UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS” GALAŢI FACULATATEA DE Ș TIINŢE Ṣ I MEDIU SPECIALIZAREA MONITORIZAREA Ṣ I MANAGEMENTUL MEDIULUI

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Coordonator știinţific: lector/șef lucrari dr. Dumitru DIMA

Masterand: Sergiu DOMNIŢA

Galaţi 2012
2

UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS” GALAŢI FACULATATEA DE Ș TIINŢE Ṣ I MEDIU SPECIALIZAREA MONITORIZAREA Ṣ I MANAGEMENTUL MEDIULUI

LUCRARE DE DISERTAŢIE

CREȘTEREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A LOCUINŢELOR FOLOSIND MATERIALE IZOLANTE ECOLOGICE

Coordonator știinţific: lector/șef lucrari dr. Dumitru DIMA

Masterand: Sergiu DOMNIŢA

Galaţi 2012

3

Cuprins: Cap.1. Introducere ...........................................................................................................4 1.1. Performanţa energetică a unei clădiri……………………………………....4 1.2. Reabilitarea termică a clădirilor………………………………………….....4 1.3. Legislaţie privind utilizarea eficientă a energiei termice…………………...6 1.4. Efectele reabilitării termice a clădirilor…………………………………......8 1.5. Auditul Energetic…………………………………………………………...9 1.6. Notiuni de confort termic………………………………………………......10 1.6.1. Clădirea, văzută din punct de vedere al asigurării microclimatului interior……………………………………….....10 1.6.2.Protecţia termică a anvelopei clădirilor………………………......11 1.6.3.Izolaţia termică…………………………………………………...12 Cap.2. Materiale termoizolante folosite in construcţii……………………………........14 2.1. Materiale sintetice…………………………………………………............14 2.2. Matriale naturale………………………………………………………......17 Cap.3 Materiale compozite folosite in termoizolaţii…………………………………...20 3.1 Clasificarea materialelor compozite……………………………………...21 Cap. 4. Stuful. Proprietaţi, tehnici si metode folosite in termoizolatii ...........................26 4.1 Consideraţii teoretice despre stuf şi caracteristicile acestuia........................26 4.2. Tipurile de stufărişuri din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.....................27 4.3. Managementul resursei stuficole în vederea valorificării durabile..............28 4.4. Utilizarea tradiţională şi inovativă a stufului……………………………....30 4.5. Stuful ȋn construcţii………………………………………………………...32 4.6. Cercetare si dezvoltare…………………………………………………......34
4

.Cap.3......41 5.6.42 5.......... 41 5. Concluzii…………………………………………………………………….................. Avantajele izolarii locuințelor………………………………………………47 5............... procedee si tehnici de ignifugare..2...59 5 .....52 Cap......5..4.56 Bibliografie …………………………………………………………………………….... Ignifugari………………………………………………………………….... Comportarea materialelor ignifugate la foc………………………….5. Stuful.. Avantajele folosirii materialelor termiozolante ecologice……………….. Ignifugarea in laborator…………………………………………………….……....1...........46 5...

Performanţa energetică a unei clădiri este reprezentată de cantitatea de energie efectiv consumată sau estimată pentru a face faţă necesităţilor legate de utilizarea standard a clădirii. Această cantitate se reflectă într-unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare: • • • • Izolaţia. În acelaşi timp.1.Cap.12. după cum se arată în Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16. Introducere 1. Datorită extinderii acestui sector. Influenţa structurilor învecinate. sistemul de răcire. Proiectarea şi amplasarea în raport cu parametrii climatici.2002. Performanţa energetică a unei clădiri Sectorul terţiar şi rezidenţial. Reabilitarea termică a clădirilor Reabilitarea termică a clădirilor existente şi a instalaţiilor aferente constă într-un ansamblu de măsuri tehnice şi financiare pentru îmbunătățirea performanţelor de izolare 6 . De aceea.1. care presupune între altele: încălzirea. Alţi factori (climatul interior etc. este clar că va creşte consumul de energie.2.). Aceasata poate duce la probleme la orele de vârf energetic. în ultima perioadă a crescut cererea de sisteme de climatizare. reprezintă peste 40% din consumul energetic final din ţările membre ale Comunităţii Europene. apa caldă. constituit în cea mai mare parte din clădiri. deci implicit şi emisiile de CO2. • • • 1. Resursele proprii de generare a energiei. Expunerea la soare. privind performanţa energetică a clădirilor. datorită apariţiei fenomenului de încălzire globală. determinând creşterea balanţei energetice. ventilaţia şi iluminatul. este importantă şi creşterea performanţelor energetice ale clădirilor pe timp de vară. Caracteristicile tehnice şi de montaj.

Steemers distinge trei direcţii de acţiune: măsuri pentru atenuarea modificărilor climatice. precum şi creşterea eficienţei energetice a instalaţiilor interioare de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum.11 nu este asigurată. Coform Vasilache M. Reabilitarea şi modernizarea termică a clădirilor existente. • • • Contorizarea utilităţilor la nivel de clădire... K. Este un circuit continuu care se perfecţionează treptat dar care se opreşte când oricare din etapele 1. Gestionarea individuală a utilităţilor prin montarea în apartamente a repartitoarelor. Prin reabilitarea termică a clădirilor se urmăreşte reducerea consumului de energie pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum. ploi mai intense. activitatea implică în practică parcurgerea unei „foi de drum” la nivel naţional cu puncte obligatorii (figura 1. modernizarea ferestrelor. măsuri pentru adaptarea construcţiilor şi măsuri privind educarea comportării locatarilor.termică a elementelor de construcţie care delimitează de exterior spaţiile interioare încălzite.). boiler pentru preparare apă caldă de consum. 7 . Termoizolarea conductelor din subsoluri. scăderea costurilor efective pentru încălzire şi reducerea importului de combustibili. Măsurile pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit constau în: • Intervenţii la nivelul elementelor de construcţie exterioare care alcătuiesc anvelopa clădirii prin termoizolaţii. rezistenţe sporite la radiaţii ultraviolete. corpuri de încălzire)..10% a sarcinilor din vânt. eficientă termică superioară şi ventilare naturală îmbunătăţită în special pentru a evita utilizarea aparatelor electrice de aer condiţionat. precum şi a sistemului de alimentare cu căldură pentru încălzire şi preparare apă caldă reprezintă necesităţi general acceptate ca urmare a nevoii de conservare a energiei.1. cu efecte în protecţia mediului şi asupra stării de sănătate a populaţiei. adâncimi sporite de fundare. • • Înlocuirea armăturilor defecte şi modernizarea acestora. etanşări. El constată că proiectanţilor ar trebui să li se ceară între altele: mărirea cu 5.. Modernizarea echipamentelor de producere a utilităţilor termice (cazan de producere energie termică. creşterea eficienţei energetice în general.

Foaie de parcurs pentru reabilitarea termică a fondului construit existent 1. Directiva 2002/91/CE stabileşte cerinţele legate de cadrul general pentru o metodologie de calcul a performanţelor energetice. certificarea energetică a clădirilor şi inspecţia periodică a cazanelor şi sistemelor de climatizare.01.01. Legislaţie privind utilizarea eficienta a energiei termice Conform Directivei 89/106/CEE a Consiliului Europei din 21. 1. supuse renovării. 734/8.2000).Fig.3. 8 .O.1. privind Reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice (precedată de O. la clădirile existente. Măsurile care trebuiesc luate pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor trebuie să ţină seama de condiţiile climatice locale.G.10. precum şi evaluarea instalaţiilor de încălzire ale căror cazane au o vechime de peste 15 ani.2000 – M. M. de ambianţa climatică din exterior şi de raportul cost – eficienţă. − Legea nr.2002).12.O.1988 se impune ca instalaţiile de încălzire. La această dată sunt în vigoare o serie de acte legislative: − Legea 199/2000 privind Utilizarea eficientă a energiei (rep.29/31.41/31. 325/ 2002. aplicarea cerinţelor minime privind performanţa energetică a clădirilor noi şi de asemenea. ventilaţie şi răcire a clădirilor să fie proiectate astfel încăt cantitatea de energie necesară să fie redusă.

Legea nr 211/16 mai 2003 privind Instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri multietajate (precedată de O.U.G174/9.12.2002 – M.O.890/9.12.2002).

− Legea nr. 372/13 dec. 2005 privind Performanţa energetică a clădirilor. Ca urmare a

fost creat cadrul legislativ pentru reabilitarea şi modernizarea termică a tuturor clădirilor existente şi a instalaţiilor aferente acestora, din mediul urban şi rural (rezindenţiale, pentru sănătate, pentru învăţământ, publice, de productie etc.). OG 29/2000 instituie şi obligativitatea întocmirii certificatului energetic al clădirii, act oficial de atestare a performanţei clădirii la un anumit moment (nivelul de izolare termică, randamentul instalaţiei de încălzire, prepararea de apă caldă menajeră, consum specific de energie din combustibili fosili etc.). Acest document va reprezenta, în perspectivă, un instrument legal de evaluare a clădirii în cazul operaţiunilor de vânzarecumpărare, închiriere, ipotecare etc. Pentru specialişti dar şi pentru publicul larg se simte nevoia concentrării diverselor legi, hotărâri, ordonanţe şi norme de aplicare, care sunt acum prea numeroase, devenind de aceea greu accesibile pentru a fi puse în practică. Totodată legislaţia va trebui să urmărească noile hotărâri luate în U.E. prin care se accentuiază reducerea consumului de energie obţinută din petrol, gaze sau cărbuni şi se stimulează utilizarea resurselor alternative. În esenţă, toate aceste reglementări tehnice privesc :

Caracterizarea clădirilor din punct de vedere al eficienţei energetice prin expertiza termică (denumită şi diagnostic termic sau energetic) şi certificatul energetic (document sintetic necesar în relaţiile economice). Spre deosebire de certificatul energetic, există şi „certificatul privind economia de energie”. Deoarece este necesară o soluţie prin care furnizorii mari de energie termică şi electrică să fie mobilizaţi în reducerea consumurilor. În prezent ei sunt, dimpotrivă, interesaţi să vândă cât mai multă energie şi la preţuri cât mai mari. Acelaşi lucru se poate spune şi despre furnizorii de combustibili fosili indigeni sau importaţi. De aceea furnizorii (de energie electrică şi termică, combustibil lichid, gaz) sunt obligaţi să realizeze economii de energie.

9

În acest sens, ei pot :

Determina pe clienţii lor să utilizeze mijloace în acest scop, informându-i şi subvenţionându-i. La rândul lor, ei pot primi certificate de economie de energie care le dă dreptul la subvenţii.

Realiza economii de energie în propriile lor instalaţii şi clădiri;

− Cumpăra certificate de economie de energie de la orice entitate care realizează astfel de măsuri. Dimpotrivă, dacă nu pot realiza economiile de energie impuse, furnizorii de energie sunt obligaţi să plătească penalizări importante.

1.4. Efectele reabilitării termice a clădirilor
Din punct de vedere termotehnic reabilitarea termică a clădirilor înseamnă creşterea rezistenţei termice a anvelopei clădiri, eliminarea fenomenelor de condens precum şi asigurarea exigenţelor de confort termic, atât în regim de vară cât şi în regim de iarnă. Izolarea suplimentară a unei clădiri are multiple urmări atât asupra bilanţului energetic al clădirii, asupra proprietăţilor termotehnice ale clădirii, asupra confortului termic. Coform rezistenţa termică a pereţilor exteriori din panouri prefabricate este mai redusă în realitate decît valoarea obţinută în urma calculelor, datorită afectării conductivităţii termice a materialului termoizolant de către factori mecanici, termici sau de umiditate pe parcursul procesului de execuţie şi a punţilor termice. Printr-o protecţie termică suplimentară a pereţilor exteriori se demonstrează că rezistenţa la transfer termic creşte până ce materialul termoizolant atinge o anumită grosime, după care această creştere devine nesemnificativă. Efectul izolării termice la exterior este diferit în funcţie de tipul îmbinări: bun la îmbinări în formă de T , mai puţin bun la colţuri, are o influenţă redusă la balcon, depinzând de modul de realizare al ferestrelor. Datorită existenţei punţilor termice la elementele de închidere poate apare fenomenul de condesaţie capilară pe suprafeţele respective. Reabilitarea termică conduce la reducerea influenţelor negative ale punţilor termice cu efect pozitiv şi asupra distribuţiei temperaturii la nivelul suprafeţelor interioare ale elementelor de construcţie exterioare, ceea ce duce la dispariţia condensului.De asemenea, stratul de izolaţie exterior protejat cu un strat de tencuială hidrofobă duce la o scădere a efectelor combinate ploaie – vânt, nepermiţând umezirea structurii iniţiale, crescând rezistenţa termică şi ducând la o scădere a pierderilor de căldură prin evaporare. Gradul de permeabilitate al structurii la aer ţi la vapori creşte.
10

Prin reabilitarea termică a clădirii se realizează în acelaşi timp şi reducerea poluării mediului ambiant, prin reducerea consumului de energie.

1.5. Auditul Energetic
„Auditul Energetic” al unei clădiri urmareşte identificarea principalelor caracteristici termice si energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia şi stabilirea, din punct de vedere tehnic şi economic, a soluţiilor de reabilitare sau modernizare termică şi energetică a construcţiei şi a instalaţiilor aferente acesteia, pe baza rezultatelor obtinute din activitatea de analiză termică şi energetică a clădirii” Realizarea auditului energetic pentru o cladire presupune parcurgerea următoarelor etape: • Evaluarea performantei energetice a cladirii in condiţii normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale clădirii şi a instalaţiilor aferente (incălzire, preparare a apei calde de consum, ventilare, climatizare, iluminat ), şi vizează în principal: − Investigarea preliminară a clădirii şi a instalaţiilor aferente.

Determinarea performanţelor energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia, precum şi a consumului anual de energie pentru încălzirea spaţiilor, ventilare, climatizare, iluminare si de preparare a apei calde de consum.

− Concluziile auditorului energetic asupra evaluării

Stabilirea soluţiilor tehnice de crestere a performanţei energetice pentru construcţie şi instalaţii, aplicabile clădirilor: − Influenţa intervenţiilor de modernizare/reabilitare asupra consumului de energie a clădirii. − Analiza eficienţei economice a soluţiilor tehnice de creştere a performanţei energetice.

11

cele intelectuale. Din punct de vedere al studiului noţiunii de confort termic. 1978) Datorită faptului că majoritatea oamenilor îşi petrec mai mult de 70% în clădiri (incinte închise). Clădirea. a principalelor caracteristici energetice ale clădirii.. Clădirile de locuit şi cele din sectorul terţiar trebuie să asigure posibilitatea efectuării în condiţii optime a muncii fizice.1. Întocmirea Raportului de Audit Energetic este un element esenţial al procedurii de realizare a Auditului Energetic şi reprezintă o prezentare a modului în care a fost efectuat auditul. Din cele enunţate mai sus rezultă că microclimatul interior al unei clădiri trebuie să fie rezultatul unei optimizări multicriteriale. Notiuni de confort termic Confortul termic este definit de ASHRAE* (Standard ANSI/ASHRAE 55-2004) şi de standardul ISO 7730:2005 ca fiind acea stare a minţii care exprimă satisfacţie în raport cu mediul înconjurător. a măsurilor propuse de modernizare energetică a clădirii şi instalaţiilor aferente acesteia . P. fără eforturi din partea organismului pentru compensarea termică. 1. odihnei. în cadrul cărora percepţia mentală şi fizică este de confort.• Elaborarea propriuzisa a Raportului de Audit Energetic Raportul de Audit Energetic se elaborează pe baza analizei tehnice şi economice a soluţiilor de reabilitare/modernizare energetică a clădirilor. indiferent de destinaţia lor.precum şi a concluziilor referitoare la măsurile eficiente din punct de vedere economic 1. se urmăreşte răspunsul uman la impactul climatic (O’Callaghan. a recreării. o cerinţă foarte importantă din punct de vedere economic. problemă de mare actualitate în actualul context mondial. având în vedere atât confortul termic cât şi economia de energie. sunt mari consumatoare de energie şi în acelaşi timp oferă oportunităţi mari pentru ridicarea eficienţei energetice. Confortul termic se referă la suma de condiţii ale mediului înconjurător.6. realizarea şi menţinerea confortului termic reprezintă sarcinile de bază pentru inginerii specialişti în microclimat interior. Îmbunătăţirea eficienţei energetice atrage după sine şi reducerea facturii energetice.W.6. văzută din punct de vedere al asigurării microclimatului interior 12 . în general a activităţilor pentru care sunt destinate clădirile respective cu o eficienţă energetică ridicată. Clădirile.

a uşilor precum şi îmbunătăţirea echipamentelor şi instalaţiilor din clădire. Ca exemple de rezultate ale acestor politici pot fi enumerate: Germania: în 2001. clădirea este văzută ca având o evoluţie continuă. Reabilitarea şi modernizarea termică a unei clădiri reprezintă totalitatea operaţiilor efectuate în scopul realizării confortului termic în clădiri. inclusiv instalaţiile aferente. la o reducere a consumului de energie cu 55%. Principalul rol al unei clădiri este de a asigura ocupanţilor un mediu sănătos. cât şi părţi ale acesteia. Această evoluţie ţine de reabilitarea şi modernizarea clădirii pentru a corespunde exigenţelor stabilite de utilizatori într-o anume etapă. În actualul context mondial. Termenul clădire defineşte atât clădirea în ansamblu. Franţa: s-a ajuns în 2001. Clădirea este un mijloc de izolare a unei incinte faţă de mediul exterior. faţă de 1974. plăcut. Toate vizând în acelaşi timp şi un consum minim de energie. îmbunătăţirea au înlocuirea suprafeţelor vitrate. fără a dăuna generaţiilor viitoare. Austria: s-a ajuns în 1997. pe promovarea eficienţei şi utilizarea raţională a energiei. consumul de energie s-a redus faţă de 1978.6. faţă de 1984. în care energia este utilizată pentru asigurarea confortului termic interior. Costurile legate de reabilitarea termică sunt mai mici decât instalarea unei capacităţi suplimentare de energie. Sectorul clădirilor este cel care generează 40% din consumul de energie al Uniunii Europene.în care preţul energiei creşte continuu. Reabilitarea şi modernizarea presupun adăugarea de izolaţie termică. cu 65%. 1. care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat (breviar calcul). toate ţările din Europa de Vest au trecut la realizarea a noi politici energetice. Aceasta ar reprezenta o contribuţie esenţială în atingerea ţintelor Protocolului de la Kyoto. dar şi preocupări pentru repararea daunelor produse mediului natural. la o reducere a consumului de energie cu 60%.Protecţia termică a anvelopei clădirilor 13 . Se realizează astfel eficientizarea energetică a clădirii. Noul concept al dezvoltării durabile determină o abordare nouă a tuturor problemelor legate de clădire. se poate reduce o cincime din consumul energetic actual şi se pot evita astfel. Dezvoltarea durabilă înseamnă satisfacerea cerinţelor actuale. producerea a 30-45 milioane tone CO2 anual.2.Clădirea se defineşte ca un ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate. După criza energetică anii 1970. Cercetările arată ca până in 2010. în care se pune accent pe identificarea unor strategii şi mijloace de rezolvare a problemelor energetice. etanşarea. confortabil şi cât mai puţin dependent de condiţiile exterioare. fiind astfel un sector în care măsurile de reducere a consumului energetic se impun a fi luate rapid. delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii.

cât şi a celor opace. În acelaşi timp. influenţează în mod direct (Virlan) costul investiţiei pentru partea constructivă. începând cu materia primă până la forma lor finită.Anvelopa clădirii este alcătuită din elementele de închidere. evitarea condensării vaporilor de apă atât la suprafaţa interioară a elementelor de construcţie. Pentru asigurarea unei protecţii termice eficiente se folosesc materiale termoizolante. cât şi în interiorul acestora. realizarea unei stabilităţi termice necesare limitării oscilaţiilor temperaturii aerului interior şi pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie. Grosimea stratului de material termoizolant influenţează direct protecţia termică. Elementele de închidere a unei clădiri sunt caracterizate prin dimensiuni geometrice finite şi prin anumite caracteristici termofizice cum ar fi conductivitatea termică. prin proprietăţile lor. Din punct de vedere al protecţiei termice. Acestea se realizează din elemente opace şi elemente vitrate. reducând astfel cheltuielile de 14 . Creşterea grosimii duce la reducerea pierderilor de căldură şi implicit la reducerea puterii necesare a instalaţiei de încălzire şi. permeabilitatea la aer şi vapori. consumul de energie înglobată în partea de construcţii şi în partea de instalaţii de încălzire. Energia înglobată este energia consumată sub formă de combustibil sau energie electrică la producerea materialelor folosite în construcţia respectivă. de aceea ponderea lor în întregul ansamblu de închidere se rezumă la strictul necesar asigurării iluminatului natural.6.3. realizarea unei rezistenţe la infiltraţiile de aer pentru reducerea pierderilor de căldură corespunzătoare încălzirii acestora. deci. pentru instalaţia de încălzire.Izolaţia termică Izolarea termică a anvelopei unei clădiri are ca efect evident diminuarea pierderilor de căldură şi implicit micşorarea consumului de combustibil. care asigură iluminatul natural. etc. consumul de energie folosit sub formă de combustibil pentru producerea căldurii în instalaţia de încălzire. oferă o protecţie termică mult mai redusă decât cele opace. precum şi pentru transportul lor. au un rol hotărâtor în realizarea confortului. Elementele de închidere ale clădirilor sunt acoperişul şi pereţii exteriori. aceste elemente este important să asigure (Sotir Dumitrescu): • • • • realizarea unui climat interior confortabil (în conformitate cu destinaţia clădirii) în condiţiile reducerii pierderilor de căldură către exterior. a consumului de combustibil. mărirea izolaţiei termice conduce la creşterea costului acesteia. 1. Soluţia de alcătuire a elementelor de închidere. atât a celor vitrate. Elementele vitrate.

vara. structuri stratificate compacte. aerul rămânând în repaus. exteriorinterior. − reducerea consumurilor energetice în exploatare. Proprietăţile lor şi domeniile de aplicabilitate sunt în general bine cunoscute. 15 . elemente interioare de compartimentare care delimitează spaţii închise cu temperaturi de exploatare care diferă între ele cu mai mult de 5oC. pereţi cu izolaţie transparentă. care accentuează efectul de seră la nivel global precum şi creşterea gradului de confort şi îmbunătăţirea condiţiilor de igienă. ca şi soluţiile constructive în a căror alcătuire sunt incluse: structuri omogene uşoare. prin izolarea termică a clădirilor se urmăreşte: − asigurarea unei ambianţe termice corespunzătoare în interiorul spaţiilor închise. blocuri. astfel că el reprezintă în principiu un izolant relativ bun. cu temperaturi diferite. În acelaşi timp. − evitarea acumulării de apă în structura elementelor de construcţie ca urmare a condensării vaporilor de apă în structura lor. Există un număr de elemente de construcţie cărora trebuie să li se asigure o anumită capacitate de izolare termică. sporirea gradului protecţiei termice a construcţiilor este necesară pentru diminuarea emisiilor nocive. Conform normativului C 107/0-02. Acestea sunt: − − elemente ce separă mediul exterior de mediul interior. saltele etc. precum cavităţile din pereţi. a unor materiale ce împiedică transmiterea căldurii interior-exterior. în special a celor de bioxid de carbon. materialul izolator reduce radiaţia de la o suprafaţă la alta a compartimentului cu aer. în spaţii mai mari. − eliminarea riscului de condens pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie. căldura se poate pierde totuşi prin convecţie şi radiaţie. De asemenea. structuri ventilate. Aerul în repaus nu este bun conductor termic. acoperişuri verzi. au conductivitate termică şi densitate reduse. Însă.exploatare necesare pentru încălzirea clădirilor. Acesta înveleşte anvelopa clădirii pentru a-i reduce pierderile de căldură spre exterior. Izolarea termică a anvelopei presupune utilizarea raţională în alcătuirea anvelopei unei clădiri. sunt de natură organică sau anorganică şi se prezintă sub formă de plăci. Rolul izolaţiei este exact acela de a diviza volumul de aer în compartimente suficient de mici pentru a împiedica formarea curenţilor convectivi. denumite materiale termoizolante. Materialele folosite în mod curent pentru izolare termică. iarna. etc.

cânepa.1. polistiren expandat. pentru a impiedica acumularea de praf in structura materialului. 16 . Atat saltelele. cu lungime variabila). spuma poliuretanică. Produsul final se livreaza sub forma de saltele sau placi. saltele se comprima si se impacheteaza in folii de plastic. Pentru stabilizarea produsului (adica pentru a se păstra grosimea si cantitatea de aer ȋnglobata in el) este nevoie de lianţi speciali care lipesc fibrele intre ele ṣi care determina si culoarea finala a produsului – galben sau maroniu. Amestecul se topeste in cuptoare speciale. dolomit si bineinteles deṣeuri de sticla. Pentru a putea fi transportate si depozitate mai usor. 2.Cap. pe dimeniuni potrivite cu scopul pentru care vor fi folosite (laţimea saltelelor poate fi de 40. Viteza bandei transportoare determina densitatea ṣi grosimea produsului termoizolant. paiele. calcar. Materiale termoizolante folosite in construcţii Materialele termoizolatoare se pot clasifica conform tipului: • Materiale sintetice: vata minerală de sticlă. Procedura este asemanatoare cu cea a obţinerii vatei de zahar. urmând ca la utilizare sa revina la forma initiala. cat ṣi placile. Materiale sintetice • Vata minerală de sticlă Este alcatuita din fibre de sticlă ce se obtin din materiale pe baza de silicaţi.2. 60 sau 120 de cm. dupa care este trecut prin niṣte duze speciale ce transforma masa topita in fibre ṣi le depune pe o banda transportoare. lâna. pot fi livrate cu caseraj din folie de aluminiu (ca bariera impotriva vaporilor) sau cu caseraj din hartie craft. polistirenul extrudat. • Materiale naturale : pluta. stuful. nisip.

Se livreaza in placi de dimensiuni 50x100 cm. iar canturile sunt in general drepte sau se pot prelucra cu nut ṣi feder. elasticitatea. de culoare gri. de culoare alba. O varianta mai noua este polistirenul expandat cu conţinut de perle de grafit. spaţiul dintre granule inglobând mai mult aer (produse cu densitate mai mica) sau mai puţin aer (produse cu densitate mai mare). pentru a impiedica patrunderea acestora in structura elementelor constructive. O varietate moderna a folosirii polistirenului expandat o constituie si cofrajele pierdute (module). folosite in general pentru construcţii rezidenţiale (case parter si etaj). Desi materialul in sine este greu permeabil la vapori. cu calitati termoizolante imbunatatite fata de polistirenul expandat uzual. Se foloseṣte in aceleasi condiţii ca si polistirenul expandat uzual. Izolare cu vată minerală de sticlă • Polistirenul expandat Este un alt tip de material cu capacitate termoizolanta deosebita.1. se recomanda totuṣi utilizarea unei folii bariera impotriva vaporilor.Fig. 2. Densitatea produsului influenţeaza si ceielalţi parametri. cu grosimi in funcţie de necesitaţi. permeabilitatea la vapori etc. Este vorba de o expandare (marirea volumului) a acestor granule ṣi de prinderea granulelor intre ele sub influenţa unor factori de temperatura si vaccumare. rezistenţa la compresiune. Placile care se folosesc pentru termosistem sau necesita prinderi cu adezivi au feţele rugoase pentru a facilita prinderea.Folosirea acestora se face in conformitate cu recomandarile producatorilor. in funcţie de densitatea produsului. 17 . absorbţia de apa. care se obţine din procesarea granulelor de polistiren.

comerciale sau industriale.2. verde. Fig.Fig. spume care au la baza diverse substanţe chimice ṣi care se pot folosi la diverse tipuri de cladiri rezidenţiale. galben etc. Datorita acestor calitaţi polistirenul extrudat poate fi inglobat in structuri termoizolante unde nu se ţine cont de umiditate. Spre deosebire de polistirenul expandat care inglobeaza aer in spaţiul dintre granulele de polistiren. cu canturi drepte sau prelucrate cu nut si feder etc. Se livreaza in mod uzual in placi cu dimensiunile 50x100 cm. impermeabil la apa sau la acţiunea vaporilor. produsele sunt colorate in roz.3. Polistiren extrudat • Spuma poliuretanica Dezvoltarea industriei chimice. in functie de locul unde se monteaza. 2. Spumele pot avea la baza diferite 18 . de cicluri de gelivitate etc. In funcţie de fiecare producator in parte. rezistenţa ridicata la umezeala si sarcini statice. 2. precum si a cerinţelor legate de izolaţii termice care să poata fi montate in locuri greu accesibile au condus la apariţia unor spume cu expandare in situ (pe santier). polistirenul extrudat se considera un material cu structura celulara inchisa. bleu. Izolatie cu polistiren expandat • Polistirenul extrudat Este un material cu proprietaţi termoizolante foarte bune.

poliuretanice. comerciale sau industriale respectandu-se insa indicaţiile producatorilor. insa permite obţinerea unui material cu proprietati termoizolante si acustice foarte bune. Tehnologia de producţie nu afecteaza produsul in sine. Fig. De obicei se monteaza cu ajutorul unor aparate de pulverizare in cazul in care este vorba de suprafete mai mari la terase sau pereti se aplica din recipienti speciali (tuburi tip spray sau rezervoare portabile). este impermeabila la vapori si este greu inflamabila. 19 . sunt rigide ṣi impermeabile la apa sau vapori. antibacterian (nu permite dezvoltarea ciupercilor. aceasta se livreaza sub forma de placi semifinisate sau protejate cu diverse materiale care se pot monta ca atare in situ (pe santier). Este un produs foarte stabil la intindere si compresiune. Izolaţii cu spuma poliuretanica 2. mucegaiului) si antialargenic. de sticla etc. rezistent la foc si antistatic. In general se recomanda montarea spumelor in locuri in care acestea nu sunt expuse in mod direct la lumina solara sau se recomanda protejarea lor cu vopsele sau straturi speciale care sa nu permita degradarea lor in timp. 2. in functie de locul unde vor fi folosite. Se poate livra in role sau in placi.2. Spumele sunt stabile din punct de vedere al formei. Matriale naturale • Pluta Pluta este un material in intregime natural fiind obţinut din stejarul de pluta (Quercus Suberus). nu absoarbe apa si nu putrezeste. Pluta se poate folosi pentru toate tipurile de constructii rezidentiale.4.substanţe. In cazul spumei de sticla. De obicei placile se pot livra cu canturi cu nut si feder care permit o imbinare etaṣa astfel incat sa nu permita trecerea vaporilor.

reducerea umiditatii din structura materialului si respectiv pastrarea acestuia in stare uscata. Pluta pentru izolaţii • Paiele Folosite in general in zone cu caracter agricol. Este recomandat ca. Necesita o minima procesare. pentru a impiedica condensarea vaporilor in structura materialului termoizolant. 2. care sa se monteze la interior. sa se foloseasca o folie impermeabila la apa. pe acelasi principiu. Aceasta inseamna impiedicarea nu doar a scurgerilor accidentale de apa din exterior. acolo unde acest tip de material se poate găsi în mod curent. Paie pentru izolaţii • Lâna In principiu lâna se poate folosi ca si vata de sticla sau bazaltica.6. si o folie bariera impotriva vaporilor.Fig.5. urmârind insa. 20 . ci ṣi a penetrarii vaporilor (respectiv condensarea acestora in structura materialului). care sa se monteze catre exterior. pentru a se aranja paiele pe o singura direcţie. Fig. 2. indiferent de modul de montaj. iar pentru rezultate mai bune se pot folosi in panouri prefabricate si montate in situ. ca fenomen foarte important.

canepa poate creste pana la 4 metri. cât ṣi o protecţie adecvata impotriva temperaturilor inalte in lunile de vara.care se distinge prin calitatile sale tehnice deosebite. Capacitatea excelenta de difuzie a produsului realizeaza reglarea automata a umiditaţii. cânepa fiind utilizata pentru obţinerea unei palete largi de produse. ceea ce permite crearea unor conditii climatice foarte placute si sanatoase ȋn interiorul ȋncaperii. a pereţilor ṣi a pardoselii. Se garanteaza atât o protecţie impotriva ingheţului pe timp de iarna. Cânepa este un produs recomandat pentru izolarea acoperiṣurilor. Termoizolaţii cu lâna • Cânepa Produsul ofera un grad inalt de flexibilitate. ulei. In principiu. Indiferent daca izolarea se doreste a fi realizata la construcţii noi sau vechi. Prelucrarea curata si aproape fara praf. cânepa are o contributie substantiala in aprovizionarea omenirii cu cantitaţi suficiente de imbracaminte. respectand normele in vigoare. 21 . Fiind una dintre cele mai vechi plante de cultura. hartie. fiabilitate si siguranta in livrare. Datorita faptului ca fibrele de cânepa nu conţin albumina.7. 2. nu este nevoie de un tratament impotriva moliilor si gândacilor. precum si valorile bune de izolatie fac ca acest produs sa fie un material excepţional de construcţie. buna compatibilitate cu pielea fara sa produca iritatii. o operatiune care răpeṣte mult timp si efort. montarea izolaţiei nu prezinta probleme pentru niciun utilizator. alimente si materiale de construcţii. dimensiunile materialului izolant trebuie astfel alese incat sa se adapteze perfect specificului aplicatiei respective.Fig. Saltelele izolante sunt usor manevrabile si nu necesita tăiere ulterioara. In rastimp de 100-120 de zile. Cum a aparut aceasta soluţie? Industria de cânepa este in continua crestere. combustibil.

din materiale polimerice (fibre aramidice – poliamide aromatice. cu un supraadaos de cca. se masoara distanta de gabarit dintre grinzi sau capriori.8. 2. Unul din materiale se numeşte matrice si este definit ca formând faza continuă. Materialele constituiente îşi menţin identitatea separată (cel puţin la nivel macroscopic) în compozit. Materialul de rigidizare (de armare sau de ranforsare) reprezintă componenta principală de preluare a sarcinii. în general. Materiale compozite folosite in termoizolaţii Un material compozit reprezintă o combinaţie între două sau mai multe materiale diferite din punct de vedere chimic.3. Pentru realizarea materialelor compozite performante.). Celălalt element principal poarta numele de armatură (material de ranforsare. Saltea de cânepa pentru termoizolaţii Cap. Materialele compozite sunt alcătuite. se folosesc: . la straturi izolante cu grosimi sub 100 mm. Acesta serveste la evitarea formarii puntilor termice si a inghesuirii saltelei. In plus. saltelele trebuie prinse cu capse.fire sau fibre continue. rigidizare) şi se adaugă matricei pentru ai îmbunătăţi sau modifica proprietăţile. cu o interfaţă între ele. Fig. discontinue cu rezistenţe şi module înalte. caracterizându-se prin rezistenţă mecanică mare şi modul înalt. totuşi combinarea lor generează ansamblului proprietăţi şi caracteristici diferite de cele ale materialelor componente în parte.In acest scop. poliamidice – kevlar etc. metalice (din 22 . din materialul de rigidizare sau materialul de umplutură şi din matricea de legătură compatibilă. 2-3 cm. în calitate de material de ranforsare.

Al2O3. Matricea constituie componenta de legătură. posibilitatea reducerii consumurilor de manoperă şi a reducerii duratelor tehnologice de fabricaţie. oxid de zirconiu. fibre carbon. necesitatea creşterii siguranţei şi a fiabilităţii în exploatare a diferitelor construcţii şi instalaţii. Cercetările actuale continuă să pună în valoare calităţile acestor fibre în diverse moduri de prezentare.). in principiu. carbură de siliciu sau de titan. aluminiu. de natură anorganică (oxid de aluminiu.Fibrele de sticlă (în special sticla E. Fibrele sunt elementul care conferă ansamblului caracteristicile de rezistenţă la solicitări. precum şi SiC. scumpe sau preţioase. alte tipuri de fibre: bor. fulgi. molibden etc. care serveşte şi ca mediu de transfer de sarcină între fibre.oţeluri inoxidabile. Acest lucru este dat şi de faptul că sunt printre primele tipuri de fibre dar şi pentru faptul că prezintă un raport preţ/calitate foarte avantajos. la particule de câţiva milimetri). mecanice. titan. termice etc. imposibil de atins cu materialele tradiţionale. fibre de sticlă. cilindrice sau neregulate) şi de dimensiuni diferite (de la pulbere de ordinul micronilor. Pentru elementele structurale utilizate în condiţii de solicitări mecanice şi termice înalte se folosesc fibre de carbon şi fibre ceramice.1 Clasificarea materialelor compozite Criteriile de clasificare sunt. între care amintim: • • • • necesitatea realizării unor materiale cu proprietăţi deosebite. S sau R) au cea mai mare utilizare în tehnologiile de obţinere a materialelor compozite. in general. azbest. . Alte criterii de 23 . un material compozit este alcătuit dintr-un material care asigură forma şi dimensiunile finale (matrice) şi unul care asigură stabilitatea (şi nu numai) a primului (armătură sau aditiv).) sau organică. wolfram. 3. Realizarea de materiale compozite s-a impus pe baza a numeroase considerente tehnice şi economice. dar poate să conducă şi la îmbunătăţirea unor caracteristici electrice.pulberi şi particule cu forme diferite (microsfere. nitruri de siliciu sau de aluminiu etc. Materialul de umplutură reduce costul de producţie. SiO2 etc. carbură de siliciu. necesitatea reducerii consumurilor de materiale deficitare. bazalt sau fibre ceramice. legate de faptul că.

Sunt folosite mai ales în aplicaţii care implică temperaturi de lucru relativ joase(ajungând în mod excepţional. pentru termoplastice fabricate prin injecţie. magneziu. de carbon.muschi • materiale composite sintetice: .metalice .polimerice Clasificarea MC după natura matricei: • materiale compozite cu matrice polimeră MCP – de obicei sunt răşini termorigide (epoxidice.cel mai frecvent se bazează pe aliaje de aluminiu. altele sunt conectate manierei de formare a compozitului ş. mai recent. în care se introduc fibre de bor. Temperatura de lucru (uzual de cel mult 800°C) a uni astfel de compozit este limitată de nivelul punctului de înmuiere sau de topire care caracterizează materialul matricei. atunci se recomandă folosirea ca matrice a unor aliaje pe bază de nichel sau a unor superaliaje. de bor sau aramidice (Kevlar). • materiale compozite cu matrice metalică MCM . Dezavantajul acestora este că au greutăţi specifice mari. • materiale compozite cu matrice ceramică MCC – au fost dezvoltate în mod special pentru aplicaţiile cu temperaturi foarte ridicate de lucru (peste 1000°C).a. poliimide sau poliesterice) sau termoplastice.clasificare (unele deja folosite in prezentarea anterioară) sunt legate de forma şi dimensiunile armăturii sau aditivului.lemn . de carbon (grafit) sau ceramice (de obicei de alumină sau carbură de siliciu). la nivelul maxim de 400°C).oase . armate cu fibre de sticlă. O primă clasificare a materialelor compozite se face după provenienţa acestora: • materiale composite naturale: . cu monocristale ceramice sau. ducând la creşterea masivităţii structurii finale. cu fibre metalice. cele mai 24 .bambus . Dacă aplicaţia avută în vedere implică temperaturi mari. titan sau cupru.ceramice .

• compozite lamelare stratificate. granule metalice sau fibre scurte.utilizate materiale de bază sunt carbura de siliciu (SiC). alumina (Al2O3) şi sticla. neregulată. metal-fibre.1 mm). compozite cu particule mari (grafit. în plan sau în spaţiu sau fibre scurte repartizate liniar. nitruri. barbotine). plată. iar diametrul mediu al particulelor nu depăşeşte de regulă 0. iar fibrele de armare uzuale sunt tot de natură ceramică (de obicei sub formă de fibre discontinue. dar şi incomparabile cu alte materiale prin rezistenţa la temperaturi foarte ridicate (până la 3000°C). mono sau multi-funcţionale). compozite de tip gaz-solid (structuri „fagure”. având densitate mică şi coeficient mic de dilatare termică. care conţin elemente disperse de tip particule. elipsoidală. • compozite cu microparticule (la care materialul dispersat în matrice reprezintă 1-15 %. − după modul de distribuţie a materialului complementar: • • compozite izotrope. compozite cu fibre continue. carbon-carbon. orientate unidirecţional. • materiale compozite cu matrice de carbon ”carbon-carbon” – cu matrice de carbon sau de grafit şi armate cu fibre sau ţesături de fibre de grafit. la care materialul complementar este sub formă de fibre continue (inserţii. − după starea de agregare a matricei şi a materialului dispersat: • • • compozite de tip lichid-solid (suspensii. compozite anizotrope cu proprietăţi variabile cu direcţia. sunt foarte scumpe. 25 . compozite de tip lichid-lichid (emulsii). carbon. foarte scurte). compozite solid-solid (metal-carbon. aliaje) acestea având dimensiuni mai mari de 1 µm şi diferite forme: sferică. uniform repartizate. împletituri). aerodispersii).). oxizi. polimerfibre etc. • − după configuraţia geometrică a materialului complementar: • • • compozite cu fibre discontinue (fibre scurte.

aliaje. polimeri). − structuri lamelare. care constau dintr-o matrice rigidă (ceramică) sau deformabilă (metale. în care se înglobează materialul complementar.• • compozite stratificate. obţinute prin solidificarea unidirecţională sau deformarea plastică la rece. ) Cu fibre continue (microparticule) − materiale cu elemente de armare la scară macro. compozite − microparticule. − după mărimea materialului complementar: • microcompozite la care materialul dispers este la scară microscopică sub formă de: − fibre continue (aliniate sau împletite). forţele de legătură fiind de natură fizică şi/sau chimică. − componente multiple. categorie în care se încadrează: cate Particule mici − compozitele stratificate macroscopic. constituit din fibre sau particule. la care interacţiunile din suprafaţa de contact sunt de natură chimică (vitroceramul gama silicioasă. alte configuraţii). la care predomină forţele de adeziune şi coeziune între componenţi. cu fibre Compozite Compozite cu particule Stratifi• macrocompozite. Nestratificate Cu fibre Particule mari − (laminate materiale acoperite. discontinue 26 Multidirecţional Unidirecţionale e Orientate e Neorientat Orientate Preferenţial Neorientat e . − fibre scurte (aliniate sau nealiniate). în cazul cărora elementele componente sunt bidimensionale. − reţele spaţiale. Materiale − particule (sferice. • • compozite obţinute prin agregare. cermeţii). compozite cu o distribuţie dirijată a materialului dispersat. compozite cu armură dispersă. elipsoidale. plate. masele refractare fosfatice. − după modul de realizare a suprafeţei de contact: • compozite integrate chimic.

Fig. care le prezintă într-un mod sintetic. Schema clasificării materialelor compozite O clasificare mai generală a materialelor compozite. 27 . intr-o ordine dirijata a unei matrici polimerice cu materiale de rigidizare sau de umplutura diferite. are la bază utilizarea concomitentă a două criterii și anume: particularitățile geometrice ale materialului complementar și modul de orientare a acestuia în matrice (fig. Caracteristici : • • • • • greutate specifica mica (densitate scazuta).1) Materiale compozite cu matrice organica (MCO) Materialele compozite cu matrice organica sunt materiale obtinute prin asocierea. 3. proprietati termice si electrice cu mult mai bune decat a materialelor plastice. rezultand materiale compozite cu proprietati fizico-chimice si mecanice foarte variate. superioare materialelor clasice.1.3. rezistenta la coroziune mare. modul specific ridicat. rezistenta mecanica ridicata.

1. tehnici si metode folosite in termoizolaţii 4. dupa preparare. face parte din monocotiledonate. sunt impermeabile. au rezistenţă mare la coroziune.4. durata scurta de mentinere in stare lichida. stuf (Phragmites communis Tr. Consideraţii teoretice despre stuf şi caracteristicile acestuia Stuful românesc. Proprietaţi. materialele polimerice prezintă o serie de avantaje: • • • • • • • sunt uşoare. coeficient mare de dilatare termica. asigură autolubrifierea: se poate obţine un comportament elastic sau plastic Cap. asigura transparenta (cele amorfe). numit şi trestie de baltă. Luând în considerare condiţiile 28 . sunt izolatoare electric şi termic. rezistenta relativ mica la soc mecanic. asigură transparenţă. Dintre acestea.). se poate obtine un comportament elastic si plastic. grupa Glumiflorae. familia Festuceae. conductivitate termica redusa. asigura autolubrifierea.• • • • impermeabile. Stuful. Dezavantaje : • • • • • rezistenta mecanica redusa la temperaturi inalte.

destul de diferenţiaţi din punct de vedere anatomo-morfologic.Dacă are apa necesară. Formele mai mari.Gigantisima) a început să se transforme în stuf de mlastină. în Delta Dunării apar trei varietăţi de stuf. cu spice brune-gălbui şi f. Rivularis Let. rigide aspre. climă şi apă. se diferenţiază în forme legate de medii diferite. Panţu (1935) şi C.Stuful de plaur (var. acoperite de apă. dezvoltând rădăcini adventive de la nodurile tulpinii. Trestia de câmp are o tulpină robustă. poate rezista mai mult de 20 de ani pe acoperiş. care cresc de obicei pe dune de nisip şi în ape salmastre. frunze lat-liniare. 29 . dar în special pentru acoperirea caselor. acoperite cu apă stătătoare în mod permanent sau temporar. din studiile executate în Delta Dunării. unde tulpina ascestei varietaţi a fost supusă unei inundaţii până la al cincelea nod în timpul perioadei de vegetaţie. datorită diverselor condiţii de mediu în care vegetează. creată de condiţiile speciale şi varietate de sol. care îi imprimă anumite caractere morfologice. descrisă în Germania.Var. iar în al doilea an el s-a transformat complet în varianta communis.din Delta Dunării. Gigantissima şi var.. Din aceste constatări reiese în mod clar ca în Delta Dunării avem de-a face cu o singură specie de Phragmites communis. Flavescens Cust. cu frunze mai înguste . se întrebuinţează în Deltă pentru construcţia gardurilor.Z. Prodan (1939). Communis. Stuful fiind o specie foarte sensibilă şi adaptabilă mediului. C.S.Aceste două specii împreună cu formele mici de stuf alcătuiesc în stare verde un bun nutreţ pentru vite. violacee sau purpurii şi reunite în panicole erecte. spiculeţele cu flori hemafrodite. Gigantissima este probabil identică cu forma Pseudodonax . neputând fi deosebit de exemplarele autohtone.80 sub suprafaţa solului. care formează însă o serie de fenosau ecotipi. creşte însă şi pe sol nisipos.Gigantisima de pe plaur pe terenurile aluvionare din ostrovul Maliuc (prin bucăţi de plaur). şi anume‫ ׃‬var. s-a putut constata că speciile şi varietaţile de stuf descrise de diverşi autori sunt fenotipi ai uneia şi aceiaşi specii de Phragmites communis.. Stolonifera. deoarece au firul subţire şi foarte rezistent. cenuşii-verzui.Rivularis.Flavescens şi f. aceştia ajungând până la 1. Antipa (1943). var. f. şi anume‫ ׃‬f. comprimate lateral. există la noi încă două forme de stuf. care datorită conţinutului său mare de siliciu (pană la 10%). Acest lucru a putut fi dovedit prin transplantarea speciei de Phragmites communis var. După Gr. reiese că stuful creşte în condiţii aluvionare. Dupa I. Antonescu (1951). turbohumifere.Spre uscat stuful poate înainta pâna în zonele în care pânza freatică mai vine în contact cu rizomii lui. umbrarelor . nămoloase-mlăştinoase.Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu stuful transplantat din terenurile de grind pe plaur.

1 Suprafeţele principalelor unitaţi de vegetaţiei din Delta Dunării: Grupe de unitaţi Vegetaţie acvatică Vegetaţie palustră Stufărişuri înalte şi monodominante (fără Salix Cinerea) Stufărişuri monodominante (fără Salix Cinerea) Stufărişuri cu Salix Cinerea Stufărişuri cu Salix alba/fragilis Stufărişuri cu rogozuri şi/sau păpurişuri Stufărişuri cu rogozuri şi/sau păpurişuri inclusiv Salix Suprafaţa (ha) 2876 87099 10296 15934 1946 31745 9199 Subtotal (ha) 2876 Cinerea Păpurişuri cu stufărişuri şi/sau rogozuri 10054 Păpurişuri cu stufărişuri şi Salix alba/fragilis 1729 Rogozuri cu stufărişuri şi/sau păpurişuri 12370 Rogozuri cu stufărişuri şi Salix Cinerea 134 180506 Pajişti Pajişti de luncă 7953 Pajişti de nisipuri 8084 Pajişti salinizate 13375 29412 Tufărişuri şi păduri Tufărişuri 2379 Păduri de luncă 13812 Păduri pe nisipuri 1777 Total 230762 Pentru o mai bună înţelegere a ecosistemelor originale. stufărişuri pe soluri gleice turboase. s-au referit la culegerea de date privind compoziţia floristică. caracteristicile solului şi regimul hidrologic. Această clasificare după 30 . a situaţiei actuale şi a factorilor implicaţi în procesele de transformare. 156000ha din care cele potenţial recoltabile însumează cca. 70000 ha corespunzătoare unui potenţial productiv de cca 166000 t. Studiile de teren. biomasa şi ecometria stufului. 4. folosind interpretarea fotografiilor aeriene şi eşantionajul de teren.3.2. structura vegetaţiei.Primul pas în acest scop cartarea principalelor tipuri de covor vegetal din delta propriu-zisă. stufărişuri pe psamosoluri şi stufărişuri pe plaur salinizat. Managementul resursei stuficole în vederea valorificării durabile În urma cartărilor efectuate rezultă că suprafeţele stuficole acoperă o suprafaţă de cca. Stuful monodominant potenţial recoltabil a fost clasificat în 5 tipuri: stufărişuri pe soluri gleice. a apărut necesitatea de a carta tipurile de vegetaţie din Delta Dunării şi a dinamicii vegetaţiei în relaţie cu condiţiile ecologice. 4. stufărişuri pe plaur compact.4. Tipurile de stufărişuri din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Tab.

combustibil şi furaj pentru animale (în prima perioadă de vegetaţie). pereţi despărţitori.). 31 . Confecţionarea de fascine. pentru protecţia malurilor şi digurilor la eroziune etc. în prezent. este mai solicitat ca material în construcţii. Stuful ca material în construcţii este cel drept cu înălţimea de peste 2 m şi diametrul mai mare de 8 mm. ca sursă de energie de către localnici în anotimpul rece.cum se poate observa a luat în consideraţie condiţiile de substrat.1. Linia tehnologică de la Chişcani a fost neprofilată pe masă lemnoasă. determinând reducerea treptată a masei de stuf recoltată până la abandonare în scopul propus iniţial. în cantităţi mici pentru export unde este folosit ca material de construcţie în zonele litorale baltice (acoperişuri la mici cabane. de la volume de masă stuficole de cca 240 000 tone în anii 1962 – 1964 s-a ajuns la câteva mii de tone în prezent (figura 4.). rafturi sau ca umbrar pentru sere. garduri. garduri etc. Împletiturile pot fi făcute într-o varietate de dimensiuni în funcţie de necesităţi. Astfel. cum ar fi carpete. Articole de uz gospodăresc. Stuful ca biomasă se foloseşte în mod tradiţional pentru păşunat (bovine) când este tânăr. decoraţiuni interioare. Stuful a fost folosit tradiţional în economia casnică rurală în cele mai diverse scopuri: ca material de construcţii. Valorificarea economică. Folosirea utilajelor de recoltare inadecvate condiţiilor de mediu a avut drept consecinţă distrugerea stratului de rizomi şi degenerarea stufărişurilor pe mari suprafeţe. caracterizat printr-o mai mare rezistenţă la degradare în timp. iar recoltarea stufului se mai face. Cel din zona marină. jaluzele. acestea influenţând atât caracteristicile biometrice şi fizico-chimice ale stufului cât şi tehnologia de exploatare.

Utilizarea tradiţională şi inovativă a stufului 32 . O evaluare corectă a suprafeţelor ce pot fi recoltate într-o campanie necesită un monitoring a suprafeţelor arse sau recoltate prin procesarea înregistrărilor satelitare din luna aprilie a anului respectiv. Dinamica recoltării stufului în Delta Dunării Stuful pentru valorificare trebuie să fie monodominant şi să nu fie mai vechi de un an. Cu toate acestea o prognoză exactă a tuturor suprafeţelor ce pot fi recoltate nu se poate face fără o verificare în teren. Producţia unei zone stuficole este afectată şi de accesibilitatea utilajelor de recoltare în zonă.4. 3-4 ani. Recoltarea acestor suprafeţe se recomandă să se facă cu o periodicitate de 3-4 ani pentru refacerea stufărişurilor în urma fenomenului de ruderalizare ce apare după recoltarea acestor suprafeţe. 4. datorită unor factori aleatori ce pot afecta calitatea stufului cum ar fi: grindina. dublată de o verificare în teren toamna dinaintea campaniei de recoltare. 4. refacerea acestora necesitând o perioadă de cca. poate produce ruderalizarea stufărişurilor prin distrugerea parţială a rizomilor. polei). căderile mari de zăpadă din timpul iernii (care produc prăbuşirea stufului) şi alţi factori climatici (chiciură. nivelele mari ale apelor în lunile iunie şi iulie care au ca efect creşterea exagerată a tulpinilor corelată cu o rezistenţă mică la cădere la nivele mici ale apelor. De asemenea pe arealele cu stufărişuri de plaur salinizat cu substrat organic cu portanţă redusă recoltarea mecanizată . această caracteristică fiind menţinută prin recoltare sau prin incendiere în timpul iernii precedente.Fig.chiar cu utilaje cu presiune redusă pe sol.1. pentru a putea identifica arealele ce au suferit diverse degradări calitative în urma unor factori aleatori cum ar fi grindina sau nivelele mari de apa.

iar stuful este o plantă care creşte în imediata lor apropiere. Producerea acestor materiale necesită un consum redus de energie şi are loc fără utilizarea unor componente chimice. în acelaşi timp. Exemplele din Austria şi Germania au demonstrat că folosirea stufului în construcţii nu este depaşită ci din contră. cunoscând puterea sa calorică ridicată şi folosindu-l astfel drept 33 . deci. localnicii ard stuful în loc să foloseasca lemne. zone întinse de stuf de calitate redusă. o întrebare cheie este: Cum poate resursa regenerabilă stuful fi convertită într-un produs de succes atât în beneficiul ecologiei deltei cât şi al economiei locale? • Resursa stuficolă în Delta Dunării. asigurând astfel un confort ridicat şi poate fi uşor combinat cu alte marteriale de construcţie cum ar fi lutul. ea reprezintă o technologie orientată spre viitor. culturii tradiţionale un impuls economic şi ecologic în direcţia dezvoltării durabile.Utilizarea tradiţională a stufului.care măsoară în jur de 170. Aerul din şi dintre firele de stuf asigură o izolaţie termică şi fonică deosebită. Delimitarea gospodăriilor a fost adesea realizată prin garduri din stuf. utilizarea tradiţională şi industrială a stufului din deltă este în declin. stuful este parte integrantă din ecologia şi economia Deltei Dunării – atât ca habitat important şi plantă purificatoare naturală pe de o parte cât şi ca materie primă versatilă pe de altă parte – fapt ce se reflectă foarte bine în arhitectura tradiţională. fără emisii şi reziduuri. Atunci când ne gândim. Astăzi. nu sunt recoltate ca înainte şi păturile de stuf bătrân şi mort ameninţă stabilitatea ecologică a deltei. Deşi stuful de înaltă calitate bun pentru confecţionarea acoperişurilor de stuf este încă un produs valoros pentru export. Plăcile pot fi transformate în compost. Suprafaţa Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este considerată cea mai mare zonă de stufăriş compact de pe glob . Ca nici o altă resursă naturală. stabil.Datorită însuşirilor sale fizice stuful reprezintă un material de construcţie ideal: Acesta este uşor. În acest cadru materialele prefabricate din stuf şi-au dovedit eficacitatea. combinând calităţile fizice cu cele ecologice. Localităţile din Delta Dunării putem spune că sunt incluse în aceasta zonă. grajduri) ca material de izolaţie la exteriorul pereţilor şi la învelirea caselor în componenţa acoperişelor. Aceste calităţi îl face apreciat şi în arhitectura modernă. dar. În procesul de preparare al hranei (în special în cuptoarele mari de coacere a pâinii ). lemnul şi cimentul. bucătarii de vară. Este folosit în construirea caselor şi anexelor (magazii. neexportabil.000 ha. Tocmai de aceea localnicii au sesizat avantajul şi au învăţat să îl folosească cât mai eficient în gospodărie. la dezvoltarea durabilă în Delta Dunării. În cazul Deltei Dunării folosirea acestui material poate oferi.

până . localnicii taie stuful încă de verde. Exploatarea manuală a stufului aparţine trecutului. Deoarece suprafeţele de fâneţe sunt reduse în Delta Dunării. El are în medie 10kg greutate. iar frunzele sunt uscate şi rupte de pe 34 Productivitatea recoltării manuale a stufului era joasă datorită condiţiilor dure (terenuri mlăștinoase.stuful are calitatea optimă pentru a fi recoltat când nu prezintă frunze pe tulpini si umiditatea sa este foarte scăzută.combustibil. Resursa stuficolă în Delta Dunării • Recoltare manuală În recoltarea manuală stuful este tăiat în maldare . Cel mai important amănunt al unui utilaj.formă sub care se leagă şi astăzi în exploatarea mecanizată. fapt care se petrece după ce acesta iese din perioada de vegetaţie.000 tone de stuf pe an.55m. presarea manuală sau mecanică a stufului recoltat. Sunt câteva faze principale ale exploatării mecanizate: recoltarea pe teren cu agregate specifice. Motivaţia . îngheţate . Maldărul manual este legat cu un brâu de stuf la 0. Utilajele de bază în recoltarea mecanizată a stufului sunt: tractorul. • Recoltare mecanizată Necesitatea mecanizării recoltării stufului a apărut în principal datorită industriei de celuloză din stuf. Stuful recoltat era folosit pentru necesitățile locale sau trimis la fabricile de stufit (panouri de stuf). Cea din urmă are o productivitate de tăiere mai mare şi necesită un efort mai scăzut. unde are o circumferinţă de circa 1. având în vedere neuniformitatea terenului. este trenul de rulare care de-a lungul timpului a evoluat în Delta Dunării de la şenile până la pneuri de joasa presiune . transportul la un depozit temporar. Taierea manuală a stufului se face cu tarpanul .PJP care să nu distrugă terenul şi mai ales rizomii stufului. Ea a răspuns unor necesităţi scăzute de câteva mii de tone de stuf. recoltorul şi macaralele. pe terenuri restrânse. în condiţii naturale. Alte unelte pentru acest scop sunt rizeasca si cobîlca. A fost preconizat să se ajungă la un consum de 500.un fel de seceră prevazută cu o coadă de care este bine legat cu sârmă. îl usucă şi îl păstrează în căpiţe pentru a hrăni animalele pe timp de iarnă.60m de la baza. sau inundate) de lucru. încarcarea pe navele fluviale speciale denumite ceamuri şi transportul pe Dunăre la consumator unde se descarcă manual sau mecanizat.00-1. realizarea de stive.în perioada de primăvară timpurie (15 martie). • Sezonul de recoltare Are loc în perioada de toamnă târzie (a doua jumătate a lunii noiembrie) . Maldărul a fost şi este şi astăzi unitatea convenţională de măsură. în condiţiile în care un recoltator manual producea 35 tone de stuf pe an. la stuful convenţional cu 15% umiditate.

datorită flexibilităţii şi a suprafeţei aspre. Stuful ȋ n construcţii • Materiale de construcţie prefabricate In cadrul arhitecturii moderne. 4. realizate din stuf şi-au dovedit eficacitatea: Placa granulată este realizată din granulat de stuf şi clei de lemn şi se produce la temperaturi ridicate.2. Sezonul de recoltare este bine a se încheia cel târziu pe 15 martie deoarece în habitatele specifice stufului se reîntorc păsările migratoare care încep perioada de cuibărit şi pot fi perturbate de recoltatorii de stuf. Perioadade vegetaţie se încheie în a doua jumătate a lunii octombrie . Fig. 35 . în interior şi exterior. După căderea primelor brume. Firele de stuf sunt legate cu sârmă zincată de 0. în special în spaţiile greu accesibile. materialele de construcţie prefabricate.45 mm şi o sârmă de întărire de 0. frunzele se usucă şi se desfac de pe tulpină prin acţiunea vântului şi a ploilor/zăpezii. Ţesătură de stuf constituie baza ideală pentru aplicarea mortarului. Plăci granulate din stuf Utilizare: Bază pentru aplicarea mortarului. Acest produs se găseşte şi într-o variantă adaptată sistemelor de încălzire. Spaţiile create şi suprafaţa aspră constituie o bună bază de aderenţă a mortarului.începutul lunii noiembrie odată cu scăderea temperaturii medii zilnice.5.7 mm.tulpini.4.

Fig. izolaţie interioară şi exterioară. Ţesături din stuf Utilizare: Bază pentru aplicarea mortarului.4.Fig. 36 . izolaţie poduri. Pot fi utilizaţi. Utilizare: Bază pentru mortar. cât şi pentru cea extrerioară sau pentru izolaţia acoperişului. În cazul acesta. Plăcile de stuf pot avea mărimi şi niveluri calitative. de asemenea. se poate utiliza în combinaţie cu sistemele de încălzire din perete. în combinaţie cu sistemele de încălzire prin perete. Stuful este presat mecanic şi legat cu sârmă metalică galvanizată de 2. utilizabil atât pentru izolaţia interioară. Pereţi din stuf Placă de stuf reprezintă materialul de izolaţie clasic realizat din stuf.4. izolaţie fonică. Perete din stuf reprezintă un element natural pentru construcție uscată. în interior şi exterior (potrivit îndeosebi pentru mortarul cu var şi argilă). stuful este presat între două forme din lemn de brad iar apoi legat cu sârmă zincată de 2 mm.3.4. Utilizare: Pentru pereţii despărţitori de interior care nu sunt pereţi de rezistenţă.

anumiți compuşi adiţionali sau a unor noi tehnici de fixare. în cadrul unui proiect de cercetare. fulgi de celuloză şi clei din răşină naturală.). deoarece aceasta îngreunează operaţiunile de ajustare a dimensiunilor plăcilor.4. O problemă deosebită o constituie sârma metalică (utilizată pentru legarea firelor de stuf). Cercetare si dezvoltare Grupul pentru Tehnologie Adaptată din Viena (GrAT) lucrează.Fig. Plăci din stuf 4.6. care presupun utilizarea de anumiți lianți.6.). 37 . Placă realizată din fire de stuf. care poate fi utilizat şi ca liant cald. Exemplu 2:Acoperind stuful cu un liant special pe baza de porumb. Fig.5. Din acest motiv. Următoarele imagini indică o parte din prototipurile de izolare pentru interior și pereți despărțitori (încă în fază de testare). au fost testate modalităţi alternative de legare a stufului. Exemplu 1:Pentru a lega firele de stuf ȋntre ele se folosesc fulgi de celuloza ṣi clei din rasina naturala (fig.4. pentru dezvoltarea şi optimizarea materialelor de construcţie din stuf disponibile în prezent. se obtine lipirea directa a firelor de stuf (fig 4.7.6.4.

Pe de alta parte această placă are un efect izolare fonică foarte ridicat (fig.4.).8. Stuful acoperit cu liant special Exemplu 3: Prin umplerea spaţiilor dintre firele de stuf cu un mortar de var natural se realizează o placă rezistentă. 38 . tuburi de cupru.7.8.Fig.4.4. Stuf cu mortar din var natural Izolatie interioara cu stuf Exepmlu 1: Placile de stuf pot fi folosite la izolaţia interioară (plăci de stuf de 5 cm) în combinaţie cu un sistem de încălzire prin perete (tuburi de plastic. însă foarte grea. Fig.).9.4. fig.

Fig. 39 .10.10. Construcţie modernă cu izolaţie de cânepă şi stuf Fig.). Aplicarea plăcilor de izolaţie de stuf (5 cm) se face peste stratul de izolaţie din cânepă (2 x 5cm) care a fost montat între 2 scanduri de lemn aflate la o distanţă de 1m. Izolaţie interioară cu stuf Izolare exterioară cu stuf Exemplu 1: Complex de producţie cu pereţi din beton ranforsat.11.). acoperiş drept şi ample suprafeţe de sticlă. Mortar cu var natural Peste stratul de izolatie se aplica mortar cu var natural ȋn două straturi (fig.4.4.11. Faţadă cu strat de izolaţie de stuf (fig.Fig.4.4.4.9.

12. deasemenea se poate opta pentru diferite variațiuni cromatice.14.4. Fig.construcţie nouă Exemplu 1: Construcţie nouă (structură cu bază de lemn) cu două straturi de stuf (cu lăţime de 5 cm fiecare.4. fig. 4.Dupa uscarea si ȋntărirea mortarului suprafata poate suferi diferite tratamente.13).4.13. Fig. Izolatie de stuf doua straturi Fig. Strat de izolaţie de stuf de 10cm ataşat direct pe stratul de mortar existent 40 . Faţada terminată Casă de locuit pentru o famile .

17. Fig. astfel încât să se evite poduri de căldură(fig 4.).16.17. izolatie cu placi de stuf interconectate Renovarea faţadei unei case ţărăneşti din secolul al XIX-lea (Austria Superioară) 41 . Fig.4. Imagini ale faţadei exterioare.15. geamurile şi uşile vor fi izolate separat. Plăcile de stuf sunt interconectate.4.16. Meşterii aplicând plăcile de stuf pe substructură Izolaţie exterioară a unei case familiale existente (Austria Superioară) Izolarea peretilor se face folosind placi de stuf (2 straturi).).4.Fig. inclusiv la ambrazuri(fig.4.

Acoperişuri din stuf Stuful ca material de construcţie a acoperişurilor este foarte apreciat nu numai de localnici ci şi la export datorită faptului că este un bun izolator împotriva umidităţii. utilizându-se dibluri de otel (se folosesc aprox. 5-7 dibluri pe m2). Stratul final se va realiza din mortar cu var natural. Un astfel de acoperiş poate rezista aproximativ 20 de ani.4. ceea ce determină costuri ridicate cu agentul termic.4. Cele mai cunoscute tehnici de realizare a învelitorii de stuf sunt două: 42 . de calitatea execuţiei. Fig.18. de grosimea stratului şi de îngrijire. inclusiv la ambrazuri. Geamurile şi uşile vor fi izolate separat.19. a cărui structură poroasă este capabilă să absoarbă şi să disperseze umiditatea. în funcţie de zonă. Izolaţia de stuf se va aplica pe toată suprafaţa zidurilor de la parter. Clădirea înainte de renovare Începutul renovării: Plăci de stuf de 5 cm se ataşează direct pe vechiul strat de mortar.Initial nu există un strat izolator al pereţilor exteriori. Fig. a frigului sau a arşiţei. placi de stuf atasate pe stratul de mortar Utilizarea tradiţională .

• • „ Ruseşte” . Învelitul „nemţeşte” foloseşte o unealtă numita “batcă” cu care ce-l de-al doilea strat se uniformizează şi se modelează mai uşor astfel că se pot face acoperişe cu mai multe ape. cu vârful către creastă în două straturi. Stuful aplicat astfel pe o şarpantă cu căpriori şi leţuri transversali se coase cu sârmă de această structură. La partea de sus a acoperişului se leagă creasta. Fig.mai simplu „ Nemţeşte” . Efectul estetic poate fi net superior celui rusesc.mai elaborat. în două sau mai multe ape.20. Învelitul „ruseşte” constă în acoperirea casei cu stuf pe lungimea sa maximă dispus uniform pe toată suprafaţa acoperişului. Acoperiṣuri din stuf 43 .4.

− Ignifugarea nu exclude aprinderea și arderea materialului. Ignifugari − Procedeul de ȋmbunăţătire a comportării la foc a materialelor combustibile se numeṣte ignifugare. − tratamente termice și acustice interioare. prin limitarea aprinderii și arederii in continuare a materialelor de construcţii. la expirarea perioadei de menținere a calității lucrarii de ignifugare specificată de producator.a.Cap. jucȃnd rolul de barieră. Recomandari pentru ignifugare Ignifugarea materialelor și produselor combustibile este recomandată la: − construcțiile noi. − O ignifugare corect executată. de la gradul V la gradul III și poate reduce alte măsuri de protecţie care sunt foarte scumpe. intreținută in timp. − O ignifugare corect executată poate localiza un incendiu in focarul iniţial.1. Stuful.5.. ceea ce duce la neafectarea rapidă a structurii de rezistenţă și totodată posibilitatea unei intervenții din interior. sau poate prelungi faza de ardere lentă. ci ȋi confera acestuia o comportare la foc imbunătăţită pe o anumită perioadă de timp sau posibilitatea de a nu arede atunci când este indepărtată sursa de căldură. inchideri sau mascari finisaje s. cum sunt tavane. precum și periodic. 44 . − realizarea unor elemente de construcție. fară a se ajunge la faza de ardere generalizată. poate ȋmbunătăți gradul de rezistență la foc a unei clădiri. la modificarea sau schimbarea destinației ori a condițiilor de utilizare a celor existente. procedee și tehnici de ignifugare 5. − Ignifugarea este una din cerinţele privind siguranţa la foc pentru imbunătățirea gradului de rezistență la foc a unei construcții.

− construcțiile provizorii combustibile pentru ateliere. am făcut anumite teste ce privește comportarea materialelor ignifugate la foc. Descrierea unei ignifugari Vizitȃnd laboratorul de ignifugări am facut cunostință cu etapele unei ignifugări. antimucegaiului.. 45 . Ignifugarea ȋ n laborator Pentru studiul mai amplu al avantajelor ignifugării și a comportării materilelor termoizolante ignifugate am vizitat firma ADA & MO MURESAN SNC Galați. Firma ADA & MO MURESAN SNC Galați este inventatoarea si deținerea patentului pentru soluția PIFPE (Produs de Ignifugare sub Forma de Pelicula Ecologica).2. magazii etc. Avantajele și beneficiile unei ignifugări − o ignifugare corect executata poate localiza un incendiu la focarul initial. in care se lucreaza cu substante combustibile sau cu foc deschis. materialul si utilajele folosite. − alte situații in care investitorii sau proprietarii pot solicita ignifugarea. 5. produs ecologic 100% care este destinat lucrărilor de protecție ȋmpotriva focului. substanța ignifuga funcționează și ca tratament insecto/fungicid impotriva daunătorilor lemnului. − reduce costurile unei construcții limitand alte masuri de protecție anti foc foarte scumpe. depozite. − confort psihic al beneficiarului. remize. − − costuri reduse la incheierea polițelor de asigurare. a tuturor daunatorilor lemnului.

mobila de orice fel.1. lucrari de dulgherie. 5. pragurile și canturile din lemn. butoaie. Caracteristicile soluției „PIFPE” Soluția de bază pH-ul 46 Silicat de sodiu (Na2SiO3) 11. Fig.2008 aparținȃnd Centrului Național pentru Securitate la incendiu și protecție Civila.021 din 10. sindrilă. de la foarte frig la foarte cald). vânt etc. podelele. 5. Se pot proteja acoperișurile din stuf. orice suprafața combustibilă sau potențial combustibilă (hartie. tavanele. solutia „PIFPE” are urmatoarele caracteristici: Tab. lemn. carton). Conform raportului de clasificare nr.09.• Materialul termoizolant folosit este stuful.08.Se pot acoperi cu PIFPE pereții. se pot acoperi grinzile din lemn. • de exterior . raze solare și alte acțiuni externe (temperaturi exterioare. zapadă.46 . Deasemenea.Soluția PIFPE trebuie să reziste la intemperii (apa de ploaie.). podurile și mansardele. prese de stors vinul.1. Placă de stuf • soluția folosită pentru tratatrea lui este „PIFPE” Există doua feluri de soluție „PIFPE”: • de interior .

33 2 Grosimea stratului de soluție (µm) 200±75 Aplicare Consumul specific(kg/m²) Durata de uscare la suprafața (condiții normale de lucru) Timp de uscare 2 straturi Pulverizare. altul conectat la un furtun folosit la pulverizarea materialului termoizolant.) Fig. (fig.8 1 ora 48 ore Utilaje folosite la ignifugări Pentru tratarea materialelor cu soluție ignifugă se folosesc o serie de utilaje: • Un butoi care este umplut cu soluţia ignifugă.pensulare.imersie. 5.2.2 Crem-maro Putin intepator 1. cu 2 orificii.20°C (g/cm³) Numarul de straturi 3.7-0. 5.Vascozitate (%) Culoare Miros Densitate t. 0.Un orificiu este conectat la un compresor. Butoi cu solutie ignifugă 47 .2.

• Compresor electric pentru creare de presiune in butoi.4. Furtun Etapele ignifugării: 48 .3.(fig 5.) Fig. 5.4. 5.3. 5. Compresor electric • Furtun conectat la butoiul cu soluție ignifugă (fig.) Fig.

celalat orificiu este conectat la un furtun cu care se si face ignifugarea propriu zisa. stratul lichid da la suprafata materialului se intareste. • Uscarea materialelor – nu presupune operatii foarte complicate. astfel se obtine materialul final ignifugat.Materialele sant lasate sa se usuce de la sine. 49 . − Dupa pulverizare materialele sa lasa la uscat timp de cateva ore.Această procedură este necesară pentru o mai bună lipire a stratului de soluție ignifugă. un orificiu este conectat la un compresor electric pentru a crea presiune. • Tratarea materialului cu solutie ignifugă – ce se poate face prin: − Pulverizare − Pensulare − Imersie Sȃnt aplicate 2 straturi de soluție cu grosimea totala de 200±75µm. Ignifugarea propriu zisă − Proba de ignifugat (placa de stuf). se pregateste pentru tratare – este suflata cu un compresor de aer pentru a fi curatata de praf si impuritati. − Butoiul este umplut cu solutie ignifuga.Stratul solutiei ignifuge pe suprafata materialului termoizolant este de 200±75µm.• Pregătirea materialului pentru ignifugare – presupune curațarea materialelor prin suflare de paraf si de alte impuritați.

placi din stuf ignifugate 5. 5. Fig. Am repetat experimentul cu o placă de stuf ignifugată.). am stropit-o cu puțin diluant si i-am dat foc. 50 .6. Avȃnd la dispoziție o serie de materiale ignifugate am ȋncercat să verific comportarea lor la foc.6. acest lucru a durat pȃnă cȃnd a ars tot diluantul de pe bucata de stuf dupa care flacara a inceput sa se micșoreze și in final s-a stins.7. Am luat o bucată de stuf ignifugat. bucata de stuf ignifugata dupa expunerea la foc. rezultatul a fost asemănător. 5.). Comportarea materialelor ignifugate la foc. In rezultat bucata de stuf nu a avut mult de suferit (fig.Fig. placa de stuf nu a avut mult de suferit din cauza focului (fig. 5.3.5. bucata de stuf a inceput să ardă. 5.

neizolati δ=30cm Iarna temperatura medie este de ≈ -5ºC. l=8m. Pentru a face o comparație calculam pierderile de căldură in două cazuri: • Pereti din beton armat. temperatura interioara de ≈15ºC. 5. 5. Avantajele izolarii locuinț elor Principalul avantaj ȋn izolația unei locuințe este cosumul mai redus de energie pentru intreținerea condițiilor termice confortabile și ȋn același timp protecția mediului folosind mai puțin combustibil pentru a obține aceasta energie. ∆t = 20ºC = 20K 51 .5m.7. Pentru a dovedi acest fapt am facut un studiu a unei cladiri izolate/neizolate privind performanța energetica. Placă de stuf ignifugata dupa expunerea la foc. Am calculat pierderile de caldura prin pereții exteriori ai locuinței. Suprafata peretilor exteriori este: S=80m². Am luat ca exemplu o casa simpla de locuit cu un nivel. h=2.Fig.4. Dimensiuni: L=8m.

. Unde T-este timpul [ore] Luam perioada de iarna 3 luni. ] ∆t – diferenta de temperatura(exterior minus interior) [K]. k= • S • ∆t . .7.Q = k • S • ∆t. ]. 90 • 24 ore = 2160 ore Eiarna = 5925 • 2160 = 12798000 Wh = 12. Q= = 0. = 90 zile. Q= • S •∆t. Q = Unde: k – coeficient de transfer termic[ S .rezistenta termica corectata reala a peretelui.suprafata peretelui [m²]. δbeton = 0.se calculeaza folosind un soft ( ~Calculul Termic~). ∆t = 5C = 5K Q= • 80 • 5 = 1481 [W] Evara = 1481 • 2160 = 3198960Wh = 3.2 MWh 52 .coeficient de conductivitate termica [ δ – grosimea stratului peretelui [m]. .8 MWh Vara temperatura medie este de ≈20ºC.27 • 80 •20 = 5925 [W] Pentru a calcula energia cheltuita in timpul iernii folosim formula: E = Q • T. λ . in interior≈15ºC. λbeton = 1.3.

18 Q= • 80 •20 = 1355 [W] Eiarna = 1355 • 2160 = 2.∆t = 20ºC = 1. Iarna . 53 .∆t = 5ºC Q= • 80 • 5 = 338 [W] Evara = 338 • 2160 = 0.6 MWh Analizȃnd datele obținute vedem foarte bine diferenta dinrte energiile consumate la o casa neizolată si la una izolată.7 MWh Etotal = 3.Etotal = 16 MWh • Pereti din beton armat + izolatie stuf 5cm.9 MWh Vara .

6 • 3600 = 12960 MJ = 12. In timp de un an pentru a atenua pierderile de caldură prin pereții unei case se arde urmatoarea cantitate de combustibil: E=m•q.5 MJ. m = E/q. Pentru a obtine aceasta energie se cheltuie o anumita masa de combustibil.03 t. 16 MWh = 16 • 3600 = 57600 MJ = 57.Avȃnd o casa cu un consum mai redus de energie. q – puterea calorificacă a combustibilului [J/kg].Pentru a produce energie este nevoie de ardere de combustibil. m1 = 57. E – energia consumata [J].9 GJ Am luat ca combustibil gazul metan. Puterea calorifica a metanului este q = 55.5 MJ/kg. Unde: m – masa combustibilului [kg]. m2 = 12. pentru intreținerea ei este nevoie de arderea a mai puțin combustibil.5 MJ/kg = 232 kg.9GJ/55. La arederea acestor cantitați de combustibil avem urmatoarele emisii de noxe: 54 .6MWh = 3. La arederea unu kg de gaz metan se obtine o cantitate de energie de 55. convertim energia termica in energia combustibilului echivalent. Pentru a face un studiu aproximativ prin care vom intelege consumul de combustibil ars pentru recuperarea de energie pierduta.6GJ/55.5MJ/kg =1030 kg = 1. Avand data puterea calarifica a mai multor combustibili putem calcula masa de combustibil arsa pentru obtinerea energiei.6 GJ 3.

5.032 0.5.6 0.2 0.6 GJ Emisii anuale (t) NOx CH CO CO2 NH3 46 2.008 12. Noxe [kg/GJ] Pereti beton armat(30cm) Pereti beton armat +izolatie stuf (5cm) 57.1.5 25 56 0.6 0.44 3.001 5.144 1.32 0.15 2.Tab.7 0. Avantajele folosirii materialelor termiozolante ecologice De ce materiale ecologice? Impactul folosirii materialelor asupra mediului 55 .9 GJ 0. Emisiile de noxe.

avȃnd calitați ce nu puteau fi egalate de alte materiale cu costuri similare. In fiecare an se excaveaza cantitați enorme de material de construcție (rocă si pietriș) incluzȃnd sute de hectare de teren distrus datorită activităților carierelor. atȃt ca material de protecție contra focului dar și la finisaje și acoperiri. rășini sau tratamente chimice. Materialele si sanatate Pană nu demult azbestul era foarte des folosit ȋn construcții. care afectează lantul trofic. In momentul de față. Dar s-a demonstrat ca fibrele inhalate provoacă in timp cancer. Distrugerile provocate suprafețelor impadurite provoacă la rȃndul lor schimbări climatice. Exista alternative dar și reciclarea este posibilă. Este necesara monitorizarea continuă a calitații aerului si a cȃmpurilor electromagnetice produse de echipamente și de sistemul de distribuție. De asemenea. iar depozitarea materialelor este greu de acceptat. Acestea variaza de la cele care elibereaza formaldehide la cele care incorporeaza anumiți solvenți. Energia inițială a fost definita drept cantitatea de energie necesara pentru: • A extrage materialul brut.Una dintre definițiile dezvoltării durabile sună in felul urmator: "dezvoltarea care implinește nevoile prezente fara a periclita viitorul generațiilor viitoare". cu unele exceptii. Despaduririle constituie un subiect deloc nou. de unde rezultă o degradare ȋn lanț ce nu mai poate fi oprită. utilizarea sa ȋn construcții este interzisă. ca să functioneze au nevoie de mai multă energie decȃt cea inițială. ȋntrucȃt mai exista astfel de clădiri ce necesita a fi demolate. "Cat de mult și ce materiale sa folosim?" . Totusi. Ar trebui să interzicem folosirea materialelor rare sau sa le folosim doar ȋn situațiile in care sunt absolut necesare? O alta intrebare este "de unde procuram materialele?". Padurile ecuatoriale sunt o sursă foarte apreciată de esențe tari dar se refac și foarte greu. lemnul fiind folosit destul de des in construcții dar și ca sursă de energie. acest material constituie in continuare o problemă. dar mai exista multe alte materiale la care pericolul nu este atȃt de evident. Unele vopseluri tradiționale sunt fabricate pe baza de materiale toxice precum cadmiu si plumb. Materialele si energia Cladirile de astăzi. 56 . dar cu toate masurile de protecție. materialele radioactive sunt un mare pericol pentru sanatate. Asigurarea sănatații la locul de muncă și acasă este o problemă importantă avȃnd in vedere timpul petrecut ȋn aceste spații relativ ermetice.iata o intrebare al cărei raspuns este foarte dificil de oferit.

Procesul poate fi minimal. reciclarea in totalitate daca este posibila. Printre criteriile constructive esențiale. Atunci cȃnd se aleg materialele pentru o construcție trebuie să se ia ȋn considerare diferiți factori determinați de calitațile materialului: 57 . Prima ar fi folosirea materialelor ce necesita puțina prelucrare. Pentru metale precum aluminiul si cuprul. Toate materialele sunt procesate intr-un anumit fel inainte de ȋncorporare ȋn clădire. Alegerea materialelor de construcție afecteaza impactul ecologic al construcțiilor. precum rezistenta mecanica. componenta transportului fiind semnificativă. utilizarea energiei și generează deșeuri. poluarea datorata proceselor de prelucrare. necesarul de energie al unui material care afecteaza producerea de CO2 si noxe. efectele transportului. precum in cazul constructiilor prefabricate. solutiile traditionale fiind deseori cele mai eficiente. acesta variaza daca sursa este minereul sau materialul recilcat. potrivirea cu scopul in care este folosit. Impactul asupra sanatatii depinde de modul de extractie. trebuie sa introducem impactul asupra mediului natural si sanatații. Pentru lemn costurile variaza ȋn funcție de zona de proveniența. Depinde mult de tehnologie. intermediare si finale. asigurȃndu-se astfel longevitatea cladirii și micșorarea costurilor de intreținere. Aceasta procesare a materialelor necesită. Calculul acestui necesar de energie este foarte inexact deoarece depinde de foarte multe variabile. Exista mai multe moduri de a reduce energia consumata si de a micsora productia de CO2. de protectia muncitorilor in timpul prelucrarii si de mediul interior rezultat in urma construirii cu materialul respectiv. O a treia solutie este utilizarea economica a materialelor. sau extensiv. stabilitatea comportamentului in timp. Altă soluție este asigurarea calitații ȋnalte a materialelor folosite. Impactul asupra mediului natural include degradarea datorata extractiei materialului brut. in mod inevitabil. reducerea deseurilor. precum in cazul bordeielor care se construiesc din materiale locale. schimbȃndu-se odata cu evoluția proceselor de producție.• • • Conversia lui in material de constructie – produs sau componente. Punerea in opera. Transportul materialelor brute. siguranța la foc și apa. Selectarea materialelor Inainte de a examina vre-un material anume ar trebui sa avem un sistem de criterii in funcție de care să le judecam valoarea.

Necesarul de energie primară Facand o comparatie a 2 tipuri de materiale de izolație după criteriile de mai sus putem observa cu ușurință avantajele folosirii materialelor ecologice. • • • toxicitatea materialului.5. Fig. transportul materialului in timpul procesării si livrării la sit. cariera de piatra). emisiile de CO2 ce rezultă in urma procesării materialului. 58 . impactul asupra mediului inconjurator ce rezultă din extragerea materialului (Ex: lemnul extras din padure. gradul de poluare ce rezultă la sfȃrșitul vietii utile a materialului.• • • energia necesară pentru producerea materialului. In urmatoarea figură avem arătat necesarul de energie primară (kWh) pentru producerea mai multor tipuri de materiale.8.

Tab. se consumă între 500 şi 1. Concluzii 59 .2 Comparație ȋntre polistiren și stuf privind criteriile de alegere a materialelor Tipul materialului Polistiren Criterii Pentru producerea unui metru cub de polistiren sau spumă poliuretanică.500 kWh Stuful este luat din mediul natural cu consum de energie foarte mic 100.200 kWh/m³ emisiile de CO2 ce rezultă ȋn urma procesării materialului Stuf energia necesara pentru producerea materialului 100 – 300 kg 20 – 40 kg toxicitatea materialului Nu este toxic Nu este toxic Este usor degradabil neafectȃnd mediul gradul de poluare ce Este foarte greu degradabil rezultă la sfȃrșitul vieții poluand mediul o perioada utile a materialului mare de timp Cap.5.6.

Ȋn lucrare am prezentat o serie de materiale ecologice si m-am axat mai mult pe stuf. Ȋn zilele noastre observăm o creṣtere imensă a consumului de energie ṣi implicit a emisiilor poluante generate de arderea combustibililor pentru producerea acestei energii. O buna parte a energiei consumate zi de zi este cheltuita pentru crearea confortului termic in casele noastre ( ȋncălzire pe timp de iarna ṣi racire pe timp de vara). Suntem creatorii de tehnologii la baza cărora stau fenomene inevitabile cu efecte negative asupra mediului. Fiecare dintre noi are nevoie de o locuinţă protejată unde ȋṣi petrece o buna parte din viaţa sa. Una dintre aceste măsuri este cresterea performanţei energetice a lor. Ţinând seama de aceṣti factori. Este datoria fiecărui dintre noi să conrtibuim la protectia mediului. − Emisiile de CO2 ce rezultă in urma procesarii materialelor. Ȋn cazul locuinţelor. − Gradul de poluare ce rezultă la sfârṣitul vieţii utile a materialului. Ȋn această lucrare am făcut un studiu privind cresterea performanţei energetice a locuinţelor. Pentru ȋntreţinerea acestor locuinţe ṣi crearea ȋn interiorul lor a condiţiilor favorabile de trai evem nevoie de o cantitate de energie. Am prezentat o serie de metode ṣi tehnici (unele ȋncă in fază de testare) folosite in izolarea locuinţelor cu stuf. pentru a reduce aceste emisii este nevoie de alua anumite măsuri. Pentru a contribui si mai mault la protecţia mediului am folosit materiale termoizolante ecologice. Unii dintre aceṣtea sunt: − Energia necesara pentru producerea materialului. sânt foarte evidente avantajele folosirii materialelor termoizolante ecologice. Ȋn alegerea materialelor termoizolante se ţine cont de diferiţi factori determinaţi de calităţile lor.Trăim ȋntr-o lume modernă ȋn care zi de zi sântem ȋnconjuraţi de o mulţime de lucruri de neȋnlocuit care ne satisfac condiţiile favorabile de trai. 60 . − Toxicitatea materialului. izolândule. astfel diminuȋnd cantitatea de poluanţi ce-l afectează.

Din exemplu de mai sus vedem diferenţa de energie consumată ȋn cele doua cazuri(pereţi izolati/neizolaţi). 61 .1. Izolând locuintele contribuim la protectia mediului inconjurator. daca la izolari folosim materiale ecologice avem o contribuţie ṣi mai mare la protectia lui. drept urmare si o contribuţie foarte ȋnsemnată la protecţia mediului. Cereṣterea prformanţei energetice a locuinţelor este un pas foarte important in protecţia mediului inconjurător. comparând emisiile de noxe rezultate din arderea combustibililor pentru producerea de căldură necesară pentru ȋntreţinerea acestor locuinţe.9 232 Pierderi de căldură (GJ) Cantitatea de combustibil arsă ( gaz metan . este ecologic ȋnsă este foarte usor inflamabil. Tab. Am făcut ṣi un calcul aproximativ al pierderilor de căldură la locuintele neiizolate si la cele izolate termic. Avantajele folosirii materialelor termoizolante ecologice. Printr-o izolare de doar 5 cm cu stuf a peretilor exteriori ai locuinţelor. avem o economie foarte vizibilă a energiei termice. in mod automat se micṣorează si cantitatea de combustibil ars.6 1030 Aplicând o izolaţie de stuf (5 cm) la pereţii exteriori se micṣoreaza de câteva ori pierderile de căldura.6. Ȋn tabelul de mai jos voi prezenta comparativ pierderile da căldură prin pereţi ṣi cantitatea de combustibil arsa pentru pentru producerea căldurii.Stuful este un material termoizolant foarte bun. kg) 57. Pierderi de căldură si consumul de combustibil (timp de un an) Tipul pereţilor Pereţi neizolaţi (beton armat 30 cm) Pereţi izolaţi (izolaţie stuf 5 cm) 12. Pentru a soluţiona această problemă am facut o serie de lucrări in laborator privind ignifugarea lui. Am observat comportamentul la foc a materialelor ignifugate.

nu sunt toxice si au un comportament foarte prietenos cu mediul Gradul de poluare ce rezultă la sfârṣitul vieţii utile a materialului Sânt usor degradabile neafectând mediu dupa utilizare Natura este ȋn mâinile noastre. prin contribuţiile fiecâruia dintre noi o putem proteja si o face mai frumoasă! Bibliografie: 62 . Avantajele materialelor ecologice Criterii Energia necesara pentru producerea materialului Avantaje Materialele ecologice sunt luate din natura ṣi nu necesita cantitati mari de energie pentru fabricare Emisiile de CO2 ce rezultă in urma procesarii materialelor Toxicitatea materialului In urma procesării lor rezulta o cantitate neânsemnata de noxe.Tab. Sunt materiale din natura.2.6.

1994. [13] Ungureanu C. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor. Rotaru. [7] LEGE nr.. Duţianu. Dumitrescu Ion Sotir. Energy Management . Eficienţa energetică – un element al dezvoltării durabile. Timișoara. Taylor & Francis. Matrix Rom. Vasilache. Eficienţa energiei în clădiri – Situaţia în România şi acquis-ul comunitar. ISBN 973-31-0746-8. Gaze combustibile. Roxana Grigore. Termoenergetică industrială şi termoficare Bucureşti 1981. Bucureşti 2004. Politehnica. Bacău 2009. 63 . [12] Athanasovici Victor. Contribuţii la modernizarea fondului construit existent prin creşterea performanţelor higrotermice. Ungureanu C.. ISBN 973-720-036-5. Preda. [14] Ionel Ioana. Tehnică. [8] LEGE nr. 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice [9] LEGE nr. Termoenergetica și mediul. Ed. [3] C. Georgescu. [5] M. Iaşi 1997 [6] DIRECTIVA 2002/91/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 16 decembrie 2002 privind performanța energetică a clădirilor.325 din 27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. Muşatescu Virgil.C. 1996.a. [2] E. București. Koen Steemers. M. Ed. Alma Mater . Ardere. ș. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate [10] Legea nr.[1]. [15] Țuțuianu Ovidiu. D. M. Energetica Clădirilor. Mladin. 2004.. Energy and Environment in Architecture: A Technical Design Guide. [4] Nick Baker . Proprietăți.. Bucureşti 2004.211 din 16 mai 2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. București 2002. Simpozionul: Energia – Sursa de dezvoltare economică. 2000. [11] O’Callaghan P. UK. Distribuție. Ed. McGrow-Hill Book Co. Teză de doctorat. Evaluarea și raportarea performanței de mediu.199 din 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficientă a energiei..

Obţinerea unor materiale compozite cu matrice polimeră şi particule de carbon.Ianuarie 1998. [23] Dima D.D. Stoian A.D. Editura: Taylor & Francis.D.D. I şi II. Metode de analiză fizico . 2006 [18] Ispas Ş.chimice şi structurale a materialelor composite. 2000 .C.IIFitogeografia României. [25] Prodan I.D. Referat nr. 1999.. determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în România. Editura Tehnică Bucureşti.htm. lucrare anuală a I. Tehnologie de obţinere a unui material compozit cu proprietăţi de suprafaţă îmbunătăţite. [19] Dima D.D Tulcea. Tip. poz. Stadiul actual al cercetării materialelor compozite cu polimeri. şt. [20] Dima D..D şi stabilirea condiţiilor de valorificare durabilă. (1998) – Atlasul R. [28] Vădineanu. A. I.D. 2 în cadrul minimului de pregătire a tezei de doctorat . [30] Sinteza Lucrărilor De Cercetare 1991-1995 I.Evaluarea resurselor stuficole din R. 1987. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1976 [17] Fernández John. Cluj 1939.[16] Dorian Hardt.27.24 Octombrie 1998. 8. [26] CHIFU.D.C.D.N. Material Architecture: Emergent Materials for Innovative Buildings and Ecological Construction.B.1 în cadrul minimului de pregătire a tezei de doctorat . 64 .Februarie 1998. [24] http://www. de Chimie . Tulcea. Ses.P. Materiale compozite. [21] Dima D.D. Referatul nr. Dezvoltarea durabilă.D. Mitoşeriu O. Conferinţa Naţ.B. 1993.N.C.C. alcătuirea şi caracterizarea lor. 3 în cadrul minimului de pregătire a tezei de doctorat .ipconsult. T. Editura Universităţii Bucureşti. An.Martie 1998.Fizică Secţiune 8 . [29] Nichersu I.ro/Indrumar%20de%20Eficienta%20Energetica%20pentru %20Cladiri%20II. Jubiliară 40 ani de învăţământ superior la Galaţi 23 . [27] ANALELE I. [22] Dima D. Tehnologie de obţinere a materialelor composite. Flora pt.D. Referat nr.D. Cartea Românească. vol. vol.N. Tipuri de stufărişuri din Delta Dunării.D. 2000.. Materiale pentru construcţii şi finisaje...

[32] Sinteza lucrărilor de cercetare a Grupului de Tehnologie Adaptata din Viena(GrAT) www.[31] MASTER PLANUL .2009 .nfi.calcul-termic.ro.blogpost.pdf.informatii publice preluate de pe site-ul Agenţiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunării. www.at/documents/austelung_DD_web. [33] Soft-ul „~Calculul Termic~”. 65 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful