit şi gazele sunt injectate. Diagrama presiune-volum pentru un depozit constituit într-un zăcământ cu împingere de apă. apa este înlocuită cu aceste gaze.2.

- Linia întreruptă reprezintă curba de declin a presiunii pentru zăcământ. În timpul acestei perioade presiunea scade considerabil. .Linia CD arată ciclul de extracţie. . .Perioada de injecţie este reprezentată de linia AB. Din această cauză volumul rămas pentru depozitarea gazelor va fi mai mare. . după perioada de injecţie.În punctul C. Presiunea în punctul B este mai mare deoarece gazele nu au împins apa în întregime. În cazul rezervorului volumetric această linie trece prin originea graficului. . presiunea este încă mai mare decât în cazul unui zăcământ fără împingere de apă.Linia BC arată perioada de închidere după perioada de injecţie.Linia DA reprezintă perioada de închidere după ciclul de extracţie. în timpul acestei perioade de închidere presiunea în sondă creşte până în punctul A. Aceasta se întâmplă deoarece presiunea nu este egalizată în partea de gaze a zăcământului. 42 . În cazul zăcământului cu împingere de apă această linie nu trece prin originea graficului. Explicaţia ar fi aceea că gazul nu a împins în întregime apa până la echilibru. Punctul D are o presiune mai mică decât în cazul unui zăcământ fără împingere de apă datorită faptului că apa nu a reuşit să umple spaţiul porilor lăsat liber de gaze. Presiunea în acest punct este considerabil mai mică decât linia de declin a presiunii datorită condiţiilor tranzitorii de presiune în zăcământ şi datorită faptului că afluxul de apă nu este complet.

Diagrama presiune-volum aferentă depozitului Urziceni constituit într-un zăcământ cu împingere de apă[2] 43 .

care pot fi: a) producatori de gaze naturale. b) agenti economici licentiati de catre ANRGN pentru transportul gazelor naturale.Capitolul 6 ACCESUL REGLEMENTAT LA DEPOZITELE DE ÎNMAGAZINARE SUBTERANA A GAZELOR NATURALE Criteriile obiective. d) consumatori eligibili de gaze naturale acreditati de ANRGN. c) agenti economici licentiati de catre ANRGN pentru furnizarea gazelor naturale. beneficiare ale tranzitului de gaze naturale pe teritoriul României. e) persoane juridice straine. Regulamentul se aplica operatorilor licentiati pentru înmagazinarea subterana a gazelor naturale si solicitantilor de acces la depozite. elaborat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale. 44 . transparente si nediscriminatorii pentru asigurarea accesului la depozitele de înmagazinare subterana a gazelor naturale sunt reglementate prin Regulamentul privind accesul reglementat la depozitele de înmagazinare subterana a gazelor naturale.

1. Rolul si responsabilitatile principale ale operatorilor de înmagazinare Operatorii de înmagazinare au obligatia desfasurarii activitatii în conditii obiective. utilizând contractele cadru de înmagazinare subterana a gazelor naturale. c)sa calculeze capacitatile tehnice si disponibile ale depozitelor în conditii de transparenta d)sa opereze. fara a impune bariere în activitatea de furnizare si sa permita accesul eficient si în conditii competitive. b)sa se asigure ca în cazul încheierii unor noi contracte de înmagazinare. nu se împiedica competitia si dezvoltarea pietei gazelor naturale. Pentru asigurarea accesului la depozite. operatorii de înmagazinare au urmatoarele obligatii: a)sa previna orice tezaurizare a capacitatilor de înmagazinare si sa evite tratamentul discriminatoriu al solicitantilor. nediscriminatoriu.6. f)sa ofere servicii bazate pe cerintele pietei. g) sa ofere servicii de acces la depozite în aceleasi conditii contractuale. în conditii de siguranta continuitate si eficienta economica. 45 . asigurând utilizarea eficienta a capacitatii tehnice a depozitelor. sa întretina si sa dezvolte obiectivele aferente sistemelor de înmagazinare subterana a gazelor naturale. pentru cantitatile ramase în depozite la sfârsitul ciclului de extractie. e) sa ofere servicii în concordanta cu caracteristicile tehnice ale fiecarei infrastructuri. transparente si nediscriminatorii.

zilnic. . trimestrial si anual urmatoarele informatii operationale: . c) sa publice. informatiile legate de acces si derularea contractelor. pentru fiecare depozit.h) sa puna la dispozitie informatiile necesare solicitantilor si utilizatorilor. în conformitate cu regulile si procedurile standard ale operatorilor de înmagazinare. b) sa puna la dispozitia solicitantilor/ utilizatorilor. în unitati de volum/energie în functie de prevederile reglementarilor tehnice. în vederea asigurarii informatiilor necesare utilizatorilor de depozite si simplificarii tranzactiilor (ex. nominalizari). d) sa publice: proiectele de dezvoltare a depozitelor. extrase în/din depozite. Pentru asigurarea accesului solicitantilor la depozite.capacitatea de înmagazinare tehnica si disponibila. 46 . pe pagina de web a operatorilor de înmagazinare. informatiile.cantitatile injectate si. în mod gratuit. lunar. operatorii de înmagazinare trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte de transparenta: a) sa implementeze un sistem de publicare a datelor necesare solicitantilor/utilizatorilor depozitelor. i) sa dezvolte un sistem informatic si de comunicare electronica.: rezervari de capacitate. vor fi publicate în limba româna si în limba engleza. într-un format clar si usor utilizabil. respectiv. care au impact asupra derularii contractelor de înmagazinare. j) sa permita rezervarea unei capacitati minime pentru a asigura accesul consumatorilor eligibili si a furnizorilor mici.

c) sa comunice toate datele solicitate de operatorii de transport. normele tehnice si procedurile convenite. asupra interventiilor neprogramate. Rolul si responsabilitatile principale ale utilizatorilor depozitelor Pentru asigurarea accesului la depozite. 47 . programul de revizii si reparatii. sa notifice în timp util partenerii de contracte. utilizatorii depozitelor au urmatoarele obligatii: a) sa previna orice tezaurizare a capacitatilor de înmagazinare. cerintele privind calitatea gazelor naturale care urmeaza a fi injectate.metoda de determinare a capacitatii disponibile si parametrii de operare ai depozitelor si regulile pentru prevenirea tezaurizarii capacitatilor. în conformitate cu prevederile contractuale. programul de inventariere a gazelor naturale înmagazinate în depozite. în vederea evitarii perturbarilor pe piata gazelor naturale. cel putin anual. în legatura cu transportul gazelor naturale pentru ciclul de injectie/extractie a gazelor naturale în/din depozite. b) sa comunice operatorului de înmagazinare nominalizarile pentru cantitatile injectate/extrase în/din depozite.

furnizorilor. titulari ai licentelor de distributie . 2. b) sa existe capacitate disponibila de înmagazinare. de siguranta si de eficienta ale depozitelor. dupa urmatoarele criterii: a) . operatorului SNT – pentru cantitatile de gaze naturale necesare asigurarii permanente a echilibrului fizic al SNT. adresate operatorilor de înmagazinare. producatorilor – pentru cantitatile de gaze naturale necesare desfasurarii proceselor tehnologice.pentru cantitatile de gaze naturale necesare realizarii serviciului public obligatoriu. 48 . 3.Conditii de acces la depozite Acordarea accesului la depozite da dreptul solicitantilor de a rezerva o capacitate de depozitare si de a beneficia de prestarea serviciului de înmagazinare. Operatorii de înmagazinare acorda accesul solicitantilor. însotita de documentele justificative. cu îndeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: a) solicitantul sa prezinte acte doveditoare privind provenienta gazelor naturale care urmeaza a fi depozitate.ordinea de prioritate: 1. Solicitarea accesului se face în baza unei cereri scrise. de calitate a gazelor naturale. Operatorii de înmagazinare acorda accesul oricarui solicitant. c) activitatea de înmagazinare a gazelor naturale sa se desfasoare cu respectarea conditiilor tehnice de debit si presiune.

4. Modul de realizare a ciclului de injectie / extractie a gazelor naturale în si din depozite se deruleaza conform prevederilor din Regulamentului de programare. operatorii de înmagazinare vor realiza alocarea capacitatilor în ordinea înregistrarii cererilor. a). consumatorilor eligibili – pentru cantitatile de gaze naturale necesare asigurarii consumului propriu. în conformitate cu contractul-cadru de înmagazinare a gazelor naturale. se stabilesc reguli şi cerinţe de ordin tehnic. furnizorilor de pe piata angro. consumatorilor eligibili şi persoanelor juridice strãine 49 . tehnologic şi comercial menite sã asigure desfãşurarea proceselor de înmagazinare în mod transparent. furnizorilor. operatorului Sistemului naţional de transport. Accesul la capacitatea alocata se materializeaza prin încheierea contractului de înmagazinare. funcţionare şi dispecerizare a depozitelor de înmagazinare subteranã a gazelor naturale. obiectiv şi nediscriminatoriu. precum şi producãtorilor. Regulamentul se aplicã operatorilor licenţiaţi pentru înmagazinarea subteranã a gazelor naturale. funcţionare şi dispecerizare a depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale Prin Regulamentul de programare. altor solicitanti. emis de ANRGN. b) –“primul venit – primul servit”: în cadrul fiecarui nivel de prioritate de la pct.

c) respectarea de cãtre operatorii de înmagazinare a principiilor privind tratamentul nediscriminatoriu al beneficiarilor serviciilor de înmagazinare. dispecerizare a depozitelor de înmagazinare subteranã. de calitate şi de protecţie a mediului înconjurãtor. Obiectivele Regulamentul de programare. b) asigurarea calitãţii serviciilor de înmagazinare. lunã. precum şi responsabilitãţile pãrţilor implicate în activitatea de înmagazinare subteranã. în vederea alimentãrii cu gaze naturale a consumatorilor în condiţii de siguranţã şi continuitate. 50 . f) stabilirea principiilor generale de funcţionare. e) stabilirea modului în care se realizeazã procesul de injecţie/extracţie a cantitãţilor de gaze naturale pe cicluri. în condiţii egale şi transparente la capacitãţile de înmagazinare disponibile cu respectarea condiţiilor de siguranţã. defalcate pe depozite şi beneficiari.beneficiare ale tranzitului pe teritoriul României. d) stabilirea principiilor care stau la baza întocmirii programelor de înmagazinare subteranã. ca beneficiari ai serviciilor de înmagazinare Regulamentul se aplicã în corelare cu prevederile Regulamentului privind accesul reglementat la depozitele de înmagazinare subteranã a gazelor naturale. modul în care se realizeazã programarea. zi şi orã. funcţionare şi dispecerizare a depozitelor de înmagazinare subteranã a gazelor naturale sunt urmãtoarele: a) stabilirea cerinţelor tehnice minime pentru realizarea accesului la depozitele de înmagazinare subteranã a solicitanţilor.

g) stabilirea modului de transmitere a informaţiilor în relaţia cu operatorul de transport. La terminarea fiecãrui ciclu de injecţie/extracţie operatorul de înmagazinare inventariazã. Funcţionarea depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale Operatorii de înmagazinare au obligaţia asigurãrii condiţiilor pentru funcţionarea în siguranţã a infrastructurii de suprafaţã şi de adâncime a depozitelor subterane. reparaţii la infrastructura de suprafaţã şi de adâncime necesare pentru începerea în condiţii optime a ciclului urmãtor. la capacitatea programatã. Operatorii de înmagazinare au obligaţia sã menţinã în funcţiune numãrul necesar de agregate de comprimare de lucru precum şi agregatele de comprimare de rezervã astfel încât sã asigure realizarea programelor de înmagazinare. Restricţii în operarea depozitelor de înmagazinare subterană Restricţii comerciale Restricţiile de naturã comercialã apar datoritã nerespectãrii: 51 . cu Dispeceratul Naţional de Gaze Naturale 6. In perioada respectivã. cu beneficiari ai serviciului de înmagazinare subteranã.2. revizii tehnice. volumele de gaze naturale înmagazinate. pe baza programelor complexe. se vor efectua toate lucrãrile de verificare.

Restricţii tehnice Restricţiile tehnice care apar în exploatarea depozitelor de înmagazinare subteranã a gazelor naturale se datoreazã urmãtoarelor cauze: a) presiunea maximã de regim a infrastructurii de suprafaţã (staţii de comprimare. d) clauzelor contractelor de transport a gazelor naturale. 52 . e) exploatarea staţiilor de comprimare a gazelor naturale având în vedere realizarea raportului optim de comprimare şi a randamentului maxim a staţiei. b) condiţiilor de calitate a gazelor naturale. din cauze naturale sau accidentale. b) diferenţa de presiune maxim admisibilã strat-sondã pentru exploatarea la o vitezã de filtrare constantã şi pentru menţinerea caracteristicilor fizice a straturilor poros-permeabile. având în vedere cã sondele piezometrice (de urmãrire) pot trece în regim de producţie şi invers în evoluţia procesului de injecţie/extracţie a gazelor naturale. c) clauzelor contractelor de înmagazinare. conducte colectoare.). atât în ciclul de injecţie cât şi în cel de extracţie. d) variaţia numãrului de sonde aflate în producţie şi a aportului de debit a acestora.a) programelor de înmagazinare subteranã a gazelor naturale. etc. c) modificarea caracteristicilor fizice a stratului poros-permeabil aflat în exploatare. f) operaţii de revizie sau reparaţii programate sau care se impun în urma unor accidente tehnice.

comunicarea datelor şi parametrilor specifici activitãţii. în vederea îndeplinirii obligaţiilor contractuale. Pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de asigurarea siguranţei în exploatarea depozitelor de înmagazinare subteranã a gazelor naturale. punctelor de predare/preluare comercialã a gazelor naturale). sistemului de completare a sondelor. operatorii de înmagazinare au obligaţia de a crea şi a menţine o structurã unitarã şi flexibilã pentru activitatea de dispecerizare. sã extragã cantitãţi de gaze naturale din stocul inactiv (perna de gaze) la solicitarea operatorului de transport/DNGN sau a furnizorilor care au obligaţia asigurãrii serviciului public obligatoriu. Activitatea de dispecerizare se realizeazã în cadrul unui sistem unitar-integrat compus din unitãţi şi compartimente cu competenţe bine definite din punct de vedere funcţional şi relaţional. conductelor colectoare. h) necesitatea de realizare a producţiei zilnice constante. precum şi pentru intervenţia promptã la nivelul depozitelor de înmagazinare. Operatorii de înmagazinare au dreptul. respectiv pentru supravegherea proceselor. staţiilor de comprimare. respectând deciziile operatorului sistemului de transport /DNGN. 53 . Dispeceratele operatorilor de înmagazinare coreleazã cantitãţile de gaze naturale predate/preluate în/din depozite cu capacitãţile de transport. în caz de forţã majorã.g) accidente tehnice care afecteazã capacitatea de înmagazinare a depozitelor (de exemplu: la nivelul sondelor. în colaborare cu dispeceratul SNT şi dispeceratele operatorilor de distribuţie.

Beneficiarii cantitãţilor de gaze naturale extrase din stocul inactiv (perna de gaze) au obligaţia refacerii acestuia în primele 60 de zile de la reluarea ciclului de injecţie. 54 .

pentru fiecare titular al licentei de înmagazinare si pentru fiecare depozit de înmagazinare subterana operat de acesta.A. • impozitul pentru gazele naturale din productia interna. pentru o cantitate echivalenta cu 1000 mc gaze naturale aflata în condiţiile standard de presiune. în functie de caracteristicile tehnico-geologice si regimul de exploatare al fiecarui depozit de înmagazinare subterana. • Tarifele de înmagazinare nu includ T. Tarifele de înmagazinare se stabilesc diferentiat. • contravaloarea serviciilor prestate de titularii licentei de înmagazinare. în calitate de furnizori de gaze naturale. Tarifele de înmagazinare nu includ : • contravaloarea gazelor naturale. pentru un ciclu complet de înmagazinare.Capitolul 7 CONSIDERAŢII PRIVIND STABILIREA TARIFELOR DE INMAGAZINARE A GAZELOR NATURALE Tarifele de înmagazinare reprezintă contravaloarea serviciilor prestate pentru rezervarea capacităţii de înmagazinare într-un depozit subteran si pentru utilizarea depozitului subteran.V. temperatura si de calitate a gazelor naturale prevazute în Standardul SR 3317. 55 . pentru sau în legatura cu comercializarea gazelor naturale.

exprimat în lei/ 1000 mc Componenta fixa pentru rezervarea capacitatii în depozitul subteran (RCds) cuantifica costurile fixe. tratarea si vehicularea acestora prin facilitatile de suprafata si introducerea în depozitul subteran. masurarea.Tarifele pentru activitatea de înmagazinarea se stabilesc pentru fiecare depozit de înmagazinare subterana în parte si au urmatoarea structura: Tds = RCds + Ids + Eds unde : Tds . exprimat în lei/ 1000 mc Eds – componenta volumetrica pentru extractia gazelor naturale din depozitul subteran. generate de rezervarea de capacitate în depozitul subteran pe durata unui ciclu complet de înmagazinare. 56 . Componenta volumetrica pentru injectia gazelor naturale în depozitul subteran (Ids) cuantifica costurile variabile generate de preluarea gazelor naturale.tariful de înmagazinare RCds – componenta fixa pentru rezervarea capacitatii în depozitul subteran. exprimat în lei/ 1000 mc/ciclul complet de înmagazinare Ids – componenta volumetrica pentru injectia gazelor naturale în depozitul subteran.

se determina cu urmatoarea formula : VTds = RCds ⋅CRds + Ids ⋅Qi + Eds⋅Qe unde : VTds – valoarea totala a facturii. pentru un ciclu complet de înmagazinare. exprimat în lei/ 1000 mc. 57 . exprimata în 1000 mc/ciclul complet de înmagazinare. exprimata în lei. exprimata în 1000 mc. RCds .capacitatea rezervata în depozitul subteran. CRds .Componenta volumetrica pentru extractia gazelor naturale din depozitul subteran (Eds) cuantifica costurile generate de scoaterea gazelor naturale din depozitul subteran. Qi – cantitatea de gaze naturale injectata în depozitul subteran. vehicularea si masurarea acestora prin facilitatile de suprafata si predarea la transportator si/sau beneficiar. tratarea. exprimata în lei/1000 mc/ciclul complet de înmagazinare. Ids – componenta volumetrica pentru injectia gazelor naturale în depozitul subteran. exclusiv TVA. reprezentând contravaloarea serviciului de înmagazinare. Contravaloarea serviciilor de înmagazinare prestate unui utilizator al capacitatii de înmagazinare subterana.componenta fixa pentru rezervarea capacitatii în depozitul subteran.

numarul de zile calendaristice din luna. exprimata în lei/1000 mc/ciclul complet de înmagazinare.capacitatea rezervata în depozitul subteran. exprimat în lei/ 1000 mc. exprimata în 1000 mc.componenta fixa pentru rezervarea capacitatii în depozitul subteran. exclusiv TVA. respectiv numarul de zile ramase din luna în care contractul de înmagazinarea subterana intra în vigoare sau numarul de zile din luna în care contractul de înmagazinarea subterana expira. Ids – componenta volumetrica pentru injectia gazelor naturale în depozitul subteran. nluna . Qe– cantitatea de gaze naturale extrasa din depozitul subteran. RCds . exprimata în 1000 mc/ciclul complet de înmagazinare. exprimat în lei/ 1000 mc 58 . CRds .numarul de zile calendaristice dintre intrarea în vigoare a contractului de înmagazinare si data de finalizare a acestuia.Eds – componenta volumetrica pentru extractia gazelor naturale din depozitul subteran. Facturarea lunara a contravalorii serviciilor de înmagazinare subterana se determina astfel : VTl ds = RCds ⋅ CR ds ⋅ nluna + Ids ⋅ Qi + Eds ⋅ Qe nctr unde : VT lds – valoarea totala lunara a facturii. nctr . exprimata în lei.

proprietarul acestor cantitati este obligat sa achite operatorului depozitului contravaloarea rezervarii de capacitate pentru noul ciclu de înmagazinare.Qi – cantitatea de gaze naturale injectata în depozitul subteran. Pentru cantitatile de gaze naturale ramase în depozit nu se percepe tarif de injectie. altele decât perna de gaze a depozitului. tariful pentru extractia gazelor naturale fiind facturat dupa scoaterea acestora din depozitul subteran. exprimata în 1000 mc. 59 . în luna respectiva. în luna respectiva. Eds – componenta volumetrica pentru extractia gazelor naturale din depozitul subteran. în depozitul subteran ramân cantitati de gaze naturale. corespunzator cantitatilor ramase în depozitul subteran. la finele ciclului de înmagazinare. exprimata în 1000 mc. exprimat în lei/ 1000 mc Qe– cantitatea de gaze naturale extrasa din depozitul subteran. În situatia în care.

E. 2002. „ Indrumar de laborator – Probleme si teste in extractia si conditionarea gazelor naturale„ . Foidas. I. Pavlovschi. 1998..Zamfirescu. 2000. „ Teorie si Aplicatii Numerice in Ingineria Zacamintelor de Gaze Naturale.Bibliografie 1.. Editura Universitatii „ Lucian Blaga”. Editura Universitatii din Ploiesti. Sibiu. D-P. Al.N. „Inmagazinarea si comercializarea gazelor Naturale”. **** Legislatia secundara elaborata de A. 60 .. Stefanescu . 2005. M. 2. 5. Soare. Soare. 6. „Transportul si depozitarea fluidelor”. Stratula. 3.. N.Stefanescu . Editura Universitatii „ Lucian Blaga”.. Stefanescu . Editura Universitatii din Ploiesti. 4.. „Inmagazinarea gazelor naturale”.. C.R.1 si 2. D-P. D-P. Sibiu. 7. 2002.. Sibiu. „ Practica extractiei gazelor naturale. 2005.. Al. Sibiu. in domeniul inmagazinarii subterane a gazelor naturale. Vol. Universitatea „ Lucian Blaga”. Editura Universitatii „ Lucian Blaga”.