PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL III CALIFICAREA <TEHNICIAN IN GASTRONOMIE>

PRODUCTIA CULINARA IN BUCATARIA ITALIANA

CUPRINS
CAPITOLUL1 1.1.1. Introducere n gastronomia Italiei. 1.1.2. Istoria i evoluia culturii gastronomice: a. Epoca medievala b. Epoca moderna c. Epoca contemporana 1.1.3. Baza de alimente la prepararea bucatelor naionale. 1.1.4. Reete naionale specifice ale Italiei : a. Retete italienesti 1.1.5. Festivaluri culinare in italia:
a. Sarbatori culinare de iarna

b. Sarbatori culinare de primavara

c. Sarbatori culinare de vara

d. Sarbatori culinare de toamna

CAPITOLUL.2.
2.1.1. Gastronomia si bauturile in italia. 2.1.2. Cramele italiei. 2.1.3.Pranzul si cina in italia. 2.1.4. Alimentatia in italia: Pizza.
2

2.1.5. Mic dejun, gustarile si inghetata in ita.lia 2.1.6. Reguli de baza ale bucatariei italiene. 2.1.7. Structura unui meniu traditional.

Bibliografie Anexe

ARGUMENT
Bucataria italiana este una dintre cele mai renumite la nivel mondial si se caracterizeaza printr-o mare varietate a produselor utilizate, cat si printr-o mare diversitate regionala. Pastele, pizza si diferitele tipuri de risotto sunt astazi consumate in intreaga lume, dar bucataria italiana este in realitate mult maivariata. Astfel, regiunea Emilia-Romagna este cunoscuta pentru lasagna, tortellini, mortadella, prosciutto si parmezan. Napoli a creat pizza si mozzarella. Calabria se remarca prin utilizarea ardeiului iute si prin prepararea sortimentelor specifice de mezeluri. Sicilia este patria inghetatei, bucataria sa prezintand si influente arabe. La fel ca si Franta, Italia este o tara a vinurilor si branzeturilor, avand numeroase produse traditionale de o calitate exceptionala. Bucataria italiana este celebra pentru paste, pizza, fructe de mare, carne de pasare si legume preparate. Deserturile sunt, de asemenea, faimoase. Exista atat de multe retete italiene incat este pobili sa gasesti mai multe variante ale aceluiasi fel de mancare. De exemplu, lasagna facuta in nordul Italiei este foarte diferita de cea facuta in partea de sud. Vei gasi mai multe retete pentru prepararea fructelor de mare provenind din zonele de coasta din Italia, cum ar fi Napoli, Venetia, Genova, etc. Piemont este faimos pentru carnea lui (de multe ori consumata cruda) si pentru trufe. Toscana este de asemenea celebru pentru carne si pentru vanat, precum si pentru cacciucco (tocana de fructe de mare) de la Livorno. In ciuda diferentelor regionale, produsele alimentare italiene, in general, suntcaracterizate ca fiind flexibile si inovatoare, fiind alcatuite ele in sine pe modelul unei teme si variatie. Deci, doua gnocchi cu sos bolognez nu vor fi la fel in oricare doua bucatarii. Astfel, cea mai buna gustare din bucataria italiana nu este gasita doar in cele mai bune restaurante cu specific italian, dar si in vasele de acasa. Bucataria italiana combina beneficiile dietei sanatoase mediteraneene cu o gama larga de ingrediente de sezon si arome regionale. Se bazeaza pe ingrediente proaspete gatite

la fata locuui si o combinatie de legume, cereale, fructe si fructe de mare gustoase, peste, carne si ulei de masline. Italienii au fost primii din Europa, care au folosit furculita (venetienii) si primii care iau in considerare ordinea mancarurilor si relatia dintre felurile de mancare servite (florentini). Si, in cele din urma, italienii au adus dulciurile, conservele, pastele din fructe in_lumea_occidentala. Gastronomia este un element important al stilului de viata italian, reflectand mai ales cultura rurala si pe cea familiala. Accentul nu este pus atat pe complexitatea si rafinamentul unei bucatarii sofisticate, cat pe calitatea si respectul traditiilor. Orice fel de mancare trebuie preparat cu seriozitate, respectand reteta originala, pentru a-i da gustul cunoscut din copilarie. Aromele puternice, exotice nu sunt foarte indragite; in schimb, este apreciata combinarea_subtila_de_gusturi_autentice,_fara_excese_si_fara_complicatii_inutile. Italia se remarca si prin varietatea sa de masline, fiecare soi avand forme, culori si gusturi distincte. Aceste arome se regasesc in uleiurile de masline italiene, atat de apreciate pe plan international. Cea mai mare productie de ulei de masline este in Sicilia. Uleiurile din Toscana au o aroma delicata, regiunea Umbria produce uleiuri cu gust puternic, in timp ce uleiul de Trevi are o culoare de aur si un gust de migdale. Italienii sunt cei mai mari consumatori de paste din lume in medie, fiecare italian consuma 28 kg de paste pe an. Pastele sunt de numeroase tipuri, iar stilurile in care pot fi gatite sunt si mai variate. Fiecare regiune detine propria sa specialitate de paste: farfalle, de exemplu, provin din Bologna. In prezent, pastele preparate acasa sunt concurate de cele_din_comert. Reputatia cafelei italiene este bine cunoscuta. Italia detine un adevarat record in vanzarea de_cafea,_servita_in_numeroase_forme.

CAPILOLUL .1.

1.1.1. Introducere n gastronomia Italiei

Buctria italian este vestit prin pastele sale finoase (macaroane, spaghete), prin pizza preparat cu brnzeturi, prin brnzeturile rase pe rztoare, prin consumul de vieti mrunte de mare. Se mannc mult carne de miel, orez, untdelemn de msline, citrice. Masa principal este prnzul, butura preferat este vinul. Buctria reprezint arta i tehnica preparrii alimentelor destinate consumului uman. Gastronomia este un element important al stilului de via italian, reflectnd mai ales cultura rural si pe cea familial. Accentul nu este pus att pe complexitatea si rafinamentul unei buctrii sofisticate, ct pe calitatea i respectul tradiiilor. Orice fel de mncare trebuie preparat cu seriozitate, respectand reeta original, pentru a-i da gustul cunoscut din copilrie. Aromele puternice, exotice nu sunt foarte ndrgite; n schimb, este apreciat combinarea subtil de gusturi autentice, fr excese si fr complicaii inutile. Italia se remarc i prin varietatea sa de msline, fiecare soi avnd forme, culori i gusturi distincte. Aceste arome se regsesc n uleiurile de msline italiene, att de apreciate pe plan internaional. Cea mai mare producie de ulei de msline este n Sicilia. Uleiurile din Toscana au o arom delicat, regiunea Umbria produce uleiuri cu gust puternic, n timp ce uleiul de Trevi are o culoare de aur_i_un_gust_de_migdale. Pastele sunt de numeroase tipuri, iar stilurile n care pot fi gtite sunt i mai variate. Fiecare regiune deine propria sa specialitate de paste: farfalle, de exemplu, provin din Bologna. n prezent, pastele preparate acas sunt concurate de cele din comer.

1.1.2. Istoria i evoluia gastronomiei italiene

Buctria italian a nceput s se dezvolte de-a lungul secolelor, ncepnd cu secolul 4 nainte de Hristos. Suferind mai multe schimbari datorit mai multor factori ca : popoarele vecine, ocupaiile strine, descoperirea Americii, etc, au fcut din gastronomia Italiei ceea ceea prezint azi : una din cele mai impecabile buctrii din punct de vedere a rafinamentului, aspectului_i_gustului. Fcnd o retrospectiv vectorial a epocilor n raport cu dezvoltarea gastronomiei Italiei, putem denota c fiecare epoc istoric poate fi caracterizat printr-o dezvoltare armonioas a felurilor de bucate servite n Italia, acestea din urm avnd unele specificuri:

a) Epoca Medieval:
Se presupune c insula Sicilia este fondatoarea gastronomiei specifice a Italiei. n sec. X, arabii au introdus spanacul, orezul, migdale i se presupune si spaghetele. Regiunile nordice ale viitoarei Italii au prezentat o o fuziune a gastronomiei romane si germane, n timp ce regiunile din Sud continuau s se dezvolte sub drapelul gastronomic al populaiei arabe, din cauza c acetia din urm controlau o bun parte a reelelor comerciale ale Mrii Mediterane. Cea mai veche carte de bucate a fost scris n sec. XIII de ctre Naples: Liber de coquina. n sec. XV Martino a fost ef buctar al Patriarhului din Aquileia din Vatican. Cartea Libro de arte coquinaria a ilustrat o art culinar mult mai rafinat. Macaroanele au primit influea arab, fiind gtite cu afron. Bucatele florenteniene au primit nuana roman, n special la pregtitul verzii, incluznd i ou, ingrediente ca: ciuperci, piper, macaroane_ceap,_etc. n 1475 Bartolomeo Platina a scris cartea Cu plcere onest i sntate de fier unde a specificat dependena felurilor de bucate servite de regiune.

b) Epoca Modern:
n aceast epoc Florena, Roma, Veneia au participat la dezvoltarea gastronomiei. Bussisfugo a descris o mulime de recete ca pateuri i tarte. Rata folosirii condimentelor strine se micoreaz. n 1570 Scappi scrie o carte cu peste 1000 de reete, atrgnd o atenie deosebit bucatelor din pete, i, foarte important, pizza Neapolitan, precum i bucate din curcan. n 1662 Stefani a scris o carte bazat pe mncruri ordinare. El primul a scris despre tehnica i instrumentele gastronomice folosite la deservire.

c) Epoca Contemporan.
Aceast perioad a nceput cu influena Spaniei, Austriei, Franei asupra gastronomiei Italiei. Aceste cri culinare au avut o nuan regionalistic. Ea a fost dedicat n special soiilor burghezilor, acordnd o importan capitolelor: carne, pete, legume, pizza. n sec. XVIII s-a caracterizat prin preponderena mncrurilor grele n rndurile ranilor. n cartea intitulat Culinria lui Maceratta s-a dat o mare importan legumelor locale, la fel i pastele. Anume n aceast carte tomatele au fost puse pe primul loc n rndul ingredientelor. n sec. XIX Vialardi a scris o carte destinat masei de populaie Italian. Multe reete sunt luate din regiunea Turin, ex. 12 reete de bucate din cartofi. Unele reete din Milan se 6

bazeaz pe combinarea pastei de tomate cu spaghetti, la fel ca i combinarea ei cu_pizza. Fiecare regiune isi are preparatele sale specifice, cultura gastronomica a acestora fiind influentata de tarile vecine ( Austria, Spania, Slovenia, Ungaria,), de apropierea_de_mare_si_munti_sau_progresului_economic. Astfel, gastronomia italian, prin prisma secolelor, a avut multe tangene cu alte popoare, pstrndu-i totodat individualitatea sa, ce confer buctriei italiene un gust unic_rafinat.

1.1.3. Baza de alimente necesare la prepararea bucatelor naionale

Daca te-ai gindit sa incerci citeva rete italiene acasa, nu uita ca exista citeva ingrediente care nu trebuie sa iti lipseasca. Printre alimentele cel mai des intrebuintate in bucataria italiana sint: - ulei de masline: aromat, mai inchis la culoare, cu gust puternic sau delicat, uleiul de maslie nu lipseste din bucatarie. - otet balsamic - Aceto Balsamico: este preferat cel din regiunea Modena, care poate avea si 10 ani vechime. Este aromat, are un gust dulce si este folosit la salate. - otet - Aceto: se folosetset otet de vin, rosu sau alb - ciuperci uscate - Porcini Secchi - carnea n special vnatul i carnea de pasre, unc, salam (n special pepperoni), crnai, pui, ton, crevei - legume: dovleac, fasole, vinete, ardei ,usturoi,msline, ardei grai, porumb, ceap, roii - pasta de rosii - pentru sosuri - rosii decojite - Pelati - seminte de pin - Pinoli : folosite pentru sosuri (sosul Pesto) - ardei iute - Peperoncino: este folosit proaspat sau uscat, in special in sudul Italiei - ton in conserva - condimente: oregano, patrunjel, rozmarin, ghimbirul, ofranul, cuminul, scorioara i boabele de mutar,busuioc, usturoi. - verdeata: proaspeta, de preferabil (patrunjel, salvie, busuioc) - brnz - tradiional mozzarella, parmezan - vin - un vin special, sicilian, folosit la mincaruri: Marsala

1.1.4. Reete naionale specifice ale Italiei

Specialiti italiene Italia are 20 regiuni, fiecare cu stilul sau culinar propriu. Regiunea Emilia-Romagna este denumita La Grassa datorita bucatariei sale copioase. Specificul acestei bucatarii regionale este dat de utilizarea carnii de porc, ingredient de baza in prepararea carnatilor renumiti ai orasului Bologna mortadella si a unui sos ideal pentru paste ragu. In plus, untura de porc este folosita pentru gatit mai mult decat uleiul de masline, spre deosebire de celelalte regiuni.

Retete italienesti PIZZA - 2 oua - 200 g faina - 150 g salam - ketchup - 150 g telemea - 120 g sunculita afumata - 100 g cascaval - 100 g cabanos - 1ceapa - 1 ardei - 4 lingurite de ulei - 300ml apa - sare - cimbru - 1 varf de cutit de praf de copt stins cu zeama de lamaie Mod de preparare: - Ouale se bat bine si se amesteca cu 300 ml apa. Se adauga faina si sare dupa gust si praful de copt. Se obtine o compozitie asemanatoare cu cea de clatite. - Sunculita afumata, ceapa, cabanosul si ardeiul se taie maruntit si se calesc intr-o tigaie cu 4 lingurite de ulei. Dupa ce s-au inmuiat putin, se scoate pe o farfurie din compozitie si se pastreaza in tigaie. - Peste aceasta se toarna cu polonicul din aluat. Se coace pe o parte, apoi se intoarce pe cealalata parte si se presara cu din salamul taiat cubulete si tot atata telemea rasa. - Se scoate foaia pe o farfurie, se adauga peste aceasta ketchup si se presara cu cascaval ras, cimbru. - Se repeta pentru celelalte 3 portii. - In final se obtin 4 astfel de pizza. SPAGHETE SICILIENE Ingrediente: - 500 g spaghete, - 4 roii, - 100 g ton n ulei, - o jumtate de legtur de ptrunjel verde, - coaja de la o jumtate de lmie ras, - 4 linguri de ulei, - piper, sare. Mod de preparare - Macaroanele se fierb "al dente", ceea ce n limba italian nseamn "la dinte" deci macaroanele fierte foarte bine: trebuie s fie elastice, un pic tari, s opun o uoar

rezisten dinilor. Se gtesc ntr-o cantitate mare de ap srat n clocot, apoi se strecoar. - Roiile se spal, se opresc, se cojesc, se taie buci i se nltur seminele. Usturoiul se cur i se strivete. Ptrunjelul se spal i se toac mrunt. - Se nltur excesul de ulei de pe ton, apoi se taie petele n bucele. - Pe tigaia ncins se prjete usturoiul, apoi se adaug tonul, roiile i un pic de piper. Se prjete pe foc mic timp de vreo 10 minute. - Se adaug macaroanele fierte i se prjesc la foc mic timp de 4 minute, apoi se amestec bine. Mod de servire: Se servesc presrate cu ptrunjel i coaj de lmie ras. Lasagna Ingrediente: -500-600 g carne tocata de porc si vita, -un pachet foi de lasagna (500 g), - 600 ml bulion sau sos de rosii, - 500 ml lapte, - 500 g mozzarella sau cascaval, - 5 linguri rase de faina, un cub de unt (25 g), - 2 catei de usturoi, - 250 ml supa pui (sau cub concentrat), -sare, piper, rozmarin, nucsoara. Preparare: - Carnea se caleste cu 2-3 linguri de ulei, sare si piper. Cand a inceput sa se rumeneasca, dupa aproximativ 7 minute, se pune usturoiul pisat si supa si se mai lasa 10-15 minute sa scada. Dupa ce a scazut, se adauga bulionul. Se mai lasa 2 minute dupa ce da in clocot. Sosul bechamel se face din cubul de unt, lapte, faina, un varf de cutit de rozmarin si un varf de cutit de nucsoara. Se amesteca faina cu putin lapte, apoi se subtiaza cu restul de lapte, untul si condimentele. Se pune la foc mediu si se amesteca continuu sa nu se prinda. - Dupa ce a inceput sa clocoteasca, se mai fierbe 5 minute, ca sa se ingroase mai mult. Se da mozzarella sau cascavalul pe razatoarea mare. Tava putin mai inalta, se unge cu unt sau cu ulei. Se pune un strat de foi, sos cu carne, sos alb, branza, strat de foi, sos cu carne, sos alb, branza, foi, sos alb, branza. - Se pune apa sau supa de pui pana la nivelul ultimei foi puse. Cu grasimea pe care o va lasa branza are in ce sa fiarba. Aveti grija sa nu umpleti tava pana sus, pentru ca se umfla. Se da la cuptor la foc mediu, cam 45 de minute. Se verifica daca intra furculita in foaie usor, apoi se scoate si se serveste fierbinte. Tiramisu Ingrediente: - 40-45 piscoturi, - 375 ml frisca lichida, - 250 ml mascarpone, - 70 g ciocolata,

- 250 ml cafea la ibric, - fructe de padure. Mod de preparare: - Topeste ciocolata pe baie de aburi si las-o sa se racoreasca. Bate frisca si separat mascarpone, apoi amesteca cele doua compozitii. - Opreste 1 din crema, iar peste cealalta, toarna incet ciocolata topita. Amesteca usor si da la rece. - Inmoaie in cafeaua racita 3 din piscoturi, unul cate unul, si monteaza prajitura: blat din piscoturi, un strat de crema alb, strat de piscoturi, crema de ciocolata si tot asa pana termini crema si piscoturile pregatite. - Imbraca prajitura in piscoturi neinmuiate in cafea si leaga usor cu o funda decorativa. Da la rece. Chiar inainte de servire, asaza deasupra fructe de padure.

1.1.5.Festivaluri culinare in Italia

Sarbatori_de_iarna Sarbatoarea stelelor: o stea imensa se aprinde deasupra unei crese, sau deasupra patuturilor de copii. O stea este de obicei plasata deasupra cosurilor care se folosesc pe strazile din Sabbio Chiesa de langa Brescia. Lombardia. Toti oamenii transporta mancare in cosuri, ca ofranda pentru cei Trei Regi.In general se imparte branza, salam si vin, urmand apoi sa se consume din ele la masa de sarbatoare. Boboteaza: Cu ocazia acestei sarbatori se pregatesc multe feluri de mancare si modul de a sarbatori este diversificat.In Veneto, toata lumea manaca Pinza de Maranteag, o paine dulce facuta din faina de malai, alba de grau,smochine uscate, seminte de anason si fructe confiate. Orasul din Friuli Venezia Giulia de langa AndreisPordenone sarbatoreste Boboteaza cu o bucata de paine si cu vin.Toata lumea bea vinul local si manaca smochine cu o paine speciala, copata pe cutorul cu lemne. Festivalul delle Luganighe: La Cannobio langa Novara, in Piemont,ianuarie aduce sarbatoarea luganiga, care este de fapt un tip de carnat; aici se manaca carnati fierti, cartofi si varza murata. Sarbatoarea de Sf Anton: La Volongo lng Cremona n Lombardia, tinerii colecteaza lemn de construireea unui rug de saizeci de metri pe care ard o vrajitoare confectionata din paie,care reprezinta iarna.Toata lumea manca o turta durafacuta din malai si condimente. Sarbatorile de primavara Festivalul ciresilor infloriti: Se tine in Vignola, langa Modena in Emilia Romagna, in februarie. Sarbatoarea de Garagoi: La Marotta, langa Pesara in Marche, veti intalni aceasta sarbatoare dedicata garagoilor, sau melcilor de mare. Acestia sunt fierti in sos de mare cu o multime de piper. Localnicii cred ca cel mai bun mod de a manca, este sa iei o inghititura de vin pentru fiecare sapte melci pe care ii mananci.Este vorba desigur numai despre vinurile locale, cum ar fi Bianchello si Verdicchio din Pesaresi Colli. Festivalul Gnocchi. Mai mult de patrusute de kg de cartofi, sunt fierte pentru aceasta sarbatoare. In aceasta perioada, la Teolo langa Padiva, toata lumea manaca gnocchi de 10

cartofi. Sarbatoarea Pie Fritta: Acest targ sarbatoreste o paine subtire.El se tine in Fontanelice, langa Bolognia. Sarbatoarea Batogului: Se tine in Melazzo, langa Alessandrie, in Piedmont.Cinc i bucatari gatesc cantitati considerrabie de peste afumat cu sos de tomate, masline, ansoa, ton si usturoi. Printre ceeea ce se petrece acolo, este concursul de aruncat cu pestele uscat. Sarbatoarea Biscottofisso: Se tine in Bomarzi, langa Viterbo, in Latium. Prajiturele in forma de inele, aromate cu anason, ii sunt dedicate Sfantului Anselm, patronul lui Bomarzo. Festivalul oualelor fierte: Pentru a sarbatori Pastele, la aceasta sarbatoare se organizeza un concurs de mancat oua tari. Aceasta sarbatoare are loc in Tredozio, lng Forl n Emilia-Romagna. Sarbatoarea anghinarei: Se tine in Ladispoli, la Roma, si este nevoie de multe anghinare de tip mammola, rotunde, culese dintr-o anume regiune renumita pentru asta.Piata in care se tine sarbatoarea, este plina de standuri care ofera anghinare preparate in diverse feluri. Noaptea exista un foc de artificii. Sarbatoarea Pestelui: Are loc la Camogli, langa Genvoa, in cinstea sarbatorii lui San Fortunato, patronul pescarilor. Se frige peste intr-o tigaie enorma si se imparte tututor participantilor. Localnicii spun ca cel mai bun mod de a manca pestele , este sa iei o gura de vinla fiecare sapte de peste. Sarbatori culinare de vara Sarbatoarea Lambrusco: are loc in iulie la Albinea in Emilia-Romagna, Vinul rosu acidulat este este asortat cu gnocco fiert,un aluat de peste prajit, insotit de prociutto si salam, si de o savuroasa tarta umpluta cu oua si ParmigianoReggiano. Sarbatoarea Noiantri: Are loc la Roma pe malurile Tibrului. Noiantri inseamna ceilalti noi si este manifestarea modului in care locuitorii cartierului boem Trastevere se gandesc la ei insisi, ca o specie aparte. Trabele ofera diverse feluri de bruschette si isi etaleaza mestesugurile locale si alimentare cu aceasta ocazie. Capionatul national al devoratorilor de pepene rosu: Este un concurs national al devoratorilor de pepene rosu, si se tine in Siessa , langa Parma. Festivalul vinetelor umplute: Se organizeaza in Montanesii langa Genova, pentru a sarbatori Sf Rocoo. Vinul si branza insotesc vinetele umplute. Festivalul Pecorino: Se tine in SAN Gondezo langa Florenta.Acum se manaca branza si lapte proaspat de oaie in piata din oras. Festivalul conservelor de anghila: Ortobello sin Toscana, sarbatoreste anghilele preparandu-le fie prajite fie marinate sau umplute. Festivaluri_culinare_de_toamna Sarbatoarea bunicii: are loc in fiecare an la Castagnole Monferrato lng Asti n Piemont, si simbolizeaza culesul strugurilor in stil vechi. Se marcheza momentul cu o cina mare la care se manaca mamaliga si hamsii. Sarbatoarea alunelor: se organizeaza in Castellero n Piemont. Evident, alunele sunt motivul de sarbatoare.Din ele se fabrica cu aceasta ocazie, torturi de alune, prajituri si dulciuri diferite, care sunt jurijate intr-un concurs si premiate cu cele mai bune fructe in coaja lemnoasa.

11

Sarbatoarea Iepurelui: Are loc la Selvatelle, langa Pisa.Bucatarii pregtesc iepure in oale de lut, iepure preajit si papardele cu iepure de camp in sos.Pentru cei carora nu le place iepurele, se fac fripturi de carne de porc la gratar. Sarbatoarea Stacchioddi : Are loc in Latiano Puglia. Acest targ are ca tema pastele de casa, facute in forma de discuri mici curbate si servite cu un sos de rosii si branza acra de ricotta

CAPITOLUL .2. 2.1.1. Gastronomia si bauturile in Italia

Italienii sunt foarte mandrii de bucataria lor si tocmai de aceea, mancarea lor este renumita in toata lumea. Italienii isi targ radacinile gastronomic de la Romani, Greci, Etrusci si alti oameni Mediteraneeni, care investesc in metoda de cultivare intretinere si conservare a alimentelor. Gastronomia itliana este deosebite de schimbatoare in functie de regiune, aceasta insemanand ca diferiteoarse si regiuni, au specialitatile lor traditionale unice. Multe feluri de mancare pot infructa gusturile curioase ale calatorilor,cu sute de feluri de a gati, multe produse cu adevarat gustoase, si toate mentinute inca in viata de sistemul agricol care este foarte atent la aromele natural si la valorile nutritionale. Persoanele obtin timp sa calatoreasca si sa isi descopere originile dar si sa guste din diferitele feluri de mancare si delicatese care se regasesc in toate restauranele si tavernele din jurul Italiei. Veti descoperi aici o varietate mult mai mare de feluri de mancare, in comparative cu ceea ce au de oferit restaurantele italiene din strainatate. Ceea ce este necesar pentru a va incheia cina cum se cuvine, este un vin bun care nu este atins de procesele chimice atat de uzitate astazi. Italia ofera o gama larga de vinuri,faimoase astazi in toata lumea si multi oameni se vor bucura de inca un pahar de vin la masa; exista insa o tendita de a bea vin numai la ocazii speciale, mai degraba decat ca o bautaura de zi cu zi. Deci, ceea ce aveti de facut este sa va relaxati si sa alegeti un vin Italian desi paleta din care aveti de ales este larga, insa mereu satisfacatoare; vinul albul stralucitor sepotriveste cu carnea alba,cele rosii robust cu carnea rosie,apoi cele trandafirii, vinurile spumante, vinurile alcoolizate,liquiorurile si grappas; ceva care sa se potiveasca cu fiecare etapa din masa dumneavoastra, incepand cu un aperitiv si incheindcu un serbet revigorant de lamaie sau capsuni, pentru o seara perfecta.

2.1.2. Cramele Italiei

In Italia vinul si mancarea sunt un stil de viata. Italienii sunt productaori de vin de foarte multe secole, si stiu cum s ail aprecieze. Nu este nimic care sa se compare cu o cina italiana zgomotoasa, insotita de mancare buna, multi prieteni; moment in care totul se anima mai mult decat de obicei.

12

Desi multi dintre copiidin Italia sunt obisnuiti cu vinul, acesta este un aliment standard in timpul oricarei mese, si nu i se atribuie evenimente speciale ca sa poata fi folosit. Vei putea descoperi ca un vin acidulate poate fi servit ca apaeritiv, desi in Italia cokteilurile nu sunt consummate in mod obisnuit inainte de cina. Calitatea vinului in Italia a luat important proportii in ultimele secole,de cand italienii au reusit sa exporte vin extreme de competitiv. Scopul din trecut, era fabricarea vinului prin orice mijloace, pentru toata familia, urmand apoi zgomotoasele discutii italiene, astfel incat acesta devenea cantitate neglijabila (cu cateva exceptii). Chianti modern, este mult mai indraznet decat cel vechi,proportiile din amestec s-au schimbat: obisnuia sa fie un vin alb de mana a treia, iar acum a devenit un vin rosu Sangiovese), din cauza principalei motivatii de a folosi si pastra aroma struguriloem decat de a face mult vin din ei. Alte tipuri de alcool pe care le puteti consuma sunt berile la draft, alla bifida,marci proprii inregistrate. Se mai pot intalni si retete autentice,cunoscute sub numele de grappa produsa prin bioproduse si procesul de vinificatie. Aceasta se bea sub fomra de shoturi mici,si este important de retinut ca nu este pentru cei slabi de inima.Are o aroma unica, insa se poate gasi si sub forma distilata, si desi este putin mia scump, el satisface in aceasta forma si cele mai rafinate gusturi. Daca veti avea ocazia, pentru a va complete experienta italiana, puteti incerca sa comparati prin degustare sortimentele locale, sau vino sfuso:, vin servit de la butoi,care a fost folosit la distilare

2.1.3. Pranzul si cina in Italia

Luand in considerare traditiile de lasate si orase, pranzul este principalul fel de mancare.Restaurantele sunt de obicei deschise intre ore 12:30 si 02:00, iar pranzul poate dupa peste doua ore.Este foarte bines a servesti pranzul intre ora 01:00 pm si 02:00 om.Daca esti deja pregatit si ai comandat pana in ora 02:00, poati sa zabovesti pe cat vrei, insa daca sosesti dupa ora 02:00 pm , risti sa fii grabit. In mai toate cazurile, optiunea pranzului ca caria in functie de micul dejun, activitatile din timpul zilei si planurile de cina.Recomandarile noastre pentru un pranz rapid sunt Paninoteca si Rosticeria. Sper sa aveti timp sa savurati o selectie de mancaruri calde si reci, mai ales pregatite din timp. Mesele complete sunt de cele mai multe ori afaceri elaborate, servite fie intr-o Trattoria sau un Ristorante. Conform mediilor, o Trattoria este un spatiu mic, o afacere familiala cu dcor modest insa cu o mancare delicioasa si ieftina. Traditioanlul Ristorante v poate oferi o selectie mai elaborate, un dcor oarecum pretentios, mancare pretentioasa si preturi ridicate .De fapt, ofertele meniurilor nu se schimba prea des,deci asteapta-te la o oferta complete pentru un pret pe masura. Daca doresti insa un pranz rapid si usor, gasesti pe toate strazile bistrouri care vand pizza la bucata in orasele mari.Sau poti sa ceri la cafenea un pateu sau un sandwich. Dinner este ca un festin nocturn. Se serveste de obicei in jurul orei 07:30 p.m si poate dura pana tarziu in noapte chiar si pana la 10:00 -11:00. Pentru a avea parte de o cina cu adevarat italiana, poti incepe cina in jurul orei 08:30, sau chiar 09:00 intr-un local bun.Ristorantele isi deschid usile in jurul orei 08:00 P.M si isi asteaota inca clinetii pana in jur de ora 09:30P.M. Meniuel are multe de oferit, insa desigur nu este nevoie sa exagerati.

13

Mai jos, va descriem o lista cu recomandari. Aperitivele, sau antipasti ar putea fi bruschetele (paiane la gratar si usturoi tocat cu rosii) sau mozzarella proaspata cu pepene galben. Felul intai, Primo Piatto,este constituit de cele mia multe ori din paste, ins apoate fi inlocuit si cu optiunea supei. Daca ia comandat aperitivul, poate ar fi mai bines a sari peste, Felul doi,sau Secondo Piatto, este felul principal, de obicei carne sau peste; aceasta este de o ibicei cea mai costisitoare parte a meniului, dar este servita ca la carte.Este insotita de legume de cele mai multe ori,insa de asemenea pot si fid oar o garniture. Desertul sau dulcele este extreme de variat in Italia. Incercati Tiramisu, Gelati sau Crme_Brule. Italienii sunt recunoscuti pentru inghetatele si jeleurile lor. Gustul este mai degraba de serbet inghetat decat de ingehtata. Ceea ce o face diferita, este ca e preparata cu lapte in loc de crema. Gelateriile sunt deschise tot timpul zile pana tarziu in noapte, si o portie de inghetata in timpul unei plimbari de dupa masa poate sa se transforme intr-un moment memorabil.

2.1.4. Alimentatia in Italia: Pizza

Pizza este probabil cel mai usor de recunoscut din lume. La inceput era o mancare pentru saraci, astazi a devenit o optiune pentr toata lumea. Nu sunt multe tarile care se pot mandri cu faptul ca mancarea lor traditional a devenit un fenomen international. In Italia, pizza se imparte in doua categorii: pizza italiana si cealalta pizza. Poate parea stupid, luanc in considerare ingredinetele principale din care se prepara,insa gustul Italian al pizzei este unic. Iti vei schimba total parerea despre acest fel simplu de mancare.Pizza este rezultatul unei transformari de-a lungul secolelor, si este un portret al oamenilor care a contribuit la propria sa existenta.este farad oar si poate un portret al Italiei. O pizza buna este un preparat foarte simplu, facut din ingredient proaspete.Este copata intr-un cuptor traditional, pe lemne.Marginea sa rumena, arata cat de aproape a fost de foc. Deoarece dureaza ceva pana se incinge cuptorul, in cele mai multe restaurant, mai ales in orasele mici, pizza este servita numai la cina.Pizza este un preparat foarte popular atat pentru turisti cat si pentru italieni.Nu este costisitoare, si este un mod rapid si uspr de a manca. De-a lungul timplului, pizza a luat diferite forme, si se pare ca ar fi fost inventata de fenicieni, greci , romani, sau de catre oricine altcineva care poate amesteca faina cu apa si are la indemana un cuptor. Preparatul a inspirit multi artisti si scriitori insa adevaratele sale origini le regasim in documente. Existenta sa este estate cu mult ianinte descoperirii Americii, in jurul anulu 1000, in Napoli.La vremea aceea, pizza era preparata cu multe condiment si branzeturi. Preparatul pe care il cunoastem astazi alluat fiint dupa introducerea toamtelor (originale din Anzi) in consumul alimentar. Readusa in Europa de catre sapnioli, acesta a pregtit terenul pentru noua infatisare a pizzei modern.Pizza Margherita a dat startul , insa in ziua de astazi in Italia exista o multitudine de forme de pizza. 2.1.5. Micul dejun, gustarile si inghetata in Italia

14

Italienii au obiceiuri proaste legate de micul dejun, dupa specialistii din doemniu din Milano. Rezultatele studiilor insa nu sunt atat de jalnice. Starea noastra psihica se pare ca depinde destulde mult de ceea ce mancam la prima ora,ca sa nu mai mentionam de efectele negative care apar pe parcursul unui obiceinecorespunzator de a lua micul dejun. Micul dejun trebuie servit intr-o ambianta placuta, calm, in propriile noastr case, stand la masa.Cei care nu urmaresc un regim sanaros, mai tarziu se vor allege cu suferinte ale metabolismului; obezitatea sau obisnuinta alcoolului si a tutunului. Multi dintre italieni isi incep ziua intr-un bar, micul lor dejun constand intr-o cafea fierbinte cu lapte (cappuccino) si o briosa sau un corn umplut cu ciocolata, pe care de obicei le iei de pe tejgeha si le consume in timp ce stai in picioare.Micul dejum luat la un hotel, este de obicei un fel de mancare bazat pe panificatie si carne, care nu isi merita pretul. Daca hoinaresti pe oricare dintre starzile Italiei, este foarte posibil sa dai de o friggitoria, sau un stand de racituri,care ofera gustari trecatorilor.Multe dintre ele sunt retetel locale, dar unele sunt standard. Industria italiana de inghetata este una dintre cele mai dinamice din lume, cu o productie toatala de 560.000 de tone si vanzari variind injurul a 4 miliarde de euro.Este un rol pe care il au zeci de mii de firme artizanale. Este una dintre cele mai batrane feluri de mancare, dupa marii istorici ai gastronomiei, si isi are originile in Italia. Vorbim despre ingehtata, care isi trage originile din antichitate. Grecii si romanii au folosit savoarea fructelor natural stoarse, amestecata cu zapada si miere.Acestea au fost primele serbeturi, si erau extreme de diferite de ingehtata din zilele noastre. Deoarece nu era nicio modalitate deinghetare a lichidelor, zapada si gheata colecatat in timpul lunilor de iarna, conservata in beciuri sub forma de depozite, acoperite cu starturi de paie, servea la izolare. Conservata astfel, zapda putea fi utilizata in timpul verii pentru satisfacerea cerintelor si a reinprospata dorinta de consum.

2.1.6. Regulile de baza ale bucatariei italiene

Gastronomia este un aspect deosebit de important in cultura italiana. Mancarea italiana este deosebit de faimoasa: adorata si imitate in toata lumea, a fost de-a lungul timpluio sursa de nemarginita placere, si motiv de bucurie pretutindeni. Exceptand diferentele regionale, mancarea italiana in general este caracterizata ca fiind permisica si inovatoare, construindu-se dupa modelul tema-variatie.Cei care se opresc pentru prima data pe meleagurile italienesti, vor fi cu siguranta surprinsi de marea diversitate de sortimente din diferitele regiuni ale sale. Spre deosebire de restaurantele de specific din afara granitelor, oferta italiana are mai mult de oferitd ecat spaghetti cu chiftele sau vinete cu parmesan. Chiar daca poti sa te bucuri de specialitati traditionale ca pizza sau tortellini peste tot in Italia, este foarte recomandat sa inlocuiti meniuril obisnuite cu outin autenticitate. Atunci cand custi din mancaruri preparate din ingredient crescute in imprejurimile rurale, asortate cu vinul locl, atat calatoria in sine cat si experienta culinara vor fi catalogate ca apartinand unui alt nivel. Mandria italienelor de a avea productie proprie, specialitatile locale si vinurile exceptionale sunt ceea ce nu vei gasi in supermarket. Felul de a gati italienesc,contine o mare varietate de paste, retete preparate din tot felul de legume, si multa pasiune. Acestea sunt de asemena si ingredinetele pentru multe dintre specialitatile locale, desi exista si multe retete cu carne de toate tipurile; cum ar fi pestele

15

de toate felurile din preajma peninsulei, branzeturi sofisticat esi deserturi exceptionale. Cu siguranta insa, protagonistul cinelor italiene este felul intai in toate formale sale de prezentare, incluzand pastele uscate sau cu sos, supele, diverse supe cu taitei, minestrones, risotto si timbales. Gastronomia italiana este deosebit de variata, sanatoasa, naturala; traditiile culinare au fost transmise de la o generatie la cealalta de-a lungul secolelor, si sunt in principal associate cu viata la tara in care vasele sunt legate direct de ceea ce pamantul produce de-a lungul schimbarii anotimpurilor; in alte cuvinte, gatit sanatos cu o calitate care depinde de toatae ingredientele naturale.

2.1.7. Structura unui meniu traditional

Structura meniului traditional italinesc este respectat oriunde in Italia si consta in: - antipaste (de obicei o selectie de aperitive calde sau reci); - primul fel, care este, de obicei, principala sursa de carbohidranti a mesei. De obicei, acesta este o farfurie de paste preparate cu un sos, dar poate fi de asemenea un risotto, gnocchi, mamaliga sau supa, depinde de regiune sau de tipul restaurantului; - fel al doilea, principalul fel de mancare, contine paste, fructe de mare sau carne. Daca doresti poti manca o cantorno (o salata, legume sau cartofi) care poate fi servita impreuna sau dupa cel de-al doilea fel de mancare, pentru ca carnea sau pestele de la primul fel de mancare sunt de obicei servite fara legume si cartofi; - desertul; - cafea; - digestivi (lichior). Aproape fiecare regiune are propriul sau lichior (limoncello, grappa, amaro) care este servit dupa masa si, dupa cum indica si numele, este facut pentru a facilita digestia. Bucataria italiana este, de asemenea, bine cunoscuta pentru utilizarea unei game variate de paste. Pastele includ fidea in diferite lungimi, latimi si forme. Ases dupa forma acestea sunt numite: penne, maccheroni, spaghete, linguine, fusilli, lasagna si mai multe soiuri sunt umplute cu alte ingrediente cum ar fi ravioli si tortellini. Cuvantul "paste" este, de asemenea, folosit pentru a desemna feluri de mancare in care pastele fainoase sunt un ingredient primar. Acestea sunt de obicei servit cu sos. Exista sute de forme diferite de paste cu acelasi name. Exemple recunoscute la nivel local includ spaghete (baghete subtiri), macaroane (tuburi sau de cilindri), fusilli (panza de paianjen), si lasagna (foi). Doua alte tipuri de fidea, gnocchi si spatzle, sunt uneori considerate paste. Ele sunt traditionale, in unele parti din Italia.

16

BIBLIOGRAFIE

INTERNET CARTE: PROMOVAREA PRODUSELOR CARTE: GASTRONOMIA ITALIEI

17

ANEXE
LASAGNA

PIZZA

18

TIRAMISU CU FRUCTE DE PADURE

SPAGHETE SICILIENE

19

20