You are on page 1of 9

RECEPŢIA MĂRFURILOR

Receptia loturilor de marfuri este operatia de identificare si verificare cantitativa si calitativa a marfurilor si se realizeaza de catre beneficiar în prezenta sau absenta furnizorului. Locul de desfasurare poate fi la sediul furnizorului sau al beneficiarului si se efectueaza de catre comisii de receptie formate din 3-5 membri. Receptia se deosebeste de controlul tehnic de calitate si prin modalitati si prin efectele pe care le produce. Receptia are un caracter tehnic, dar în acelasi timp are caracter economic si juridic. Scopul receptiei consta în verificarea modului în care furnizorul îsi îndeplineste obligatiile asumate prin contract (cu privire la sortiment, calitate, cantitate, ambalare, marcare) si daca organele de transport îsi respecta obligatiile legate de integritatea marfurilor pe toata durata transportului. Controlul final de receptie are rolul de a constata daca produsele sunt corespunzatoare sau nu calitativ [119-125]. Comisia de receptie are rolul de a urmari, în continuare, evolutia starii calitative a marfurilor receptionate în ul depozitarii si pâna în momentul livrarii din depozit. X.1.Metodologia receptiei Procesul de receptie implica urmatoarele operatii:
  

verificarea documentelor; verificarea identitatii si marimii lotului (receptia cantitativa); verificarea calitatii (receptia calitativa). X.1.1. Verificarea documentelor Cu ocazia receptiei se verifica urmatoarele documente:

documente de contractare: contractul, anexele la contract, clauzele, graficele, specificatiile;  documentele de însotire a marfii: de livrare, de transport ;  documente de atestare a calitatii: buletin de analiza, certificat de calitate. X.1.2.Verificarea cantitativa a loturilor de marfuri Verificarea cantitativa a lotului de marfuri se face prin numarare, masurare sau cântarire, în functie de felul marfurilor, pe baza specificatiilor din contract. Verificarea cantitativa se realizeaza prin:  verificare 100% (bucata cu bucata);  verificare prin esantionare. Acest prim tip de verificare permite acceptarea a 15 % din produsele cu defecte dintr-un lot, în plus, are o serie de dezavantaje (neeconomica, neaplicabila, nefiabila,

Terminologie si simboluri (STAS 2631-82. Procesul de receptie a unui lot de marfa presupune:  identificarea produselor din lot. X.  concluzii privind acceptarea sau respingerea lotului. reducerea duratei controlului.1.planul conform caruia se preleveaza unul sau mai multe esantioane.procedura folosita pentru extragerea sau constituirea unui esantion. luarea deciziei. Standardul anterior a fost înlocuit de SR ISO 3951. STAS 3160/2-84) Terminologia. etalonare. Avantajele utilizarii statisticii matematice se refera la:    minimizarea volumului de marfa verificata si a volumului de munca.neestimativa) fiind numita si metoda « 4N ».obiectul verificat cu scopul de a determina valoarea unei caracteristici de calitate masurabila.1.  control statistic prin numarul de defecte . Cea mai complexa si importanta etapa este definirea planului de control.  esantionare . în economia moderna. .  plan de esantionare . examinare.  verificarea principalelor caracteristici de calitate prin metode organoleptice si de laborator.  control statistic prin masurare .  verificarea marcarii si etichetarii. Se folosesc trei tipuri de control:  control statistic prin atribute . grabindu-se. Sunt definite o serie de notiuni.  efectivul lotului (N) .se examineaza produsele si se identifica numarul de defecte pe baza caruia se ia decizia pentru întregul lot. Din acest motiv.  examinarea ambalajelor.3. procedeul si tabelele statistico-matematice pentru verificarea calitatii loturilor pe baza nivelului de calitate acceptabil (AQL) sunt specificate în STAS 3160/2-84 [119] iar în cazul caracteristicilor de calitate masurabile în STAS 3160/3-84 [120]. Aplicatii ale metodelor statistice sunt date si în STAS 2631-82 [121].  definirea planului de control. s-a impus utilizarea controlului prin sondaj.se controleaza o marime masurabila. în vederea obtinerii de informatii pentru luarea unei decizii.se controleaza una sau mai multe caracteristici. ca de exemplu:  Unitatea de produs (UP) . 1. reducerea costului controlului. astfel.numarul de unitati de produs prezente în lot.  prelevarea esantionului.  verificarea integritatii sigiliilor. încercare sau orice alta modalitate de comparare a unitatii verificate cu specificatiile care îi sunt aplicabile.3. Verificarea calitativa a loturilor de marfuri Verificarea calitatii marfurilor reprezinta procesul de masurare.

esantionare dubla .este posibila prelevarea unui al doilea esantion. de asemenea. operatii. De obicei β < 10 % 1. Au fost definite. stocuri în depozit. relativ redusa.Verificarea calitatii loturilor de produse în cazul caracteristicilor de calitate atributive (STAS 3160/2-84) Standardul se aplica la verificarea calitatii produselor finite.numarul unitatilor de produs prelevate din lot.defectul care este susceptibil sa provoace o defectare sau sa reduca substantial posibilitatea de utilizare a produsului.efectivul esantionului (n) .  defect critic .probabilitatea ca un lot de o anumita calitate sa fie acceptat pe baza aplicarii unui plan de verificare dat.prelevarea unui singur esantion pe lot.  defect major .  defectiv .3.2. si în acest fel indica furnizorului ca prin planul de verificare utilizat accepta loturile livrate numai daca fractiunea defectiva medie (sau u*) nu este mai mare decât o anumita valoare acceptata de beneficiar. functie de informatia oferita de primul.  calitate limita (LQ) . subansambluri înainte de montaj.  nivel de calitate acceptabil (AQL) .sinonim cu unitatea de produs cu defecte si poate fi critic. Valoarea pentru AQL poate fi unica pentru o clasa de defecte sau pot fi mai multe valori pentru subclasele de defecte din clasa respectiva. numar de defecte pe 100 unitati de produs (u*). In acest caz se stabilesc trei tipuri de planuri de verificare :  prin esantionare simpla. adica probabilitatea ca loturile cu un anumit nivel de calitate sa fie acceptat (probabilitatea de acceptare). major sau minor.  probabilitate de acceptare .  defect . . dar si a materiilor prime si auxiliare.β reprezinta riscul beneficiarului.defectul care nu este susceptibil sa reduca mult posibilitatea de utilizare a produsului sau care se refera la aspectul exterior al acestuia.corespunde unei probabilitati de acceptare specificate.  esantionare multipla .  defect minor .defectul care este susceptibil sa conduca la lipsa de securitate sau la riscuri de accidentare a utilizatorilor.α reprezinta riscul furnizorului (producatorului) adica probabilitatea ca loturile cu nivel de calitate acceptabil (AQL) sa nu fie acceptate.  prin esantionare dubla.neconformitatea unitatii de produs cu conditiile stabilite pentru una din caracteristicile sale.    .  prin esantionare multipla. repere în procesul de fabricatie.reprezinta nivelul de acceptare care corespunde unei probabilitati de acceptare specificate. operatii de mentenanta Beneficiarul desemneaza o anume valoare pentru AQL pentru un anumit defectiv (sau defect) sau pentru un grup.modul de esantionare presupune posibilitatea prelevarii pâna la sapte esantioane succesive. calitate medie rezultanta (AQQ). . Valorile AQL se stabilesc prin contractul economic sau pot fi prevazute si în alte documente tehnice. Se mai numeste probabilitate de respingere. esantionare simla . notiunile de fractiune defectiva (p).

numar de defective. care se verifica bucata cu bucata daca k1 ≤ A1 lotul se accepta daca k1 ≥ R1 lotul se respinge Din lotul ramas (N-n1) UP se preleveaza aleatoriu al doilea esantion n2 care se verifica bucata cu bucata . R .In cazul esantionarii simple: Din lotul N de unitati de produs se preleveaza un esantion de n unitati de produs. lotul se accepta k ≥ R.numar de respingere. k .numar de acceptare. care se verifica bucata cu bucata k ≤ A. In cazul esantionarii duble se efectueaza de doua ori operatiunea prezentata anterior : Din N UP se preleveaza aleatoriu n UP. lotul se respinge A .

efectivele esantioanelor n1. Marimea esantionului si a conditiei de acceptare este dependenta de stabilitatea proceselor de fabricatie la furnizori..daca k1 + k2 ≤ A2 lotul se accepta daca k1 + k2 ≥ R2 lotul se respinge In cazul esantionarii multiple se repeta de 7 ori operatiunea. Verificarea redusa se aplica în cazul în care zece loturi succesive au fost acceptate la o verificare normala si sunt îndeplinite simultan o serie de conditii: .. Verificarea normala se aplica la începutul verificarii sirului de loturi livrate si continua pîna când devine necesara aplicarea unui alt tip de verificare (severa sau redusa). In cazul defectelor critice furnizorul verifica fiecare unitate de produs din lot. severa sau redusa) Fig. 23. Acceptarea unui lot este determinata pe baza utilizarii unuia sau mai multor planuri de verificare. de seriozitatea acestora. La gasirea primului defect critic se face respingerea întregului lot. Verificarea severa se instituie în cazul în care din cinci loturi succesive. Standardul prevede si regulile pentru modificarea severitatii de verificare a calitatii (verificare normala. n7 fiind egale. doua sunt respinse si este abandonata în situatia în care nici un lot din cinci succesive nu este respins. n2 . asociate uneia sau mai multor valori specificate ale lui AQL. de rezultatele controalelor anterioare.

 apar si alte cauze speciale care necesita reinstaurarea verificarii normale. procesul de fabricatie la furnizor sa fie stabilizat statistic.98 Standardul asigura o probabilitate mai mare de acceptare pentru loturile de calitate acceptabila si o probabilitate mai mica de a accepta loturile de calitate inferioara. Verificarea calitatii loturilor de produse în cazul caracteristicilor de calitate masurabile SR ISO 3951 . 23 . In cazul în care rezultatele nu sunt cele scontate (dupa verificarea severa a zece loturi) se întrerupe (de catre autoritatea responsabila) verificarea calitatii si se asteapta luarea masurilor necesare (de catre furnizor) pentru ameliorarea calitatii productiei livrate. Sunt prezentate metodele grafice posibil a fi utilizate: metoda s . Planurile de verificare a calitatii cuprind. . anumite metode privind luarea deciziei de acceptare sau respingere.prin care evaluarea acceptabilitatii unui lot utilizeaza abaterea standard a esantionului: s. cunoscuta.3. sa se aprecieze ca oportuna trecerea la verificarea redusa. pe lânga planul de esantionare.3.media valorilor caracteristicii XI masurate pentru toate produsele care constituie lotul sau esantionul  metoda σ .Modificarea severitatii de verificare a calitatii    numarul total de defective din esantioanele celor zece loturi sa fie egal sau mai mic decît cel specificat în tabele.  un lot este considerat acceptabil conform precizarilor din STAS.abaterea medie patratica de sondaj sau X . Inspectia prin masurare consta în masurarea unei caracteristici cantitative pentru fiecare unitate a unei populatii sau pe un esantion.este o metoda de evaluare a acceptabilitatii unui lot utilizând abaterea standard a procesului.Fig. 1.  procesul la furnizor devine instabil. Revenirea la verificarea normala se face în situatia în care:  un lot este respins.

Se recomanda ca valorile AQL asociat sa fie alese în functie de carateristicile critice. 3 . pentru care UP componente sunt individualizate (organe de asamblare. Prelevarea esantioanelor se face prin trei metode.în cazurile în care unitatile de produs din loturile supuse verificarii pot fi numerotate se realizeaza. si anume: 1 . majore sau minore. tuburi de pasta) sau sunt de tip pereche (încaltaminte. loturilor unice si loturilor izolate de produse. Când un beneficiar alege o anumita valoare a lui AQL asociat pentru un anumit defectiv sau pentru un grup de defective. detergenti.86) Standardul specificat mai sus [123] se aplica pentru verificarea calitatii sirurilor de loturi. Metode de prelevare a esantioanelor pentru produse în bucati (STAS 6085 . mai întâi. la alegerea planului de verificare. cu ajutorul amplitudinii medii a masurilor unitatilor din subgrupele unui esantion.Verificarea calitatii loturilor de produse pe baza AQL asociat si a principiului zero defecte în cazul caracteristicilor de calitate atributive (STAS 12898-90) Standardul stabileste planurile simple de verificare prin atribute.5. el trebuie sa indice furnizorului clasificarea caracteristicilor de calitate dupa gravitatea defectelor pe care a ales-o pentru ca acesta sa stie ca i se pot respinge loturi într-o proportie mai mare decât în cazul folosirii unui plan de verificare conform STAS 3160/2-84.prelevarea pe baza tabelelor de numere aleatorii. Calculul planurilor de verificare se face pentru un risc al beneficiarului de 10%. . Probabilitatile de respingere a unui lot sunt sensibil egale cu cele din STAS 3160/2-84 pentru valori ale fractiei defective mai mici sau egale cu valoarea respectiva a lui AQL asociat.01 % la 10 % care pot fi exprimate fie ca fractiuni defective.metoda R . costume de baie).3. folosind nivelul de calitate acceptabil asociat (AQL asociat) bazat pe principiul "zero defecte" în esantionul verificat.3.prin extragere oarba. Esantionul ales pe baza unor procedee statistico-matematice trebuie sa fie reprezentativ pentru calitatea întregului lot si se alege în mod aleator.faze multiple.metoda de evaluare a acceptabilitatii unui lot prin utilizarea indirecta a unui estimator al abaterii standard a procesului.  Prelevarea pe baza tabelelor de numere aleatorii . In acest standard [122] se stabilesc numai 16 valori pentru AQL asociat de la 0. 2 . 1.4. rulmenti. Se aplica atât produselor nealimentare cât si celor alimentare [124]. Prezentul standard stimuleaza furnizorul pentru realizarea unei productii competitive. Nivelul de calitate acceptabil asociat (AQL asociat) da informatii asupra calitatii medii a procesului de fabricatie si serveste la clasificarea caracteristicilor de calitate dupa gravitatea defectelor si. Probabilitatile de respingere cresc pentru valori ale fractiunii defective ce depasesc valoarea AQL asociat (chiar pentru depasiri mici). fie ca numar de defecte pentru 100 de unitati. 1. de asemenea. cu numar de acceptare zero (A=0).

In cazul în care unitatile de produs se afla asezate în rafturi. ordinea de numerotare este de jos în sus pentru rafturi si de la stânga la dreapta pentru unitatile de produs. Numerele de ordine se constituie cu acelasi numar de cifre. Pentru 100 unitati de produs. livrarea produselor necorespunzatoare calitativ si cantitativ. Pentru prelevarea esantionului. natura produsului (curent sau nou). 2.  ordinea intrarii în depozit sau magazie.aceasta numerotare a UP din lot.. Faptul ca uneori pot fi livrate de catre furnizor produse cu vicii ascunse (defecte plasate în locuri inaccesibile sau care comporta determinari laborioase) care nu sunt descoperite la receptie. Prelevarea în faze multiple se aplica atunci când produsul se afla într-o unitate de ambalaj care la rândul ei se afla într-o unitate de ambalaj mai mare. de asemenea. calitate. Fiecare extragere se face pe baza tabelului de numere aleatorii sau prin extragere oarba. Litigii posibile în cazul receptiei marfurilor Receptia loturilor de produse reprezinta.  ordinea stocarii în depozit sau magazie. din considerente de ordin tehnic sau economic. apoi esantionul secundar prin extragerea aleatorie din esantionul primar a unitatilor de ambalaj mai mici. începutul citirii alegându-se arbitrar.. Metodologia de determinare a calitatii este aleasa functie de spetele expertizelor (degradare. 002 . numaratoarea este 001. determinarea calitatii unui produs sau lot. Se preleveaza mai întâi esantionul primar prin extragerea aleatorie a unui numar de unitati de ambalaj din cele mari. ambalarea neadecvata. . Unitatile de produs se extrag din toate partile lotului fara nici o discriminare subiectiva (chiar daca accesibilitatea este inegala). Prelevarea prin extragere oarba se aplica în cazul în care UP din loturile supuse verificarii nu pot fi numerotate sau.  neconcordanta calitativa a loturilor de marfuri. numerotarea nu este rationala. 100. UP se extrag în timpul descarcarii respectiv. încarcarii lotului.  neconcordanta dintre calitatea contractata (prescrisa sau omologata) si calitatea reala a lotului de marfa. Daca defectele pot fi identificate direct (organoleptic) metoda nu se mai aplica. poate constitui motiv pentru realizarea unei expertize merceologice. In cazul în care verificarea calitatii se face la intrarea sau la iesirea din magazie. destinatia sau locul determinarii (la furnizor sau la beneficiar). Se recomanda pentru numerotare:  ordinea de fabricatie. Sursele de litigii cele mai frecvente sunt:  neconcordanta dintre sortimentul contractat si sortimentul atestat prin documente sau cel real. numerele de ordine ale unitatilor de produs se stabilesc din tabelul de numere aleatorii. substituire). o etapa în care pot sa apara numeroase litigii referitoare la identificarea marfurilor. întocmirea incorecta a documentelor de livrare sau expediere.

Recoltarea probelor si analizele de laborator efectuate trebuie facute conform cu prevederile oficiale. de asemenea. trebuie. în cadrul expertizei merceologice. expertii au sarcina sa analizeze alegerea schemei de verificare. Procesul verbal de receptie întocmit. deoarece prin continutul sau certifica atât cantitatea cât si calitatea acestora. In afara stabilirii gradului de concordanta a calitatii reale cu cea prescrisa. tehnica de extragere a esantioanelor si receptia propriu-zisa. prin faptul ca oglindeste starea reala a marfurilor receptionate.Verificarea modalitatii de efectuare a receptiei presupune stabilirea factorilor care au generat degradarea calitativa a lotului si corectitudinea cu care a fost efectuata receptia. a termenului de garantie si în comercializarea produselor. constituie un mijloc de proba. In cazul în care este verificata activitatea comisiilor de receptie. . cu dubla forta probanta. fundamentata decizia de acceptare sau de respingere a lotului de marfa receptionat si evidentiate consecintele receptiei calitative asupra pastrarii marfurilor în depozit.