Fontele Fontele cenusii si nodulare ferito perlitice au masa metalica formata din perlita si ferita in care se gaesc formatiunile

de grafit . Grafitizarea nu este completa,reactia eutectoida producandu-se partial dupa diagrama stabila si partial dupa diagrama metastabila. Astfel formatiunile de grafit sunt incorporate de insule de ferita, in masa metalica existand si perlita lamelara.(fonta cenusie ferito perlitica.- C grafit, P, –poza). Pe diagrama stabila se studiaza fontele cenusii.Denumirea de fonta cenusie provine de la aspectul suprafetei de rupere. Aceasta are culoarea cenusie datorita prezentei carbonului liber sub forma de grafit in masa metalica. Intensitatea culorii variaza cu cantitatea de grafit si forma acestuia. Grafitul se obtine prin descompunerea cementitei in austenita sau ferita ,si carbon in prezenta unui elemnt grafitizant si la o viteza mica de racire. Intensitatea grafitizarii unei fonte, in functie de elementul grafitizant, descreste in urmatoarea ordine: Si,Mg,P,Al,Ni,Cu... Siliciul este elementul cel mai important si cel mai utilizat pentru obtinerea unui grafit sub forma de lamele. Elementele grafitizante se combina cu fierul dand nastere unor compusi chimici de tip: FeSi, , , care contituie centrii de cristalizare pentru grafit. Procesul de descompunere a cementitei este influientat de viteza de racire a fontei lichide. La viteze mari de racire devine imposibila descompunerea cementitei si se obtine o fonta alba, desi aceasta contine elemente grafitizante.Pe masura ce viteza de racire scade cantitatea de cemntita descompusa creste. La o viteza suficient de mare de racire in structura fontei se constata cementita libera alaturi de grafit (fonta pestrita). Exista o relatie directa intre compozitiestructura-grosime de perete sau viteza de racire.Pe diagrama urmatoare se disting urmatoarele domenii: I. II. III. IV. V. Fonta alba (FA) Fonta pestrita (FP) Fonta cenusie perlitica (Fc-P) Fonta cenusie perlito feritica ( Fc-P) Fonta cenusie feritica (Fc-F)

Fontele albe (2,11-6,67%C) sunt fontele care au tot carbonul legat sub forma cementitei.Datorita duritatii ridicate nu se pot prelucra prin aschiere. Fontele albe hipoeutectice (2,11<C<4,3) au structura la temperatura ambianta alcatuita din: perlita,cementita secundara si ledeburita transformata. Fonta alba eutectica (C=4,3%) are la temperatura ambianta structura complet ledeburitica. Fontele albe hipereutectice (4,3<C<6,67%) au la temperatura ambianta structura formta din ledeburita transformata si cementita primara. Se constata ca in cazul transformarilor dupa diagrama metastabila toate aliajele au ca faze ferita si cementita, iar constituientii defera dupa continutul de carbon. Fontele cenusii. In cazul acestor aliaje transformarea eutectoida se produce dupa diagrama stabila, iar transformarea eutectoida se poate face atat dupa diagrama stabila cat si dupa ce metastabila.Intrucat fontele

in care se gasesc formatiuni de grafit lamelar la cele cenusii si globular la cele nodulare. transformarile decurcand numai dupa diagrama stabila.cenusii difera de fontele nodulare doar prin forma grafitului structurile vor fi prezentate impreuna. iar reactia eutectoida dupa diagrama metastabila. calciu. obtinute direct din turnare( fonta cenusie perlitica –C grafit si P ) . reactia eutectica decurge dupa diagrama stabila. Clasificarea fontelor cenusii si nodulare se face dupa structura masei metalice de baza. Fontele cenusii feritice si nodulare au structura formata dintr-o masa de baza feritica. (fonta cenusie feritica: Cgrafit si ) Fontele cenusii perlitice si nodulare perlitice au masa metalica formata din perlita in care se gasesc formatiunile de grafit. In cazul acestor fonte. Obtinerea grafitului nodular se realizeaza prin adaugarea unor elemente(ceriu. in fonta lichida avand compozitia corespunzatoare unei fonte cenusii. Structura masei metalice le confera caracteristici bune de rezistenta mecanica. litiu).magneziu. Grafitizarea este completa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful