You are on page 1of 13

Ghid  de  alcătuire  a  întrebărilor  de  CUC

Natan Garștea

Axiome  și  principii  de  bază  la  elaborarea  întrebărilor
La  baza  acestui   ghid,  sau  un   șir  de  axiome  și  principii,  pe   care   le   voi  enunța   fără  a  intra  adânc  în  detalii.  

Axiome
CUC-­‐ul  este  o  competiție  a  intelectelor,  și  nu  una  cunoștințelor CUC  este  un  joc  în  care  jucăm  pentru  plăcere Este   cu   adevărat   interesant   doar   jocul,   rezultatul   căruia   nu   este   determinat Este   cu   adevărat   interesant   doar   jocul,   rezultatul   căruia   poate   Ai   inAluențat  de  tine Fiecare  întrebare  de  CUC  este  un  mini-­‐joc La  CUC  echipele  joacă  contra  întrebării  și  autorului  întrebării Scopul  autorului  de  întrebări  este  de  a  Ai  un  oponent  egal  jucătorilor.

Principii
Întrebarea   trebuie  să  poată  Ai  luată  reieșind  din  textul  întrebării,  și   nu   doar  în  baza  cunoașterii  informației Întrebarea  trebuie  să  Aie  una  pentru  toți Întrebarea  trebuie  să  Aie  posibil  de  luat  în  baza  cunoștințelor  generale Răspunsul  trebuie  să  reiasă  univoc  din  întrebare Nu  trebuie  să  Aie  posibil  ca  răspunsul  să  Aie  obținut  la  întâmplare Echipa  răspunde  la  întrebarea  care  i-­‐a  fost  pusă Întrebarea  trebuie  să  Aie  construită  în  baza  unui  material  interesant Tema  întrebării  nu  trebuie  să  Ai  fost  folosită  în  multe  întrebări Majoritatea   acestor  axiome   și   principii  sunt  destul   de   evidente,   unele   pot   Ai   obiect  de   discuții.   Oricum,   elaborarea   întrebărilor  avându-­‐le   ca  punct  de   pornire   va   asigura  un  joc  interesant  și  plăcut  atât  autorilor  de  întrebări,  cât  și  jucătorilor.

Acumulăm  materialul  pentru  întrebare
Materialul   întrebării,   sau   așa   numita   „factură   a   întrebării”   reprezintă   informația  care  stă  la  baza  elaborării  unei  întrebări.

De  unde  putem   găsi  o  informație   pentru  întrebare?  De  oriunde.  Din  cărți,   din   Ailme,   din   viață.   Dacă   ne   punem   scopul   să   scriem   întrebări   de   CUC,   peste   un   timp   vom   începe   să   observăm   o  mulțime   de   informații   care   ar   putea   Ai   transformate   în   întrebări  de  cuc. Oricum,  nu  din  orice  informație   am  putea   face  o  întrebare  de  cuc.  Informația   care   urmează   a   Ai   inclusă   în  întrebare,  trebuie   cel   puțin   să   Aie  interesantă.   Desigur,   aprecierea  gradului  de  interes  pe  care  îl   prezintă   o  informație   sau  alta  este   o  chestie   subiectivă,   însă   încercați   să   vă   întrebați   totdeauna   dacă   ați   povesti   aceasta   prietenilor  sau   dacă   credeți  că   această   informație   ar  merita   să   Aie  publicată   într-­‐un   ziar.   Când   nu  sunteți  siguri,   încercați  să   povestiți  cuiva  această  informație,  de  dorit   unei  persoane   care   nu   este  jucător  de   CUC  și   pentru  care   informația   respectivă   nu   este  una  de  domeniu.  Dacă  vă   ridica  din  umeri  sau  va  zice  „ei  și  ce”,  mai  mult  ca  sigur   că  informația  nu  este  interesantă. Oricum,   nu   orice   informație   interesantă   poate   Ai   transformată   într-­‐o   întrebare   de   CUC.   Uneori   în   dorința   de   a   face   cu   orice   preț  întrebare   în   baza   unei   informații   frumoase,   puteți   să   insistați  pe   un   material  care   nu   are  o   logică   internă,   sau   o   parte   a   informației   poate   să   nu   Aie   corectă,   sau   întrebarea   Ainală   va   Ai   prea   ușoare...   Uneori   este   greu   să   te   desparți   de   un   fapt   ce-­‐ți   place,   însă   dacă   doriți   să   rămână  doar  întrebări  bune,  trebuie  să  puteți  face  asta. Exemplu: După  cum  știm  bine,  prima   democrație  adevărată,   dar   și  cu  cea  mai  extremă   formă,   a   apărut   în   Atena   antică.   În   cadrul   ei,   la  conducere   participau  toți   cetățenii.   Dar  cum  atenienii   ii  numeau  pe  acei,   care  nu   dădeau  atenție  vieții  publice,  știind  că  azi   acest  cuvânt  este  folosit  de  noi  des,  dar  cu  alt  sens? Răspuns:  Idioți Cuvântul  grec  „idios”  semniFica  „privat”,  „personal”. Întrebarea  de   mai  sus  poate  Ai   luată  numai  dacă  informația   din  răspuns  este   cunoscută   de  către  jucători.  Deși   informația  este   extrem  de   interesantă,   în  forma  sa   actuală  ea  nu  poate  Ai  utilizată  pentru  a  crea  o  întrebare  bună  de  cuc.

Structurăm  materialul
După   ce   am   găsit   o   informație   interesantă   pentru   întrebare,   urmează   să   o   structurăm,  pentru  a  alege  cea  mai  reușită   formă  de  prezentare  a  ei.   Iată  un  exemplu   de  informație: În   regiunea   Greciei   antice   Laconia   se   aFla   orașul   Sparta.   Locuitorii   săi,   spartanii,   erau   renumiți   pentru   faptul   că   vorbeau   foarte   concis,   sau   laconic.   Odată,   când   Philip   Macedonianul   intenționa   să   înceapă   o   campanie   contra   orașului,   le-­‐a   trimis  un  mesaj,  în   care  spunea:  „Dacă  voi  cuceri  Sparta,  o  voi  face  una  cu  pământul”,   la  care  spartanii  i-­‐au  răspuns  „Dacă”.

Haideți   să   despărțim   acest   material   pe   părți   componente   și   să   vedem   legăturile  între  ele. -­‐ Laconia  se  aAla  în  Grecia  antică; -­‐ Sparta  se  aAla  în  Laconia; -­‐ Locuitorii  Spartei  erau  renumiți  pentru  că  vorbeau  concis; -­‐ Acest  stil  de  vorbire  se  numește  laconic; -­‐ Philip   Macedonianul  intenționa   să  distrugă   orașul,   dacă   locuitorii   lui  nu   se   vor  preda; -­‐ Philip   le-­‐a   trimis   mesajul:   „Dacă   voi   cuceri   Sparta,   o   voi   face   una   cu   pământul”; -­‐ Spartanii  i-­‐au  răspuns  „Dacă”. Materialul  conține   mai  multe  informații,  și  practic  oricare   dintre  ele,  care   are   un   substantiv  sau   un   adjectiv,  poate   Ai   folosită   ca   frază   interogativă.   Din   materialul   deținut,  putem  face  o  mulțime  de-­‐a  întrebări,  care  ar  cere  următoarele  răspunsuri: -­‐ Unde   se   aAla   Laconia,   locuitorii   căreia   i-­‐au   răspuns   „Dacă”   lui   Philip   Macedonianul   la   amenințarea   acestuia   „Dacă   voi  cuceri   Sparta,   o   voi   face   una   cu   pământul”. -­‐ În  ce  regiune  se  aAla  Sparta,  dacă  știm   că  locuitorii  ei  au  răspuns  cu  un   singr   cuvânt,   „Dacă”,   lui   Philip   Macedonianul   la   amenințarea   acestuia   „Dacă   voi   cuceri   Sparta,  o  voi  face  una  cu  pământul”. -­‐ Pentru   ce   erau  renumiți   locuitorii  Spartei,  oraș  situat  în  regiunea   Laconia,   știind   că   ei   au   răspuns   cu   un   singr   cuvânt,   „Dacă”,   lui   Philip   Macedonianul   la   amenințarea  acestuia  „Dacă  voi  cuceri  Sparta,  o  voi  face  una  cu  pământul”. -­‐ Cum   se   numește   stilul   de   vorbire   a   locuitorilor   Spartei,   oraș   situat   în   regiunea   Laconia,   știind   că   ei   au   răspuns   cu   un   singr   cuvânt,   „Dacă”,   lui   Philip   Macedonianul   la   amenințarea   acestuia   „Dacă   voi  cuceri   Sparta,   o   voi   face   una   cu   pământul”. -­‐ Ce   intenționa   să  facă   Philip   Macedonianul,  știind   că  el  a   trimis  locuitorilor   Spartei   mesajul   „Dacă   voi   cuceri   Sparta,   o   voi   face   una   cu   pământul”,   la   care   a   primit  răspunsul  „Dacă”; -­‐ Ce   mesaj   le-­‐a   trimis  Philip   Macedonianul   locuitorilor  Spartei   din   Laconia,   renumiți   prin   stilul   lor   concis   de   comunicare,   atunci   când   dorea   să   le   distrugă   orașul,  știind  că  ei  i-­‐au  răspuns  „Dacă”. -­‐ Ce   i-­‐au   răspuns  locuitorii  Spartei  din   regiunea  Laconia,  renumiți  prin  stilul   lor  concis   de  comunicare,  lui  Philip   Macedonianul,  care  dorea   să   distrugă   orașul  și   care   le-­‐a   trimis   următorul   mesaj:   „Dacă   voi   cuceri   Sparta,   o   voi   face   una   cu   pământul”.

Să  vedem  ce  putem  face  cu  aceste  informații.  Informația   de   natură  geograAică   nu   este   interesanta,   nu   dorim   să   facem   o   victorină   la   cunoașterea   amplasării   localităților   și   regiunilor.   La   fel   nu   sunt   interesante   întrebările   despre   denumirea   stilului  succint  de   comunicare  (există  doar  două-­‐trei  alternative  binecunoscute,  care   pot  Ai   examinate   în   câteva   secunde),   despre  aceea  pentru  ce  erau  renumiți  locuitorii   Spartei   care   răspundeau   scurt   și   întrebarea   despre   intențiile   lui   Philip   (care   sunt   evidente  din  mesaj). În  schimb,   pare   promițătoare   întrebarea   despre   denumirea   regiunii  în   care   se   aAla   Sparta,   care   poate   Ai   dedusă   din   stilul   succint   de   comunicare   a   locuitorilor   orașului.   Întrebarea   „care   textul   inițial   al   mesajului   lui   Philip,   știind   că   spartanii   au   răspuns   la   el   „Dacă”,   este   interesantă,   însă   probabilitatea   că   vre-­‐o   echipă   va   răspunde  exact:   „Dacă   voi  cuceri  Sparta,  o  voi  face  una   cu  pământul”  este   extrem  de   mică.   Dacă   se   va   accepta   doar  răspunsul   exact,   majoritatea   echipelor   se   vor   simți   frustrate.  Din  materialul  întrebării   rezultă  doar  intenția   generală  a  lui  Philip  și  faptul   că  mesajul  său  era  mai  lung,  însă  nimic  mai   mult.  O  echipă  poate  să  răspundă  și  cu  o   jumătate   de   pagină   de   text,   ceea   ce   tot   va   corespunde   materialului   prezentat   în   întrebare.  Din  această  cauză  această  întrebare  trebuie  exclusă. De   asemenea,   este   promițătoare   întrebarea   „Care   a   fost   răspunsul   spartanilor”,  sugerând  că  ei  aveau  un  stil  succint  de  comunicare. În   ambele   variante   alese,   folosirea   denumirii   regiunii   (Laconia)   sau   a   termenulu   „laconic”   simpliAică   foarte   mult   întrebarea   și   duce   la   generarea   unui   răspuns  instantaneu. Prima   întrebare   pe   care   am   ales-­‐o   are   un   neajuns   destul   de   mare.   Mulți   jucători  pot  să   cunoască  exact  denumirea  regiunii  în  care  se  aAla  orașul   Sparta,  aceea   ce   va   transforma   pentru  ei  întrebarea   în   una   cu  răspuns  instantaneu  și  nu  le   va   da   posibilitatea  să   savureze  plăcerea  jocului.  În  a  doua   întrebare,  deși  informația   din   ea   este  destul  de  cunoscută,  este  puțin  probabil  ca  cineva  să  țină  minte  exact  cazul,  ceea   ce  dă  posibilități  mult  mai  mari  pentru  joc. Varianța  Ainală  a  întrebării,  așa  cum  a  fost  ea  jucată,  a  fost  următoarea: Philip  Macedonianul,  înainte  de  a  începe  campania  contra  Spartei,  le-­‐a  trimis   locuitorilor   orașului   următorul   mesaj:   „Dacă   voi   cuceri   Sparta,   o   voi   face   una   cu   pământul”.  Dacă  știți  în  ce  regiune  a  Greciei  se  aFla  Sparta,  o  să  vă  Fie  mai  ușor  să-­‐mi   spuneți,  ce  anume  i-­‐au  răspuns  spartanii  lui  Philip. Răspuns:  „Dacă.” Expresia  „a  Fi  laconic”  se  trage   de  la   denumirea   regiunii  unde   era  amplasată   Sparta,  Laconia,  locuitorii  ei  Fiind  renumiți  pentru  stilul  foarte  concis  de  comunicare. Totdeauna   este   nevoie   să   structurăm   materialul?   În   majoritatea   cazurilor,   da.   Uneori   informația   inițială   poate   Ai   preluată   fără   modiAicări   -­‐   ca   de   exemplu,   în  

cazul   bancurilor,   citatelor  sau   aforismelor,   care   deja   au   o   logică   internă   și   au   fost   supuse   anterior   unei   prelucrări   literare.   Însă   în   majoritatea   cazurilor   la   restul   informațiilor  simpla  copiere  nu  va  Ai  suAicientă,  generând  niște  întrebări  urâte. Desigur,  nu  este  nevoie  să  se   facă  structurarea  în  acest   mod  formal.   Odată  cu   acumularea   experienței,   vine   și   capacitatea   de   a   face   aceasta   în   cap,   uneori   chiar   inconștient.   Însă   uneori   când   aveți   o   informație   foarte   atrăgătoare,   însă   nu   se   primește,  o  astfel  de  structurare  formală  poate  salva  situația. Uneori  pe  parcursul   lucrului   cu  un   material   se   va  dovedi   că   informația   care   vă  place  Aie  nu  are  legături  interne,   Aie  nu  conține  indicii  suAiciente  pentru  a  se  putea   răspunde  la   ea.  În  așa  cazuri  e   mai  bine  să  abandonați  lucrul  cu   această  informație  -­‐   e   mai   bine   să   aruncați   un   material  frumos,   decât   să   faceți   o   întrebare   urâtă,   după   care  toată  sala  vă  va  adresa  cuvinte  rele.

VeriAicăm  materialul
În  cadrul  lucrului  cu  materialul,  urmează   să  efectuăm  un  șir  de  veriAicări.  Ele   includ:

1. Existența  lanțului  logic;
Aceasta   este   cea   mai   importantă   veriAicare,   arată   posibilitatea   luării   întrebării.   Această   veriAicare   trebuie   să   ne   arate   dacă   în   întrebare   sunt   suAiciente   date  pentru  a  crea  un  lanț  logic  sau  asociativ  sau  în  orice  alt  mod  de  a  găsi   răspunsul   corect. Cea   mai   simplă   metodă   de   a   face   aceasta   este   să   încercați   să   construiți   de   sine   stătător  lanțul  respectiv.   O   întrebare   bună   de   CUC   conține  în   sine   informațiile   care,   cu   o   anumite   ingeniozitate   și   bazându-­‐ne   pe   cunoștințe   generale,   sunt   suAiciente  pentru  a  duce  la  obținerea  răspunsului  corect.

2. Protejarea  contra  răspunsurilor  duale  sau  plauzibile;
Răspunsurile  duale   sunt  răspunsuri   care  nu  coincid  cu   răspunsul  autorului,   însă   corespund   tuturor  condițiilor   formulate   în   întrebare.   Conform   codului   jocului   intelectual   de   echipă   cu   timp   Aixat,   care   este   documentul   de   bază   pentru   noi,   răspunsurile  care  corespund  tuturor  fără  excepție  condițiilor  întrebării  nu  mai  puțin   decât  răspunsul   autorului   sau  răspunsurile  care   corespund  criteriilor  de   acceptare,   se  consideră  răspunsuri  corecte  (p.  2.1.1  al  Codului). După   cum   am   mai   spus   în   lista   principiilor   jocului,   echipa   la   masa   de   joc   răspunde   la  întrebarea   care  i-­‐a   fost  pusă,  și   nu  la   întrebarea  din  capul   autorului.   În   această   ordine   de   idei,   la   acceptarea   răspunsurilor  trebuie   să   se   reiasă   din   textul   întrebării,   și   nu   din   intenția   autorului  întrebării,   deși   de   regulă   autorii  întrebărilor   sunt  indignați  la  apariția  răspunsurilor  duale  ce  nu  au  fost  gândite  de  ei.

De  exemplu: X   s-­‐a  născut  în  localitatea  Tikrit  și  a  devenit  unul   dintre  liderii  de  vază   a  lumii   musulmane.   X  a  devenit  renumit  în  special  datorită  rezistenței   opuse   unei   coaliții  din   reprezentanții   mai   multor   state.   Conducătorul   coaliției   cu   care   a   luptat,   deși   este   renumit  pentru  acțiunile  sale  militare,  s-­‐a  manifestat  ca  un  om  de  stat  foarte  limitat. Răspuns:  Saladin.   Coaliția  este   a  treia  cruciadă,  iar   liderul  ei  -­‐  Richard  I  Inimă   de  leu. Pe   lângă   răspunsul   așteptat   de   autor,   există   și   un   alt   răspuns,   care   corespunde  perfect  criteriilor  întrebării,  și  anume   Sadam  Husein,  care  tot  s-­‐a  născut   în  Ticrit,  a  luptat  contra  unei   coaliții  internaționale,   în  fruntea  căreia  era  Jeorge  Bush   Jr. Evitarea  apariției  întrebărilor  duale  se  poate   face  prin  introducerea  în  textul   întrebării  a  indiciilor  sau  a  îngustărilor,  despre  care  vom  vorbi  mai  târziu. O   altă   problemă   sunt   răspunsurile   plauzibile.   Ele   apar   în   situația   când   întrebarea  este  una  care   se   ia   la  ghici  -­‐  în   urma  discutării  ei  apar  mai  multe  versiuni   de   răspuns,   toate  la   fel  de  plauzibile.   Dacă  în   întrebare   nu  există  vre-­‐un   indiciu  sau   îngustare,   echipele   pur   și   simplu   nu   au   posibilitatea   să   aleagă   argumentat   între   versiunile  apărute.  Ca  urmare,  va  Ai   stricată  atât  dispoziția  echipelor  care  joacă,  cât  și   a  juriului  de  joc. Exemplu: Un   automobilist   a   fost   prins   de   un   radar   care   i-­‐a   înregistrat   viteza   si   i-­‐a   fotograFiat  și  mașina.  A   primit  apoi  prin  posta   o  amenda  de  40  de   dolari  și  o  fotograFie   a   mașinii.   În  loc  sa  plătească,  automobilistul  a  trimis  la  politie  o  poza   cu  40  de   dolari.   Câteva  zile  mai   târziu,  a  primit  o  scrisoare  de  la   politie  care  conținea  o  alta  fotograFie,   după  ce  imediat  a  achitat  amenda.  Ce  era  pe  ultima  poză?   Răspuns:  O  pereche  de  cătușe Răspunsul  cerut  de  autorul   întrebării  poate  Ai  luat  dacă  echipa  înțelege  faptul   că   în  a  doua  poză,  primită  de  la  poliție,  se  făcea  o  aluzie  la  consecințele  pe  care  putea   să   le   aibă   neachitarea   amenzii.   În   această   ordine   de   idei,   orice   lucru  care   ar  putea   sugera  consecințele  încălcării  legii  este  acceptabil,  de  exemplu,  fotograAia  unor  gratii   de  celulă. Pentru   a   se  evita  astfel  de  situații,  de  asemenea  urmează   a   Ai  folosite  indiciile   și  îngustările.

3. Necesitatea  folosirii  unor  cunoștințe  speciAice
La  orice   întrebare   urmează   a   se   veriAica   dacă  cunoștințele  necesare   pentru   a   răspunde   la   întrebarea   respectivă   nu   sunt   prea   speciale,   disponibile   doar   unor   grupuri   restrânse   de   persoane.   De   exemplu,   dacă   voi   întreba   cine   și-­‐a   atribuit   cuvintele  unei  persoane,  numele  căreia  semniAică  „proprietarul  unei  cămile  bătrâne”,   puțin  probabil  că  îmi   veți  putea  răspunde,  Aiindcă  puțin   știu  că   numele  lui  Zaratustra  

se   traduce   anume   așa.   Dacă   vă   voi   ruga   să   continuați   bancul   despre   un   matematician,  care  a  fost  amenințat  că  la  început  va  Ai  integrat,   iar  apoi  diferențiat,  e   puțin   probabil   că   voi   veți   răspunde   cu   replica   matematicianului   „da   eu   sunt   e   la   puterea  x”.

4. Nivelul  de  complexitate  a  întrebării
La   această   etapă,   încercați   să   dați   o  apreciere   a   gradului   de   complexitate   a   întrebării.   Dacă   întrebarea   vă   va   părea   prea   ușoară   sau   prea   grea,   urmează   să   adăugați   niște   informații  suplimentare   sau  invers,   să   excludeți   o  parte   de   indicii   și   adăugați  pași  logici.

5. Faptul,  dacă  întrebarea  este  interesantă  sau  nu
Acest  fapt   este   cel   mai   greu   de   apreciat,   Aiind   foarte   subiectiv.   Însă   anume   acest  fapt   deosebește  întrebările  de   CUC   de  o  victorină  obișnuită  de  inteligență.  Într-­‐ o   întrebare   interesantă   este   ascună   o   intrigă,   o   asociație   netrivială,   o   situație   neobișnuită  sau  un  fapt  interesant.

6. Dacă  materialele  incluse  în  întrebare  nu  au  fost  jucate  anterior
Acestă   veriAicare,   ca   și   următoarele,   are   o   natură   obiectivă   și   formală.   Urmează   să   veriAicăm   dacă   informația   nu   a   fost   jucată   anterior   la   vreo   una   dintre   competițiile  clubului.  Aceasta  se   poate  face  veriAicând  baza   de   date  cu  întrebări  sau   întrebându-­‐l  pe  Sandu  Fală.

7. Existența  surselor  de  informații
Prezentarea   surselor  este  absolut  necesară   pentru  examinarea  contestațiilor   apărute   pe   parcursul  jocului.   Indicați   cartea,   ziarul,   pagina   de   internet   de   unde   ați   colectat  informația  respectivă.  Dacă   informația  a   fost  auzită   la  vreo  emisiune  sau  de   la   altcineva,   încercați   să   vă   documentați   pe   internet,   pentru   a   găsi   conAirmarea   informației. În  cazurile   când  nu  găsiți  o  conAirmare  a   informației  prezentate   în  întrebare,   sau   găsiți   surse   contradictorii,   nu   uitați  să   menționați:  conform  unor  surse,   se   zice   că,  etc. De   exemplu,   într-­‐o   enciclopedie   a   rockului   puteți   găsi   informația   că   Jim   Morrison,  Jimi  Hendrix  și  Janis  Joplin  au   murit  într-­‐un  interval  foarte   scurt   de   timp   din  cauza  „bolii  profesioniste  a  muzicanților”  -­‐  din  cauza  drogurilor.  Se  poate   face   o   întrebare  cu  enumerarea  datelor  morții  lor,  și  cu  rugămintea   de  a  indica   cauza.   Însă   în   urma   studiului   informațiilor  concrete,   se   va   dovedi  că   situația   nu  este   chiar  atât   de  univocă.   Cauza  exactă  a  morții  lui  Morrison  așa  și   nu  a  fost  stabilită,   iar  Hendrix  a   murit  din   cauza  unei  consecințe  a  supraconsumului   de   drog,  și   nu  din  cauza  drogului   propriu-­‐zis.  Din  această  cauză,  întrebarea  capătă  următoarea  formă: Ascultați  următorul  șir:

Jim  Morrison  –  3  iulie  1970 Jimi  Hendrix  –  18  septembrie  1970 Janis  Joplin  –  4  octombrie  1970 Atenție  întrebarea:  de  ce,  conform  celei  mai  răspândite  versiuni? Răspuns:  Droguri  sau  supra-­‐dozare

8. Veridicitatea  materialului
Aceasta   se  referă   la   cazurile  când   sursa   întrebării  deja   există,  însă  aveți   dubii   privind   veridicitatea   informației   indicate   acolo.   Aceasta   se   referă   în   primul  rând  la   ziare,  emisiuni  televizate  sau  cărți  de  popularizare  a  științei.

9. La  existența  mai  multor  versiuni  a  întrebării  -­‐  să  se  aleagă  una.
Când   avem   mai   multe   posibilități   de   structurare   a   materialului   întrebării,   trebuie  să  ne  apreciem   asupra  unuia  dintre  ele,  și  să  continuăm  doar  prelucrarea  lui.   La  selectarea   variantei  Ainale,  trebuie  să   ținem   cont  de   nivelul   competiției  (și  gradul   cerut  de  complexitate  a  întrebărilor)  și    de  frumusețea  întrebării  Ainale.

Procedee  folosite  la  compunerea  întrebărilor
Procedeele   folosite   la   compunerea   întrebărilor   pot   avea   urmptoarele   scopuri:   complicarea   unei   întrebări   prea   simple,   simpliAicarea   unei   întrebări   prea   complicate,  eliminarea  răspunsurilor  duale  sau  înviorarea  textului  întrebării. O  întrebare  de  CUC  poate  conține  următoarele  tipuri  de  informații: 1. Faptele   -­‐   informația   care,   după   părerea   autorului,   ajută   la   găsirea   răspunsului  corect; 2. Fraza   interogativă   -­‐   informația   privind   răspunsul   așteptat   de   autor   și   forma  acestui  răspuns; 3. Indicii  -­‐  informație  care   poate   ajuta   la   găsirea   răspunsului  corect,  dar  nu   este  obligatoriu  necesară  pentru  aceasta  (aluziile  și  îngustările); 4. Indiciile   false   -­‐   informație,   care   are   ca   scop   îndreptarea   jucătorilor   pe   o   cale  greșită; 5. Reperele  -­‐  informație,  care   este  inutilă   jucătorilor,  însă   permite  autorului   să  excludă  răspunsurile  duale; 6. Textul   adițional   -­‐   informația,   care   nu   se   atribuie   nici   la   o   categorie   menționată   mai   sus.   Scopul  textului  adițional   e   să   înfrumusețeze   și   să   învioreze   întrebarea,  însă  uneori  el  numai  o  face  mai  greoaie. Din   toate   aceste   categorii,   obligatorii   sunt   numai   primele   două.   Restul   se   introduc  la  dorința  autorului.

Mai   departe   vom   examina   procedeele   folosite   la   prelucrarea   informațiilor   din  întrebări.

1. Cifrarea
Se   folosește   pentru   complicarea   și   înviorarea   întrebărilor.   SemniAică   substituirea   unei   părți   din   informația   cuprinsă   în   întrebare   prin   o   descriere   sau   aluzie  la  informația  respectivă.  Exemplu: Filmul   SF  GATTACA   a  fost   lansat  în   anul  1998,  având  în   distribuție   așa   actori   ca  Ethan  Hawk,  Umma  Turman  și  Jude  Low.  Tema  generala  a  Filmului   este  sugerată   de   chiar   denumirea   lui,   care   reprezintă   o   parte   dintr-­‐un   cuvânt   ce   are   lungimea   de   milioane  de  litere.  Despre  ce  este  Filmul? Răspuns:   Gene   sau   genetică.   G,   A,   T   și   C   sunt   aminoacizii   care   intră   în   componența  acidului  dezoxiribonucleic. Am  substituit  cuvintele  „o  moleculă  cu  milioane  de  componente”. Sau: Într-­‐un   război  s-­‐au  ciocnit   culorile  neagra,   roșie,  verde  și  alba.  Câmpul  pe  care   s-­‐a   petrecut   totul,   era   de   asemenea   negru.   Pe   măsură  ce   ele   se   băteau,   acțiunea   se   deplasa  de-­‐a  lungul  câmpului,   lăsând   peisajul  complet    schimbat.   Dar   ce  anume  a   fost   rezultatul  acestor  ciocniri. Răspuns:  Un  covor  tradițional  moldovenesc.  Războiul  e  de  țesut,  câmpul  negru   e  urzeala,  iar  culorile  sunt  ale  ațelor  folosite  la  împletitul  covorului.

2. Mișcarea  laterală
Se   folosește   pentru   complicarea   și   înviorarea   întrebării.   În   cazul   acestui   procedeu,  se  cere  ca  răspuns  nu  x,  ce  reiese  din   întreba,  ci  un  x-­‐prim,   derivată  a  lui  x.   Exemplu: Întâlnind-­‐o  pe   ea  în   1862,  Lincoln  s-­‐a   mirat:  „Și  așa  o  femeie  de  mică  cu  cartea   sa  a  declanșat  un  război  așa  de  mare?”.  Dar  care  era  prenumele  unchiului  ei? Răspuns:  Tom.  Cartea   „Coliba  unchiului  Tom”  a  avut  un  impact  enorm  asupra   opiniei  publice  în  pragul  războiului  civil  din  SUA. Sau: Atenție,  două  citate: "Dacă   lumina   a   o   mie   de   sori   s-­‐ar   revărsa   deodată   pe   cer,   aceasta   ar   Fi   ca   splendoarea  a  unui  singur  Soare,  unul  înfricoșător...". Al  doilea  citat:"Eu  am  devenit  moartea,  distrugătorul  de  lumi." Acestea   sunt   fragmente   din   Bhagavad   Gita,   o   parte   a   eposului   indian   Mahabharata.   În  secolul   XX,  aceste   fragmente   a  fost  citate  de  aceeași   persoana,   cu  o   ocazie   pentru   care   ele   erau   foarte   potrivite.   Spuneți,   vă   rog,   denumirea   cărei   insule   este  asociată  cu  această  ocazie.

Răspuns:   Manhattan.   Ele  au   fost  folosite  de   către   Robert   Oppenheimer   după   primul  test  nuclear  în  cadrul  proiectului  Manhattan.

3. Excluderea  unor  părți  din  material
Se   folosește   pentru   a   se   complica   întrebările   și   constă   din  excluderea   unor   informații  din   sursa  inițială.  La  folosirea  acestui  procedeu  Aiți   atenți   să  nu  ajungeți  la   întrebări  de  genul:  „Ei  erau  doi.  Numiții  pe  ambii”.

4. Aluziile
Se   folosesc  pentru   simpliAicarea   întrebărilor.   Deși   informația   respectivă   nu   este  necesară  pentru  a  obține  răspunsu  corect,  însă  este  oarecum  legată  de   răspuns.   De  exemplu: Această  țară   poate  Fi   numită   „fosta   provincie   a  Iliriei,   Traciei,   Greciei,   Romei,   Bizanțului,  Bulgariei,  Serbiei,  a  Porții  Otomane  și  iar  a  Serbiei.  Dar  cum   se  numește   azi   oFicial  această  țară? Răspuns:   Fosta   Republică   Yugoslavă   a   Macedoniei,   sau,   în   engleză,   Former   Yugoslav  Republic  of  Macedonia. Expres   s-­‐a   inclus  în  textul   întrebării  informația  că   ea   poate   Ai  numită   „fosta   provincie”. Sau: Philip  Macedonianul,  înainte  de  a  începe  campania  contra  Spartei,  le-­‐a  trimis   locuitorilor   orașului   următorul   mesaj:   „Dacă   voi   cuceri   Sparta,   o   voi   face   una   cu   pământul”.  Dacă  știți  în  ce  regiune  a  Greciei  se  aFla  Sparta,  o  să  vă  Fie  mai  ușor  să-­‐mi   spuneți,  ce  anume  i-­‐au  răspuns  spartanii  lui  Philip. Răspuns:  Dacă. Cuvântul  „dacă”   se   întâlnește   în   textul  întrebării   de  două  ori,  ceea   ce  zgârie   auzul.

5. Îngustările
Îngustările  ajută  echipele   să   găsească  răspunsul   corect  în  cazul   întrebărilor   care  oferă  răspunsuri  „la  ghici”.  Trebuie  de  avut  grijă  ca  indiciul   să  nu  simpliAice  prea   mult  întrebarea. Exemplu: Ea   intersectează   strada   Ialoveni,   șoseaua   Hâncești,   străzile   Asachi   și   Testemițeanu,   bulevardele   Dacia   și   Decebal,   șoseaua   Muncești   și   străzile   Uzinelor   și   Voluntarilor.  Dar,  cât  n-­‐ar  părea  de  paradoxal,  ea  nu  intersectează  nici  unul  din  sediile   magazinelor  din  rețeaua  „Nr.  1”.  Ce  este  ea? Răspuns:  Paralela  47  latitudine  nordică.  Se   acceptă  și  răspunsul  „Paralela  47”.   Moldova   este   intersectată   doar   de   3   paralele   „întregi”.   Rețeaua   de   magazine   nr.   1   aparține   societății   „Paralela   47”,   fapt   ce   poate   Fi   observat   pe   bonurile   de   la   cumpărăturile  făcute  în  aceste  magazine.

Sau: Un   automobilist   a   fost   prins   de   un   radar   care   i-­‐a   inregistrat   viteza   si   i-­‐a   fotograFiat  si  masina.  A   primit  apoi  prin  posta   o  amenda  de  40  de   dolari  si  o  fotograFie   a   masinii.   In  loc  sa  plateasca,  automobilistul  a  trimis  la  politie  o  poza   cu  40  de   dolari.   Cateva  zile   mai   tarziu,   a   primit  o   scrisoare   de   la  politie   care  continea  fotograFia  care   printr-­‐un   lanț   de   asociații   i-­‐a   sugerat   șoferului   să   achite   amenda.   Ce   era  pe   ultima   poză?   Răspuns:  O  pereche  de  catușe

6. Reperele
Reperele,   deși   de   obicei   nu   ajută   la   luarea   întrebării,   apără   contra   răspunsurilor  duale  și  plauzibile.  De  exemplu: Un   automobilist   a   fost   prins   de   un   radar   care   i-­‐a   înregistrat   viteza   și   i-­‐a   fotograFiat  și  mașina.  A   primit  apoi  prin  postă   o  amendă  de  40  de   dolari  și  o  fotograFie   a   mașinii.   În  loc  să  plătească,  automobilistul  a  trimis  la  poliție  o  poză   cu  40  de   dolari.   Câteva  zile   mai  târziu,   a  primit  o  scrisoare  de  la  poliție  care   conținea  fotograFia  unui   lucru,  care  este  menționat  pentru  prima   oară  în  anul  1556,   după  ce   imediat  a   achitat   amenda.  Ce  era  pe  ultima  poză?   Răspuns:  O  pereche  de  cătușe Dacă  este  posibil,  evitați  reperele,  substituindu-­‐le  cu   îngustări.   Reperele  sunt   soluția  pentru  autorii  leneși.

7. Autorul  Aictiv  al  întrebării  sau  al  citatului
Atribuirea  Aictivă  a  citatului  unui  autor,  ceea  ce  ar  ajuta  la  luarea  întrebării.

8. Indiciile  false
Se   folosesc   pentru   complicarea   și   înviorarea   întrebărilor.   Sunt   informații   care  duc  pe  piste  false,  sau  aluzii  false.

9. Adăugarea  unui  pas  logic
Se  folosește  pentru  complicarea  întrebării.   Exemplu: Acest  conFlict  a  început  într-­‐o  zi   de  19   martie  prin  aceea,  că  niște  muncitori  au   arborat  steagul   unei   țări  pe  o  insulă  ce  era  colonie   a   altei   țări.  Deși   nici   o  parte   nu   a   declarat  oFicial  război,  zona  de  320  km  în  jurul  teritoriului  disputat  a  fost  numită  zonă   de  operațiuni  militare.  De  o   parte  au  fost  scufundate  submarina  „Santa  Fe”,  cuirasatul   „General   Belgrano”,   navele   de   tonaj   mic   „Narwal”   și   „Isla   de   los   Estados”,   au   fost   distruse   peste   32   de  avioane.   De  altă  parte,   a   fost  scufundat  distrugătorul  „ShefFild”,  

navele  de   mic  tonaj   „Ardent”,   „Antelope”,   „Coventry”,   nava   de   transport   „MV   Atlantic   Conveyor”  și   navele  de   desant   „Sir   Galahad”   și   „Sir   Tristram”.   ConFlictul   a  vizat   două   grupe   de   insule,   denumirea   unui   grup   având   conotații   alimentare.   O   variantă   a   denumirii   unui  alt  grup   de  insule  se   asociază  cu  numele   unui  personaj  dintr-­‐o  poveste   sovietică. Spuneți-­‐mi,  vă  rog,  care  era  numele  animalului  domestic  al  acestui  personaj. Răspuns:  Artemon.   La  19  martie   1982  a   început  conFlictul   între  Argentina  și   Marea  Britanie  pentru   Insulele  Folklende  (Malvine),  conFlict  în   care  au  fost  implicate  și   insulele  Sandwice  de  sud.   Personajul   din   poveste   este  Malvina  din  cartea  Buratino   de   Alexei  Tolstoi,  care  avea  un  pudel  pe  nume  Artemon. Greșeală   frecventă:   ultimul   pas   poate   Ai   prea   simplu,   și  la   răspuns  se   poate   ajunge  fără  a  trece  toate  etapele.

10.Cutia  neagră
Utilizarea  în  cadrul  jocului  a  cutiei  negre,    pe  lângă  înviorarea  jocului,   poate   Ai     utilă  echipei,  sugerând  dimensiunile  obiectului  la  care  se  face  referință  în  întrebare.

11.Ce  am  în  buzunar
Similar  cu  cutia  neagră,   răspunsul  purtat  în  buzunar   sugerează  dimensiunile   acestuia.

12.Imagini
Imaginile  uneori  pot  Ai  o   parte   esențială   a  întrebării.  Unele  întrebări  pot  Ai  în   întregime   bazate   pe   imagini,   în   alte   cazuri   imaginile   permit   a   se   evita   descrieri     ample  în  textul  întrebării.  De  asemenea,  întrebările  înviorează  jocul.  

Prelucrăm  materialul
Prin   aplicarea   tehnicilor   descrise   mai   sus,   formulăm   întrebarea   cu   includerea  în  text  a  tuturor  informațiilor  necesare.

Formulăm  întrebarea
La   această   etapă   îi   dăm   o   formă   Ainală.   Aceasta   se   referă   atât   la   forma   literară,  cât  și   la  excluderea   interpretărilor   duale   a   întrebărilor  sau  a   unor   părți   ale   lor.   Nu   uitați  de   regulile   gramaticale  și    literare  generale.   Și  nu   uitați  de   diacritice   -­‐   ele   în   limba   română   nu   sunt   folosite   de   frumusețe,   atunci   când   întrebările   sunt   lecturate  la  joc  de  altcineva  decât  autorul  semnele  diacritice  sunt  cruciale.

Lecturarea  și  veriAicarea  întrebărilor
Citiți  de  mai  multe  ori  textul,  atrageți  atenție   la  următoarele:  cum  sună  textul   la   citirea   cu   voce   tare,   dacă   nu   au   rămas   întrebări,   dacă   e   posibil   de   a   se   lua   întrebarea,   și   încercați   să   găsiți   probleme   din   punctul   de   vedere   a   jucătorilor,   aninați-­‐vă  de  Aiecare  cuvânt.

Testarea  întrebărilor
Este  o   etapă   foarte   importantă   în  pregătirea   întrebărilor,  permite,  de  regulă,   să   se   excludă   mai   multe   probleme   ale   întrebării,   cum   ar  Ai:   gradul   prea   mare   sau   prea   mic   de   complexitate,   dualitatea   sau   existența   răspunsurilor   plauzibile,   necesitatea   posedării   unor   cunoștințe   speciale   pentru   luarea   întrebării,   etc.   Este   binevenit  ca  în  testare  să  participe  persoane  care  au  mai  jucat  CUC.