UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI FACULTATEA DE BIOLOGIE

DIANA CAMELIA BATÎR - RUSU
CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA MICROMICETELOR PARAZITE ŞI SAPROFITE ASUPRA SEMINŢELOR ŞI FRUCTELOR UNOR SPECII DE CEREALE ŞI LEGUMINOASE DIN COLECŢIA BĂNCII DE GENE SUCEAVA

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Conducător ştiinţific, Prof. univ. dr. Mihai MITITIUC 2010

UNIVERSITATEA "ALEXANDRU IOAN CUZA" IAŞI RECTORATUL Nr. ......... din .........................
Doamnei / Domnului......................................................................... Vă facem cunoscut că în data de………………., ora ........, sala ........, Facultatea de Biologie, va avea loc susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată "“Cercetări privind influenţa micromicetelor parazite şi saprofite asupra seminţelor şi fructelor unor specii de cereale şi leguminoase din colecţia Băncii de Gene Suceava”, elaborată de Diana Camelia BATÎR - RUSU, în vederea obţinerii titlului ştiinţific de doctor în Ştiinţe ale Naturii, domeniul de doctorat Biologie. Comisia de doctorat are următoarea componenţă: PREŞEDINTE: Prof. univ. dr. Maria Magdalena ZAMFIRACHE Director al Departamentului de Biologie Facultatea de Biologie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. Mihai MITITIUC Facultatea de Biologie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi REFERENŢI ŞTIINŢIFICI: Prof. univ. dr. Toader CHIFU Facultatea de Biologie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi Prof. univ. dr. Eugen ULEA Facultatea de Agricultură a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” Iaşi Conf. univ. dr. Marcel PÂRVU Facultatea de Biologie a Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca Vă transmitem rezumatul tezei de doctorat şi vă invităm să participaţi la şedinţa de susţinere publică a tezei.

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
MULŢUMIRI INTRODUCERE CAPITOLUL I SĂMÂNŢA - “ORGANISM VIU ŞI FRAGIL” 1.1. Importanţa seminţei 1.2. Monitorizarea stării fitosanitare a cariopselor de cereale şi seminţelor de leguminoase destinate conservării genetice 1.3. Mecanismul producerii infecţiei la cariopsele de cereale şi seminţele de leguminoase CAPITOLUL II ISTORICUL CERCETĂRILOR PRIVIND PATOLOGIA SEMINŢEI PE PLAN NAŢIONAL CAPITOLUL III FACTORII CARE CONDIŢIONEAZĂ APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA MICROMICETELOR PE CARIOPSELE DE CEREALE ŞI SEMINŢELE DE LEGUMINOASE CAPITOLUL IV MICOTOXINELE - O PROBLEMĂ DE SIGURANŢĂ ALIMENTARĂ 4.1. Caracteristici generale ale micotoxinelor şi biosinteza lor 4.2. Caracterizarea chimico-toxicologică a micotoxinelor produse de micromicetele toxinogene întâlnite în loturile de seminţe la cereale CAPITOLUL V SISTEMUL DE EXPERIMENTARE 5.1. Obiective 5.2. Condiţiile de experimentare 5.3. Materialul biologic de experimentare 5.4. Metodele şi tehnicile de cercetare aplicate 5.4.1. Protocolul de lucru în analiza fitopatologică 65 66 66 85 85 59 65 45 45 35 31 17 6 5 1 2 4

2

Evaluarea acţiunii micoflorei epifite şi endofite de depozit întâlnită la probele de cereale (Zea mays.1. Evaluarea acţiunii micoflorei epifite şi endofite de depozit (Analiza cantitativă prin cuantificarea datelor şi interpretarea rezultatelor) 6.4.3. TOXICOLOGICĂ ŞI CITOGENETICĂ A PROBELOR DE CEREALE ŞI LEGUMINOASE LUATE ÎN STUDIU 6.1.2. Protocolul de lucru pentru determinarea cantitativă a micotoxinelor din cereale 5.S.4. Evaluarea fitopatologică la speciile de cereale şi leguminoase luate în studiu 6.2.4. Metode de calcul statistic utilizate CAPITOLUL VI REZULTATE EXPERIMENTALE PRIVIND CARACTERIZAREA FITOPATOLOGICĂ.2. Tehnica de lucru experimentală în analiza fitopatologică prin metoda Sabouraud (extract de drojdie .dextroză . Vicia faba) 206 206 146 146 146 141 144 136 122 114 107 107 102 93 3 .2. Micromicetele saprofite şi parazite întâlnite la cerealele şi leguminoasele luate în studiu (Analiza calitativă macroscopică şi microscopică) 6.1.1.S.agar) 5. Determinarea cantitativă a zearalenonei din cereale prin metoda ELISA 5.1.2.1. Determinarea cantitativă a ochratoxinei A din cereale prin metoda ELISA cu purificare pe coloana de imunoafinitate 5.1.5.1.1.3. Determinarea aflatoxinei B1 din cereale prin metoda cromatografiei în strat subţire (C.2.1.4. Triticum aestivum) luate în studiu 6.4.cloramfenicol .1.4. Protocolul de lucru în analiza citogenetică a probelor luate în studiu 5.4.2.) 5.4.agar) 5.2.5.2. Evaluarea acţiunii micoflorei epifite şi endofite de depozit întâlnită la probele de leguminoase (Phaseolus vulgaris.4. Determinarea cantitativă a aflatoxinelor totale (B1+B2+G1+G2) din cereale prin metoda ELISA 5.2. Tehnica de lucru experimentală în analiza fitopatologică prin metoda CGA (cartof .2.dextroză .

1. Determinarea cantitativă a ochratoxinei A din cereale prin metoda ELISA cu purificare pe coloana de imunoafinitate 6. Triticum aestivum) şi leguminoase (Phaseolus vulgaris.3.luate în studiu 6. Indicele mitotic şi frecvenţa fazelor diviziunii mitotice în apexul radicular la probele de Zea mays luate în studiu 6.3. Vicia faba) luate în studiu. Modificările citogenetice induse de agenţii patogeni fungici la probele de Zea mays luate în studiu 6.S.4. în funcţie de umiditatea acestora 6.1. Determinarea numărului total de colonii de microorganisme fungice identificate prin metoda Sabouraud la probele de cereale şi leguminoase luate în studiu 6.2. Evaluarea acţiunii micromicetelor identificate asupra germinaţiei cariopselor de cereale şi seminţelor de leguminoase luate în studiu.3.4.4.S.1.1.4. Vicia faba) luate în studiu 6. Evaluarea acţiunii micromicetelor identificate asupra germinaţiei seminţelor de leguminoase (Phaseolus vulgaris.2.3.3.2.4. Triticum aestivum) luate în studiu.3. Determinarea cantitativă toxicologică a micotoxinelor secretate de micromicetele întâlnite la probele de cereale luate în studiu (Zea mays. Frecvenţa aberaţiilor interfazice totale şi a tipurilor de aberaţii interfazice la probele de Zea mays luate în studiu 6. în funcţie de umiditatea acestora 6.3.1. Determinarea cantitativă a zearalenonei din probele de Zea mays luate în studiu prin metoda ELISA 6.2. Frecvenţa aberaţiilor cromozomiale totale şi a tipurilor de aberaţii cromozomiale în ana-telofaza (A-T) mitozei 229 257 260 262 267 274 274 274 290 299 305 305 306 307 4 .2.1. Evaluarea acţiunii micromicetelor identificate asupra germinaţiei cariopselor de cereale (Zea mays. Determinarea aflatoxinei B1 din cereale prin metoda cromatografiei în strat subţire (C. Modificările citogenetice induse de agenţii patogeni fungici la probele de cereale (Zea mays.1.2. Determinarea cantitativă a aflatoxinelor totale (B1+B2+G1+G2) din cereale prin metoda ELISA 6.) 6.3.2. Triticum aestivum) 6.1.4. în funcţie de umiditatea acestora 6.

Modificările citogenetice induse de agenţii patogeni fungici la probele de Vicia faba luate în studiu 6. Frecvenţa aberaţiilor interfazice totale şi a tipurilor de aberaţii interfazice la probele de Vicia faba luate în studiu 6.1.4.3. Frecvenţa aberaţiilor cromozomiale totale şi a tipurilor de aberaţii cromozomiale în ana-telofaza (A-T) mitozei la probele de Vicia faba luate în studiu CONCLUZII BIBLIOGRAFIE LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE CU REFERIRE LA SUBIECTUL TEZEI DE DOCTORAT ANEXE 309 313 313 315 317 321 321 323 325 333 337 346 347 5 .4.4. Indicele mitotic şi frecvenţa fazelor diviziunii mitotice în apexul radicular la probele de Phaseolus vulgaris luate în studiu 6. Frecvenţa aberaţiilor cromozomiale totale şi a tipurilor de aberaţii cromozomiale în ana-telofaza (A-T) mitozei la probele de Phaseolus vulgaris luate în studiu 6.2.2.2.2.3.4.4.3.1.4.2.2. Frecvenţa aberaţiilor interfazice totale şi a tipurilor de aberaţii interfazice la probele de Phaseolus vulgaris luate în studiu 6.4.3.la probele de Zea mays luate în studiu 6.3.3. Indicele mitotic şi frecvenţa fazelor diviziunii mitotice în apexul radicular la probele de Vicia faba luate în studiu 6. Modificările citogenetice induse de agenţii patogeni fungici la probele de Phaseolus vulgaris luate în studiu 6.4.

asigurând la 6 . Cerealele şi leguminoasele reprezintă culturi de tradiţie în agricultura ţării noastre prin valoarea nutritivă ridicată a seminţelor. care constituie sursa primară de hrană în alimentaţia oamenilor şi animalelor. determinarea cantitativă a acestora şi unele modificări citogenetice induse de agenţii patogeni fungici. Bobul se cultivă pentru seminţele sale. care determină apariţia unor modificări citologice. factorii care influenţează pierderea viabilităţii seminţelor. Porumbul este una din cele mai importante plante de cultură.INTRODUCERE Viaţa fiecărui organism este permanent ameninţată de către alte organisme. procentul de umiditate al seminţelor (U = 5 . importanţa analizei fitosanitare a seminţelor destinate conservării genetice. fiziologice şi biochimice la organele afectate. Patologia seminţei şi rolul acesteia în transmiterea bolilor la plante este o parte integrantă a patologiei plantei în ansamblul ei. plantele sunt atacate de microorganisme fungice. determinată de virulenţa atacului fitopatogen. precum şi caracterizarea chimicotoxicologică a micotoxinelor secretate de micromicetele identificate. în depozite cu atmosferă controlată (T = + 4 ºC. care provin din zone pedoclimatice diverse şi au fost conservate perioade diferite de timp. bobul prezintă avantajul că în anumite zone din ţara noastră dă o producţie mai mare şi relativ mai constantă. În cadrul acestei lucrări am sintetizat cunoştinţele referitoare la importanţa seminţei. Pe parcursul perioadei de vegetaţie sau pe parcursul valorificării lor. Am pus accent pe anumite aspecte fitopatologice şi genetice privind evoluţia micromicetelor saprofite şi parazite pe cariopsele cerealelor şi seminţele leguminoaselor luate în studiu.40%. umiditatea relativă a aerului (U%) = 30 . Cariopsele sale se utilizează în alimentaţia oamenilor. Aceste modificări apar după o perioadă variabilă de timp. precum şi unele aspecte fitopatologice legate de acţiunea micoflorei epifite şi endofite prezentă în condiţii de depozitare pe cariopsele de cereale şi seminţele de leguminoase luate în studiu. ceea ce constituie una din caracteristicile esenţiale ale lumii vii. modul de contaminare a seminţei. acţiunea agenţilor patogeni fungici asupra facultăţii germinative şi umidităţii probelor analizate. dispunând în majoritatea zonelor de condiţii favorabile de climă şi sol. care se folosesc în alimentaţia oamenilor şi animalelor.8%). Faţă de celelalte leguminoase. în industrie şi furajarea animalelor (constituie nutreţul concentrat cel mai important pentru toate speciile de animale).

cu importanţă majoră în agricultură. Oltenia.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi. Prof. în ţara noastră. din sudul ţării.unitatea de suprafaţă o cantitate de proteine mai ridicată şi la un cost mai redus. Prin problematica abordată. dar şi pentru criticile competente de-a lungul anilor stagiului de pregătire. univ. producţiile obţinute pe suprafeţe mari cât şi în gospodăriile rurale referitoare la cereale şi leguminoase nu s-au ridicat la nivelul potenţialului biologic al soiurilor cultivate sau au prezentat fluctuaţii de la un an la altul. * ** Finalizarea tezei de doctorat îmi dă ocazia să prezint gânduri de mulţumire şi recunoştinţă îndrumătorului meu de doctorat. Maramureş) şi mult mai mici în alte regiuni. Toader Chifu . dr. unde apare sporadic (Ionescu. 7 . Marcel Pârvu . aduc cele mai frumoase gânduri de mulţumire preşedintei şi referenţilor oficiali ai acestei teze (Prof. univ. Domnului Profesor Dr.Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj Napoca) pentru amabilitatea cu care au acceptat să citească lucrarea şi să vină cu sugestii competente. Director al Departamentului de Biologie . Cu toate acestea. cultura acestei plante s-a redus mult. acest studiu aduce noi contribuţii la cunoaşterea principalilor patogeni seminali ai cerealelor şi leguminoaselor. pentru sfaturile şi sugestiile privind concepţia lucrării. univ. univ. Prof. dr. Însă. pentru încrederea acordată. dr. dr. Cu respect. în prezent suprafeţe mai mari cultivate cu bob găsindu-se în zonele umede şi răcoroase (Bucovina. 2007). Una din cauzele principale care generează aceste neajunsuri poate fi cunoaşterea slabă a problemelor legate de sănătatea seminţelor. Mihai MITITIUC. fiind înlocuită cu cea a fasolei şi mazării. cât şi neglijarea măsurilor de prevenire şi combatere a principalilor agenţi fitopatogeni care afectează culturile (Plăcintă. 1967). pentru îndrumarea permanentă.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi. Eugen Ulea Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. Maria Magdalena Zamfirache. Conf.

dragostea şi admiraţia se îndreaptă către FAMILIA MEA care mi-a fost alături în tot acest timp. ing. univ. Alexandrina Murariu) care au fost prezenţi de fiecare dată în consiliile de examen. univ. precum şi pentru sprijinul moral şi financiar pe care mi l-au oferit în decursul anilor de studiu. univ. Cristian Tudose de la Catedra de Genetică. Prof. Toader Chifu. Prof. dr. m-a încurajat cu multă răbdare şi profesionalism ori de câte ori simţeam că nu reuşesc să ajung la rezultatul pe care mi-l doream şi mi-a acordat un real suport în interpretarea statistică a rezultatelor. adresez alese şi speciale mulţumiri profesorilor de la Catedra de Biologie Vegetală (Prof. Pentru tot sprijinul oferit. dr. Constantin Toma. * ** 8 . respectiv Domnului fizician Dumitru Răileanu de la Laboratorul de Microscopie Electronică din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi pentru fotografiile realizate. dr.De asemenea. mulţumirile mele se adresează şi colegelor dr. care au constituit un important rol în formarea mea ca cercetător. ing. pentru numeroasele surse bibliografice puse la dispoziţie cu atâta căldură. dr. agronom Danela Murariu care mi-a fost alături în momentele grele. părinţii şi fratele meu. univ. Toată recunoştinţa. sunt profund recunoscătoare pentru înţelegerea. Maria Magdalena Zamfirache. Prof. mi-a ridicat moralul. Adresez calde mulţumiri Doamnelor Mariana Preda. răbdarea de care au dat dovadă soţul meu. Lăcrămioara Ivănescu. univ. dr. bunătatea. biolog Silvia Străjeru pentru înţelegerea acordată. Cătălin Tănase. univ. pentru amabilitatea şi ajutorul acordat în determinarea unor specii de micromicete identificate la microscopul electronic. respectiv dr. precum şi Lector dr. Viorica Iacob Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. dr. dr. mi-au dat sfaturile şi îndrumările necesare.. univ. Conf. respectiv Elvira Tanasciuc din cadrul laboratoarelor Toxicologie şi Control Reziduuri de la Direcţia Sanitar Veterinară Suceava pentru colaborarea reuşită în realizarea analizelor toxicologice şi fitopatologice. Prof. Sunt recunoscătoare conducerii Băncii de Gene Suceava dr. pentru sprijinul în realizarea analizelor citogenetice de laborator. agronom Domnica Plăcintă. Recunoştinţa mea se îndreaptă şi către Doamna Prof.

Plăcintă..CAPITOLUL I SĂMÂNŢA . Sămânţa trebuie considerată un mijloc important de producţie. toate atributele esenţiale ce definesc viaţa: metabolismul. Transmiterea agenţilor patogeni fungici prin seminţe a constituit dintotdeauna mijlocul cel mai rapid de răspândire a bolilor de la o regiune la alta şi din această cauză apare astfel necesitatea cunoaşterii lor prin simptome.“ORGANISM VIU ŞI FRAGIL” Sămânţa însumează. Ca factor biologic şi economic. respiraţia.. provenind din soiuri ameliorate cu indici calitativi superiori din punct de vedere genetic. 2001. prin biologia şi modul de transmitere a fitopatogenilor care le produc. 9 . Importanţa seminţei Sămânţa reprezintă una din pârghiile utilizate pentru stimularea agriculturii şi mărirea producţiei. fitopatologic etc. fiziologic. sămânţa constituie sursa majoră de hrană pentru om şi animale (Străjeru şi colab. 1966).1. Ca mijloc de producţie. fără de care nu se poate asigura obţinerea unor recolte mari şi cu indici calitativi superiori (Raicu şi colab. prin însăşi componentele structurale şi funcţiile ei. 2007). 1978). Prin structura şi funcţiile ce o definesc: metabolism. dar şi un mijloc de contaminare cu micromicetele provenite din micoflora de câmp şi de depozit.. 2001). 1. respiraţie. atunci când prezintă o germinaţie rapidă şi are o valoare biologică ridicată. 2001). sămânţa poate fi definită ca un "organism viu şi fragil". (Străjeru şi colab. capacitatea de reproducere a unui nou organism. pentru ca odată semnalate să poată fi asigurată în mod eficient prevenirea şi combaterea lor (Baker. pe perioada păstrării (Străjeru şi colab. reacţia specifică sub acţiunea factorilor de mediu.. capacitate de reproducţie. morfologic. sămânţa reprezintă un start bun pentru viitoarea cultură.

o agricultură intensivă ce păstrează diversitatea soiurilor.. ea poate ridica probleme atunci când este folosită în hrana omului şi animalelor. Sămânţa trebuie să îndeplinească trei condiţii esenţiale pentru a asigura o agricultură performantă: să fie un bun material genetic să prezinte puritate biologică şi valoare culturală ridicată să fie liberă de agenţi patogeni fungici. O serie de agenţi patogeni fungici care colonizează sămânţa au capacitatea de a produce micotoxine foarte periculoase vieţii. care contribuie la protecţia climatică şi la reglarea echilibrului apei pe planetă. De asemenea.2. 1. ca urmare a analizei sanitare se poate preciza oportunitatea aplicării 10 . Monitorizarea stării fitosanitare a cariopselor de cereale şi seminţelor de leguminoase destinate conservării genetice Noţiunea de sămânţă cu valoare biologică ridicată include ca o condiţie esenţială o stare sanitară corespunzătoare a acesteia.Hrănirea populaţiei pe viitor atât în ţara noastră cât şi în lume se va asigura printr-o agricultură ce protejează resursele genetice vegetale. Alături de însuşirile de productivitate. starea de sănătate a seminţei nu poate şi nu trebuie să lipsească din calificativul acordat unui lot anume. facultate germinativă. care în condiţii favorabile de dezvoltare pot deveni parazite şi pot produce pagube însemnate în special pe perioada depozitării (Raicu şi colab. o importanţă deosebită au şi microorganismele fungice saprofite. puritate. care să garanteze reuşita viitoarei culturi. Aprecierea calitativă a seminţelor şi recomandarea folosirii lor pentru loturile semincere nu este completă dacă nu se ţine seama de infecţia acestora cu agenţi patogeni. Analiza sanitară permite alegerea loturilor de sămânţă liberă de infecţie sau infectată într-un grad redus. Pe lângă neajunsurile pe care o sămânţă infectată le aduce direct producţiei. 1978). În afară de agenţii fitopatogeni care infectează sau contaminează seminţele.

datorită organelor de rezistenţă sau a miceliilor din interiorul seminţei (Plăcintă. În transmiterea bolilor plantelor de la an la an şi în răspândirea lor de la un loc la altul.. seminţele au un rol deosebit de important întrucât prin intermediul lor se păstrează şi se vehiculează agenţii fitopatogeni. Analiza sanitară constituie un mijloc eficace pentru prevenirea răspândirii multor boli transmisibile prin sămânţă. O parte din agenţii patogeni pot rămâne viabili şi în astfel de condiţii de depozitare. sau scoaterea lor din circuitul agricol (Străjeru şi colab. diminuându-se astfel în timp. Factorii implicaţi în analiza stării sanitare a seminţei sunt: starea seminţei în momentul analizei agentul patogen ca factor implicat în analiza seminţei. contribuind astfel efectiv la reuşita unei culturi. 11 . menţinându-l în stare constantă. 2002). maturizării şi recoltării seminţelor (Anghel şi colab. tehnologie şi condiţiile climatice din perioada formării. Ea permite aprecierea valorii culturale a seminţei.unui tratament al seminţei. unde inoculul se găseşte în proporţii ridicate.. astfel ca gradul de infecţie să fie redus la minimum sau chiar total (Raicu şi colab. 1959). Acest fapt face ca aprecierea calitativă a seminţelor şi recomandarea folosirii lor (pentru consum sau semănat) să nu fie completă. 2007). O calificare a loturilor de sămânţă din punct de vedere sanitar hotărăşte valorificarea acestora ca material de înmulţire sau de consum. Comparativ cu seminţele păstrate în condiţii de mediu necontrolat.. dacă nu se ţine seama şi de infecţia acestora cu agenţii patogeni fungici (Iacob. din punct de vedere al calităţii şi productivităţii (Raicu şi colab. Unii agenţi patogeni au supravieţuit în seminţele depozitate chiar şi timp de 23 ani. 2001).. Starea fitosanitară a seminţelor are drept scop determinarea procentului de boabe contaminate de una sau mai multe ciuperci şi este dependentă de genotip. ceea ce determină păstrarea viabilităţii seminţelor pe durate mari de timp.1978). 1978). conservarea genetică în bănci de gene asigură pe o perioada îndelungată de timp condiţii improprii dezvoltării inoculului prezent pe seminţe.

umiditatea relativă a aerului = 30 .8 %. ci şi de nivelul de temperatură şi conţinutul de umiditate al seminţelor. . care sunt păstrate în depozite frigorifice. cuantificată prin procentul de seminţe germinate în condiţii de mediu controlate. cu consecinţe negative sub aspect tehnologic. În ceea ce priveşte comportamentul cariopselor de cereale şi seminţelor de leguminoase din timpul depozitării.Food and Agriculture Organization of the United Nations. precum şi creşterea producţiei de sămânţă comercială (FAO . 2001). Conservarea sub formă de sămânţă este cea mai practică şi mai practicată metodă de păstrare a resurselor genetice vegetale (Cristea. Conservarea genetică a seminţelor în bănci de germoplasmă reprezintă o strategie importantă în lume şi în ţara noastră. nutritiv. umiditatea relativă a aerului = 30 %. cu atât creşte longevitatea seminţelor (Străjeru şi colab. 2001).40 %. Astfel.20 0C (±1 0C). pentru conservare pe termen lung: T = . igienic şi comercial... iar conţinutul de umiditate al seminţelor de 5±1 % (Străjeru şi colab. standardele de depozitare trebuie să fie următoarele: pentru conservare pe termen mediu: T = + 4.15 0C.Micromicetele existente pe seminţele depozitate pot cauza în perioada stocării o serie largă de modificări. 1985). 1994). În timpul depozitării seminţelor au loc anumite schimbări fiziologice. Pentru seminţele destinate conservării genetice. 12 . în acest caz este posibil de influenţat perioada de supravieţuire a seminţelor prin controlul mediului de depozitare. iar conţinutul de umiditate al seminţelor între 5 . putem preciza că acestea fac parte din grupa “seminţelor ortodoxe”. în sensul că îmbătrânirea şi moartea acestora este nu numai în funcţie de timp. deteminând reducerea deteriorării genetice şi garantarea amelioratorilor cu material genetic viabil ce are ca rezultat final crearea de noi soiuri şi hibrizi. Cu cât temperatura şi umiditatea au valori mai mici.5 0C (± 1 0C). Calitatea unei seminţe destinate conservării este definită în principal prin viabilitate.

Seminţele viguroase se caracterizează prin faptul că: sunt mai puţin afectate de factorii nefavorabili în cursul depozitării. au capacitatea de a dezvolta plante normale. seminţele mici produc adesea germeni mai puţin viguroşi. 2007). permeabilitatea membranelor celulare.unele cultivare au o sămânţă mai rezistentă la condiţiile nefavorabile de mediu sau au însuşirea de a creşte mai repede. 1985). mecanice .biochimice şi citogenetice. în ceea ce priveşte capacitatea germinativă. Seminţele au vigoarea cea mai ridicată la maturitatea lor.prezenţa fisurilor sau necrozelor. iar apoi în cursul păstrării ele se deteriorează continuu din punct de vedere calitativ. chiar dacă au fost bine păstrate. au o rezistenţă ridicată la agenţii patogeni după semănatul în câmp.creşterea numărului de germeni anormali (aberaţii cromozomiale) . activitatea microorganismelor (ciuperci şi bacterii) în câmp sau în 13 . procesul respirator.creşterea sensibilităţii la condiţiile nefavorabile de mediu . Cauzele ce pot influenţa vigoarea cariopselor la cereale şi a seminţelor la leguminoase pot fi de mai multe feluri: genetice . Deteriorările care au loc în seminţele păstrate o perioadă lungă de timp sunt: . fiziologice . morfologice .pierderea capacităţii germinative (Plăcintă. Viabilitatea seminţelor este în funcţie de însuşirile lor biologice şi de condiţiile de păstrare (Cristea. Majoritatea pot trăi în seminţe aproape tot atât cât şi sămânţa. iar în afara acesteia pot rămâne viabile mai mult timp. Cu cât perioada de păstrare devine mai lungă.aici pot fi incluse două aspecte: maturitatea la recoltare şi deteriorările în timpul păstrării. cu atât seminţele destinate însămânţării pierd treptat facultatea germinativă. activitatea enzimatică.diminuarea activităţii metabolice .în cadrul aceluiaşi soi. astfel încât culturile rezultate din ele nu realizează desimea necesară şi producţiile obţinute sunt slabe. Micromicetele aflate pe seminţe au şi ele viabilitate variabilă.

semănate în câmp.maturitatea seminţelor şi mărimea lor . precum şi cele între soiuri. agentului patogen cât şi asupra relaţiei dintre planta gazdă şi agentul patogen. conţinutul de umiditate al solului). 14 . Cariopsele de cereale şi seminţele de leguminoase contaminate cu diferiţi agenţi patogeni în proporţii variabile. pedologici.repausul seminal . adâncimea de semănat. precipitaţii. Factorii externi abiotici: .structura şi compoziţia seminţelor . umiditate. în funcţie de anumiţi factori exerni. agrotehnici înainte de recoltare . în proporţii diferite. textura. factorii pedologici (reacţia solului.vârsta seminţelor .bolile şi dăunătorii seminţelor depozitate Factorii interni: .timpul păstrării.variaţiile între specii. factorii agrotehnici (perioada optimă de semănat. Aceşti factori au o influenţă puternică asupra plantei gazdă. fiind reprezentaţi de: factorii climatici (temperatură. vânt).factorii climatici.deteriorările mecanice.temperatura de depozitare . densitatea culturii). pot determina apariţia patogenilor în cultură.conţinutul în umiditate al seminţelor . Factorii externi biotici: . Alţi factori care influenţează viabilitatea materialului depozitat şi conduc la înmulţirea şi răspândirea micromicetelor de pe seminţe sunt: factori externi (abiotici şi biotici) factori interni (genetici).

temperatura de depozitare şi 15 . putând să apară diferenţe de infestare de la o regiune la alta sau de la o parcelă la alta. ploaie). citat de Plăcintă. Mecanismul contaminării seminţelor se produce adesea în funcţie de condiţiile agroclimatice. afectând germinaţia seminţei şi apariţia tinerelor plantule. recoltarea având un rol important în transportul de spori şi infestarea seminţei.reprezintă un mijloc de contaminare în timpul vegetaţiei. după maturarea seminţei prin intermediul vântului. Mecanismul producerii infecţiei la cariopsele de cereale şi seminţele de leguminoase Contaminarea seminţei se realizează în majoritatea cazurilor prin simpla diseminare a agenţilor patogeni. Resturile de plante bolnave . Utilizarea seminţelor contaminate de către microorganismele fungice. inoculul prezent pe cariopsele de cereale şi seminţele de leguminoase are ca punct de plecare diverse origini..sunt mijloace de contaminare pe toată durata perioadei de vegetaţie.rămase după recoltare constituie un mijloc de contaminare.reprezintă un mijloc de contaminare înainte de semănat. 1997. apei. variaţii de temperatură) favorizează producţia de inocul în timpul vegetaţiei sau diseminarea acestuia (prin vânt. sau după recoltare.1. Mediul abiotic . insectelor. diferenţe care apar în funcţie de cantitatea de inocul existentă pe sămânţă (Plăcintă. Condiţiile meteorologice (temperaturi ridicate. 1978). în timpul treieratului şi transportului (Raicu şi colab. la recoltare şi pe durata conservării antrenează în fiecare an pierderi însemnate ce afectează atât randamentul cât şi calitatea producţiei recoltate şi stocate (Champion. Condiţiile de depozitare . umiditate ridicată.3. şi ca urmare există mai multe surse de contaminare: Sămânţa mamă . 2007). Conform afirmaţiilor făcute de Champion (1997). Lucrările agrotehnice . 2007). în timpul vegetaţiei. Această diseminare poate avea loc în câmp.

determinând mai multe tipuri de contaminare şi în final compromiterea viitoarelor culturi (Plăcintă. Micoflora asociată cariopselor de cereale şi seminţelor de leguminoase... micromicete antagoniste (Străjeru şi colab. După modul de acţiune asupra plantei gazdă şi asupra seminţei pot exista mai multe grupe de micromicete cum ar fi: micromicete parazite. sursele de contaminare a seminţei sunt foarte variate. fie că provine dintr-o contaminare superficială sau o contaminare internă. 2001). micromicete oportuniste. Contaminarea mixtă .umiditatea seminţelor sunt principalii factori fizici care diminuează sau sporesc contaminarea seminţelor (Străjeru şi colab. d. 16 . Tipurile de contaminare sunt: a. Plăcintă. micromicete producătoare de micotoxine. Ciupercile ce se transmit prin seminţe au o natură foarte variată. În loturile cariopselor de cereale şi seminţelor de leguminoase. 2001. b. c. 2007). aflată uneori în stare latentă cât condiţiile de dezvoltare nu sunt prielnice. Contaminarea externă. micromicete saprofite. influenţând facultatea germinativă şi vigoarea plantelor în câmp (Mititiuc. 2007). în funcţie de biologia lor şi de condiţiile întâlnite învelişurile exterioare ale seminţei sau produc infecţii în interior la nivelul embrionului. este capabilă să-şi reia activitatea în condiţii favorabile.. inoculul purtat de acestea fiind format din mai multe tipuri de micromicete ce influenţează vigoarea. Contaminarea cu resturi de plante ce conţin spori de ciuperci sau micelii. diminuând viabilitatea seminţei. Contaminarea internă. e.externă şi internă. Micromicetele transmise prin cariopsele de cereale şi seminţele de leguminoase infestează. 2001). la semănat sau în timpul depozitării. 1994). Contaminarea după recoltare (Străjeru şi colab.

4. odată cu determinarea germinaţiei seminţelor (la intervale de 5 ani) este indicat să se facă analize privind gradul de atac cu diferite micromicete. neutilizată în anul recoltării acesteia.Căile de transfer ale patogenilor în timpul contaminării seminţei sunt: . Măsurile privind tratarea seminţelor (Plăcintă. poate fi folosită cu succes în anii următori. Este foarte importantă analiza probelor de seminţe atunci când acestea urmează a fi conservate în depozite cu atmosferă controlată (bănci de gene) în vederea identificării probelor contaminate cu diverse micromicete saprofite şi parazite mai mult sau mai puţin periculoase. 2001). . deoarece durata de păstrare influenţează longevitatea unor ciuperci saprofite şi parazite.. pentru a se evita riscurile de diseminare şi pierderile de material genetic (Străjeru şi colab. Recoltarea şi condiţionarea seminţei.transferul de la sol .. . 2007). Sămânţa destinată semănatului. Măsurile de prevenire a infecţiei în timpul depozitării. cu condiţia păstrării în depozite cu atmosferă controlată. însă sămânţa trebuie să aibă facultatea germinativă de peste 85% (Străjeru şi colab. 17 . Certificarea calităţii seminţei. 2007).. în sensul că cu cât durata de păstrare este mai mare.transferul de la sămânţă la plantă. cu atât gradul de infecţie este mai redus. 3. 2001). periodic.sămânţă .plantă. De asemenea. . în aşa fel încât în depozit să fie introdusă doar sămânţă sănătoasă. 2001.transferul de la planta mamă la sămânţă (Străjeru şi colab. Plăcintă.transferul de la sămânţă la sămânţă. 2. Cele mai importante măsuri de prevenire a atacului patogenilor şi saprofiţilor sunt : 1. în timpul conservării seminţelor.

O contribuţie deosebită a avut-o şi E. 2001). Rădulescu care a dezvoltat cercetări de fitopatologie teoretică şi practică (Tănase. În anul 1969.parazit (Tănase. Alexandri. Rădulescu şi Răfăilă descriu amănunţit principalele boli ce se transmit prin sămânţă la graminee şi leguminoase cultivate. unde sunt prezentate procedee şi metode tehnice de analiză. Al. studiul ciupercilor microscopice şi al celor fitopatogene a progresat mult prin apariţia unei lucrări de referinţă "Herbarium mycologicum romanicum" (1929). Ana Hulea. având ca autori pe Rădulescu şi Negru apare prima cheie pentru determinarea bolilor cariopselor de cereale şi seminţelor de leguminoase. Olga Săvulescu (Tănase. de o deosebită importanţă atât pe plan naţional cât şi internaţional. Vera Bontea (1985. 18 .un compendiu metodologic. iar mai târziu. În secolul XX s-au elaborat diferite sisteme de clasificare a ciupercilor şi sau aprofundat cunoştinţe privind sexualitatea la ciuperci şi genetica interacţiunii gazdă . În cadrul acestui institut au lucrat micologi cu o activitate remarcabilă: Traian Săvulescu care a editat 2 monografii de referinţă asupra uredinalelor (1953) şi ustilaginalelor din România (1957). 2001). Mititiuc. În anul 1967 în "Îndrumătorul pentru determinarea bolilor şi dăunătorilor la seminţe" .CAPITOLUL II ISTORICUL CERCETĂRILOR PRIVIND PATOLOGIA SEMINŢEI PE PLAN NAŢIONAL În România. 2001). Vera Bontea şi Becerescu (1952) au publicat un manual de fitopatologie. primele menţiuni referitoare la ciupercile care produc boli plantelor datează din secolul al XVIII-lea. 1986) a publicat o lucrare de sinteză asupra ciupercilor saprofite şi parazite din România. Vera Bontea. Odată cu înfiinţarea Institutului de Cercetări Agronomice din România. Mititiuc. în “Tratatul de fitopatologie agricolă”. Mititiuc. editată sub directa îndrumare a lui Traian Săvulescu.

Chifu. tipul de depozit. M. Tatiana Seşan a adus contribuţii importante la studiul micoflorei seminţelor de leguminoase cultivate în România. Comeş. A contribuit la studiul patologiei seminţei şi combaterii micozelor plantelor de cultură prin lucrarea "Ciuperci parazite pe sămânţa de fasole şi combaterea lor" (1982). Al. Docea. gradul de coacere şi conţinutul în umiditate al seminţelor. metodele de analiză pentru determinarea acestora şi măsuri de prevenire şi combatere a acestora. 2001). din timpul şi imediat după recoltare. Viorica Iacob. CAPITOLUL III FACTORII CARE CONDIŢIONEAZĂ APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA MICROMICETELOR PE CARIOPSELE DE CEREALE ŞI SEMINŢELE DE LEGUMINOASE Starea sanitară a culturilor de cereale şi leguminoase. rolul dăunătorilor în înmulţirea şi răspândirea micromicetelor în 19 . Hatman. Negru şi Severin publică lucrarea "Principalele boli ale culturilor semincere". Aurelia Crişan (Tănase. în care a descris principalele ciuperci parazite care se transmit prin sămânţa de fasole. T. Activitatea de cercetare în domeniul fitopatologiei a fost susţinută în centrele universitare de profesori care au format generaţii de specialişti în domeniul biologic şi agricol: Olga Săvulescu. Raicu şi Baciu descriu amănunţit principalii agenţi patogeni purtaţi de sămânţă la aceste două familii botanice. 2007). E. metoda de recoltare. Tănase. Mititiuc. condiţionarea seminţelor după recoltare. epifită şi endofită (Plăcintă. În 1978 în "Patologia seminţei". Lazăr. I. unde prezintă detaliat o serie de patogeni pe cariopsele de cereale şi seminţele de leguminoase. respectiv micoflora asociată. M. Toma. C. ciupercile saprofite de depozit precum şi metodele de analiză a acestora. rolul vârstei seminţelor în timpul păstrării. Mititiuc. condiţiile climatice din perioada de maturare. Bobeş. I.În 1973 Hulea. M.

în miceliul vegetativ. cum ar fi: substratul nutritiv unde se dezvoltă masa de seminţe. producând un efect negativ asupra sistemului imun.timpul depozitării şi condiţiile de mediu specifice de depozit sunt principalii factori care condiţionează apariţia şi dezvoltarea micromicetelor pe cariopsele de cereale şi seminţele de leguminoase (Plăcintă. temperatura şi lumina. umiditatea relativă din atmosfera depozitului şi dintre spaţiile intergranulare. simplă sau complexă. atât la om. asupra integrităţii materialului genetic. sau de cele mai multe 20 . având efect citotoxic şi carcinogen.. Aceste toxine pot fi depozitate în sporii fungilor. 2007). CAPITOLUL IV MICOTOXINELE . în organele de fructificare. Deşi contaminarea cu micotoxine survine în timpul vegetaţiei. 2001). ele perturbă procesele oxidative la nivel celular. datorită proprietăţilor lor citotoxice şi imunodepresive pronunţate. cât şi la animale. produşi de anumiţi fungi sau mucegaiuri care cresc pe alimente şi pot contamina hrana animalelor şi omului. nivelul acestora poate creşte substanţial în timpul depozitării şi al prelucrării produselor agricole. Micotoxinele sunt metaboliţi secundari cu o structură chimică mai mult sau mai puţin cunoscută. Supravegherea atentă şi depozitarea corectă a alimentelor sunt importante în prevenirea dezvoltării micotoxinelor. ventilaţia aerului şi compoziţia atmosferei din depozit (Străjeru şi colab. în mucegai. creşterea şi activitatea de degradare a micromicetelor parazite şi saprofite sunt favorizate de condiţiile de depozitare în care trăiesc. Au capacitatea de a modifica structuri biologice normale.O PROBLEMĂ DE SIGURANŢĂ ALIMENTARĂ Contaminarea cu micotoxine a producţiei primare şi a produselor rezultate prin prelucrarea industrială prezintă un risc crescut pentru sănătatea consumatorilor. Înmulţirea.

Infectarea cu spori de mucegai poate avea loc în câmp. Sunt produşi secundari de metabolism. carne.au efecte grave asupra sistemelor biologice. elaboraţi de miceţii toxinogeni. modificările fiziopatologice de natură 21 . 2004).pot fi secretate înainte de recoltare sau după recoltare (Coman şi colab.sunt rezistente la acţiunea agenţilor fizici şi chimici.. 1985).. Contaminarea cu micotoxine a produselor alimentare este condiţionată de temperatura şi umiditatea aerului. .prezintă masă moleculară mică. se impune necesitatea dezvoltării capacităţii de determinare a conţinutului de micotoxine pe întreg lanţul alimentar plantă animal .au structură chimică complexă.au molecule nepolare.au toxicitate ridicată. Prezenţa miceţilor nu este neapărat un indicator al prezenţei micotoxinelor (Popa şi colab. 1986).. trichotecina şi ergotoxina (Savu şi colab.ouă.ori eliminate în substratul de creştere (aliment). patulina. Caracteristicile generale ale micotoxinelor sunt: . în condiţii specifice de umiditate şi temperatură. 2004). Efectele nocive ale micotoxinelor se regăsesc la nivelul a patru paliere medicale: simptomatologia clinică.produse alimentare de origine animală (Savu şi colab. printr-o serie de reacţii catalizate de enzime. lapte. Pierderile economice cauzate de micotoxine se produc pe tot parcursul lanţului alimentar. Micotoxinele cele mai importante. 2004). . . există riscul major ca micotoxinele să ajungă în produsele alimentare de origine animală . ca produşi de secreţie pe substratul pe care s-a dezvoltat mucegaiul. în timpul recoltării. depozitării sau distribuţiei. fumonisinele. condiţionării.. . dar mai ales de umiditatea produsului respectiv. cu riscuri seminificative pentru siguranţa alimentaţiei umane sunt aflatoxinele. În plus. . ochratoxinele. . ca rezultat al consumului de către animale a furajelor contaminate. În acest context.. Toxinele pot lua naştere în timpul creşterii recoltei sau în urma unei depozitări incorecte (Savu şi colab. care conţin de regulă mai multe micotoxine.

Micotoxine Micotoxine ↓ Cultura în câmp ↓ Recoltare ► ► Transport ▼ ← Micotoxine Consumator Depozitare ▼ ← Micotoxine Produsul finit ___________________ Prelucrare Fig. iar produsul final trebuie să prezinte un risc microbiologic minim. 2004) (fig.. Ele pot fi sintetizate când produsele alimentare sunt infectate cu mucegaiuri. 1 . În general. 1).Traseul micotoxinelor pe lanţul alimentar (Savu şi colab. indentificându-se peste 2000 substanţe toxice. depozitării. modificările histopatologice şi leziunile ultrastructurale (Cotrău şi colab. Alimentele trec printr-o succesiune de transformări tehnologice.. transportului şi comercializării contribuie şi ele la înmulţirea mucegaiurilor şi la creşterea riscului de producere a micotoxinelor (Savu şi colab.biochimică şi hematologică. umiditatea şi temperaturile înalte favorizează înmulţirea ciupercilor şi producerea de micotoxine. iar o anumită specie de mucegai poate elabora un complex de micotoxine cu structuri diferite şi acceaşi toxină poate fi produsă de mai multe mucegaiuri. 1991). Cercetările efectuate au pus în evidenţă 240 de mucegaiuri toxicogene. Menţinerea calităţii produselor alimentare pentru a garanta sănătatea consumatorilor reprezintă un obiectiv foarte important în sectorul agro-alimentar.. 2004) 22 . Micotoxinele contaminează produsele agricole înainte sau după recoltare. Condiţiile proaste din timpul recoltării. în timpul perioadei de creştere a plantelor sau în timpul depozitării.

umiditatea. Factorii care influenţează dezvoltarea miceţilor şi producerea de micotoxine sunt: capacitatea genetică a mucegaiurilor. cu efecte grave asupra consumatorului.micotoxine cu acţiune cancerigenă (aflatoxinele. Pentru simplificarea prezentării acestui grup de produşi toxici care pot influenţa calitatea alimentelor sau nutreţului. pH-ul substratului. produse alimentare preparate din cereale sau seminţe contaminate. 1988). ci şi prin consumul de lapte. coeficientul de activitate al apei. 1999). micotoxinele elaborate de micromicetele întâlnite pe materialul biologic luat în studiu au fost grupate în 2 categorii: .Micotoxinele pot ajunge în organismul uman nu numai prin consumul de cereale. Limitele maxime admise şi recomandate de UE pentru micotoxinele identificate la cereale şi produse derivate din acestea prevăzute în ordinul 145/2004 (tabel 1) Tabelul 1 Micotoxina Aflatoxine totale Aflatoxina B1 Ochratoxina A Zearalenona Unitatea de măsură µg/kg (ppb) µg/kg (ppb) µg/kg (ppb) µg/kg (ppb) Limitele maxime admise 4 2 5 50 23 . fitosanitare (Derache. precum şi lucrările agrotehnice. microorganismele concurente. aeraţia (compoziţia atmosferei). perioada de timp de la contaminare. carne sau ouă provenite de la animale hrănite cu furaje contaminate (Savu. luminozitatea. temperatura. ochratoxinele) . agenţii biologici. substratul nutritiv.micotoxine cu efecte nocive la om şi animale (zearalenona sau toxina F2).

stabilirea influenţei duratei de conservare asupra activităţii micromicetelor aflate pe seminţele depozitate. iar pe de altă parte. hârtie sugativă asupra evoluţiei agenţilor patogeni fungici.CAPITOLUL V SISTEMUL DE EXPERIMENTARE Acest studiu reprezintă.dextroză agar). o caracterizare complexă (morfologică. o evaluare a florei micologice epifite şi endofite care apare pe cariopsele de cereale şi seminţele de leguminoase după depozitarea pe termen mediu. umiditatea relativă a aerului = 30 . pe de o parte. stabilirea influenţei tipului de substrat mediu CGA (cartof . 2001).8 % (Străjeru şi colab. mediu Sabouraud (extract de drojdie .dextroză .40%). Scopul prezentei cercetări constă în: evaluarea fitopatologică a micoflorei epifite şi endofite de pe seminţele conservate la intervale diferite de timp. toxicologică. Condiţiile de experimentare pot fi grupate astfel: condiţiile specifice de depozitare pentru conservare pe termen mediu: T = +4 0C (±1 0C). determinarea influenţei micromicetelor asupra viabilităţii seminţelor depozitate pe perioade mari de timp.40%. umiditatea relativă a aerului = 30 .cloramfenicol agar). condiţiile de laborator în care s-au realizat analize fitopatologice (prin 24 . iar procentul de umiditate al seminţelor între 5 . citogenetică) în vederea evitării sau diminuării pagubelor produse de agenţii patogeni fungici.. în depozite cu atmosferă controlată (T=+4 0C. determinarea cantitativă a conţinutului de micotoxine secretate de microorganismele fungice la cereale. analiza citogenetică la probele luate în studiu. stabilirea unei corelaţii cu privire la umiditatea seminţelor conservate şi evoluţia activităţii micoflorei de depozit.

18 şi 23 ani la T = +4 °C (pentru Vicia faba) seminţe conservate timp de 6 şi 15 ani la T = +4 °C (pentru Phaseolus vulgaris). Triticum aestivum) şi 2 specii de leguminoase (Vicia faba.dextroză cloramfenicol . zearalenona) şi metoda preparatelor microscopice pentru analiza citogenetică. Phaseolus vulgaris).agar). ochratoxina A. respectiv metoda imunoenzimatică ELISA pentru determinarea cantitativă a micotoxinelor (aflatoxinele totale B1+B2+G1+G2. Majoritatea probelor de seminţe provin din aceeaşi categorie biologică (populaţii locale). dar s-au luat în studiu şi unele soiuri (la Triticum aestivum) Probele luate în studiu au origini diferite (fig.pentru aflatoxina B1. provenind din expediţiile de colectare realizate de Banca de Gene Suceava (cazul populaţiilor locale) sau de la alte instituţii de cercetare (cazul soiurilor).agar). 25 . metoda sugativei şi metoda Sabouraud (extract de drojdie . 3). toxicologice şi citogenetice. Materialul biologic ales pentru studiu este reprezentat de populaţii locale şi soiuri ce aparţin la 2 specii de cereale (Zea mays. 15 şi 18 ani la T = +4 °C (pentru Triticum aestivum) seminţe conservate timp de 8. 2.determinarea prezenţei pe seminţele analizate a micromicetelor specifice. metoda cromatografiei în strat subţire (CSS) . după perioade distincte de depozitare). În cadrul fiecărei specii s-au constituit 30 probe medii de 300 seminţe din colecţia Băncii de Resurse Genetice Vegetale Suceava: seminţe conservate timp de 8 şi 17 ani la T = +4 °C (pentru Zea mays) seminţe conservate timp de 8.dextroză . Pentru probele de seminţe studiate s-au folosit metodele clasice de analiză fitopatologică (metoda Ulster pe mediu CGA (cartof .

Fig.Reprezentarea pe hartă a originii probelor luate în studiu Metodele şi tehnicile de cercetare aplicate Pentru a face posibil acest studiu fitopatologic de evaluare a micromicetelor prezente pe cariopsele de cereale şi seminţele de leguminoase. 2. precum şi pentru a evidenţia implicaţiilor acestora asupra scăderii viabilităţii probelor analizate s-au aplicat următoarele metode de cercetare: 26 . 3 .

1. Micromicetele saprofite şi parazite izolate pe cariopsele de cereale (Zea mays.agar). CAPITOLUL VI REZULTATE EXPERIMENTALE PRIVIND CARACTERIZAREA FITOPATOLOGICĂ. Testul standard de germinaţie (metoda sugativei). Triticum aestivum) şi seminţele de leguminoase (Phaseolus vulgaris. TOXICOLOGICĂ ŞI CITOGENETICĂ A PROBELOR DE CEREALE ŞI LEGUMINOASE LUATE ÎN STUDIU 6. Evaluarea fitopatologică la speciile de cereale şi leguminoase luate în studiu 6. pe aceeaşi sămânţă fiind prezente mai multe microorganisme fungice care au atacat învelişurile exterioare ale seminţei sau au produs infecţii în interior la 27 .cloramfenicol .Oedocephalum sp. Metoda Ulster (Malone şi Muskett.1. Metoda Sabouraud (extract de drojdie .Fusarium moniliforme . Metoda gravimetrică de determinare a umidităţii.dextroză . Vicia faba) luate în studiu (Analiza calitativă macroscopică şi microscopică) Micoflora de depozit identificată la probele de cereale luate în studiu este reprezentată de: .Tilletia tritici Aceste specii de ciuperci saprofite şi parazite au apărut cu frecvenţă ridicată la probele de Zea mays şi Triticum aestivum analizate. .Analiza macroscopică a seminţei.1.agar).Chaetomium sp. .Torula herbarum . 1941) pe mediu CGA (cartof dextroză .

Foto 1 . pe mediu CGA la Zea mays în câmpul microscopic (original) Foto 5 .Conidii în lanţ de Torula herbarum pe mediu CGA la Triticum aestivum în câmpul microscopic (original) Foto 2 .7 . pe mediu CGA la Triticum aestivum în câmpul microscopic (original) 28 .nivelul embrionului.Peritecie cu peri de Chaetomium sp. fără ca acestea să determine diminuarea accentuată a facultăţii germinative a seminţelor.4 Conidiofori cu conidii de Oedocephalum sp.

10 .12 .Foto 8 .Peritecie cu peri de Chaetomium sp. pe mediu CGA la Zea mays în câmpul microscopic (original) Foto 11 .Hife şi microconidii de Fusarium moniliforme pe mediu CGA la Zea mays în câmpul microscopic (original) 29 .

15 .Teliospori de Tilletia tritici la Triticum aestivum în câmpul microscopic (original) 30 .Colonii de Fusarium moniliforme pe mediu Sabouraud la Zea mays (original) Foto 16 .Foto 13 .

Botrytis fabae .Foto 17 .Clamidospori de Tilletia tritici la Triticum aestivum la microscopul electronic (original) Micoflora de depozit identificată la probele de leguminoase luate în studiu este reprezentată de: . ultimele 2 specii fiind componente ale micoflorei de câmp ce apar în timpul vegetaţiei plantelor.Stachybotrys atra . producând pierderi de 31 .Uromyces viciae .21 .fabae.

aceste micromicete influenţează facultatea germinativă.Colonie de Botrytis fabae pe mediu CGA la Vicia faba (original) 32 . produc putrezirea seminţei înainte de apariţia radiculei când sunt incubate şi determină apariţia de plantule anormale la răsărit. De asemenea.Conidiofori şi conidii de Stachybotrys atra pe mediu CGA la Vicia faba în câmpul microscopic (original) Foto 24 .randament. După răsărit atacă plantele mamă. 2007). 23 . Aceste ciuperci contaminează sămânţa înainte de recoltare şi în perioada de depozitare (Plăcintă. organele reproducătoare şi seminţele. reducerea vigorii şi calităţii acestora. scăderea masei a 1000 de seminţe. Foto 22.

Uredospori şi teleutospori de Uromyces viciae .Conidiofori cu conidii de Botrytis fabae pe mediu CGA la Vicia faba în câmpul microscopic (original) Foto 26 .Foto 25 .fabae la Vicia faba în câmpul microscopic (original) 33 .

care afectează facultatea germinativă a seminţelor depozitate. Rhizopus Penicillium nigricans. 34 . Epicoccum Penicillium Mucor mucedo. pot supravieţui în condiţii extreme şi nu afectează plantele în cursul perioadei de vegetaţie (Iacob şi colab. Penicillium commune. Aspergillus flavus. Au o mare capacitate de inhibare şi distrugere a patogenilor. Trichoderma viride.Foto 27 . variabile. Penicillium viridicatum. Aspergillus ochraceus. Cladosporium herbarum. Dintre acestea. Din grupul celor antagoniste fac parte Trichoderma viride şi Epicoccum purpurascens.Uredospori şi teleutospori de Uromyces viciae . cât şi la leguminoase este reprezentată de microorganismele fungice saprofite: Alternaria alternata. rugulosum. Penicillium. au o capacitate de diseminare rapidă..fabae la Vicia faba la microscopul electronic (original) Micoflora de depozit identificată atât la cereale. înainte ca aceştia să producă pagube. unele sunt producătoare de micotoxine. Stemphylium botryosum. 1998). cum sunt cele din grupul Aspergillus. purpurascens. Trichothecium roseum.29 . Penicillium notatum (chrysogenum).

în raport cu condiţiile de depozitare (Bontea. în momentul recoltării.Agenţii patogeni fungici sunt prezenţi pe plante înainte de recoltare.Colonii de Alternaria alternata pe mediu CGA la Vicia faba (original) Foto 32 . în timpul depozitării.Conidii de Alternaria alternata pe mediu CGA la Phaseolus vulgaris în câmpul microscopic (original) Foto 33 . 1953). Foto 30 .Conidii de Alternaria alternata pe mediu CGA la Vicia faba în câmpul microscopic (original) 35 .31 .

Colonie de Aspergillus flavus pe mediu CGA la Zea mays (original) Foto 35 .Conidiofori cu conidii de Aspergillus flavus pe mediu CGA la Vicia faba în câmpul microscopic (original) 36 .Foto 34 .Colonie de Aspergillus flavus pe mediu Sabouraud la Vicia faba şi Phaseolus vulgaris (original) Foto 36. 37 .

Conidiofori cu conidii de Aspergillus flavus pe mediu CGA la Phaseolus vulgaris în câmpul microscopic (original) Foto 41 .Conidiofori cu conidii de Aspergillus flavus pe mediu CGA la Zea mays în câmpul microscopic (original) Foto 39. 40.Conidiofori cu conidii de Aspergillus ochraceus pe mediu CGA la Phaseolus vulgaris în câmpul microscopic (original) 37 .Foto 38 .

Conidiofori cu conidii de Aspergillus ochraceus pe mediu CGA la Vicia faba în câmpul microscopic (original) 38 .Foto 42 .46 .44 .Conidiofori cu conidii de Aspergillus ochraceus pe mediu CGA la Zea mays în câmpul microscopic (original) Foto 45 .

Seminţe de Vicia faba infectate de Penicillium sp.Colonii de Penicillium chrysogenum (notatum) pe mediu CGA Foto 47 .Colonie de Penicillium rugulosum pe mediu CGA la Vicia faba (original) la Vicia faba (original) Foto 49.Foto 48 . 50 . pe hârtie sugativă (original) Foto 51 .Aversul şi reversul coloniei de Penicillium variabile pe mediu Sabouraud la Phaseolus vulgaris (original) 39 .

Foto 52 - 56 - Colonii de Penicillium commune pe mediu CGA şi Sabouraud la Phaseolus vulgaris (original)

40

Foto 57 - 62 - Colonii de Penicillium rugulosum pe mediu Sabouraud la Phaseolus vulgaris (original)

Foto 63 - 66 - Colonii de Penicillium viridicatum pe mediu Sabouraud la Vicia faba (original)

41

Foto 67 - Conidiofori cu conidii de Penicillium notatum (chrysogenum) pe mediu Sabouraud la Triticum aestivum în câmpul microscopic (original)

Foto 68 - Conidiofori cu conidii de Penicillium variabile pe mediu CGA la Vicia faba în câmpul microscopic (original)

Foto 69 - Conidiofori cu conidii de Penicillium rugulosum pe mediu Sabouraud la Vicia faba în câmpul microscopic (original)

42

Conidiofori cu conidii de Penicillium rugulosum pe mediu Sabouraud la Zea mays în câmpul microscopic (original) Foto 73 .Foto 70.Conidiofori cu conidii de Penicillium commune pe mediu Sabouraud la Phaseolus vulgaris în câmpul microscopic (original) Foto 72 .Conidiofori cu conidii de Penicillium rugulosum pe mediu CGA la Phaseolus vulgaris în câmpul microscopic (original) 43 .76 . 71 .

Foto 77 .Conidiofori cu conidii de Penicillium notatum (chrysogenum) pe mediu CGA la Zea mays în câmpul microscopic (original) 44 .80 .

Sporangiofor de Mucor mucedo pe mediu Sabouraud la Vicia faba (original) Foto 87 .Foto 81 .Conidiofori cu conidii de Penicillium chrysogenum (notatum) pe mediu CGA la Triticum aestivum în câmpul microscopic (original) Foto 84 .83 .Colonie de Mucor mucedo pe mediu CGA la Vicia faba (original) Foto 85 .Colonie de Mucor mucedo pe mediu Sabouraud la Vicia faba (original) Foto 86 .Colonie de Mucor mucedo pe mediu Sabouraud la Zea mays (original) 45 .

Colonie de Rhizopus nigricans pe mediu CGA la Zea mays (original) 46 . 90 .Sporangiofor de Mucor mucedo pe mediu CGA la Vicia faba în câmpul microscopic (original) Foto 89.Sporangiofor de Mucor mucedo pe mediu Sabouraud la Zea mays în câmpul microscopic (original) Foto 92 .Foto 88 .Sporangiofor de Mucor mucedo pe mediu CGA la Zea mays în câmpul microscopic (original) Foto 91 .

Foto 93 .Sporangiofori de Rhizopus nigricans pe mediu Sabouraud la Zea mays în câmpul microscopic (original) 47 . 95 .Sporangiofori de Rhizopus nigricans pe mediu CGA la Zea mays în câmpul microscopic (original) Foto 94.Sporange cu spori şi rizoizi de Rhizopus nigricans pe mediu CGA la Phaseolus vulgaris în câmpul microscopic (original) Foto 96 .

98 .Sporange cu spori şi rizoizi de Rhizopus nigricans pe mediu Sabouraud la Vicia faba în câmpul microscopic (original) Foto 99.Foto 97. 100 .Colonii de Epicoccum purpurascens pe mediu Sabouraud la Phaseolus vulgaris (original) Foto 101 .Conidiofori cu conidii de Epicoccum purpurascens pe mediu CGA la Triticum aestivum în câmpul microscopic (original) 48 .

Colonie de Trichoderma viride pe mediu CGA la Vicia faba (original) Foto 105 .Colonie de Trichoderma viride pe mediu Sabouraud la Phaseolus vulgaris (original) 49 .Conidiofori cu conidii de Epicoccum purpurascens la Vicia faba la microscopul electronic (original) Foto 104 .Foto 102. 103 .

Foto 106 .Colonii de Cladosporium herbarum pe mediu CGA la Vicia faba (original) 50 .Colonie de Trichothecium roseum pe mediu Sabouraud la Zea mays (original) Foto 108 .Conidiofori cu conidii de Trichothecium roseum pe mediu Sabouraud la Zea mays (original) Foto 109 .Conidiofori cu conidii de Trichoderma viride pe mediu Sabouraud la Phaseolus vulgaris în câmpul microscopic (original) Foto 107 .

Conidiofori cu conidii de Cladosporium herbarum pe mediu CGA la Zea mays (original) Foto 112 .Conidiofori şi conidii de Cladosporium herbarum la Triticum aestivum la microscopul electronic (original) 51 .Foto 110 .Colonii de Cladosporium herbarum pe mediu Sabouraud la Phaseolus vulgaris (original) Foto 111 .

1.2. 52 . depozitare a cariopselor analizate. Evaluarea acţiunii micromicetelor pe cariopsele şi seminţele analizate Identificarea microorganismelor fungice în funcţie de perioada de Identificarea genurilor de micromicete în funcţie de tipul de substrat prin indicarea numărului de cariopse infectate şi a genurilor de ciuperci izolate.Conidie de Stemphylium botryosum pe mediu CGA la Vicia faba în câmpul microscopic (original) 6. Evaluarea acţiunii micoflorei epifite şi endofite de depozit (Analiza cantitativă prin cuantificarea datelor şi interpretarea rezultatelor) Rezultatele experimentale obţinute în cadrul acestui studiu au răspuns următoarelor obiective: • • • utilizat. • Evidenţierea corelaţiilor între evoluţia micromicetelor identificate.Foto 113 . perioadele de depozitare a seminţelor şi tipul de substrat folosit.Colonie de Stemphylium botryosum pe mediu CGA la Phaseolus vulgaris (original) Foto 114 .

realizându-se prin estimarea vizuală a suprafeţei cariopsei.Procentele de infecţie ale agenţilor patogeni fungici izolaţi pe mediu CGA la probele de Zea mays depozitate în condiţii de mediu controlate (+ 40 C. Alternaria alternata Aspergillus sp Trichothecium roseum Rhizopus sp. pe o perioadă de depozitare de 8 şi respectiv 17 ani) 53 . Triticum aestivum) luate în studiu 100% 80% 60% 40% 20% 0% SVGB-7249 SVGB-7902 SVGB-3714 SVGB-3773 SVGB-1667 SVGB-1685 SVGB-3553 SVGB-1660 SVGB-1629 SVGB-1789 SVGB-1695 SVGB-1658 SVGB-3681 SVGB-3611 SVGB-1600 SVGB-5191 SVGB-1226 SVGB-3829 SVGB-5397 SVGB-5465 SVGB-5220 SVGB-1627 SVGB-1594 SVGB-1654 SVGB-11265 SVGB-11267 SVGB-11255 SVGB-13769 SVGB-13797 SVGB-1784 + 40C .Cuantificarea elementelor analizate s-a realizat astfel: . + 40C . Chaetomium sp. 4 . 6. iar frecvenţa atacului s-a exprimat în procente. 1968).Micromicetele s-au evaluat prin numărarea cariopselor şi seminţelor infectate. pentru evidenţierea unor corelaţii şi regresii semnificative între diferite elemente (Ceapoiu. Informaţiile obţinute în urma analizelor şi determinărilor efectuate sunt prezentate în tabele şi grafice.1.8 ani Penicillium sp. iar la o parte dintre acestea s-au folosit metode statistice de calcul. Evaluarea acţiunii micoflorei epifite şi endofite de depozit întâlnită la probele de cereale (Zea mays. Mucor sp.2.1.17 ani Cladosporium herbarum Oedocephalum sp. Fusarium moniliforme Fig.

a evidenţiat un număr redus de corelaţii asigurate statistic la ambele perioade de depozitare. 5 . Alternaria alternata + 40C . x Aspergillus sp. După 17 ani de depozitare a cariopselor de Zea mays la temperatura de + 4 °C.17 ani Rhizopus sp. Cladosporium herbarum Aspergillus sp. există doar două corelaţii pozitive semnificative între acţiunea agenţilor patogeni fungici Mucor sp.Procentele de infecţie ale agenţilor patogeni fungici izolaţi pe hârtie sugativă la probele de Zea mays depozitate în condiţii de mediu controlate (+ 40 C. şi Cladosporium herbarum x Penicillium sp.100% 80% 60% 40% 20% SVGB-7249 SVGB-7902 SVGB-3714 SVGB-3773 SVGB-1667 SVGB-1685 SVGB-3553 SVGB-1660 SVGB-1629 SVGB-1789 SVGB-1695 SVGB-1658 SVGB-3681 SVGB-3611 SVGB-1600 SVGB-5191 SVGB-1226 SVGB-3829 SVGB-5397 SVGB-5465 SVGB-5220 SVGB-1627 SVGB-1594 SVGB-1654 SVGB-11265 SVGB-11267 SVGB-11255 SVGB-13769 SVGB-13797 + 40C . 54 SVGB-1784 0% . s. pe o perioadă de depozitare de 8 şi respectiv 17 ani) Evidenţierea corelaţiilor între evoluţia micromicetelor izolate pe probele de Zea mays luate în studiu şi perioadele diferite de depozitare (8 şi 17 ani) La nivelul probelor de Zea mays analizate. Trichothecium roseum Fig.8 ani Penicillium sp.

15 şi respectiv 18 ani) 55 SVGB-5521 .8 ani + 40C . pe o perioadă de depozitare de 8. Alternaria alternata + 40C -15 ani Rhizopus sp. Stemphylium botryosum Cladosporium herbarum Chaetomium sp. 7 . 15 şi respectiv 18 ani) 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% SVGB-7244 SVGB-7363 SVGB-7441 SVGB-8790 SVGB-8823 SVGB-8824 SVGB-8909 SVGB-9186 SVGB-9188 SVGB-9485 SVGB-9515 SVGB-9519 SVGB-9521 SVGB-2569 SVGB-5148 SVGB-14059 SVGB-14125 SVGB-15018 SVGB-15203 SVGB-15972 SVGB-10261 SVGB-12781 SVGB-12784 SVGB-12791 SVGB-12799 SVGB-12804 SVGB-12812 SVGB-12832 SVGB-5521 0% + 40C .Procentele de infecţie ale agenţilor patogeni fungici izolaţi pe mediu CGA la probele de Triticum aestivum depozitate în condiţii de mediu controlate (+ 4 0C.15 ani SVGB-12832 + 40C .100% 80% 60% 40% 20% 0% SVGB-7244 SVGB-7363 SVGB-7441 SVGB-8790 SVGB-8823 SVGB-8824 SVGB-8909 SVGB-9186 SVGB-9188 SVGB-9485 SVGB-9515 SVGB-9519 SVGB-9521 SVGB-2539 SVGB-2569 SVGB-5148 SVGB-2539 SVGB-14059 SVGB-14125 SVGB-15018 SVGB-15203 SVGB-15972 SVGB-10261 SVGB-12781 SVGB-12784 SVGB-12791 SVGB-12799 SVGB-12804 SVGB-12812 + 40C . Trichoderma viride + 40C .Procentele de infecţie ale agenţilor patogeni fungici izolaţi pe hârtie sugativă la probele de Triticum aestivum depozitate în condiţii de mediu controlate (+ 4 0C. 6 . Torula herbarum Epicoccum sp.18 ani Penicillium sp.8 ani Penicillium sp.18 ani Cladosporium herbarum Torula herbarum Fig. Alternaria alternata Fig. Trichoderma viride Rhizopus sp. pe o perioadă de depozitare de 8.

5 2 1. 3. s-a evidenţiat un număr ridicat de corelaţii asigurate statistic la probele depozitate 8 ani.corelaţie negativă semnificativă.977*** 2.Evidenţierea corelaţiilor între evoluţia micromicetelor izolate pe probele de Triticum aestivum luate în studiu şi perioadele diferite de depozitare (8.5 Cariopse infectate cu agentul patogen fungic 3 Cladosporium herbarum y = -0. Torula herbarum x Cladosporium herbarum . după cum urmează: Trichoderma viride x Alternaria alternata .2 r = 0. Chaetomium sp.Dreapta de regresie pentru corelaţia dintre numărul de cariopse infectate de Torula herbarum şi numărul de cariopse infectate de Cladosporium herbarum pe probele de Triticum aestivum depozitate timp de 8 ani în condiţii de mediu controlate (+ 4 0C) 56 .5x + 3. corelează negativ semnificativ cu Alternaria alternata.5 0 0 1 2 3 4 5 6 7 Cariopse infectate cu agentul patogen fungic Torula herb arum Fig. 8 . Torula herbarum x Epicoccum sp. . Stemphylium botryosum corelază negativ semnificativ cu Cladosporium herbarum şi Trichoderma viride şi pozitiv semnificativ cu Torula herbarum şi Alternaria alternata.5 1 0.corelaţie negativă foarte semnificativă. negativ foarte semnificativ cu Stemphylium botryosum şi pozitiv semnificativ cu Trichoderma viride.corelaţie negativă semnificativă. 15 şi 18 ani) La nivelul probelor de Triticum aestivum analizate.

Trichothecium roseum Rhizopus sp. după o perioadă de depozitare de 8 ani. Vicia faba) luate în studiu 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% SVGB-13906 SVGB-13936 SVGB-13941 SVGB-13944 SVGB-13946 SVGB-13972 SVGB-14001 SVGB-14006 SVGB-14022 SVGB-14046 SVGB-14057 SVGB-14060 SVGB-14061 SVGB-14065 SVGB-14080 SVGB-14105 SVGB-14106 SVGB-14175 SVGB-14180 SVGB-14185 SVGB-14204 SVGB-13626 SVGB-13628 SVGB-13639 SVGB-13749 SVGB-13750 SVGB-13751 SVGB-13775 SVGB-13776 SVGB-13777 + 4 C . Trichoderma viride 0 + 4 C . Evaluarea acţiunii micoflorei epifite şi endofite de depozit întâlnită la probele de leguminoase (Phaseolus vulgaris.2. 9 .În condiţiile păstrării cariopselor la temperatura de + 4 0C. Torula herbarum inhibă acţiunea agentului patogen fungic Cladosporium herbarum. Alternaria alternata Aspergillus sp.1.15 ani Epicooccum sp.2.6 ani Penicillium sp. 6. pe o perioadă de depozitare de 6 şi 15 de ani) 57 .Procentele de infecţie ale agenţilor patogeni fungici izolaţi pe mediu CGA la probele de Phaseolus vulgaris depozitate în condiţii de mediu controlate (+4 0C. Stachybotrys atra Cladosporium herbarum Stemphylium botryosum 0 Fig.

100% 80% 60% 40% 20% 0% SVGB-13906 SVGB-13936 SVGB-13941 SVGB-13944 SVGB-13946 SVGB-13972 SVGB-14001 SVGB-14006 SVGB-14022 SVGB-14046 SVGB-14057 SVGB-14060 SVGB-14061 SVGB-14065 SVGB-14080 SVGB-14105 SVGB-14106 SVGB-14175 SVGB-14180 SVGB-14185 SVGB-14204 SVGB-13626 SVGB-13628 SVGB-13639 SVGB-13749 SVGB-13750 SVGB-13751 SVGB-13775 SVGB-13776 SVGB-13777 + 4 C .Procentele de infecţie ale agenţilor patogeni fungici izolaţi pe hârtie sugativă la probele de Phaseolus vulgaris depozitate în condiţii de mediu controlate (+4 0C. Trichothecium roseum Rhizopus sp.6 ani Penicillium sp.15 ani Cladosporium herbarum 0 Fig. alături de genul Aspergillus apare şi Rhizopus sp. În condiţiile păstrării seminţelor la temperatura de + 4 0C. Trichoderma viride 0 + 4 C . 58 . 10 . s-a evidenţiat un număr redus de corelaţii asigurate statistic la ambele perioade de depozitare. Alternaria alternata Aspergillus sp. După 15 ani de depozitare a seminţelor de Phaseolus vulgaris la temperatura de 4°C. x Aspergillus sp. pe o perioadă de depozitare de 6 şi 15 ani) Evidenţierea corelaţiilor între evoluţia micromicetelor izolate pe probele de Phaseolus vulgaris luate în studiu şi perioadele diferite de depozitare (6 şi 15 ani) La nivelul probelor de Phaseolus vulgaris analizate. există numai o singură corelaţie pozitivă foarte semnificativă între acţiunea agenţilor patogeni fungici Rhizopus sp.

pe o perioadă de depozitare de 8.Procentele de infecţie ale agenţilor patogeni fungici izolaţi pe mediu CGA la probele de Vicia faba depozitate în condiţii de mediu controlate (+4 0C. Mucor sp. Botrytis fabae Cladosporium herbarum Stachybotrys atra Alternaria alternata Stemphylium botryosum Fig. pe probele de Phaseolus 100% 80% 60% 40% 20% 0% SVGB-175 SVGB-176 SVGB-179 SVGB-196 SVGB-203 SVGB-212 SVGB-232 SVGB-268 SVGB-270 SVGB-272 SVGB-278 SVGB-285 SVGB-293 SVGB-280 SVGB-298 SVGB-300 SVGB-308 SVGB-333 SVGB-271 SVGB-273 SVGB-279 SVGB-282 SVGB-290 SVGB-3128 SVGB-4278 SVGB-4279 SVGB-4280 SVGB-4281 SVGB-4283 SVGB-303 + 4 C . Aspergillus sp Trichothecium roseum Rhizopus sp.925 *** Fig. 18 şi 23 de ani) 59 . 12 .23 ani 0 Penicillium sp.75 r = 0. şi numărul de seminţe infectate de Rhizopus sp. y = 2.18 ani 0 + 4 C . 10 8 6 4 2 0 0 1 2 3 4 5 Număr seminţe infectate de Aspergillus sp .8 ani 0 + 4 C .12 Număr seminţe infectate de Rhizopus sp.Dreapta de regresie pentru corelaţia dintre numărul de seminţe infectate vulgaris depozitate în condiţii de mediu controlate (+ 4 0C) timp de 15 ani de Aspergillus sp. 11 .5625x + 0. Trichoderma viride Epicoccum sp.

Rhizopus sp. După 8 ani de conservare a seminţelor de Vicia faba la temperatura de + 4 °C se observă că există 5 corelaţii negative distinct semnificative între acţiunea următorilor agenţi patogeni fungici: Stachybotrys atra x Epicoccum sp.. 18 şi 23 de ani) Evidenţierea corelaţiilor între evoluţia micromicetelor izolate pe probele de Vicia faba luate în studiu şi perioadele diferite de depozitare (8. şi Trichothecium roseum x Epicoccum sp. Trichothecium roseum x Rhizopus sp. s-au evidenţiat corelaţii asigurate statistic la toate cele trei perioade de depozitare..23 ani 0 Penicillium sp. 13 . Stemphylium botryosum x Epicoccum sp. Cladosporium herbarum Alternaria alternata Trichothecium roseum Botrytis fabae Fig. 18 şi respectiv 23 ani) La nivelul probelor de Vicia faba analizate.. 60 .100% 80% 60% 40% 20% 0% SVGB-175 SVGB-176 SVGB-179 SVGB-196 SVGB-203 SVGB-212 SVGB-232 SVGB-268 SVGB-270 SVGB-272 SVGB-278 SVGB-285 SVGB-293 SVGB-280 SVGB-298 SVGB-300 SVGB-308 SVGB-333 SVGB-271 SVGB-273 SVGB-279 SVGB-282 SVGB-3128 SVGB-4278 SVGB-4279 SVGB-4280 SVGB-4281 SVGB-4283 SVGB-290 + 4 C .Procentele de infecţie ale agenţilor patogeni fungici izolaţi pe hârtie sugativă la probele de Vicia faba depozitate în condiţii de mediu controlate (+4 0C... Stachybotrys atra x Rhizopus sp. pe o perioadă de depozitare de 8.18 ani 0 + 4 C . Aspergillus sp. precum şi o corelaţie pozitivă distinct semnificativă între acţiunea microorganismelor fungice Alternaria alternata x Rhizopus sp.8 ani 0 + 4 C .

în funcţie de umiditatea acestora 105 100 95 90 85 80 75 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 SVGB-7249 SVGB-7902 SVGB-3714 SVGB-3773 SVGB-1667 SVGB-1685 SVGB-3553 SVGB-1660 SVGB-1629 SVGB-1789 SVGB-1695 SVGB-1658 SVGB-3681 SVGB-3611 SVGB-1600 SVGB-5191 SVGB-1226 SVGB-3829 SVGB-5397 SVGB-5465 SVGB-5220 SVGB-1627 SVGB-1594 SVGB-1654 SVGB-11265 SVGB-11267 SVGB-11255 SVGB-13769 SVGB-13797 SVGB-1784 30 25 20 15 10 5 0 + 4 C .8 ani 0 + 4 C . 6. în condiţiile conservării la temperatura de +4 0C timp de 8 şi 17 ani 61 . Determinarea numărului total de colonii de microorganisme fungice identificate prin metoda Sabouraud la probele de cereale şi leguminoase luate în studiu Pe mediu Sabouraud numărul cel mai mare de unităţi formatoare de colonii (UFC/ml) din numărul de colonii obţinut în vasele Petri s-a înregistrat la probele de Zea mays şi Vicia faba luate în studiu.3.1.6. 14 . Evaluarea acţiunii micromicetelor identificate asupra germinaţiei cariopselor de cereale şi seminţelor de leguminoase luate în studiu.2.17 ani 0 Germinaţia cariopselor Umiditatea cariopselor Cariopse infectate Fig.Germinaţia probelor de Zea mays luate în studiu şi numărul de cariopse infectate în funcţie de umiditatea acestora.2.

Germinaţia probelor de Triticum aestivum luate în studiu şi numărul de cariopse infectate în funcţie de umiditatea acestora. 15 şi 18 ani 110 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 SVGB-13906 SVGB-13936 SVGB-13941 SVGB-13944 SVGB-13946 SVGB-13972 SVGB-14001 SVGB-14006 SVGB-14022 SVGB-14046 SVGB-14057 SVGB-14060 SVGB-14061 SVGB-14065 SVGB-14080 SVGB-14105 SVGB-14106 SVGB-14175 SVGB-14180 SVGB-14185 SVGB-14204 SVGB-13626 SVGB-13628 SVGB-13639 SVGB-13749 SVGB-13750 SVGB-13751 SVGB-13775 SVGB-13776 SVGB-13777 35 30 25 20 15 10 5 0 + 4 C .18 ani 0 Germinaţia cariopselor Umiditatea cariopselor Cariopse infectate Fig.15 ani 0 + 4 C . în condiţiile conservării la temperatura de +4 0C timp de 8. 15 . în condiţiile conservării la temperatura de +4 0C timp de 6 şi 15 ani 62 . 16 .105 100 95 90 85 80 75 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 SVGB-14059 SVGB-14215 SVGB-15018 SVGB-15203 SVGB-15972 SVGB-10261 SVGB-12781 SVGB-12784 SVGB-12791 SVGB-12799 SVGB-12804 SVGB-12812 SVGB-12832 SVGB-7244 SVGB-7363 SVGB-7441 SVGB-8790 SVGB-8823 SVGB-8824 SVGB-8909 SVGB-9186 SVGB-9188 SVGB-9485 SVGB-9515 SVGB-9519 SVGB-9521 SVGB-2539 SVGB-2569 SVGB-5148 SVGB-5521 35 30 25 20 15 10 5 0 + 4 C .6 ani 0 + 4 C -15 ani 0 Germinaţia seminţelor Umiditatea seminţelor Seminţe infectate Fig.8 ani 0 + 4 C .Germinaţia probelor de Phaseolus vulgaris luate în studiu şi numărul de seminţe infectate în funcţie de umiditatea acestora.

Determinarea aflatoxinei B1 din cereale prin metoda cromatografiei în strat subţire (C. la camera U. (original) 63 . în condiţiile conservării la temperatura de +4 0C timp de 8. Determinarea cantitativă toxicologică a micotoxinelor secretate de micromicetele întâlnite la probele de cereale luate în studiu (Zea mays. 17 .Germinaţia probelor de Vicia faba luate în studiu şi numărul de seminţe infectate în funcţie de umiditatea acestora.S.8 ani 0 + 4 C . probele fiind negative.3.23 ani 0 Germinaţia seminţelor Umiditatea seminţelor Seminţe infectate Fig.110 100 90 80 70 60 50 40 30 20 35 30 25 20 15 10 5 10 0 SVGB-175 SVGB-176 SVGB-179 SVGB-196 SVGB-203 SVGB-212 SVGB-232 SVGB-268 SVGB-270 SVGB-272 SVGB-278 SVGB-285 SVGB-293 SVGB-280 SVGB-298 SVGB-300 SVGB-308 SVGB-333 SVGB-271 SVGB-273 SVGB-279 SVGB-282 SVGB-290 SVGB-3128 SVGB-4278 SVGB-4279 SVGB-4280 SVGB-4281 SVGB-4283 SVGB-303 0 + 4 C . Foto 115 . nu s-a confirmat prezenţa aflatoxinei B1 pe probele de cereale luate în studiu (30 probe de Zea mays şi 30 probe de Triticum aestivum). Triticum aestivum) 6.Interpretarea cromatogramei la camera U. 18 şi 23 ani 6.18 ani 0 + 4 C .) Prin interpretarea cromatogramei obţinute după developare.S.V.V.3. observându-se doar prezenţa standardului.1.

Aspergillus şi Rhizopus. Cele 3 probe au un număr ridicat de cariopse infectate cu Penicillium sp.12 µg/kg ppb). 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 SVGB-14215 Penicillium sp.13797 şi SVGB 13769.64 µg/kg ppb).9 SVGB-15203 Concentraţia de aflatoxină Fig. În acest caz. fiind considerate astfel pozitive (SVGB .09 µg/kg ppt (4. doar 3 probe au avut o concentraţie de aflatoxine totale peste limita maximă admisă de UE. cu concentraţiile 5634. respectiv 4943.94 µg/kg ppb). 6867.28 µg/kg ppt (6. respectiv 6962. cu concentraţiile 7124. SVGB-15018 Rhizopus sp. Determinarea cantitativă a aflatoxinelor totale (B1+B2+G1+G2) din cereale prin metoda ELISA Prin determinarea concentraţiei aflatoxinei totale la cele 30 de probe de Zea mays. 4 6 6 7. 18 .87 µg/kg ppb). şi Rhizopus sp.46 µg/kg ppt (5. SVGB .2. doar 2 probe au avut o concentraţie de aflatoxine totale peste limita maximă admisă de UE.Agenţii patogeni saprofiţi izolaţi pe probele de Triticum aestivum ce au prezentat concentraţii ridicate de aflatoxine totale 64 . La Triticum aestivum.1 7 7 6.61 µg/kg ppt (6.15203 şi SVGB . aflatoxinele au fost secretate de microorganismele fungice din genurile Penicillium.14215.8 8 6.10 µg/kg ppt (7.15018.96 µg/kg ppb).6.3. fiind considerate astfel pozitive (SVGB .

Agenţii patogeni saprofiţi izolaţi pe probele de Zea mays ce au prezentat concentraţii ridicate de ochratoxină A La Triticum aestivum.3.17 7.09 17 14 10. 65 .34 µg/kg ppb (1234 µg/kg ppt).13797. şi Aspergillus sp. ochratoxina A a fost secretată de speciile genului Penicillium. doar 4 probe au prezentat o concentraţie de ochratoxină A peste limita maximă admisă de UE.15018. SVGB-11265 SVGB-11267 Penicillium sp. 51 µg/kg ppb (8510 µg/kg ppt) şi 10. fiind considerate astfel pozitive (SVGB . 19 . Determinarea cantitativă a ochratoxinei A din cereale prin metoda ELISA cu purificare pe coloana de imunoafinitate Prin determinarea concentraţiei ochratoxinei A la cele 30 de probe de Zea mays. Concentraţia de ochratoxină Fig.61 5 3 1 0 SVGB-13797 Aspergillus sp. În acest caz. SVGB . 12.6. SVGB .09 µg/kg ppb (8090 µg/kg ppt). cu concentraţiile 7. 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 SVGB-11255 2 8 8.71 µg/kg ppb (7710 µg/kg ppt).11255 şi SVGB -11267 cu concentraţiile 8. Toate cele 4 probe au un număr ridicat de cariopse infectate cu Penicillium sp.3. 8. fiind considerate astfel pozitive (SVGB 14215.95 µg/kg ppb (7950 µg/kg ppt).71 8.17 µg/kg ppb (1017µg/kg ppt). 7. doar 4 probe au avut o concentraţie de ochratoxină A peste limita maximă admisă de UE. SVGB 11265.

fiind considerate astfel negative.4. pentru 3 specii: Zea mays.3. 6. frecvenţa aberaţiilor interfazice totale şi a tipurilor de aberaţii interfazice. La Vicia faba s-a observat şi apariţia de interfaze cu un micronucleu şi. frecvenţa aberaţiilor cromozomiale totale şi a tipurilor de aberaţii cromozomiale în ana-telofaza (A-T) mitozei. În cazul probelor luate în studiu au fost analizate: indicele mitotic şi frecvenţa fazelor diviziunii mitotice în apexul radicular. Modificările citogenetice induse de agenţii patogeni fungici nu au fost cercetate şi pentru specia Triticum aestivum 2n = 6x = 42 din cauza fenomenului de hexaploidie care împiedică o comparaţie corectă cu celelalte 3 specii.Interfază cu micronucleu la proba SVGB . Foto 116 .4. Determinarea cantitativă a zearalenonei din probele de Zea mays luate în studiu prin metoda ELISA Prin determinarea concentraţiei de zearalenonă la cele 30 de probe de Zea mays s-a observat că toate probele au avut o concentraţie de zearalenonă sub limita maximă admisă de UE.300 (original) 66 Foto 117 . Modificările citogenetice induse de agenţii patogeni fungici la probele de cereale (Zea mays. Triticum aestivum) şi leguminoase (Phaseolus vulgaris. Vicia faba) luate în studiu Alterarea materialului genetic al seminţelor sub acţiunea infestării cu agenţi patogeni fungici a fost studiată.6.Continuitate cromatică între nucleu şi micronucleu în interfază la proba SVGB .271 (original) . în procent foarte mic interfaze cu două micronuclee (foto 116. Phaseolus vulgaris şi Vicia faba. 117). la nivel celular.

Foto 118 .Ana. cromozomi expulzaţi şi câteva aberaţii cromozomiale complexe. un micronucleu. Frecvenţa cea mai ridicată o înregistrează micronucleele. două micronuclee. de tipul: o punte.271 (original) Foto 120 .300 (original) 67 . S-au înregistrat aberaţii cromozomiale simple. de tipul: o punte cu două micronuclee şi A-T tripolară cu cromozom expulzat (foto 118 .272 (original) Foto 119 .Anafază multipolară la proba SVGB .Tipurile de aberaţii cromozomiale prezintă o mare varietate.124). ana-telofazele tripolare şi cromozomii expulzaţi. A-T tripolare.Ana. fiind distribuite aleatoriu.telofază cu fragmente la proba SVGB.telofază cu 2 fragmente la proba SVGB .

Ana.272) .telofază hexapolară (SVGB .original Foto 124 .Telofază cu micronuclee (SVGB .original Foto 122 .Ana .Foto 121 .telofază pentapolară cu punte şi cromozomi expulzaţi (SVGB .original Foto 123 .271) .Ana .original 68 .272) .271) .telofază cu o punte (SVGB .

în funcţie de vechimea seminţelor. La fiecare specie analizată. au prezentat un grad de infecţie diferit cu microorganisme fungice în funcţie de tipul de substrat şi perioada de păstrare a probelor luate în studiu. comparativ cu mediul Sabouraud. 69 . numărul cel mai mare de unităţi formatoare de colonii (UFC/ml) s-a înregistrat la probele de Zea mays şi Vicia faba luate în studiu. după perioada de incubare. după perioade diferite de conservare.CONCLUZII Micoflora de depozit dezvoltată pe seminţele speciilor luate în studiu (Zea mays. Cariopsele cerealelor şi seminţele leguminoaselor luate în studiu. pe probele luate în studiu. în sensul că cu cât aceasta este mai mare. mediu Sabouraud şi hârtie sugativă. 5. de tipul de substrat folosit şi astfel s-au stabilit unele corelaţii între evoluţia micromicetelor izolate pe seminţe. 4. Triticum aestivum. cu atât gradul de infecţie este mai redus. 7. de durata de conservare a seminţelor.dextroză agar).cloramfenicol agar). 1. Vicia faba şi Phaseolus vulgaris). în condiţii controlate de mediu. precum şi influenţa acţiunii acestora asupra facultăţii germinative a seminţelor. Din cele 120 de probe supuse testării viabilităţii în condiţii de laborator. în comparaţie cu numărul de seminţe plasate pe mediu CGA (cartof . 6. toţi agenţii patogeni fungici identificaţi au avut o comportare foarte diferită. majoritatea au prezentat o germinaţie de peste 85 %. Durata de conservare a influenţat longevitatea agenţilor patogeni fungici. care au fost depozitate în condiţii controlate de mediu în Banca de Gene Suceava a fost analizată în funcţie de genotip. Toate genurile de micromicete au fost izolate pe un număr mult mai mic de seminţe atunci când probele analizate au fost incubate pe hârtie sugativă. plasate pe mediu CGA. Pe mediu Sabouraud (extract de drojdie . după incubarea seminţelor s-a izolat o diversitate mai mare de agenţi patogeni fungici. 3. Pe mediu CGA. 2.dextroză .

11. starea fitosanitară a seminţelor depinzând de tehnologia şi condiţiile climatice din perioada formării. ceea ce demonstrează că prin conservarea probelor în condiţii de atmosferă controlată. x Aspergillus sp. Toate probele cu un număr mare de cariopse infectate. (corelaţie pozitivă . s-au înregistrat 9 corelaţii foarte semnificative asigurate statistic Torula herbarum x Cladosporium herbarum.la Triticum aestivum). Stachybotrys atra x Epicoccum sp. Rhizopus sp..la Vicia faba). (corelaţii negative .la Phaseolus vulgaris) şi Alternaria alternata x Rhizopus sp. compoziţie chimică. Creşterea frecvenţei apariţiei micromicetelor pe seminţe este determinată de un complex de factori (genotip. pe perioade diferite de timp. x Stemphylium botryosum (corelaţii negative . rezistenţă genetică) care împreună pot duce la scăderea viabilităţii seminţelor. Chaetomium sp. Prin evaluarea acţiunii micoflorei de depozit întâlnită la probele luate în studiu s-a observat că toate probele care au avut o concentraţie ridicată de aflatoxine totale şi ochratoxină A au fost păstrate 8 ani la temperatura de + 4 0C.. ceea ce demonstrează corelaţia dintre micotoxinele secretate de microorganismele fungice toxinogene şi numărul de cariopse infectate. (corelaţie pozitivă . s-au determinat coeficienţii de corelaţie între acţiunea agenţilor patogeni fungici identificaţi pe probele de cereale şi leguminoase analizate. Trichothecium roseum x Epicoccum sp. La nivelul probelor luate în studiu. Stemphylium botryosum x Epicoccum sp. putem concluziona că procentul de transmitere a infecţiilor este în funcţie de localitate. scăderea germinaţiei nu este determinată numai de apariţia micromicetelor. maturizării şi recoltării acestora. Stachybotrys atra x Rhizopus sp..la Vicia faba). 10.. Germinaţia probelor luate în studiu nu a fost influenţată foarte mult de gradul de infecţie al seminţelor cu agenţi patogeni fungici.8. 70 . întrucât localităţiile de provenienţă a probelor luate în studiu sunt diferite. De asemenea. pe lângă conţinutul ridicat de aflatoxină totală au prezentat şi o concentraţie ridicată de ochratoxină A. În vederea stabilirii acţiunii complementare a unor micromicete identificate pe seminţele probelor luate în studiu în diferite perioade de conservare. 9. Trichothecium roseum x Rhizopus sp.

13. 14. Determinarea micotoxinelor din cariopsele cerealelor destinate conservării genetice reprezintă o activitate primordială în băncile de gene. în general. prevenindu-se astfel contaminarea acestora prin regenerarea sau multiplicarea germoplasmei în câmpurile experimentale sau prin folosirea de către diverşi utilizatori externi. După analiza minuţioasă a rezultatelor obţinute şi compararea lor cu datele din literatura de specialitate putem afirma că efectele citogenetice produse de infestarea cu agenţi patogeni fungici sunt similare cu cele produse de acţiunea unui agent mutagen slab. Agenţii patogeni fungici au dus la apariţia unui număr relativ crescut. Studiul modificărilor citogenetice induse de agenţii patogeni fungici la probele luate în studiu a arătat că.12. valorile indicelui mitotic scad proporţional cu creşterea numărului de micromicete care infestează seminţele şi cu creşterea perioadei de conservare a seminţelor. de aberaţii interfazice şi de aberaţii cromozomiale în ana-telofaza mitozei la toate probele analizate şi la toate speciile studiate prin comparaţie cu probele martor. dar semnificativ din punct de vedere statistic. 71 . Determinarea micotoxinelor secretate de microorganismele toxinogene a avut un rol important în determinarea mai precisă a unor specii de Aspergillus şi Penicillium. 15.

Ed.. Ceres...103 -114. C.. 1959. Bucureşti. Determinarea calităţii seminţelor.211.236.313. Dynamics of seed transmission of plant pathogens. 26 .. Bontea V.255. pesticide. 22: 13. Efecte ale iradierii cu UV la Beratlief C.101. Raianu M. Manual de fitopatologie. Becerescu D. Băra C. 1. England.Genetica . Ed.. Fitotehnie. 49 . 96 . Ed. Academiei Bontea V.. 309 . Maniu M. 2008 . 1998. 2.243. Identifier les champignons transmis par les semences.97. 67 . Iaşi. Anganu I. 141 Baker K. Cereale şi leguminoase pentru boabe. Rădulescu I. Ed..Cereale.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ • Anghel Gh. 1985. 1987.I. Univ. Ed. 174 . 1968. 119 121. 1.M.metode de studiu. 1994. mutaţii: Efecte citogenetice şi Bucureşti. Ciuperci parazite şi saprofite din România. 357 . 31 . Common Wealth Agricultural Institute. Ann. 1995.factor mutagen fizic. 1966..175 Phytopathol. Caracteristici ale ecosistemului depozitelor de produse Berjak P. Bucureşti. 199 . Seed Pathology. Christensen.I. „Al. 44 .15. 1986.. Ed. Surrey. 311 fasole (Phaseolus vulgaris L. Ceres. Ed. 2002 . Seed Science and Cîmpeanu M. 122 . 164 . Velea C. Ed.).Laboratory guide to the identification of the major Cahagnier B. orzoaică şi secară... Loss of viability in storage micoflora. Technology. 278 .279 • • • • • Baicu T. 258 . INRA Agro-Silvică. Paris. 1 (2): 204 . Academiei Române. 99 .Radiaţia ultravioletă .. 350 . 22 • • • • • • Bîlteanu Gh.380 Corson.. 234 . Bucureşti (L’Institut National de la Recherche Agronomique). Metode statistice aplicate în experienţele agricole şi biologice.F.359 • • Christensen C.44 72 . 241 . Băra I.210. de Stat pentru Booth C. Bucureşti. Ed. 2008 . Matei C. Cuza”. I.I. Ed.. 34 -74.. 1952..204 . Universităţii „Al.M.Cuza”. Fitopatologie agricolă. Bucureşti. 1973.. Champion R. 121-128 • • Ceapoiu N. Iaşi... Seşan T. Stored seeds. 2 .93.. 1971.153 .. 92 .80.. 208 . Iaşi. 272 . 253 .165. Bucurescu N. 490 Române. Oprea M. Les mycotoxines.125.. 2 Literatura ştiinţifică.. The problems caused by microorganisms (with 143... Brasil. 1997. 1996.159. 4.259. Fusarium . Ed.57 species. Paris Căpraru G. 44 particulare reference to the fungi).35.. Probleme de protecţia plantelor.53 fiziologice induse de tratamentul cu pesticide la orz. Rev.. Surugiu C. International Advanced Course Abrates.286 agricole şi implicaţii sanitare. Bucureşti.

Tusa C. 1990. Evaluation of fungi in seed germplasm before Pedagogică.. Open University Press. 2005.70.360 • • • • • 468 • • • • • Hulea A. Ed.. 2000. 45 ...R. Mareş M. Ceres. Ed. Academiei Delouche J. 1989. Puiu I. Ed..G. Micotoxicoze. Vonica I. Bucureşti Iaşi. Goran. 1988. Principles and practices of seed storage in Agriculture Handbook. 1998. England. Fitopatologie.. 12 . Bobeş I. Micotoxine şi micotoxicoze.. Fitopatologie agricolă.. Commonwealth Mycological Institute. „Ion Ionescu de la Brad”. Hatman M. Ed. B. Standardization of vigor tests. 1973.V. Rădulescu E. Derache R. Micotoxine. Iaşi. G. 1983.. Didactică şi Pedagogică. Bucureşti.28 Londra. 1 . Bucureşti.79 Washington. 350 . O. Guest E. 1999... Iaşi. 1979. M. 4 Harrington..270. 157 . Stan T. Didactică şi Cristea M. Gheorghieş C. Iacob V. Tratat de Medicină Veterinară. Ulea E.• 126 • 318 . 1986. Principalele boli ale culturilor semincere.150. Fitopatologie generală.. Preda N. 1971. Popa L. Ed. 1991. V. M. Severin V.. Ed.. 211 Fowler J. Pop I. 1976. Genetic Resources Biotechnology National Research Center. 35 . Press New York şi Hatman M. Cohen L.. Ed.. 1985. 351 Docea E. 146 . Iliescu P. 145 . 1976. 57 combaterea bolilor plantelor cultivate.. Faiad M. Cotrău. Ulea E. Ed.. Ceres. Ed... 1.158 Kew Surrey.85 • • • • Coman I.. Ed.336 • • • 75 . Toxicologie.. Bucureşti Române. Seed Science Technology. Hulea A. Cantes.24.. Ceres. 80.. 73 .. Practical statistics for field biology. Brasil. Seed Biology.. Lazăr Al. Wetzel M. 143 toxigene. Conservarea genetică a plantelor şi agricultura...185 Popescu I. 75 . Îndrumător pentru recunoaşterea şi Ellis M. Tehnică.. Bucureşti.. Bontea V. Glodeanu C. 1985. Ed. Dematiaceous Hyphomycetes. Micologie medicală aplicată.. 88 Coman I. et Nut. Puiu I. Med. 1996.... tehnici şi Hulea A. Journal of Seed Technology. Ed.608 long term storage..K. Determinator pentru identificarea mucegaiurilor potenţial Iacob V. 24. Baicu T. 22 . Junimea.... Negru Al. Societatea de Medicină Veterinară din România. 6 . Ceres. Dicţionar de termeni populari.. Bucureşti. Tehnică Kozlovski... 2. Bucureşti. Severin V. 280 ..285. Popescu.70 ştiinţifici în fitopatologie. 1972. Bucureşti. Acad. Severin V... New York.

D. I. 28 tratamentul singular şi combinat cu Oltisan extra şi UV-B la linia DH74-2 de orzoaică de primavară. Thom C. 109 . N. Ceres. 112 . in DH10-9 double haploid line of barley. Cultura leguminoaselor pentru boabe. Agro-Silvică.. I.. Ed. Ed. Ed. Univ.. Patologia seminţei. 6: 1. Ed. Ed. 1978. Iaşi Mititiuc M. 2000. croissance microbiene et Neergaard P... 20 . 8 . A.P. Bucureşti. 238 hydratation.. 1995. Iaşi.. 46 . 1 .235. 266 ... 1966. 1967. Bucureşti.. Kernel infection and corn stalk rot caused by Malone J. Tudose M. 30 . 77 productivity. 227..111. Cuza”.556 Osweiler G. Bolile plantelor cultivate . Paris.. Micromicete ce se transmit prin seminţele de cereale păioase. 1980..92 • • 46. Pitt J. Bass L... 2002.. Iaşi. consequence du developpment des moisissures. 133 . Îndrumător pentru determinarea bolilor şi dăunătorilor Rădulescu E.. Molard R. Kommedahl T. 211 • • • • Justice O.prevenire şi combatere. Ed. Ardelean (editori).. Academiei Samson R.N. 1941. 1968. Seed pathology. Microflore des cereales. Ed.. 1967.530 Prevenire şi combatere. 2002. „Ion Ionescu de Ionescu D. Univ. Macmillan Press. Annals Appl. Iaşi 234 ... 387 .53 ..E.. Fitopatologie. Tratat de fitopatologie agricolă. Bolile plantelor legumicole. “Al. 56 for the presence of seed borne parasites. Tudose C. Suceava.. Negru A.50. A Manual of the Penicillia. Raicu C. 1: 550 .contemporary issues of food animal health and Pârvu M.74 Raper K. Ed. Sincron. Washington Fusarium moniliforme. 1996.. Univ.135. 2: 68 ..271..L. Maniu M.19. Tudose C. Agro-Silvică. “Al. Ed. 1993. Londra.. 1994. Efecte citogenetice induse de Handbook. Phytopathology. 511 . la Brad”. Crăciun... Micologie. La Rochelle. Ed. 99 .. 2005. I. A.C. I.112.. Univ. Romanian Biotechnological Letters. Mycotoxins .29. Biol. Fitopatologie. 2007.2261 Iacob V.32.114 • • • • • • • • • • 170 . In vivo mutagenesis induced by sodium azide Mititiuc M. Baciu D.48 74 .. Truţa E. A. Bucureşti. 409 Mititiuc M. 1977. 111 . Ed. Cluj Napoca. The Ulster method for the examination of flax seed Maniu M. Răfăilă C. Principles and practices of seed storage. Muskett A. Maniu C.277 Plăcintă D. 1969.. În Analele Societăţii Nationale de Biologie Celulară . 10 (4): 2255 ..280 Române. Modern concepts in Penicillium and Aspergillus la seminţe. Cuza”.184 • New York • • • Rădulescu E. Bucureşti. 1992. Veterinary Clinic of North American Food Animal. “Al.13. 1990. 13 . Agriculture Kuckarek T. Cahagnier B. Cuza”. 277 . Hafner Publishing Company. 16.389.

5 . „Al.. Roma Surse internet: http://mcavalla. „Al. 73 . Genebank Standards. I.77 108. Ed. 119 . Plăcintă D.. 2004.152 fitopatologie. Genetica.478 • • • 47 . Univ... Scuteanu E. Univ.. N. 1993. Bucureşti.13. I.com 75 .. Cuza”. 146 . Webster J. 171 .sisteme de clasificare.98. 244 Ed.. Food and Agriculture Organization of the United Nations/International Plant Genetic Resources Institute. Plenum Press. 2 .. Eliade E. Trif Al. Tănase. Ed. Ed. Savu C. 39 . Plant pathology. Ed. Toxicologie şi toxicoze.. 2001. C. 40 . Zurich FAO/IPGRI.. 100 .. 70 . Popa E. 1994. Conservarea şi utilizarea Tănase C. riscuri şi beneficii... A Manual of Aspergillia.. 92 . „ Al.20 • Iaşi • • • • • • Baltimore • • • Tudose I. I. 12 . Săvulescu O. Iaşi. Lucrări practice de Seşan T.. „Al. 1945. Baicu T.indexfungorum. Străjeru S... ediţia a 4. Mititiuc.. C. 2001. Suceava.org http://www. Bucureşti.. Semne. Univ. Micologie.free. Toma C. Tănase C. Georgescu N. Wilkiams Wilkins Company Didactică şi Pedagogică. Ciuperci parazite pe sămânţa de fasole şi combaterea lor.. 2002.. 1967. Biological control of fungus diseases of cropped plants in Romania.75 Cambridge 1993. Mărgăriteanu S.. I.. Cuza”.. Thom C. Iaşi Tănase. 75.43. Mycobiota . Siguranţa alimentelor. Didactică şi Pedagogică. Danielescu N. Introduction to fungi (2nd edition). M. Cuza" Iaşi. 1995. 1995. 2006. New York.154 Seşan T. 13 . Micologie. 1 ..fr/galerie/category. Cuza”. Handbook on seed health testing. Ed. Univ. I.7. 236 . Murariu D. Morfologia şi anatomia plantelor cultivate.173.. Ed.a.41. Raper K. Iaşi Bucureşti. Popescu O.7. Bucureşti. Bucureşti resurselor genetice vegetale. Indrumător de laborator.48 Zanoschi V.237.. International Seed Testing Association.de http://www. Univ. Cambridge University Press.classification.60 • Seşan T. 25 . Ed.. Holland. Ed. Ceres.124. Seşan T. 1985. "Al .. Concepte actuale în organizarea şi clasificarea fungilor.mycotoxins. Cuza”. 1982.php?cat=16 http://schimmel-schimmelpilze. 1965. Abstracts of the International Symposium of the Plant Protection.. 2006. Popa M.

Cristian Tudose. I. Cuza” Iaşi. TOM X. issue 2. 2009. Supliment la Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. Mihaela Ionela Tudose . Diana Batîr-Rusu . Cristian Tudose . Secţiunea Geneticã şi Biologie Molecularã. 33 7. 2 (Rezumatele lucrărilor celei de-a XXVII-a Sesiuni Ştiinţifice Anuale a Societăţii Române de Biologie Celulară). Diana Batîr-Rusu. Bistriţa. Cristian Tudose. Univ. seeds from the collection of Suceava Genebank.7 noiembrie 2009. Cuza” Iaşi (Rezumatele lucrărilor Sesiunii Ştiinţifice Biologia în Anul Omagial Darwin. TOM X. dedicată lui Charles Darwin: 200 de ani de la naştere şi 150 de ani de la publicarea „Originii speciilor”).14 iunie 2009. I. Diana Batîr-Rusu.LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE CU REFERIRE LA SUBIECTUL TEZEI DE DOCTORAT 1. 2009 (sub tipar) 2. Cristian Tudose . 3. 2009 (sub tipar) 3. Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. Annals of the Romanian Society for Cellular Biology. beans from the collection of Suceava Genebank. Diana Batîr-Rusu. Analele SNBC. Crăciun (Editors).Cytogenetic effects induced by deposit mycoflora in Phaseolus vulgaris L.24 4.Efecte citogenetice induse de micoflora de depozit la seminţele de Phaseolus vulgaris L. Secţiunea Geneticã şi Biologie Molecularã.Assessment of deposit mycoflora action on Phaseolus vulgaris beans from Suceava Genebank collection. “Ştefan cel Mare” Suceava.Assessment of deposit mycoflora action on Vicia faba beans from Suceava Genebank collection. Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. 2009 (sub tipar) 5.Efecte citogenetice induse de micoflora de depozit la seminţele de Zea mays ssp. 2009 (sub tipar) 76 . Danela Murariu . Univ. C. 6 . din colecţia Băncii de Resurse Genetice Vegetale Suceava. 11 . 4. Ed. fasc. Cuza” Iaşi. Ed. A. Diana Batîr-Rusu . 17 . XIV. Cristian Tudose. Diana Batîr-Rusu. 5 6. Diana Batîr-Rusu. Danela Murariu .Cytogenetic effects induced by deposit mycoflora in Vicia faba L.mays din colecţia Băncii de Resurse Genetice Vegetale Suceava. beans from the collection of Suceava Genebank.Cytogenetic effects induced by deposit mycoflora in Zea mays L. Ardelean. fasc. “Ştefan cel Mare” Suceava. I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful