You are on page 1of 32

Plenul Curţii Supreme de Justiţie HOTĂRÂRE privind activitatea Curţii Supreme de Justiţie în anul 2010

Audiind informaţiile prezentate de vicepreşedinţii Curţii Supreme de Justiţie: doamna Raisa Botezatu, preşedintele Colegiului penal, doamna Nina Cernat, preşedintele Colegiului civil şi de contencios administrativ, doamna Natalia Moldovanu, preşedintele Colegiului economic, privind activitatea colegiilor respective în anul 2010, şi urmare a audierii rapoartelor preşedinţilor curţilor de apel, Plenul Curţii Supreme de Justiţie, CONSTATĂ: În perioada de referinţă, organul suprem al puterii judecătoreşti şi-a desfăşurat activitatea în conformitate cu atribuţiile ce îi revin în baza Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiţie nr.789-XIII din 26.03.1996. Colegiile Curţii Supreme de Justiţie au asigurat înfăptuirea justiţiei în conformitate cu priorităţile stabilite în Planul de activitate al Curţii Supreme de Justiţie pentru anul 2010, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 1 din 18 ianuarie 2010, în Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 4 din 28 ianuarie 2010 privind activitatea CSJ în anul 2009, cu Programul de acordare a asistenţei metodice judecătorilor în chestiunile de aplicare a legislaţiei pentru anul 2010, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.2 din 18 ianuarie 2010. În activitatea Plenului şi colegiilor Curţii Supreme de Justiţie în anul 2010, au fost evidenţiate următoarele direcţii: • Eficientizarea activităţii de efectuare a justiţiei la examinarea recursurilor ordinare, a recursurilor în anulare, a cererilor de revizuire, în condiţiile prevăzute de lege; • Asigurarea aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei de către instanţele judecătoreşti; • Acordarea asistenţei metodice judecătorilor în chestiunile de aplicare a legislaţiei, perfecţionarea formelor şi metodelor de acordare a asistenţei metodice. Activitatea Plenului Curţii Supreme de Justiţie privind unificarea practicii judiciare În conformitate cu prevederile art.2 lit. e) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, Curtea este abilitată să generalizeze practica judiciară, să analizeze statistica judiciară şi să dea explicaţii din oficiu în chestiunile de practică judiciară. Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.72-XVI din 28 martie 2008, Curţii Supreme de Justiţie i s-a propus să sistematizeze practica judiciară în scopul aplicării ei uniforme şi în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), precum şi să adopte hotărâri explicative în contextul hotărârilor pronunţate de CEDO cu privire la Republica Moldova ce vizează deficienţele în examinarea cauzelor de către instanţele judecătoreşti naţionale.

Pe parcursul anului 2010, ţinând cont de prevederile normative sus-menţionate, pentru asigurarea unificării practicii judiciare şi evitarea unor posibile condamnări ale Republicii Moldova la CEDO, Plenul CSJ a adoptat următoarele hotărâri explicative: 1. Hotărârea Plenului CSJ nr.1 din 04.10.2010 „Cu privire la unele chestiuni ce apar la soluţionarea litigiilor dintre acţionar şi societatea pe acţiuni, dintre asociaţi şi societatea cu răspundere limitată”. Menită să asigure aplicarea corectă şi uniformă de către instanţele de judecată a legislaţiei la soluţionarea acestei categorii de dosare, hotărârea explicativă enumeră principalele tipuri de litigii ce rezultă din activitatea economică a societăţilor pe acţiuni şi a societăţilor cu răspundere limitată, înlătură neclarităţile referitoare la instanţele judecătoreşti competente să examineze cererile în materie de societate, explică modalităţile de apărare pe cale judecătorească a drepturilor acţionarilor şi asociaţilor societăţilor cu răspundere limitată, oferă unele recomandări referitoare la condiţiile şi modul de declarare a nulităţii tranzacţiilor de proporţii, de anulare a tranzacţiilor cu conflict de interese etc. Relevante sunt dispoziţiile hotărârii vizavi de excluderea din societatea cu răspundere limitată a asociatului care nu a vărsat integral aportul subscris prin actul de constituire (art.154 alin.(1) lit.a) CC). La fel, sunt importante explicaţiile Plenului privind imposibilitatea excluderii din societate a asociatului care, deşi a votat pentru majorarea capitalului social al societăţii prin vărsarea aportului suplimentar, ulterior refuză introducerea aportului suplimentar; 2. Hotărârea Plenului nr. 2 din 15.11.2010 „Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei electorale”. Dreptul de a alege şi a de fi ales, mecanismul juridic de organizare şi de desfăşurare a alegerilor, precum şi de apărare a drepturilor electorale ale cetăţenilor sunt reglementate de Constituţie, de acte internaţionale, precum şi de legislaţia naţională, cum ar fi: Codul electoral, Legea cu privire la administraţia publică locală, Legea contenciosului administrativ şi alte acte legislative. Adoptarea unei hotărâri noi cu privire la aplicarea legislaţiei electorale a fost dictată de faptul că, Codul electoral, adoptat prin Legea nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997 şi intrat în vigoare la 08 decembrie 1997, a fost modificat de mai multe ori, inclusiv referitor la procedura de examinare a litigiilor electorale; 3. Hotărârea Plenului nr. 3 din 24.12.2010 „Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei ecologice în cadrul examinării cauzelor civile”. Scopul adoptării hotărârii a fost de a atenţiona instanţele judecătoreşti referitor la aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei specifice protecţiei mediului înconjurător. Republica Moldova este parte la Convenţia de la Aarhus din 25.06.1998 privind accesul la informaţie, justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor din domeniul mediului, care conţine 3 piloni de bază: accesul la informaţia ecologică, participarea publicului în problemele ecologice şi accesul la justiţie. Anual, autorităţile Republicii Moldova prezintă Comisiei de monitorizare pentru implementarea Convenţiei de la Aarhus un raport, în care sunt reflectate şi realizările privind accesul la justiţie. Astfel, această hotărâre a Plenului va contribui la sensibilizarea societăţii şi a factorilor de decizie responsabili de protecţia mediului şi va constitui un suport pentru instanţele judecătoreşti la soluţionarea litigiilor ecologice în strictă conformitate cu prevederile legislaţiei internaţionale şi naţionale în domeniul respectiv; 4. Hotărârea Plenului nr. 4 din 24.12.2010 „Cu privire la practica examinării în contencios administrativ a litigiilor legate de aplicarea legislaţiei vamale”. Adoptarea hotărârii a fost dictată de imperativul precizării raporturilor juridice dintre subiecţii dreptului vamal, în scopul facilitării înfăptuirii justiţiei în instanţele de contencios
2

administrativ. Or, pe parcursul ultimilor ani, graţie evoluţiei bazei normative, unele instanţe au aplicat neuniform legislaţia materială şi procedurală la examinarea acestei categorii de pricini; 5. Hotărârea Plenului nr. 5 din 24.12.2010 „Privind practica judiciară în cauzele referitoare la contrabandă, eschivarea de la achitarea plăţilor vamale şi contravenţiile vamale”. Hotărârea Plenului nr.19 din 10.07.1997 „Despre practica judiciară în cauzele privind contrabanda şi contravenţiile administrative vamale” a fost, prin conţinutul său, depăşită de legislaţia în vigoare. În legislaţia privind prevenirea şi combaterea contrabandei, au fost incluse acţiuni noi, similare cu cele de contrabandă, însă care substanţial diferă după modul de executare şi încadrare juridică. La fel, odată cu adoptarea Codului contravenţional, majoritatea contravenţiilor vamale au fost date pentru examinare în competenţa autorităţilor vamale. Se impunea concretizarea unor proceduri de competenţă şi unificarea practicii judiciare, într-o manieră raportată la jurisprudenţa CEDO, anume în ce priveşte confiscarea obiectelor contrabandei şi corpurilor delicte în beneficiul statului, conform art. 46 alin. (4) din Constituţia RM, art. 106 CP şi art. 162 CPP; 6. Hotărârea Plenului nr. 6 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei ce reglementează judecarea cauzelor în procedura specială privind acordul de recunoaştere a vinovăţiei”. Procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei este una relativ nouă, necunoscută anterior în jurisprudenţa naţională, fiind impusă de schimbările democratice în societate. Pe parcursul mai multor ani, s-au conturat un şir de probleme legate de procedura iniţierii şi examinării cauzelor penale în procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei, care, în prezent, au fost elucidate în această hotărâre explicativă; 7. Hotărârea Plenului nr. 8 din 24.12.2010 „Cu privire la unele chestiuni referitoare la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei la soluţionarea litigiilor legate de contractele de împrumut”. Generalizarea practicii judiciare privind aplicarea legislaţiei ce reglementează relaţiile de împrumut a relevat dificultăţi în interpretarea şi aplicarea legislaţiei materiale la examinarea pricinilor ce vizau încasarea dobânzilor, a dobânzilor de întârziere, a clauzelor penale etc. Hotărârea explicativă adoptată conţine recomandări şi identifică modalităţi corecte pentru soluţionarea uniformă a litigiilor în domeniul menţionat; 8. Hotărârea Plenului nr. 9 din 24.12.2010 „Cu privire la modalităţile de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere sau executarea necorespunzătoare a obligaţiei”. Oportunitatea adoptării hotărârii a fost dictată de aplicarea neuniformă de către instanţele economice a art. 619 CC, ca modalitate de reparare a prejudiciului provocat prin executarea cu întârziere ori executarea necorespunzătoare a obligaţiilor pecuniare. Prin interpretarea dispoziţiilor normei sus-indicate, s-a urmărit şi scopul de a evidenţia relaţiile reglementate, precum şi raportul, şi interacţiunea cu alte norme de drept, care, la fel, au menirea să asigure acoperirea prejudiciului (clauza penală). Au fost analizate trăsăturile caracteristice dobânzii şi particularităţile ei în diferite domenii ale relaţiilor economice, spre a se releva distincţia între dobânda prevăzută la art. 585 CC şi cea indicată la art. 619 CC; 9. Hotărârea Plenului nr. 10 din 24.12.2010 „Pentru modificarea şi completarea Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.22 din 12.12.2005 «Cu privire la practica examinării cauzelor penale în ordine de apel»”. În rezultatul examenului
3

22 din 12. cu principiile ce rezultă din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăţilor Fundamentale si din jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului. precum şi de necesitatea executării pct.11.jurisprudenţei naţionale privind judecarea recursului ordinar împotriva deciziilor pronunţate de curţile de apel. Această situaţie semnalizează existenţa unor probleme juridice importante. 63 din Codul de procedură penală.2005 „Cu privire la practica asigurării controlului judecătoresc de către judecătorul de instrucţie în procesul urmăririi penale” la jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului”. în vederea asigurării unei activităţi judiciare eficiente şi de bună calitate. 11 din 24.2010 „Cu privire la practica aplicării legislaţiei pentru asigurarea dreptului la apărare al bănuitului. învinuitului. În hotărârea explicativă au fost invocate extrase din următoarele hotărâri CEDO: Mancevschi vs Moldova din 07. 26 din 23 noiembrie 2010 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor alin. Plenul a fost obligat să amâne adoptarea proiectului Hotărârii „Cu privire la aplicarea legislaţiei ce reglementează participarea procurorului în procesul civil”. elaborarea şi propunerea soluţiilor corespunzătoare.12.07. Hotărârea Plenului nr. 12 din 24. Adoptarea hotărârii a fost condiţionată de modificările operate de legislator în Codul de procedură penală după anul 2005. Astfel. 10. (6) art. în concordanţă cu standardele şi practicile europene. Legii Republicii Moldova cu privire la asistenţa juridică garantată de stat. 41604/98 din 28. soldate cu adoptarea unor decizii ilegale. şi. din cauza carenţelor legislative şi divergenţelor serioase de opinii.2008. Cu regret. Acest proiect va fi repus spre examinare în Plenul Curţii Supreme de Justiţie în prima jumătate 4 .12. Hotărârea Plenului nr. Buck vs Germania.2005. Codului de procedură penală al Republicii Moldova. neîntemeiate şi nemotivate. nu există un punct de vedere unitar şi coerent cu privire la aplicarea normelor legale ce reglementează procedura judecării apelului. prin prisma ajustării jurisprudenţei naţionale la bunele practici ale CEDO. tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. de implementarea jurisprudenţei CEDO.04. impune identificarea. în consecinţă. în corespundere cu dispoziţiile Constituţiei Republicii Moldova. Imakaeva vs Rusia din 09. nr.11901/02 din 29. a fost strict necesar de a se efectua unele modificări şi completări în Hotărârea Plenului CSJ nr.12. nr.10.2006.2006. 5 şi 8 din Convenţie. Hotărârea a fost adoptată în vederea aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei respective.2010 „Pentru ajustarea Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.06. ca instanţe de apel. Urmărind scopul soluţionării problemelor menţionate. ce reglementează procedura judecării apelului. inculpatului şi condamnatului în procedură penală”. inclusiv referitoare la cazurile contra Moldovei în ce priveşte aplicarea prevederilor art. sub aspectul corectării şi unificării practicii judecătoreşti referitoare la aplicarea prevederilor articolelor 413 şi 414 Cod de procedură penală. sub aspectul respectării şi promovării prevederilor Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (Convenţie).2005. ce derivă din activitatea instanţei de apel în cadrul procedurii judecării apelului. se atestă că. au fost pronunţate soluţii diferite în cazuri similare şi s-au comis erori judiciare. Legii Republicii Moldova cu privire la avocatură.7 din 04. Panteleienco vs Ucraina. la judecarea apelului în cauza penală. 11.8 al Hotărârii Curţii Constituţionale nr. prin prisma jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Plenul a examinat 1167 de cauze în privinţa a 1313 persoane. inclusiv a celor restante din anul 2009. − cu modificarea calificării faptei şi reducerea pedepsei – în privinţa a 186 de persoane. în anii precedenţi situaţia a fost următoarea: −în anul 2009 au fost examinate 779 de cauze în privinţa a 955 de persoane. Procuraturii Generale şi profesorilor universitari. pronunţându-se noi hotărâri. −cu remiterea cauzei la rejudecare – în privinţa a 28 de persoane. Colegiul penal în complet de 5 judecători a examinat recursuri în anulare în procedura de admisibilitate. 941 de cauze penale. −trimiterea recursului pentru judecare Plenului în 385 de cauze în privinţa a 493 de persoane.12.2009. care constituia 5 . Activitatea Colegiilor şi subdiviziunilor structurale ale Curţii Supreme de Justiţie Colegiul penal Judecarea recursurilor ordinare Pe parcursul anului 2010. −cu înăsprirea pedepsei – în privinţa a 8 persoane. Activitatea Plenului Curţii Supreme de Justiţie în procesul de exercitare a actului de justiţie Prin Legea nr. s-a mărit considerabil volumul de lucru al judecătorilor Colegiului penal. 105 din 17.2009.3%) recursurile au fost respinse ca inadmisibile. inclusiv în procedura de admisibilitate. dispunând: −inadmisibilitatea recursului în 693 de cauze în privinţa a 769 de persoane. −cu modificarea calificării faptei fără reducerea pedepsei – în privinţa a 27 de persoane.7%) recursurile au fost admise. Colegiului penal i-au fost transmise spre examinare. în ordine de recurs ordinar. plus restanţa din anul 2009. În rezultatul judecării de către Plen a recursurilor în anulare. cu participarea reprezentanţilor Parlamentului. s-au dat următoarele soluţii:  în privinţa a 31 de persoane (6.12. Or. ceea ce influenţează asupra calităţii actului de justiţie. a fost introdusă procedura de admisibilitate a recursului în anulare înaintat Plenului CSJ. Guvernului.a anului 2011. fiind. În perioada raportată.  în privinţa a 462 de persoane (93. −în anul 2007 au fost examinate 435 cauze în privinţa a 465 persoane. Agentului guvernamental. −cu reducerea pedepsei fără modificarea calificării – în privinţa a 228 de persoane. În anul 2010. inclusiv: −cu încetarea procesului penal – în privinţa a 19 persoane. −în anul 2008 au fost examinate 418 cauze în privinţa a 526 de persoane. comise unele erori de drept. în consecinţă. Academiei de Ştiinţe. În legătură cu aplicarea retroactivităţii legii penale noi. în vigoare din 31. Urmează de menţionat faptul că recursurile în anulare examinate de Plenul CSJ au fost raportate de către judecătorii Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie.

7%) recursurile au fost admise de către Colegiul lărgit.9% din numărul de persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 2. pe rolul Colegiului fiind înregistrate 1257 de cauze. cu citarea părţilor. În urma examinării recursurilor ordinare în 1101 de cauze. în privinţa a 1674 de persoane. −în privinţa a 894 de persoane (67.9%). respinse ca inadmisibile. Numărul cauzelor nejudecate la sfârşitul perioadei de referinţă este de 148. în anul 2010. Astfel. în privinţa a 1328 de persoane.07% din numărul total de persoane ale căror recursuri au fost judecate). au fost declarate: −de către procuror – 445 de recursuri. în privinţa a 1444 de persoane.07% din numărul total de persoane ale căror recursuri au fost judecate). − cu reducerea pedepsei fără modificarea calificării – în privinţa a 30 de persoane (6. Din numărul recursurilor parvenite.316 cauze. procedura de examinare în recurs a fost încetată în legătură cu retragerea recursurilor. Colegiul penal a examinat. în privinţa a 1714 persoane. inclusiv:  au fost casate decizia instanţei de apel şi sentinţa primei instanţe în privinţa a 30 de persoane (6.2% din numărul de persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 0. după caz.3% din numărul de persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 4. apărătorii lor sau reprezentanţii legali. s-au pronunţat următoarele soluţii: − în privinţa a 641 de persoane (48. −în privinţa categoriei penitenciarului – referitor la 1 persoană (0. −în 2008 – 1358 de cauze penale. în procedura de admisibilitate.3%). respectiv: −în 2007 – 1312 cauze penale. şi 324 – de către părţile vătămate. dintre care: 172 – de către condamnaţi. se atestă o descreştere a numărului de cauze penale judecate în recurs ordinar – cu 37 sau cu 3.2% din numărul total de persoane ale căror recursuri au fost judecate).6%). respectiv: −cu achitarea inculpatului – în privinţa a 10 persoane (2. care au fost respinse după judecarea lor în Colegiul lărgit. apărătorii lor sau reprezentanţii legali. Pentru comparaţie.2% în privinţa a 116 persoane –. 6 . în privinţa a 1328 de persoane. Din numărul de cauze introduse. faţă de anul 2009.4%). Referitor la 8 cauze. −cu încetarea procesului penal – în privinţa a 20 de persoane (4.3%) recursurile au fost declarate inadmisibile sau. urmează a se adăuga recursurile în privinţa a 253 de persoane (19%). La acestea. iar o parte din ele şi în şedinţele Colegiului lărgit. respectiv: −cu modificarea calificării faptei şi reducerea pedepsei – în privinţa a 28 de persoane (6. − în privinţa a 434 de persoane (32. în anii precedenţi. au fost judecate recursurile în 1101 de dosare.3%) recursurile au fost declarate inadmisibile la etapa judecării în procedura de admisibilitate.  a fost pronunţată o nouă hotărâre în privinţa a 58 de persoane (13. −de către alte părţi – 496 de recursuri.  au fost casate deciziile instanţei de apel parţial: − în privinţa unor episoade sau fapte – referitor la 1 persoană (0. −în 2009 – 1138 de cauze penale.2% din numărul de persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 0.3% din numărul total de persoane ale căror recursuri au fost judecate).

−în anul 2008 – 1490 cauze penale. care au fost menţinute de Colegiul penal. ţinând cont de procentul hotărârilor casate – 32. au fost declarate recursuri împotriva încheierilor instanţelor de judecată privind prelungirea arestului preventiv. • cauzele au fost remise la rejudecare – în privinţa a 2 persoane. În urma admiterii recursurilor în cauzele respective. dintre care: − în privinţa a 5 persoane s-a dispus inadmisibilitatea recursului. În total. în Colegiul penal.5% din numărul de persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 22. Această situaţie se prezintă ca o deficienţă a activităţii curţilor de apel. în privinţa a 962 de persoane. −în privinţa a 302 persoane (69. Prin urmare. 7 . Judecarea recursurilor în anulare În perioada raportată. au fost date următoarele soluţii: • a fost pronunţată o nouă hotărâre. calitatea înfăptuirii justiţiei de către instanţele ierarhic inferioare nu este deocamdată la nivelul cuvenit. în privinţa a 972 persoane. secţiunea a 2-a. − în anul 2009 – 1581 cauze penale. − în privinţa a 6 persoane recursurile au fost admise.−în latura civilă – în privinţa la 1 persoană (0. titlul II din Codul de procedură penală. cu menţinerea sentinţei primei instanţe. În privinţa a 20 de persoane. −cu reducerea pedepsei fără modificarea calificării – în privinţa a 3 persoane. Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie a examinat recursurile împotriva sentinţelor judecătoreşti pronunţate de curţile de apel în 5 cauze penale în privinţa a 11 persoane.6% –. au parvenit pentru examinare în ordine de recurs extraordinar 551 de cauze penale. Restanţa din anul 2009 a constituit 467 de cauze. inclusiv: −cu modificarea calificării faptei şi reducerea pedepsei – în privinţa a 1 persoană. urmează a fi menţionat faptul că: −în privinţa a 41 de persoane (9.7% din numărul total de persoane ale căror recursuri au fost judecate) a fost casată decizia instanţei de apel. pe rol au fost înregistrate 1018 cauze. în privinţa a 1677 de persoane. cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţă de apel. avându-se în vedere numărul deciziilor lor atacate pe cale ordinară. Datele statistice pentru anii precedenţi relevă următoarea evoluţie: −în anul 2007 – 912 cauze penale. dintre care au fost judecate 952. în perioada de referinţă. în privinţa a 1693 de persoane. capitolul IV. Concomitent.4% din numărul de persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 3% din numărul total de persoane ale căror recursuri au fost judecate) a fost casată decizia instanţei de apel.2% din numărul de persoane în privinţa cărora recursurile au fost admise sau 0. se constată că.07% din numărul total de persoane ale căror recursuri au fost judecate). Judecarea recursurilor declarate împotriva hotărârilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul În conformitate cu paragraful 2.

au fost operate un şir de modificări şi completări în Codul penal.  a fost casată total decizia – în privinţa a 15 persoane.3% recursurile au fost admise.10 Cod penal şi temeiul casării hotărârilor judecătoreşti a constituit aplicarea retroactivităţii legii penale noi. În 96 de cauze penale. Majoritatea recursurilor au fost înaintate în virtutea prevederilor art. −în partea stabilirii categoriei penitenciarului – în privinţa a 3 persoane. respectiv: −cu modificarea calificării faptei şi reducerea pedepsei – în privinţa a 199 de persoane. inclusiv: −în partea acţiunii civile – în privinţa a 1 persoană. în privinţa a 331 de persoane. −în privinţa a 5 persoane încheierile au fost modificate. recursurile în anulare au fost declarate de către părţile vătămate. deoarece.  a fost casată parţial decizia. inclusiv: −cu menţinerea hotărârii primei instanţe – în privinţa a 4 persoane. −cu remiterea cauzei în instanţă de apel – în privinţa a 11 persoane.05. −în privinţa a 398 de persoane sau 55. recursurile extraordinare au fost declarate de către procuror şi. prin Legea nr.277-XVI din 18 decembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova. În acelaşi timp.7% –. 82 din 07. −cu modificarea calificării fără reducerea pedepsei – în privinţa a 2 persoane. în urma judecării recursurilor împotriva deciziilor pronunţate de instanţele de apel.9 %. Au fost examinate recursurile împotriva sentinţelor şi deciziilor pronunţate de instanţele judecătoreşti în privinţa a 719 persoane sau 73. −cu reducerea pedepsei fără modificarea calificării – în privinţa a 130 de persoane. se atestă o micşorare a numărului de cauze penale judecate în recurs în anulare – cu 629 sau cu 39. apărătorii lor sau reprezentanţii legali ale acestora. dintre care: −în privinţa a 301 persoane sau 41. în 33 de cauze.În anul 2010. s-au dat următoarele soluţii:  a fost pronunţată o nouă hotărâre.2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. De asemenea.8% recursurile au fost respinse ca inadmisibile de către Colegiul lărgit. în privinţa a 48 de persoane a fost încetat procesul penal. Numărul de recursuri în anulare examinate de Colegiul penal al CSJ este în descreştere. au fost examinate recursuri împotriva încheierilor instanţelor judecătoreşti în privinţa a 253 de persoane (26%). −în privinţa a 20 de persoane sau 2. faţă de anul 2009. dintre care: −în privinţa a 39 de persoane încheierile au fost casate. −în privinţa a 209 persoane încheierile au fost menţinute. Codul de procedură penală şi în articolul II din Legea nr. Majoritatea hotărârilor judecătoreşti au fost contestate de către condamnaţi sau avocaţi în interesele acestora – 422. Ca rezultat al admiterii recursurilor în anulare declarate împotriva sentinţelor pronunţate de instanţele de fond.8% s-a dispus inadmisibilitatea recursului. 8 .

82 din 07. au servit următoarele încălcări ale legislaţiei procesuale penale: −lipsa citării legale a petiţionarului de către instanţa de recurs. Temeiurile acestor cereri au constituit insuficienţa de cadre în aceste instanţe de apel (nu pot fi formate complete de judecată din trei judecători pentru examinarea cererilor de apel sau de recurs) şi. se atestă o micşorare a volumului de lucru – cu 278 de cauze. au parvenit 66 de cereri de strămutare. −nesoluţionarea chestiunii privind posibilitatea examinării plângerii în lipsa petiţionarului. Comparativ cu anul 2009. Colegiul penal a judecat 3220 de cauze. în comparaţie cu anul precedent. totuşi sunt frecvente situaţiile cînd cererile sunt nejustificate şi nu corespund normelor procedurale în vigoare. dintre care: 37 – au fost admise.  în recurs extraordinar: −în Colegiul penal – 952 de cauze în privinţa a 972 de persoane şi 8 cauze de reabilitare. Trebuie de remarcat că volumul de lucru în Colegiul penal a fost în creştere continuă în perioada anilor 2002-2009. Se constată că. −necercetarea în şedinţă а materialelor cauzei. Evoluţia sarcinii de lucru în Colegiul penal În urma totalizării rezultatelor activităţii Colegiului penal al CSJ. în unele cazuri. 28 – respinse.Drept temeiuri pentru casarea hotărârilor judecătoreşti. numărul de cauze din această categorie s-a micşorat cu 26. −în Plenul CSJ. 70 Cod de procedura penală etc. 1 cerere a fost lăsată fără examinare). numărul dosarelor 9 . în care Colegiul a examinat 3498 cauze. inclusiv referitoare la conflictele de competenţă dintre instanţele ierarhic inferioare (au fost examinate 65 de cereri. dintre care: 119 – au fost admise. se constată că au fost judecate:  în recurs ordinar – 1101 de cauze în privinţa a 1444 de persoane. Majoritatea cererilor de abţinere au parvenit de la curţile de apel Cahul şi Comrat. şi 126 de cereri de abţinere (au fost examinate 125 de cereri.2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. în anul 2010. inclusiv în procedura de admisibilitate – 1167 de cauze în privinţa a 1313 persoane. Examinarea cererilor de strămutare. −nerespectarea prevederilor art. odată cu adoptarea Legii nr. relaţiile de rudenie între participanţii la proces şi judecătorii acestor instanţe. însă. 1 cerere a fost lăsată fără examinare). Trebuie de menţionat faptul că. de abţinere şi referitoare la conflictele de competenţă Pe parcursul anului 2010.05. 6 – respinse.

au avut loc devieri de la aceste norme. 414 Cod de procedură penală. În majoritatea cazurilor. nu în toate cazurile. În unele cazuri. 431 CPP. care se aplică în mod corespunzător. instanţe. termenul de examinare a recursurilor împotriva hotărârilor instanţelor de apel (repartizarea cauzelor şi întocmirea raportului) este de 3 luni în cauzele cu inculpaţi minori sau deţinuţi în stare de arest şi de 6 luni în celelalte cazuri. verificarea legalităţii şi temeiniciei hotărârii atacate ţine de competenţa curţilor de apel. hotărârea pe suport electronic) se transmit în cancelarie în termenul prevăzut de art. cât şi cele de fapt ale cauzelor penale. Situaţia respectivă în anul 2010 pe circumscripţiile curţilor de apel este reflectată în următorul tabel: 10 . În perioada raportată. 418 alin. Raportând cifra recursurilor admise (în privinţa a 427 de persoane) la cea a recursurilor în privinţa persoanelor ale căror cauze au fost restituite spre rejudecare în ordine de apel (291 de persoane). 417 şi 418. 418 alin. judecătorii fiind atenţionaţi asupra respectării acestor prevederi. termenul pentru redactarea deciziei instanţei de recurs este de 10 zile. care însă au fost condiţionate de volumul de lucru enorm de mare al judecătorilor. unde sunt reflectate numărul de cauze (c) judecate şi numărul de persoane (p) în privinţa cărora au fost examinate aceste cauze. decizia. conform art. Reflectarea activităţii curţilor de apel prin prisma soluţiilor pronunţate de Colegiul penal În conformitate cu prevederile art. (4) Cod de procedură penală. al doilea grad de jurisdicţie. Chestiunea privind necesitatea redactării deciziilor judecătoreşti în termenele stabilite de Codul de procedură penală a fost discutată la toate şedinţele operative ale Colegiului penal. (3) Cod de procedură penală (modificat prin Legea nr. instanţele de apel judecă apelurile în strictă conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi jurisprudenţa CEDO. dosarele cu deciziile redactate (la fel. Majoritatea cauzelor penale au fost examinate în termen. care examinează atât aspectele de drept. Termenul de judecare a recursurilor Conform prevederilor art. fapt ce poate fi observat în tabelul de mai jos. Astfel.examinate în recurs în anulare în Colegiul penal s-a redus. constatăm că. Acestor instanţe le revine atribuţia de a continua judecarea fondului şi de a corecta erorile admise de primele instanţe. încălcări de procedură la acest capitol nu au fost comise de către judecătorii Colegiului penal. Articolul 435 alin. ceea ce duce la încălcarea drepturilor părţilor şi la sporirea volumului de lucru al instanţelor de apel. 264-XVI din 28 iulie 2006) stipulează că adoptarea deciziei instanţei de recurs şi întocmirea acesteia se efectuează în conformitate cu prevederile art. (4) Cod de procedură penală.

3% Cauze 39.8% Persoane 43.5% Cauze 28. 11 . în privinţa la 4 persoane.4% Persoane 44.Decizii ale instanţelor de apel casate sentinţei primei instanţeCu menţinerea Hotărîri judecătoreşti menţinute Numărul de persoane judecate la rejudecare Cu remiterea Împreună cu sentinţa Cauze judecate Curţile de apel În total % casării în anul 2010 % casării în anul 2009 Chişinău 721 887 587 p – 66.6% Cauze 43.6% Persoane 32. putem menţiona următoarele erori comise de ele la judecarea apelurilor.5% Persoane 41.2% 80 p 69 c 17 p 14 c 16 p 13 c 14 p 11 c 427 p 345 c Bălţi 258 291 Cahul 44 52 Comrat 32 37 4 p 4c 7p 6c 89 p 84 c 0p 0c 1p 1c 47 p 43 c Bender 38 43 1093 În total 1310 Analizând deciziile curţilor de apel.6% Cauze 53.5% Cauze 39.8% Cauze 33% Persoane 27.6% Cauze 31.5% Persoane 45.9% Persoane 32.2% 483 c66.3% 30 c68. 31 şi 33 CPP – în 4 cauze. −instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. în privinţa la 1 persoană.1% 21 p56.30.3% 29 p – 67.2% 35 p – 67.5% Cauze 31.4% 748 c – 68.5% 189 c 73.4% 60 p 56 c 15 p 15 c 3 p 3c 27 p 25 c 17 p 16 c 2p 1c 213 p 157 c 48 p 38 c 12 p 10 c 12 p 9c 6p 4c 291 p 218 c 300 p 238 c Persoane 33.8% Persoane 45% Cauze 43.9% 211 p – 72.2% Cauze 40.4% 27 c – 71% 883 p 67. care au servit ca temei pentru casarea deciziilor de către Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie: −nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei – în 1 cauză.7% Persoane 32.7% Persoane 64% Cauze 57% Persoane 51.4% Cauze 26.7% 19 c 59.

−persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeaşi faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale. a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părţilor în cazul prevăzut de lege – în 3 cauze. care creşte atât în urma remiterii la rejudecare a cauzelor penale de către Colegiul penal şi Plenul Curţii Supreme de Justiţie. dintre care 927 au fost înregistrate la recepţie personală. 12 . 493 au fost declarate de către procurori. întocmită de secţia penală a Direcţiei de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare a CSJ. în privinţa la 15 persoane. sau dispozitivul hotărârii redactate nu corespunde cu dispozitivul pronunţat după deliberare – în 32 de cauze. calitatea actului de justiţie este afectată şi de volumul de lucru extrem de mare al judecătorilor din curţile de apel. Din numărul total de recursuri ordinare depuse. în privinţa la 24 de persoane. − cauza a fost judecată în primă instanţă sau în apel fără citarea legală a unei părţi sau care. şi 5 – de către rudele condamnaţilor.2010 . Activitatea secţiei penale a Direcţiei grefă În perioada 01. sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie. apărătorii lor şi reprezentanţii lor legali. −instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar. secţia penală. Urmează de menţionat că.− judecata a avut loc fără participarea procurorului. în privinţa la 14 persoane. în privinţa la 14 persoane. în privinţa la 16 persoane. părţile civile. legal citată. −s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege – în 12 cauze. a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate – în 13 cauze. 139 – de către părţile vătămate. în privinţa la 38 de persoane.31. în privinţa la 4 persoane. inculpatului. 374 – de către apărători în interesele condamnaţilor. în care nu pot fi formate complete pentru a judeca apelurile (în special în Curtea de Apel Chişinău volumul de lucru este extrem de mare). în privinţa la 3 persoane.01. în Direcţia grefă. −a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului – în 22 de cauze. Informaţia detaliată privind procentul de casare a deciziilor curţilor de apel pe fiecare curte şi judecător în parte poate fi preluată din Nota privind analiza statisticii judiciare referitor la judecarea cauzelor în ordine de apel. cât şi în urma strămutărilor cauzelor din alte curţi de apel. au parvenit 1529 de recursuri ordinare.2010. 518 – de către condamnaţi şi reprezentanţii lor legali. când participarea lor era obligatorie potrivit legii – în 14 cauze. −faptei săvârşite i s-a dat o încadrare juridică greşită – în 13 cauze. cu excepţia cazurilor reîncadrării juridice a acţiunilor lui în baza unei legi mai blânde – în 4 cauze. interpretului şi traducătorului. −nu au fost întrunite elementele infracţiunii sau instanţa a pronunţat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire.12. care nu erau reprezentanţi legali. precum şi a apărătorului.

şi 2 – părţilor vătămate. acestea fiind transmise în cancelaria penală. atunci avem următorul tablou: Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Recurs ordinar 1090 1192 2107 1993 1962 1674 1529 Recurs anulare 556 366 701 1441 3321 3980 1217 Motivele remiterii recursurilor ordinare şi recursurilor în anulare pentru perfectare sunt următoarele: −nu a fost anexată traducerea în limba de stat a recursului. dintre care 763 au fost transmise în cancelaria Colegiului penal. Din numărul total de recursuri. Restanţa la 01. 13 . au fost analizate cu 101 plângeri mai puţine comparativ cu anul 2009. Dacă facem o comparaţie a activităţii secţiei penale (recursuri parvenite şi înregistrate). 21 – de către părţile vătămate. În perioada de referinţă.01. 294 – în cancelaria Plenului Curţii Supreme de Justiţie. dintre care 31 au fost soluţionate. în anul 2010. restanţa totală constituia 213 recursuri ordinare şi 174 de recursuri în anulare. 35 au fost returnate pentru perfectare. De asemenea. Au fost depuse şi 2 recursuri împotriva hotărârilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul. 88 – judecătoriilor după competenţă. 1386 au fost transmise în cancelaria Colegiului penal.Au fost analizate 1421 de recursuri ordinare. dintre care 216 au fost înregistrate la recepţie personală.2011 a constituit 321 de recursuri ordinare şi 160 de recursuri în anulare. 20 au fost transmise după competenţă. Din numărul total de recursuri ordinare analizate. Comparativ cu anul 2009.01. 125 – de către avocaţi în interesele condamnaţilor. au parvenit cu 2763 de recursuri în anulare mai puţine comparativ cu anul 2009. În perioada raportată. au fost depuse 1217 de recursuri în anulare. au parvenit şi au fost analizate 109 plângeri (petiţii). 86 au fost remise. în 2010. 941 – de către condamnaţi şi reprezentanţii lor legali. 79 – de către petiţionari. iar 58 suplimente la recursuri şi cereri au fost transmise în cancelaria Colegiului penal. au parvenit cu 145 de recursuri ordinare mai puţine. apărătorii lor şi reprezentanţii lor legali. începînd cu anul 2004. Au fost analizate 1231 de recursuri în anulare. 30 – condamnaţilor. 44 de recursuri au fost depuse de către adjuncţii Procurorului General. Urmează de menţionat că. inclusiv 3 au fost remise avocaţilor.2009. şi 7 – de către rudele condamnaţilor. dintre care 669 au fost înregistrate la recepţie personală. La 01. inclusiv 84 condamnaţilor pentru perfectare şi 2 avocaţilor. fiind expediate răspunsuri petiţionarilor. −nu au fost anexate copii pentru fiecare participant la proces (se referă numai la avocaţi).

generează tergiversarea transmiterii dosarelor penale în cancelaria penală. − recursurile nu au fost semnate. În cazurile susmenţionate.430. în perioada raportată. explicându-le prevederile art. −nu s-au anexat copiile la cererile de recurs şi copiile hotărârilor judecătoreşti în ce priveşte recursul în anulare. Se întâlnesc şi situaţii în care dosarele parvenite în secţia penală nu pot fi transmise în cancelaria penală pentru înregistrare din motiv că instanţele de apel nu le-au expediat condamnaţilor copiile deciziilor în limba pe care aceştia o cunosc. şi anume nu conţineau date cu privire la hotărârea judecătorească contestată sau se contestau mai multe hotărâri printr-un singur recurs.455 Cod de procedură penală. Moldova în perioada anului 2009 – I trimestru al anului 2010. 362/1 CP R. cu indicarea 14 . au fost remise Curţii de Apel Chişinău 97 de dosare penale. art. dar şi din motivul că nu au fost anexate recipisele care dovedesc faptul expedierii în adresa condamnaţilor a copiilor deciziilor în limba pe care aceştia o cunosc. Curtea este nevoită să solicite aceste recipise de la curţile de apel. care au fost transmise spre examinare judecătorilor Colegiului penal şi Plenului CSJ: −Nota informativă privind generalizarea practicii judiciare a curţilor de apel. o parte din recursuri sunt depuse în limba rusă. −Generalizarea practicii judiciare cu privire la aplicarea legislaţiei ce reglementează autorizarea interceptării convorbirilor telefonice. 206. fapt care necesită interpelarea lor repetată în fiecare lună. se tergiversează procedura de pregătire şi predare a dosarelor în cancelaria penală pentru înregistrare. de asemenea.01.2010 – 30. secţia penală a Direcţiei de generalizare a întocmit următoarele note informative şi reviste. −nu s-a indicat instanţa de judecată la care se depune recursul sau s-a indicat greşit instanţa. −Generalizarea practicii judiciare privind judecarea recursului contravenţional.430 sau art. − Nota informativă privind hotărârile în cauzele CEDO vs Moldova cu caracter penal şi contravenţional.11. − Nota informativă cu privire la generalizarea practicii judiciare în cauzele penale pe art. ceea ce. 165. art. Astfel. −Nota informativă cu privire la mersul examinării de către instanţele judecătoreşti din mun. Principala dificultate cu care se confruntă secţia în activitatea sa rămâne a fi neexpedierea de către unele instanţe de judecată a dosarelor penale solicitate sau a informaţiilor privitor la ultima expediere a cauzei.−nu corespundeau după conţinut prevederilor art. analiza erorilor judiciare în cauzele penale. 455 Cod de procedură penală.16 alin. În astfel de cazuri. secţia penală a Direcţiei grefă solicită de la condamnaţi să prezinte datele necesare. În consecinţă. art. 207. pentru a fi aplicate prevederile art. Activitatea secţiei penale a Direcţiei de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare Potrivit Planului de activitate al Curţii Supreme de Justiţie.2010. Chişinău a cauzelor penale cu inculpaţi aflaţi în stare de arest.(4) Cod de procedură penală. pronunţate în perioada 01. Totodată.

a încetat procesul în 11 cazuri (1. În contencios administrativ. Colegiul civil şi de contencios administrativ a examinat 2601 de cauze.8%). dintre care 2195 în contencios administrativ şi 406 în procedură contencioasă. 15 .7%). În urma casării hotărârilor (689).9%).3%) au fost admise. respectiv: −cu pronunţarea unei noi hotărâri – 5 (21. Colegiul a pronunţat hotărâri noi în 323 de cazuri (46.2010 a constituit 61 de cauze. au fost examinate 602 recursuri împotriva încheierilor. dintre care au fost respinse 374 (62.01.2010 a constituit 457 de cauze. Colegiul a examinat 406 cauze civile (61 de recursuri împotriva hotărârilor şi 345 de recursuri împotriva încheierilor. în 689 de cazuri hotărârile au fost casate. Restanţa la 01. iar 183 (53%) au fost respinse. − încălcarea competenţei materiale şi jurisdicţionale. 162 (46. − lipsa citării legale a părţilor. Astfel. iar la sfârşitul perioadei de referinţă – 365 de cauze.5%) şi a scos cererile de pe rol în 6 cazuri (0. La fel. 24 (39. adoptate la examinarea cererilor de apel). Colegiul civil şi de contencios administrativ Examinarea recursurilor pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul În perioada de referinţă. iar 37 (60. −cu remiterea la rejudecare – 17 (73.9%) au fost admise. a restituit pricinile la rejudecare în 349 de cazuri (50. Dintre cele 61 de recursuri declarate împotriva hotărârilor.8%). Totodată. restanţa la finele perioadei de raportare a constituit 433 de pricini civile şi de contencios administrativ.6%) au fost respinse.1%) şi au fost admise 228 (37.3%). −cu scoaterea cererii de pe rol – 1 (4. drept motiv de casare. dintre cele 345 de recursuri declarate împotriva încheierilor. La categoria de recursuri declarate împotriva hotărârilor şi încheierilor pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul. Temeiurile de casare a hotărârilor În majoritatea cazurilor.persoanelor implicate în soluţionarea cauzelor la nivel naţional şi a compensaţiilor acordate. au fost casate 23 (95%) de hotărâri. iar la sfârşitul perioadei de referinţă – 68 de cauze.8%). cu restituirea pricinii la rejudecare. iar în 6 cazuri hotărârile au fost modificate. Restanţa la 01. − prezenţa contradicţiei între circumstanţele pricinii şi concluziile primei instanţe expuse în hotărâre.6%). a servit: − necercetarea fondului cauzei. La examinarea recursurilor admise. În urma examinării recursurilor admise.01. au fost respinse 898 de recursuri şi au fost admise 695 de recursuri.

−instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces. Temeiurile de casare a hotărârilor Cele mai frecvente temeiuri de casare a hotărârilor adoptate în prima instanţă şi în instanţa de apel au fost următoarele: −pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei.4%) cauze. (1) CPC. 2009 – 788). −instanţa de apel a examinat cererea de apel care nu corespunde prevederilor art. cu 160 de dosare mai puţine ca în anul 2009. 2007 – 545. 2009 –546).9%) de cauze.368. inclusiv: −cu pronunţarea unei noi hotărâri – în 164 (39.9%) cauze.01. 2008 – 548. 2007 – 718. În urma examinării recursurilor în aceste categorii de dosare. 369 CPC. a. şi cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţă de apel – în 210 (27. −cu restituirea la rejudecare în instanţa de fond – în 233 (56. 2008 – 859. (3) din Legea contenciosului administrativ. a.7%) de recursuri (a.(2) lit. 2009 – 905). −pricina a fost examinată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale. −cu încetarea procedurii – în 6 (1. b) din Legea contenciosului administrativ. în Colegiul civil şi de contencios administrativ se aflau în restanţă 374 de dosare din această categorie. − încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. 2007 – 639. dintre care au fost examinate 2079. au fost casate atât decizia instanţei de apel. −cu scoaterea cererii de pe rol – în 8 (1. −a respins 506 (24. Colegiul civil şi de contencios administrativ: −a declarat inadmisibile 808 (38. (1) şi art. data şi ora şedinţei de judecată.2010. căruia nu i s-a comunicat locul. a. − a admis 765 (36. 365 alin. a. A fost casată decizia instanţei de apel în 318 cauze. inclusiv cu menţinerea hotărârii primei instanţe – în 107 (33. Din numărul total al recursurilor admise (765).6%) de cauze. 16 . −pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces.3%) recursuri (a. au parvenit 2165 de cauze. a. −hotărârea nu a fost semnată de judecător sau nu a fost semnată de judecătorul menţionat în hotărâre.7%) decizii ale instanţelor de apel şi hotărâri ale instanţelor de fond. Examinarea recursurilor declarate împotriva deciziilor instanţelor de apel În procedura menţionată.22 alin. iar la finele perioadei raportate – 447 de cauze.− încălcarea prevederilor art. cît şi hotărârea primei instanţe.45%) cauze. 2008 – 766.8%) recursuri (a. În 411 pricini. încălcând astfel art. − aplicarea eronată a prevederilor art. La 01. a.17 alin. au fost casate 411 (53. −în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată. 364 alin.6%) cauze. −pricina a fost examinată cu încălcarea regulilor cu privire la limba procesului.

pentru examinarea pricinii în fond. în comparaţie cu anul precedent.2010. a. Asemenea cazuri au fost atestate la curţile de apel Comrat şi Cahul. −Guvernul RM. printr-o încheiere motivată. Temeiuri de admitere a cererilor de revizuire au constituit următoarele situaţii: −au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior. a. −dispozitivul contravine părţii motivate. −s-a anulat ori s-a modificat hotărârea. −nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată şi a fost interpretată eronat legea. de abţinere şi referitoare la conflictele de competenţă Pe parcursul anului 2010. −nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond. însă tot mai frecvent apar situaţii când cererile sunt nejustificate. −după emiterea hotărârii. preşedinţii curţilor de apel.2008 – 573. (3) CPC. fără a verifica cererile de abţinere ale judecătorilor.94%) au fost admise. au fost examinate 233 de cereri.2007 – 673. 2009 – 517). Conform situaţiei de la 31.2010. Trebuie de menţionat că. Astfel. expediază pricinile în adresa CSJ. au parvenit 241 de cereri de strămutare. la 01.01. sau Curtea Europeană a Drepturilor Omului a iniţiat o procedură amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova. să le respingă şi să le remită în adresa aceleiaşi curţi de apel. nu corespund normelor procedurale în vigoare. Curtea Supremă de Justiţie. încălcând prevederile art. Restanţa la finele perioadei raportate a fost de 77 de pricini. numărul de cauze din această categorie s-a micşorat cu 64. La începutul perioadei raportate. ulterior.4%) au fost respinse ca fiind inadmisibile. dintre care 186 au fost admise şi 7 au fost remise fără examinare.372 alin.−instanţa de apel a admis schimbarea temeiului acţiunii. Examinarea cererilor de strămutare. iar 26 (4. fiind examinate 449 de cereri (85. a rămas nesoluţionată o singură cauză. cereri de abţinere şi referitoare la conflictele de competenţă dintre alte instanţe. reprezentat de Agentul guvernamental. la finele perioadei nominalizate. Astfel.3%). 17 .12. s-au descoperit înscrisuri probatoare care au fost reţinute de un participant la proces sau care nu au putut fi prezentate instanţei intr-o împrejurare ce nu depindea de voinţa participantului la proces. au fost înregistrate 526 de cereri privind revizuirea hotărârilor pronunţate în cazurile civile şi de contencios administrativ (a. dintre care 423 (80. sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti sau hotărârea ori decizia unui alt organ care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere. nu se afla în restanţă nici o cauză. care consideră că prin hotărârea instanţei s-a încălcat grav un drept prevăzut de Constituţia RM sau de Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. pentru ca. Examinarea cererilor de revizuire În perioada analizată.

Totuşi. la depunerea recursului. pentru a dovedi împuternicirile reprezentantului. Astfel. ceea ce. duce la depăşirea termenului rezonabil de judecată. nu a fost anexată procura.). Printre principalele motive care au condus la amânarea soluţionării dosarelor. volumul de cauze se află la un nivel ridicat. având în vedere numărul impunător de dosare aflate pe rolul Colegiului. uneori. poate avea o durată de câţiva ani. fiind în continuă creştere. Reflectarea activităţii curţilor de apel prin prisma soluţiilor pronunţate de Colegiul civil şi de contencios administrativ Situaţia pe circumscripţiile curţilor de apel este reflectată în următoarele date statistice: Recurs în secţiunea I Contencios administrativ 2010/2009 Curtea de Hotărâri apel menţinute Hotărâri modificate Hotărâri casate Hotărâre nouă Rejudecare Scoaterea Încetarea cererii de procesului pe rol Chişinău Bălţi Bender Comrat Cahul În total 821/872 42/47 2/6 26/15 7/10 898/950 6/11 6/11 637/59 9 37/37 2/6 7/15 6/2 689/65 9 300/290 19/20 1/3 2/7 1/1 323/329 322/262 17/14 1/2 4/6 5/1 349/285 5/47 1/0 6/47 1/3 0/1 1 11/4 18 . până la începerea examinării cauzei în fond. pentru judecare în fond. sunt frecvente cazurile de încălcare a termenelor legale. solicitarea amânării pentru motive formale). prevăzute pentru examinarea cererilor de acest gen. soluţionarea unor probleme complementare (conflicte de competenţă. Este cert faptul că. cereri de abţinere etc. urmează a fi reţinute următoarele: −utilizarea cu rea-credinţă de către părţi a drepturilor procesuale (depunerea cererilor de recuzare. respectarea termenului de soluţionare a cauzelor a reprezentat o problemă importantă. −încălcarea de către părţi a dispoziţiilor legale privind reprezentarea.Cererile de abţinere urmează a fi examinate în termene restrânse. în condiţiile actualelor reglementări legale privind competenţa atribuită Colegiului civil şi de contencios administrativ. astfel ca pricina să fie remisă instanţei în decursul a 5 zile. −lipsa organizării şi desfăşurarea ineficientă a procedurilor de judecată din vina judecătorilor. Termenul de judecare a recursurilor Pentru judecătorii Colegiului civil şi contencios administrativ. În unele cazuri.

În anul 2009. Numărul total al cauzelor aflate în procedura Colegiului a fost de 7426. . pe rolul Colegiului civil şi de contencios administrativ au fost înregistrate 6449 de cauze.secţiunea a II-a – 1430 de decizii (anul 2009 – 744 de decizii). La fiecare din şedinţele desfăşurate săptămânal. fapt ce a avut consecinţe asupra redactării în termen a hotărârilor şi a generat dificultăţi în realizarea actului de justiţie. pe rolul Colegiului s-au aflat 6566 de cauze. .Pricini civile 2010/2009 Curtea de Hotărâri apel menţinute Hotărâri modificate Hotărâri casate Hotărâre nouă Rejudecare Scoaterea cererii de pe rol Chişinău Bălţi Bender Comrat Cahul În total 36/39 1/0 37/39 1/0 1/0 23/30 0/1 23/30 5/15 5/15 17/15 0/1 17/15 1/0 1/0 Recurs în secţiunea a II-a 2010/2009 inclusiv Încetate 8/10 4/0 0/1 14/0 2/0 28/11 19 Curtea de apel Decizii examinate Decizii anulate Menţinută hotărârea primei instanţe 76/73 15/20 5/9 106/3 1/3 203/108 Hotărâre nouă Rejudecare 282/285 72/99 22/19 443/19 13/10 832/432 Chişinău Bălţi Bender Comrat Cahul ÎN TOTAL 1470/1540 363/442 147/94 2120/95 78/68 4178/2239 528/520 108/144 40/35 728/27 26/18 1430/744 122/152 17/25 13/4 165/5 10/5 327/190 Din tabelele de mai sus. se observă o creştere considerabilă a numărului de hotărâri şi decizii anulate: .secţiunea I – 712 hotărâri. Evoluţia sarcinii de lucru în Colegiul civil şi de contencios administrativ În anul 2010. judecătorii au fost nevoiţi să raporteze câte 40-50 de dosare în secţiunea 1 şi aproximativ 50 de dosare în secţiunea a 2-a. restanţa din anul 2009 constituind 977 de cauze.

764.2009 – 324).2009 – 374). De asemenea. iar în anul 2009 – în 245 de cauze. Din numărul total de cereri înregistrate. sunt antrenaţi judecători din alte colegii generează frecvent nedumeriri şi indignări din partea justiţiabililor. Colegiul a examinat cauze aferente celor două campanii electorale. Colegiul activează în lipsa a 3 judecători. având în vedere că. Drept rezultat. relevăm că. Suspendarea executării hotărârii şi aplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii în recurs. în majoritatea cazurilor. 302 au fost remise. precum şi încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătoreşti. activează 21 de judecători. În perioada raportată. în cadrul Colegiului. −de recurs în secţiunea I – 796 (a. din motive imputabile. de către judecătorii Colegiului au fost examinate 5498 de dosare în total. potrivit Legii cu privire la statutul judecătorului. a termenelor de examinare a cauzelor aflate în procedură. prevăzute de Codul electoral. Urmează de menţionat faptul că activitatea secţiei deseori este prejudiciată de conlucrarea ineficientă cu curţile de apel. iar în anul 2009 – 5386. Respectiv. Colegiul civil şi de contencios administrativ a examinat cu 112 cauze mai multe decât în anul 2009. în anul 2006. inclusiv în zilele de odihnă.2009 – 735). În perioada de referinţă.011. 104 au fost respinse. în secţiunea a II-a. Pentru comparaţie. Din numărul total al cererilor de recurs. magistraţii soluţionând contestaţiile concurenţilor electorali în termene restrânse. 2009 – 4418). pentru examinarea cauzelor civile. dintre care: −de recurs în secţiunea a II-a – 2897 (a. au fost examinate 4840 de pricini civile şi de contencios administrativ. −de recurs depuse repetat – 245 (2009 – 215). fiind detaşată din funcţia de judecător. a fost dispusă în 267 de cauze. −de revizuire în contencios administrativ – 183 (a. în anul 2008 – 5437. Din numărul total de 428 de cereri privind scutirea de plata taxei de stat. la recepţia personală au fost înregistrate 2507.10 lei. Ca şi în anul precedent. deşi 20 . −de revizuire – 372 (a. în anul 2007 – 4875. 229 au fost admise. Cuantumul taxei de stat percepute de la persoanele fizice şi juridice pentru examinarea cererilor de recurs în această perioadă a constituit 1.2009 – 174). pentru înlăturarea neajunsurilor. situaţia în care. Spre sfârşitul anului 2009.O asemenea situaţie este alarmantă. dna Anastasia Pascari a fost desemnată Director executiv al Institutului Naţional al Justiţiei. constituie abatere disciplinară încălcarea.2009 – 2920). dat fiind faptul că. Activitatea secţiei civile a Direcţiei grefă În perioada de referinţă. au fost detaşaţi dl Dumitru Visternicean (Preşedinte al CSM) şi dl Nicolae Timofti (membru al CSM). Potrivit statelor de personal. la finele anului 2010. secţia civilă a Direcţiei grefă a înregistrat 4248 de cereri (a. 336 au avut drept obiect suspendarea executării hotărârii contestate (a. sarcina medie pentru fiecare judecător fiind de aproximativ 305 cauze (anul 2009 – 300 de dosare). iar 25 au fost admise parţial.

−Cu privire la practica judiciară privind temeiurile ce duc la restituirea de către instanţa de recurs a pricinilor spre rejudecare. acestea sînt restituite în prima instanţă. astfel cauzându-se tergiversări şi cheltuieli suplimentare. au fost elaborate următoarele generalizări şi note informative: −Cu privire la rezultatele generalizării practicii judiciare privind temeiurile de declarare a cererilor de revizuire în instanţa de recurs efectuate pe perioada anilor 20072010. libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanei interesate. −Cu privire la practica judiciară despre acordarea creditelor preferenţiale de către bănci. −Cu privire la examinarea pricinilor civile la cererea de chemare în judecată înaintată de procuror în interesele statului şi ale societăţii. în apărarea drepturilor. −Cu privire la practica judiciară privind temeiurile de declarare a cererilor de revizuire în instanţa de recurs în perioada anului 2009. plus 21 . −Cu privire la practica judiciară de aplicare de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei fiscale la soluţionarea litigiilor privind contestarea de către agenţii economici a hotărârilor IFPS. România). −Cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei ecologice în cadrul examinării cauzelor civile (inclusiv prin prisma hotărârii CEDO Bacila vs. Suplimentar la Planul de activitate. Colegiului economic i-au fost înaintate spre examinare în ordine de recurs în secţiunea I 449 de cauze economice. −Cu privire la practica judiciară la examinarea litigiilor despre declararea valorii în vamă. −Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei electorale. Activitatea secţiei civile a Direcţiei de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare În perioada de raportare. Colegiul economic Judecarea recursurilor declarate împotriva hotărârilor şi încheierilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea apelului În perioada 1 ianuarie 2010 – 31 decembrie 2010.dosarele se află încă în instanţa de apel la momentul primirii interpelărilor din partea CSJ. −Cu privire la practica judiciară despre contractele de împrumut. subdiviziunea respectivă a întocmit următoarele generalizări: −Cu privire la unele chestiuni apărute în practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei la soluţionarea litigiilor ce ţin de contractele de împrumut. potrivit Planului de activitate al Curţii Supreme de Justiţie pentru 2010. −Cu privire la practica examinării litigiilor ce ţin de aplicarea legislaţiei vamale în contenciosul administrativ.

Numărul de cauze rămase nesoluţionate la sfârşitul perioadei de referinţă este de 34. ceea ce constituie 62. iar în cazul celor 339 de cauze examinate. de către Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie au fost intentate 370 de proceduri de recurs împotriva deciziilor adoptate de instanţele de apel. − 421 de recursuri au fost declarate de către părţi.8%). procedura de examinare în recurs a fost încetată în legătură cu retragerea recursurilor. Din numărul recursurilor parvenite: − 28 de recursuri au fost declarate de către procuror. 2 cereri de recurs au fost restituite.2%). în anul 2010. 153 (37.4%). pe rolul Colegiului.3%) încheierile instanţei de fond au fost modificate.7%). dintre care: • în 16 cazuri a fost pronunţată o nouă hotărâre (26. a pronunţat următoarele soluţii:  85 de recursuri au fost respinse ca neîntemeiate (55. Judecarea recursurilor declarate împotriva deciziilor instanţelor de apel În conformitate cu secţiunea a 2-a. 253 aveau ca obiect de examinare recursuri declarate împotriva încheierilor emise de Curtea de Apel Economică. au fost judecate 406 dosare. capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă. Astfel. a fost pus acelaşi număr de dosare ca şi în anul 2009.2% din numărul total de dosare examinate sau 30. 22 . ceea ce constituie 19. inclusiv restanţa de 62 de dosare din anul 2009. inclusiv: − 8 cu modificarea hotărârii primei instanţe (11. care constituia 31 de cauze.restanţa din anul 2009. Colegiul economic:  a respins ca neîntemeiate – 129 (51%). Colegiul economic.7%) aveau ca obiect de examinare recursuri declarate împotriva hotărârilor adoptate în prima instanţă de Curtea de Apel Economică.8%) recursuri.6%).3% din numărul total de recursuri.7%) încheierile instanţei de fond au fost casate. Din numărul total de cauze parvenite. în urma examinării cărora instanţa: − a respins 65 de recursuri. în total pe rolul Colegiului fiind 480 de cauze.7%). dintre care: − în 14 cazuri (11.  68 de recursuri au fost admise (44. Din numărul total de 406 dosare examinate. Ca urmare a examinării acestor recursuri. − 60 cu casarea hotărârii contestate (88. în urma examinării acestor recursuri. • în 4 cazuri s-a dispus încetarea procesului judiciar (6. • în 40 de cazuri pricina a fost remisă spre rejudecare în instanţa de fond (66. − în 110 cazuri (88. au fost pronunţate următoarele soluţii: − au fost declarate inadmisibile 126 (37.6%).  a admis – 124 (49%). Astfel. Din numărul total de cauze. Referitor la 6 cauze. − au fost transmise pentru examinare în Colegiul lărgit 213 (62.5% din numărul recursurilor admise în Colegiul lărgit. se constată o diminuare – cu 64 – a numărului de proceduri. se atestă că. în comparaţie cu anul 2009.2%) de recursuri. Din cele 406 cauze examinate în ordine de recurs conform secţiunii I.

în 3 cauze. 23 . Evoluţia sarcinii de lucru în Colegiul economic În perioada raportată. privind iniţierea procedurii amiabile într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova (în 3 cauze). Colegiul economic al CSJ a judecat: − recursuri în secţiunea I – în 406 cauze. 1 ianuarie 2010 – 31 decembrie 2010. Din numărul total de cereri de revizuire parvenite. Astfel. − recursuri în secţiunea a II-a – în 339 de cauze. în total. restanţa dosarelor neexaminate a constituit 71 de dosare. La sfârşitul perioadei de referinţă. inclusiv: − cu menţinerea hotărârii primei instanţe – în 32 de cauze. pe rolul Colegiului economic s-au înregistrat 975 de cauze. − existenţa cererii Procuraturii Generale. − cu pronunţarea unei noi hotărâri – în 8 cauze. Din numărul total de 125 de cereri de revizuire. dintre care: − 104 au fost respinse ca inadmisibile (92%). în Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie.7% din numărul total al recursurilor examinate sau 69. − 9 au fost admise (8%). − cu pronunţarea unei noi hotărâri – în 36 de cauze. inclusiv: − cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanţa de fond – în 27 de cauze. la propunerea Agentului guvernamental. − Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale (în 1 cauză).  au fost casate hotărârea instanţei de fond şi decizia instanţei de apel – în 66 de cauze. 4 cereri au fost retrase de către părţi. iar în 5 cazuri au fost emise hotărâri noi. − cu încetarea procesului . Examinarea cererilor de revizuire În perioada de referinţă. ceea ce constituie 43. dintre care au fost examinate 871 de cauze. Ca temeiuri de admitere a cererilor de revizuire. − cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel – în 42 de cauze. Colegiul economic a examinat 113 cereri. au fost înregistrate 125 de cereri de revizuire.5% din numărul recursurilor admise în Colegiul lărgit. − s-a anulat decizia unui alt organ care a servit drept temei pentru emiterea deciziei a cărei revizuire se cere (1 cauză). Colegiul economic a reţinut următoarele: − au devenit cunoscute circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au fi putut cunoscute petiţionarului anterior (în 4 cauze). în ordine de recurs şi revizuire. adică cu 2 proceduri mai multe ca în anul 2009. cu adoptarea următoarelor soluţii:  a fost casată decizia instanţei de apel – în 82 de cazuri.− a admis 148 de recursuri. Din cele 9 cereri de revizuire admise. restanţa dosarelor la finele anului 2010 constituind 8 cereri. în 4 cazuri pricinile au fost trimise la rejudecare.

din numărul total de 2179 de dosare examinate de Curtea de Apel Economică (în fond. Prin analiza comparativă a datelor statistice pe perioada anului 2009. Micşorarea numărului de dosare parvenite în Colegiul economic poate fi explicată prin faptul că. din numărul total al cauzelor (370). sa majorat numărul cazurilor de amânare a şedinţelor de judecată pe motivul că nu a fost probată citarea legală a participanţilor. se constată că. pe parcursul anului 2010. termen apreciat ca fiind unul rezonabil. din 24 . Ţinând cont de datele statistice prezentate. ceea ce constituie 34% din numărul total de cauze examinate de această instanţă în 2010. împotriva unora fiind înaintate recursuri – în 370 de cauze. Situaţia în care termenul de examinare a cauzelor a depăşit 2 luni s-a datorat amânării şedinţelor de judecată la solicitarea participanţilor la proces. Termenul de judecare a recursurilor Majoritatea cauzelor s-au examinat pe parcursul a 2 luni de la parvenirea dosarului. − cereri de strămutare a dosarelor – în 13 cauze. ceea ce constituie 12. ceea ce reprezintă 4% din numărul soluţiilor adoptate de JEC în fond şi 45% din numărul soluţiilor adoptate de CAE în ordine de apel. Curtea Supremă de Justiţie a verificat legalitatea soluţiilor emise de magistraţii CAE în 745 de dosare. iar numărul cererilor de apel înregistrate la Curtea de Apel Economică în aceeaşi perioadă a atins cifra de numai 1143. s-au aflat în procedură mai mult de 2 luni 33 de dosare (8. Astfel. sarcina anuală a unui judecător în Colegiul economic a constituit 108 dosare sau 9 dosare lunar. s-au aflat în procedură mai mult de 2 luni 64 de cauze (13%). în comparaţie cu anii precedenţi. a soluţionat şi a adoptat hotărâri în 9004 dosare.7% pentru cauzele judecate în ordine de apel. în secţiunea I. se poate constata că. în mediu. în proporţie medie cu 5% (62 de dosare). Prezintă interes faptul că Judecătoria Economică de Circumscripţie.7% din numărul total de hotărâri pronunţate de instanţa de fond. Prin urmare. în 2010. În acelaşi timp. în recurs în secţiunea I.− cereri de revizuire – în 113 cauze. ordonanţă şi recurs). La rândul său. au fost atacate 480 de decizii sau 79% din numărul soluţiilor adoptate de Curtea de Apel Economică în fond şi revizuire. Astfel. din numărul total de dosare (480).9%). indicele de casare a soluţiilor adoptate este de 45. se deduce o descreştere a numărului de dosare. au fost contestate la Curtea Supremă de Justiţie 850 (39%) de cauze. Reflectarea activităţii Curţii de Apel Economice prin prisma soluţiilor pronunţate de Colegiul economic În urma examinării recursurilor declarate împotriva hotărârilor şi deciziilor Curţii de Apel Economice. din numărul menţionat de cauze. a fost înregistrată o scădere a numărului de cazuri de exercitare a căilor de atac (cereri de apel şi de recurs) de către justiţiabili împotriva actelor judecătoreşti adoptate de instanţele economice. Curtea de Apel Economică a examinat în apel 822 de dosare. luându-se în consideraţie cele menţionate. iar în secţiunea a II-a. apel.3% pentru primul grad de jurisdicţie şi 43. iar în ordine de recurs în secţiunea a II-a – 370 de decizii. Astfel. în perioada de referinţă. În consecinţă.

− cauza a fost judecată în primă instanţă sau în apel fără citarea legală a unei părţi sau în lipsa unei părţi care. − încălcarea normelor de drept procedural. − încălcarea normelor de drept material prin aplicarea legii care nu trebuia să fie aplicată.numărul total de cauze examinate în fond de Curtea de Apel Economică.85. legal citată. respectiv. în perioada de referinţă. s-a stabilit că. − abaterea de la prevederile art. au fost casate doar 12. care au servit ca temei pentru casarea deciziilor de către Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie: − a fost aplicată eronat norma de drept material. eşalonarea sau scutirea de plata taxei de stat la înaintarea apelului. a fost în imposibilitate de a se prezenta.6 §1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. prin care au fost casate încheierile Curţii de Apel Economice. În majoritatea cazurilor. urmează de menţionat că. drept temeiuri de casare a hotărârilor şi încheierilor pronunţate de Curtea de Apel Economică au constituit următoarele: − neconstatarea şi neelucidarea pe deplin a circumstanţelor care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond. În ce priveşte calitatea actului de justiţie. prin nerespectarea procedurii legale de citare a părţilor în proces. stabilit la art. 25 . aceasta în linii generale poate fi apreciată ca fiind satisfăcătoare. acordând termen pentru lichidarea neajunsurilor. instanţa de apel nu a dat curs cererii de apel. pentru a evita orice atingere adusă însăşi substanţei dreptului la un tribunal. Astfel. ceea ce nu s-a efectuat. menţionând că instanţa urma să analizeze atent circumstanţele cauzei. Curtea de Apel Economică. şi că. La examinarea recursurilor în secţiunea I. or.26 CPC. s-a majorat numărul cauzelor examinate în instanţele economice şi. În astfel de cazuri. calitatea actului de justiţie este afectată şi de volumul de lucru al judecătorilor. soluţionând problema achitării taxei de stat la înaintarea apelului. − lipsa dovedirii circumstanţelor considerate de prima instanţă ca fiind stabilite. Din analiza deciziilor Colegiului economic. de la practica judiciară constantă a Colegiului economic şi de la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului la examinarea demersurilor privind amînarea.6%. se constată că. putem menţiona următoarele erori comise la judecarea apelurilor. neţinând cont de prevederile legii procesuale naţionale şi art. evaluarea activităţii instanţelor economice urmează a fi efectuată ţinând cont de existenţa mai multor factori obiectivi. continuă să ignoreze prevederile legale ce vizează garantarea accesului liber la justiţie. fără a examina temeinicia argumentelor invocate în cererea de amânare a achitării taxei de stat la înaintarea apelului. În acest sens. 86 ale Codului de procedură civilă. s-au micşorat termenele de examinare a acestora. iar din totalitatea deciziilor adoptate în apel – 18%. − instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia. în unele cazuri. urma a fi analizată capacitatea apelantului de a achita taxa de stat. Colegiul economic a casat încheierile adoptate. prin abatere de la practica judiciară constantă a Colegiului economic şi de la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. în special în cazul în care apelantul a invocat situaţia financiară dificilă. Examinând deciziile Curţii de Apel Economice. cum ar fi principiul contradictorialităţii şi egalităţii părţilor în drepturile procedurale.

Se evidenţiază o creştere a numărului de hotărâri adoptate şi. Chişinău.6%). fapt care afectează actul de justiţie. această instanţă continuă să activeze în componenţa a 8 judecători. în perioada de referinţă. − 3 cereri constituie restanţa la 01. Ca urmare a restituirii recursurilor.85 alin. cu introducerea informaţiei respective în program. se poate concluziona asupra îmbunătăţirii situaţiei ce vizează perioada de judecare a pricinilor. pe rolul instanţei în 2010. argumentele admiterii sau respingerii apelului. Secţia economică a Direcţiei grefă înregistrează toate recursurile care parvin la Colegiul economic al CSJ în Programul Computerizat de Gestionare a Dosarelor.5%). 86 CPC. sarcina medie pentru un judecător a fost mai mică.9%). în mediu. s-au aflat 167 de proceduri de insolvabilitate. − 57 de cereri au fost restituite recurenţilor pentru lichidarea neajunsurilor (12. în total. şi anume nu s-au indicat dispozitivul deciziei.(4). efectuând scanarea recursurilor depuse şi a cererilor anexate la acestea. sarcina lunară pentru un judecător constituind 34 de dosare. în secţie au fost înregistrate în total 37 de cereri de amânare. − 48 de cereri au fost transmise după competenţă (10. În urma examinării preventive a 450 de recursuri: − 345 de cereri au fost remise cancelariei Colegiului pentru înregistrarea intentării procedurii în recurs (76. În majoritatea cazurilor. în Curtea de Apel Economică. judecătorilor din această instanţă le-au revenit câte 106 proceduri lunar (98 de acţiuni şi 7 cereri). Deşi. ceea ce constituie 59% din numărul total al procedurilor aflate pe rol sau 64% din numărul total al acţiunilor. În acelaşi timp.2011 (0. Totodată. în contextul jurisprudenţei CEDO. dintre care 98 au parvenit prin corespondenţă. respectiv. variind între 50 şi 90 de dosare. pe când în judecătorii. esenţa şi temeiurile recursului. argumentul ilegalităţii deciziei atacate. Activitatea secţiei economice a Direcţiei grefă În perioada de referinţă. or. Activitatea secţiei economice a Direcţiei de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare 26 . în 2010 au parvenit cu 41 de recursuri mai puţine. în perioada de referinţă. Totodată. în procedura curţii de apel s-au aflat 3286 de dosare. au fost înregistrate 1 cerere privind aplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii şi 32 de cereri de suspendare a executării a hotărârii contestate. se observă o micşorare neesenţială a numărului de dosare examinate în 2010 – cu 202 cauze (5%) –. De asemenea. au fost înregistrate 23 de recursuri repetate.2%). în secţie au fost înregistrate în total 453 de cereri de recurs. recursurile au fost restituite pentru lichidarea neajunsurilor pe motivul neachitării taxei de stat prevăzute de lege sau lipsei motivării recursului depus. Astfel.01.Referindu-ne la Judecătoria Economică de Circumscripţie. se atestă o majorare a adresărilor agenţilor economici formulate în temeiul art. menţionăm că. Comparativ cu anul 2009. dintre care au fost examinate 9004 acţiuni. atât din mun. cît şi din ţară. pe rolul acestei instanţe în 2010. s-au aflat 15127 de proceduri (14068 de acţiuni şi 1059 de cereri de eliberare a ordonanţelor). urmează de menţionat că. eşalonare sau scutire de plata taxei de stat.

care au fost transmise spre examinare judecătorilor Colegiului economic şi Plenului CSJ. şi anume hotărîrile Pădureţ vs Moldova (05. − Nota informativă privind judecarea cauzelor economice în ordine de revizuire de către Colegiul economic al CSJ în 12 luni ale anului 2009 (în afara Planului de activitate). Brega vs Moldova (20.07. inclusiv pentru judecătorii de instrucţie.2010). 113.2010).Secţia economică a Direcţiei generalizare a întocmit 7 note informative şi 4 proiecte de hotărâri. −temeiurile de casare a hotărârilor judecătoreşti adoptate de instanţele economice şi de remitere a cauzelor spre rejudecare. Popa vs Moldova (21.03. − Nota informativă privind generalizarea practicii judiciare privind numirea. Activitatea magistraţilor Curţii Supreme de Justiţie în vederea acordării asistenţei metodice judecătorilor În conformitate cu Programul de acordare a asistenţei metodice judecătorilor în chestiunile de aplicare a legislaţiei pentru anul 2010. − Nota informativă privind hotărârile CEDO contra Republicii Moldova pe cauzele economice şi bilanţul privind activitatea Colegiului economic în scopul executării Hotărârii Parlamentului RM nr. −practica judiciară de aplicare a legislaţiei ce reglementează autorizarea interceptării telefonice.2008. 114 din Legea insolvabilităţii. −practica judiciară la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a măsurilor de asigurare.04.01. schimbarea. Parnov vs Moldova (13. seminare zonale.2010)). magistraţii CSJ au organizat (cu deplasarea în teritoriu) pentru judecătorii instanţelor din circumscripţiile curţilor de apel. 27 . inclusiv: − Nota informativă privind unele întrebări ce apar în practică la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a măsurilor de asigurare. − Nota informativă referitor la generalizarea practicii judiciare privind modalităţile de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere sau executare necorespunzătoare a obligaţiei.72-XVI din 28.2010).3 din Convenţie. în cadrul cărora au fost luate în discuţie următoarele teme: −erorile judiciare comise de către instanţele judecătoreşti. destituirea administratorului insolvabilităţii şi contestarea de către acesta a actelor juridice potrivit art. −aplicarea jurisprudenţei CEDO la soluţionarea cazurilor de maltratare a persoanelor arestate (jurisprudenţa CEDO contra Moldovei în cauzele penale şi contravenţionale vizând art. − Nota informativă privind generalizarea practicii judiciare ce vizează temeiurile de casare a hotărârilor judecătoreşti adoptate de instanţele economice şi de remitere a cauzelor la rejudecare. − Nota informativă privind evaluarea termenelor de soluţionare a cauzelor economice.09. inclusiv în contextul hotărârilor CEDO contra Moldovei.

Chişinău. − 21-26 februarie 2010. Răspunderea magistraţilor”. Vilnius. precum şi dezvoltarea. a accesului justiţiabililor la justiţie. formator dna Raisa Botezatu. în or. Au fost realizate întîlniri oficiale în cadrul MAI. elaborarea interpelărilor oficiale privind procedura de extrădare. şi respectarea cadrului de 28 . formator dl Iurie Diaconu. Conferinţa şi-a propus să exploreze tendinţele. s-a desfăşurat Proiectul „Asistenţa juridică pentru persoanele traficate şi exploatate în Azerbaidjan”.3 al Primului Protocol adiţional la Convenţie (dreptul la alegeri libere). În cadrul seminarului.Kiev. −eliberarea ordonanţelor judecătoreşti. or. Menţionăm unele din evenimentele ce au avut loc pe parcursul anului 2010. Lituania. garantarea respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în contextul Convenţiei. Vizita a avut ca scop instruirea unui grup de specialişti din Republica Moldova în domeniul audierii copiilor victime în cadrul camerei specializate de care dispune organizaţia gazdă „Vaico Namas”. combatere şi investigare a relelor tratamente”. au fost abordate subiecte referitoare la cooperarea internaţională în vederea perfecţionării legislaţiei în domeniul combaterii terorismului. − 22-23 octombrie 2010. Întru atingerea obiectivelor menţionate şi preluarea bunelor practici ale celorlalte ţări membre ale Consiliului Europei. − 02-03 noiembrie 2010. în or. contestarea actelor de proporţii. or. precum şi întru stabilirea unor legături puternice de cooperare internaţională vizând combaterea traficului de persoane. schimbarea administratorului procesului de insolvabilitate. Cooperarea internaţională şi relaţiile cu societatea civilă Asigurarea calităţii şi transparenţei actului de justiţie. destituirea. la care au participat judecătorii Raisa Botezatu şi Iurie Diaconu. şi-a desfăşurat lucrările Grupul de lucru Sudregional pentru ţările GUAM privind „Intensificarea Legală a Cooperării Internaţionale privind Terorismul”. a terorismului etc. or. Ucraina. la care a participat dl Ghenadie Nicolaev.Baku. la care au participat şi au conlucrat reprezentanţii Curţii Supreme de Justiţie a Moldovei: − 25-29 ianuarie 2010. al Procuraturii Generale a Lituaniei şi Curţii Supreme de Justiţie a Lituaniei. provocările şi diversele aspecte practice de punere în aplicare a Protocolului opţional la Convenţia împotriva torturii (OPCAT) în CSI şi în ţările est-europene. Instruirea a avut drept scop furnizarea de informaţii judecătorilor şi procurorilor cu privire la standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului pentru protecţia persoanelor traficate şi exploatate şi la practicile şi experienţele referitoare la urmărirea penală a cazurilor de trafic în alte ţări. −fraudele electorale prin prisma art. − 15-16 februarie 2010. s-a desfăşurat Conferinţa cu tematica „Identificarea autorităţilor responsabile pentru condamnările suferite de România şi Moldova la CEDO. precum şi oferirea asistenţei reciproce legislative. la care a participat dna Raisa Botezatu..−numirea. Odesa. magistraţii CSJ au luat parte la diverse seminare şi conferinţe. unificarea practicii judiciare în lumina jurisprudenţei CEDO şi internaţionalizarea dreptului sunt doar unele din sarcinile Curţii Supreme de Justiţie. şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa a III-a Est-Europeană cu genericul „Mecanismele Naţionale de prevenire. a avut loc o vizită de studiu în domeniul protecţiei victimelor şi martorilor vulnerabili.

− 30 noiembrie . în or. organizat de CSJ în colaborare cu Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională. la Strasbourg. Ucraina. a fost organizată masa rotundă cu tema „Remedii efective împotriva neexecutării sau executării tardive a hotărârilor instanţelor judecătoreşti interne”. Republica Belarus. la care a luat parte dl Constantin Gurschi. a avut loc Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică cu genericul „Forme alternative de soluţionare a litigiilor comerciale. organizat de Delegaţia UE în Republica Moldova. şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa internaţională „Procedura de contencios-administrativ şi practica aplicării dreptului administrativ”. Acesta a fost organizat de Institutul Naţional al Justiţiei în parteneriat cu Academia de Drept European Trier. Germania.reglementare a sistemelor instituţionale/operaţionale pentru investigarea eficientă a relelor tratamente potrivit standardelor europene. − 21-23 iunie 2010. Canada. − 15-16 aprilie 2010. în Belarus. a avut loc Conferinţa cu tematica „Internaţionalizarea justiţiei – Internaţionalizarea dreptului”.Minsk. în Ottawa (Ontario). în or. a fost întreprinsă o vizită de lucru. a avut loc o vizită de studiu şi participare la seminarele Componentei I „Alternativele privaţiunii de libertate”. − 21-27 noiembrie 2010. − 30 noiembrie – 03 decembrie 2010. problemele şi modalităţi de rezolvare”. s-a desfăşurat Seminarul „Procedura insolvabilităţii – aspect comparat prin prisma experienţei germane”.04 decembrie 2010. în cadrul căreia au avut loc întâlniri cu magistraţi. în cadrul căreia au fost realizate discuţii de specialitate şi schimb de experienţă la capitolul practicii judiciare şi prevederilor legale în procedura de insolvabilitate. promovarea şi evaluarea performanţelor judecătorilor. la Chişinău. organizată de Asociaţia Înaltelor Curţi de Casaţie Francofone (AHJUCAF). − 29 decembrie 2010 – 10 ianuarie 2011. în or. Aurich. − iunie 2010. la Berlin. − 23 şi 24 septembrie 2010. s-a făcut referire la alte două drepturi fundamentale prevăzute de Convenţie: la 29 . Misiunea UE pentru Consiliere în Politici Publice şi CSM. În plan comparat. Chişinău. şi-a desfăşurat lucrările Forumul internaţional „Protecţia juridică a drepturilor în condiţiile economice internaţionale”. − 15-17 noiembrie 2010. Gemania. cooperarea internaţională şi modalităţile de îmbunătăţire a practicilor de aplicare a legii”. reprezentanţi ai Ministerului Mediului. a avut loc vizita de lucru pe tema dreptului insolvabilităţii. a fost organizat Atelierul de lucru privind reformele sistemului judiciar: proceduri şi criterii pentru selectarea. s-au desfăşurat cursurile de formare cu tematica „Combaterea traficului de fiinţe umane: sistem de analiză.Kiev. − 15-16 martie 2010. la care a participat judecătorul Iurie Bejenaru. în Republica Federală Germania. în cadrul proiectului „Eliminarea obstacolelor privind neexecutarea hotărârilor judecătoreşti interne: asigurarea executării efective a hotărârilor instanţelor judecătoreşti interne”. în or. Dezbaterile au fost axate pe articolul 10 din Convenţie. cu care s-au discutat probleme legate de domeniul ecologic. reuniunea magistraţilor din Republica Moldova şi Republica Federală Germania. şi-a desfăşurat lucrările cel de al doilea seminar cu referire la unele prevederi ale Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. − 4-5 mai 2010. − 15 februarie 2010.

fapt ce generează 30 . Astfel. Plenul consideră că. Desfăşurarea şedinţelor judecătoreşti în birourile judecătorilor. Necesitatea şi eficienţa asistării magistraţilor de către referenţi a fost dovedită elocvent prin activitatea acestora în cadrul Curţii Supreme de Justiţie şi al instanţelor judecătoreşti din alte state. Drept rezultat. caracteristică întregului sistem judecătoresc. .libertatea de gândire.Fluctuaţia de personal în instanţele judecătoreşti. Drept rezultat. grefieri. iar termenele de examinare a cauzelor sunt la limita cerinţelor art. de conştiinţă şi religie (drept prevăzut de articolul 9) şi la libertatea de întrunire şi asociere (drept prevăzut de articolul 11 din Convenţie). 6 din Convenţie.Sarcina de lucru excesivă în unele instanţe judecătoreşti. pe parcursul mai multor ani se atestă o fluctuaţie considerabilă de personal: lucrători ai cancelariilor. O atare situaţie are repercusiuni negative asupra organizării eficiente a lucrului instanţelor judecătoreşti şi asupra calităţii serviciului public prestat de această categorie de funcţionari. cresc termenele de examinare a dosarelor şi se măresc cheltuielile suportate de justiţiabilii care participă la examinarea acestor cauze. care poate fi şi trebuie realizat de funcţionari publici. deficienţele PIGD urmează a fi neîntârziat eliminate. Or. . imaginea sistemului judecătoresc. 22 din Legea cu privire la statutul judecătorilor prevede răspunderea disciplinară a magistraţilor pentru încălcarea principiului repartizării aleatorii a dosarelor şi nepublicarea actelor judecătoreşti pe site-ul instanţelor. în mod evident prejudiciază solemnitatea actului de justiţie. precum şi creează un pericol fizic pentru toţi cei antrenaţi în aceste şedinţe judiciare. duce la nerespectarea principiului menţionat. în mod inevitabil.Lipsa asistenţilor (referenţilor) în judecătorii şi curţile de apel. carenţele programului şi imposibilitatea utilizării soft-ului la repartizarea aleatorie a cauzelor. în special în Curtea de Apel Chişinău şi în judecătoriile din mun.Deficienţele Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. translatori şi alţi funcţionari. următoarele probleme cu care se confruntă instanţele: . din motive care nu depind de magistraţi. .Imposibilitatea formării completelor judecătoreşti în unele curţi de apel din cauza vacanţei funcţiilor de judecător. sunt supraîncărcate alte instanţe de apel. ceea ce nu permite remiterea cauzelor la rejudecare în aceste instanţe. . . în situaţia în care art. Astfel. Chişinău.Insuficienţa sălilor de judecată în instanţele judecătoreşti şi amenajarea inadecvată a celor existente (cuşti metalice). pe parcursul mai multor ani sunt semnalate. Neajunsuri depistate în sistemul judiciar a căror soluţionare necesită participarea autorităţilor de resort Urmare a dezbaterilor din cadrul şedinţei de evaluare a activităţii CSJ pentru anul 2010 şi a audierii rapoartelor preşedinţilor curţilor de apel. reprezentanţi ai ONG-urilor). la acestea asistând participanţii la proces şi alte persoane (mass-media. Plenul constată mai multe deficienţe de ordin instituţional şi administrativ. Implicarea magistraţilor din judecătorii şi curţile de apel în efectuarea lucrului tehnic. caracteristice întregului sistem judecătoresc. care împiedică realizarea eficientă a actului de justiţie. însă rămân fără remediere şi abordare consecventă. calitatea actului de justiţie este sub nivelul aşteptărilor. deseori supraaglomerate. afectează în mod direct calitatea actelor procesule şi termenele de realizare a actului de justiţie. Urmare a salarizării insuficiente.

Plenul H O T Ă R Ă Ş T E: 1. 2. procurorilor.Constată că activitatea Curţii Supreme de Justiţie. colegiile şi subdiviziunile Curţii Supreme de Justiţie. În scopul asigurării unei justiţii eficiente şi uniforme. Plenul consideră că este necesară intervenţia legislativului nemijlocit în textul legal al Codului contravenţional. casate ulterior de curţile de apel.Reglementările defectuoase cuprinse în Codul contravenţional. vor întreprinde toate măsurile necesare generalizării practicii judiciare şi elaborării hotărârilor explicative ale Plenului în termenele prevăzute. În scopul excluderii abaterilor disciplinare. fiind imperios necesară implicarea Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Justiţiei. sporeşte riscul adoptării unor soluţii contrare art.Numărul mare de acte judiciare pronunţate de judecătorii. 31 . Este evident că starea de lucruri poate fi schimbată nu doar prin acordarea asistenţei metodice de către magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. şefii direcţiilor şi secţiilor vor efectua controale regulate în subdiviziunile pe care le conduc şi vor discuta rezultatele activităţii la şedinţele operative organizate lunar. Situaţia creată nu poate fi remediată prin adoptarea unor hotărâri explicative ale Plenului sau prin acordarea ajutorului metodic din partea magistraţilor Curţii Supreme de Justiţie şi ai curţilor de apel. în conformitate cu prevederile articolului 16 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. semnalează pe parcursul ultimilor ani grave dificultăţi în procesul de comunicare a actelor de procedură prin intermediul poştei. Plenul consideră că este alarmantă situaţia în care deciziile contestate ale unor instanţe judecătoreşti sunt casate de curţile de apel în proporţie de aproape 50%. Ia act de informaţiile preşedinţilor colegiilor Curţii Supreme de Justiţie privind activitatea de înfăptuire a justiţiei în anul 2010. şeful Aparatului. 6 din Convenţie. în limitele competenţei. O atenţie deosebită preşedinţii de colegii. 4. de toate nivelele. carenţele şi ambiguităţile procedurilor judiciare reglementate de Codul contravenţional tot mai frecvent sunt obiectul criticilor din partea magistraţilor. tergiversarea examinării cauzelor şi. judecătorii. al executării stricte a obligaţiilor funcţionale impuse prin lege. . Planul de activitate şi priorităţile stabilite prin hotărârile Plenului adoptate pe parcursul anului 2010. prin regulamentele interne şi planurile de activitate. Plenul reţine că. 5. . preşedinţii de colegii. drept consecinţă.suspiciuni sau chiar învinuiri neîntemeiate în privinţa preşedinţilor instanţelor judecătorilor şi a judecătorilor. În baza celor expuse. s-a desfăşurat în conformitate cu Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie. Direcţia de generalizare şi Direcţia grefă o vor acorda ajustării practicii judiciare şi hotărârilor explicative la rigorile ce rezultă din hotărârile CEDO pronunţate în anul 2010 în privinţa Republicii Moldova şi a altor state.Încălcarea de către Poşta Moldovei a prevederilor legale privind înmânarea citaţiilor. . 3. cu unele omisiuni în ce priveşte îndeplinirea atribuţiilor ce nu au legătură cu actul de justiţie. Neîndeplinirea de către lucrătorii poştali a cerinţelor de înmânare a citaţiilor inevitabil duce la amânarea şedinţelor judiciare. avocaţilor şi societăţii civile. Majoritatea covârşitoare a instanţelor judecătoreşti.

4 din 28 ianuarie 2011 Ion MURUIANU 32 .6. A informa despre prezenta hotărâre Consiliul Superior al Magistraturii şi a o publica în Buletinul CSJ şi pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în seama vicepreşedinţilor Curţii Supreme de Justiţie şi Aparatului CSJ. Nr. 7. Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie Chişinău.