You are on page 1of 1

Cugetări despre spirit şi despre stil Blaise Pascal distingea două modalităţi de percepere şi înţelegere a existentei, a lucrurilor: spiritul

geometric şi spiritul de fineţe. Activitatea spiritului geometric corespunde raţiunii, iar cea a spiritului de fineţe corespunde intelectului - al unui intelect sensibil, în înţelesul formulat de Magister Eckhart: „Există o inimă a intelectului”. Raţiunea, spiritul geometric lucrează cu ajutorul principiilor, al definiţiilor, al abstracţiunilor, priveşte imaginarul speculativ, adevărul matematic, - în timp ce spiritul de fineţe, intelectul, are văzul deschis spre real, şi anume, realitatea „fină, delicată”; se bazează mai mult pe vibraţia cognitiva şi simpatetică a sufletului. El înţelege vertical, cu intuiţii „d’une seule vue”, pe când spiritul geometric operează pe orizontală prin raţionamente succesive. Astfel, domeniul spiritului geometric, al raţiunii sunt ştiinţele, domeniul spiritului de fineţe sunt religia, poezia, artele, misterul. Spiritele ideale, afirma Pascal, îmbină ambele modalităţi de a înţelege lumea, unilateralitatea fiind „absurdă”. La polul opus se situează „spiritele false”, care nu posedă nici spirit geometric nici spirit de fineţe. Idei extrase din text lucrurile trebuie văzute cu o singură privire şi nu printr-un raţionament progresiv, cel puţin până la un anumit nivel există două feluri de spirite: unul care pătrunde adânc consecinţele principiilor (spiritul de probitate/onestitate), iar celălalt înţelege un mare număr de principii fără să le confunde (spiritul geometric) spiritul şi sentimentul se dezvoltă prin conversaţie. Şi tot prin conversaţie spi http://www.google.ro/#hl=ro&gs_nf=1&cp=37&gs_id=11b&xhr=t&q=filozofia+greaca ,+contantin+marin+pdf&pf=p&sclient=psy-ab&oq=filozofia+greaca, +contantin+marin+pdf&aq=f&aqi=&aql=&gs_l=&pbx=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_qf.,cf.osb &fp=bf2149430d246ba1&biw=1280&bih=861