You are on page 1of 6

ECONOMIA RAMURII VITI-VINICOLE A REPUBLICII MOLDOVA ÎN CONTEXTUL ASOCIERII CU UNIUNEA EUROPEANĂ Introducere Sectorul viti-vinicol al Republicii

Moldova dis-pune de un potenţial valoros de producere a strugurilor, precum şi de prelucrare, păstrare şi comercializare a produselor viti-vinicole. Dincolo de suprafetele considerabile ale plantaţiilor de viţă de vie, de capacităţile suficiente şi, relativ,moderne ale întreprinderilor de procesare a materiei prime şi de fabricare a produselor alcoolice, sectorul dat este puternic dotat cu specialişti de bază şi personal auxiliar calificat. Tot în calitate de activ al ramurii viti-vinicole poate servi brandul Vinurile Moldovei,bine cunoscut în lume, în primul rând, în ţările fostei Uniunii Sovietice. Sunt stabilite şi se menţin la nivel înalt relaţiile de colaborare de lungă durată dintre firmele-producătoare de produse viti-vinicole şiconsumatorii acestor produse, care au demonstrat per-manent fidelitatea şi preferinţele sale faţă de vinurile moldoveneşti, chiar şi în perioadele de grea încercare, bazate pe embargoul politic şi,deseori, ideologic în ceea ce priveşte exporturile produselor respective în Federatia Rusă şi-nalte ţări post-socialiste. Material şi metode.La baza cercetărilor economice privind dezvoltarea sectorului viti-vinivcol al Republicii Moldova sunt materialele informative ale Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova, datele informative ale Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, precum şi dările de seamă contabile ale firmelor autohtone – producători de băuturi alcoolice. În calitate de metode de bază privind cercetarea aspectelor economice ale ramurii viti-vinicole sunt utilizate metodele de formare a rândurilor dinamice,de analiză statistică, de formare a structurilor integrate, precum şi metodele de comparaţie, de extrapolare, de efectuare a cercetărilor monografice etc. Rezultate şi discuţii Deşi dispune de un potenţial bogat, sectorul viti-vinicol autohton, la etapa de post-privatizare (începând cu a. 2000), înregistrează ritmuri lente şi instabile de dezvoltare. Această constatare tristă este valabilă atât în ce priveşte plantaţiile de viţă de vie, cât şi capacităţile industriale de procesare a strugurilor, respectiv,capacităţile de maturizare şi comercializare a producţiei gata pentru consum. Net inferioare sunt şi ritmurile de creşterea exportului produselor alcoolice fabricate şi îmbuteliate în Republica Moldova. Starea actuală, precum şi dinamica dezvoltării suprafeţelor de plantaţii de viţăde vie, este reflectată

Cu toate că sectorul corporativ de producţie a fost şi rămâne principalul furnizor de materie primă în domeniul viti-vinicol, potrivit datelor reflectate în tab.1 ponderea acestui sector la capitolul suprafeţelor viţei de vie (mai ales la compartimentul„pe rod”) este în permanentă scadere, constituind, în a. 2008, doar 23,4 la sută. La începutul perioadei de post-privatizare ponderea sectorului corporativa constituit (ca suprafaţă a plantaţiilor pe rod) 34,5la sută. De menţionat, că în cadrul întreprinderilor agricole şi ale celor agro-industriale corporative ritmurile de reproducere a

ocupă aproximativ 12.6 la sută. soiurile de masă. este egal cu 9.2-34.2008.3. Fiind raportat la numărul de întreprinderi.0 mii ha. în prezent. în ultimii ani. aceste volume formează doar 42. ulterior. Corespunzător.de exemplu. iar în calcul la un lucrător mediu anual 302.De menţionat. au fost produse. Totodată.9–5. din toată suprafaţa plantaţiilor tinere– 13. o mare parte din vinurile naturale.fie şi cu plantaţiile îmbătrânite de viţă de vie.0 la sută.5 de lucrători în calcul la o întreprindere). din care: vinuri spumante constituie 5720 tone sau 3. Din această cauză. 157. sunt utilizate ca materie primă pentru producerea divinurilor.5 la sută. având întâietatea şi în ce priveşte calitatea strugurilor.În total. din roada a.constituind 4. Dinamica şi corelaţia volumelor de exportimport al acestor produse este reflectată în tab. cu fabricarea industrială a vinului în Republica Moldova în prezent se ocupă mai mult de 200 de întreprinderi. numărul mediu anual al angajaţilor constituie 7. în 2008.1 la sută faţă de volumele respective de producere a vinurilor naturale şi spumante în perioada de până la embargoul importului vinurilor moldoveneşti în Federaţia Rusă.exprimat în preţuri curente ale a. dar se extinde şi până-n ziua de astăzi. pe când în cadrul gospodăriilor mici de producţie acest indicator a fost la nivel de doar 4. care a fost exprimat în anii 20062007. lei la o fabrică de vin. o mare parte a strugurilor sunt prelucrate în condiţiile casnice ale agricultorilor.9 mln.8 mln. . cât şi posibilităţile de a o exporta. în primul rând.1 mii de lucrători (32. a constituit2149. Volumul producţiei fabricate.2008.7 mii tone de vinuri naturale şi spumante. fapt ce pune la îndoială atât calitatea producţiei gata.a soiurilor de masă (Din suprafaţa totală a viilor. ponderea plantaţiilor tinere în gospodăriile corporative în acest an a constituit 20. Drept consecinţă. lei. se cifrează la nivel de 28. Roada medie a soiurilor de masă.8 chintale la 1ha.plantaţiilor de viţăde vie sunt mai înalte decât în gospodăriile ţărăneşti (de fermier)şi gospodăriile casnice auxiliare. volumul de producţie industrială a vinului.5 la sută. inclusiv.0 mii ha sau61. gospodăriile ţărăneşti (de fermier)şi gospodăriile casnice auxiliare ale locuitorilor satelor demonstreaza mereu productivitate mai înaltă a plantaţiilor de viţă de vie.Potrivit datelor operative.Totodată.0 mii ha – în cadrul sectorului corporativ de producţie au fost cultivate 8.8 mii lei.2008.5 la sută din masivul total al plantaţiilor înainte de intrare perod. cu scopuri de export. În a. că anume exportul produselor alcoolice şi nealcoolice (care împreună formează un singur grup în rapoartele Biroului Naţional de Statistică) reprezintă principalul articol de exportal economiei naţionale.

sistemul creditelor ipotecare subvenţionate. în prezent.6 în a. influenţa puternică a forţelor terţe (inclusiv celor politice) în funcţionarea complexului viti-vinicol autohton provoacă o stare permanent ă de incertitudine şi deznădejde. Drept cauze principale ale acestor constatări triste pot fi numite fenomenele de supra-parcelare a potenţialului de producţie la etapa privatizării(prima etapă a procesului de reformare. iar pe mai multe poziţii – de degradare. dol.Conform datelor reflectate în tab. despre care fapt denotă. Deşi producerea şi comercializarea vinului şi în prezent rămâne o ramură cu balanţa de plăţi pozitivă în cadrul operaţiunilor de comerţ extern. dar nu şi ultima). îşi pierd nu numai pieţele externe de desfacere. De exemplu.1 în a. 2007. Fiind înzestrată cu un potenţial puternic la diferite nivele ale lanţului valoric.5 mln. reducerea coeficientului de acoperire a importului cu export: de la 25. este suspendat şi nu are nicio perspectivă de a fi revitalizat. având în activul său mai mult de 200 de întreprinderi de procesare şi comercializare a vinului. lansat la începutul a.2008. dar şi în ceea ce priveşte comercializarea producţiei finite. cât şi în cadrul industriei de procesare a materiei prime agricole. cât şi industria vinicolă. lipsa legăturilor stabile şi de lungă durată dintre verigile principale ale acestora. care au avut loc atât în sectorul agrar. .atât viticultura. Lipsa unor centre reale de concentrare a potenţialului de producţie pe tot lanţul valoric. treptat. SUA în 2008) confirmă faptul pierderii competitivităţii industriei vinului pe ambele fragmente principale de desfacere extern şi intern. ritmurile atât de alarmante de cedare a pieţei autohtone faţă de importurile masive ale produselor analogice (75. practic.1-3.2000 până la 2.dar şi piaţa internă. mai ales în prima verigă a lanţurilor valorice – plantarea şi îngrijirea suprafeţelor de viţă de vie. la etapa de post-privatizare ramura viti-vinicolă a Republicii Moldova se află într-o stare de stagnare. cu claritate. statul s-a retras din problematica respectivă. Practic.

precumşi de criza financiară mondială din 2008 care a provocat micşorarea esenţiala a volumelor de vânzare a produselor viti-vinicole atât pe piaţa internă. Concluzii: La finalizarea primului deceniu de post 1. Dinamica coeficientului acoperirii importului băuturilor alcoolice şi nealcoolice prin intermediul exportului.Având drept scop creşterea nivelului 3. . însotită de pierderea pieţelor de desfacere. cât şipe cele externe. 1. O influenţă deosebit de negativă asupra 2. ritmurilor dezvoltării ramurii viti-vinicole. de reducerea indicatorilor principali de contribuţie a ramurii la formarea PIB-ului ţării etc. în ultimii ani.privatizare. ramura viti-vinicolă a Republicii Moldova se află într-o stare de stagnare.Fig. este stipulată de restricţiile masive din partea autorităţilor Federaţiei Ruse privind exportul vinurilor moldoveneşti în această ţară. de nivelul tot mai scăzut (în comparaţie cu concurenţii externi) al competitivităţii.competitivităţii produselor viti-vinicole autohtone şi apropierea standardelor de calitate a acestora catre indicii respectivi din cadrul Uniunii Europene.

revitalizarea ramurii viti-vinicole trebuie să fie bazată pe scenarii bine argumentate de consolidare si integrare pe verticală a producătorilor autohtoni de băuturi alcoolice. procesare. păstrare(maturizare) şi comercializare a vinurilor de origine controlată. Cu aspect de integrare. inclusiv – prin continuarea procesului de subvenţionare a creditelor ipotecare. 4. alocate pentruplantaţiile noi de viţăde vie. Urmează să fie implementate proceduri de falimentare a întreprinderilor insolvabile. „Vitis Hânceşti” SA privind concentrarea în cadrul firmelor respectivea proceselor de creştere.statul trebuie să fie implicat în aspectul investiţional de dezvoltare a ramurii prin elaborarea şi implementarea practică a mecanismelor economice eficiente. „Chateau Vartely” SRL. trebuie extinse practicile reuşite ale firmelor „LION – GRI” SRL.În paralel cu susţinerea financiară din partea statului. .

5 895 9 395 130 220 15.7 742 5 410 114 200 13.2 428 3 547 187 38% 73% 53% 106% mii 416 559 677 660 dal Brandy mii 115 148 228 247 dal Sursa: Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin” 691 185 876 170 569 101 65% 59% 418 71 47% 42% .2 2405 3 1022 177 210 14.Informaţie privind fabricarea producţiei vinicole în Republica Moldova în anii 2000-2007 Unitat e de măsuă Struguri prelucraţ i Vin materie primă Vin de struguri îmbuteli at Vinuri spumant e Vinuri şi băuturi spumoas e Divin mii tone mln dal mii dal mii dal mii dal 200 0 2001 2002 2003 2004 2005 200 6 2006 % referito r la 2005 66% 65% 37% 200 7 2007 % referito r la 2005 69% 68% 18% 360 24.6 1189 0 534 111 330 22.4 1390 3 613 133 450 31.7 2115 0 933 204 320 22.0 1823 8 741 160 430 29.