INTRODUCERE

Deşi au trecut aproape douăzeci şi trei de ani de la Revoluţia din 1989, imaginea României a crescut puţin sau poate chiar deloc în ochii Occidentului. Nivelul scăzut de trai, corupţia, lipsa locurilor de muncă, reforma învăţământului prost gestionată sau inflaţia constituie câteva dintre problemele acute ale societăţii româneşti, a căror soluţionare nu s-a produs, deşi a fost promisă în repetate rânduri, de către fiecare partid politic venit la putere. O altă problemă adusă destul de frecvant în discuţie atât de către instanţele în cauză cât şi de către reprezentanţi ai societăţii civile, este cea a protecţiei minorului aflat în dificultate. Cândva o condiţie a accederii României la Uniunea Europeană, aceasta chestiune continuă atât să suscite interesul public cât şi să rămână unul dintre punctele negre pe lista forurilor administrative. Este discutabil dacǎ unele estimǎri privind situaţia copiilor dezavantajaţi din România fǎcute în trecut sau mai recent de cǎtre reprezentanţi ai Occidentului sunt sau nu corecte. Din interior se pot contabiliza numeroase rezultate care s-au acumulat în ultimii ani referitoare la imbunǎtǎţirea situaţiei copilului cu probleme însă oricât de lăudabile ar fi aceste măsuri, ele tind să pălească atunci cănd sunt puse în balanţă cu restul aspectelor problemei care nu au fost nici măcar atinse. Soluţionarea parţială a problemelor actuale de urgenţǎ privind politica de suport pentru copii instituţionalizaţi şi alternative la instituţii, precum şi încurajarea adopţiilor, mai ales a celor naţionale, nu reuşeşte totuşi să închidă capitolul copilul cu risc crescut în România. Problemele importante ale copilului, mult mai numeroase decât cele menţionate ca fiind de extremǎ urgenţǎ, vor fi mereu trecute în revistă, la fiecare schimbare care va avea loc în societatea românească. Meritǎ a fi precizat cǎ pe langǎ problemele explicit ridicate de cǎtre observatorii politici occidentali – adopţiile internaţionale şi persistenţa instituţiilor pentru copiii abandonaţi -, o multitudine de alte probleme sociale latente persistă în interiorul societăţii, referitoare la riscurile copilului în propria familie sau în afara ei. Acestea se referǎ în principal la: · copiii neglijaţi şi abuzaţi în propria familie, victime ale violenţei domestice; · copiii delicvenţi în conflict cu legea;

· copiii neprotejaţi împotriva riscului de a deveni infractori sau victime ale infracţionalitǎţii şi care, odatǎ ajunşi delicvenţi, nu gǎsesc un suport adecvat pentru recuperare şi reintegrare; · copiii care trǎiesc în condiţii inumane de sǎrǎcie extremǎ, inacceptabile într-o societate civilizatǎ; · copiii strǎzii; · copiii care nu merg deloc la şcoalǎ sau care o abandoneazǎ dupǎ câteva clase, devenind analfabeţi, greu recuperabili în viitor, absolut excluşi de la o viaţǎ socialǎ normalǎ şi prosperǎ. Situatia copilului în România actualǎ exprimǎ, într-o formǎ evidentǎ, polarizarea societǎţii româneşti. Existǎ un segment de copii care au beneficiat de o imbunǎtǎţire spectaculoasǎ a condiţiilor de viaţǎ, un segment de copii care au cunoscut o imbunǎtǎţire moderatǎ a standardului de viaţǎ în raport cu generaţia anterioarǎ, un larg segment care se confruntǎ cu condiţii relativ dificile de viaţǎ, beneficiind mai mult de efortul şi sacrificiile pǎrinţilor, şi, în fine, în raport cu standardele unei societǎţi civilizate, un segment destul de mare de copii care se aflǎ în sǎrǎcie extremǎ, supuşi unor riscuri produse de dezagregarea socialǎ în creştere: abandon în instituţii sau pur şi simplu în stradǎ, condiţii mizere de locuit, violenţǎ în familie, neglijare, abuzuri fizice, emoţionale, sexuale, exploatare economicǎ şi sexuala etc. Sărăcia, una dintre cauzele apariţiei problemei copiilor aflaţi în dificultate, nu trebuie văzută ca pe o situaţie financiară de sine-stătătoare. Dacă nu este combătută, ea afecteazǎ, sub multiple forme, dezvoltarea normalǎ a copilului, având ca efecte directe: · subnutriţia, care va afecta durabil evoluţia viitorului adult, fiind sursa unei stǎri de sǎnǎtate fragilǎ; · riscul ridicat de mortalitate infantilǎ, chiar şi a celei dupǎ vârsta de un an; · riscul ridicat de a fi abandonat; · neglijarea gravǎ, expuneri la violenţe de tot felul în familiile naturale, mergând panǎ la exploatarea economicǎ şi sexualǎ; · viaţa în condiţii de mizerie: familii fǎrǎ locuinţe, trǎind în stradǎ sau locuinţe insalubre, cu totul improprii ( locuinţe improvizate, lipsǎ de electricitate, utilitǎţi curente, apǎ, incǎlzire, supraaglomerare, condiţii nesǎnǎtoase de viaţǎ, hranǎ insuficientǎ, acces scǎzut la îngrijire medicalǎ etc.). Polarizarea social – economicǎ se exprimǎ şi printr-o polarizare educaţionalǎ. Dacǎ proporţia tinerilor care urmeazǎ invǎţǎmantul superior a crescut spectaculos dupǎ 1989, proporţia copiilor care nu merg deloc la şcoalǎ şi care nu reuşesc sǎ termine ciclul primar şi cu atât mai mult cel gimnazial se plaseazǎ la un nivel ingrijorǎtor de ridicat. Asigurarea unei pregǎtiri profesionale de tip neuniversitar a scǎzut considerabil, ajungându-se aproape la o lipsă a forţei de muncă brute.

Putem spune deci cǎ natura problemelor grave cu care se confruntǎ copilul în momentul de faţǎ îşi are sursa într-o crizǎ socialǎ şi economicǎ de duratǎ, care se întinde pe mai bine de un sfert de secol. În acelaşi timp, ele reprezintă produsul direct al unei politici sociale înguste, inadecvate, confuze, lipsite de o viziune de ansamblu şi de coordonare.

CAPITOLUL I

FAMILIA – MEDIUL IDEAL AL DEZVOLTĂRII COPILULUI
1.

Considerente generale:

Termenul familie, deşi cunoscut în mod universal, se lasă greu definit, tocmai din cauza implicaţiilor de ordin sentimental, regional, tradiţional sau religios care survin. Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte cuvântul familie ca fiind formă istorică de comunitate umană, grup de oameni legaţi prin consangvinitate şi înrudire; (spec.) grup social având la bază căsătoria, alcătuit din soţi şi copii1. În sens sociologic, familia – ca formă specifică de comunitate umană – desemnează grupul de persoane unite prin căsătorie, filiaţie sau rudenie, care se caracterizează prin comunitate de viaţă, interese şi întrajutorare. În acest înţeles se poate spune că familia este o realitate socială prin comunitatea de viaţă dintre soţi, dintre părinţi şi copii, precum şi dintre alte rude. În cadrul relaţiilor de familie apar aspecte morale, psihologice, fiziologice şi economice între cei care formează comunitatea de viaţă şi interese. Relaţiile de familie au un caracter de complexitate nemaiîntâlnit la alte categorii sociale. S-a spus că familia este o realitate biologică prin uniunea dintre bărbat şi femeie şi prin procreaţie. În mod obişnuit familia dă naştere următoarelor raporturi: a) de căsătorie, care constituie baza familiei; b) cele dintre soţi, care constituie efectele căsătoriei; c) cele dintre părinţi şi copii, care sunt rezultatul raporturilor dintre soţi; d) cele dintre alte persoane care mai fac parte din familie. În sens restrâns, familia, ca şi nucleu social elementar, cuprinde pe soţi şi pe descendenţii necăsătoriţi ai acestora. Această familie, structurată pe două generaţii, a luat locul familiei tradiţionale, structurată pe mai multe generaţii, existentă în societăţile cu o economie nedezvoltată, rurală. În sens juridic, familia desemnează grupul de persoane între care există drepturi şi obligaţii, care izvorăsc din căsătorie, rudenie (inclusiv adopţia), precum şi din alte raporturi asimilate relaţiilor de familie. În acest înţeles, familia este o realitate juridică prin reglementarea ei de către lege. Noţiunea sociologică şi cea juridică de familie, în mod obişnuit, coincid, se suprapun. Sunt, însă, situaţii în care această corespondenţă nu există. Astfel, de exmplu, în cazul desfacerii căsătoriei prin divorţ, relaţiile de fapt, în sens sociologic, încetează între soţi, deoarece nu mai există între ei o comunitate de viaţă şi de interese. Dar unele drepturi şi obligaţii, deci relaţii de familie în sens juridic, continuă să existe (de exemplu, cele privind întreţinerea, dreptul la nume, privind bunurile comune dacă acestea nu au fost împărţite la desfacerea căsătoriei). Tot astfel,
1

Dicţionarul explicativ al limbii române, în http://dexonline.ro/definitie/familie.

de structura diferitelor organisme sociale şi de politica societăţii privind natalitatea. adopţie şi relaţiile asimilate. Tratat de dreptul familiei. Editura All Beck. educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine (art. . Filipescu.6 din Constituţia României). pct. familia desemnează fie pe soţi. 2. de structura economică a societăţii. persoanele care fac parte din familie diferă de la caz la caz. în raport de domeniul de activitate reglementat la care ne referim. rudenie. Potrivit Codului familiei. prin uniunea dintre bărbat şi femeie şi prin procreaţie. în accepţiunea juridică. din unele puncte de vedere.48. la care se referă legile speciale. este o instituţie care se bucură de protecţie constituţională. nu însă şi relaţiile juridice care se exprimă în obligaţia de a plăti contribuţia la întreţinerea copilului. 2000. În acest sens vorbim de raporturile de familie juridice potrivit Codului familiei. Creşterea populaţiei depinde. cu cele de familie. într-o anumită măsură. fie pe toţi cei care se găsesc în relaţii de familie care izvorăsc din căsătorie.48. se poate spune că există o noţiune juridică a familiei de drept comun. amintim: • Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie (art.1 din Constituţia României). De aceea. p. şi noţiuni speciale. • • • României). Caracterele şi funcţiile familiei: Legea fundamentală în stat care reglementează caracterele familiei ca şi instituţie este Constituţia. familia întruneşte următoarele caractere2: • Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi. fie pe aceştia şi copiii lor. în mod nemijlocit. Funcţia biologică: familia este o realitate biologică. educaţia şi instruirea copiilor (art. în diferite domenii. In conformitate cu aceasta.50 din Constituţia din Constituţia României). de către societate. ca celulă de bază a societăţii. pct.4. potrivit propriilor convingeri. noţiunea de membru de familie poate avea sensuri diferite.3 Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială (art.1 din Constituţia României). Funcţia biologică a familiei poate fi influenţată.49. pct.29. în sensul Codului familiei. pct. Rezultă că familia. realizarea drepturilor lor (art. Aşadar.când copilul este încredinţat unei instituţii de ocrotire încetează relaţiile de fapt între acesta şi părinţii lui. Dintre funcţiile familiei. În toate aceste cazuri este vorba de membru de familie. pe egalitatea şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea. • Părinţii au dreptul de a asigura. În sensul altor reglementări. În 2 Ion P.

sociali. Părinţii sunt datori să crească copilul. în conformitate cu ţelurile statului. familia din mediul rural. Relaţiile de familie. morali. climatul familial şi relaţiile dintre membrii familiei sunt în măsură să-şi pună amprenta. îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică.6 din Constituţia României arată că părinţii au dreptul de a asigura. de exemplu. de educarea. se întemeiază pe afecţiunea. juridici. iar altele de frânare a sporului populaţiei. relaţiilor dintre soţi. Există o unitate între educaţia în familie şi educaţia în societate. 3. relaţiilor dintre părinţi şi copii în ansamblul vieţii de familie.29. • Funcţia educativă: familia a avut în toate timpurile un rol important în educaţia copiilor. Educaţia în familie are ca scop formarea unui om cu o dezvoltare multilaterală şi armonioasă. Statul edictează norme juridice şi stabileşte atribuţii anumitor organe de stat. pct. .365. unele ţări promovează o politică de stimulare a natalităţii. a întreprinzătorilor economici etc. uneori decisiv.2 C. familia meşteşugarilor. ei având o înrâurire deosebită asupra constituirii familiei.). asupra comportamentului oamenilor în societate. ea este o componentă a societăţii. educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine. Funcţia economică a familiei se exprimă şi în caracterul de unitate de producţie pe care-l are aceasta. p. Ibid. deci şi cele dintre părinţi şi copii. art. Factorii care influenţează elementele definitorii ale familiei sunt: economici. încheierii căsătoriei. asupra modului în care-şi îndeplinesc îndatoririle ce le revin. a numărului de 3 4 Ibidem. un organism viu care trăieşte şi respiră odată cu ea.5. Familia nu poate subzista izolat de restul societăţii. Faptul că societatea de astăzi se confruntă cu grave probleme economice şi sociale determină acutizarea crizelor familiale. p.fam.. Tot astfel. potrivit cu însuşirile lui.această privinţă. în vederea asigurării desfăşurării corespunzătoare a procesului educativ în familie3.101 alin. • Funcţia economică: îşi găseşte expresia în ducerea în comun a gospodăriei casnice şi comunitatea de bunuri a soţilor. potrivit propriilor convingeri. creşterea violenţei între membrii familiei. prietenia şi ajutorul reciproc dintre membrii ei şi nu pe avere. Relaţia dintre părinţi şi copiii minori : Familia. învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia. spre a-l face folositor colectivităţii (art. asupra modului de raportare la realităţile sociale în general4. asupra valorilor pe care le promovează. precum şi în ajutorul acordat membrilor ei aflaţi în nevoie din cauza incapacităţii de a munci.

Problematica deosebit de complexă cu care se confruntă familia în toate ipostazele existenţei ei.abandonuri şi amplificarea îngrijorătoare a infracţionalităţii. consumul de alcool. de factorii politici. Complexitatea relaţiilor de familie este strâns legată de nivelul de dezvoltare al societăţii. s-a dezvoltat paralel cu aceasta şi s-a modificat continuu în funcţie de transformările economice. începând de la constituire şi parcurgând etapele în care sunt antrenate deopotrivă relaţiile dintre parteneri şi relaţiile dintre generaţii. Familia. nesiguranţă sau anxietate. provenirea din familii dezorganizate. dezechilibre psihice provocate de stările de stres. ca produs al societăţii. culturali şi sociali. sociale şi morale. Cauzele sunt multiple şi sunt adesea invocate în circumstanţierea şi apărarea celor ce se fac vinovaţi de săvârşirea faptelor antisociale şi pedepsite de legea penală: sărăcia. de-a lungul anilor. consumul de droguri. economici. de modul de organizare socială. CAPITOLUL II CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA OCROTIREA MINORULUI Problematica drepturilor copilului s-a aflat în atenţia statelor şi a organismelor internaţionale. Un moment important l-a constituit mişcarea iniţiată de . existând o permanentă interdependenţă între transformările şi manifestările petrecute la nivelul societăţii şi cele din cadrul microclimatului familial. se reflectă în societate.

în Marea Britanie. care trebuie să fie gratuită şi obligatorie. care le transformă într-o materie în sine. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. . moral spiritual şi social interesul copilului e determinant. atragând atenţia asupra necesităţii unei abordări politice a problemei. pe plan fizic intelectual. adoptată în 1948. spiritual şi social. În 1959 a fost adoptată Declaraţia drepturilor copilului. copilul are nevoie de dragoste şi educaţia şi îngrijirile speciale pe care situaţia lui le necesită. pentru a-şi dezvolta armonios personalitatea. ajutor. în orice circumstanţă. culoare. dezvoltarea normală pe plan fizic şi intelectual. Era o declaraţie în cinci puncte. de la naşterea sa. moral. cruzime sau copilul trebuie protejat contra practicilor care pot duce la discriminare rasială. limbă. exploatare. într-o atmosferă de afecţiune şi securitate morală şi materială. trebuie să i se acorde posibilităţi şi facilităţi prin efectul legii şi prin alte mijloace pentru a fi în măsură să se dezvolte sănătos şi normal. cel puţin copilul. are drept la un nume şi o naţionalitate. înţelegere pe cât posibil el trebuie să crească sub responsabilitatea părinţilor. avere sau orice altă situaţie. la nivel elementar. Rezoluţia Adunării Generale 1386 (XIV) a proclamat Declaraţia drepturilor copilului pentru ca el să aibă o copilărie fericită şi să beneficieze în interesul său ca şi în interesul societăţii de drepturile şi libertăţile pe care ea le enunţă.Eglantyne. în condiţii de libertate şi demnitate. copilul. mental sau social trebuie să primească tratamentul. copilul dezavantajat fizic. Printre principiile proclamate în Declaraţie ce vor fi preluate 30 de ani mai târziu în Convenţia privind drepturile copilului. origine naţională sau socială. Declaraţia cuprinde o serie de principii capabile să asigure tuturor copiilor. protecţia drepturilor lor. suportul unei discipline juridice. care marca consacrarea conceptului de drepturi ale copilului. Aceasta le conferă un specific. religie. ea reuşind să impună adoptarea de către Liga Naţiunilor a primei Declaraţii a drepturilor copilului. sunt şi următoarele: - copilul trebuie să beneficieze de o protecţie specială. în 1924. - copilul are dreptul la o educaţie. insuficient studiate ca atare pâna în prezent. va trebui să primească printre primii protecţie şi copilul trebuie protejat împotriva oricarei forme de neglijenţă. document care recunoaşte că drepturile copilului sunt diferite calitativ de cele ale adulţilor. sex. face doar unele referiri sumare la situaţia copilului. religioasă sau la oricare altă formă de discriminare. fără nici o excepţie şi fără deosebire bazată pe rasă.

consfinţind un ansamblu de norme şi de instituţii destinate să contureze cadrul juridic şi instituţional în care să se desfăşoare ocrotirea copilului. educaţie şi de muncă pentru a fi mai bine pregatit pentru viaţa adultă. Fondul sprijină programele în favoarea copiilor. prin măsuri destinate să îmbunătăţească situaţia copiilor. să stabilească o serie de standarde care să impună ridicarea cotelor acestei protecţii în toate ţările care au ratificat Convenţia. s-a creat Fondul Internaţional de Ajutorare a Copilăriei. măsuri sprijinite prin activităţi şi consultări la nivel regional şi internaţional. 2) necesitatea concentrării într-un document unitar a tuturor reglementărilor internaţionale referitoare la copii. Asia şi Mediterana răsăriteană. adică exact la 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei drepturilor copilului. Ca urmare. Adunarea Generală a proclamat anul 1979 drept Anul Internaţional al Copilului. (Rezoluţia 802 din 6 octombrie) s-a hotarât continuarea acţiunii sub altă titulatură Fondul Naţiunilor pentru Copilărie (FISE/UNICEF). Tinerele şi tinerii trebuie să accepte responsabilităţi egale pe planul maternităţii şi paternităţii. Anul a fost marcat în principal la nivel naţional. America. Prin Rezoluţia 31/169 din 21 decembrie 1976. Aceasta se prezintă ca un document de certă valoare. conducerea acestor operaţii fiind asumată de UNICEF. România a ratificat Convenţia la 25 septembrie 1990 obligându-se prin aceasta să respecte prevederile ei. Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Convenţia privind drepturile copilului. Tineretul trebuie să beneficieze de toate serviciile de sănătate. Printre iniţiativele întreprinse în cadrul Anului Internaţional al Tineretului s-a înscris şi continuarea şi multiplicarea acţiunilor de protecţie a tinerelor precum şi acţiuni ale tinerilor împotriva tratamentelor rele şi a exploatării. în 1953. Au existat trei raţiuni care au prezidat la elaborarea acestei Convenţii. cu deosebire în ţările în curs de dezvoltare şi cele care au suferit cel mai mult de pe urma războiului sau a diferitelor calamităţi. fiind proclamat de Adunarea Generală ONU ca Anul Internaţional al Tineretului. S-a recunoscut şi necesitatea unei acţiuni continue pentru a se uşura suferinţele copiilor. 3) cerinţa revizuirii normelor privitoare la situaţiile în care interesele ocrotitorilor diferă de cele ale ocrotiţilor. a avut loc la Barcelona Congresul Mondial al Tineretului. şi anume: 1) dorinţa de a acoperi toate domeniile în care era necesară intervenţia societăţii. prin Rezoluţia Adunării Generale din 11 decembrie. în scopul ocrotirii tinerei generaţii. pentru sprijinirea acestora în scopul unei dezvoltări armonioase. O . cu deosebire a celor aproximativ un miliard ce se află în foarte multe din ţările din Africa. Cu acest prilej.Înca din 1996. Anul 1985 a fost important pentru problemele generale ale tineretului. Abia la 20 noiembrie 1989. destinat copiilor şi adolescenţilor din ţările victime ale agresiunii.

cu deosebire pentru tinerii defavorizaţi pe plan social şi economic. 34 şi 36 din Convenţie prevăd obligaţia de a asigura respectarea drepturilor copilului privind protecţia împotriva oricăror forme de exploatare. organismele private autorizate. fie prin tutore. şi ale celorlalte acte internaţionale în materie la care România este parte. ratificată prin Legea nr.atenţie specială se va acorda învăţământului şi pregătirii profesionale.18/1990. să promoveze şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege. Ratificarea de către România în 1990 a Convenţiei ONU privind Drepturile Copilului impune obligaţia respectării şi aplicării celor 54 de articole conţinute de aceasta şi crearea instrumentelor necesare prevenirii situaţiilor ce pot determina nerespectarea acesteia. intelectuală şi emoţională autorităţile publice. în concordanţă cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului. precum şi de a asigura protejarea copiilor de toate formele de abuz şi neglijare. punând în pericol dezvoltarea şi integritatea lor fizică. lipsa informaţiilor cu privire la dimensiunea fenomenului de maltratare a copilului în familiile din România a dus la reducerea măsurilor de prevenire a abuzului asupra copiilor.272/2004 privind . republicată. Articolele 19. precum şi persoanele fizice şi persoanele juridice responsabile de protecţia copilului sunt obligate să respecte. Cu toate acestea. CAPITOLUL IV OCROTIREA MINORULUI PRIN PĂRINŢI Ocrotirea minorului se realizează fie prin părinţii lui. Minorii care se găsesc în dificultate sunt ocrotiţi în cadrul măsurilor prevăzute de Legea nr.

numai dacă instanţa nu decide o altă măsură de protecţie a copilului în condiţiile legii. în cazul în care părinţii copilului sunt decăzuţi din drepturile părinteşti. p. .56 din Legea nr.protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Tratat de dreptul familiei. De asemenea. 25/1997. apud E. În literatura juridică se mai arată şi alte mijloace prin care se realizează ocrotirea minorului: Cel prevăzut de art. p. Nestor. Aceeaşi dispoziţie legală este prevăzută şi de Legea nr.504. precum şi în celelalte cazuri prevăzute de art. Barasch. care prevedea că. În cazul copilului din afara căsătoriei şi cel al unei căsătorii lovite de nulitate. pus sub interdicţie sau – din orice împrejurare – se află în neputinţă de a-şi manifesta voinţa. 4 din această ordonanţă prevede că la desfacerea adopţiei.272/2004 cu privire la protecţia specială a copilului. instanţa judecătorească va hotărâ şi privitor la reprezentarea minorului sau încuviinţarea actelor sale şi la administrarea bunurilor acestuia21. cit. în condiţiile legii. art. S. Zilberstein. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei care. copilul poate beneficia de măsurile de protecţie prevăzute de această lege.76 alin. părinţii fireşti ai copilului redobândesc drepturile şi îndatoririle părinteşti. minorii mai sunt ocrotiţi în cadrul adopţiei. dacă un părinte este mort. De asemenea. Dar. în acest ultim caz. cu consimţământul acesteia. ţinând seama de interesele minorului adoptat şi ascultându-l dacă a împlinit vârsta de zece ani.22 alin. odată cu intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2005 abrogă Ordonanţa de urgenţă nr. Editura All Beck.54. dacă adoptatorul va fi decăzut din drepturile părinteşti. deci şi părintele adoptator poate fi decăzut din drepturile părinteşti. 2000. celălalt părinte. curatelei minorilor şi al instituţiei juridice privind pe minorul interzis. instanţa judecătorească.25/1997. instanţa de judecată poate să decidă o măsură de protecţie a copilului. fie să încredinţeze pe minor unei alte persoane. decăzut din drepturile părinteşti.. Textul a fost abrogat prin Ordonanţa de urgenţă nr. va putea fie să redea părinţilor fireşti exerciţiul drepturilor părinteşti. I.. Prin urmare. care are 21 Ion P. fam.3 C. op. Filipescu.

adopţia. Ocrotirea părintească reprezintă reglementarea prin care legea tinde să asigure. 11. nici privind bunurile copilului minor22.97-112 şi art. celălalt faţă de care este stabilită filiaţia şi are vârsta sub 14 ani. Soluţia este aceeaşi dacă ambii părinţi au vârsta sub 14 ani.N. culturală şi lingvistică. În cazul în care un părinte este mort. precum şi de originea sa etnică. în vol.vârsta între 14-18 ani. 21 .39 din Legea nr. ori cel puţin a unuia din aceştia. În alegerea uneia dintre aceste soluţii. decăzut din drepturile părinteşti. 1965. fam. Editura Academiei. În sprijinul celor arătate se poate invoca şi art. iar ocrotirea privind bunurile copilului se realizează prin tutelă. în J.. Câtă vreme este cu putinţă ca minorul să nu fie lipsit de îngrijirea ambilor săi părinţi. art.). în asemenea situaţie se instituie tutela. iar ocrotirea minorului. În consecinţă. Bucureşti. lipsit de ocrotirea părinţilor săi sau care. p. p. exercită singur numai drepturile şi îndatoririle părinteşti privitoare la persoana copilului. Aceată protecţie include instituirea tutelei. nr. apud Traian Ionaşcu. Editura All Beck.fam. religioasă. măsurile de protecţie specială prevăzute de această lege. în vederea protejării intereselor sale. nu poate avea exerciţiul drepturilor şi îndatoririlor părinteşti faţă de copil. Soluţia este aceeaşi dacă ambii părinţi au vârsta între 14-18 ani. p..19 şi urm. pus sub interdicţie sau – din orice împrejurare – se află în neputinţă de a-şi manifesta voinţa. Persoana fizică în dreptul. care prevede că orice copil care este. În sfârşit în cazul în care un părinte are vârsta sub 14 ani.113 C. cât priveşte bunurile sale. Filipescu. atât în privinţa persoanei cât şi în privinţa bunurilor. ocrotirea minorului este încredinţată de lege părinţilor23. ocrotirea cea mai deplină a minorului 22 Ion P.185. iar celălalt între 14-18 ani. 23 Ion P. nu poate fi lăsat în grija acestora are dreptul la protecţie alternativă. 1963. autoritatea competentă va ţine seama în mod corespunzător de necesitatea asigurării unei anumite continuităţi în educarea copilului. temporar sau definitiv. Probleme privind modul de exercitare a drepturilor şi îndatoririlor părinteşti.505. îndeosebi cele privitoare la persoana copilului.272/2004. se realizează prin tutelă (sau prin curatelă). 2000.113 C.. părintele sub 14 ani nu are ocrotirea părintească nici privind persoana. Tratat de dreptul familiei. Filipescu. înseamnă că minorul „este lipsit de îngrijirea ambilor părinţi” (art.. acesta din urmă are exerciţiul drepturilor şi îndatoririlor părinteşti referitoare la persoana copilului.

de către tatăl şi mama sa24.fam.. educarea şi pregătirea pentru viaţă a copilului minor în conformitate cu normele morale şi cu regulile de convieţuire socială.. Sfera preocupărilor care izvorăsc din instituţia ocrotirii părinteşti este însă mai largă decât aceea izvorâtă din funcţia educativă.fam. deoarece acesta dobândeşte capacitatea deplină de exerciţiu (art. în condiţiile art. chiar de la împlinirea vârstei de 15 ani25. Finalitatea drepturilor conferite constă în îndeplinirea îndatoririlor ce converg către asigurarea bunei creşteri şi educări a copiilor minori.8 Decretul nr. Astfel conceput.325-341 Cod civil) care era definită ca totalitate a drepturilor acordate de lege asupra persoanei şi bunurilor copilului. Rudenia în dreptul. capitolul I.fam.115. cit. Ea înlocuieşte instituţia „puterii părinteşti” din vechea legislaţie (art.26/1997. Această situaţie se poate întâmpla în cazul femeilor. idem în vol. Editura All Beck. el ramâne sub ocrotirea părinţilor până la majorat fără a i se numi un tutore (art. potrivit art.150 C. S. Chiar dacă minorul este pus sub interdicţie. apud E.4 C. în anumite condiţii.97-113 C. 24 Ion P.505. 2000.99 din Codul Penal. op. p. secţiunea I din Codul familiei. Zilberstein. drepturile sunt recunoscute deopotrivă ambilor părinţi. Potrivit legislaţiei actuale în privinţa ocrotirii minorilor. 1966. au dreptul să se căsătorească de la împlinirea vârstei de 16 ani şi. I. Prin ocrotirea părintească se îndeplineşte în acelaşi timp un scop personal ce constă în creşterea. potrivit art.. Tratat de dreptul familiei. Sau. Ocrotirea părintească se acordă copiilor pe tot timpul minorităţii. instituţia ocrotirii părinteşti este în strânsă legătură cu funcţia educativă a familiei. prin noţiunea de ocrotire părintescă se desemnează totalitatea drepturilor şi obligaţiilor acordate de lege părinţilor pentru a asigura creşterea şi educarea copiilor minori. Barasch. care se completează cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă nr. sub denumirea de „Drepturile şi îndatoririle părinţilor faţă de copiii minori”.14-15.). 25 Când minorul dobândeşte capacitatea deplină de exerciţiu prin căsătorie şi săvârşeşte o faptă penală înainte de a împlini 18 ani. care. p. p. privind protecţia copilului aflat în dificultate. Nestor. ocrotirea părintească încetează în privinţa minorului care se căsătoreşte. de educare şi formare pentru viaţă a copiilor minori. el continuă să răspundă penal. ea vizând nu numai drepturile şi obligaţiile referitoare la persoana copilului minor. ci şi pe cele referitoare la bunurile acestuia. indiferent dacă acel copil este din căsătorie. altfel spus. Instituţia ocrotirii părinteşti este tratată în Titlul III. De asemenea. deoarece motivele care au determinat dobândirea capacităţii depline de exerciţiu sunt deosebite de cele care . Durata ocrotirii părinteşti... din afara căsătoriei sau din adopţie.31 din 1954). atât timp cât acesta este minor şi neemancipat. Filipescu..

op. Ion P. Soluţia nu mai este aceeaşi în cazul nulităţii absolute sau relative a căsătoriei. op.. stau la baza reglementării penale. Pe primul plan se situează îndatoririle părinteşti. E. În această situaţie trebuie deosebit după cum soţul care nu are vârsta de 18 ani a fost de bună. În cel de-al doilea caz.97 C. capacitatea deplină de exerciţiu nu se pierde decât în cazurile prevăzute de lege -şi. p. Barasch. nu se pune problema menţinerii capacităţii depline de exerciţiu şi deci în privinţa acestui soţ de rea. Principiile ocrotirii părinteşti. În consecinţă. capacitatea deplină de exerciţiu dobândită prin căsătorie se menţine şi nu poate fi vorba de revenirea ocrotirii părinteşti. Tratat de dreptul familiei. op.1 C.6 Decretul nr. 2000. I. nr. Zilberstein. căci nu există nici o dispoziţie legală care să prevadă că aceasta se pierde . nulitatea sau anularea căsătoriei nu suprimă efectele pe care aceasta le-a produs în trecut cât priveşte pe soţul de bună-credinţă.185 şi urm. 2000. p. În cazul desfacerii căsătoriei prin divorţ sau al încetării ei prin deces26. p. Filipescu. fam. revine ocrotirea părintească. op. căci drepturile sunt recunoscute în vederea îndeplinirii îndatoririlor29. 29 Ion P..101 şi urm. în S. ca urmare. nulitatea sau anularea căsătoriei produce efecte pentru trecut în ceea ce-l priveşte pe soţul sub 18 ani. dacă acestea intervin într-un moment în care acel soţ nu a împlinit încă vârsta de 18 ani. 26 27 Soluţia este aceeaşi în cazul declarării judecătoreşti a decesului bărbatului. soţul care nu a împlinit vârsta de 18 ani îşi menţine capacitatea deplină de exerciţiu. Părinţii au drepturi şi îndatoriri faţă de copilul lor minor (titlul III.85.31 din 1954.1.credinţă.fam. ocrotirea părintească presupune că persoana nu a împlinit 18 ani şi nu are capacitate deplină de exerciţiu.. p. de rea-credinţă. cit. op. p. cit. Sanda Ghimpu şi Sigismund Grossu.. căci părinţii sunt . apud Traian Ionaşcu.). p.I.. Filipescu. în cauză.potrivit art. p. 1956. În primul caz.I C.Prin urmare. cit.).. Tratat de dreptul familiei. Soluţia este aceeaşi în cazul declarării judecătoreşti a decesului bărbatului.. asupra soţului respectiv. Ultim şi art. cit.J.23 alin. Nestor.63 28 Idem.C.506. Reglementarea ocrotirii minorului prin părinţii săi se bazează pe următoarele principii28: a) Părinţii trebuie să-şi exercite drepturile şi să-şi îndeplinească îndatoririle lor părinteşti numai în interesul copilului (art.11 şi urm. cap. apud Traian Ionaşcu. secţ. Noţiunea de interes al copilului include un interes superior obştesc.credinţă sau de rea-credinţă la încheierea căsătoriei27. S. nu se mai pune problema revenirii ocrotirii părinteşti asupra acestuia.506. Editura All Beck.1 alin. cit. Ca urmare. fam. Editura All Beck.). ca la desfacerea căsătoriei prin divorţ (art.. ci operează numai pentru viitor.

fam. şi al regulilor de convieţuire socială. 1988.).R. civ..25/1997). Filipescu. 31 Dreptul de folosinţă legală pe care părinţii îl aveau asupra bunurilor copilului. a faptului că drepturile şi îndatoririle părinţilor trec. în R. 86-88. educaţia şi instruirea copiilor. 112). în afară de dreptul la moştenire şi la întreţinere (art. părinţii au dreptul şi îndatorirea de a asigura creşterea. care stabilesc principiul pe care-l avem în vedere. Editura All Beck. 32 Cu toate acestea.507.274. Aprecierea interesului minorului se va face în cadrul dispoziţiilor legale. Aceasta în scopul asigurării unei cât mai depline ocrotiri a minorului. p. 1000.)32. Acest principiu este o consecinţă. de educarea.21 alin.23-27. nr. 103. nr.116...)31. fam. îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică. Nestor. S. fam.21 Decretul nr.506. în sensul că părinţii nu au nici un drept asupra bunurilor copiilor şi nici aceştia asupra bunurilor părinţilor. p.338- 341 C. d) Conţinutul ocrotirii părinteşti nu diferă după cum copilul este din căsătorie sau din afara căsătoriei ori din adopţie (art. iar nu în afara acestora30. Este un aspect al egalităţii în drepturi dintre femeie şi bărbat. . In afara art.2 şi art.2.48 alin. cit. asupra adoptatorului (art.4 din Ordonanţa de urgenţă nr. nu pot să extindă ori să restrângă 30 Ion P.. caracter imperativ33. Popescu.97 C. op. sub rezerva cazurilor anume prevăzute de lege.1 C. ori fiecare dintre ei. e) Egalitatea părinţilor cât priveşte drepturile şi îndatoririle faţă de copilul minor (art.1 din Constituţie.63 C. există diferite texte în Codul familiei.22 alin. fam. p. 42. iar nu şi cei adoptatori. I. art. De aceea tatăl şi mama. 44. a asimilării depline a situaţiei legale a copilului din afara căsătoriei cu cel din căsătorie (art. Filipescu..D. 33 Ion P. 2000. 109. fam.106 C.32/1954).97 alin. op.) şi.24. p. Zilberstein. apud E. cit. fam. prin voinţă unilaterală. Filipescu. Editura All Beck. spre a-l face folositor colectivităţii (art.obligaţi să crească pe copil. Şi infra cap IV.). fam. dreptul de a consimţi la adopţia copilului minor sau de a cere desfacerea adopţiei îl au numai părinţii fireşti. Dispoziţiile legale din Codul familiei privind ocrotirea părintescă au. 2000. Tratat de dreptul familiei.1 şi 97 C. Barasch.101 C. c) Independenţa (separaţia) patrimonială în raporturile dintre părinţi şi copiii lor minori.).108 C. prin contract. prin adopţie. pe de altă parte. pe de o parte. p.1 alin. a încetat o dată cu intrarea în vigoare a Codului familiei (art. I. potrivit art.3 şi art. 111. b) Executarea drepturilor şi îndeplinirea îndatoririlor părinteşti se fac sub îndrumarea şi controlul efectiv şi continuu al autorităţii tutelare (art. potrivit cu însuşirile lui. învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia. 99. Tratat de dreptul familiei. apud Tudor R. care se referă la „interesul minorului” (de exemplu. Potrivit art.51.

.) s-a pus problema dacă acordul părinţilor poate fi presupus. Zilberstein. Editura All Beck. deşi celălalt are exerciţiul drepturilor părinteşti. 1958. de comun acord (art.fam. Editura All Beck.. nr.P. acordul părinţilor trebuie să fie expres.98 alin. nevalabilitatea unui asemenea act rezultând virtual din neândeplinirea condiţiilor cerute. Filipescu. întro părere35. p. civ. Astfel. acordul părinţilor nu se poate presupune până la dovada contrarie. Asemenea situaţii sunt următoarele (art. Tratat de dreptul familiei. 2000. Drepturile şi îndatoririle părinteşti. fam. Legea nu a arătat ce se întâmplă în situaţia în care vine în instanţă numai unul dintre părinţi.). Minorii care la această dată au avut un părinte .98 alin. în lipsa unei dispoziţii legale care să prevadă o asemenea prezumţie.507. Reprezentarea minorului în exercitarea drepturilor procesuale şi cazurile de încuviinţare prealabilă din partea ocrotitorilor săi legali. nr. Egalitatea condiţiei juridice a soţilor. Filipescu. Tratat de dreptul familiei.1 C. Dacă părinţii nu sunt căsătoriţi. fiindcă nu era nevoie. ci numai de către unul din aceştia37. apud P.42 C.drepturile şi îndatoririle părinteşti. p. 36 Ion P. Editura All Beck. revin în principiu. p. Ocrotirea copilului minor de către un singur părinte. Barasch. nr. imperativ. În privinţa reprezentării sau asistării minorului în materie procesuală (art. s-a spus că.98 C. Tratat de dreptul familiei. proc.6 şi 9. apud Al. Ionaşcu. Din principiul egalităţii părinţilor cât priveşte drepturile şi îndatoririle părinteşti. când nu se dovedeşte o neânţelegere între părinţi. în J.2 C. p. în privinţa reprezentării sau încuviinţării actelor de drept material ale minorului.47 şi 277 35 Ion P. E.. În literatura juridică34 s-a arătat că. 1958. instanţa poate socoti.1. instanţa va hotărâ de la caz la caz. că părintele prezent are acordul celuilalt. ambilor părinţi. Într-o altă părere36. cit. Aceasta până la proba contrarie. rezultă că măsurile privitoare la persoana şi bunurile copilului se iau de către părinţi. p. op. 10. în L. apud Traian R. Silvian. p. Există unele situaţii în care nu este cu putinţă ca minorul să fie ocrotit de ambii părinţi. nu numai expres. p. fam.): 34 Ion P.56.153 37 Măsurile de ocrotire a minorilor luate înainte de punerea în aplicare a Codului familiei: Dispoziţiile Codului familiei cu privire la drepturile şi îndatoririle părinteşti s-au aplicat şi în privinţa copiilor care au fost minori la data punerii în aplicare. Nestor. S. în L. 2000. Anca.507. Filipescu. în cazul în care vine în instanţă numai unul dintre părinţi..P.. 2000. nota. pentru întregirea capacităţii minorului.507. deşi celălalt nu se află în nici una din situaţiile de împiedicare prevăzute de art.9.N. I.

32 din 1954). potrivit dispoziţiilor legilor anterioare.au găsit. 25 .11 Decretul nr.în viaţă şi care s. sub tutelă au trecut sub ocrotirea părintească dacă nu s-au găsit în situaţia de a li se institui tutela după Codul familiei (art.

acesta din urmă este un copil din afara căsătoriei (fostul Trib. în J.938 din 3 iunie 1957.fam. Gh..). 16 – 18 Decretul nr. Nr. Nr. Civ. între cele două texte există concordanţă. nr.. Civ. conceput după data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti declarative de moarte. învăţătura sau pregătirea profesională a acestuia nu sunt în primejdie (art. În cazul în care au încetat împrejurările care au dus la decădere şi nu mai există nici o primejdie pentru minor. la cererea autorităţii tutelare sau a 38 39 Problema se pune numai în cazul în care cel declarat mort este bărbatul. dec. nr. Nr. 1964. Pop.3. Prin urmare. Şimlău. Reg. iar nu data când hotărârea rămâne definitivă. Suprem. Ocrotirea copiilor minori concepuţi după data stabilită prin hotărâre judecătorească declarativă ca fiind aceea a morţii se face potrivit cu situaţia lor juridică în care se găsesc.N. 1958. În acest sens. sent. şi un copil din afara căsătoriei. Spre deosebire de situaţia precedentă. care beneficiau de prezumţia de paternitate câtă vreme nu a intervenit hotărârea.fam. 31 din 1954). creşterea. în J. când în mod necesar drepturile şi îndatoririle părinteşti revin numai unui singur părinte. Potrivit art. nr.11. după intervenirea hotărârii. b-Decăderea unui părinte din drepturile părinteşti. Trib. Ocrotirea minorului revine părintelui rămas în viaţă. p.N.111 C. Aşa fiind. educarea. 1963. instanţa judecătorească. tutela se deschide în cazul în care ambii părinţi sunt morţi. p. nu poate fi socotit al bărbatului mort. dec.98.140. Popa).113 C. când este vorba de copiii din căsătorie. problema ocrotirii părinteşti se pune numai pentru copiii minori concepuţi până la data morţii. în L. Dacă soţul mamei copilului a fost declarat mort la o dată anterioară naşterii şi concepţiunii copilului. în cazul decăderii se impun unele precizări. fără a prezenta interes felul în care se realizează ocrotirea înainte de aceasta dată. Târgu-Mureş..110 C. Desigur.190 din 20 ianuarie 1964. Situaţia este aceeaşi când unul din părinţi este declarat mort.P. Autoritatea tutelară poate da încuviinţare părintelui decăzut din drepturile părinteşti de a avea legături personale cu copilul dacă. 40 În acelaşi sens. prin asemenea legături. . prin hotărâre judecătorească (art. decăderea din drepturile părinteşti nu scuteşte pe părinte de îndatorirea de a da întreţinere copilului40. încetează de a fi socotiţi ai bărbatului38 declarat mort39. fostul Trib.3... 1860 din 12 decembrie 1961. deoarece asemenea hotărâre instituie prezumţia că dispărutul a murit la data stabilită prin hotărâre ca fiind aceea a morţii. cu notă de I. căci copiii care au fost concepuţi în perioada cuprinsă între această dată şi aceea a rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti declarative de moarte. Potrivit art.fam.a-Moartea unuia dintre părinţi.

171. 26 .p.

Tratat de dreptul familiei. căci o asemenea obligaţie-în sensul art. totuşi.-revine părintelui care „are mijloacele îndestulătoare” pentru a acoperi nevoile celui îndreptăţit la întreţinere.părintelui interesat. Deşi nu există un text expres ca în cazul decăderii din drepturile părinteşti.fam.fam. la sesizarea preşedintelui instanţei chemate să se pronunţe asupra punerii sub interdicţie. Nestor. pe altă cale.32 din 1954. p. „în caz de nevoie şi până la rezolvarea cererii de punere sub interdicţie” de către autoritatea tutelară. şi cele privind bunurile acestuia).). Dar. Editura All Beck. În legătură cu curatela provizorie instituită unui părinte a cărui punere sub interdicţie a fost cerută. cu precizarea făcută. (faţă de cel pus sub interdicţie. cel pus sub interdicţie nu poate avea obligaţia de întreţinere.176. data la care hotărârea rămâne definitivă. înainte de data transcrierii).. această obligaţie există în sarcina celui pus sub interdicţie numai dacă şi în măsura în care mijloacele sale depăşesc nevoile normale ale îngrijirii şi vindecării.fam. apud Eugen A. iar faţă de terţi data transcrierii hotărârii în registrul special ţinut de judecătoria locului unde a fost înregistrată naşterea celui pus sub interdicţie sau data cunoaşterii interdicţiei de cel de-al treilea. sesizare reglementată prin art. Interzisul devine incapabil de a exercita drepturile părinteşti. Curatorul se numeşte pentru îngrijirea persoanei şi reprezentarea celui a cărui interdicţie a fost cerută.112 C. iar prin „mijloace îndestulătoare”se înţeleg cele care depăşesc nevoile de existenţă minime ale celui obligat. În privinţa datei de când se produc efectele hotărârii judecătoreşti de punere sub interdicţie. Zilberstein.144 C. cit. fam. Filipescu. Barasch. de altfel. Acesta are şi exerciţiul îndatoririlor părinteşti cu privire la persoana copilului minor (ca.91 C. p. În caz contrar. astfel că exerciţiul acestora revine celuilalt părinte (art.2 C. părintele pus sub interdicţie nu este scutit de îndatorirea de a da întreţinere copilului minor41.146 C. op. În literatura noastră juridică s-a arătat că măsura numirii acestui curator are efectul de a face ca drepturile părinteşti să se exercite de către celălalt părinte. poate reda părintelui decăzut exerciţiul drepturilor părinteşti (art. c-Punerea sub interdicţie a unuia dintre parinţi. I. .98 alin.fam. precum şi pentru administrarea bunurilor. S. se aplică art.). se pune problema dacă acesta continuă să exercite drepturile părinteşti împreună cu celălalt părinte până la data de la care punerea sub interdicţie îşi produce efectele? Curatela provizorie se instituie.509. deoarece ele nu ar putea fi executate de o persoană lipsită de discernământ. 41 Ion P.30 Decretul nr. însă în acest ultim caz cu avizul autorităţii tutelare. potrivit art. 2000. nevoi printre care figurează şi cheltuielile de îngrijire şi de grăbire a vindecării.

27 .

Nr.. se află în neputinţă de a-şi manifesta voinţa. op. p. cit. Suprem. prevede.98 alin. drepturile părinteşti se exercită numai de către celălalt părinte: 1) Finalitatea curatelei provizorii amintite exclude posibilitatea exercitării. Filipescu. la care ne referim. p. S-a mai arătat44 că înfiinţarea unei curatele în temeiul art. 1957. Într-adevăr. exerciţiul drepturilor părinteşti. totodată considerându-se că soluţia – în sensul că asemenea curatelă are efectul că drepturile părinteşti se exercită numai de celălalt părinte.. Civ. Aceasta nu este singura situaţie în care un părinte ce are capacitate de exerciţiu nu are.273 .. Tratat de dreptul familiei.459 din 29 martie 1957. I. p. Eliescu. p. Trib. apud Traian Ionaşcu.. p. Tratat de dreptul familiei. 43 Ion P. că un singur părinte exercită drepturile ori de câte ori celălalt. cu alte cuvinte soluţia se întemeiază pe identitatea de „figură juridică dintre tutorele interzisului şi curatorul prevăzut de art.146 C. cit.deoarece asemenea măsură. nu dă naştere unei incapacităţi legale. în cazul ce avem în vedere. din punctul de vedere al ocrotirii părinteşti. Zilberstein. op. 2000. în L. 2) Faptul că părintele respectiv nu mai are exerciţiul drepturilor părinteşti nu este incompatibil cu teza că cel căruia i s-a instituit curatela provizorie. din orice împrejurare. printre altele. Eliescu.510.. Înseamnă că.510.. Barasch. 2000. Editura All Beck. a drepturilor părinteşti. S.29. p. p. s-ar putea sprijini pe „interesele minorului ocrotit”46. împreună cu celălalt. apud M. A admite contrariul ar însemna a se da o soluţie formală şi ineficientă. 2000. cit. Filipescu. art.P.”43. Nestor.146 C. în Persoana fizică în dreptul . p. Tratat de dreptul familiei. nr. Editura All Beck. Cel care are el însuşi nevoie de ocrotire nu poate asigura o ocrotire efectivă altei persoane. apud M. Instituirea curatelei provizorii unui părinte a cărui punere sub interdicţie s-a cerut. reprezintă o asemenea situaţie. dec.996 Ion P. cât şi după rămânerea definitivă a hotărârii de punere sub interdicţie.190 44 Ion P. 42 Ion P. apud Eugen A..48.374 45 46 În acelaşi sens.. fam. p. de către respectivul părinte. deoarece această excludere nu se întemeiază întotdeauna pe ideea de incapacitate. op. Editura All Beck..2 C. fam. „trebuie socotită ca echivalentă cu punerea sub interdicţie”42. Editura All Beck. drepturile părinteşti se exercită de către un singur părinte înainte de punerea sub interdicţie (de la instituirea curatelei provizorii). Filipescu. Textul o spune expres. curatela înfiinţată în cursul procedurii de interdicţie fiind curatela unei persoane legalmente capabilă45. fam. Tratat de dreptul familiei. rămâne legalmente capabil. Filipescu.510. 2000.510. Considerăm că dacă unui părinte i se numeşte un curator în cursul procedurii de punere sub interdicţie a sa.

28 .

în numele acestuia . p. nr. Filipescu. Reg. cit. dec. apud Al. op. deoarece. op. soluţia se întemeiază pe apărarea intereselor copilului. vz. Situaţiile în care textul este aplicabil pot fi diferite. p.P. Contrarietatea de interese între minor şi unul din părinţii săi47. op. I. 48 Un alt exemplu. p.16 Decretul nr.3.d-Unul din părinţi este în imposibilitate.. p. apud Eugen A.360-361. Editura All Beck. Un exemplu de contrarietate de interese între minor şi un părinte ar fi cazul când se introduce acţiunea pentru întreţinerea minorului . 2000. S.152 lit. Prin urmare. Silvian. p. Asemenea situaţii ar putea fi: Dispariţia unui părinte. S. potrivit art. p. A. 47 Ion P. Şerbănescu. din moment ce ambele interese sunt contrare.de către un părinte împotriva celuilalt48.511. acesta nu ar mai prezenta suficiente garanţii că îşi va exercita atribuţiile numai în interesul celui ocrotit.fam. Editura All Beck. cit. Şi Trib. Nr. Condamnarea unui părinte la o pedeapsă privativă de libertate50. A VI-a.510. în L..6 din 23 aprilie 1959. care însă nu ar putea avea valoarea unui act de reprezentare sau a unei încuviinţări prealabile. Barasch. M.. După cum s-a stabilit în literatura noastră juridică.279. M. infra. dispariţia în fapt duce la acelaşi rezultat. 1961. Eliescu. Tratat de dreptul familiei. nota 2. De aceea. secţ. cit..362. de a-şi manifesta voinţa. Această situaţie trebuie apreciată cu toată seriozitatea pentru a nu constitui un pretext care să ducă la înlăturarea unui părinte de la exercitarea drepturilor părinteşti. Tratat de dreptul familiei. Este situaţia prevăzută de art. Zilberstein. 49 Nestor. cit.31 din 30 ianuarie 1954. b. op.580 din 11 februarie 1960. Nu se cere ca aceasta să fie declarată printr-o hotărâre judecătorească.c C..110.319-321. op. S. un asemenea părinte.248-249. 2000. p. în CD 1952-1965. Braşov. p. cit... lit. din orice împrejurare. De îndrumare nr.. dec. în ambele cazuri. op. se va numi un curator minorului aflat sub ocrotire părintească numai dacă ambii părinţi sunt împiedicaţi să reprezinte sau să încuviinţeze un act în interesul minorului49. cit. p. Este suficient numai ca unul dintre părinţi să se găsească în situaţia menţionată. se găseşte – juridic . Nestor.în neputinţă de a-şi manifesta voinţa. Eliescu. Ion P. p. Zilberstein. Barasch. Civ. . Filipescu. deşi materialmente ar putea să-şi manifeste voinţa.56. Desigur. I. 50 Fostul Trib. potrivit căruia se instituie curatela dacă din cauza bolii sau din alte motive părinţii ori tutorele sunt împiedicaţi să îndeplinească un anumit act în numele persoanei pe care o reprezintă sau ale cărei acte le încuviinţează.251. Suprem. Împiedicarea unui părinte de a îndeplini un anumit act în interesul minorului.

190). abandonându-şi familia (A.Ocrotirea părintească revine unui singur părinte în cazul în care celălalt s-a pus el singur. ş.. op. în imposibilitatea de a-şi exercita drepturile şi îndatoririle părinteşti prin părăsirea definitivă a ţării. cit. în mod conştient. 29 . p..a. Ionaşcu.

se pot lua măsuri vremelnice pe timpul judecăţii. pe cale de ordonanţa preşedenţială. Din acest punct de vedere. în mod egal. cât şi în ceea ce priveşte bunurile copilului (art. în mod neegal. părinţii din afara căsătoriei sunt asimilaţi cu soţii divorţaţi..).178 şi urm. În consecinţă. Barasch. I. Declararea judecătorească a abandonului copilului. părinţilor. Cazurile în care ocrotirea părintească nu revine.). în mod egal. astfel cum sunt reglementate prin art. cu privire la acesta. se vor aplica. educare. în redactarea dată prin Decretul nr. Nestor. în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle dintre părinţi şi copii.24 alin..).ultim C.. ambii părinţi se găsesc în viaţă şi ar trebui să exercite. ambilor părinţi. potrivit unor dispoziţii legale speciale. ori instttituţiei private legal constituite sau unei alte persoane în condiţiile legii (Legea nr.fam.fam. S. dispoziţiile privitoare la divorţ. Zilberstein. ambilor părinţi sau revine numai în parte părinţilor51. exerciţiul drepturilor părinteşti se deleagă instituţiei de ocrotire socială sau medicală de stat. cit.fam.2 C..50 şi urm.65 C. învăţătura şi pregătirea profesională a copilului (art. atât în ceea ce priveşte persoana. prevede că. În cazul divorţului. proc.23 alin. După desfiinţarea căsătoriei.Delegarea exerciţiului drepturilor părinteşti. părintele divorţat căruia nu i s-a încredinţat copilul are dreptul de a avea legături personale cu acesta.fam.fam.)52.47 din 7 iulie 1993. op. revin.6132 C.42-44 din acelaşi Cod.Aceste cazuri sunt următoarele: 1.3). la cerere.42 C. drepturile şi îndatoririle părinteşti faţă de copilul lor. prin asemănare. drepturile părinteşti.fam. Eugen A.43 alin. art. învăţătură şi pregătire profesională se vor hotărâ potrivit dispoziţiilor art. drepturile 51 Autorii care au studiat aceste cazuri arată că ocrotirea părintească este scindată (scindarea ocrotirii părinteşti). încredinţarea lui. art. în mod egal. Există unele situaţii în care. cu privire la acesta.Desfacerea căsătoriei prin divorţ. părintele căruia i s-a încredinţat copilul exercită. 2. 3. cu privire la încredinţarea copiilor minori (art.Încredinţarea copilului din afara căsătoriei.Desfiinţarea căsătoriei. p. . acestea. instanţa judecătorească este obligată să se pronunţe şi asupra încredinţării copiilor minori (art. părinţii nu vor mai locui împreună.fam. precum şi dreptul de a veghea la creşterea. totuşi. În cazul în care filiaţia copilului din afara căsătoriei a fost stabilită faţă de ambii părinţi.174 din 20 iulie 1974). Părintele divorţat căruia i s-a încredinţat copilul exercită. În acest caz. educarea.). precum şi 279 şi urm. Deosebim două situaţii: Ocrotirea părintească nu revine. care se aplică prin asemănare (art. p.ultim C. civ.42-44 C. De aceea. precum şi contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere. Nulitatea căsătoriei nu produce efecte în privinţa copiilor din respectiva căsătoriei (art.43 alin.1 C..j 52 Această situaţie se poate ivi şi în timpul judecării procesului de divorţ. Într-adevăr.

30 .

24 alin. 3.părinteşti. potrivit art. copilul poate fi încredinţat unei familii sau persoane şi dacă nu a fost posibilă nici această măsură de protecţie.42 alin. precum şi dreptul de a veghea la creşterea. ca şi în cazul desfacerii căsătoriei prin divorţ. dacă există motive temeinice. Desigur. iar dreptul de administrare a bunurilor. în privinţa drepturilor şi îndatoririle dintre părinţi şi copii. în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle dintre părinţi şi copii.2 C. de reprezentare sau de încuviinţare a actelor minorului revin părintelui desemnat prin hotărârea judecătorească prin care s-a pronunţat divorţul. se aplică. învăţătura şi pregătirea profesională. aceleaşi drepturi le are şi părintele care exercită administrarea bunurilor. În toate aceste situaţii. 4. reprezentarea sau încuviinţarea actelor minorului. învăţătura şi pregătirea profesională (art. precum şi dreptul de a veghea la creşterea.Încredinţarea copilului din afara căsătoriei. în felul mai sus arătat. Situaţia este aceeaşi ca şi în cazul desfacerii căsătoriei prin divorţ. Acest copil poate fi încredinţat unei alte persoane decât părintelui său ori unei instituţii de ocrotire. Desfacerea căsătoriei prin divorţ.65 C.43 C. Cazurile în care drepturile şi îndatoririle părinteşti sunt împărţite între părinţi şi alte persoane sau instituţii de ocrotire. prin asemănare. încredinţarea copiilor se poate face. 2.fam. Dreptul de administrare a bunurilor.fam. Când copilul este lipsit de ocrotirea părintească şi nu a fost instituită tutela. educarea.). În consecinţă.Desfiinţarea căsătoriei.).fam.). amândoi părinţii au dreptul de a avea legături personale cu copilul. Celălalt părinte are dreptul de a avea legături personale cu copilul şi dreptul de a veghea la creşterea. educarea. altor persoane decât părinţii sau unei instituţii de ocrotire (art. dispoziţiile privitoare la divorţ.fam. Ocrotirea părintească revine numai în parte părinţilor. În cazul desfacerii căsătoriei prin divorţ.2 C. educarea. drepturile părinteşti 31 . sunt următoarele: 1.Încredinţarea copilului din căsătorie. desemnat de instanţa judecătorească. persoana sau instituţia de ocrotire va avea faţă de copil numai drepturile şi îndatoririle părinteşti cu privire la persoana copilului. de reprezentare sau de încuviinţare a actelor minorului revin unuia dintre părinţi. deoarece. În această situaţie. situaţia este aceeaşi. Există unele situaţii în care drepturile şi îndatoririle părinteşti cu privire la persoana minorului revin unei alte persoane sau unei instituţii de ocrotire. în aceleaşi condiţii ca şi copilul din căsătorie în cazul divorţului (art.. iar celălalt părinte păstrează dreptul de a avea legături personale cu copilul. învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia.

dacă securitatea.1). în condiţiile legii (art. numai dacă actul răspunde unor necesităţi sau prezintă un folos neândoielnic pentru copil (art.9 alin. Persoana fizică sau persoanele juridice cărora li s-a încredinţat copilul au faţă de acesta numai drepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor cu privire la persoana acestuia (art. Amândoi părinţii păstrează dreptul de a avea legături personale cu copilul. iar dacă nu există persoane sau familii corespunzătoare la care copilul să poată fi dat în plasament. Comisiei pentru protecţia copilului poate hotărâ plasamentul copilului la serviciul public specializat pentru protecţia copilului sau la un organism privat autorizat (art. Comisia pentru protecţia copilului poate hotărâ plasamentul copilului la o persoană sau la o familie.4).10 alin. Dreptul de a administra bunurile copilului se exercită de către Comisia pentru protecţia copilului care îl poate delega serviciului public specializat pentru protecţia copilului. cu aprobarea Comisia pentru protecţia copilului. respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. în condiţiile stabilite de Comisia pentru protecţia copilului. după caz. potrivit legii (art.asupra copilului se exercită de către consiliul judeţean. prin Comisia pentru protecţia copilului. dezvoltarea sau integritatea morală a copilului este periclitată în familie din motive independente de voinţa părinţilor. până când această comisie hotărăşte încredinţarea copilului serviciului public specializat pentru protecţia copilului sau unui organism privat autorizat în condiţiile legii (art. Se face inventarierea bunurilor copilului.11 alin.10 alin.5). Exercitarea dreptului de a încheia acte juridice în numele copilului ori încuviinţarea încheierii acestor acte se face de către Comisia pentru protecţia copilului.12). Serviciul public specializat pentru protecţia copilului. organismul privat autorizat va crea condiţiile necesare pentru aceasta. va putea înstrăina bunurile copilului.1).10 alin. Serviciul public specializat pentru protecţia copilului sau. . dacă este respectat interesul superior al copilului.1). De asemenea.

32 .

Tutela este o sarcină obligatorie şi cel ce a fost numit tutore nu poate refuza această încredere decât în cazurile anume prevăzute de lege (art. Editura All Beck. În lipsa acordului. dezvoltarea sau integritatea morală a copilului. Bucureşti.). p. Ei au dreptul să viziteze copilul în condiţiile legii. Hentea.114 şi 123 C. de onoare. părinţii copilului îşi menţin drepturile şi obligaţiile faţă de acesta. Acad. Ed. Bucureşti.fam. Tutela.fam. Plasamentul familial sau elemente pentru o teorie a comportamentului familial de tip substitutiv.1). op. cu excepţia acelora care sunt incompatibile cu aplicarea acestor măsuri (art.).13 alin. apud Tr.Pe toată perioada plasamentului53. grupează ansamblul normelor juridice care reglementează ocrotirea unui minor lipsit de ocrotire părintească 54 autorităţii tutelare. V. legea prevede incapacitatea pentru unele persoane de a fi tutore (art. Popescu. volitiv. în Persoana fizică în dreptul. De aceea. Ionaşcu. eforturi şi poate eşecuri temporare. Persoanele fizice şi juridice.13 alin. precum şi dreptul să corespondeze cu acesta. ca instituţie juridică. Bucureşti. deoarece tutorele. legătura personală se realizează în spaţii special amenajate în cadrul sau în afara centrelor de plasament (art. ca şi părinţii.3). cit. Popescu.Părinţii au dreptul să menţină legături permanente şi nemijlocite cu copilul. Filipescu. are datoria de a contribui efectiv la creşterea tinerei generaţii.194 şi urm. de încredere. Arta de a se substitui familiei naturale solicită compromisuri şi riscuri. Velemir Radovan. 2000. Tutela minorului. 54 Ion P.. p.17 lit. Tutela este o sarcină socială. 53 prin intermediul unei persoane numite tutore şi care-şi exercită atribuţiile sub supravegherea Plasamentul familial constituie o alternativă viabilă la instituţionalizarea minorilor în centre de plasament pentru diverse intervale de timp. p.).118 C. pe toată durata plasamentului. Autoritatea tutelară. – Revista de asistenţă socială 2/2002. Pe durata plasamentului... educaţional şi de comunicare. Tutela se exercită în interesul exclusiv al minorului (art. .553. sociolog drd. 1963..14 alin. Dreptul civil. 1963. Acordul părinţilor pentru efectuarea actelor obişnuite. C... Editura ştiinţifică. domiciliul copilului este la persoana la care a fost dat în plasament. Sentimentele paterne şi materne naturale sunt înlocuite. p. Tratat de dreptul familiei. Caracterele generale. este prezumat (art. Editura didactică şi pedagogică.fam. numai cu acordul acestora şi în prezenţa reprezentanţilor serviciului public specializat pentru protecţia copilului (art.117 C.. Eficienţa unor astfel de activităţi poate fi conturată în plan afectiv. necesare îndeplinirii acestei obligaţii sau înlăturării oricărei situaţii urgente care ar pune în pericol securitatea.2). Persoanele fizice sau cele juridice care au primit în plasament un copil sunt obligate să îi asigure acestuia îngrijirile şi condiţiile necesare dezvoltării sale armonioase. Stănescu.309 şi urm.e).281 şi urm. Nicolescu. Tudor R. p. T.. Părinţii pot vizita copilul la domiciliul sau sediul persoanei sau al familiei la care acesta a fost dat în plasament.57. E.

Nestor.. p. op.. p. Beleiu.305 şi urm. E. Buc. p. S. I. A. Editura Acad. Barasch. 1966.233 şi urm. Ionaşcu. 1992.. Zilberstein. Gh.1965...A. Drept civil.. 33 . Bucureşti. cit.39 şi urm. în Rudenia..

117 C.fam. În anumite împrejurări. În cercetările pe care trebuie să le efectueze.19 şi urm. Numirea tutorelui se face de către autoritatea tutelară.. cel căruia i s-a restrâns exerciţiul unor drepturi politice sau civile. Ion P. 55 În ce priveşte alte cauze de instituire a tutelei minorului. autoritatea tutelară poate acorda tutorelui o remuneraţie ce nu poate depăşi 10% din veniturile bunurilor minorului (art. Filipescu. titlul XI. fie în temeiul legii. Tutela se deschide când minorul este lipsit de ocrotire părintească. cap.fam.22 alin. care ar putea fi şi tutela minorului55.4 Ordonanţa de urgenţă nr. ambii părinţi sunt decăzuţi din drepturile părinteşti. dar funcţionarea tutelei ar fi încă justificată. Tutela este o sarcină gratuită. . şi supra. ceea ce înseamnă că nu se poate transmite. 11. exercitând o altă tutelă a fost îndepărtat din aceasta. nr. se poate numi provizoriu.25/1997. şi anume: ambii părinţi sunt morţi sau declaraţi morţi. ambii părinţi sunt puşi sub interdicţie. Alegerea tutorelui trebuie făcută astfel încât să fie ocrotite interesele minorului. considerând că nu este în interesul minorului ca părinţii fireşti să redobândească drepturile şi obligaţiile părinteşti.. ambii părinţi sunt necunoscuţi sau dispăruţi.121 C. de dreptul de a alege şi de a fi ales.Tutela este o sarcină personală. Un alt caz de deschidere al tutelei este cel reglementat de art. poate decide o altă măsură de protecţie. autoritatea tutelară va avea în vedere şi dispoziţiile art.). fie prin hotărâre judecătorească.. 1965. cel care. cel decăzut din drepturile părinteşti sau declarat incapabil de a fi tutore. care prevăd expres cazurile de excludere de la sarcina tutelei. nr. autoritatea tutelară este în drept să ia măsurile necesare pentru ca ocrotirea minorului să fie totuşi asigurată.1. Deschiderea tutelei. instanţa. precum şi cel cu rele purtări. Potrivit acestui articol nu pot fi tutori: minorul sau cel pus sub interdicţie.N.1.1. Astfel. cel care din cauza intereselor potrivnice cu ale minorului nu ar putea îndeplini sarcina tutelei. op. Dacă tutorele îşi încetează activitatea.113 C. p. cit. în J. deci de îngrijirea ambilor părinţi. preferabilă fiind numirea unei rude. Când numirea unui tutore necesită un timp mai îndelungat. secţ.fam. cazurile fiind cele prevăzute de art. un curator care să reprezinte interesele minorului. cel lipsit potrivit legii speciale. chiar dacă instituirea s-a decis de către instanţa judecătorească. la desfacerea adopţiei.

34 .

554.206-207. p. Bucureşti. în numele şi pe socoteala minorului. 1997. Tutorele poate încheia unele acte singur. op. dar cu încuviinţarea prealabilă a tutorelui şi a autorităţii tutelare. Tutorele poate face acte de dispoziţie cu privire la bunurile minorului numai cu aprobarea prealabilă a autorităţii tutelare..316 şi urm. cit. 123. 1089 din 7 august 1970. Drepturile şi îndatoririle tutorelui cu privire la persoana minorului au acelaşi conţinut ca şi drepturile şi îndatoririle părinteşti (art. administrare şi dispoziţie. 56 Pentru amănunte.17 şi urm.).133 C. S. în CD 1971. pe lângă cele amintite. Drept civil.fam. cit. Pentru clasificarea actelor în acte de conservare. sunt anulabile (art.Drepturile şi îndatoririle tutorelui.A. 125 şi 136 C. dacă acestea din urmă nu-i pricinuiesc vreo leziune (art. Actele cu privire la bunuri pot fi de conservare. minorul care a împlinit vârsta de 10 ani trebuie să consimtă la adopţie. potrivit art. proc.fam. Filipescu. tutorele nu poate renunţa la drepturile patrimoniale ale minorului.17 C. S-a decis că tutorele este în drept fie să-şi alăture acţiunea civilă celei penale..). p.. Stănescu. fără prealabila încuviinţare a autorităţii tutelare. I.R.140 C. cit. În sfârşit. Ionaşcu. p. pe care minorul le poate face singur. Suprem.223 şi urm.281 şi urm.2 C. Nestor.. care nu a existat în speţă (Trib.fam. faţă de dispoziţiile art. 2000. În ceea ce priveşte bunurile minorului. Ion P. apud E. Popescu. şi îi încuviinţează actele.114 C. 133 C.. cit.) şi se exercită numai în interesul minorului (art. dacă are vârsta de 14-18 ani (art.)56. p. Barasch. Tr.34 din 9 ianuarie . tutorele reprezintă pe minor în actele juridice.civ. op. nr. Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani poate face singur acte de conservare şi acte de administrare.)57.fam. Ionaşcu. recunoaşterea de maternitate ori de paternitate). Nr. pentru înapoierea la domiciliu a minorului (Trib.129 alin. Zilberstein. op..cit. Editura All Beck.fam. Suprem. Tratat de dreptul familiei. dec.. fam.32 din 31 ianuarie 1954). Tutorele nu poate renunţa la despăgubirile cuvenite minorului într-un proces penal. Actele încheiate de minor. p. sunt unele acte pe care tutorele nu le poate face în nici un caz (art. Pen.129 şi 130 C. Filipescu.). dec. fie să se adreseze direct instanţei civile. op.fam.124. T. Tr. 57 Ion P.207 şi urm.122. acte de administrare şi acte de dispoziţie.193). dacă are vârsta de până la 14 ani. p. C.. fără nici o încuviinţare prealabilă. Există unele acte.25 Decretul nr. p. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale. iar alte acte numai cu încuviinţarea prealabilă a autorităţii tutelare (art.. fără încuviinţarea prealabilă menţionată. fără a avea nevoie de vreo încuviinţare: a) acte de dreptul familiei (minora în vârstă de 16 ani se poate căsători.. Tutorele poate face singur acte de conservare şi de administrare. op. p. Minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face acte de dispoziţie. pen.

în L. ori fraţii sau surorile sale.).. p. vreo rudă a sa. nr. 35 . nota V. Tutorele nu poate face pentru minor următoarele acte: cele cu titlu gratuit (art. 1981. şi minor. p. În sensul că în cazul încheierii acestor acte intervine anulabilitatea. pe de altă parte (art.112.D. Economu. civ. fam. orice acte juridice ce s-ar încheia între turore. nr.R. ca fidejusor sau cauţiune reală (art. nr. ascendent sau descendent. garantarea obligaţiei altuia. Se referă la donaţii). soţul său.).129 C. dec. şi art.69).129 C. fam. fam. Suprem. Trib. fam.128 C.129 C.P..425 din 5 aprilie 1958. pe de o parte.1981.10. în R.7.

ca . Tutela ia sfârşit prin ajungerea minorului la majorat sau prin decesul acestuia intervenit înainte de a deveni major. după caz. pe alte căi decât actul juridic civil. dar care produc asemenea efecte deoarece aşa dispune norma juridică). minorul exercită singur drepturile şi execută tot astfel obligaţiile izvorâte din contractul de muncă sau din calitatea de membru al unei organizaţii cooperstiste şi dispune singur de sumele de bani pe care le-a dobândit din muncă proprie. intrarea într-o organizaţie cooperatistă ca membru). fără ca tutela să se 58 Tutorele răspunde pentru pagubele pricinuite minorului prin actele încheiate de el. Încetarea tutelei. în aceste situaţii.b) acte de domeniul dreptului muncii şi dreptul cooperatist (încheierea contractului de muncă – art. De asemenea. potrivit regulamentelor acestor case de păstrare (art. acceptarea unei donaţii dacă este fără sarcini sau neafectată de modalitatea condiţiei.7 C. c) acte din domeniul dreptului civil: minorul în vârstă de 16 ani poate să-şi facă singur testamentul. în cazurile anume determinate de lege. faptul juridic. penală ori contravenţională58. Se pot dobândi drepturi şi naşte obligaţii pe seama minorului.muncii. tutela ia sfârşit în cazurile în care au încetat motivele care au determinat instituirea acesteia (de exemplu. şi anume: actul administrativ. părinţii au fost identificaţi sau a fost ridicată decăderea lor din drepturile părinteşti). minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate să facă depuneri la casele de păstrare şi să dispună de aceste depuneri. tutorele răspunde pentru abaterile săvârşite în exerciţiul acestora. acte juridice de valoare patrimonială măruntă. fără încheiere de contract. De aceea. licite ori ilicite. Actele juridice menţionate încheiate de minor fără respectarea dispoziţiilor legale sunt sacţionate cu nulitatea relativă. fără acordul de voinţă al subiectelor raporturilor juridice respective. civilă.10 Decretul nr.31 din 1954). Drepturile şi îndatoririle tutorelui sunt prevăzute de lege în interesul minorului. Într-adevăr. Răspunderea tutorelui poate fi. dar nu poate dispune de mai mult de jumătate din bunurile de care poate dispune majorul prin testament. în sens restrâns (faptele voluntare. săvârşite în alt scop decât de a produce efecte juridice. cu capacitate de exerciţiu restrânsă sau fără capacitate de exerciţiu. Încetarea tutelei nu trebuie confundată cu încetarea funcţiei tutorelui. sunt împrejurări care determină numai încetarea funcţiei tutorelui.

36 .reprezentant al minorului.. Ploieşti. şi pentru pagubele produse prin actele încheiate de minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă cu încuviinţarea prealabilă a tutorelui (fostul Trib. dec.R. op. p. de T. civ.327 şi de C. 145 din 12 iunie 1961. cit. Nr.307).. op. Reg. Popescu. cit. p. Stănescu. cit.

).fam). când pentru numirea sau înlocuirea tutorelui minorului este nevoie de o perioadă mai îndelungată (art.132 şi 105 C.fam59. Acela care. de îndrumare nr.c C. nu poate să.10. vine unul sau ambii părinţi. Suprem.fam.118 C. civ. La încetarea tutelei ori încetarea funcţiei se ridică problema efectuării socotelilor şi a predării bunurilor minorului. în sensul art. ci şi acele interese concurente care sunt susceptibile de a . în R. p. în condiţiile art. 1985.139 C. tutorele este înlocuit (art. Numirea curatorului este necesară când la succesiune vine minorul cu părintele sau părinţii (Trib. p.. 1978.691 din 20 aprilie 1978.72). Stănescu. Nr. de C.). nr. Curatela nu este specifică ocrotirii persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu. Suprem. dec.fam. Curatela.167 din 1958 prevede că prescripţia este suspendată cât timp nu s-au dat socotelile). tutorele este îndepărtat (art. Suprem.6 din 23 aprilie 1959. deci cu discernământ.fam. Nr.7. din cauza bătrâneţii. unul sau ambii părinţi.fam. dacă apar. însă numai provizoriu. civ. a bolii sau a unei infirmităţi fizice.). deşi capabil.152 lit. care din diferite motive. dec.D. Noţiunea de interese contrare. părinte sau tutore este vremelnic împiedicat să-şi îndeplinească îndatoririle (art. 59 Acţiunea minorului împotriva tutorelui pentru darea socotelilor este practic imprescriptibilă (Trib.27) se arată că autoritatea tutelară este obligată să numească un curator ori de câte ori la o moştenire.fam.şi apere personal interesele. art. nu-şi pot îngriji interesele (art. nr.R.R. sau în procesele de ieşire din indiviziune. curatorul este chemat să înlocuiască părinţii fireşti sau tutorele. alături de minor.152 C. dec.132 şi 105 alin. nu poate fi pus sub interdicţie. Suprem.). în R. civ. fie la încheierea anumitor acte juridice. Nr. p.stingă: tutorele moare.).304.1776 din 18 iulie 1984. cit. dec. alături de minor şi interese contrare. când ocrotitorul legal. Curatela reprezintă o instituţie de ocrotire a minorului care are caracter temporar şi subsidiar.. în condiţii mulţumitoare.3 din Codul familiei.14 Decretul nr. În cazul minorului. fie la încheierea tuturor actelor presupuse de ocrotirea minorului. cuprinde nu numai pe acelea care au şi dat naştere unui conflict. 1141 din 24 septembrie 1964. ci poate interveni şi în cazul persoanelor capabile. cit. ci i se poate numi un curator (Trib.138 C.140 C.55).D. 60 Trib. p. Curatela minorului se instituie: când există contrarietate de interese între ocrotitorul legal şi minor60 (art.. (în CD 1959. op.

Chiar dacă în majoritatea cazurilor părintele supravieţuitor va susţine corect interesele copilului său minor. este singurul mijloc de a preveni asemenea situaţii (Trib.intra în conflict. ar acţiona în propriul său interes şi în dezavantajul minorului. atunci când la moştenirea părintelui vine şi copilul minor în concurs cu părintele supravieţuitor. cauzele în care sunt prezente mai multe părţi există interese contrare. civ.. când părintele. În consecinţă. nu interesează faptul că părintele şi minorul sunt împreună reclamanţi sau pârâţi. un interes propriu la moştenire. În litigiile de ieşire din indiviziune părţile fiind în acelaşi timp şi reclamanţi şi pârâţi. În acest sens. care va reprezenta pe minorul sub 14 ani sau îl va asista dacă a depăşit această vârstă. decizia nr.2805 din 4 decembrie 1973). profitând de lipsa de experienţă a copilului. au fiecare. minorul şi părintele supravieţuitor. Suprem. nu trebuie nesocotită şi eventualitatea contrară. Numirea unui curator. care poate veni în conflict cu interesul celuilalt. S. 37 .

Adopţia oferă posibilitatea unei familii permanente copilului. Adopţia reprezintă şi ea un mijloc de ocrotire a minorului. c) principiul continuităţii în educarea copilului. curatela ia sfârşit o dată cu încetarea incapacităţii ori a restrângerii capacităţii de exerciţiu.f am. copilul care este lipsit de părinţi sau de o îngrijire corespunzătoare este primit în familia adoptatorilor. Curatela ia sfârşit dacă au încetat cauzele care au determinat instituirea ei. În cursul procedurii adopţiei trebuie respectate următoarele principii (art. d) principiul informării copilului şi luării în considerare a opiniei acestuia în raport cu vârsta şi gradul său de maturitate. regimul juridic al adopţiilor este reglementat de Legea nr. e) principiul celerităţii în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopţiei. urmează a se asigura copilului o familie permanentă. Prin adopţie. în care să fie crescut şi format pentru a deveni folositor societăţii. Adopţia este operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat. în România. b) principiul creşterii şi educării copilului într-un mediu familial. precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului (art.273 din 21 iunie 2004. în care să se integreze fără dificultăţi. Începând cu 1 ianuarie 2005.până la soluţionarea cererii de punere sub interdicţie a minorului (art.2): a) principiul interesului superior al copilului. unde urmează a fi crescut ca şi un copil firesc al acestora.146 C.1). ţinând-se seama de originea sa etnică. culturală şi lingvistică. Acolo unde nu este posibil ca copilul să fie menţinut şi crescut în familia sa de origine. Ocrotirea minorului aflat sub curatelă se înfăptuieşte prin reprezentarea acestuia dacă nu a împlinit 14 ani şi încuviinţarea actelor minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă (între 14-18 ani).). De asemenea. Pe tot parcursul procedurii de adopţie direcţia în a cărei rază teritorială .

domiciliază copilul este obligată să ofere copilului informaţii şi explicaţii clare şi complete. 38 . referitoare la etapele şi durata procesului de adopţie. precum şi la adoptator sau familia adoptatoare şi rudele acestora (art. la efectele acesteia. potrivit vârstei şi gradului său de maturitate.4 din Legea 273/2004).

1 care prevede stabilirea filiaţiei dintre copilul adoptat şi cel care adoptă şi din art. încetau.67-78 înprezent abrogate). Codul familiei reglementa două feluri de adopţii: a) adopţia cu efecte restrânse (art.79 în prezent abrogat). b) adopţia cu efecte depline (cu efectele filiaţiei fireşti-art. pe de altă parte. cu toate acestea. în momemtul stabilirii filiaţiei prin adopţie.25/1997. caz în care încetarea raporturilor de rudenie se aplică numai în raport cu părintele firesc şi rudele părintelui firesc care nu este căsătorit cu adoptatorul. pe de o parte. deşi art. Ordonanţa de urgenţă cu privire la regimul juridic al adopţiei nr. şi adoptator şi rudele acestuia. în condiţiile legii. 2) între adoptat şi descendenţii săi. încetează cu excepţia adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv. care se caracteriza prin următoarele: 1) între cel care adoptă şi copil se stabileşte filiaţia. 2) între adoptat şi descendenţii săi. . pe de o parte. pe de o parte. şi părinţii fireşti şi rudele acestora. care se caracteriza prin următoarele: 1) legăturile de rudenie dintre adoptat şi descendenţii săi. rudenia firească dintre adoptat şi descendenţii săi. Conform art. şi părinţii săi fireşti şi rudele acestora. un nou act de naştere al copilului. adoptatorii îşi asumă obligaţiile şi răspunderea ce revin părinţilor fi reşti.Prin adopţie. se stabileau raporturi de rudenie. precum şi între descendenţii copilului adoptat şi rudele adoptatorului. 2) între copil şi rudele adoptatorului se stabileşte rudenia. se stabileau raporturi de rudenie asemănătoare acelora dintre părinţi şi copii. şi părinţii săi fireşti şi rudele acestora. Aceleaşi prevederi sunt reluate şi în Legea nr.2 care arată că pe baza hotărârii judecătoreşti irevocabile de încuviinţare a adopţiei. pe de altă parte. rudenia se stabileşte şi între descendenţii copilului adoptat şi adoptator. pe de altă parte. se menţineau.21 alin. şi adoptator. pe de o parte. 273/2004 care abrogă Ordonanţa de urgenţă nr. soluţia rezultă din art.25/1997 şi intrată în vigoare la 1 ianuarie 2005. pe de altă parte. serviciul de stare civilă competent va întocmi. pe de altă parte.50 din legea sus menţionată. impedimentul la căsătorie rezultând din rudenie se menţinea. care se caracteriza prin următoarele: 1) legăturile de rudenie dintre adoptat şi descendenţii săi.1 al Ordonanţei de urgenţă menţionată nu prevede expres. în care adoptatorii vor fi trecuţi ca fiind părinţii săi fireşti.1 alin. a reglementat un singur fel de adopţie. pe de o parte.

273/2004). Adopţia se încheie numai dacă aceasta este în interesul superior al copilului (art.1 din Legea nr. Legea prevede că 39 .Caracterele generale ale adopţiei.5 alin.

acest interes constituind raţiunea de a fi a adopţiei. finalitatea unică şi superioară care justifică oricare din normele ce reglementează adopţia. Prin urmare.1 din Legea nr. b) adopţia se încuviinţează numai de către instanţa judecătorească competentă (art. Acesta este interesul superior al adoptatului.34 din Legea nr. Caracterul solemn al adopţiei rezultă din următoarele împrejurări: a) consimţământul părinţilor fireşti sau. ci şi în timpul în care aceasta există. p. Paris. scopul superior al acesteia. precum şi atunci când se pune problema desfacerii ei. Tratat de dreptul familiei. între interesul adoptatului şi cel al adoptatorului nu trebuie să existe conflicte de interese. al tutorelui se dă în faţa instanţei judecătoreşti o dată cu soluţionarea cererii de deschidere a procedurii de adopţie (art.273/2004). De asemenea. Acest interes constituie cauza adopţiei. deci.273/2004). Favoarea pentru adopţie însemnează favoarea pentru copil. Interesul adoptatului trebuie avut în vedere nu numai la încuviinţarea adopţiei.adopţia se încheie în interesul superior al copilului dar nu se arată în ce constă interesul superior al copilului şi prin ce se deosebeşte de interesul copilului. iar interesul adoptatului nu înseamnă că adoptatorul nu poate avea şi el un interes moral la încheierea adopţiei în dorinţa de a-şi manifesta sentimente de ocrotire socială. Droit civil. după caz. folosirea adopţiei în alt scop decât interesul copilului nu se justifică. Filipescu. esenţa adopţiei.15 alin. Adopţia trebuie să asigure dezvoltarea armonioasă a copilului şi respectarea drepturilor fundamentale ce-i sunt recunoscute. Interesul copilului este sufletul. Aprecierea interesului adoptatului trebuie să se facă în cadrul dispoziţiilor legale. adopţia se încheie în interesul copilului. Copilul ar avea. p. Montchrestien.370 . c) adoptatorul sau familia adoptatoare este evaluată de către direcţia de la domiciliul acestora şi trebuie să prezinte condiţiile materiale şi garanţiile morale necesare 61 Ion P. apud Gérard Cornu. La famille. 2000.366. Editura All Beck. două feluri de interese. este acela de a oferi posibilitatea copiilor care nu se pot bucura de ocrotirea părintească. 1994. de a fi crescuţi şi educaţi în familia adoptatorului. principiul că adopţia se face numai în interesul adoptatului trebuie înţeles în sensul că scopul principal al adopţiei. pentru a veni în ajutorul copiilor care nu se pot bucura de ocrotirea părintească. Adopţia este un act solemn. De aceea. Acesta ar fi interesul superior al copilului. 4-ème édition. De aceea. Se consideră că interesul copilului constituie finalitatea superioară a adopţiei61.

40 .

Trib. p. Asistarea de un avocat a celui a cărui punere sub interdicţie se solicită nu este obligatorie (Trib. sub formă de interogatoriu. dec. p. care să cuprindă o arie mai largă de împrejurări. 63 Domiciliul persoanei interzise se găseşte la tutorele ei. Suprem.835 din 13 mai 1955. Sub interdicţie poate fi pus şi minorul (art.430. Suprem. hipnoză etc. dec. nr. Repertoriu. Nr. în I. dec.340 din 24 februarie 1956. p. dec. nu sunt de natură să determine luarea unei asemenea măsuri (Trib. nr. el rămâne sub această ocrotire până devine major. Acest principiu nu poate fi aplicat decât atunci când există condiţii corespunzătoare ca incapabilul să locuiască efectiv la tutore.99 din 20 ianuarie 1976. fără întrerupere. Tutela celui interzis (pus sub interdicţie) funcţionează după regulile de la tutela minorului. şi după vârsta de 14 ani. p.. civ.2951 din 27 decembrie 1974. Suprem.fam.asigurării dezvoltării armonioase a copilului.62). care nu a împlinit vârsta de 14 ani64. cu excepţia cazurilor când legea dispune altfel (art. dar care nu poate fi asigurată în locuinţa tutorelui. când. cit. i se va numi un tutore63. civ.247). 62 Punerea sub interdicţie este condiţionată de existenţa unei stări de tulburare mintală cu caracter general şi permanent. dec. deci slăbirea trecătoare a facultăţilor mintale. Nr.. op. autoritatea tutelară poate decide menţinerea acelui tutore ori numirea unuia nou.. dacă se va mai afla sub interdicţie. potrivit cu starea în care se găseşte. dec.142 C.147 C.99 din 20 ianuarie 1976.. (Trib. În cazul că minorul pus sub interdicţie se găseşte sub ocrotirea părinţilor. dec. Punerea sub interdicţie a minorului suferind de alienaţie sau debilitate mintală permite ocrotirea acestuia. . p.181). Nr. Minorul interzis.)62. Nr.G. Mihuţă. Pârâtul în acţiunea de punere sub interdicţie poate ataca cu recurs hotărârea de respingere a acţiunii (Trib. Suprem. În cazul că minorul se găseşte sub tutelă la data punerii sub interdicţie. în I..G. Astfel. în CD 1956. Mihuţă.181).246). civ. în CD 1957. Suprem. în CD 1977. inconştienţa generată de beţie. În ceea ce priveşte felul în care se ascultă de către instanţa judecătorească cel ce urmează a fi pus sub interdicţie. 1969-1975.civ. scopul specific al tutelei minorului interzis îl constituie vindecarea şi îmbunătăţirea condiţiilor lui de viaţă.1035 din 28 iulie 1970. p. în CD 1956.61).19) şi care trebuie să arate că aceştia sunt apţi să adopte. Suprem. civ. S-a decis că instanţa este obligată să asculte persoana vizată. Repertoriu. în CD 1977. pentru a se stabili starea sănătăţii acesteia (Trib.Suprem. Lipsa de discernământ trebuie să pună în imposibilitate de a se îngriji singură de interesele ei (Trib.)65. îndeplinirea acestor cerinţe se constată printr-un atestat eliberat de direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază adoptatorul sau familia adoptatoare (art.. este cazul în care pentru îngrijirea incapabilului este necesară o cameră separată. Pe de altă parte. p. Nr. civ..fam. civ.781 din 6 mai 1955.

dacă se cere anularea unui act juridic încheiat în această perioadă.333). dec. Aşadar. trebuie dovedit lipsa de discernământ la facerea actului (Trib. Nr. S-a decis că pentru perioada înainte de punerea sub interdicţie persoana este prezumată capabilă şi deci. Suprem. op. p. civ. Ocrotirea sanitară a acestor persoane se realizează prin tratament medical ambulatoriu şi internare în unităţi sanitare. Stătescu. apud C. 41 . 65 Decretul nr.. minorul peste 14 ani pus sub interdicţie este total lipsit de capacitate de exerciţiu.313 din 16 octombrie 1980 privind asistenţa bolnavilor psihici periculoşi.64 Interzisul este lipsit de capacitatea de exerciţiu.237 din 15 februarie 1967. cit.

.

42 .

1 CONSIDERAŢII GENERALE Începând cu data de 1 ianuarie 2005.272/2004 beneficiază (art. şi ale celorlalte acte internaţionale în materie la care mânia este parte (art. promovarea şi garantarea drepturilor copilului. lege care reglementează cadrul legal privind respectarea. Autorităţile publice. republicată. ratificată prin Legea nr. b.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. în situaţii de urgenţă constatate în condiţiile prezentei legi.copiii cetăţeni români aflaţi în străinătate. a intrat în vigoare Legea nr. precum şi orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării şi promovării drepturilor copilului. Această lege.CAPITOLUL 3 PROTECŢIA COPILULUI AFLAT ÎN DIFICULTATE 3. în concordanţă cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului. precum şi persoanele fizice sau juridice responsabile de protecţia copilului sunt obligate să respecte.6): a-respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului.2 alin. Respectarea şi garantarea drepturilor copilului se realizează conform următoarelor principii (art. d-copiii care solicită sau beneficiază de o formă de protecţie în condiţiile reglementărilor legale privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. De dispoziţiile Legii nr. încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului (art.19/1990. sau orice act juridic emis sau. după caz. să promoveze şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege.1 alin. c-copiii fără cetăţenie aflaţi pe teritoriul României. e-copiii cetăţeni străini aflaţi pe teritoriul României.1).2). de către autorităţile publice române competente.3): a-copiii cetăţeni români aflaţi pe teritoriul României. . organismele private autorizate.

43 .b-egalitatea şanselor şi nediscriminarea.

Dar. legea prevede două condiţii: 1-persoana să fie minoră. intervenţia multisectorială şi parteneriatul dintre instituţiile publice şi organismele private autorizate. e-descentralizarea serviciilor de protecţie a copilului. este primejduită. copilul lipsit. Copilul. a). Se are în vedere următoarele situaţii: a-copiii a căror dezvoltare fizică sau morală. Prin copil se înţelege persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nu are capacitate deplină de exerciţiu (art. de ocrotirea părinţilor săi. De regulă. h-ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia. j-celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil. k-asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului.c-responsabilizarea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti. Legea sus menţionată are în vedere. g-respectarea demnităţii copilului. De aceea. l-interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului în responsabilităţii părinţilor cu privire la respectarea şi corelaţie cu ansamblul reglementărilor din această materie. religioasă. ţinând cont de originea sa etnică. deoarece părinţii nu-şi îndeplinesc în mod corespunzător drepturile şi îndatoririle lor cu privire la persoana copilului. 2-persoana să nu aibă capacitate deplină de exerciţiu . dar fără caracter de gravitate ori abuz.4 lit. temporar sau definitiv. culturală şi lingvistică. minora care se căsătoreşte dobândeşte capacitate deplină de exerciţiu. în cazul luării unei măsuri de protecţie. . creşterea şi educarea copilului. dar nu devine majoră. adică până la împlinirea vârstei de 18 ani. f-asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate pentru fiecare copil. minorul nu are capacitate deplină de exerciţiu. i-asigurarea stabilităţii şi continuităţii în îngrijirea. făcându-se vinovaţi de neglijenţă în exercitarea ocrotirii părinteşti. Dacă părinţii se fac vinovaţi de negijenţe grave sau purtare abuzivă în exercitarea drepturilor părinteşti se va lua o măsură de protecţie a copilului şi apoi se va cere decăderea din drepturile părinteşti. d-primordialitatea garantarea drepturilor copilului. ţinând cont de vârsta şi de gradul său de maturitate. Copilul aflat în dificultate. respectiv minora să nu fie căsătorită.

44 .

protecţia specială se acordă. Copilul beneficiază de protecţie specială prevăzută de legea la care ne referim. -copilul a fost declarat abandonat prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. prestaţiilor şi serviciilor destinate îngrijirii şi dezvoltării copilului lipsit. în perioada în care copilul este lipsit de ocrotirea părintească şi trebuie instituită tutela. declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruti ori decăzuţi din drepturile părinteşti. -instanţa judecătorească nu a hotărât încredinţarea copilului unei persoane sau familii. de ocrotirea părinţilor săi sau a celui care. La cererea tânărului. deoarece sunt lipsiţi de ocrotirea părintească pentru aceleaşi motive ca şi în cazul copiilor din prima situaţie. temporar sau definitiv. deci copilul este lipsit de îngrijirea părintească. în condiţiile legii. exprimată după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu.Copilul se află în situaţia de a fi ameninţat în dezvoltarea sa fizică şi intelectuală.1).50). Rezultă că dezvoltarea fizică sau morală a copilului se poate datora unor motive independente de voinţa părinţilor sau lipsei de îngrijire părintească datorită neglijenţei părinţilor fără gravitate sau datorită abaterilor grave ori abuzive ale părinţilor în exercitarea ocrotirii părinteşti. interzicerea drepturilor părinteşti intervine ca pedeapsă accesorie şi poate avea loc şi ca pedeapsă complementară. În cazul în care ambii părinţi ai copilului execută pedeapsa închisorii sau singurul părinte existent execută asemenea pedeapsă. deşi trebuia încredinţat. nu poate fi lăsat în grija acestora (art. până la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu (art. în 66 În cazul în care ambii părinţi ai copilului execută pedeapsa închisorii sau singurul părinte existent execută asemenea pedeapsă. dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ de zi. şi în următoarele cazuri : -părinţii copilului sunt decedaţi. deoarece există o cauză de instituire a tutelei fără să se fi instituit tutela. în perioada în care copilul este lipsit de ocrotirea părintească şi trebuie instituită tutela. în vederea protejării intereselor sale. . puşi sub interdicţie66. b-copiii a căror securitate sau integritate fizică sau morală. interzicerea drepturilor părinteşti intervine ca pedeapsă accesorie şi poate avea loc şi ca pedeapsă complementară.51 alin. necunoscuţi. Protecţia specială a copilului reprezintă ansamblul măsurilor. este periclitată.

45 .

Rolul acestor structuri este atât de soluţionare a unor cazuri concrete. cadre didactice. dar care nu îşi continuă studiile şi nu are posibilitatea revenirii în propria familie. tânărul care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi a beneficiat de o măsură de protecţie specială. medici. în condiţiile legii. pe toată durata continuării studiilor. consilieri locali.1).condiţiile legii. precum şi protecţia specială a copilului lipsit. conform art.51 alin. precum şi modul de respectare a drepturilor copiilor. cât şi de a răspunde nevoilor globale ale respectivei colectivităţi (art. poliţişti. Cine asigură protecţia copilului. dar fără a se limita. beneficiază. asigurând prevenirea separării copilului de părinţii săi. pe o perioadă de până la 2 ani. Responsabilitatea de a asigura protecţia copilului revine în primul rând autorităţilor publice locale care au obligaţia să garanteze şi să promoveze respectarea drepturilor copiilor din unităţile administrativ-teritoriale.3. de îngrijirea părinţilor săi (art. dar fără a se depăşi vârsta de 26 de ani (art. preoţi.2).106 alin.1): a) monotorizează teritorială. în scopul facilitării integrării sale sociale. la cerere. asigurând centralizarea şi sintetizarea datelor şi informaţiilor relevante. temporar sau definitiv.de protecţie specială. c) identifică şi evaluează situaţiile care impun acordarea de servicii şi/sau prestaţii pentru prevenirea separării copilului de familia sa.103 alin.2).103 alin. fiind confruntat cu riscul excluderii sociale. precum şi persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale şi îndeplinesc în domeniul protecţiei copilului următoarele analizează situaţia copiilor din unitatea administrativatribuţii (art. În acest scop pot fi create structuri comunitare consultative cuprinzând.51 alin. . oameni de afaceri locali.102). d) elaborează documentaţia necesară pentru acordarea serviciilor şi/sau prestaţiilor şi acordă aceste servicii şi/sau prestaţii. Serviciile publice de asistenţă socială organizate la nivelul municipiilor şi oraşelor. Totodată. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a implica colectivitatea locală în procesul de identificare a nevoilor comunităţii şi de soluţionare la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii (art. b) realizează activitatea de prevenire a separării copilului de familia sa.

46 .

j) colaborează cu direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în domeniul protecţiei copilului şi transmit acesteia toate datele şi informaţiile solicitate din acest domeniu. existent în subordinea consiliilor judeţene şi a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.104 alin. în condiţiile legii. i) urmăresc evoluţia dezvoltării copilului şi modul în care părinţii acestuia îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copilul care a beneficiat de o măsură de protecţie specială şi a fost reintegrat în familia sa. c) soluţionarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal. de prevenire şi combatere a violenţei în familie.1): a) stabilirea încadrării în grad de handicap şi orientarea şcolară a copilului.e) asigură consilierea şi informarea familiilor cu copii în întreţinere asupra drepturilor şi obligaţiilor acestora. g) vizitează periodic la domiciliu familiile şi copiii care beneficiază de servicii şi pres taţii. funcţionează în subordinea consiliului judeţean şi respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului (art. precum şi a comportamentului delicvent. în condiţiile legii. precum şi serviciul public de asistenţă socială de la nivelul judeţelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti se reorganizează ca direcţii generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului Bucureşti. Serviciul public specializat pentru protecţia copilului. Totodată. h) înaintează propuneri primarului. d) alte atribuţii prevăzute de lege. f) asigură şi urmăresc aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a consumului de alcool şi droguri. cu privire la propunerile referitoare la stabilirea unei măsuri de protecţie specială a copilului. ca organ de specialitate al acestora. în cazul în care este necesară luarea unei măsuri de protecţie specială. având următoarele atribuţii principale . fără personalitate juridică. în vederea exercitării atribuţiilor în legătură cu măsurile de protecţie a copilului. b) pronunţarea. comisia pentru protecţia copilului. asupra drepturilor copilului şi asupra serviciilor disponibile pe plan local.

(art.105 alin.1). 47 .

100). Solidarităţii Sociale şi Familiei (art. de părinţii săi.107 alin. se organizează şi funcţionează următoarele tipuri de servicii (art. temporar sau definitiv. pentru depăşirea situaţiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa. de părinţii săi. Conform art. a măsurii plasamentului. Serviciile de tip rezidenţial care aparţin autorităţilor administraţiei publice se organizează numai în structura direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. temporar sau definitiv. precum şi pentru realizarea protecţiei speciale a copilului separat. aflat în subordinea Ministerului Muncii. Monitorizarea respectării principiilor şi drepturilor stabilite de Legea nr. serviciile de zi sunt acele servicii prin care se asigură menţinerea. Apărarea drepturilor şi libertăţilor copilului în raporturile acestuia cu autorităţile publice cu scopul de a promova şi de a îmbunătăţi condiţia copilului se realizează şi prin instituţia Avocatul Poporului (art. c) servicii de tip rezidenţial. de părinţii săi. a măsurii plasamentului (art.18/1990. precum şi coordonarea şi controlul activităţii de protecţie şi promovare a drepturilor copilului se realizează de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului. republicată. fără personalitate juridică. Serviciile de tip familial sunt acele servicii prin care se asigură. creşterea şi îngrijirea copilului separat. creşterea şi îngrijirea copilului separat. Se consideră servicii de tip rezidenţial şi centrele maternale. la domiciliul unei persoane fizice sau familii. organ de specialitate al administraţiei publice centrale. .108. în regim de componente funcţionale ale acestora.110). Fac parte din categoria serviciilor de tip rezidenţial centrele de plasament şi centrele de primire a copilului în regim de urgenţă. cu personalitate juridică. refacerea şi dezvoltarea capacităţilor copilului şi ale părinţilor săi. temporar sau definitiv. ca urmare a stabilirii în condiţiile legii.272/2004 şi de Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului. ratificată prin Legea nr.Pentru prevenirea separării copilului de părinţii săi. Serviciile de tip rezidenţial sunt acele servicii prin care se asigură protecţia.101). Serviciile de tip rezidenţial se organizează pe model familial şi pot avea caracter specializat în funcţie de nevoile copiilor plasaţi (art. ca urmare a stabilirii în condiţiile legii. b) servicii de tip familial.109).1): a) servicii de zi.

48 .

80 alin.2 ALTE CATEGORII DE COPII Copilul care a săvârşit fapte penale. dar nu răspunde penal67.minori cu vârste cuprinse între 16-18 ani – 9. Sub aspectul laturii civile este astef posibil ca făptuitori minori (care nu răspund penal) să aibă o culpă delictuală mai mare în săvârşirea unor fapte decât infractori minori. 1999.C. Potrivit art.. -a mai comis alte 70 de furturi de autoturime în scop de folosinţă. în vârstă de 14 ani a comis următoarele infracţiuni: -tâlhărie asupra lui C. dar care sunt dirijaţi şi coordonaţi de către făptuitori minori. adeseori.P. Potrit art. s-a stabilit că suferă de .254). Stătescu şi C. iar minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal68. se va lua una fie măsura plasamentului fie cea a supravegherii specializate.C. -a furat 10 autoturisme Dacia din Medgidia pe care le-a abandonat în localităţile M. . minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal.I. În urma expertizei medico-legală pentru stabilirea discernământului.minorii cu vârsta sub 14 ani – 2. Kogălniceanu şi Medgidia.. minorul care are vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani răspunde penal.3. Bîrsan. situaţia minorilor care au comis infracţiuni pe raza municipiului în anul 2004 se prezintă astfel: .99 din Codul penal. iar la propunerea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în a cărei unitate administrativteritorială se află copilul. p. trebuind deci să răspundă mai grav din punct de vedere patrimonial. copilul care a săvărşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal. 67 Practica a demonstrat că. beneficiază de protecţie în condiţiile legii sus menţionate. Astfel: 1. -a sustras bunuri din curtea lui V. minori cu vârste de sub 14 ani au un comportament delicvent înnăscut fiind de cele mai multe ori autorii morali şi organizatorii unor activităţi infracţionale săvârşite de minori cu vârste mai mari. 272/2004. -a condus un autoturism fără permis pe drumurile publice. amândoi comiţând furturi din autoturisme. ..P. toţi au comis furturi din locuinţe sau din incinta unor societăţi comerciale.minori cu vârste cuprinse între 14-16 ani –8 iar înfracţiunile comise variază de la furturi din autoturisme şi curţi.V. Editura All Beck.1 din Legea nr. alături de părinţii lor (C. Bucureşti. până la conducerea autovehiculului fără perrmis pe drumurile publice şi chiar tâlhărie. Teoria generală a obligaţiilor. numai dacă se dovedeşte că a săvârşit fapta cu discernământ. 68 Potrivit datelor culese de la Biroul Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei municipiului Medgidia. -furtul unei biciclete de la S.

ambii în vârstă de 15 ani. fapt pentru care s-a concluzionat că are o răspundere penală limitată în raport cu faptele comise. dar discernământul păstrat la toate faptele comise. dar discernământul a fost păstrat la comiterea faptelor. cu mame despărţite şi recăsătorite. 2.M. 4 furturi din magazine.N. drept pentru care tribunalul Constanţa a emis o hotărâre judecătorească de internare a minorului într-o instituţie specială de reeducare până la împlinirea vârstei de 18 ani. fiind în prezent cercetaţi în stare de libertate pentru aceste fapte ce se află pe rolul Judecătoriei cât şi Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia. lipsit total de supravegherea familiei. şi N. provenind din familii dezorganizate. 49 . provenind dintr-o familie dezorganizată (părinţi despărţiţi). au comis în anul 2004 două furturi din locuinţe. Cei în cauză au raspundere penală limitată în raport cu vârsta. care însă nu a dispus până în prezent nici un fel de măsuri.tulburări grave de comportament.G. 3 furturi de autoturisme şi 10 furturi din autoturisme.

e) orice alte elemente de natură a caracteriza situaţia copilului. atunci când există acordul părinţilor sau al altui reprezentant legal al copilului.1): a) frecventarea cursurilor şcolare. după caz. poate dispune plasamentul acestuia în familia extinsă ori în cea substitutivă. c) urmarea unor tratamente medicale. plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidenţial specializat (art. Măsura supravegherii specializate constă în menţinerea copilului în familia sa. d) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legături cu anumite persoane. comisia pentru protecţia copilului sau. b) utilizarea unor servicii de îngrijire de zi.80 alin. cum ar fi (art.83). instanţa judecătorească dispune. sub condiţia respectării de către acesta a unor obligaţii. săvârşeşte în continuare fapte penale. precum şi în cazul în care copilul pentru care s-au stabilit măsurile prevăzute de lege.81 alin.2) În cazul în care fapta prevăzută de legea penală. după caz. comisia pentru protecţia copilului. c) mediul în care a crescut şi a trăit copilul.2): a) condiţiile care au favorizat săvârşirea faptei. pe toată durata aplicării măsurilor destinate copilului care săvârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal. pentru a-i asista pe copii în . precum şi îndeplinirea de către copil a obligaţiilor prevăzute mai sus (art. instanţa judecătorească. consiliere sau psihoterapie. b) gradul de pericol social al faptei. inclusiv date privitoare la persoana acestuia (art. comisia pentru protecţia copilului ori. În cazul în care menţinerea în familie nu este posibilă sau atunci când copilul nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite prin măsura supravegherii specializate. d) riscul săvârşirii din nou de către copil a unei fapte prevăzute de legea penală. va ţine seama de (art. Este interzis să se dea publicităţii orice date referitoare la săvârşirea de fapte penale de către copilul care nu răspunde penal. vor fi asigurate servicii specializate. pe perioadă determinată.81 alin. ori.82). Totodată. după caz. atunci când acest copil lipseşte.În dispunerea uneia din măsurile prevăzute mai sus. săvârşită de copilul care nu răspunde penal. instanţa judecătorească. prezintă un grad ridicat de pericol social.

1).procesul de reintegrare în societate (art.84 alin. 50 .

se realizează prin acordarea de servicii de asistenţă. multe dintre ele. sexului. psihice.2 alin. diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă şi de autoservire. îngrijire. tratament. 3 / 2002 . potrivit criteriilor de diagnostic anatomo-clinic. în înţelesul ordonanţei de mai sus.2002 cu completările şi modificările aduse de Legea nr. Persoanele cu handicap. în raport cu gradul de handicap stabilit în urma evaluării efectuate de către comisiile de expertiză medicala a persoanelor cu handicap. nr.102/1999 (art. neadaptat deficienţelor lor fizice. mentale.1 din Ordonanţa de urgenţă nr.102/29.1999): 69 Serviciile comunitare sistematice care să vină în sprijinul persoanelor cu handicap neinstituţionalizate sunt limitate.1 alin. în instituţii de protecţie specială a persoanelor cu handicap (art. respectiv de comisiile pentru protecţia copilului. atât pentru adulţi. le împiedică total sau le limitează accesul cu şanse egale la viaţa socială. factorilor materiali. Protecţia specială a acestor persoane este aprobată prin Legea de Ordonanţa de urgenţă nr.5). sociali şi culturali proprii. în cazul copiilor cu handicap (art.343/12.06. orientare şi formare profesională. Protecţia specială a persoanelor cu handicap se realizează prin acordarea drepturilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr.4).1999.2004.1 alin. în formă instituţionalizată.07. Protecţia specială a persoanelor cu handicap. potrivit vârstei. atât ca număr.18. Încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap care necesită protecţie specială în raport cu gradul de handicap se atestă. sunt acele persoane cărora mediul social. necesitând măsuri de protecţie apeciale în sprijinul integrării lor sociale şi profesionale (art. spre deosebire de instituţiile rezidenţiale care. cât şi catip.1).07. Masurile de protecţie specială se aplică pe baza încadrării în categorii de persoane cu handicap.102/29. acestea fiind plasate în aproape toate cazurile în reşedinţa de judeţ. cât şi pentru copii. recuperare. În toate judeţele numărul centrelor de zi ce oferă servicii de terapie şi programe de integrare socială persoanelor cu handicap este foarte mic. alin. reabilitare.Persoanele reglementată cu handicap69.1). mediu. În vederea asigurării integrării cu şanse egale în viaţa socială.3). Gradul de handicap – uşor.06. sunt plasate în mediul rural. copiii cu handicap beneficiază de următoarele drepturi (art.102/1999 la domiciliu sau. senzoriale. după caz. accentuat şi grav – se atestă prin certificat emis de către comisiile de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulţi. – Revista de asistenţă socială. precum şi de alte tipuri de servicii în cadrul instituţiilor de protecţie specială a persoanelor cu handicap (art. potrivit criteriilor prevăzute în normele metodologice de aplicare a Oronanţei de urgenţă nr.519/12.

51 .

declararea judecătorească a abandonului de copii este reglementată prin Legea nr. majorat cu 100%. cât şi pentru copiii preşcolari.07. iar majoritatea lor nu au nici un fel de calificare specială. Copilul declarat judecătoreşte abandonat71. Avantajul acestora însă constă în disponibilitatea permanentă în raport cu nevoile celui asistat. asigurând deci un serviciu de 24 de ore pe zi. cu privire la condiţiile abandonării copilului.fizică. conform convenţiilor încheiate între Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap şi Ministerul Educaţiei Naţionale.3 din Legea nr. c) alocaţie de stat pentru copiii cu handicap.2 alin. De altfel. instruirea şi educarea copilului. majorat cu 50%. copilul aflat în îngrijirea unei instituţii de ocrotire socială sau medicală de stat. unei familii ori persoane sau unui organism privat autorizat potrivit legii.2 alin. atât pentru copiii cu handicap. de instruire şi educare a copilului.1 din lege. e) locuri de odihnă gratuite în tabere.3. în cuantumul prevăzut de lege. În final se prevede că ancheta . 3 / 2002 71 Ancheta socială prevăzută de art. precum şi orice alte date interesând creşterea. acceptând preluarea acestei responsabilităţi.a) acces liber şi egal în orice instituţie de învăţământ obişnuit. elevi sau studenţi ai persoanelor cu handicap. condiţiile pe care le are şi modalitatea de îmbunătăţire a acestora. Potrivit art. în condiţiile şi cuantumul prevăzut de lege.1993. În România. aflaţi în plasament familial sau încredinţaţi. Conform art. situaţia părinţilor.47/07. în ciuda salariului calculat pentru prestarea unei munci de 8 ore pe zi.Revista de asistenţă socială. potrivit legii. ordonanţa prevede şi o serie de alte facilităţi pentru persoanele cu handicap. cu respectarea prevederilor legislaţiei din domeniul învăţământului. f) un asistent personal pentru copiii cu handicap grav70. o dată pe an. b) pregătire şcolară la domiciliu a copiilor cu handicap. pe durata învăţământului obligatoriu prevăzut de lege. a unei instituţii private de ocrotire legal constituită sau încredinţat în condiţiile legii unei persoane fizice poate fi declarat prin hotărâre judecătorească 70 Majoritatea asistenţilor personali fac parte din familiile persoanelor cu handicap. O parte semnificativă dintre aceştia sunt persoane cu nivel educaţional foarte scăzut. în raport cu restantul funcţional şi potenţialul recuperator.47/1993 poate fi efectuată de autoritatea tutelară competentă şi în cursul judecăţii cererii prin care s-a cerut să se declare abandonul copilului. d) alocaţie de întreţinere pentru copiii cu handicap. . starea psiho. la cererea pentru declararea abandonului copilului se va anexa ancheta socială efectuată de autoritatea tutelară competentă.

5 Lugoj.socială trebuie să cuprindă şi opinia autorităţii tutelare faţă de cererea de declarare judecătorească a abandonului. nu a fost efectuată o astfel de anchetă socială apreciindu-se corect că „raportul de anchetă socială” efectuat de Centrul de Plasament nr. nu acoperă cerinţele legale menţionate. În speţă.1371 din 4 aprilie 2003) 52 . (Curtea Supremă de Justiţie. nefiind întocmit de organul competent şi astfel neputând conţine opinia acestuia în legătură cu oportunitatea luării unei asemenea măsuri. decizia nr. secţia civilă.

Prin dezinteres se înţelege încetarea imputabilă a oricăror legături între părinţi şi copil. Dezinteresul manifestat faţă de copil poate fi dovedit cu orice mijloc de probă. o rudă până la gradul IV inclusiv cere să i se încredinţeze copilul spre creştere şi educare. numărul vizitelor efectuate.4). o perioadă mai mare de 6 luni. instituţia este obligată să ţină o strictă evidenţă a vizitelor şi faptelor menţionate.3). altei persoane. la cererea acestora. condiţiile pe care le are şi modalitatea de îmbunătăţire a acestora. instanţa va delega exerciţiul drepturilor părinteşti instituţiei de ocrotire socială sau medicală de stat sau instituţiei private legal constituită ori. În cazul declarării abandonului. În cazul copiilor aflaţi într-o instituţie de ocrotire socială. precum şi orice alte date interesând creşterea. precum şi orice fapte ale parinţilor care să poată caracteriza comportamentul părintesc al acestora faţă de copil.abandonat. . instruirea şi educarea copilului. iar cererea este apreciată ca fiind în interesul copilului.2). în termen de 3 luni de la data împlinirii termenului de 6 luni de când părinţii au încetat legăturile cu copilul (art. legături care să dovedească existenţa unor raporturi părinteşti normale. înlăuntrul perioadei de 6 luni ori în timpul judecării procesului. (art. situaţia părinţilor. în mod vădit. după caz. La cererea pentru declararea abandonului se va anexa ancheta socială efectuată de autoritatea tutelară competentă cu privire la condiţiile abandonării copilului. starea psihofizica. În cadrul anchetei sociale autoritatea tutelară va opina în legătură cu poziţia sa faţă de cererea de declarare judecătorească a abandonului (art. Sesizarea instanţei va fi făcută de conducerea instituţiei unde se află copilul părăsit sau de procuror. Cererea pentru declararea abandonului se adresează tribunalului judeţean sau. Instituţiile care au în îngrijire copii sunt obligate să comunice autorităţii tutelare sau instanţei de judecată. de instruire şi educare a copilului. în condiţiile legii (art. al municipiului Bucureşti pe raza căruia se află sediul instituţiei de ocrotire ori domiciliul persoanei fizice careia i s-a încredinţat sarcina îngrijirii copilului. abandonul nu va fi declarat dacă. ca urmare a faptului că părinţii s-au dezinteresat de el.2). În acest scop. după caz.

53 .

Măsurile de protecţie specială a copilului se stabilesc şi se aplică în baza planului individualizat de protecţie (art.CAPITOLUL 4 MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA COPILULUI AFLAT ÎN DIFICULATE 4. Măsurile de protecţie specială a copilului sunt (art55): . numai în cazul în care nu a putut fi instituită tutela ori nu a putut fi dispus plasamentul la familia extinsă.3).54 alin. în situaţii temeinic motivate.53 alin1). Măsurile de protecţie specială a copilului care a împlinit vârsta de 14 ani se stabilesc numai cu consimţământul acestuia. poate trece peste refuzul acestuia de a-şi exprima consimţământul faţă de măsura propusă (art.1 MĂSURI DE PROTECŢIE SPECIALĂ Protecţia specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi.53 alin.1).3). părinţii şi rudele acestuia până la gradul IV inclusiv.54 alin. Planul individualizat de protecţie poate prevedea plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezindenţial. măsurile de protecţie se stabilesc numai de către instanţa judecătorească.se copilul. plasamentului copilului în familia extinsă (art. la un asistent maternal sau la o altă persoană sau familie (art.54 alin. La stabilirea obiectivelor planului individualizat de protecţie se acordă prioritate reintegrării copilului în familie sau. dacă aceasta nu este posibilă. care. Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului are obligaţia de a întocmi planul individualizat de protecţie imediat după primirea cererii de instituire a unei măsuri de protecţie specială sau imediat după ce directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului a dispus plasamentul în regim de urgenţă (art. Prin familie extinsă înţelegându. În situaţia în care refuză să-şi dea consimţământul.4).

a-plasamentul. b-plasamentul în regim de urgenţă. 54 .

Fac parte din categoria serviciilor de tip rezidenţial centrele de plasament şi centrele de primire a copilului în regim de urgenţă (art.1): a-o persoană sau familie. având caracter temporar.60 alin. se poate dispune plasamentul într-un serviciu de tip rezidenţial al copilului mai mic de 2 ani.2).58 alin. când nu a putut fi instituită tutela. De măsurile de protecţie prevăzute mai sus beneficiază conform art 56: a-copilul ai cărui părinţi sunt decedaţi. licenţiat în condiţiile legii. care poate fi dispusă. nu poate fi lăsat în grija părinţilor din motive neimputabile acestora. plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidenţial fiind interzis (art. Plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 2 ani poate fi dispus numai la familia extinsă sau substitutivă. în situaţia în care acesta prezintă handicapuri grave. declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruţi.c-supravegherea specializată. e-copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde p enal. în vederea protejării intereselor sale. Prin excepţie. Potrivit legii amintite. Persoana sau familia care primeşte un copil în plasament trebuie să aibă domiciliul în România şi să fie evaluată de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului cu privire la garanţiile morale şi condiţiile materiale pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi un copil în plasament (art.3). c-un serviciu de tip rezidenţial. d-copilul găsit sau copilul abandonat de către mamă în unităţi sanitare. b-un asistent maternal. c-copilul abuzat sau neglijat. cu dependenţă de îngrijiri în servicii de tip rezidenţial specializate (art.110 alin.60 alin. necunoscuţi. decăzuţi di exerciţiul drepturilor părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti.2).110 alin.58 alin.2). Plasamentul72. . plasamentul copilului constituie o măsură de protecţie specială. puşi sub interdicţie. la (art. Sunt considerate servicii de tip rezidenţial şi centrele maternale (art. după caz. b-copilul care.1).

Sociolog drd. Plasamentul familial sau legitimitatea psihosocială a familiei substitutive. creându-se premize reale în planul socializării acestora.Velemir Radovan. 2/2002. aflaţi dincolo de spaţiul familial normal în care ei ar fi trebuit să fie crescuţi şi educaţi. – Revista de asistenţă socială.72 O serie de statistici şi studii de teren avertizează asupra existenţei unui număr relativ ridicat de minori. 55 .

decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti.62 alin. puşi sub interdicţie. a copilului abuzat sau neglijat şi în cazul copilului găsit sau copilul abandonat de către mamă în unităţi sanitare dacă se impune înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă dispus de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie a copilului.1 şi 2). în condiţiile legii.La stabilirea măsurii de plasament se va urmări (art. -copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde p enal.2) în situaţiile: -în situaţia copilului ai cărui părinţi sunt decedaţi. nu poate fi lăsat în grija părinţilor din motive neimputabile acestora. în vederea protejării intereselor sale. Măsura plasamentului se stabileşte de către instanţa judecătorească. îndeplinite de către preşedintele consiliului judeţean. Comisia pentru protecţia copilului sau. după caz. respectiv de către primarul sectorului municipiului Bucureşti (art.3): a-plasarea copilului. care. nu poate fi lăsat în grija părinţilor din motive neimputabile acestora sau în cazul copilului care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal atunci când nu există acordul părinţilor sau.menţinerea fraţilor împreună.60 alin. în vederea protejării intereselor sale. Drepturile şi obligaţiile părinteşti faţă de copil se menţin pe toată durata măsurii plasamentului dispus de către comisia pentru protecţia copilului. necunoscuţi. pentru instituirea acestei măsuri. instanţa care a dispus . la cererea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului(art. declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruţi.61 alin. b. la familia extinsă sau la familia substitutivă (persoanele. -în situaţia copilului care. asigură creşterea şi îngrijirea copilului). altele decât cele care aparţin familiei extinse.61 alin. în situaţia în care există acordul părinţilor (art. după caz. cu prioritate. iar în situaţia copilului pentru care nu a putut fi instituită tutela şi pentru care instanţa a dispus măsura plasamentului sunt exercitate şi. Măsura plasamentului se stabileşte de către comisia pentru protecţia copilului. când nu a putut fi instituită tutela. respectiv. al unuia dintre părinţi. c-facilitarea exercitării de către părinţi a dreptului de a vizita copilul şi de a menţine legătura cu acesta.1) pentru următoarele situaţii: -copilul care.

şi cuantumul contribuţiei lunare a 56 . dacă este cazul.plasamentul copilului va stabili.

precum şi a persoanelor fizice care au în îngrijire sau asigură protecţia copilului respectiv (art. respectiv.63). după caz. Pe toată durata plasamentului în regim de urgenţă se suspendă de drept exerciţiul drepturilor părinteşti. familia. Plasamentul copilului în regim de urgenţă este o măsură de protecţie specială. Instanţa este obligată să se pronunţe şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti (art. în situaţia în care nu se întâmpină opoziţie din partea reprezentanţilor persoanelor juridice.3).65 alin. respectiv de către primarul sectorului municipiului Bucureşti (art. Măsura plasamentului în regim de urgenţă se stabileşte de către directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din unitatea administrativteritorială în care se găseşte copilul găsit sau cel abandonat de către mamă în unităţi sanitare ori copilul abuzat sau neglijat.1). Pe perioada suspendării.64 alin. În situaţia în care persoanele juridice sau persoanele fizice care au în îngrijire sau asigură protecţia unui copil.părinţilor la întreţinerea acestuia. iar aceştia . cu caracter temporar.66 alin. iar cele privitoare la bunurile copilului de către preşedintele consiliului judeţean. respectiv la cel al sectorului municipiului Bucureşti de unde provine copilul (art. Instanţa judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului şi se va pronunţa. aceasta este obligată să sesizeze instanţa judecătorească în termen de 48 de ore de la data la care a dispus această măsură (art. cu privire la menţinerea plasamentului în regim de urgenţă sau la înlocuirea acestuia cu măsura plasamentului. Sumele astfel încasate se constituie venit la bugetul judeţului. În situaţia plasamentului în regim de urgenţă dispus de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. care se stabileşte în situaţia copilului abuzat sau neglijat. sunt îndeplinite de către persoana. instituirea tutelei ori cu privire la reintegrarea copilului în familia sa.1).1). drepturile şi obligaţiile părinteşti privitoare la persoana copilului sunt exercitate şi.66 alin.64 alin. asistentul maternal sau de către şeful serviciului de tip rezidenţial care a primit copilul în plasament în regim de urgenţă.2). până când instanţa judecătorească va decide cu privire la menţinerea sau la înlocuirea acestei măsuri şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti. în condiţiile stabilite de Codul familiei. precum şi în situaţia copilului găsit sau a celui abandonat în unităţi sanitare (art. refuză sau împiedică în orice mod efectuarea verificărilor de către reprezentanţii direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.

57 .

asigurau protecţia. Dacă instanţa apreciază necesar. la o familie.95 alin. precum şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti (art. la un asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidenţial. În termen de 48 de ore de la data executării ordonanţei preşedenţiale prin care s-a dispus plasamentul în regim de urgenţ. direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului sesizează instanţa judecătorească. declaraţia scrisă a copilului referitoare la abuzul sau neglijarea la care a fost supus. ca probă. creşterea. care asigură protecţia. îngrijirea sau educaţia copilului. potrivit legii. totodată.96). publice sau private. se pot administra. precum şi în serviciile de tip rezidenţial.1). În cazul în care abuzul sau neglijarea a fost săvârşită de către persoane care. îngrijirea sau educarea copiilor.4). Declaraţia copilului poate fi înregistrată. 73 În cadrul fenomenului criminalităţii din România.2).3). în prezenţa unui psiholog şi numai după o prealabilă pregătire a copilului în acest sens (art. În instituţiile publice sau private.94 alin. Supravegherea specializată. în . în baza unui raport juridic de muncă sau de altă natură.94 alin. din oficiu. decăderea totală sau parţială din exerciţiul drepturilor părinteşti. este interzisă angajarea persoanei împotriva căreia a fost pronunţată o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă pentru săvârşirea. pentru a-l audia. denumită şi delicvenţă juvenilă. Mǎsura de supraveghere specializatǎ se dispune faţǎ de copilul care a sǎvârşit o faptǎ penalǎ73 şi care nu rǎspunde penal (art.stabilesc ca există motive temeinice care să susţină existenţa unei situaţii de pericol iminent pentru copil. a unei infracţiuni (art.67 alin. cu intenţie. licenţiat în condiţiile legii (art.95 alin. În cadrul procesului. Înregistrările se realizează în mod obligatoriu cu asistenţa unui psiholog (art. angajatorii au obligaţia să sesizeze de îndată organele de urmărire penală şi să dispună îndepărtarea persoanei respective de copiii aflaţi în grija sa (art.97).3). aceasta îl poate chema pe copil în faţa ei. creşterea.1). Modelul de sanţionare a faptelor prevăzute de legea penală săvârşite de către minori este destinat să protejeze persoana umană în individualitatea sa şi. solicitând emiterea unei ordonanţe preşedenţiale de plasare a copilului în regim de urgenţă la o persoană. Audierea are loc numai în camera de consiliu. datorată abuzului sau neglijării. prin mijloace tehnice audio-video. Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea înregistrării declaraţiei sale (art.95 alin. un loc aparte îl ocupă criminalitatea minorilor şi tinerilor. direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului sesizează instanţa judecătorească pentru a decide cu privire la: înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă cu măsura plasamentului.

58 .

morale sau sociale a copilului şi a modului în care acesta este îngrijit (art. direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului este obligatǎ sǎ sesizeze de îndatǎ comisia pentru protecţia copilului sau. Direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului sau. Pavel Abraham. semnificând astfel trecerea de la individualizarea la personalizarea sancţiunilor.67 alin. dispuse de comisia pentru protecţia copilului sau de instanţa judecǎtoreascǎ. trebuie verificate trimestrial de cǎtre direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului (art.Conform art.1). persoanele cu atribuţii de asistenţǎ socialǎ din aparatul propriu al consiliilor locale comunale.univ. de la reşedinţa pǎrinţilor au obligaţia de a urmǎri evoluţia dezvoltǎrii copilului. organizat la nivelul municipiilor şi oraşelor. rapoarte privitoare la evoluţia dezvoltǎrii fizice.68 alin. În acest scop. . instanţa judecǎtoreascǎ. mǎsura de suppraveghere specializatǎ se dispune de cǎtre comisia pentru protecţia copilului atunci când existǎ acordul pǎrinţilor şi de cǎtre instanţa judecǎtoreascǎ în lipsa acestui acord. dezvoltarea şi îngrijirea copilului pe perioada aplicǎrii mǎsurii (art. precum şi copilul (art. soluţii. de la domiciliul sau. dupǎ caz. 2. spirituale. dupǎ caz. precum şi modul în care pǎrinţii îşi exercitǎ drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copil (art. dupǎ caz. Împrejurǎrile care au stat la baza stabilirii mǎsurilor de protecţie specialǎ.2).69 alin.2). în vederea modificǎrii sau încetǎrii mǎsurii (art. Dreptul de sesizare îl au . dupǎ caz. dimensiunea sa colectivă. În cazul în care împrejurǎrile care au stat la baza stabilirii mǎsurii de protecţie specialǎ s-au modificat. tendinţe. pǎrinţii sau alt reprezentant legal al copilului.dr. organismul privat autorizat are obligaţia de a urmǎri modul în care sunt puse în aplicare mǎsurile de protecţie specialǎ. organismul privat autorizat întocmeşte trimestrial sau ori de câte ori apare o situaţie care impune acest lucru. acestea întocmesc rapoarte lunare pe o perioadǎ de minimum 3 luni. direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului sau.1). În îndeplinirea acestei obligaţii.68 alin. La încetarea mǎsurilor de protecţie specialǎ prin reintegrarea copilului în familia sa.68 alin. Monitorizarea aplicǎrii mǎsurilor de protecţie specialǎ.3). mentale. Revista de protecţie socială – Delicvenţa juvenilă în România: starea de fapt. serviciul public de asistenţǎ socialǎ. de asemenea. Prof.70).69 alin. precum şi direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului. în cazul sectoarelor municipiului Bucureşti.

59 .

323/2001 cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare. Gh. spirituale. Congo. 4. Organizaţia „Salvaţi Copiii” România a asistat 800 de copii refugiaţi şi 300 de părinţi. în cadrul proiectului UNHCR – Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.72 alin. la întreaga procedurǎ de acordare a statutului de refugiat (art73 alin. În situaţia în care se constatǎ cǎ persoana desemnatǎ de cǎtre direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului nu îşi îndeplineşte corespunzǎtor obligaţia de apǎrare a intereselor copilului sau dovedeşte rea74 În perioada 1998-2003.3). 60 de copii refugiaţi.73 alin. Prin acest proiect. Serbia şi Muntenegru.2 PROTECŢIA SPECIALĂ A ALTOR CATEGORII DE COPII Protecţia copiilor refugiaţi74 şi protecţia copiilor în caz de conflict armat. Iran. alǎturi de acesta. direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului desemneazǎ o persoanǎ cu studii superioare juridice sau de asistenţǎ socialǎ din cadrul personalului propriu sau al unui organism privat autorizat. Sudan.102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. 22 de copii români şi 8 voluntari au participat la tabara „Multiculturalitatea – viitorul copiilor” finanţată de Secretariatul General al Guvernului României. Camerun. din Raportul pe anul 2003 a Organizaţiei www. Acestia beneficiazǎ de una dintre formele de protecţie prevǎzute de Ordonanţa Guvernului nr. Majoritatea copiilor separaţi care ajung în România au vârste între 15-18 ani şi sunt cazaţi în centrele de cazare administrate de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi. Somalia. Turcia.iatp. aprobatǎ cu modificǎri prin Legea nr. Numai în anul 2003.1). mentale. cultura şi societatea românească. Sierra Leone. Organizaţia „Salvaţi Copiii”. dacă acestea nu au o influenţă negativă asupra dezvoltării sale fizice. morale sau sociale (art. Copiii care solicitǎ obţinerea statutului de refugiat.1). precum şi cei care au obţinut beneficiazǎ de protecţie şi asistenţǎ umanitarǎ corespunzǎtoare pentru realizarea drepturilor lor (art. Irak.Copilul faţă de care a fost luată o măsură de protecţie specială are dreptul de a menţine relaţii cu alte persoane. Bangladesh şi India. În scopul susţinerii adecvate a intereselor copilului.md/refugium/standardele. Copiii provin din Afganistan.71). În situaţia în care copilul care solicitǎ statutul de refugiat este neânsoţit de cǎtre pǎrinţi sau de un alt reprezentant legal. De asemenea. susţinerea intereselor acestuia pe parcursul procedurii de acordare a statutului de refugiat se asigurǎ de cǎtre direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului în a cǎrei razǎ administrativ-teritorialǎ se aflǎ organul terotorial al Ministerului Administraţiei şi Internelor unde urmeazǎ a fi depusǎ cererea (art. a sprijinit 142 de copii refugiaţi pentru integrarea în sistemul românesc de învăţământ. Sri Lanca.htm Miron „Salvaţi – Copiii” – . copiii refugiaţi sunt ajutaţi să se adapteze la realitatea. care sǎ susţinǎ drepturile copilului şi sǎ participe.

60 .

272/2004 (art. orfani.74 alin.74 alin. Nici un copil nu va putea fi folosit ca spion. precum şi cu alte 75 Copilul soldat a fost definit ca persoana sub 18 ani. beneficiazǎ de protecţia specialǎ a copilului lipsit.75 alin.1).g. de ocrotirea pǎrinţilor sǎi conform Legii nr.1 şi 2). bucatari. direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului sesizeazǎ Autoritatea pentru Strǎini şi solicitǎ instanţei judecǎtoreşti stabilirea plasamentului copilului într-un serviciu de protecţie specialǎ. În caz de conflicte armate. În situaţia în care cererea copilului de acordare a statutului de refugiat este respinsǎ în mod definitiv şi irevocabil. acei care nu au acces la grupuri: · copiii separati de familiile lor sau care au o biografie distrusa (e. care participa direct sau indirect în conflictul armat ca parte a unei forte armate sau grup. mǎsurǎ care dureazǎ pânǎ la returnarea copilului în ţara de reşedinţǎ a pǎrinţilor ori în ţara în care au fost identificaţi alţi membri ai familiei dispuşi sǎ ia copilul (art. instituţiile statului iau mǎsurile necesare pentru dezvoltarea de mecanisme speciale menite sǎ asigure monitorizarea mǎsurilor adoptate pentru protejarea drepturilor copilului (art.2). Astazi în majoritatea conflictelor armate dezlantuite în lume. În situaţia existenţei unui conflict armat. Pânǎ la soluţionarea definitivǎ şi irevocabilǎ a cererii de acordare a statutului de refugiat. Copiii care au împlinit 16 ani pot fi cazaţi şi în centrele de primire şi cazare aflate în subordinea Oficiului Naţional pentru Refigiaţi (art. nu este un lucru iesit din comun. · copii privati economic si social (copiii saraci din localitatile rurale si urbane. Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate solicita direcţiei generale de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului înlocuirea acestei persoane (art.4).76 alin.3). temporar sau definitiv. hamali si sclavi sexuali.2). Majoritatea copiilor soldati vin din urmatoarele din familii cu un singur parinte. sau familii conduse de copii). copiii în numar de aproape 300 000 sunt participanti activi la lupte. Copiii cǎrora li s-a acordat statutul de refugiat. machetele sau grenadele anti-tanc pe linia frontului. cazarea acestor copii se realizeazǎ într-un serviciu de tip rezidenţial aparţinând direcţiei generale de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului sau unui organism privat autorizat (art. curatarea minelor. în colaborare cu Ministerul Apǎrǎrii Naţionale. copii veniti . cǎlǎuzǎ sau curier în timpul conflictelor armate75 (art. spioni. Pentru ei.73 alin. copii neînsotiti.credinţǎ în îndeplinirea acesteia.74 alin. În timp ce unii copii mânuiesc cu asalt carabinele. sa participe la asasinare si violare.77). altii sunt folositi ca sprijin în lupta de combatere în calitate de mesageri. Autoritatea Naţionalǎ pentru Protecţia Drepturilor Copilului.

g.md/mun/LinksRo/Ro Child Soldiers.studii. . profesionala sau un nivel rezonabil de trai). copiii strazii.www. refugiati si persoane dislocate · copiii din zonele de conflict.iatp. anumite minoritati. instruire intern). · alte grupuri marginalizate (e.htm 61 .

va lua măsurile necesare pentru a se asigura supravegherea copiilor care sunt evacuaţi de către persoane care îşi pot asuma responsabilitatea ocrotirii şi siguranţei lor. de abandon sau neglijenţǎ poate fi fǎcutǎ de orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ precum şi de copil (art. copiilor li se va acorda prioritate. Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. Angajaţii instituţiilor publice sau private care. intrǎ în contact cu copilul şi au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz.1).3).2). Protecţia copilului împotriva exploatǎrii economice.instituţii cu atribuţii specifice. inumane sau degradante (art. abuz. vǎtǎmare sau de exploatare. exploatare sau abuz.3).85 alin. de torturǎ sau pedeapsǎ ori tratamente crude. pentru a remedia efectele fizice şi psihice ale conflictelor asupra copilului şi pentru a promova reintegrarea socialǎ a acestuia (art. are obligaţia de a iniţia şi de a implementa strategii şi programe.78 alin. .1). Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva oricǎror forme de violenţǎ.1).85 alin.79 alin. prin natura profesiei. neglijare sau rele tratamente aplicate copilului. inclusiv violenţǎ sexualǎ. Protecţia copilului împotriva exploatării. au obligaţia de a sesiza de urgenţǎ direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului (art. respectiv. Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatǎrii şi nu poate fi constrâns la o muncǎ ce comportǎ un risc potenţial sau care este susceptibilǎ sǎ îi compromitǎ educaţia ori sǎ îi dǎuneze sǎnǎtǎţii sau dezvoltǎrii sale fizice. în scopul exploatǎrii copilului sau a muncii acestuia (art. Sesizarea autoritǎţilor abilitate sǎ ia mǎsurile corespunzǎtoare pentru a-l proteja pe copil împotriva oricǎror forme de violenţǎ. Totodatǎ. Ori de câte ori este posibil. Pǎrinţii copilului sau alt reprezentant legal al acestuia. pentru a asigura demobilizarea copiilor soldaţi şi. mentale. rele tratamente sau neglijenţǎ (art.87 alin. morale ori sociale (art.85 alin. în colaborare cu protecţia civilă. este interzisǎ orice practicǎ prin intermediul cǎreia un copil este dat de unul sau ambii pǎrinţi ori de reprezentantul sǎu legal în schimbul unei recompense sau nu. spirituale. În cazul acţiunilor de evaluare desfăşurate în urma unor conflicte armate.87 alin. inclusiv la nivel familial şi comunitar.1).86 alin.2). membrii aceleiaşi familii vor fi cazaţi împreună (art. autoritǎţile publice şi organismele private au obligaţia sǎ ia toate mǎsurile corespunzǎtoare pentru a facilita readaptarea fizicǎ şi psihologicǎ şi reintegrarea socialǎ a oricǎrui copil care a fost victima oricǎrei forme de neglijenţǎ.

62 .

de naturǎ confidenţialǎ. Agenţia Naţionalǎ Muncii. b-conştientizarea publicului larg şi în mod particular. România. pentru a-i ajuta sǎ asigure copiilor o realǎ protecţie împotriva exploatǎrii economice. inclusiv prin dezvoltarea în acest scop de metode de intervenţie alternativǎ la instituţiile psihiatrice tradiţionale.4): a-pentru copii – despre mǎsurile de protecţie de care pot beneficia şi despre riscurile pe care le implicǎ cazurile de exploatare economicǎ.univ. Centru de zi pentru tratamentul sdolescenţilor consumatori de droguri. în colaborare cu Autoritatea Naţionalǎ pentru Protecţia Drepturilor Copilului.3): a-prevenirea folosirii copiilor la producţia şi traficul ilicit al stupefiantelor şi substanţelor psihotrope. are obligaţia de a lua mǎsurile corespunzǎtoare pentru (art. care era o ţară de tranzit. În cazul unor asemenea constatǎri. 76 Consumul de droguri a devenit o problemă de sănătate publică după anul 1997. cu alte autoritǎţi sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. serviciul public de asistenţǎ socialǎ împreunǎ cu inspectoratele şcolare judeţene şi cu celelalte instituţii publice competente sunt obligate sǎ ia mǎsuri în vederea reintegrǎrii şcolare a copilului (art. 2/2003 . Inspecţia (art. şi dupǎ caz. c-sprijinirea copiilor şi familiilor acestora. în colaborare cu Autoritatea Naţionalǎ pentru Protecţia Drepturilor Copiilor.87 alin. dar şi prin elaborarea de politici şi strategii care sǎ garanteze recuperarea fizicǎ si psihicǎ şi reintegrarea socialǎ a copiilor dependenţi de droguri.3). şi o ţară consumatoare de droguri. devine încet. prin introducerea acestui subiect în programa şcolarǎ. c-pentru angajatori sau potenţiali angajatori. inclusiv prin intermediul sistemului de învǎţǎmânt şi. prin consiliere şi îndrumare – dacǎ este necesar. Fenomenul începe să câştige tot mai mult teren. unitǎţile de învǎţǎmânt sunt obligate sǎ sesizeze de îndatǎ serviciul public de asistenţǎ socialǎ. când numărul persoanelor dependente a crescut semnificativ şi a necesitat luarea unor măsuri adecvate. dupǎ caz.dr. Sandală Luminiţa Mihai. b-pentru publicul larg – incluzând educaţie parentalǎ şi activitǎţi de pregǎtire pentru categoriile profesionale care lucreazǎ cu şi pentru copii. unde a experimenta aceste noi substanţe. Protecţia copilului împotriva consumului de droguri76. Revista de protecţie sociaă. desfǎşurând munci cu nerespectarea legii.88 alin. a copiilor cu privire la aceastǎ problematicǎ. Lect. iar punctul cheie îl reprezintă capitala ţării.87 alin. are obligaţia de a promova campanii de conştientizare şi informare astfel Antidrog. dar sigur.În situaţiile în care copiii de vârstǎ şcolarǎ se sustrag procesului de învǎţǎmânt.

63

d-dezvoltarea suplimentarǎ a sistemelor pentru adunarea unor date reale asupra apariţiei consumului de droguri la copii, ca şi asupra implicǎrii acestora în producţia şi traficul ilicit de droguri; evaluarea permanentǎ a acestor situaţii, a progreselor realizate, a dificultǎţilor întâmpinate şi respectiv a obiectivelor propuse pentru viitor; e-dezvoltarea unui sistem de informare publicǎ care sǎ reducǎ toleranţa în ceea ce priveşte consumul de droguri şi sǎ ajute la recunoaşterea primelor simptome de consum de droguri, mai ales în rândul copiilor. Protecţia copilului împotriva abuzului sau neglijenţei77. Prin abuz asupra copilului se înţelege orice acţiune voluntarǎ a unei persoane care se aflǎ într-o relaţie de rǎspundere, încredere sau de autoritate faţǎ de acesta, prin care este periclitatǎ viaţa, dezvoltarea fizicǎ, mentalǎ, spiritualǎ, moralǎ sau socialǎ, integritatea corporalǎ, sǎnǎtatea fizicǎ sau psihicǎ a copilului (art.89 alin.1). Prin neglijarea copilului se înţelege omisiunea, voluntarǎ sau involuntarǎ, a unei persoane care are responsabilitatea creşterii, îngrijirii sau educǎrii copilului de a lua orice mǎsurǎ subordonatǎ acestei responsabilitǎţi, fapt care pune în pericol viaţa, dezvoltarea fizicǎ, mentalǎ, spiritualǎ, moralǎ sau socialǎ, integritatea corporalǎ, sǎnǎtatea fizicǎ sau psihicǎ a copilului (art.89 alin.2). Conform Legii nr.272/2004 este interzis aplicarea pedepselor fizice78 sub orice formǎ, precum şi privarea copilului de drepturile sale de naturǎ sǎ punǎ în pericol viaţa,
77

Una dintre priorităţile Administraţiei publice locale a municipiului Medgidia este reprezentată de

protecţia socială a copiilor. Pentru soluţionarea problemelor legate de acest aspect, în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului local din luna ianuarie 2004, a fost aprobat un proiect de hotărâre privind luarea unor măsuri de protejare împotriva abuzului şi neglijenţei copiilor. În acest sens administraţia locală va susţine implementarea unui astfel de program prin înfiinţarea unui centru de zi pentru copiii supuşi abuzurilor şi a celor neglijaţi. Grupurile ţintă vor fi copiii proveniţi din familiile sărace, cei care au abandonat cursurile şcolare, copiii care prezintă riscuri asociate sarăciei, cei care sunt abuzaţi fizic, emoţional şi sexual, cei care cerşesc şi adoleşcenţii aflaţi în perioada de criză. În cadrul centrului de zi pentru copiii abuzaţi şi neglijaţi se vor organiza activităţi care vor urmări reducerea numărului acestor copii, creşterea numărului celor care se vor integra social şi vor reveni în şcoli, reducerea delicvenţei juvenile şi a riscurilor îmbolnăvirilor. De asemenea, se vor organiza activităţi pentru părinţii acestor copii, activităţi care vor urmări creşterea gradului de responsabilitate faţă de creşterea şi educarea copiilor, dar şi cursuri de planificare familială, astfel încât numărul copiilor nedoriţi să se micşoreze. Centru de zi pentru copiii supuşi abuzurilor şi neglijaţi va atrage indirect şi reprezentanţii instituţiilor sanitare, poliţiei, jandarmeriei, cultelor religioase, precum şi a unităţilor de învăţământ care se vor implica în acest proiect (Ziarul local de informaţie şi opinie – Graiul Dobrogei)
78

În urma consultărilor şi dezbaterilor pe care reprezentanţii Organizaţiei „Salvaţi Copiii” le-au avut

cu 300 de specialişti în protecţia copilului în Legea nr.272/2004 au incluse reglementări esenţiale pentru

respectarea drepturilor copilului, în conformitate cu Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile copilului. Astfel, au fost introduse capitole prin care se interzice adulţilor de a folosi pedeapsa fizică asupra copilului, a fost recunoscută importanţa înfiinţării instituţiei Avocatul Copilului şi a fost introdus un capitol referitor la protecţia specială a copilului abuzat sau neglijat. Gh. Miron – din Raportul pe anul 2003 a Organizaţiei „Salvaţi Copiii” – www.iatp.md/refugium/standardele.htm

64

dezvoltarea fizicǎ, mentalǎ, spiritualǎ, moralǎ sau socialǎ, integritatea corporalǎ, sǎnǎtatea fizicǎ sau psihicǎ a copilului, atât în familie cât şi în orice instituţie care asigurǎ protecţia, îngrijirea şi educarea copiilor (art.90). Orice persoană care, prin natura profesiei sau ocupaţiei sale, lucrează direct cu un copil şi are suspiciuni în legătură cu existenţa unei situaţii de abuz sau de neglijare a acestuia este obligată să sesizeze serviciul public de asistenţă soacială sau direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în a cărei rază teritorială a fost identificat cazul respectiv (art.91 alin.1). În vederea asigurǎrii protecţiei speciale a copilului abuzat sau neglijat, direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului este obligatǎ (art.92): a-sǎ verifice şi sǎ soluţioneze toate sesizǎrile privind cazurile de abuz şi neglijare, inclusiv cele venite din partea asistenţilor familiali; b-sǎ asigure prestarea serviciilor specializate pentru nevoile copiilor victime ale abuzului sau neglijǎrii şi ale familiilor acestora. Pentru verificarea sisizǎrilor privind cazurile de abuz şi neglijare a copilului, reprezentanţii direcţiei generale de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului au drept de acces, în condiţiile legii, în sediile persoanelor juridice, precum şi la domiciliul persoanelor fizice care au în îngrijire sau asigurǎ protecţia unui copil (art.93). Pentru efectuarea acestor verificǎri, organele de poliţie au obligaţia sǎ sprijine reprezentanţii direcţiei generale de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului. În cazul în care abuzul sau neglijarea a fost sǎvârşitǎ de cǎtre persoane care, în baza unui raport juridic de muncǎ sau de altǎ naturǎ, asigurau protecţia, creşterea, îngrijirea sau educaţia copilului, angajatorii au obligaţia sa sesizeze de îndatǎ organele de urmǎrire penalǎ şi sǎ dispunǎ îndepǎrtarea persoanei respective de copiii aflaţi în grija sa (art.96). Protecţia copilului împotriva rǎpirii sau oricǎror forme de traficare. În acest sens Ministerul Administraţiei şi Internelor împreunǎ cu Autoritatea Naţionalǎ pentru Protecţia Drepturilor Copiilor, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetǎrii, vor efectua demersurile necesare pentru adoptarea tuturor mǎsurilor legislative, administrative şi educative destinate asigurǎrii protecţiei efective împotriva oricǎror forme de trafic intern sau internaţional al copiilor, în orice scop sau sub orice formǎ, inclusiv de cǎtre proprii pǎrinţi (art.98 alin.1). Totodatǎ, autoritǎţile publice menţionate mai sus, au responsabilitatea elaborǎrii unei strategii la nivel naţional pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen, inclusiv a

65

99 alin. -exploatǎrii copilului de cǎtre mass-media. -exploatarii sexuale şi a violenţei sexuale. -rǎpirii şi traficǎrii de copii în orice scop şi sub orice formǎ. în conformitate cu atribuţiile lor. adoptǎ reglementǎri specifice şi aplicǎ mǎsuri corespunzǎtoare pentru prevenirea. Drept urmare.1).98 alin. instituţiile şi autoritǎţile publice. Protecţia copilului împotriva altor forme de exploatare. -încheierii adopţiilor naţionale ori internaţionale. . Copilul are dreptul la protecţie împotriva oricǎrei forme de exploatare (art. -împlicǎrii copiilor în conflicte armate. potrivit art. -exploatǎrii copilului în cadrul unor cercetǎri ori experimente ştiinţifice.99 alin.unui mecanism intern de coordonare şi monitorizare a activitǎţilor întreprinse (art. -dezvoltǎrii forţate a talentelor copiilor în dauna dezvoltǎrii lor armonioase fizice şi mentale.2).2 din lege. între altele: -transferului ilicit şi a nereturnǎrii copilului. în alte scopuri decât interesul superior al copilului.

66 .

CAPITOLUL 5 INSTITUŢII79 ŞI SERVICII CU ATRIBUŢII ÎN PROTECŢIA COPILULUI 5. care ar putea ieşi altfel din sistem sau care ar putea cauza disfuncţii şi mai grave la nivelul acestuia (delicvenţă.).G. b) funcţia de reglementare. 79 Ocrotirea instituţională a minorilor este o activitate conştientă şi responsabilă realizată de către autorităţile legale pentru buna funcţionare a sistemului de protecţie socială a copilului. în subordinea Ministerului Muncii.2004. c) funcţia de administrare. d) funcţia de reprezentare. Solidarităţii Sociale şi Familiei. în toate zonele unde a pătruns biserica . pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului. degradarea imaginii pe plan extern a respectivei ţări etc. cu personalitate juridică. după unele opinii. mişcări sociale.09.80 nr. Ocrotirea instituţională a minorilor nu este o invenţie recentă şi nu aparţine doar unui anumit spaţiu socio-cultural sau geografic. odată cu adoptarea creştinismului ca religie oficială şi în strânsă legătură cu instituţiile religioase. Conform art.1 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU PROTECŢIA COPILULUI Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului. Ea a apărut.1 din această hotărâre. Atribuţiile.2 alin. este organizată şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale. organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului este reglementată prin H. Este deci o reacţie de autoreglare a societăţii ca răspuns la unele disfuncţii apărute la nivelul sistemului familial şi are conotaţii de protecţie adresată unei categorii defavorizate. Autoritatea îndeplineşte următoarele funcţii: a) funcţia de strategie. lipsită de mijloace de subzistenţă.1432/02.

Plasarea minorilor în instituţiile de ocrotire – posibilităţi şi limite. dar acest sprijin nu este dezinteresat. Într-adevăr.creştină. Teodor Mircea Alexiu.09. având ca beneficiu obţinerea din partea acestora a unui comportament socialmente dezirabil şi desfăşurarea de către aceştia a unei activităţi utile pentru societatea care îi ocroteşte. încă din evul mediu. Conf. 80 Publicat în Monitorul Oficial. 869 din 23.dr.2004 67 . Partea I. dar şi în Asia. devenind astfel cetăţeni responsabili. nr. 2/2003. Revista de asistenţă socială. societatea oferă sprijin instituţional în socializarea copiilor orfani sau abandonaţi. Instituţii pentru ocrotirea şi educarea copiilor fără părinţi se întâlnesc şi în lumea musulmană.

în condiţiile legii. Autoritatea asigură respectarea. a activităţilor de implementare a acestora. a drepturilor copilului prin intervenţia. în condiţiile legii. organizează evidenţa la nivel naţional a tuturor asociaţiilor. 4. luarea măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea obiectivelor sau. după caz. 9. 3. identifică nevoile de formare a personalului implicat în protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi colaborează cu instituţiile abilitate de lege la fundamentarea şi elaborarea de programe care să răspundă acestor nevoi.e) funcţia de autoritate de stat. 5. în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului: 1. coordonează activităţile şi măsurile de implementare a obiectivelor strategiei naţionale din domeniu. precum şi a serviciilor prestate de acestea. Solidarităţii Sociale şi Familiei. fundaţiilor şi federaţiilor care activează în domeniul său de activitate. 2. În exercitarea funcţiilor sale Autoritatea îndeplineşte următoarele atribuţii principale (art. pe teritoriul României. elaborează proiecte de acte normative.3): A. cu aprobarea Ministerului Muncii.2 alin. după caz.2). cu aprobarea Ministerului Muncii. în vederea armonizării legislaţiei interne cu principiile şi normele tratatelor internaţionale în domeniul drepturilor copilului. . în procedurile administrative şi juridice privind respectarea şi promovarea drepturilor copilului (art. strategia naţională în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului. Solidarităţii Sociale şi Familiei. propune Guvernului recunoaşterea acestora ca fiind de utilitate publică. 6. precum şi în vederea aplicării efective a acestora. elaborează şi fundamentează programe în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului. propune Guvernului. autorizează organismele private de naţionalitate străină să desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului. evaluează impactul aplicării obiectivelor strategice şi ia măsurile necesare sau. la care România este parte. 7. elaborează şi supune spre aprobare Guvernului. elaborează metodologia de autorizare şi criteriile de evaluare a organizaţiilor neguvernamentale care activează în domeniul său de activitate. 8.

68 .

elaborează norme. elaborează metodologia de licenţiere şi criteriile de evaluare a serviciilor destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi. în conformitate cu legislaţia în vigoare. realizează inspecţii cu privire la modul în care sunt respectate standardele minime obligatorii pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor destinate prevenirii copilului de părinţii săi. în domeniul prevenirii separării copilului de părinţi şi al protecţiei speciale a copilului separat temporar sau definitiv de părinţi: 1.44 pct. 12. standarde şi metodologii pentru funcţionarea serviciilor care asigură prevenirea separării copilului de părinţii săi. propune instituţiilor competente stabilirea răspunderii disciplinare. propune autorităţilor competente suspendarea sau încetarea activităţilor care pun în pericol grav şi iminent sănătatea sau dezvoltarea fizică ori psihică a copilului. a persoanelor vinovate. propune autorităţilor ori instituţiilor competente luarea măsurilor necesare pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor oricăror acte ori fapte care încalcă principiile şi normele tratatelor internaţionale în domeniul drepturilor copilului. de către autorităţile publice sau organismele private autorizate. ia măsurile necesare sau. licenţiază serviciile destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi. după caz. precum şi protecţia specială a copilului. 14. negociază şi încheie.10. organizate. precum şi protecţiei speciale a copilului. la care România este parte. precum şi protecţiei speciale a copilului. precum şi protecţiei speciale a copilului. asigură la nivel naţional evidenţa acestor servicii. centralizează şi sintetizează informaţiile referitoare la respectarea principiilor şi normelor stabilite de Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului şi elaborează rapoartele prevăzute la art. 3. iniţiază.1 din această convenţie. materiale. celelalte persoane juridice şi de persoanele fizice. 4. documente de cooperare internaţională în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului. după caz. prin împuternicirea Guvernului. . contravenţionale sau penale. 11. 2. asigură controlul în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei din domeniul propriu şi modul în care sunt respectate drepturile copilului de către instituţiile publice. 13. B. în condiţiile legii.

69 .

Secretarul de stat conduce întreaga activitate a Autorităţii şi o reprezintă în raporturile cu Guvernul.1). asigură controlul şi îndrumarea metodologică a activităţilor serviciilor destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi şi a celor de protecţie specială a copilului. C.5. sau după caz. în condiţiile legii (art.3). precum şi orice alte atribuţii stabilite prin ordin al secretarului de stat (art. precum şi protecţiei speciale a copilului. cu ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.5 alin. Subsecretarul de stat îndeplineşte atribuţiile prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii. la propunerea ministrului muncii. subsecretarul de stat exercită aceste atribuţii cu înştiinţarea ministrului muncii.6 alin. finanţează sau. cu Ministerul Muncii. gestionează. Autoritatea este condusă de un secretar de stat. cu alte instituţii publice. cu autorităţile administraţiei publice locale. 2. solidarităţii sociale şi familiei (art. Ştatul de funcţii . propune şi fundamentează adoptarea măsurilor necesare pentru asigurarea finanţării adecvate a serviciilor destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi. solidarităţii sociale şi familiei (art. precum şi cu orice persoane juridice şi fizice. numit pe bază de concurs sau examen. după caz.2). după caz. române sau străine (art.6 alin.1).6 alin. 4. în domeniul economico-financiar: 1. Autoritatea are un secretar general care face parte din categoria înalţilor funcţionari publici. numiţi prin decizie a primului-ministru. cofinanţează proiecte în cadrul programelor de interes naţi onal. precum şi a activităţii desfăşurate de comisiile pentru protecţia copilului. monitorizează gestionarea fondurilor alocate pentru finanţarea programelor din domeniul său de activitate. 3. exclusiv demnitarii. Numărul maxim de porturi al Autorităţii este de 86. Solidarităţii Sociale şi Familiei.5 alin. ajutat de un subsecretar de stat. Autoritatea îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin acte normative în domeniul său de activitate.3). În cazul în care secretarul de stat nu îsi poate exercita atribuţiile ce îi revin. gestionează bunurile proprietate publică şi privată a statului pe care le are în administrare sau în folosinţă.

se aprobă prin ordin al ministrului muncii. 70 . solidarităţii sociale şi familiei.

Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului îndeplineşte. Conform art. în principal. Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului.4). respectiv al sectorului municipiului Bucureşti. prin preluarea. a planului de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale. precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie (art. aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului. b) de coordonare a activităţilor de asistenţă socială şi protecţia copilului la nivelul judeţului. a atribuţiilor şi funcţiilor acestora. c) de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziţie. respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti.Regulamentul de organizare şi funcţionare cuprinzând atribuţiile şi sarcinile personalului din aparatul propriu al Autorităţii şi circuitul documentelor se aprobă prin ordin al secretarului de stat (art. respectiv al sectorului municipiului Bucureşti. persoanelor vârstnice. are rolul de a asigura la nivel judeţean.81 nr.1 din Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului). precum şi a programelor de acţiune antisărăcie.2): a) de strategie.7 alin.G.2 din actul normativ menţionat. următoarele funcţii (art. 5. respectiv la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti.2 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA DIRECŢIEI GENERALE DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI Organizarea şi funcţionarea Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului este reglementată de H.1434/2004. Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este instituţia publică cu personalitate juridică. persoanelor cu handicap. În vederea realizării atribuţiilor prevăzute de lege. pe care le supune spre aprobare consiliului judeţean. respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti.1 alin. infiinţată în subordinea consiliului judeţean. prin care asigură elaborarea strategiei de asistenţă socială. în mod corespunzător. familiei. prin comasarea serviciului public de asistenţă socială şi a serviciului public specializat pentru protecţia copilului de la nivelul judeţului. persoanelor singure. .

Partea I.2004 71 .81 Publicat în Monitorul Oficial. nr. 869 din 23.09.

încheie contracte individuale de muncă şi asigură formarea continuă de asistenţi maternali profesionişti atestaţi. în condiţiile legii. prin asigurarea mijloacelor umane. 7. f) de reprezentare a consiliului judeţean.acordă asistenţă şi sprijin părinţilor copilului separat de familie.îndeplineşte demersurile vizând deschiderea procedurii adopţiei interne pentru copiii aflaţi în evidenţa sa.monitorizează familiile şi persoanele care au primit în plasament copii. menţinerea. după caz. 6. prevenirea şi combaterea marginalizarii sociale. respectiv al sectoarelor minicipiului Bucureşti. modificarea sau încetarea acestora. respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. îndeplineşte în principal următoarele atribuţii principale (art.reevaluează. precum şi cu reprezentanţii societăţii civile care desfăşoară activităţi în domeniu. în vederea reintegrării în mediul său familial. în domeniul asistenţei sociale şi protecţia copilului. cel puţin o dată la 3 luni şi ori de câte ori este cazul.2 lit.identifică şi evaluează familiile sau persoanele care pot lua în plasament co pilul. 8. 3. împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecţie specială şi propune. precum şi pentru soluţionarea urgenţelor sociale individuale şi colective la nivelul judeţului. pe toată durata acestei măsuri. 5. . cu serviciile publice locale de asistenţă socială. e) de execuţie.întocmeşte raportul de evaluare iniţială a copilului şi familiei acestuia şi propune stabilirea unei măsuri de protecţie socială.monotorizează trimestrial activităţile de aplicare a hotărârilor de instituire a masurilor de protecţie specială a copilului.d) de colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale. pe plan intern şi extern. evaluează şi monitorizează activitatea acestora. materiale şi financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la acţiunile antisarăcie.identifică.b): 1. evaluează şi pregăteşte persoane care pot deveni asistenţi maternali profesionişti. În ceea ce priveşte protecţia drepturilor copilului. 4. 2.

72 .

Structura organizatorică orientativă necesară pentru asigurarea funcţionării Direcţiei generale este următoarea (art.monitorizează evoluţia copiilor adoptaţi. 6.compartimentul antisărăcie şi prevenire a marginalizării sociale. în cadrul acestuia se organizează şi funcţionează telefonul pentru semnalarea cazurilor de urgenţă ale persoanelor adulte. programe. 11.compartimentul pentru îngrijire de tip familial în domeniul protecţiei copilului. 9.1): 1. compartimentul pentru îngrijire de tip rezidenţial în domeniul asistenţei sociale a persoanelor adulte. precum şi a relaţiilor dintre aceştia şi părinţii lor adoptivi. 12. trafic şi migraţie. compartimentul de evaluare şi monitorizare în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului. 8.identifică familiile sau persoanele cu domiciliul în România care doresc să adopte copii. 7. sprijină părinţii adoptivi ai copilului în îndeplinirea obligaţiei de a-l informa pe acesta că este adoptat. în cadrul acesteia se organizează şi funcţionează „telefonul copilului”.compartimentul de evaluare a copilului care săvârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal. de îndată ce vârsta şi gradul de maturitate ale copilului o permit. neglijare. 10. 2. compartimentul de evaluare complexă a copilului cu dizabilităţi.3 alin. 4. compartimentul de intervenţie în regim de urgenţă în domeniul protecţiei copilului. 10.compartimentul pentru îngrijire de tip familial în domeniul asistenţei sociale a persoanelor adulte. evaluează condiţiile materiale şi garanţiile morale pe care acestea le prezintă şi eliberează atestatul de familie sau de persoană aptă să adopte copii. proiecte în domeniul asistenţei sociale şi protecţia copilului.îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.compartimentul de strategii.compartimentul de intervenţie în regim de urgenţă în domeniul asistenţei sociale a persoanelor adulte. 3. compartimentul pentru îngrijire de tip rezidenţial în domeniul protecţiei copilului. . 5.9. 11. compartimentul de intervenţie în situaţii de abuz.

secretariatul comisiei de expertiză medicală a persoanelor adulte cu handicap. 73 .13. 14.secretariatul comisiei pentru protecţia copilului.

după caz. funcţionarea şi atribuţiile colegiului director se stabilesc prin regulament de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale (art. fără drept de vot. Conducerea Direcţiei generale se asigură de directorul general. după situaţia în care preşedintele colegiului director nu îşi poate exercita atribuţiile. Colegiul director al Direcţiei generale este compus din directorul general sau.7 alin. directorii adjuncţi.4): a) analizează şi controlează activitatea Direcţiei generale. acestea sunt exercitate de către directorul . locali. Directorul general sau. după caz. Organizarea. compartimentul economic şi financiar-contabil. precum şi 3 consilieri judeţeni ori. de primarul sectorului municipiului Bucureşti. În general sau directorul executiv al direcţiei generale (art. sau.6).compartimentul resurse umane.4).7 alin. directorul executiv al Direcţiei generale este ajutat de cel puţin 2 directori adjuncţi. 19. după caz. iar unul coordonează activitatea de protecţie a drepturilor copilului (art. după caz. 16. în cazul în care acesta este funcţionar public.7 alin.2). directorul executiv. dintre care unul coordonează activitatea din domeniul protecţiei persoanelor adulte. respectiv secretarul sectorului municipiului Bucureşti. după caz. precum şi alte persoane invitate de membrii colegiului director (art. membrii comisiei pentru protecţia copilului şi alţi consilieri judeţeni. având cu precădere studii socioumane. compartimentul de relaţii cu publicul. respectiv primarul sectorului municipiului Bucureşti şi alţi consilieri locali. 20. achiziţii publice şi administrativ. compartimentul audit. La şedinţele colegiului director pot participa. propuşi de preşedintele consiliului judeţean sau.15. c) avizează proiectul strategiei şi rapoartelor elaborate de directorul general sau. personalul de conducere din cadrul Direcţiei generale. Preşedintele colegiului director este secretarul general al judeţului. compartimentul juridic şi contencios. compartimentul tehnic. de directorul executiv şi colegiul director. directorului executiv măsurile necesare pentru îmbunătăţirea activităţii Direcţiei generale.1). preşedintele consiliului judeţean. 18. Colegiul director îndeplineşte următoarele atribuţii principale (art. după caz. 17. propune directorului general sau. b) avizează proiectul bugetului propriu al Direcţiei generale.

caz. de directorul executiv al Direcţiei generale iar avizul este consultativ. 74 .

respectiv aprobare. în condiţiile legii.d) propune consiliului judeţean. pe care îl supune avizării colegiului director şi aprobării consiliului judeţean. respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. respectiv de consiliul local al sectorului municipiului Bucureşti. ştatul de funcţii. e) elaborează proiectele rapoartelor generale privind activitatea de asistenţă socială şi protecţie a drepturilor copilului. în vederea îmbunătăţirii activităţii acesteia. următoarele atribuţii principale (art. respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. pe care le prezintă spre avizare colegiului director şi apoi comisiei pentru protecţia copilului. de restructurare. având avizul colegiului director. după caz. numeşte şi eliberează din funcţie personalul din cadrul Direcţiei generale. respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. c) întocmeşte proiectul bugetului propriu al Direcţiei generale şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar. respectiv consiliului local al sectorulului municipiului Bucureşti. potrivit legii. pe termen mediu şi lung. stadiul implementării strategiilor şi propunerilor de măsuri pentru îmbunătăţirea acestei activităţi. d) elaborează şi supune aprobării consiliului judeţean. potrivit legii. înstrăinarea mijloacelor fixe din patrimoniul Direcţiei generale. precum şi premierea şi sporurile care se acordă la salariul personalului Direcţiei generale. elaborează şi propune spre aprobare consiliului judeţean. în condiţiile legii. proiectul strategiei anuale. g) întocmeşte şi propune spre avizare. concesionarea sau închirierea de bunuri ori servicii de către Direcţia generală. Directorul general sau. f) propune consiliului judeţean. prin licitaţie publică organizată în condiţiile legii. cu încadrarea în resursele financiare alocate de consiliul judeţean. modificarea structurii organizatorice şi a regulamentului de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale. organizare şi dezvoltare a sistemului de asistenţă socială şi protecţie a drepturilor copilului. prin licitaţie publică organizată în condiţiile legii. directorul executiv îndeplineşte. e) propune consiliului judeţean.8 alin. f) aprobă ştatul de personal al Direcţiei generale. altele decât bunurile imobile. precum şi rectificarea bugetului. respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. b) exercită funcţia de ordonator secundar de credite. respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. având avizul colegiului director şi al comisiei. statul de funcţii al Direcţiei generale. .3): a) exercită atribuţiile ce revin Direcţiei generale în calitate de persoană juridică.

75 .

1437 / 02.G. atribuţiile acestuia se exercită de unul dintre directorii adjuncţi. al consiliului judeţean.g) controlează activitatea personalului din cadrul Direcţiei generale şi aplică sancţiuni disciplinare acestui personal. 272 / 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. fără personalitate juridică. j) asigură executarea hotărârilor comisiei pentru protecţia copilului. după caz. 5.3 ORGANIZAREA ŞI METODOLOGIA DE FUNCŢIONARE A COMISIEI PENTRU PROTECŢIA COPILULUI Comisia pentru protecţia copilului. h) constată contravenţiile şi propune aplicarea sancţiunilor prevăzute de Legea nr. Organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului este reglementată de H. b) stabileşte măsurile de protecţie specială a copiilor. c) reevaluează periodic hotărârile privind măsurile de protecţie.09. respectiv al consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. desemnat prin dispoziţie a directorului general sau directorului executiv. în condiţiile legii. în condiţiile prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale (art. după caz.2004.82 nr.8 alin. i) este vicepreşedintele comisiei pentru protecţia copilului şi reprezintă Direcţia generală în relaţiile cu aceasta. a directorului executiv. cu activitate decizională în materia protecţiei şi promovării drepturilor copilului.5). Comisia pentru protecţia copilului are următoarele atribuţii principale (art. În absenţa directorului general sau. orientarea şcolară a acestora.1): a) stabileşte încadrarea copiilor cu dizabilităţi într-un grad de handicap şi. pe baza sesizării direcţiei . precum şi încadrarea în grad de handicap şi orientarea şcolară a copiilor.2 ali n. este organul de specialitate.

82 Publicată în Monitorul Oficial. Partea I. nr.2004 76 .09. dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat. d) revocă sau înlocuieşte masura stabilită. în condiţiile legii. 872 din 24.generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.

Membrii comisiei sunt (art. respectiv al sectorului municipiului Bucureşti. desemnat de inspectoratul şcolar judeţean. c) un reprezentant al inspectoratului teritorial de poliţie. potrivit legii (art. respectiv secretarul sectorului municipiului Bucureşti.vicepreşedinte – directorul general al Direcţiei generale.e) soluţionează cererile privind eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist. d) reprezentantul direcţiei pentru dialog. i) stabileşte. desemnat de direcţia de sănătate publică judeţeană. respectiv prin hotărâre a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti. în condiţiile legii. propus de secretarul general al judeţului. g) promovează drepturile copilului în toate activităţile pe care le întreprinde. cuantumul contribuţiei lunare a părinţilor la întreţinerea copilului pentru care s-a decis plasamentul. Înfiinţarea şi componenţa Comisiei pentru protecţia copilului se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean.2): a) un medic specialist pediatru. respectiv al municipiului Bucureşti. .1): . . în masura în care soluţionarea acestora nu este stabilită de lege în competenţa altor instituţii. cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale. respectiv a secretarului municipiului Bucureşti. respectiv a municipiului Bucureşti.4 alin. Comisia este alcatuită din 7 persoane şi are următoarea componenţă (art.1). 5 membri. respectiv a municipiului Bucureşti. b) un psihopedagog cu experienţă în educaţia specială. e) un reprezentant al organismelor private acreditate. Acesta poate delega atribuţiile care îi revin directorului general adjunct care coordonează activităţile de protecţie a drepturilor copilului. f) soluţionează plângerile adresate de copii.4 alin.5 alin. la propunerea secretarului general al judeţului.preşedinte – secretarul general al judeţului. inclusiv drepturile şi obligaţiile pe care le au faţă de copil pe durata măsurii plasamentului. h) informează părinţii cu privire la consecinţele plasamentului asupra raporturilor pe care le au cu copiii. familie şi solidaritate socială judeţene.

77 .

Măsurile de protecţie specială a copilului se stabilesc de către comisie numai atunci când există acordul părinţilor. punctul de vedere al autorităţilor locale şi al structurilor comunitare consultative în legătură cu necesitatea luării unei măsuri de protecţie specială. dosarul acestuia include şi raportul de evaluare complexă.2). condiţiile în care a fost crescut şi în care a trăit. în toate deciziile care se iau. precum şi planul de recuperare (art. dacă apreciază că prezenţa lor este utilă (art. Comisia soluţionează cazul în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării de către direcţie a sesizării cu privire la cauza respectivă.6 alin. copilul care a împlinit vârsta de 10 ani. precum şi orice persoane care pot da relaţii în cauză. Raportul va cuprinde date privind personalitatea. orice alte date referitoare la creşterea şi la educarea copilului. planul de servicii care a fost întocmit de serviciul public de asistenţă socială.Membrii comisiei reprezintă instituţiile care i-au desemnat şi au obligaţia ca. asigurând . persoana. În cazul copilului cu dizabilităţi. precum şi consimţământul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani. 5. de asemenea. exprimate în faţa membrilor comisiei. familia sau reprezentantul organismului privat acreditat care doreşte să îi fie dat în plasament copilul. Şedinţele comisiei nu sunt publice dar comisia poate admite să fie de faţă şi alte persoane decât cele chemate. antecedentele acestuia. să urmărească exclusiv interesul superior al copilului (art.9).4 INSTITUŢII ŞI SERVICII LA NIVEL LOCAL Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să garanteze şi să promoveze respectarea drepturilor copiilor din unităţile administrativ-teritoriale. propunerea unei masuri de protecţie specială a copilului. precum şi poziţia acestuia cu privire la măsura propusă.9). În faţa comisiei vor fi chemaţi părinţii. starea fizică şi mentală a copilului. Pentru soluţionarea cazurilor este obligatorie prezentarea proiectului planului individualizat de protecţie şi a raportului referitor la ancheta psihosocială a copilului de către specialistul direcţiei care a instrumentat cauza. care pot folosi comisiei în soluţionarea cauzei. Comisia competentă să soluţioneze cazurile privitoare la copiii care necesită o masură de protecţie specială este cea în a cărei rază teritorială se afla domiciliul copilului. Dosarul copilului va cuprinde.

78 .

serviciile de zi au rolul de a asigura menţinerea.1). refacerea putea determina separarea copilului de familia sa (art. temporar sau definitiv. consiliul judeţean poate organiza şi dezvolta şi servicii de zi (art. oraşelor. asistenţă şi sprijin al femeii gravide predispuse să îşi abandoneze copilul. Din categoria serviciilor de zi fac parte (art.111 alin.2): a) centrele de zi.1 alin. precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi. Pentru asigurarea prevenirii separării copilului de părinţii lui. consiliul judeţean şi respectiv. În funcţie de nevoile evaluate ale copiilor plasaţi.1438 / 02.111 alin. d) serviciile de monitorizare.09.102).83 nr. de ocrotirea părinţilor săi. În situaţia în care consiliul local nu identifică resurse financiare şi umane suficiente pentru a organiza serviciile de mai sus. comunelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti au obligaţia să organizeze.1). consiliul judeţean va asigura finanţarea necesară înfiinţării acestor servicii. servicii de zi.112). precum şi protecţia specială a copilului lipsit temporar sau definitiv. în mod autonom sau prin asociere. b) centrele de consiliere şi sprijin pentru părinţi. Serviciile de zi.prevenirea separării copilului de părinţii săi. consiliul local al sectorului municipiului Bucureşti au obligaţia să organizeze. servicii de tip familial şi de tip rezidenţial. Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de zi a fost aprobat prin H. potrivit nevoilor identificate la nivelul unităţii lor administrativ-teritoriale. la cererea acestuia.1 alin. Consiliul local asigură finanţarea cu până la 50% a cheltuielilor de funcţionare a acestor servicii. pentru depăşirea situaţiilor care ar . c) centrele de asistenţă şi sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psihosociale. Pentru asigurarea protecţiei speciale a copilului lipsit.G. consiliile locale ale municipiilor. de îngrijirea părinţilor săi (art. Conform acestui regulament. şi dezvoltarea capacităţilor copilului şi ale părinţilor săi. cota-parte şi cuantumul total al acestor cheltuieli fiind stabilite anual prin hotărâre a consiliului judeţean (art.2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa.2). potrivit nevoilor identificate în comunitatea respectivă (art. în mod autonom sau prin asociere.

nr.2004 79 . 872 din 24. Partea I.83 Publicată în Monitorul Oficial.09.

după caz.2 alin. 2).1. e) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copilului.4). i) responsabilizarea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti. ţinându-se cont de vârsta şi de gradul său de maturitate. prin hotărâre a consiliului local. prin echipe pluridisciplinare. după caz. potrivit nevoilor identificate în comunitatea respectivă (art. sub coordonarea persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale (art. Principiile care stau la baza activităţii serviciilor de zi sunt (art. egalitatea şanselor şi nediscriminarea. b) asistarea copiilor în realizarea şi exercitarea drepturilor lor. Serviciile de zi înfiinţate de consiliile locale. f) asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului.2 alin.3).Serviciile de zi pot fi înfiinţate. d) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acestuia. Beneficiarii serviciilor de zi sunt (art. j) primordialitatea responsabilităţii părinţilor cu privire la respectarea şi garantarea drepturilor copilului. c) respectarea demnităţii copilului.2 alin. h) asigurarea confidenţialităţii şi a eticii profesionale. se organizează ca unităţi cu personalitate juridică în subordinea acestora şi sub coordonarea serviciului public de asistenţă socială de la nivelul municipiilor şi oraşelor sau. Consiliile locale pot înfiinţa servicii de zi în mod autonom sau prin asociere.4): . hotăâre a consiliului judeţean sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti ori prin hotărâre a unor organisme private acreditate să desfăşoare activităţi de protecţie a drepturilor copilului sau protecţie specială a acestuia. Serviciile de zi înfiinţate de consiliul judeţean sau de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti funcţionează ca unităţi fără personalitate juridică în structura Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi se adresează numai copiilor care beneficiază de o măsură de protecţie specială (art. g) asigurarea unei intervenţii profesioniste.3): a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului.

a) copiii şi părinţii cărora li se acordă prestaţii şi servicii destinate prevenirii separării lor. 80 .

b) asigură activităţi recreative şi de socializare. după caz. d) părinţii ai căror copii beneficiază de o măsură de protecţie specială. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Structura orientativă a personalului serviciilor de zi este formată din următoarele categorii (art. h) contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul de servicii sau. Serviciile de zi îndeplinesc următoarele atribuţii.7 alin. care solicită o formă de protecţie în condiţiile reglementărilor legale privind statutul şi regimul refugiaţilor. g) contribuie la depistarea precoce a situaţiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinţii săi. e) copiii neânsoţiţi de părinţi sau de alt reprezentant legal. b) personal de educare şi îngrijire: educator.2): a) personal de conducere: director.7 alin.2). educator specializat. e) dezvoltă programe specifice pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale părinţilor şi a violenţei în familie. potenţialului de dezvoltare şi particularităţilor copiilor. f) asigură programe de abilitare şi reabilitare. c) personal de specialitate: psiholog. respectivului serviciu (art. nevoilor. c) asigură copiilor consiliere psihologică şi orientare şcolară şi profesională. a consiliului judeţean. pregătirea personalului fiind adaptată caracteristicilor şi nevoilor de îngrijire ale copiilor protejaţi.6): a) asigură un program educaţional adecvat vârstei. precum şi obiectivelor . kinetoterapeut. c) copiii care beneficiază de o măsură de protecţie specială. în funcţie de specificul şi de nevoile fiecărei categorii de beneficiari (art. în planul individualizat de protecţie. sau prin hotărâre a organelor de conducere ale organismelor private acreditate. Structura organizatorică. numărul de posturi şi categoriile de personal pentru serviciile de zi se aprobă prin hotărâre a consiliului local.b) copiii care au beneficiat de o măsură de protecţie specială şi au fost reintegraţi în familie. medic. d) asigură părinţilor consiliere şi sprijin. asistent social.

psihopedagog. fizioterapeut. asistent medical.logoped. 81 . d) contabil.

Serviciile de tip familial.2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa. temporar sau definitiv. familiei biologice şi tradiţiilor . e) respectarea istoriei personale. d) respectarea demnităţii copilului. respectiv de consiliul local al sectoarelor municipiului Bucureşti sau de organismele private acreditate.1).3). a personalităţii. Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de tip familial este aprobat prin H.2).1438 / 02. Serviciile de tip familial pot funcţiona numai pe baza licenţei eliberate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (art. respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.1 alin. Pachetul de servicii medicale. Serviciile de tip familial au rolul de a asigura . Consiliile judeţene. nr.09. Serviciile de tip familial pot fi organizate de consiliul judeţean. în funcţie de nevoile şi de caracteristicile copiilor protejaţi (art. f) personal de întreţinere şi pază.G. Principiile care stau la baza activităţii serviciilor de tip familial sunt (art. c) asistarea copiilor în realizarea şi exercitarea drepturilor lor.e) administrator.2). de părinţii săi (art. la domiciliul unei persoane fizice sau familii. Serviciile de tip familial pot avea caracter specializat. Organismele private acreditate organizează serviciile de tip familial drept compartimente disteincte sau ca activitate prestată de un compartiment cu mai multe atribuţii (art. Ponderea categoriilor de personal se stabilesc luându-se în considerare necesitatea asigurării unei îngrijiri de calitate şi adaptate nevoilor beneficiarilor serviciilor de zi.7 alin. organizează serviciile de tip familial drept compartimente distincte numai în structura Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi.1 alin. b) egalitatea şanselor şi nediscriminarea.4): a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului. în funcţie de specificul activităţilor derulate putând fi antrenate şi alte categorii de personal. precum şi modul de acordare a acestora se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (art. creşterea şi îngrijirea copilului separat.3. 4).

82 .copilului.

de protecţie specială. d) copiii pentru care a fost dispus. în condiţiile legii. j) asigurarea unui statut egal în cadrul familiei pentru copilul aflat în plasament. o) asigurarea confidenţialităţii şi a eticii profesionale. ţinându-se cont de vârsta şi de gradul său de maturitate. până la integrarea sau reintegrarea acestuia în familia naturală. l) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copilului. c) copiii separaţi. plasamentul în regim de urg enţă. n) asigurarea unei intervenţii profesioniste. în condiţiile legii.f) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia. prin echipe pluridisciplinare. Serviciile de tip familial asigură (art. temporar sau definitiv. m) asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului.5): a) copiii pentru care urmează a fi instituită tutela. Beneficiarii serviciilor de tip familial sunt (art. e) tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care beneficiază. de părinţii lor. rudele. a măsurii plasamentului. precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament. k) promovarea unui model familial de îngrijire a copilului. în condiţiile legii. i) asigurarea protecţiei copilului pe o perioadă determinată. ca urmare a stabilirii.6): . extinsă sau substitutivă. în condiţiile legii. h) menţinerea fraţilor împreună. g) menţinerea relaţiilor personale ale copilului şi a contactelor directe cu părinţii. în condiţiile legii. încredinţarea în vederea ado pţiei. b) copiii faţă de care a fost stabilită.

în urma sesizării. înaintea plasării acestuia. e) realizarea instruirii specifice a familiei extinse sau substitutive cu privire la nevoile copilului. d) monitorizarea şi înregistrarea evoluţiilor înregistrate în implementarea planului individualizat de protecţie.a) evaluarea. c) întocmirea şi revizuirea planului individualizat de protecţie pentru copil. 83 . b) revizuirea periodică a evaluării nevoilor copilului. a nevoilor copilului.

i) organizarea. h) coordonarea activităţilor privind mutarea copilului în familia extinsă sau substitutivă. păstrarea şi actualizarea documentaţiei referitoare la situaţia copiilor care beneficiază de acest serviciu şi. prin hotărâre a consiliului judeţean. coordonarea şi monitorizarea activităţilor în care sunt implicaţi alţi specialişti. la situaţia familiilor care îl asigură. în funcţie de nevoile de formare identificate. cu excepţia situaţiei copilului adoptat. a familiei extinse sau substitutive. k) evaluarea capacităţii solicitanţilor de a oferi îngrijire potrivită copilului separat. înţeleg şi acţionează în . respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. referitor la drepturile şi obligaţiile legale ce îi revin cu privire la persoana copilului pe durata plasării. sau prin hotărâre a organelor de procesului de potrivire a copilului cu familia extinsă sau acceptă. g) întocmirea convenţiei de plasament. p) organizarea substitutivă. atunci când nevoile copilului impun aceste intervenţii. a activităţii fiecărei familii. l) identificarea nevoilor de pregătire şi potenţialul fiecărei familii care solicita ocrotirea unui copil separat.f) informarea în scris. o) sprijinirea şi monitorizarea activităţii de creştere şi îngrijire a copilului şi asigurarea faptului că familiile sunt informate. q) furnizarea de informaţii familiei extinse sau substitutive privind tipurile de sprijin disponibil. neglijare sau orice altă plângere împotriva familiei. sau cu orice alte persoane relevante pentru viaţa acestuia. de părinţii săi. după caz. de părinţii săi. s) evaluarea. temporar sau definitiv. t) participarea personalului propriu la programe de pregătire specifice. temporar sau definitiv. conform dispoziţiilor legale. j) menţinerea relaţiilor copilului cu familia naturală. m) pregătirea solicitantului în funcţie de nevoile identificate ale acestuia. numărul de posturi şi categoriile de personal pentru serviciile de tip familial se aprobă. r) furnizarea de informaţii privind procedurile ce vor fi urmate în cazul suspiciunilor de abuz. anual sau ori de câte ori este nevoie. respectiv. Structura organizatorică. înainte de mutarea copilului. n) întocmirea. atunci când este cazul. conformitate cu prevederile legale în vigoare.

84 .

prin încadrarea în .1).3).7 alin.1). c) asigurarea în mod adecvat a unor modele de rol şi statut social. precum şi obiectivelor respectivului serviciu (art.2): a) personal de conducere – şef compartiment. temporar sau definitiv. Serviciile de tip rezidenţial înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale se organizează numai în structura direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.G. numărul şi pregătirea personalului fiind adaptate caracteristicilor şi nevoilor de îngrijire ale copiilor protejaţi. b) personal de specialitate – asistent social.1 alin.1 alin. Servicii de tip rezidenţial. a măsurii plasamentului (art.2). Din categoria serviciilor de tip rezidenţial fac parte centrele de plasament. Serviciile de tip rezidenţial pot fi înfiinţate prin (art. Structura orientativă a personalului serviciilor de tip familial este format din următoarele categorii (art. ca urmare a stabilirii. precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi.2).2 alin. în condiţiile legii. b) hotărâre a unor organisme private acreditate. Serviciile de tip rezidenţial pot fi înfiinţate de organismele private acreditate numai cu aprobarea consiliului judeţean. de părinţii săi.conducere ale organismelor private acreditate.1438 / 02.7 alin. Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de tip rezidenţial este aprobat prin H. Serviciile de tip rezidenţial au rolul de a asigura protecţia.3): a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului. după caz. fără personalitate juridică (art. asistent maternal.2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa.09. a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti.2 alin. în regim de componente funcţionale ale acestora. creşterea şi îngrijirea copilului separat. nr. În funcţie de specificul activităţilor derulate în cadrul serviciilor de tip familial pot fi antrenate şi alte categorii de personal. centrele de primire a copilului în regim de urgenţă şi centrele maternale (art. Principiile care stau la baza activităţii serviciilor de tip rezidenţial sunt (art. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti (art.2 alin.1): a) hotărâre a consiliului judeţean sau. b) deschiderea către comunitate.

85 .unitate a unui personal mixt şi deschiderea centrului către comunitate.

c) tinerii care au împlinit 18 ani şi care beneficiază. de protecţie d) cuplurile părinte/reprezentant legal – copil. l) asigurarea protecţiei copilului pe o perioadă determinată. în condiţiile legii. plasamentul în regim de urge nţă. abandon al copilului din motive neimputabile părintelui/reprezentantului legal sau în situaţia includerii acestuia într-un program de restabilire a legăturilor familiale. extinsă sau substitutivă. m) asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului. e) copiii neânsoţiţi de către părinţi sau de alt reprezentant legal. ca urmare a stabilirii. . care solicită o formă de protecţie în condiţiile reglementărilor legale privind statutul şi regimul refugiaţilor. g) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia. j) promovarea unui model familial de îngrijire a copilului. prin echipe pluridisciplinare. de părinţii lor. precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament. ţinându-se cont de vârsta şi de gradul său de maturitate.d) egalitatea şanselor şi nediscriminarea. a măsurii plasamentului în acest tip de serviciu. i) menţinerea împreună a fraţilor. e) asistarea copiilor în realizarea şi exercitarea drepturilor lor.4): a) copiii separaţi. b) copiii pentru care a fost dispus. în situaţia constatării riscului de spec ială. k) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copilului. rudele. în condiţiile legii. h) menţinerea relaţiilor personale ale copilului şi contacte directe cu părinţii. o) asigurarea confidenţialităţii şi a eticii profesionale. Beneficiarii serviciilor de tip rezidenţial sunt (art. în condiţiile legii. până la integrarea acestuia în familia naturală. n) asigurarea unei intervenţii profesioniste. temporar sau definitiv. f) respectarea demnităţii copilului.

Accesul beneficiarilor în cadrul serviciilor de tip rezidenţial se face în baza (art.1): a) măsurilor de plasament dispuse în condiţiile legii de către comisiile pentru protecţia copilului sau instanţa judecătorească. 86 .5 ali n.

supravegherea stării de sănătate. h) asigură climatul favorabil dezvoltării personalităţii copiilor. în funcţie de specificul şi de nevoile fiecărei categorii de beneficiari (art. e) asigură accesul beneficiarilor la educaţie.b) dispoziţiilor de plasament în regim de urgenţă. drepturile şi obligaţiile părţilor. după caz.5 alin. în vederea asimilării cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrării sociale. g) asigură socializarea beneficiarilor. b) asigură. condiţiile şi modul de încetare a acordării serviciului.sanitare necesare protecţiei speciale a copiilor. . care reglementează obiectivele intervenţiei. Contractul de rezidenţă reprezintă convenţia încheiată între mamă şi organele de conducere ale persoanei juridice în structura căreia funcţionează centrul maternal. dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea. emise de către directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau de către instanţa judecătorească. c) dispoziţiei de admitere a cuplului mama-copil în cadrul centrului maternal.6): a) asigură cazarea. f) asigură educaţia informală şi nonformală a beneficiarilor. cultură. Serviciile de tip rezidenţial îndeplinesc următoarele atribuţii. emisă de organele de conducere ale persoanei juridice în structura căreia funcţionează acest tip de serviciu.2). individualizate. informare. precum şi perioada pe care se acordă acesta (art. hrana. echipamentul şi condiţiile igienico. j) asigură intervenţie de specialitate. cazarmamentul. tinerilor şi după caz. precum şi contractului de rezidenţă a mamei. d) asigură beneficiarilor protecţie şi asistenţă în cunoaşterea şi exercitarea drepturilor lor. adaptate nevoilor şi caracteristicilor lor. i) asigură participarea beneficiarilor la activităţi de grup şi la programe asistenţă medicală. k) contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecţie. în funcţie de nevoile şi caracteristicile fiecărei categorii de beneficiari. îngrijire şi supraveghere permanentă a beneficiarilor. recuperare. c) asigură paza şi securitatea beneficiarilor. mamelor care beneficiază de acest tip de serviciu.

87 .

logoped. medic. pedagog social. precum şi obiectivelor respectivului serviciu (art. Beneficiarii acestor servicii pot fi (art.7 alin. în funcţie de specificul activităţilor derulate putând fi antrenate şi alte categorii de personal. Serviciile specializate destinate copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal sunt asigurate de către Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. Organizarea.3): a) copiii care au săvârşit o faptă penală şi nu răspund penal. supraveghetor de noapte.2): a) personal de conducere. precum şi modul de acordare a acestora se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (art. Serviciile specializate destinate copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal – au fost reglementate prin H. fizioterapeut.3. precum şi de către organismele private acreditate (art. kinetoterapeut. Structura orientativă a personalului serviciilor de tip rezidenţial este formată din următoarele categorii (art. m) asigură posibilităţi de petrecere a timpului liber.1439/2004. b) personal de educare şi îngrijire – educator. asistent social. nr. instructor de educaţie.G.1). Pachetul de servicii medicale. respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.l) urmăresc modalităţile concrete de punere în aplicare a măsurilor de protecţie specială. prin hotărâre a consiliului judeţean. psihopedagog. 4). după caz. numărul de posturi şi categoriile de personal pentru serviciile de tip rezidenţial se aprobă. integrarea şi evoluţia beneficiarilor în cadrul serviciului şi formulează propuneri vizând completarea sau modificarea planului individualizat de protecţie sau îmbunătăţirea calităţii îngrijirii acordate. d) personal administrativ. . asistent medical. Ponderea categoriilor de personal se stabilesc luându-se în considerare necesitatea asigurării unei îngrijiri de calitate şi adaptate nevoilor copiilor protejaţi în cadrul serviciilor de tip rezidenţial.7 alin. pregătirea personalului fiind adaptate caracteristicilor şi nevoilor de îngrijire ale copiilor protejaţi. e) personal de întreţinere şi pază.1). c) personal de specialitate – psiholog. sau prin hotărâre a organelor de conducere ale organismelor private acreditate.7 alin. educator puericultor. educator specializat.

88 .

d) comunitatea locală din care fac parte copiii prevăzuţi la lit. Serviciile de zi specializate. extinsă ori substitutivă.b) familia naturală. destinate copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal. d) responsabilizarea şi conştientizarea copiilor faţă de factorii ce le-ar putea periclita dezvoltarea fizică şi morală. a copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal. supravegherea şi sprijinirea reintegrării sociale a copilului (art. b) educarea copiilor în spiritul respectului faţă de lege şi faţă de valorile morale.1): a) prevenirea şi combaterea acţiunilor sau comportamentelor deviante ale cop iilor. c) alt reprezentant legal al copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde p enal.a. supraveghere şi sprijinire a reintegrării sociale a copilului (art.4 alin. . demnităţii şi solidarităţii.6). după caz. Serviciile de tip rezidenţial specializate. e) reintegrarea şcolară.5). Activităţile desfăşurate în cadrul serviciilor specializate destinate protecţiei copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal au drept obiective (art. familială ori socială a copilului. în spiritul toleranţei. c) încurajarea şi sprijinirea copiilor în evoluţia spre o viaţă responsabilă şi cor ectă. se organizează ca centre de zi pentru orientarea. se organizează ca centre de orientare. destinate copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal.

8). în colaborare cu inspectoratele şcolare. protecţia specială a copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal (art.Serviciile de tip familial au obligaţia organizării unui modul de pregătire specifică pentru persoanele sau familiile care asigură. supraveghere şi sprijinire a reintegrării sociale asigură însoţirea copiilor la şcoală şi preluarea acestora la sfârşitul orelor de curs (art.7). Pentru asigurarea respectării dreptului copilului la învăţământul general obligatoriu Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. în condiţiile legii. 89 . urmăreşte ca înscrierea copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal să se realizeze în unităţile şcolare în a căror rază teritorială se execută măsurile de protecţie specială destinate acestor copii. Personalul centrului rezidenţial de orientare.

1 din Legea nr. medic pediatru.10). Standardele se elaborează de către Autoritatea Naţională pentru . numai dacă au obţinut licenţa de funcţionare pentru serviciul respectiv. de ocrotirea părinţilor săi. psihopedagog. 5. asistent social. precum şi de protecţie specială a copilului lipsit. personal administrativ (art. activităţi de voluntariat.12). kinetoterapeut.Serviciile prevăzute de prezenta hotărâre sunt conduse de către persoane cu studii superioare socioumane şi cu vechime în specialitate de cel puţin 2 ani. Personalul. fără scop patrimonial. eliberată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (art. psiholog.13).5 ORGANISME PRIVATE Organismele private care pot desfăşura activităţi în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi al protecţiei speciale a acestuia sunt persoane juridice de drept privat. potrivit competenţelor ce le revin. organiza şi dezvolta serviciile de prevenire a separării copilului de familia sa. Categoriile de personal care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestor servicii sunt: referenţi de specialitate. în interesul copiilor. parchetul. precum şi pentru serviciile de protecţie specială a copilului lipsit. precum şi voluntarii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor sunt obligaţi să respecte caracterul confidenţial al datelor personale ale copilului şi familiei sale (art. care au responsabilitatea de a îndruma şi controla activitatea personalului de specialitate şi a voluntarilor din cadrul acestora (art. constituite şi acreditate în condiţiile legii (art.115 alin. temporar sau definitiv. Licenţa de funcţionare se acordă pe baza îndeplinirii standardelor minime obligatorii elaborate pentru serviciile de prevenire a separării copilului de familia sa. Autorităţile publice sau organismele private legal constituite şi acreditate pot înfiinţa. asistent medical. În cadrul acestor servicii se pot desfăşura. precum şi serviciile de reintegrare socială. supraveghere şi protecţia victimilor au obligaţia de a acorda sprijinul necesar.272/2004). jurist. serviciile specializate destinate protecţiei copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestor servicii (art.1). de ocrotirea părinţilor săi. temporar sau definitiv.9). Poliţia.113 alin.

90 .

2004.116). Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului efectuează inspecţii periodice cu privire la modul în care autorităţile publice sau organismele private autorizate respectă standardele avute în vedere la momentul licenţierii (art.118 alin. Alocaţia de plasament se suportă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii. b) bugetele locale ale judeţelor. de ocrotirea părinţilor săi se finanţează din următoarele surse (art. permise de l ege. sponsorizări şi alte forme private de contribuţii băneşti. De această alocaţie beneficiază şi copilul pentru care a fost instituită tutela. c) bugetul de stat. respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti. în condiţiile legii.2). .12. oraşelor şi municipiilor. d) donaţii.G. în condiţiile legii (art. nr. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului poate finanţa programe de interes naţional pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului. precum şi din alte surse.1): a) bugetul local al comunelor. Alocaţia se plăteşte persoanei sau reprezentantului familiei care a luat în plasament copilul sau tutorelui. din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile. precum şi protecţia specială a copilului lipsit. temporar sau definitiv.2).115 alin. Pentru fiecare copil faţă de care s-a luat măsura plasamentului se acordă o alocaţie lunară de plasament. Solidarităţii Sociale şi Familiei (art. din fonduri alocate de la bugetul de stat cu această destinaţie.119).2393/21.Protecţia Drepturilor Copilului şi se aprobă prin ordin al secretarului de stat (art. 5.6 FINANŢAREA SISTEMULUI DE PROTECŢIE A COPILULUI Prevenirea separării copilului de familia sa.118 alin. în cuantum de 780 000 leii conform ultimei indexări făcute prin H.

respectiv 91 . 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii şi tinerii ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului. mamele protejate în centrele maternale. precum şi cele legate de aplicarea prevederilor Legii nr.Cheltuielile pentru plata salariilor sau a indemnizaţiilor asistenţilor maternali. precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti se suportă de la bugetul judeţului.

24. cu citarea reprezentantului legal al copilului.121).7 REGULI SPECIALE DE PROCEDURĂ Cauzele prevăzute de Legea nr. în alimente.125 alin.95 alin. cu excepţia cauzelor care privesc stabilirea unei măsuri de protecţie specială pentru copilul abuzat sau neglijat. Conform art. Dacă domiciliul copilului nu este cunoscut.de la bugetul sectorului municipiului Bucureşti şi se gestionează de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului (art.120).124 alin. suportarea cheltuielilor legate de transport. Primarii acordă prestaţii financiare excepţionale.2).1). audierea copilului se face cu respectarea prevederilor art. În funcţie de fiecare caz în parte. Cuantumul maxim.123).24 copilul capabil de discernământ are dreptul de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl priveşte. Cauzele se soluţionează în regim de urgenţă. manuale şi rechizite sau echipamente şcolare. în acest caz.3 (art. constând. 5. În orice procedură judiciară sau . medicamente şi alte accesorii medicale (art. precum şi condiţiile de acordare a prestaţiilor financiare se stabilesc prin hotărâre a consiliului local (art. cu privire la acordarea prestaţiei financiare excepţionale şi cuantumul acesteia (art. prin dispoziţie.2). a direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi cu participarea obligatorie a procurorului (art. Prestaţiile excepţionale se acordă cu prioritate copiilor ale căror familii nu au posibilitatea sau capacitatea de a acorda copilului îngrijirea corespunzătoare ori ca urmare a necesităţii suportării unor cheltuieli particulare destinate menţinerii legăturii copilului cu familia sa.124 alin.1). în situaţia în care familia care îngrijeşte copilul se confruntă temporar cu probleme financiare determinate de o situaţie excepţională şi care pune în pericol dezvoltarea armonioasă a copilului. Audierea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie şi se face cu respectarea prevederilor art. primarul decide. competenţa revine tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială a fost găsit copilul (art.272/2004 privind stabilirea măsurilor de protecţie specială sunt de competenţa tribunalului de la domiciliul copilului (art. pe baza dispoziţiei primarului.122). procurarea de proteze. Prestaţiile financiare excepţionale pot fi acordate şi sub formă de prestaţii în natură. în principal.125 alin. îmbrăcăminte.

92 .

În caz de refuz.129).272/2004 referitoare la procedura de soluţionare a cauzelor privind stabilirea măsurilor de protecţie specială se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă (art. sunt şi rămân aplicabile. Hotărârea se redactează şi se comunică părţilor în termen de cel mult 10 zile de la pronunţare. Orice copil poate cere să fie ascultat. În toate cazurile opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare şi li se va acorda importanţa cuvenită. pronunţarea poate fi amânată cel mult două zile (art. . Dispoziţiile legale speciale privind consimţământul sau prezenţa copilului în procedurile care îl privesc. dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluţionarea cauzei. 4). Dispoziţiile Legii nr. dacă este respectată. precum şi asupra consecinţelor oricărei decizii care îl priveşte. autoritatea competentă se va pronunţa printr-o decizie motivată. starea fizică şi mentală a copilului.125 alin. Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 10 zile iar părţile sunt legal citate dacă citaţia le-a fost înmânată cel puţin cu o zi înaintea judecării (art. direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului de la domiciliul copilului sau în a cărei rază administrativ. Cu toate acestea. care va cuprinde date privind (art. În situaţii deosebite.teritorială a fost găsit copilul întocmeşte şi prezintă instanţei raportul referitor la copil. de a fi consultat.1). în raport şi cu gradul de maturitate al copilului. în caz de conflict de interese. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. precum şi asupra consecinţelor pe care le poate avea opinia sa. Hotărârile prin care se soluţionează fondul cauzei se pronunţă în ziua în care au luat sfârşit dezbaterile.130): a) personalitatea. Dreptul de a fi ascultat conferă copilului posibilitatea de a cere şi de a primi orice informaţie pertinentă.128). precum şi prevederile referitoare la desemnarea unui curator. Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii (art. dacă este respectată. b) antecedentele sociomedicale şi educaţionale ale copilului.3. În toate cauzele care privesc aplicarea acestei legi.127 alin.126). de a-şi exprima opinia şi de a fi informat asupra consecinţelor pe care le poate avea opinia sa. Hotărârea instanţei de fond este executorie şi definitivă (art. poate fi ascultat şi copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani.administrativă care îl priveşte copilul are dreptul de a fi ascultat.

93 .

familia sau serviciul de tip rezidenţial în care ar putea fi plasat copilul. . înlocuirea ori încetarea măsurilor de protecţie specială stabilite de lege pentru copilul care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal se va întocmi un raport şi din partea serviciului de reintegrare şi supraveghere de pe lângă instanţa judecătorească. e) orice alte date referitoare la creşterea şi educarea copilului. d) propuneri privind persoana.c) condiţiile în care copilul a fost crescut şi în care a trăit. În toate cazurile care privesc stabilirea. care pot servi soluţionării cauzei.

94

STUDIU DE CAZ

DATE GENERALE Nume şi prenume : M.N. Vârsta : 10 ani Sexul : masculin

În şedinţa din data de 11.10.2004, Comisia pentru Protecţia Copilului Constanţa a analizat cazul copilului M.N., un băiat în vârstă de 10 ani, fiul lui M.A. şi M.C. cu domiciliul în comuna Deleni, judeţul Constanţa, prezentat de asistentul social al Direcţiei pentru Protecţia Copilului Constanţa. Acesta, urmare sesizării primite din partea Primăriei comunei Deleni, referitor la faptul că integritatea fizică şi psihică a copilului era pusă în pericol de tatăl acestuia, se deplasează la domiciliul familiei M în vederea efectuării anchetei sociale. La primul contact cu părinţii copilului, aceştia au refuzat orice comunicare cu reprezentantul Direcţiei pentru Protecţia Copilului, pe motiv că reclamaţiile vecinilor cât şi sesizarea făcută de secretarul Primăriei Deleni sunt nefondate. În acest context, asistentul social apelează la sprijinul organelor de poliţie din comună, care, deplasându-se la domiciliul familiei M. îi determină pe aceştia să permită accesul reprezentantului Direcţiei pentru Protecţia Copilului în casa acestora. Acesta constată că sesizarea facută de Primăria Deleni este pertinentă în sensul că, pe de o parte copilul prezenta vizibile urme cauzate de lovituri repetate iar pe de altă parte, tatăl copilului era într-o stare avansată de ebrietate. Urmare discuţiilor cu copilul a rezultat faptul că tatăl acestuia, pe fondul consumului repetat de alcool obişnuia frecvent să-l lovească pentru diverse motive ( nu-şi ajută mama la treburile gospodăreşti, nu lucrează în gospodăriile vecinilor în vederea câştigării unor sume de bani etc.), afirmaţii confirmate atât de mamă, cât şi de vecini. În aceste condiţii, Directorul general al Direcţiei pentru Protecţia Copilului

Constanţa, în conformitate cu art. 15 din Legea nr. 108 / 1998 pentru aprobarea Ordonanţei

95

de urgenţă a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat in dificultate dispune ( Dispoziţia 36/2004 ) instituirea măsurii de plasament în regim de urgenţă a copilului M.N. în Centrul de Primire a Copilului în Regim de urgenţă Constanţa. În conformitate cu prevederile legale, cât şi ale Regulamentului de funcţionare a Centrului de Primire a Copilului în Regim de urgenţă, copilul este informat asupra faptului că în acest centru securitatea fizică şi psihică îi este garantată, că va fi supus unor activităţi de recuperare psiho-socială, despre drepturile şi obligaţiile pe care le va avea. Având în vedere că M.N. prezenta urmele loviturilor aplicate de tată, este dus la Cabinetul de Medicină Legală, unde s-a constatat că acesta a fost supus unui tratament fizic inadecvat vârstei sau particularităţilor psiho-fizice. De asemenea, copilul a fost supus unei suferinţe psihice şi fizice, acest fapt fiind un episod repetat evidenţiat de rănile şi cicatricile prezente pe corpul acestuia. În urma acestei examinări medicale s-a constatat faptul că ne aflăm în prezenţa unui abuz fizic şi psihic, fapt atestat prin prezenţa leziunilor. Medicul legist emite un certificat medico-legal în care se precizează faptul că, copilul are nevoie de tratament medicamentos timp de 5-6 zile. În cadrul Centrului de Primire a Copilului în Regim de urgenţă se începe activitatea de consiliere a copilului prin aplicarea programului personalizat de consiliere şi psihoterapie, în vederea reabilitării. Psihologul / psihoterapeutul întocmeşte un program de consiliere care vizează în principiu securitatea copilului, evitarea şi diminuarea consecinţelor expunerii lui la un nou abuz. Aceştia se asigură de consultarea şi implicarea activă a copilului în procesul de elaborare şi luare a deciziilor, de implementare a acestui program adecvat gradului său de maturitate. În şedinţele de consiliere, psihologul apelează la următoarele instrumente de lucru: - scală pentru depistarea abuzului şi traumei care conţine 30 itemi sau întrebări care sondează atitudinea şi compatibilitatea părinţilor vis-a-vis de copil. Aceşti itemi au 4 variante de răspuns: deloc, rar, uneori, des. Prin această scală se stabileşte un coeficient care identifică tipul abuzului: fizic, psihic, sexual. - chestionare de adaptare: sondează mai multe tendinţe ale copilului; - teste proiectile ( copacul sau arborele, omuleţul, familia mea ). După împlinirea unui termen de 15 zile, Comisia pentru Protecţia Copilului, în conformitate cu art. 7, alin. 1, lit. E din Legea nr. 108 / 1998 hotărăşte plasamentul

96 .

şi anume: . Condiţiile care au impus instituţionalizarea copilului nu s-au schimbat.copilului.Legea nr. necunoscându-i-se noul domiciliu. după caz. Pentru fiecare categorie de copil aflat în sistemul de protecţie s-a elaborat un anumit tip de standarde minime obligatorii care prevăd: misiunea serviciului. procedura de instrumentare a acestui caz este total diferită de cea precedentă. al unuia din părinţi aşa cum este şi cazul nostru.2005 a intrat în vigoare noul pachet legislativ privind protecţia copilului aflat în dificultate. 273 / 2004 privind regimul juridic al adopţiei. în urma investigaţiilor făcute pe teren s-a constatat faptul că tatăl copilului a părăsit domiciliul conjugal. în conformitate cu noile prevederi legale. mama neavând condiţii materiale pentru creşterea şi educarea acestuia în familia naturală.b din Legea nr.01.Legea nr. modul de organizare a grupului ţintă de clienţi. deoarece. Revenind la situaţia copilului nostru.Legea nr. 274 / 2004 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Român pentru Adopţii etc. respectiv copii aflaţi în dificultate. care se face din 3 în 3 luni. în conformitate cu art.2 lit. 272 / 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. . în baza cererii mamei. copii abuzaţi etc. 61 alin. care schimbă radical metodologia de lucru în domeniul protecţiei copilului. Începând cu data de 01.N. Măsura . 108 / 1998 privind protecţia copilului aflat în dificultate a fost abrogată. într-un centru de plasament de pe raza municipiului Constanţa.272 / 2004 măsura plasamentului se stabileşte de către instanţa de judecată atunci când nu există acordul părinţilor sau. Menţionăm faptul că Legea nr. . Asistentul social apreciază că măsura de protecţie asupra copilului trebuie să se menţină iar pentru acest lucru trebuie să prezinte cazul instanţei de judecată şi nu Comisiei pentru Protecţia Copilului. ****** Urmare reevaluării cazului copilului M.

În conformitate cu standardele minime obligatorii. trebuie să cuprindă următoarele acte: 97 .N.plasamentului se stabileşte de către Comisia pentru Protecţia Copilului numai atunci când există acordul ambilor părinţi. dosarul social al copilului M.

fişa de evaluare iniţială a situaţiei copilului care se întocmeşte la intrarea copilului în sistem. cu părinţii. nevoile fizice şi emoţionale.ancheta socială reactualizată. inclusiv modalităţile de menţinere a legăturilor după caz. securitate şi promovare a bunăstării. prietenii. După completarea dosarului social cu aceste acte se prezintă cazul copilului M. . care este dezvoltat în programe de intervenţie specifică pentru următoarele aspecte: nevoile de sănătate şi promovare a sănătăţii. . nevoile de îngrijire. . de socializare.planul individualizat de protecţie. alte persoane importante sau apropiate faţă de copil şi modul de satisfacere a acestor nevoi..N. în faţa instanţei de judecată care hotarăşte plasamentul copilului la un Centru de primire Minori din Constanţa.

98 .

cu scopul de a menţine familia unită şi de o ajuta să-şi asume cât mai bine responsabilitatea faţă de creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copiilor. Legea nr. cărora. în ţară sau în străinătate. şi ca participanţi la raporturile juridice în special. exercitarea drepturilor prevăzute de Convenţia ONU referitoare la drepturile . Există însă o categorie de persoane care. cu probleme de sănătate. în şcoală sau deja pe piaţa muncii. toţi membrii societăţii se bucură de protecţie juridică şi într-o oarecare măsură au nevoie de o anumită protecţie ca şi participanţi la relaţiile sociale în general. Desigur. pe bună dreptate. înfiinţării şi diversificării serviciilor pentru copil şi familie cât mai aproape de domiciliul acestora. În asemenea situaţii se află copilul lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi sau a celui care. începând cu 1 ianuarie 2005. fără nici o discriminare. armonizării cu prevederile Convenţiei ONU referitoare la drepturile copilului şi a altor documente juridice ratificate de România. Implementarea. a noii legislaţii a copilului este privită. este în mare parte recunoscută şi sprijinită. au nevoie şi se bucură de o protecţie juridică specială. în acord cu standardele europene. lângă părinţi sau separaţi de aceştia. nu poate fi lăsat în grija acestora. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului introduce reglementări în sensul: extinderii ariei de reglementare la toţi copiii. aflându-se în situaţii deosebite. li se garantează copilului. handicap sau de comportament. indiferent unde se află.CONCLUZII Omul şi aspiraţiile sale se află în centrul preocupărilor întregii societăţi. precum şi al statului. Nevoia unei legislaţii actualizate şi consolidate. asigurarea condiţiilor optime pentru afirmarea şi dezvoltarea personalităţii umane constituind obiectivul esenţial al întregii activităţi a statului. în vederea protejării intereselor sale. reglementării exprese a rolului părinţilor în creşterea şi dezvoltarea copiilor. al colectivităţii locale. ca o ocazie de schimbare în trepte a mentalităţii şi practicii.

99 .

îngrijirea şi dezvoltarea copilului. înfiinţării la nivel central a două structuri noi cu scopul de a coordona activitatea de protecţie a drepturilor copilului – Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi de a gestiona problema adopţiilor – Oficiul Român pentru Adopţii. 100 . exercitarea drepturilor copilului devine operaţională şi efectivă prin raportarea permanentă a drepturilor copilului la obligaţiile ce revin părinţilor. legea cuprinde reglementări referitoare la: Drepturile copilului: este însuşită şi utilizată terminologia din Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului. a devenit operaţională exercitarea de către ambii părinţi a drepturilor şi obligaţiilor părinteşti în mod egal. pentru prima dată în mod explicit se precizează că părinţii sunt primii responsabili pentru creşterea. preluând responsabilităţile pe care aceştia le au faţă de copiii lor.utilizării judicioase a resurselor de care trebuie să beneficieze cât mai mulţi copii. pentru prima dată în legislaţia internă se precizează explicit că responsabilitatea colectivităţii locale este subsidiară iar statul intervine complementar astfel încât va dispărea mentalitatea adânc înrădăcinată (nu numai la populaţie ci şi la serviciile publice) că statul se poate substitui oricum şi oricând părinţilor. pentru a realiza acest echilibru şi pentru a fi consecvenţi principiului respectării interesului superior al copilului s-a ţinut seama de drepturile şi obligaţiile părinteşti care decurg din alte documente juridice internaţionale ratificate de România în special Convenţia europeană a drepturilor omului. respectarea drepturilor copilului nu presupune încălcarea drepturilor părinteşti ci asumarea de către părinţi a unor obligaţii permanente fără de care exercitarea drepturilor copilului nu este posibilă. autorităţilor publice sau societăţii în general. Totodată. inclusiv după divorţul acestora. divorţul părinţilor nu trebuie să afecteze raporturile copilului cu fiecare părinte decât dacă acest lucru este în interesul său superior.

face posibilă evitarea sau luarea. sunt redefinite structurile de la nivelul judeţului (serviciul public specializat pentru protecţia copilului şi a comisiilor pentru protecţia copilului) în condiţiile înfiinţării serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul judeţului (Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului) şi la nivelul consiliilor locale şi respectiv a deplasării unei părţi a atribuţiilor comisiilor spre instanţele judecătoreşti specializate pentru minori şi familie. Recunoaşterea existenţei fenomenului delincvenţional juvenil constituie o premisă în găsirea celor mai eficiente soluţii de rezolvare a problemelor pe care le implică – organ de specialitate al administraţiei publice centrale. a măsurilor de protecţie specială care presupun separarea copilului de părinţi. înfiinţarea şi diversificarea serviciilor la nivel local. fiind posibilă astfel prevenirea şi eliminarea situaţiilor care pot conduce la separarea copilului de părinţi. cât mai aproape de domiciliul beneficiarilor. prin 101 . abordând exclusiv problemele referitoare la protecţia drepturilor copilului. în subordinea Guvernului. cu personalitate juridică. Protecţia specială a copilului: se introduce obligaţia autorităţilor locale de a acorda asistenţă specială copilului cu scopul promovării.prin noile reglementări sunt excluse încălcări sau limitări a exercitării drepturilor părinteşti prin acte administrative. structură centrală în subordinea Ministerului Muncii. sunt introduse noi instrumente de lucru: planul individualizat de servicii şi planul individualizat de protecţie cu scopul de a răspunde cel mai adecvat nevoilor concrete ale fiecărui copil în parte. este înfiinţat Oficiul Român pentru Adopţii reorganizarea Comitetului român pentru Adopţii. o serie de competenţe din sfera administrativă fiind deplasate către instanţa judecătorească. se impun a fi menţionate şi schimbările la nivelul instituţiilor de la nivel central şi local: este definit rolul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului. îngrijirii şi educării copilului în familie. creşterii. care îşi schimbă mandatul. doar în ultimă instanţă. Alături de aceste modificări. Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Guvernul României va aplica o strategie de reformare a sistemului de protecţie a copilului şi va acţiona în vederea promovării şi protejării drepturilor tuturor copiilor. Acelaşi act normativ dispune ca „pe toată durata aplicării măsurilor destinate copilului care săvârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal. săvârşite de minori. precum şi cât de bine ANPDC şi direcţiile de protecţie a copilului.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.acest fenomen. Astfel. iar prevederile referitoare la măsurile de protecţie care puteau fi luate în cazul acestor minori. cu prioritate. limbă. 26/1997 privind protecţia specială a copilului aflat în dificultate. sancţionate juridic. pentru a-i asista pe copii în procesul de reintegrare în societate. au fost declarate neconstituţionale Constituţionale. naţionalitate. Prin intrarea în vigoare a Legii nr. Activitatea de asistenţă socială se va desfăşura cât mai aproape de mediul în care se dezvoltă fiecare prin Decizia nr. opinie politică sau de altă natură. fiind reglementată „Protecţia copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal”. Deosebit de important va fi rolul de coordonare al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului. până la nivelul comunelor. aparteneţă etnică şi socială. În ceea ce priveşte minorii care au comis o faptă penală. Cerinţa cheie este ca implementarea noii legislaţii să fie planificată şi realizată în mod creativ şi practic. prin art. rasă. Guvernul României va continua reforma în domeniul protecţiei copilului acţionând. indifirent de sex.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului acest vid legislativ a fost acoperit. în cuprinsul Capitolului IV. infirmitate sau situaţia copilului ori a părinţilor sau tutorilor săi. în Codul penal era reglementat numai regimul sancţionator al minorilor care răspund penal. precum şi a căilor de de realizare a unui sistem unitar de intervenţie în vederea prevenirii şi diminuării delincvenţei juvenile. legislaţia românească s-a confruntat cu un adevărat vid legislativ până la aprobarea Legii nr. vor lucra împreună. delincvenţa juvenilă a căpătat o amploare din ce în ce mai mare în societatea românească aflată în tranziţie. dar nu răspund penal. pe următoarele direcţii: -Continuarea descentralizării serviciilor şi alocaţiilor Vor fi implementate servicii sociale pentru protecţia drepturilor copilului la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.47/1999 a Curţii . vor fi asigurate servicii specializate.80-84. respectiv de către persoane cu vârsta de până la 18 ani”. Definită în literatura de specialitate ca „ansamblul abaterilor şi încălcărilor de norme sociale. religie. cuprinse în Capitolul III al Ordonanţei nr.

102 .

va fi susţinută înfiinţarea. care vor reduce numărul de copii ce vor intra în sistemul rezidenţial de protecţie şi a celor care abandonează şcoala. Astfel. a Consiliului comunitar consultativ. disgrafici. prin acordarea unor stimulente financiare va fi stimulată încadrarea de personal cu studii superioare. discalculiali. va fi prevăzută obligativitatea ca personalul din sistem să fie pregătit şi specializat. organism independent.copil. prin cursuri organizate de universităţi sau organizaţii neguvernamentale acreditate în acest domeniu. . Autorităţile vor sprijini tinerii instituţionalizaţi în vârstă de peste 18 ani în vederea integrării acestora în viaţa socială. servicii de consiliere (inclusiv a părinţilor). În acest persoane sens . servicii de prevenire a abandonului şi de menţinere a copilului în propria familie etc. Consiliul comunitar consultativ va fi înfiinţat prin hotărâre de consiliu local şi va oferi consultanţă şi sprijin autorităţilor administraţiei publice locale în rezolvarea problemelor privind protecţia familiei şi a copilului. în cadrul familiei sale şi al comunităţii de origine. consiliere şi sprijin financiar.). cu deficienţă de concentrare). servicii de asistenţă maternală. -Creşterea responsabilizării comunităţilor locale în domeniul protecţiei drepturilor copilului România este obligată să creeze de urgenţă structuri sociale menite să asigure condiţii pentru realizarea parteneriatului social indispensabil managementului sistemului de protecţie socială. doctori. în funcţie de problemele sociale cu care se confruntă. -Integrarea socială a copiilor şi tinerilor instituţionalizaţi Guvernul României va promova măsuri de integrare socială a copiilor care se confruntă cu probleme de percepţie în procesul de învăţământ (dislexici. De asemenea. la nivelul comunităţilor locale. Aplicarea acestor măsuri vor conduce la înfiinţarea de servicii sociale la nivelul fiecărei unităţi administrative (conform Legii nr. -Specializarea personalului În scopul creşterii calităţii serviciilor prestate. (inclusiv pentru copiii cu dizabilităţi). precum şi a copiilor infectaţi cu HIV/SIDA. format pe bază de voluntariat din reprezentative consilieri. profesori etc. pentru comunitate (preoţi. consiliile locale vor fi sprijinite pentru înfiinţarea diferitelor servicii alternative cum ar fi: centre de zi. 705/2001 a asistenţei sociale) precum şi la dezvoltarea unor servicii de tip centru de zi.

103 .

pentru toţi copiii din România.-Concesionarea protecţie a copilului: serviciilor şi colaborarea cu organizaţiile nonprofit şi instituţionalizarea practicilor novatoare într-un sistem global. racordat la realităţile societăţii româneşti. coerent şi diversificat de -elaborarea unui nomenclator al serviciilor şi instituţiilor rezidenţiale care vor fi concesionate. -înfiinţarea unor centre de consultanţă regională. care să asigure aplicarea neselectivă a principiilor prevăzute în Declaraţia Universală a Drepturilor Copilului. . va fi construit un sistem eficient şi diversificat de servicii şi alocaţii. Prin aplicarea acestor măsuri.

104 .

ANEXE .

105 .

. 4. data. 72 ore de la semnalare ( vezi Fişa de evaluare iniţială).Evaluarea iniţială a situaţiei copilului – în max.Familia/reprezentantul legal al copilului cunoaşte conţinutul PIP şi se obligă să îl respecte (vezi Contractul cu familia). 8. 6.Anexa nr.1 PROCEDURI PRIVIND MODUL DE LUCRU ÎN SERVICIUL REZIDENŢIAL – COMPARTIMENTUL COPII Etapele managementului de caz : 1. se întocmeşte Raportul de evaluare complexă.Managerul de caz împreună cu echipa elaborează Planul individualizat de protecţie/Planul de servicii în termen de 30 zile de la înregistrarea cazului. Se întocmeşte Raportul de vizită care cuprinde sinteza discuţiilor purtate în cursul întâlnirii. Discuţiile sunt consemnate în Procesul verbal al şedinţei.Închiderea cazului are loc când nu mai este necesară protecţia copilului.Evaluarea complexă – efectuată pe teren. În urma evaluării detaliate.Managerul de caz asigură organizarea întâlnirilor săptămânale cu echipa pluridisciplinară pentru a discuta cazurile şi a lua decizii privitoare la soluţionarea acestora.Identificarea şi preluarea cazurilor prin : -solicitarea directă a familiei/copilului -referirea sau semnalarea cazului de către persoane/instituţii/servicii -sesizare scrisă/telefonică 2.Situaţia copilului este reevaluată la 3 luni de zile sau ori de câte ori situaţia o cere ( vezi Raport de reevaluare). Monitorizarea post-servicii se face minim 3 luni după închiderea cazului. în mediul de viaţă al copilului. locul şi scopul urmatoarei întâlniri. 3. PIP este anexă a hotărârii CPC. 5. 7.

106 .

Instanţa judecătorească C.G. .S.2 TRASEUL CAZURILOR DE INSTITUŢIONALIZARE Serviciul Public de Asistenţă Socială Planul de servicii Dacă se propun măsuri de protecţie specială Planul individualizat de protecţie D.Anexa nr.A.P.C.C.P.

107 .

.... .............................. 6..................................................................Mediul din care provine copilul: -Familie ................................................................... Date despre copil: 1............................................................................................................................................... Şef serviciu FIŞĂ DE EVALUARE INIŢIALĂ A SITUAŢIEI COPILULUI I................ femeiesc......Nume si prenume:........................................................................... …………………....... 2...................Anexa nr..........Data şi locul naşterii:............................................................. Instituţia /persoana care a sesizat situaţia (date de identificare ale persoanei care a sesizat): II............. ............ 3...................................... 5.. –Spital.................Starea de sănătate a copilului:.............. ................................ 4...............CNP:.............................................. ....3 Avizat.................. Locul unde se află copilul: III.. ..................... -Alte situaţii.......................................................Sex: bărbătesc ...............................................

...IV..............................................................................................................alte situaţii..................................................divorţată........ 6....................................Ultimul loc demuncă…………………………………………………………………………....... 5................... .....................................................Domiciliul : -domiciliul legal....................................................................................................................Venituri.................................Religia:...... 8...................................................................................................... Date despre mamă : 1....................... ........................ urban ...........căsătorită................ -domiciliul de fapt.................... ........Data şi locul naşterii:................ 2...................................................... .....................................................Nume şi prenume:.......................................................................................................Starea de sănătate................................................................. 4............................................. ...........................................Profesia.................. 9.......................Mediul din care provine mama: rural.......................... 7................... 3.. 13...........Numărul copiilor pe care îi are în îngrijire:.... 10....................................Nume şi prenume părinţi:.............. 12.........................................................Starea civilă: necăsătorită...văduvă......................................Studii:................................................................................................................................................................... 11........................................

108 .

V. Date despre tata:

1.Nume şi prenume:......................................................................................................................... 2.Data şi locul naşterii:..................................................................................................................... 3.Starea civilă: necăsătorit............căsătorit...........divorţat...........văduv.............. 4.Religia:......................................................................................................................................... . 5.Numărul copiilor pe care îi are în îngrijire:.................................................................................. 6.Nume şi prenume părinţi:............................................................................................................. 7.Domiciliul : -domiciliul legal............................................................................................................................... -domiciliul de fapt........................................................................................................................... 8.Mediul din care provine tatăl: rural......... urban ...........alte situaţii........................................... 9.Studii:........................................................................................................................................... . 10.Profesia...................................................................................................................................... .. 11.Ultimul loc de muncă…………………………………………………………………………... 12.Venituri...................................................................................................................................... .. 13.Starea de sănătate.........................................................................................................................

VI. Date despre ceilalţi membri ai familiei:

VII. Date privind locuinţa:

-Tipul locuinţei............................................................................................................................... -Statutul locuinţei......................................................................................................................... -Gradul de confort şi igienă........................................................................................................... ………………………………………………………………………………………………… …. ………………………………………………………………………………………………… …. ………………………………………………………………………………………………… ….

109

VIII. Concluzii:

-Descrierea conflictului:................................................................................................................... ........................................................................................................................................................ .. ........................................................................................................................................................ .. ........................................................................................................................................................ .. ........................................................................................................................................................ .. -Cauze care au generat situaţia conflictuală:.................................................................................. ........................................................................................................................................................ .. ........................................................................................................................................................ .. ........................................................................................................................................................ .. ........................................................................................................................................................ .. -Propuneri:..................................................................................................................... ........................................................................................................................................................ .. ........................................................................................................................................................ .. ........................................................................................................................................................ .. ........................................................................................................................................................ .. ........................................................................................................................................................ ..

Data:

Semnătura

110 .

Data: II.Anex a nr. 4 Raport de vizita I. Familia/Persoana: IV. Observaţii: . Scopul vizitei: V. Locul: III.

Persoana/Instituţia care poate furniza referinţe: VII. Data următoarei vizite: 111 .VI.

.....................................Situaţia juridică a copilului: Exercitarea drepturilor părinteşti: mama.......La rude până la gr........Într-o instituţie de ocrotire....Starea de sănătate a copilului: Diagnostic:................................................................................................La mama....IV... Sef serviciu RAPORT DE EVALUARE COMPLEX I..........................................................................alte ............................tata..............La tata................................ 5 Avizat................... Religie:.............................................nu se ştie....................nu..................................... 4......................................................................................................................................................................................Data şi şi locul naşterii:............... Anexa nr................................................Într-o instituţie de ocrotire....... 6..................................................................Nume prenume:.................... 8............. ...................... -Grad de handicap:.....................CNP:................................. La ambii părinţi......Domiciliul legal al copilului :………………………………………………………………… .............................................................. La ambii părinţi........La mama.....................................................Copilul locuieşte efectiv (dacă domiciliul nu corespunde cu adresa actuală):........Asistent social........................................ ...........La tata.................................................................................. 3............. La altă persoană...................................... 7..................................... 2........................... ... 9..............................................................................Etnie:................................... .............................. Date personale ale copilului/tânărului: 1............................................Copilul este botezat: da........... 5.............. ..............IV................................................................................................................... La altă persoană......... 10................Certificat nr.La rude până la gr.....................................

................................................................................................................... ............................................................................................................ 12.................. ...U………………………………………………………………………… 14........................................... ....................................................................P............................................................................ ................... CPC.unde…………………………......................................................................................... 11............... ..................................Hot................................................................................ ........................................................................................................Situaţia şcolară:..................................... A fost internat în C........ 15...............................Alte copilului şi venitul personal:.....................Copilul a manifestat acte de delincvenţă sau deviante:................................................................. ....................................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................................................................... ......................... ..........................Hot............. ...............................................Bunuri proprii ale CPC................................... .................................................. Plasament instituţional………....persoane..................................................................................... ........ Repetenţii. ............................... ........................................................................................... ... ............ CPC………………………........Opinia copilului cu privire la situaţia sa( dacă este cazul):....................................................................................... situaţii..........................................................................R.................. ...................................................................................................Măsuri precedente de protecţie: Plasament familial……………unde…………………………...................................................................... .................................................................................................................................................................................................................... A fost anchetat de poliţie: ............................................................................. ....... 13.......................................... ..................... ............................

112 ..

................... 9........................ ............................................................Locuinţa:.......alte situaţii...................................Studii:............................................................ 4..............................................Data şi locul naşterii:......................... ...................... .....................Mediul din care provine mama: rural....................................................................Religia:........................................... 14..................................................Profesia....................... 13................................................Starea de sănătate........................................................................................ 10.........................................căsătorită.................................................................................... 8................................................................................................................. ................................................................................................................divorţată.........................................................................Nume şi prenume:......................... .............. 5......... -domiciliul de fapt.........................Act de identitate..............................Locul de muncă…………………………………………………………………………..................Numărul de copii în întreţinere : ………………………………………………………………… 7..................II...............................................Domiciliul : -domiciliul legal.............CNP....................Naţionalitate.............................. ........................................................... 11.... 2.......................văduvă........................................................................ 3......................................Starea civilă: necăsătorită..............Venituri.......................................... 12...... urban ............................... 6............ .................................................... Date despre familie: Mama 1..........................

........................ ........................................................................................... ........Religia:......................................................................................................alte situaţii.................. 3..................................................................................... 6........................................................................................Starea de sănătate.......................... ..........căsătorit..... 5...................................................................................... .............................................................Studii:........... ... 8....................................................................Profesia......................neglijenţă gravă.......... 9...........alte situaţii............................................ 4..........................divorţat. .......... .............................. 12..................................................................... .........Starea civilă: necăsătorit.................................................. violenţă fizică.................................................... Tatăl 1................................................................Locul de muncă…………………………………………………………………………..................................Naţionalitate...................................... 13......................................................... urban .........................abuz sexual................................CNP................................................................................................................................Atitudinea mamei faţă de copil: nu pune probleme deosebite......................... 11.......................Venituri.............Nume şi prenume:........................................................................Act de identitate..Data şi locul naşterii:................. ...................... -domiciliul de fapt............................................ 15........................................................................................... 10..................Domiciliul : -domiciliul legal...............................................................văduv.......................................................Mediul din care provine tatăl: rural.......................Numărul de copii în întreţinere : ………………………………………………………………… 7............. 2...........

................................. 15............................................ ..................... violenţă fizică....................................................................14.......alte situaţii... ................................................................neglijenţă gravă............abuz sexual.......Locuinţa:..............Atitudinea tatălui faţă de copil: nu pune probleme deosebite.................................................................................................................................................... 113 .. ................................................

Date privind persoana/familia : -Nume şi .data şi locul naşterii. CNP. surori (nume şi prenume.Fraţi. locul unde se află): Alte persoane(fizice sau juridice) care au copilul în îngrijire: 1.

......................................................................................................... -Ocupaţia................................................................................................ 5....................................................................................................................................................................................... de ce.......................... ................................... ………………………………………………………………………………………………… …...........................................Relaţia dintre persoană şi copil: -Grad de rudenie.......... ............................... -Alte situaţii : ……………………………………………………………………………………… 3..........................................................................Loc de muncă............................pune probleme.............. ………………………………………………………………………………………………… …… 114 ......Atitudinea faţă de copil:nu pune probleme deosebite............................................................................................. -Data şi locul naşterii.............Motivul:....Observaţii privind persoana/familia:................... -Stare de sănătate…………………………………………………………………………………......... 7......Data luării copilului în îngrijire:.............prenume…………………………………………………………………………………................. ………………………………………………………………………………………………… …................ Vecini……………………………………………………………………………………………..................................................... 4.................................................................... Venituri……………………………………………………………………………………………...........................Locuinţa:. 2........ 6....................CNP....................................................................................................................................................................

Concluzii: . Cauzele care au dus la ajungerea copilului în dificultate: V.III. Descrierea situaţiilor conflictuale sau deficitare din familie: IV.

Recomandări: Persoana care a întocmit raportul de evaluare: Funcţia: 115 .VI.

Manager de caz locală începere responsabilă Membrii echipei şi instituţia din care provin Perioada de acordare PRESTAŢII . Măsura de protecţie Hotărârii ( CPC/instanţa judecătorească) Responsabil pentru aplicarea măsurii de protecţie în baza nr./data Reprezentantul legal al copilului Domiciliul Data realizării/revizuirii planului individualizat de protecţie Tipul Cuantumul Autoritatea Data de Dosar nr.Data: Semnătura: Anexa nr. CNP 3.6 CONSILIUL JUDEŢEAN CONSTANŢA DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI BIROUL REZIDENŢIAL PLAN INDIVIDUALIZAT DE PROTECŢIE 1. Numele şi prenumele copilului 2.

116 .

. PLASAMENT RAPORT DE EVALUARE Privind situaţia copilului ………………………………………………………… C. în………………………judeţul…………………… fiul/fiica lui………………………şi………………………domiciliat în …………….(mama/tatăl) solicită instituirea unei măsuri de protecţie specială pentru copilul……………………………… născut la data de………. CONSILIUL JUDEŢEAN CONSTANŢA 7 DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI Nr……………………………. în am analizat proiectul planului individualizat de protecţie. aparţinând …………………………………….Anexa nr. bl………sc……ap…… judeţul………………………………..P…………………………………………. Copilul are următoarea situaţie: ... str…………………………nr……..…………….N. planul de servicii şi actele depuse la dosar şi am constatat următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr………………/……….. Subsemnata………………………………………………………… cadrul Serviciului/Biroului…………………………………………..

starea de sănătate…………………………………………………………… 117 .starea de sănătate……………………………………………………………... . .condiţiile în care a crescut…………………………………………………… .consimţământul copilului (14 ani) …………………………………………… Părinţii copilului au următoarea situaţie: .situaţia şcolară………………………………………………………………………….opinia copilului cu privire la măsura de protecţie (10 ani) ………………… .situaţia materială şi locativă………………………………………………… ……………………………………………………………………………… … .

conform art………din Legea 272/2004. asistent copilului……………………………… familiei ………………………………………………… maternal. conform art…………din Legea 272/2004 propun propun (rude.. mama/tatăl copilului va contribui la cheltuielile de întreţinere pentru copil cu suma de ……………. SEMNĂTURA MINUTA: În cadrul dezbaterilor. ……………………………………………………………………………… . Comisia pentru Protecţia Copilului hotărăşte: ……………………………………………………………………………… … ………….... lunar. ……………………………………………………………………………… … ………….Având în vedere situaţia constatată. plasament./pers.. Domnul(a)………………………………….P……/C. (doamnei/domnului) CP).C. plasamentul fam.N.P…………………. părinţii copilului sunt de accord cu menţinerea măsurii. cu acordarea alocaţiei de Familia……………………….N.

. Obligă pe………………………………….lei lunar. având calitatea de…………………… la o contribuţie de întreţinere pentru copil în sumă de………………. PREŞEDINTE. MEMBRII:…………………………… VICEPREŞEDINTE………………… …………………………… ……………………………… 118 .… ……………………………………………………………………………… … ……………………………………………………………………………… … ………………………………..

.. fiul/fiica lui………………………şi………………………………domiciliat în …………………………. str……………………………………nr……. Subsemnata………………………………………………………… cadrul Serviciului/Biroului…………………………………………. A Comisiei pentru Protecţia Copilului Constanţa. propune menţinerea măsurii de……………pentru copilul…….8 CONSILIUL JUDEŢEAN CONSTANŢA DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI Nr…………………………….P. bl………sc……ap…… judeţul…………………….Anexa nr. asistent maternal. MENŢINEREA MĂSURII RAPORT DE EVALUARE Privind situaţia copilului ………………………………………………………… C. în am analizat proiectul planului individualizat de protecţie..judeţul……………………. planul de servicii şi actele depuse la dosar şi am constatat următoarele: Prin raportul de evaluare înregistrat sub nr……………………………..P…………………………………………..născut la data de…………………. .) ..N.. C. fam.în……………………. plasat (ruda./pers.……………………………………………conform hotărârii nr……/……………..

Copilul are următoarea situaţie: .comportamentul pe durata măsurii de protecţie……………………………… ……………………………………………………………………………… … Părinţii au următoarea situaţie: 119 .starea de sănătate…………………………………………………………… . .situaţia şcolară…………………………………………………………….

- situaţia materială şi locativă………………………………………………… ……………………………………………………………………………. - starea de sănătate………………………………………………………….

120

Având în vedere situaţia constatată, conform art…din Legea 272/2004 propun menţinerea măsurii de plasament a copilului………………………… (ruda, fam./pers., asistent Str……………………., maternal, nr…….., C.P.)…………………………………… în…………… ap…….., bl………, sc……., C.N.P………………………/C.N.P………………., domiciliat

judetul………………… cu acordarea alocaţiei lunare de plasament.

Familia………………………, părinţii copilului sunt de accord cu menţinerea măsurii.

Domnul(a)………………………………….., lunar, conform art………din Legea 272/2004.

mama/tatăl

copilului

va

contribui la cheltuielile de întreţinere pentru copil cu suma de ……………...

SEMNĂTURA

MINUTA:

În cadrul dezbaterilor, Comisia pentru Protecţia Copilului hotărăşte: ………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………… … ……………………………………………………………………………… … ……………………………………………………………………………… …

……………………………………………………………………………… … Obligă pe……………………………., având calitatea de…………… la o contribuţie de întreţinere pentru copil în sumă de………………..lei lunar.

PREŞEDINTE, MEMBRII:…………………………… ……………………………. ……………………………. …………………………… ……………………………

VICEPREŞEDINTE…………………

121

Subsemnata………………………………………………………… cadrul Serviciului/Biroului…………………………………………. în am analizat proiectul planului individualizat de protecţie.mat...N.(mama/tatăl) se solicită revocarea măsurii de plasament pentru copilul……………………………… de…………. fam./…………………. planul de servicii şi actele depuse la dosar şi am constatat următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr………………/……….(rude.Anexa CONSILIUL JUDEŢEAN CONSTANŢA nr...în……………………judeţul…………………… fiul/fiica lui…………………. CP) conform hotărârii nr…………….…………….... aparţinând născut la data …………………………………….P…………………………………………. as.. a . REVOCARE PLASAMENT RAPORT DE EVALUARE Privind situaţia copilului ………………………………………………………… C../pers.………şi…………………………………plasat ………………………………………………………………….9 DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI Nr…………………………….

Comisiei pentru Protecţia Copilului Constanţa. Copilul are următoarea situaţie: ……………………………………………………………………………… … ……………………………………………………………………………… … ……………………………………………………………………………… … Părinţii copilului au următoarea situaţie: ……………………………………………………………………………… … ……………………………………………………………………………… … 122 .

conform art………. ……………………………………………………………………………… … ……………………………………………………………………………… … ……………………………………………………………………………… .P…………………şi naturală. CP).. fam./pers.C.P…………. C.Având în vedere situaţia constatată.N. asistent maternal.N. SEMNĂTURA MINUTA: În cadrul dezbaterilor. Comisia pentru Protecţia Copilului hotărăşte: ……………………………………………………………………………… … ………………………………………………………………………………. . Din Legea 272/2004 propun revocarea măsurii de plasament a copilului………………… familiei (doamnei/domnului) reintegrarea acestuia în familia …………………………………………(rude.

VICEPREŞEDINTE………………… MEMBRII:………………………….… PREŞEDINTE. …………………………… …………………………… …………………………… ………………………… 123 .

P. sc. . judeţul str. . La prezentat apelul nominal s-au Se dă cuvântul în cadrul Serviciului Rezidenţial al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Constanţa. .N. lui .Anexa nr. referitor / la psihosocială nr.10 CONSILIUL JUDEŢEAN CONSTANŢA COMISIA PENTRU PROTECŢIA COPILULUI Plasament SPS-CP HOTĂRÂREA Şedinţa din Nr Pe rol soluţionarea cazului privind copilul născut la data de C. . ap. CO M I S I A . care prezintă proiectul planului individualizat de ancheta privind copilul protecţie şi raportul . domiciliat în bl. în . . şi al nr. judeţul fiul/fiica . .

24 din Legea 272/2004.G. . precum art.Prin domnul(a) cererea înregistrată sub nr. 124 .61 alin. (Copilul a fost audiat conform art. / . mama/tatăl copilului a solicitat instituirea unei măsuri de protecţie specială. Din actele prezentate rezultă că părinţii şi-au exprimat acordul cu privire la măsura propusă.1437/2004 – pentru copilul de 10 ani şi art.16 din H.1 consimţământul acestuia de a se lua o măsură de protecţie – copil 14 ani).

55. lit. Serviciului Public Specializat Constanţa – Centrul de Plasament Art. judeţul . 7. 2.Comisia pentru Protecţia Copilului Constanţa. având în vedere interesul superior al copilului în temeiul art. 9. 6. în . 3.1 din Legea nr.a şi art.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului: H O T Ă R Ă Ş T E: Art.2 – Hotărârea se va comunica: 1. 10. 5. 8.1 născut la data de – Plasamentulcopilului .61 alin. . 4. .

Art..P.P.3 – Prezenta hotărâre poate fi atacată. 125 .C. Mariana Belu SECRETAR C.P. VIZAT PENTRU LEGALITATE. PREŞEDINTE C..

sc. fiul/fiica lui . CO M I S I A .P. La apelul nominal s-au prezentat Se dă cuvântul în cadrul Serviciului Rezidenţial al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Constanţa. C. judeţul şi al nr. HOTĂRÂREA Şedinţa din Nr./PERS. .N. ap. care prezintă proiectul planului individualizat de ancheta privind copilul protecţie şi raportul ./C. . în născut la . 11 CONSILIUL JUDEŢEAN CONSTANŢA COMISIA PENTRU PROTECŢIA COPILULUI REVOCARE PLASAMENT FAM. . judeţul str.Anexa nr. referitor / la psihosocială nr. .P. Pe rol soluţionarea cazului privind copilul/tânărul data de în . . bl. domiciliat .

Comisia pentru Protecţia Copilului Constanţa. . având în vedere interesul superior al copilului.Prin domnul(a) cererea înregistrată sub nr. în temeiul art. Din actele prezentate rezultă că părinţii şi-au exprimat acordul cu privire la măsura propusă. mama/tatăl copilului / a . privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului: din Legea 272/2004 126 . solicitat revocarea măsurii de plasament.

familiei/pers. ap. . . extinsă) Art.P.1 –Revocarea măsurii de plasament a copilului născut la data de C. reintegrarea acestuia în familia (naturală. 4. domiciliaţi(a) . 2.S. 3.P. . nr. 5. şi . str. .N.3 – Prezenta hotărâre poate fi atacată.P./S. judeţul şi . în bl. sc. .2 – Hotărârea se va comunica: 1. . Art.H O T Ă R Ă Ş T E: Art. .-C.

PREŞEDINTE C. Mariana Belu SECRETAR C.. 127 .P.P.C. VIZAT PENTRU LEGALITATE.P.

Anexa nr. nr. . judeţul şi al . bl. str. .P. judeţul . . fiul/fiica lui . . Pe rol soluţionarea cazului privind copilul născut la data de C. care prezintă situaţia copilului CO M I S I A . în . sc. (Biroului) Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Constanţa. La apelul nominal s-au prezentat Se dă cuvântul în cadrul Serviciului al . .N. 12 CONSILIUL JUDEŢEAN CONSTANŢA COMISIA PENTRU PROTECŢIA COPILULUI TRANSFER HOTĂRÂREA Şedinţa din Nr. domiciliat în . ap.

acordul părinţilor referitor la transfer şi dacă este cazul acordul copilului) 128 . domnul(a) . a propus menţinerea măsurii şi transferal copilulu la Din actele prezentate rezultă că: (motivele transferului.Prin raportul înregistrat sub nr. . / de la .

N. 5.Comisia pentru Protecţia Copilului Constanţa. privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului: din Legea 272/2004 H O T Ă R Ă Ş T E: Art.. . născut la data de la rude. judeţul C. 3. la şi transferul acestuia ( familiei/pers.mat.P... . obligatoriu --ap. domiciliaţi(ă) în Art.1 de la –Menţinerea măsurii de plasament a copilului/tânărului . nr. sc. 4. 2.2 – Hotărârea se va comunica: 1. . având în vedere interesul superior al copilului. . . as. CP) bl. în temeiul art. str. .

PREŞEDINTE C.P. Mariana Belu SECRETAR C..C.3 – Prezenta hotărâre poate fi atacată.P. VIZAT PENTRU LEGALITATE.P. 129 .Art.

7. Costin. 1980. 1975. articole. 1997. 1989. 2000. 2. 1989. a proprietăţii private şi a statului. Petrescu Raul – Ocrotirea familiei în dreptul roman. Ionaşcu A. Bucureşti. Editura All Beck. 3. Bucureşti. Milena Tomescu – Dreptul familiei. cursuri. 5. Editura All Beck.N.. 10. 11. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE I Tratate.. 6. sub egida comisiei interministeriale de asistenţă socială a comisiei Guvernamentale Anti-sărăcie şi promovare a Incluziunii sociale şi a Reprezentanţei UNICEF în România. Editura Lumina Lex. Revista de Asistenţă Socială – editată de Catedra de Asistenţă socială. I. studii. Albu – Dreptul familiei. Ion P. Engels – Originea familiei. 2004 – 2005. Editura ştiinţifică şi enciclopedică. Emese Florian – Dreptul familiei. 8. V. Ion P. Protecţia copilului. Mihuţă Ioan. Editura Dacia. Ursa – Filiaţia şi ocrotirea minorilor. M. Maria Voinea – Familia şi evoluţia sa istorică. Facultatea de Sociologie şi Asistenţă socială. 9. publicaţii 1. Filipescu – Tratat de dreptul familiei. Revista Dreptul – Uniunea Juriştilor din România. Editura All Beck. Bucureşti. 2002- . Bucureşti. Editura didactică şi pedagogică. 4. Filipescu – Adopţia şi protecţia copilului aflat în dificultate. 1997. Universitatea din Bucureşti. Cluj-Napoca. Fr. 2005. Mureşan M. 1978. Comănescu Ioan. Editura Politică. Editura Politică.

130 .2003.

273 / 2004 privind regimul juridic al adopţiei.G. 6. Codul familiei.G. 1434 / 2004 privind atribuţiile şi Regulamentul – cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. mamele protejate în center . H. 9. 1432 / 2004 privind atribuţiile. O.G. 4. H. nr. 5.G. nr. precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi . Legea nr. nr. 1438 / 2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa. 1439 / 2004 privind serviciile specializate destinate copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal. 11. 10.G. H. 2393 / 2004 privind indexarea cuantumului alocaţiei lunare de plasament. 343 / 2004.U.G nr. H. organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului. 1437 / 2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului. Legea nr. 326 / 2003 privind drepturile de care beneficiază copiii şi tineriiocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului. Legea nr.II A C T E NORMATIVE 1. 8. nr. 519 / 2002 cu completările şi modificările aduse de Legea nr. H. nr. 272 / 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. aprobată prin Legea nr. H. 3. nr. 7.G. 2. 102 / 1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap.

maternale. copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali 131 . precum şi profeşionişti .

.

132 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful