You are on page 1of 47

1. Între formele principale de turism includem : a. turismul intern de vară; b. turismul domestic; c. turismul internaţional receptor; d.

turismul internaţional; e. turismul de sejur. 2.După modul de angajare al prestaţiilor turistice distingem: a. turismul itinerant; b. turismul de tranzit; c. turismul social; d. turismul mixt. e. turismul de sejur. 3. Rolul economic al turismului se concretizeaza în: a. contribuţia turismului la creşterea produsului intern brut; b. contribuţia turismului la obţinerea de încasări valutare, din turismul Uniunii Europene; c. diversitatea prestaţiilor turistice (de cazare, alimentaţie,agrement) pentru a satisface mai multe nevoi; d. caracterul dinamic al acativitaţilor turistice; e. egalizarea social-economică a diferitelor zone ale ţarii 4. Etimologic, cuvântul „turism” provine din: a. termenul englez „tour” b. termenul francez „tour” c. termenul latin „turnus” d. termenul englez „tourism” e. nici un răspuns nu este corect. 5. Efectul multiplicator este: a. efect economic pozitiv, direct; b. efect economic pozitiv, indirect; c. efect economico-social pozitiv, direct; d. efect social; e. efect de redresare economică. 6. Nivelul veniturilor individuale în economie este influenţat de: a. produsul national brut pe locuitor, b. volumul populaţiei active ocupate; c. nivelul productivitaţii muncii în industrie; d. nivelul cheltuielilor pentru plata serviciilor pentru populaţie; e. structura economiei pe ramuri şi sectoare de activitaţi; 7. Cererea turistica se caracterizează prin: a. complexitate si eterogenitate; b. este elastică numai pentru o anumita perioadă din timpul anului; c. este mai dinamică decăt consumul turistic; d. se formeaza in sfera locului de reşedinţa a turistului; e. are aceleaşi trasaturi ca şi consumul turistic.

8. Contul “călătorii” cu sold negativ contribuie la: a.creşterea excedentului balanţei de plăţi; b.creşterea încasărilor din sectorul terţiar al economie; c. reducerea deficitului balanţei de plăţi; d. dezechilibrarea balanţei de plăţi; e. reducerea eficienţei economice. 9. Ministerul Turismului a luat fiinţă: a. în anul 1971; b. în anul 1974; c. în anul 1990; d. în anul 1960; e. în anul 2000. 10. Riscul (atacurilor teroriste) asumat de turiştii care vin în România este: a. inexistent; b. foarte mare; c. la fel ca şi în celelalte state europene; d. foarte mic; e. de durată. 11.Între principalele criterii de stabilire a locului turismului in economia naţională includem : a. contribuţia turismului la crearea produsului intern brut; b. populaţia activa ocupată în turism; c. capitalul fix din turism; d. ponderea încasărilor din turismul internaţional în exportul total de mărfuri; e. ponderea ofertei turistice în totalul ofertei de bunuri şi servicii al unei ţări. 12. Multiplicatorul turistic al cheltuielilor/veniturilor prezintă mai multe tipuri: a. multiplicatorul veniturilor şi al ocupării forîei de muncă; b. multiplicatorul rezultatelor şi al cheltuielilor indirecte; c. multiplicatorul vănzărilor şi al profitului: d. multiplicatorul importului şi al exportului; e. nici un răspuns nu este corect 13.Pentru aprecierea eficienţei sociale a turismului se utilizează: a. indicatori ce privesc nivelul serviciilor, îmbunătaţirea starii de sănătate; b. indicatori ce privesc eficienţa absolută; c. indicatori ce privesc eficienţa relativă; d. numărul tipurilor de produse turistice oferite în general; e. sporul de timp activ datorită ameliorării sănătăţii indivizilor pe seama turismului. 14. Calitatea mediului este afectată de:

a. factori obiectivi; b. factori subiectivi; c. factori derivaţi; d. acţiunile unor categorii de turişti. e. turismul organizat. 15. Dinamica turismului este determinată in primul rănd şi în sens general de : a. creşterea economică, de pătrunderea progresului ştiinţific în toate domeniile de activitate, în toate domeniile economice şi sociale; b. creşterea veniturilor populaţiei; c. extinderea ofertei turistice; d. reducerea preţurilor şi tarifelor produselor turistice; e. evoluţia numerică a populaţiei, modificarea duratei medii de viaţă. 16. Dezvoltarea nesistematizată a localităţilor turistice se caracterizează prin: a. proiectarea necorespunzătoare a obiectivelor de investiţii cu caracter turistic; b. ocuparea extensivă a spaţiului cu construcţii; c. realizarea de construcţii estetice turistice adaptate specificului arhitectonic tradiţional; d. stabilirea de amplasamente adecvate pentru baza materială turistică; e. construcţia unor hoteluri de mare capacitate. 17. Între activităţile care afectează calitatea mediului şi pun în pericol integritatea şi conservarea obiectivelor se numără: a. pătrunderea turismului automobilistic în locuri până nu demult inaccesibile pentru acest mijloc de transport; b. circulaţia turistică controlată; c. dezvoltarea sistematizata a localităţilor turistice; d. amenajările pentru vizitarea peşterilor e. dezvoltarea turismului in mediul rural. 18. Turismul poate fi definit ca: a. ansamblul activităţilor unei persoane care calătoreşte in afara mediului său obişnuit de muncă; b. totalul activităţilor unei persoane care calătoreşte pentru o perioadă specificată de timp în scop de profit; c. totalul activitaţilor rezidenţilor unei ţări care locuiesc în propria ţară; d. ansamblul activităţilor unei persoane care călatoreşte în alt scop decăt exercitarea unei activităţi renumerate şi pentru o perioadă mai mica de 12 luni; e. industria care concură la satisfacerea anumitor nevoi ale turistului. 19. Cererea turistică potenţială reprezintă: a. numărul actual de participanţi la turism sau care calătoresc în afara localităţii unde au reşedinţa;

b. un segment al polulaţiei care nu calătoreşte din diferite motive; c. ansamblul persoanelor care doresc să călătorească intr-un viitor mai apropiat sau mai liber le vor fi favorabile; îndepărtat, dacă anumite circumstanţe legate de puterea lor de cumpărare sau de timpul d. un segment al populaţiei care nu calătoreşte datorită unor cauze cu care se confruntă oferta turistică; e. persoanele care doresc să călătorească în viitor pentru o ocupaţie permanentă; 20. Turiştii “alocentrici” se interesează de: a. destinaţii uşor accesibile; b. forme simple de cazare; c. echipamente turistice tradiţionale; d. călătorii programate şi organizate în întregime; e. servicii diversificate şi scumpe. 21. Principiile majore de dezvoltare durabilă sunt: a. durabilitate ecologică, durabilitate economică, durabilitate socială şi culturală. b. durabilitate socială şi durabilitate economică; c. durabilitate culturală, durabilitate socială şi durabilitate economică; d. durabilitate ecologică, durabilitate socială şi durabilitate culturală. e. diversitate economică si financiară. 22. Agentul economic din turism are următoarele obligaţii: a. să presteze şi să comercializeze servicii turistice, în condiţiile legii; b. să participe la acţiunile de promovare naţională şi internaţională şi să fie inclus în cataloage,ghiduri şi alte mijloace de lansare a ofertei naţionale de servicii turistice; c. să apere interesele şi să asigure securitatea turiştilor, informarea lor adecvată, precum şi despăgubirea acestora în cazul apariţiei unor prejudicii, conform prevederilor legale; d. să obţină reclasificarea unităţilor proprii, ca urmare a îmbunătăţirilor aduse nivelului de dotare şi calităţii serviciilor ; e. sa dezvolte baza materială a turismului . 23. Consumurile turistice se suportă din următoarele categorii de venituri: a. venitul personal (familial); b. veniturile destinate acoperirii necesitaţilor vitale; c. veniturilor disponibile(discreţionare); d. veniturile individuale aferente constituirii de rezerve; e. a+c. 24.Turistul reprezintă: a. orice persoană care se deplasează spre un loc situat în afara reşedinţei obişnuite pentru o perioadă mai mică de 12 luni; b. orice persoana care are nevoie să se deplaseze pentru a se relaxa;

acele unităţi care promovează pachete de servicii pentru turişti. b. unităţi turistice care asigură servicii de calitate pentru turişti. acele schimburi comerciale care se fac doar la nivel de agent economic. acele tranzacţii care nu se văd efectiv ci sunt urmărite doar scriptic prin intrări şi ieşiri de valută. construirea unor noi baze de cazare. c. creşterea nivelului de trai al unei regiuni turistice ca urmare a creşterii încasărilor din turism. e. reducerea tarifelor la serviciile turistice. de obicei un an. d. acele schimburi comerciale şi tehnice care se fac doar la nivel microeconomic. creşterea PIB în anul respectiv dar şi în anii următori. impactul direct pe care îl are turismul asupra celorlalte ramuri ale economie. 27. Agenţiile de turism private reprezintă: a. 26. Strategia de relansare a turismului internaţional al României vizează: a. dezvoltarea infrastructurii turistice. 29. d. 28. orice persoana care se deplasează în afara reşedinţei în alt scop decât cel pentru recreere.c. veriga de bază a instituţiilor care activează în industria turismului. e. orice persoane care se deplasează intr-un loc nepoluant şi modern. creşterea veniturilor la nivel macroeconomic ca urmare a creşterii circulaţiei turistice. 25. orice persoană care se deplasează spre un loc situat în afara reşedinţei sale obişnuite pentru o perioada mai mică de 2 ani şi ale carei motive principale de călatorie sunt altele decăt executarea unei activităţi renumerate în locul vizitat. eliminarea vizelor pentru turiştii ce ne viziteaza ţara. b. e. diversificarea sectorului turistic. d. puncte de lucru care pun la dispoziţia turiştilor întreaga gamă de servicii turistice. c. o formă a schimburilor economice internaţionale care nu au ca obiect o marfă. d. c. c.Comerţul invizibil reprezintă: a. acele schimburi comerciale care se fac numai în domeniul turismului. Funcţia managerială de conducere este: . d. e. b.Efectul direct al turismului ca efect multiplicator reprezintă: a. nici un răspuns nu este valabil. creşterea veniturilor în sectorul turistic ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turişti în decursul unei anumite perioade. b. e.

d. totalitatea serviciilor turistice ce pot fi prestate la un moment dat în cadrul unei unităţi turistice. c. e. acele categorii de turişti care practică diferite forme de turism pe parcursul unui sejur. b. schimbări în structura vârstei pe piaţa turistică. c. Turismul activ este reprezentat de: a. reducerea sezonalităţii in domeniul turismului. numai potenţialul turistic situat intr-un anumit spaţiu geografic 33. Printre schimbările socio-culturale cu impact asupra turismului naţional se pot menţiona: a. ansamblul proceselor de coordonare a personalului angajat în vederea participării acestora la realizarea obiectivelor întreprinderii de turism. 32. nici un răspuns nu este corect. sporirea circulaţiei turistice. d. Oferta turistică reprezintă: a.a. e. unii turişti. subordonarea salariaţilor din industria turistică în vederea realizării obiectivelor şi scopurilor propuse. formarea fluxurilor turistice. modificarea veniturilor turiştilor potenţiali. Modelele de fluxuri turistice generează ca efect: a. abilitatea managerului din întreprinderea turistică de a desfăşura o activitate profitabilă. acei turişti care se deplasează permanent în afara reşedinţei obişnuite. capacitatea managerului de a concepe pachete de servicii turistice atractive. nici un răspuns nu este adevărat. e. 30. ce dispun de mijloacele financiare şi se deplasează mai ales in străinătate. b. numărul turiştilor care se oferă sau care îşi manifestă dorinţa de a practica o formă de turism sau alta. schimbările intervenite în gusturile şi preferinţelor turiştilor. c. b. b. d. c. e. totalitatea elementelor care pot fi puse în valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice. d. . c. acele categorii de turişti care au tendinţa de a concilia mijloacele lor economice cu dorinţa de a-şi satisface cererea pentru diversele forme de turism. reorientarea fluxurilor turistice. totalitatea pachetelor turistice oferite de agenţiile de turism. 31. b. acea categorie de turişti pentru care a practica o formă de turism sau alta reprezintă un mod de viaţă.

protejarea şi evitarea altor acţiuni care pot duce la degradarea factorului de cură. c. Capacitatea psihologică ca suport pentru turism se concretizează în: a. dezvoltarea unor produse turistice naţionale pentru mai multe categorii de turişti. publicitatea negativă ce influenţează deciziile turiştilor potenţiali în alegerea destinaţiilor de vacanţă. e. realizarea unei ample campanii de promovare a turismului pe plan internaţional. d. e. d. nici un răspuns nu este corect. practicarea unor tarife atractive pentru serviciile turistice. percepţia negativă a turiştilor faţă de destinaţia turistică. supradimensionarea staţiunilor din punctul de vedere al capacităţilor de primire şi tratament.Între formele derivate de turism se include: a. e. 35. scăderea nivelului de trai a unor categorii sociale ce reprezintă o pierdere pentru sectorul turistic. 34. e. 38. comparative cu capacitatea potenţialului resurselor destinate unei exploatări raţionale. orientarea unor categorii tot mai mari de turişti către turismul internaţional. Romănia ca destinaţie turistică a avut o prezenţă mai activă pe pieţele turistice internaţionale prin: a. b. b. turismul de sezon . utilizarea şi valorificarea potenţialului natural la parametri optimi în funcţie de volumulcirculaţiei turistice. modificările demografice din anumite zone geografice. e. Numărul turiştilor străini ce vin în ţara noastră în staţiunile balneare a scăzut datorită: a. c. învechirii bazei materiale din aceste staţiuni. b. 36. în urma degradărilor de mediu sau a atitudinii neadecvate a populaţiei autohtone. reorientării fluxurilor turistice spre alte destinaţii. modificarea preferinţelor turiştilor în ceea ce priveşte destinaţiile turistice. preţurilor mari practicate de operatorii turistici. d. Concepţia greşită de valorificare a resurselor naturale se concretizează în: a. d. c. colaborarea cu marii touroperatori din Europa. calităţii infrastructurii de cazare şi a serviciilor furnizate.d.. b. participarea la târguri şi expoziţii internaţionale. utilizarea unei forţe de munca nepregătite profesional 37. lipsa personalului calificat în domeniu. c. subdimensionarea bazelor de cazare.

40. c. b. turismul poate fi: a. turism particular. e. în anul 1924. Turismul intern la nivelul unei ţări reprezintă: a. e. b. demografici. în anii 1970 cănd s-a inregistrat un avănt al turismului de litoral. 41. numărul tuturor celor care vizitează o ţară. Soldul pozitiv al “contului” călătorii poate contribui: a. d. d. După gradul de mobilitate al turistului. d. turism de mixt. printr-o tendinţă de creştere datorită influenţei factorilor economici. printr-o tendinţă de stagnare datorită scăderii nivelului de trai. la dezechilibrarea balanţei de plaţi. printr-o tendinţă de reorientare a fluxurilor de turişti. 45. Evoluţia turismului internaţional la nivel mondial se caracterizează prin: a. b. turism organizat. turismul internaţional emitent. la creşterea deficitului balanţei de plaţi. printr-o tendinţa de creştere in unele ţări si scadere in alte ţari. turismul social. turismul intern. b.. turismul de sejur.b. nici un răspuns nu este corect. turism pentru tineret. turismul de masă. turism de sejur. e. înainte de extinderea şi dezvoltarea sectorului turistic în ţările invecinate Romăniei. vizitarea unei ţări date de către non-rezidenţi. c. c. dupa revoluţia din 1989 odată cu privatizarea economiei naţionale. printr-o tendinţa de monopolizare. e. la reducerea deficitului balanţei de plăţi. 43. turism internaţional 39. Primele societaţi turistice din ţara noastră au apărut: a. b. turism de tranzit. e. rezidenţii unei ţări care călătoresc în propria ţară. la reducerea excedentului balanţei de plaţi externe d. 44. d. e. Clientela de lux reprezintă: . d. turismul internaţional receptor. deplasarea unor persoane in afara granitelor. 42. c. c. la sfarşitul secolului al XIX-lea. c. turism emiţator. b. vizitarea unei ţari de catre rezidenţii altor ţari. c. d. politicietc. e. În funcţie de caracteristicile sociale şi economice ale cererii există: a.

a. 46. 47. turiştii care dispun de resursele financiare necesare şi sunt în căutarea unor resurse pentru a stabili un echilibru financiar între mijloacelor lor economice şi cererile pentru călătoriile de vacanţă. zone şi regiuni constă în: a. c. doar din punct de vedere al ofertei. crearea de noi locuri de muncă pentru forţa de muncă eliberată sau slab utilizată în alte domenii de activitate. creşterea veniturilor individuale a populaţiei din zonele respective. d. c. c. introducerea in circuitul economic (intern şi internaţional) a resurselor naturale şi culturalistorice de mare atractivitate pentru anumite perioade de timp. din punct de vedere al cererii . din punct de vedere a volumului de produse turistice consumate e. b. b. e. turiştii ale căror aspiraţii pentru achiziţionarea produselor turistice nu depăşesc limitele condiţiilor lor economice. Industria turistică este influenţată de mediul economic: a. organizează şi realizeaza activitatea de promovare turistică a Romaniei în ţără şi strainătate. d. d. d. reprezintă interesele statului în diferite organe şi organisme internaîionale. Contribuţia directă sau indirectă a turismului la creşterea economică a anumitor localitaţi. Între criteriile de clasificare a întreprinderilor de turism includem: . turişti pentru care constrângerile economice nu sunt de natură să influenţeze în sens restrictiv alegerea formulelor şi destinaţiilor de vacanţa. e. cât şi al ofertei. 48. e. b. turiştii care optează pentru acele forme de turism ce nu le afectează veniturile. Între atribuţiile Ministerului Turismului legate de promovarea turismului includem : a. turiştii ale căror aspiraţii pentru achiziţionarea produselor turistice depăşesc limitele condiţiilor lor economice. b. iniţiază şi promovează actele normative specifice pentru anumite perioade. c. creşterea numarului de rezidenţi care apelează la serviciile turistice. a+b. creşterea gradului de urbanizare a localitaţilor. constituie si gestionează Fondul Special pentru promovarea si dezvoltarea turismului. doar din punctul de vedere al cererii. 49. mai ales in extrasezon.

programele naţionale şi judeţene de reconversie profesională în meseriile specifice activităţii turistice. Ministerul Turismului. protejarea mediului. membrii ordinari. gradul de ocupare a resurselor de muncă. e. d. membri activi. b+c. d. . a+c. ca o condiţie de bază pentru dezvoltarea turismului şi ca element al calităţii vieţii. c. b. elaborarea unor programe de dezvoltare concentrate pe problemele majore ale turismului. Între atribuţiile Ministerului Turismului legate de formarea profesională în turism includem: a. b. d. d. membrii permanenţi. promovarea şi dezvoltarea turismului la nivel mondial . coordoneaza. membri asociaţi. b. b. 50. Dintre membrii Organizaţiei Mondiale a Turismului fac parte : a. Autoritatea naţională pentru turism. Organizaţiile internaţionale nonguvernamentale au drept scop : a.a. e. c. apărarea şi promovarea intereselor diferitelor profesii sau activităţi în cadrul activităţii turistice. forma de proprietate. impreună cu Ministerul Muncii si Solidarităţii Sociale. coordonează. organismul guvernamental de coordonare a activitaţii turistice este: a. colaborează cu celelalte organe de specialitate din subordinea Guvernului pentru aplicarea şi armonizarea strategiei naţionale cu reglementările şi strategiile internaţionale în domeniu. impreună cu Ministerul Educaţiei si Cercetarii procesul de instruire din propriile instituţii de învăţamănt. b. forma de exploataţie. e. 51. fundamentarea cadrului juridic al turismului internaţional. e. a+b. 52. precum şi armonizarea acestora cu reglementările existente in Uniunea Europeană. c. gradul de valorificare a resurselor turistice. urmareşte aplicarea legilor şi a altor acte normative în domeniul turismului. În Romănia. 53. c.

Cererea turistică. întreprinderi de animaţie ( agrement). a+c. c. d. b. b. instituţii guvernamentale. Centrul Naţional de Învaţamănt turistic. a+c . d. În subordinea sau în coordonarea Ministerului Turismului funcţioneaza: a. Comitetul de Stat pentru turism. c. Direcţia generală pentru turism e. e. instituţii non-guvernamentale. 58. Dintre asociaţiile profesionale din turism fac parte : a. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism. c. agenţiile de voiaj şi touroperatorii. Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale. 55. b. 59.c. Federaţia Naţională a Agenţilor de Turism. e. acordarea de asistenţă de specialitate. b. Organizaţia Statelor Africane. d. Corpul de Control şi Audit al Ministerului. efectuarea de cercetări fundamentale şi aplicative. c. Sistemul de relaţii dintre agenţii economici din turism şi Ministerul Turismului se concretizează în : a. b. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism. 57. e. d. un observator permanent: Vaticanul. Consiliul Consultativ. b+c. a+c. Asociaţia Naţională a Agenţilor de Turism. Secretariatul general. ca o componenta a pieţei turistice este: . Criteriul reprezentării împarte organizaţiile internaţionale din turism în: a. b+c. c. 56. d. Banca Internaţionala Pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Între organizaţiile guvernamentale cu responsabilitaţi în turism includem: a. Asociaţia Statelor din Asia de Sud-Est. 54. acordarea de licenţe şi brevete de turism. Adunarea Generală. Colegiul ministerului. A+b. 60. e. b. e. asociaţii de călatorii. c. e. Structura Organizaţiei Mondiale a Turismului cuprinde: a. Consiliul Consultativ al Turismului. d. gestionarea bazei de date şi a sistemului informaţional în domeniul turismului. d.

e. d. în afara reşedinţei obişnuite pentru alte motive decăt pentru a munci sau pentru a îndeplini o activitate renumerată. e. 63. 61. d. a+c+d. c. cererea persoanelor care se deplasează periodic şi temporar. destinderea. cererea turistică actuală sau obiectivă. c. cererea suprimată. ansamblul cheltuielilor facute de turişti pentru cumpărarea de bunuri şi servicii cu motivaţie turistică. e. la locul de reşedinţa al turistului. în timpul deplasării spre locul de destinaţie. b. 65.a. Componentele de bază ale cererii turistice sunt : a. c. b. ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a se deplasa periodic şi temporar în afara reşedinţei proprii.Consumul turistic reprezintă: a. d. ansamblul atracţiilor turistice care pot motiva vizitarea lor. la locul de destinaţie. cheltuielile efectuate de purtătorii cererii turistice pentru achiziţionarea unor servicii şi bunuri legate de motivaţia turistică. e. satisface nevoia de echilibru b. 62. b. volumul său nu depinde de volumul preţurilor. . b.Elasticitatea cererii turistice exprimă: a. nici un răspuns nu este corect. Consumul turistic se realizează in următoarele etape: a. b. egalitatea dintre cererea turistică şi consumul turistic. c. 64. d. dar legat de acesta.Rolul compensator al activitaţii turistice pentru existenţa cotidiană decurge din următoarele funcţii ale turismului: a. egalitatea dintre variaţia cererii turistice şi variaţia unui factor. cererea turistică efectivă. cantitatea de servicii pe care o persoană doreşte şi este capabilă să o cumpere la un anumit preţ şi intr-o periodă de timp. variaţia cererii turistice la variaţia unui factor de influenţă. a+c. egalitatea dintre consumul turistic şi producţia turistică. consumul turistic. c. pentru alte motive decât prestarea unor activităţi remunerate la locul de destinaţie. înainte de deplasarea spre locul de destinaţie. gama de servicii pe care un turist le poate solicita în timpul unei călătorii turistice. e. a+c.

creşterea veniturilor individuale şi a ponderii din acestea destinate cheltuielilor turistice. consum turistic intern. c. odihnă sedentară.Între modalităţile de formare a timului liber . disponibilitatea de timp liber. b. Turiştii “psihocentrici” preferă: a. e. d. 71. c. b+c. c. b. 66. nivelul veniturilor disponibile ale consumatorilor de sezon. consumul turistic şi producţia turistică exista următoarea relaţie: a. d.Există următoarele tipuri de consum turistic : a. divertisment. b. echipamentul de producţie a serviciilor publice. nivelul de tehnicitate al prestaţiilor turistice. cererea turistică include consumul turistic. a+c+d 72. c. b+d. c. Între cererea turistică. regiuni (zone) care nu sunt dezvoltate din punct de vedere turistic. Oferta turistică cuprinde: a. creşterea productivităţii muncii.c. consum turistic domestic. e. 70. 68. e. consumul turistic este egal cu producţia turistică. nivelul preţuriloe efective. Complexitatea ofertei turistice se referă la : a. de descoperire. consum turistic internaţional. d. a+d. d. b. 67. c. oferta turistică. 69. reducerea duratei săptămanale a muncii în ţările dezvoltate de la 6 la 5 zile. satisface necesitatea de imitare a categoriilor sociale privilegiate. structura ofertei. reducerea numărului anual al săptămanilor de muncă. a+b. identificate în decursul timpului includem : a. elementele sale componente fiind atracţiile turistice şi . experienţe noi. infrastructura turistică şi structurile de primire. e. d. totalitatea persoanelor care consumă servicii turistice. e. consum turistic naţional.Factorii care influenţeaza consumul turistic sunt: a. contacte cu populaţia locală şi cu alţi turişti. cererea turistică este egală cu consumul turistic. d. sejururi extravagante. e. cererea turistică este inclusă în consumul turistic. e. d. totalitatea resurselor turistice naturale si antropice b. b.

d. c. c. 76. nici un răspuns nu este corect. b. baza materială specifică turismului sezonier. 77. Determinanţii ofertei turistice sunt: a. e. imposibilitatea stocării ofertei. Dintre particularităţile relaţiei dintre oferta turistică şi producţia turistică fac parte: a. reţeaua unităţilor de alimentaţie. a+c. oferta turistică exista numai independent de producţia turistică. 74. e. c. d. posibilitatea utilizarii ofertei în alte scopuri decăt scopul din perioada de sezon. Populaţia intereseaza activitatea turistică sub următoarele aspecte : a. ca forţa de muncă în activitatea de turism. imposibilitatea adaptării ofertei la oscilaţiile sezoniere ale cererii. baza tehnico-materială. teritoriul. d. e. creşterii mai rapide a ofertei faţa de cerere. forţa de muncă disponibilă temporar. 75. valorile cultural-istorice şi baza tehnico-materială specific turistica. a+c+d. producţia turistică este mai mare decăt oferta turistică. e. b. c. d. factorii naturali de cură. e. sectorul terţiar. potenţialul socio-demografic şi tehnologic. d. b. c. d. ca pondere a populaţiei ocupate în activitatea turistică faţa de populaţia ocupată în economie. ca rezervor pentru cererea turistică de servicii. oferta turistică şi producţia turistică sunt ferme. c. satele turistice şi satele de vacanţă. mijloacele de transport din domeniul turismului. b. 73. Potenţialul turistic antropic cuprinde: a. . b. Componenta principală a bazei tehnico-materială specifice este: a.funcţionale. e. reţeaua unitaţilor de cazare(găzduire). producţia turistică poate fi cel mult egală cu oferta turistică. ca pondere a populaţiei ocupate în turism fată de populaţia ocupată in sectorul terţiar. b. potenţialul turistic natural. oferta turistică şi producţia turistică sunt independente.

c. a+c+d 79. punctele de frontieră. 81. b. b. Între formele de turism de afaceri includem: a. Gradul de mobilitate a turiştilor împarte activitatea turistică în: a. d. turism naţional(intern). Ministerul Turismului. e. coeficientul de elasticitate a cererii turistice la preţuri.78. 82. b+c+d. . coeficientul de elasticitate a cererii turistice la venituri. a+d. turism de circumstanţă. turism de sejur. e. d. turism internaţional (extern). turism de circumstanţă. 80. b. instalaţiile specifice tratamentului balneomedical. d. d. e. b. e. turism de tranzit. Din grupa dotărilor specifice turismului fac parte : a. intensificarea acţiunilor de publicitate. determinată de asimilarea progresului tehnic în transportul turistic. asociaţiile profesionale. a+d. d. c. turism general de afaceri. turism de circulaţie. 84. concentrarea în spaţiu a activităţii turistice. numarul mediu de turişti. c. de condiţiile de realizare a echilibrului cerere-ofertă. c. concentrarea activităţilor turistice în anumite perioade ale anului . turism organizat(contractual). După locul de provenienţă a turiştilor deosebim urmatoarele forme de turism: a. căile de comunicaţie si mojloacele de transport în comun. b. reţeaua unitaţilor de cazare(găzduire). unităţile de cazare standard. a+d. Între unitaţile de observare folosite în urmărirea circulaţiei turistice se regăsesc: a. Ca indicatori ai circulaţiei turistice se folosesc: a. e. agenţiile de voiaj zonale şi asociaţiile profesionale. Sezonalitatea activităţii turistice constă în: a. b. c. turism de tranzit. turism de circulaţie. durata medie a sejurului. d. călătoriile-stimulent.determinate în principal. e. mijloacele de transport din domeniul turismului. c. 83. b.

c. sezonul de recepţie generală. a+b. ca urmare a creării condiţiilor de dezvoltare a unor forme de turism.c. d. e. Sezoanele optime pentru activitatea turistică. cu opriri de cate 3-5 zile . b. utilizarea incompletă a bazei materiale şi a forţei de muncă. nici un răspuns nu este corect. b. d. Turismul organizat reprezintă : a. forma de turism în cadrul careia prestaţiile şi perioada călătoriei se stabilesc prin contract sau prin alte aranjamente comerciale specifice. etc interne şi internaţionale din domeniul turismului care activează la nivel intern şi internaţional. asociaţiilor. reducerea profitului în sezon. deşi intensitatea fluxurilor turistice este ridicată în timpul anului. în diferite localitaţi sau staţiuni . b. d. ca urmare a creşterii cheltuielilor turistice. Sezonalitatea activităţii turistice se reflectă în: a. e.în afara graniţelor. 85. deplasarea turiştilor. c. creşterea volumului cheltuielilor întreprinderilor turistice. în extrasezon.ca şi plecările cetăţenilor autohtoni . în perioada de sezon. tratament balnear. sezonul de vînătoare şi pescuit. sezonul de iarnă. c.în scopuri turistice. Turismul de circulaţie (itinerant) se carcaterizează prin: a. avănd un rol hotăritor în stimularea activităţilor . forma de turism în cadrul căreia participanţii rămăn o perioadă în localitatea de odihnă. practicarea unui sport. 88. un pronunţat caracter de masă . sezonul de vară. concentrarea în motivaţie a cererii turistice. b. nici un răspuns nu este corect. concentrarea potenţialului turistic în anumite zone. ca urmare a creşterii cererii turistice e. 87. c. călătoriile în scop turistic efectuate de cetăţenii străini într-o ţara . totalitatea organizaţiilor. a+c+d. nivelul scăzut al satisfacerii nevoilor consumatorilor în sezon. perioada de desfaşurare specifică este sezonul estival. delimitate de condiţiile naturale sunt: a. 86. e. d. în mod succesiv.

c. e.fiind legate de zonele împădurite . care ţin de eficacitatea introducerii progresului tehnic în sectoarele turistice.în raport cu populaţia zonei.turistice ale unei zone. cauze sociale (determinate de factori socio-umani. care servesc la descrierea intensităţii trăsăturilor activităţii turistice . legislaţie. e. staţiuni şi localităţi turistice . a+d. b. b+c. creşterea nivelului de pregătire profesională a personalului din turism. cauze tehnice. Durata medie a sejurului reprezintă: a. d. numarul mediu de turişti care au participat la acţiunile turistice într-o anumită perioadă de timp. de oglinzile de apă. Între posibilitatatile de atenuare a vărfurilor sezoniere includem: a. d.pescuit . cauze economice (determinate de nivelul general de dezvoltare al perimetrului turistic) c.avănd o durată limitată . b. intensitatea medie a circulaţiei turistice turistice într-un anumit interval de timp. într-o anumită zonă. numarul mediu de zile de şedere a turiştilor pe un sejur turistic.de plajă . a+b. elemente calitative.etc. Cercetarea statistică a activităţii turistice se concretizează într-un sistem de elemente format din: a.sportive. 90. 92.manifestări cultural-artistice . nici un răspuns nu este corect. elemente de metodologie statistică internă şi internaţională. etc ) d. 91. elemente cantitative . care servesc la caracterizarea trăsăturilor de stare. e. cauze naturale (determinate de factori care ţin de climă) b. localizarea în timp şi spatiu . .religioase. d. Cauzele care determină sezonalitatea activităţii turistice sunt: a.fiind ocazionat de: vănatoare. oferirea de facilităţi la preţuri şi tarife în sezonul de vărf: b. numărul de turişti care vizitează o zonă . 89. e. unităţile de observare statistică utilizate în cunoaşterea fluxurilor turistice. c.

c. pătrunderea mai lentă a progresului tehnic în acest sector. 97. caracterul intangibil al serviciilor turistice. a+c. e.determinat de flexiblilitatea lor în raport cu celelalte componente ale cererii. 93. caracterul dinamic al prestaţiilor turistice . d. b. a+c. ponderea redusă a cheltuielilor cu munca vie. creţterea dimensiunii bazei tehnico-materiale turistice în sezon. servicii turistice nespecifice. motivaţiile turistice variate ale cererii. comportamentul diferit al turiştilor faţa de fiecare componentă a prestaţiilor turistice. b. Ponderea mare a chletuielilor cu munca vie în activitatea turistică determină : a. diversificarea ofertei turistice în extrasezon. caracterul substituibil al serviciilor turistice. a+c. d. c. d. determinat de marea varietate a elementelor de potenţial turistic şi a prestaţiilor turistice . b+c. eterogenitatea prestaţiei turistice. b. 95. c. c. Personalizarea serviciilor turistice este determinată de : a. a+b. Caracterul nematerial al prestaţiilor turistice determină : a. creşterea calităţii serviciilor turistice. creşterea gradului de personalizare a prestaţiilor turistice. e. creşterea preţurilor şi tarifelor pentru prestarea serviciilor turistice. 94. b. e. simultaneitatea producţiei cu consumul. a+c+d. d. serviciile turistice se clasifică în: a. nestocabilitatea serviciilor turistice care nu pot fi păstrate pentru a fi consumate ulterior .c. În categoria trăsăturilor de ordin general ale serviciilor turistice includem: a. c. simultaneitatea producţiei cu consumul. d. e. servicii turistice specifice d. 96. După structura produselor turistice. corespunzător perfecţionării pregătirii profesionale. servicii turistice ferme. e. caracterul imaterial al prestaţiilor turistice. servicii privind sejurul. e. b. devansarea consumului de către producţie.

serviciile cu caracter recreativ prestate pentru clientela turistică. b. imaginea pe care turistul şi-o formează asupra ofertei .98. serviciile turistice pot fi: a. serviciile legate de organizarea călătoriilor turistice. includem: a. e. de impresii noi într-un cadru recreativ. a+c. serviciile pentru asigurarea ambienţei vacanţelor prin acumularea de noi cunoştinţe . servicii turistice spontane c. seminare. d. eficinţa promoţională: c. eficienţa social-politică. simpozioane. Eficienţa economică în turism caracterizează: a. serviciile prestate pentru oamenii de afaceri. b. servicii de organizare a unor congrese. a+b+c e. b. d. servicii turistice achiate ulterior consumaţiei. Între conceptele utilizate în definirea noţiunii de eficienţă. eficienţa economică. După momentul cănd se manifestă cererea şi respectv. care asigură petrecerea agreabilă a timpului de vacantă. c. a+c. alte forme de turism. prestaţiile hoteliere. serviciile de agrement. Din categoria serviciilor turistice specifice de bază fac parte: a. includ: a. 99. e. .rezultatele obţinute ca urmare a investiţiilor facute în vederea inrării în funcţiune a unor instalaţii şi amenajări turistice. de întruniri. b. 100. servicii turistice achitate în avans. serviciile de transport turistic şi serviciile de alimentaţie.aportul pe care baza materială îl aduce pentru antrenarea unui număr căt mai mare de persoane în turismul intern si internaţional. eficienţa socio-demografică. a+b. Serviciile şi activităţile turistice cu caracter special. în urma sejurului. e. 101. servicii turistice ferme. b. d. 102. momentul în care are loc comercializarea sau consumul lor . c.modalităţile de reflectare a funcţionalităţii propriu zise a instalaţiilor şi amenajărilor. c. d. d.

mărimea profitului care marchează începutul scăderii vănzărilor. . rata profitului. care asigură o masă a profitului considerată de agenţii economici ca satisfacătoare pentru a justifica activitatea lor. a+c+d. venitul net. Între căile general valabile de creştere a eficienţei economice a activităţii turistice includem: a. numărul de vizitatori ai obiectivelor turistice la 1000 de locuitori). e. d. rata profitului marginal. ridicarea nivelului de pregătire profesională. indicatori generali : volumul încasărilor totale. Limita minimă a profitului se constituie din: a. dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale turistice. Criteriile de apreciere a eficienţei sociale a turismului se referă la: a. preferinţa relativă a turiştilor. indicatorii circulaţiei turistice (numărul mediu de turişti. nici un răspuns nu este corect. 106. e. durata medie de sejur ). dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale. b. b. contribuţia la ocrotirea sănătaţii şi refacerea forţei de muncă. a+c. 105. b. 103. d. determinată pe produs turistic. c. extinderea şi diversificarea acţiunilor publicitare. pe agent economic prestator de servicii turistice sau pe ramură. creşterea intensivă în sfera producţiei materiale. e. b. rata de profitabilitate. Din sistemul de indicatori care caracterizează activitatea turistică fac parte: a. coeficientul de utilizare a capacitaţii de cazare). c. c. a+c. indicatoriii calităţii activităţii turistice (numărul de monumente istorice ce revin la 1000 de locuitori . nici un răspuns nu este corect. creşterea vitezei şi a gradului de confort în interiorul mijloacelor de transport. încasarea medie pe turist şi încasarea medie pe zi/turist. d. c. aportul net valutar etc. gradul de satisfacţie personală a turistului . d. e. indicatorii eficienţei activităţii de cazare ( profit. a+b+d. 104.e.

e. volumul încasărilor şi cheltuielilor totale . gradul de confort. a+b. profit net. aportul net valutar. gradul de diversificare a ofertei de mărfuri . raport procentual între profit şi numarul de salariaţi: d. Între indicatorii generali de determinare a eficienţei economice a activităţii turistice includem : a. compararea efecteor cu eforturile. gradul de satisfacere personală a turistului. profit brut. La nivelul microeconomic caracterizarea calităţii servirii se poate face folosind indicatorii: a. e. 108. structura resurselor şi a rezultatelor. determinat ca diferenţa între încasările obţinute intr-o anumită perioadă din vănzarea bunurilor şi a serviciilor şi cheltuielile aferente acestora . c. b. Determinarea profitului se poate face ca: a. e. c. c. 109. profit net. numarul de lucrători ce revin la 1000 de turişti. b. 110. d.107. a+b+d. determinat ca diferenţă între veniturile realizate din activitatea de bază şi chletuielile aferente desfăşurarii activităţii de bază. încasarea medie pe turist şi încasarea medie pe zi/turist. 112. d. a+c+d. calitatea efectelor. b. c. Rata profitului se calculează ca: a. b. e. Rata rentabilităţii în alimentaţie se determină ca : . a+c. a+c+d. b. Caracterizarea eficienţei economice a activităţii turistice presupune luarea în considerare a următoarelor elemente : a. determinat ca diferenţa între profitul brut şi scăzămintele prevăzute de lege şi eventualele pierderi. rata profitului determinată ca raport procentual între masa profitului şi capitalul social al firmei. diferenţa între încasările obţinute într-o anumită perioadă. c. e. structura capacităţii de cazare şi de alimentaţie pe categorii de confort. coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare. raport procentual între profit şi cifra de afaceri. 111. d. d. raport procentual între profit şi cheltuielile de producţie .

sport. c. b. persoanele care urmează să exercite în spaţiul avut în vedere unele activităţi renumerate. persoanele care calătoresc pentru recreere . Pentru măsurarea eficienţei activităţii de transport turistic folosim indicatorii : a. încasarea medie pe turist. imigranţii temporari sau permanenţi. încasarea medie pe zi/turist. 117.congrese. persoanele care călătoresc pentru rezolvarea de tratamente medicale. b. Nu fac parte din categoria turiştilor următoarele tipuri de calători: a. e. a+c. Pentru evaluarea eficienţei sociale a activităţii turistice la nivel global sau zonal pot fi folosiţi urmatorii indicatori: a. lucrătorii veniţi din afară. c. 115. raport între venitul net în alimentaţie şi numarul de lucrători operativi în această activitate. lucrătorii veniţi din afară.000 de turişti. b. diferenţa între cota medie(procentuală) de adaosuri(abateri) comerciale folosite în unităţile de alimentaţie şi nivelul mediu (procentual) al cheltuielilor de producţie şi circulaţie înregistrat de acestea. diferenţa între plăţile valutare de alimentaţie in turism şi totalul încasărilor valutare din această prestaţie. persoanele care călătoresc pentru recreere. c. persoanele care calătoresc pentru efectuarea de afaceri . ponderea încasărilor din serviciile suplimentare în totalul încăsărilor e. structura capacităţii de cazare şi alimentaţie pe categorii de confort. e. numărul de lucrători la 10. e. persoanele care-şi vizitează rudele şi prietenii. c. Fac parte din categoria turiştilor : a. d. d. raport procentual între masa profitului şi volumul de desfacere. 114. c. b. a+b+c+d. b. pasagerii în tranzit. e. Elementele principale luate în considerare în definirea turismului sunt: . numarul de unitaţi de alimentaţie la 10. 116. d. coeficientul de utilizare a parcului.sport sau pentru realizarea de tratamente medicale. 113. d. coeficientul de utilizare a capacităţii mijlocului de transport: d. a+d.000 de turişti.a.

121. d. c. nestocabiliatea şi dinamismul. odihnă. intangibilitatea. c. realizarea de tratamente medicale şi migrarea forţei de muncă dintro ţară în alta. 120. b. d. interdependenţa produselor şi inseparabilitatea. b. inseparabilitatea. Unele caractersitici sunt proprii numai turismului. Prin turism receptor se înţelege : a. intangibilitatea şi perisabilitatea. rezidenţii unei ţări care vizitează o altă tară. perisabilitatea şi noutatea. nerezidenţii unei ţări care vizitează o ţară dată (alta decăt ţara lor) b. intangibilitatea şi inseparabilitatea.perisabilitatea. a+b+c+d. c. e. complexitatea şi sezonalitatea. d. În funcţie de motivul sejurului. b. d. efectuarea de afaceri sau alte motive profesionale. rezidenţii unei ţări care vizitează propria lor ţară.a. motivul şi durata voiajelor. e. rezidenţi sau nerezidenţi. variabilitatea şi nestocabilitatea. e. relevante sunt: a. afaceri şi motive personale. e. e. Unele dintre particularităţile enumerate mai jos. d. b. rezidenţii şi nerezidenţii ce călătoresc într-o altă ţară (decăt propria ţară) pentru . e. tratamente medicale şi pelerinaj religios. vacanţă. 118. care sunt acestea? a. b. c. Care sunt acestea? a. OMT (Organizaţia Mondială a Turismului) a propus clasificarea diferitelor tipuri de voiaje în următoarele grupe: a. nerezidenţii unei ţări care călătoresc în scopul prestării unor activităţi renumerate. timp liber. c. 122. variabilitatea. Philip Kotler consideră că dintre toate caractersiticile serviciilor. d. vizitarea rudelor şi prietenilor. încadrează turismul în sfera serviciilor. a+b+c+d. recreere şi renumerare. 119. variabilitatea şi diversitatea. sezonalitatea şi nivelul ridicat al costurilor fixe. c. interdependenţa produselor şi intangibilitatea.

b+c+d. c. Turism internaţional = rezidenţii unei ţări care vizitează o altă ţară: d. d. 129. e. 126. rezidenţii unei ţări care călătoresc intr-o alta ţară în scopuri lucrative.cautarea unui loc de muncă. b. Turism interior = Turism intern + Turism receptor . sezonalitatea serviciilor turistice. Serviciile oferite de industria turistică. c. c. a+b+c. nici un răspuns nu este corect. c. persoanele care merg în vizită la rude şi la prieteni . e. d. imigranţii temporari sau permanenţi. b. d. e. 128. preponderenţa factorului emoţional în raport cu cel raţional în decizia de cumpărarea a factorului turistic. este un domeniu ce produce inflaţie. 127. rezidenţii unei ţări care vizitează o alta ţară. pasagerii în tranzit. au anumite caracteristici printre care: a. diplomaţii . nerezidenţii unei ţări care vizitează o ţară dată (o alta decăt a lor). dependenţa serviciilor oferite de întreprinzătorii complementari. e. 125. b. c. Turism naţional = Turism intern + Turism emitent. e. Turism de sejur şi turism regional. a+b+c+d. Carcateristicile proprii turismului sunt: a. Prin turism emitent se înţelege: a. 124. cei care merg la congrese. Turismul poate fi definit astfel: a. reprezentanţii consulari. Formele asociate ale turismului sunt: a. nivelul ridicat al costurilor fixe. membrii forţelor armate. c. b. complexitatea serviciilor turistice. Nu fac parte din categoria turiştilor: a. a+b+c. b. activitatea angajată de persoane în cursul voiajelor sau sejururilor în locuri . sezonalitate. refugiaţii. d. Fac parte din categoria turiştilor toate persoanele care călătoresc într-o serie de scopuri cum ar fi: a. pasagerii în tranzit. rezidenţii unei ţări care vizitează propria lor ţară. interdependenţa produselor turistice. e. 123. b. d.

situate ăn afara mediului rezidenţial pentru o perioadă de peste 24 de ore sau de cel puţin o noapte. c. beneficiarul turismului este întotdeauna beneficiarul mai multor bunuri materiale care se leagă între ele (cronologic şi cauzal). beneficiarul turismului este întotdeauna numai beneficiarul anumitor bunuri şi servicii care se leagă între ele doar parţial.beneficiarul turismului este beneficiarul anumitor bunuri materiale şi servicii care se leagă unele de altele doar cronologic şi cauzal. în locuri situate în mediul rezidenţial în alte scopuri decăt prestarea unei activităţi renumerate. deoarece: . activităţi angajate de persoane în cursul voiajului. beneficiarul turismului este întotdeauna beneficiarul mai multor bunuri materiale şi servicii. 131. 130. b. în scopul prestării unei activităţi renumerate la locul vizitei. beneficiarul turismului este întămplaător beneficiarul mai multor bunuri materiale şi servicii care se leagă între ele. c. d. activităţile angajate de persoane în cursul sejurului lor. fără a depăşi un an. e. fără a depăşi un an.adică în alte scopuri decăt prestarea unei activitaţi renumerate la locul vizitat. Turismul se cacacterizează prin interdependenţa produselor turistice pentru că : a. b. Turismul acţionează ca un factor stimulator al sistemului economic global. în locuri situate în afara mediului rezidenţial pentru o perioadă de peste 24 de ore sau de cel puţin o noapte . d. care se leagă unele de altele (cronologic şi cauzal). e. în vederea petrecerii timpului liber pentru afaceri şi pentru alte motive. activităţile angajate de persoane în cursul deplasării lor în locuri situate în afara mediului rezidenţial pentru o perioadă mai mică de 12 ore în vederea petrecerii timpului liber. activităţile angajate de persoane în cursul voiajului sau sejurului lor. în locuri situate în afara mediului rezidenţial pentru o perioadă mai mare de doi ani în scopul prestării unei activităţi permanente.

Turismul este o părghie de atenuare a dezechilibrelor înregistrate deoarece: a. raportul între cei angajaţi cu timp total şi timp parţial de muncă. b. d. activităţile turistice sunt intensive in capital şi mai puşin în muncă.a. între care : a. se dezvoltă turistic numai localităţile care dispun de infrastructură. proporţia angajaţilor sezonieri şi fluctuaţia personalului. Între turismul internaţional şi comerţul mondial există următoarele conexiuni: a. 135. are un important efect de antrenare. c. permite transfer de populaţie activă dintr-o zonă mai puţin dezvoltată în alta mai dezvoltată. este capabil sa provoace mutaţii în dezvoltarea in profil teritorial. creează locuri de muncă pentru persoane mai puţin calificate. costul formării profesionale. e. a+b+c+d. 133. c. d. b. turismul internaţional contribuie la diversificarea exporturilor. a resurselor materiale sau nemateriale nefolosite. caracterul temporar al angajării lucrătorilor din turism.stimulare a producţiei în alte domenii. turismul internaţional are o contribuţie semnificativă la creşterea exporturilor. creează o eficienţă economică mai mare decăt în alte sectoare economice. . în dezvoltarea unor localităţi nu ţine cont de tradiţiile existente (în zonele respective).relaţia turism-forţa de muncă poate fi exprimată printr-o multitudine de aspecte. 132. b. e. e. 134. Din punct de vedere calitativ . d. fluctuaţia scăzută a forţei de muncă. dezvoltă şi anumite localităţi ce sunt în atenşia anumitor investitori. b. c. nivelul de calificare al celor ocupaţi în turism şi structura forţei de muncă pe trepte de pregătire. a+b. atrage dezvoltarea spre anumite localităţi (indiferent de nivelul lor de dezvoltare). c. În domeniul turismului costul creării şi întreţinerii unui loc de muncă este relativ ridicat ( comparabil cu cel din industriile cu grad înalt de tehnicitate ) din următoarele motive: a. d. ci are contribuţii însemnate la realizarea valorii adăugate. este nu numai creator de PIB. e. nivelul mare al productivităţii muncii. b.

Proporţia ridicată a celor ocupaţi în sfera turismului. a+b. d. f. accesul la valorile culturale. e. . vizează numai utilizarea timpului liber şi dezvoltarea legăturilor dintre naţiuni. celor cu venituri mari. facilitează . Semnificaţiile socio-culturale ale turismului se explică prin: a. de cultură şi civilizatţie al oamenilor. permite valorificarea.pentru anumite categorii sociale. un import. acţiunile sale (ale turismului) se exercită mai puţin asupra turiştilor căt mai ales asupra populaţiei zonelor respective. c. infrastructurii dezvoltate şi modernizate în zonele turistice. consumul mic de muncă vie. Turismul internaţional contribuie la echilibrarea balanţei comerciale şi de plăţi. faţă de ramurile cu structură apropiată (de acesta) se datorează: a. să cunoască tradiţiile şi valorile culturale ale ţărilor mai îndepărtate geografic. deoarece : a. permite creşterea cursului de schimb valutar. cheltuielile pe care le face un turist în străinătate constituie. e.c. a+b. 138. b. complexităţii industriei turistice. pentru ţara vizitată . c. d. b. a resurselor interne cheltuite pentru producerea unor mărfuri destinate pieţei internaţionale. a+b+c+d. ridicarea nivelului de instruire. bunurile şi serviciile pe care le consumă turiştii pe durata deplasării lor într-o ţară pot fi asimilate . posibilităţilor limitate de mecanizare-automatizare a operaţiunilor turistice. se manifestă (turismul) ca o importantă sursă de devize sau de economisire a acestora. c. comparativ cu formele clasice ale exporturilor. b. pentru ţara lui de reşedinţă.ca un export. presupune atragerea în circuitul economic şi a zonelor mai puţin dezvoltate din zonele în curs de dezvoltare. permite. 137. e. 136. în condiţii mai avantajoase. d. d.

factorii cererii şi factori sezonieri. 0.375.978. factori ai cererii turistice şi factori ai ofertei.000 în momentul t1 şi 4. influenţa lor asupra celor două laturi corelative ale pieţei există: a. e. c.1048. e. abundenţa resurselor naturale . veniturile populaţiei şi nivelul preţurilor şi tarifelor. 0. 140. factori ai cererii turistice. e. Veniturile medii totale ale gospodăriilor în preţuri curente au fost în momentul t0 . 144. după conţinutul şi durata acţiunii lor . factori ai cererii turistice şi ai confruntării cerere-ofertă. a+b+c. d. factori de durată. factori de durată. Printre criteriile de clasificare a factorilor ce influenţează dezvoltarea turismului se se numără : a. ai ofertei turistice şi confruntării cerere-ofertă. 0. în raport cu orientarea influenţei lor asupra celor două laturi corelative ale pieţei: d.Numărul turiştilor în spaţiul de cazare a fost de 4. Principalii factori ai dezvoltării turismului sunt: a.9207 lei şi în momentul t1 -11790 lei . factori sezonieri şi factori conjuncturali. după importanţa sau rolul lor în determinarea fenomenului turistic. b. factorii ofertei. factori primari şi factori conjuncturali. 0. e.000 în t0. d. c. b.250.2547. e. după structura populaţiei turistice. d. factori primari.2750. a. c.Să se calculeze coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de venituri. c. se deosebesc: a. c.2941 . nivelul înzestrării tehnice a activităţilor turistice.139. Dintre factorii confruntării cerere-ofertă fac parte : . După durata acţiunii lor în timp asupra dezvoltării turismului. factori tehnici. fcatori economici şi factori cu acţiune permanentă: 143. d. angajarea de forţă de muncă calificată. b. 142. În raport cu orientarea. b. factori de durată şi factori primari. factori secundari şi factori conjuncturali. abundenţa resurselor entropice. b. 141. 0. factori ai ofertei turistice şi ai confruntării cerere-ofertă.

turismul internaţional se împarte în: a. cazarea şi mai puţin agrementul. activitatea turistică poate fi structurată astfel: a. Influenţa preţurilor asupra dezvoltării turismului se desfăşoară pe mai multe planuri: a. sistemul legislativ. b. e. turism de circulaţie şi turism de sejur mediu. turism receptor şi turism pe cont propriu. pe cont propriu. 145. c. . calitatea infrastructurii. turism activ. factori economici şi factori aicererii turistice. se manifestă la fel în raport cu piaţa turistică interna sau cea internationala. sociali şi demografici. d. b. b. produce mutaţii calitative dar nu şi cantitative. vizează numai transportul şi cazarea turistică. b. d. semiorganizat şi turism activ. factori sociali şi factori conjuncturali. turism emiţător şi turism receptor. d. vizează produsul turistic pe ansamblul lui. factori primari şi factori secundari. factori economici. calitatea infrastructurii si circulatia monetara. formele de turism se grupează astfel: a. 146. e. În funcţie de modalitatea de comercializare a vacanţelor. c. turism de sejur scurt. d. turism activ şi turism organizat. pasiv şi secundar. c. turism itinerant. factori demografici. e. turism de trimitere si turism semiorganizat. c. semiorganizat şi pe cont propriu. organizat şi semiorganizat. turism de sejur mediu şi turism de sejur lung. distribuţia agenţiiilor de voiaj. e. e. turism itinerant şi turism de sejur. d. 147. organizat. În funcţie de orientarea fluxurilor turistice. c. c. evoluţia numerică a populaţiei .a. structura pe vărste şi aşezarea geografică. În funcţie de gradul de mobilitate a turistului. turism de sejur mediu şi turism de circulaţie. nici un răspuns nu este corect. factori cu acţiune permanentă şi factori sezonieri . 148. vizează transportul. sezonier şi intern. diversitatea serviciilor şi costul prestaţiilor. b. organizat. b. sistemul legislativ şi dotarile tehnice ale transportatorilor. d. tehnici. pe cont propriu şi turism de primire. organizat. În funcţie de conţinutul sau natura lor factorii ce influenţează turismul se clasifică în: a. 149.

durata circulaţiei turistice şi mărimea profitului. turism general de afaceri. c. numarul turiştilor. c. tărguri. e. Dintre indicatorii circulatiei turistice fac parte: a. d. cheltuiala medie pe zi-turist. b. e. numărul înoptărilor şi durata medie a sejurului. reuniuni şi călătorii stimulent. c. numarul zile-turist sau numărul înoptărilor. 150. d.e. durata medie a sejurului şi densitatea circulaţiei turistice. din punct de vedere al conţinutului se structurează în: a. turism itinerant. expoziţii şi turism sezonier: 151. d. necesitatea de echilibru. numarul înoptărilor şi numărul excursioniştilor. c. d. 153. . c. Printre avantajele turismului organizat şi semiorganizat se numără : a. b. b. tărguri anuale. indicatori ai rezultatelor. Formele turismului de afaceri. numărul turiştilor şi numarul înoptărilor. d. 154. încasarea/cheltuiala medie pe turist şi încasarea/cheltuiala medie pe zi-turist . e. numărul turiştilor. Dintre indicatorii valorici ai circulaţiei turistice fac parte : a. b. 155. încasarea/cheltuiala medie pe turist. asigură avantaje pentru organizator dar nu şi pentru turist. asigură utilizarea mai bună a capacităţilor de cazare şi a mijloacelor de transport şi a forţei de muncă. Printre indicatorii turismului se numără : a. indicatori ai ofertei turistice. turism de reuniune şi călătorii stimulent. cheltuiala medie pe turist. asigură avantaje pentru turist dar nu şi pentru organizator. este mai rentabil turismul organizat faţă de cel pe cont propriu. încasarea/cheltuiala medie pe zi-turist. turism de sejur şi turism pe cont propriu. În categoria determinanţilor economico-sociali sunt incluşi: a. a+b+c+d. şi în cazul turismului organizat şi a celui semiorganizat se asigură încasări mai mari pe zi – turist. e. indicatori ai cererii turistice. b. disponibilitatea de timp liber. e. b. indicatori ai relaţiei ofertă-cerere. expoziţii generale. datorită sistemului de facilităţi practicate. numarul turiştilor. 152.

Izt = 462.000 iar suprafaţa şi populaţia judeţului sunt de 6242 kmp respectiv 38291 locuitori. Să se calculeze încasarea medie pe turist şi pe zi/turist pentru turismul internaţional al Romaniei ştiind că sosirile de turişti străini în spaţiile de cazare au fost de 1. Ft = K X L X 100 P0 + K X L P0 + K X L Lx100 ECTS 28 b. c. Ft = P X L X 100 P0 + K P0 + K X L Lx100 c.906.250 iar înoptările de 2. Izt = 293. e. De asemenea. 0. factorii demografici. 0. e.15 euro/turist .1 euro/turist .69 .8 euro/turist . potrivit balanţei de plăţi. 8. Ft = --------K xL 159. organizaţii pe destinaţii şi organizaţii ale turismului privit ca un întreg. 7.c. încasările din turismul internaţional. It = 762. It = 293. 7.Funcţia turistică a unei localităţi se determină conform relaţiei : Lx100 a. It = 726. organizaţii sectoriale. d. It = 293. b. a+d. 0. 7.Să se calculeze densitatea circulaţiei turistice în judetul Y. au fost de 825 mil Euro.69 . organizaţii ale turismului privit ca un întreg. 156. Ft = --------.8 euro/turist . . 0. b. d. Izt = 762. e.25 .125 . d.Printre structurile organizatorice din turism întălnim : a. Izt = 293.d. b.15 euro/turist . în anul de referintă .e. It = 526. ştiind că numărul sosirilor de turişti a fost de 48. a.172. a. 158. Ft = --------. 157. organizaţii ale turismului sectoriale şi organizaţii ale turismului privit ca un întreg.69 .125 . 0.250 .8 euro/turist. necesitatea de aliniere sau imitare a categoriilor sociale privilegiate. c.15 euro/turist. 7.8 euro/turist .69 .250 . c. Izt = 526.8 euro/turist .250 .320.8 euro/turist.

d. e. staţiuni turistice şi organisme locale. b. franşiza. asociaţiile profesionale. pe orizontală şi pe verticală. sociale şi ştiinţifice constituite între organisme similare din diverse ţări implicate în producţia sau furnizarea unor servicii specifice turismului. obligă agenţii economici să investească în anumite sectoare ale turismului. . lanţul voluntar. colectivităţile locale. sub forma conglomeratelor şi pe verticală. în organizarea sa internă cuprinde numai membri ordinari. d. sistemul franchising. d. asociaţiile profesionale.d. franşiza. verticala şi sub forma conglomeratelor. c. elaborarea unor politici economice obligatorii pentru cei ce-si desfaşoară activitatea în turism. Grupurile cu obiect limitat de activitate îmbracă următoarele forme: a. concentrarea pe verticală şi societaţile profesionale. a fost fondată în 1969 la Adunarea generală a Naţiunilor Unite. Rolul statului în domeniul turismului se concentrează în: a. pe orizontală şi sub forma conglomeratelor. Romania nu are statut de fondator al OMT. conglomeratul. e. e.controlul şi supravegherea activităţii firmelor specializate. intreprinderi hoteliere. b. asociaţiile sindicale. coordonarea. Concentrarea sau integrarea propriu zisă se realizează în următoarele modalităţi: a. lanţul voluntar. b. 160. c. pe orizontală. stabileşte preţurile produselor turistice. 164 . Organizaţia Mondială a Turismului: a. sistemul de franchising. e. se ocupă cu prelucrarea şi difuzarea de informaţii privind economiile ţărilor membre. franşiza. întrunită la Mexico. stimulează anumite firme din domeniul turismului. e. 162. 161. c. d. lantul voluntar. are ca obiective principale promovarea şi dezvoltarea turismului în scopul progresului economic şi prosperităţii ţărilor membre. 163. organizaţii sectoriale şi societăţi comerciale. lanţul voluntar. b. Organizaţiile internaţionale neguvernamentale sunt: a. c. asociaţiile profesionale.

societăţi mixte. c. livrări de utilaje pe credit rambursabile în produse turistice şi în fonduri valutare. contracte/societăţi la cheie neprofitabile. asociaţiile ştiinţifice constituite între organisme similare din diverse ţări în scopul dezvoltării cercetării ştiinţifice. b.b.. activitatea turistică are caracter sezonier. b.. organisme internaţionale ale ţărilor membre menite să favorizeze dezvoltarea turismului în anumite zone ale lumii. produsul turistic are în structura sa elemente tangibile dar şi intangibile. dinamism redus. asupra activităţii turistice acţionează atăt factori direcţi căt şi factori indirecţi.invizibilă’’ b. 166. e..peticită. 165. 167.opacă’’deoarece: a. inelasticitate. contracte de management. Investiţiile straine directe în domeniul turismului pot lua diverse forme: a. c. c. asociaţiile profesionale constituite între diverse ţări. menite sa liberalizeze profesiile respective .de subpieţe. Piaţa turistică are caracter de piaţă .fragmentată’’deoarece: a. d. Piaţa turistică este o piaţă . produsul turistic are diferite forme de concretizare. b. concentrare doar în spaţiu. . e. oferta turistică este dată de numeroşi producători de bunuri şi servicii turistice. d. cererea şi oferta turistică nu se confundă cu consumul respectiv producţia turistică. cererea este insuficient definită iar ofertă este . d. există o multitudine de forme de turism şi implicit de segmente. e. d. organisme specializate pe componente ale activităţii turistice. livrări de echipamente şi utilaje pe credit. concurenţă perfectă: e. 168. c. Piaţa turistică se caracterizează prin : a. societăţi mixte. fragmentare si opacitate. transfer de tehnologie pentru ţarile cu nivel scăzut de dezvoltare economică. complexitate.

firmele prestatoare de servicii. . 171.c. el include obiecte fizice. manifestarea efectiva a cererii turistice. purtătorii cererii şi cota de piaţă. produsul turistic.. 169. oferta turistică are o poziţie dominanta pe piaţa turistica întrucăt : a. cererea turistică nu se confundă cu consumul turistic. b. purtătorii cererii în spaţiul în care au loc actele de vănzare-cumpărare. d.. produsul turistic. mobilitatea specifică (pieţei turistice) reduce riscul confruntării celor două categorii corelative ale pieţei. adaptarea cererii la ofertă este condiţionată de factori subiectivi. e. servicii. toate serviciile pe care le doreşte turistul. intermediarii şi spaţiul geografic. e. o combinaţie de produse şi servicii cu scopul satisfacerii necesităţilor unei pieţe ţintă’’ d. d. b. tendinţa spre frumos. este constituit atît din bunuri materiale cat şi din servicii destinate sa satisfacă nevoile turiştilor. d. firmele. e. un bun material capabil să satisfacă anumite nevoi. civilizaţie. artă. apar unele incertitudini. adaptarea ei la cerere este relativ limitată. persoane. purtătorii cererii şi firmele prestatoare de servicii. c. deplasarea cererii nu poate fi perturbată de anumite cauze. intreprinderi şi idei’’ c. oferta turistică nu se confundă cu productia turistică. produsul turistic. 170. cultură. Identificaţi din enumerarea de mai jos care sunt elementele care stau la baza definirii pieţei turistice: a. piaţa turistică se împarte în piaţă emiţatoare şi piaţă receptoare. cheltuielile efectuate de cererea turistica . Prin produsul turistic se înţelege : a. Consumul turistic este format din : a. c. În raport cu cererea. cota de piaţă şi firmele intermediare. Cererea turistică reprezintă: a. gama serviciilor pe care un turist le poate solicita. c. 172. . e. bunuri şi servicii ce pot fi procurate chiar în timpul sejurului turistic. mai putin numeroase decăt pe piaţa bunurilor tangibile. b. . e. totalitatea serviciilor şi mărfurilor ce se materializează în produsele turistice. d. b. locuri. b. 173. o varietate de bunuri şi servicii destinate satisfacerii turiştilor doar in perioada de sezon .

potenţialul turistic şi baza materială specifică – de cazare. eterogenitate. diferenţierea şi caracterul inflaţionist. 174. numărul purtătorilor cererii. Oferta turistică este construită din : a. e. e. puctele de atracţie. forţa de muncă şi serviciile. producţia turistică include în plus faţă de oferta turistică elementele de atracţie şi baza materială. oferta este mai restrănsă în raport cu producţia turisticţă. b. nivel relativ mai mic faţă de preţul bunurilor materiale. e. 175. ansamblul persoanelor care-şi manifestă dorinţa de a se deplasa . aria şi capacitatea ei. numărul purtătorilor ofertei. creştere. numărul prestatorilor de servicii ce deservesc pe turişti. influenţa regulatoare nelimitată asupra pieţei. complexitate. 177. Preţurile produselor turistice prezintă căteva trăsături distinctive. sunt formate în exclusivitate pe piată în funcţie de raportul dintre cererea şi oferta turistică. numărul turiştilor. baza materială specifică.etc. c. c. baza materială specifică şi forţa de muncă. 179. Dimensiunile pieţei turistice sunt date de: a. structura. Oferta turistică reprezintă : a. 176. La stabilirea preţului o întreprindere turistică trebuie să ţină cont de următoarele elemente . d. diferenţierea în funcţie de carcateristicile ofertanţilor. e. producţia turistică. d. b. rigiditate. infrastructura generală. e. între care cele mai importante sunt: a.c. c. c. b. 178. diversificare şi rigiditate. d. d. b. alimentaţie. Oferta turistică are o serie de particularităţi. e. potenţialul turistic. c. diversificare. d. complexitate şi eterogenitate. b. între care mai importante sunt: a. gama de servicii. adaptabilitate totală la cerere. totalitatea bunurilor şi serviciilor care satisfac la un moment dat cererea turistică. totalitatea bunurilor şi serviciilor create în sfera turismului. d. creştere. baza materială specifică şi infrastructura generală.. forţa de muncă şi serviciile turistice.

monumente naturale. calificarea personalului angajat. Potenţialul antropic cuprinde : a. a+b+c. elementele care atrag atenţia .a. momentul consumului. e. 180. d. c. cuprinde numai resursele antropice. Preţurile şi tarifele practicate în turism se diferenţiază în funcţie de: a. localizarea ofertei în raport cu elementele de atracţie turistică. cuprinde numai resurse naturale. 184. potenţialul turistic natural. d. c. prin totalitatea cadrului natural şi social-istoric. b. Prin atracţii turistice se înţelege : a. b. resurse turistice şi resurse financiare. instituţii şi evenimente cultural artistice. 183. c. TVA-ul şi marja de profit a producătorului. Potenţialul turistic se structurează astfel : a. acoperă o arie problematică mai largă în comparaţie cu resursele turistice. a+c. b. calitatea serviciilor turistice. Potenţialul turistic al unui teritoriu poate fi definit : a. d. d. atracţiile turistice se strcuturează astefel : a. costurile de funcţionare. resurse naturale şi resurse culturale . atracţii naturale şi atracţii antropice. b. costurile de gestiune. produc impresie şi incită la călătorie. d. sunt identice cu resursele turistice. şi costurile de funcţionare. e. determinarea preţului maxim care acoperă costurile. potenţialul socio demografic. b+c. În funcţie de gradul de polarizare. fluctuaţiile cursului valutar. d. c. resurse concentrate şi dispersate.costurile directe. b. 182. e. b. b. e. 185. e. definesc cu precădere latura afectivă a diferitelor componente ale potenţialului turistic. taxa pe valoarea adăugată şi costurile materiale. 181. potenţialul tehnico economic. c. prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracţii turistice . marja de profit a producătorului şi costurile salariale. e prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracţii turistice şi care se pretează unei amenajări pentru vizitare şi primire a călătorilor. potenţialul turistic antropic. . c.

d. resurse antropice şi resurse dispersate. reclamă cheltuieli mari destinate costurilor mari ale infrastructurii. atrage turiştii spre o zonă sau alta turistică. e. în principal. 187. e. instalaţii de agrement şi de tratament. în mijloace de transport şi alte dotari tehnice.Baza tehnico materială specific turistică cuprinde: a. d. căi de comunicaţie. 186. sursele de capital propriu. b. 190. d. productivitatea muncii.c. d.Pentru aprecierea eficienţei investiţiilor se folosesc următorii indicatori mai importanţi: a. d. e. . forţa de muncă disponibilă. termenul de recuperare şi randamentul economic al invetiţiei. factorul cel mai complex şi dinamic al activităţii turistice. factorul decisiv al activităţii turistice . Capitalul tehnic are menirea de a : a. a+c.La adoptarea deciziilor privind investiţiile în turism se au în vedere în principal: a. e. a+b+d. c. e. se materializează. factorul principal de rentabilizare a activităţii turistice. dezvoltă şi rentabilizează activitatea turistică: e. c. factorul fundamental al activităţii turistice. cheltuielile de exploatare şi eficienţa economică. Investiţiile în turism prezintă următoarele particularităţi : a. sunt intensive în capital. d. unităţi de cazare şi de alimentaţie . pune în valoare potenţialul natural şi antropic. identificarea atracţiilor turistice. 191. resurse sezoniere şi resurse permanente. gradul de mobilizare a fondurilor. c. b. dobănda la creditele solicitate. b. 189. investiţia specifică. c. e. valoare investiţiei. asigură valorificarea resurselor antropice. b. resurse concentrate şi resurse de creaţie. echipamentelor. 188. modalităţile de finanţare internă. b. sunt supuse într-o mai mare măsură uzurii morale. Baza tehnico-materială constituie : a. c. d. c. costul de producţie. instalaţii de telecomunicaţie. factorul permisiv al activităţii turistice . b. angajează capital pe termen scurt .

21. e. 63. Ce profit anual trebuie să realizeze agenţia pentru a recupera investiţia in 5 ani? a. b. natura resurselor turistice.Costul construcţiei este de 750 lei/mp . 18. atracţiile turistice. 196. S1 / W1 > S0 / W0 e. deosebirile fiind: a. structura turiştilor şi sezonalitatea activităţii turistice. categoria de confort a unităţilor. organizarea muncii . structura investiţiei. organizarea muncii. investiţia în construcţii reprezintă 60% din valoarea totală a investiţiei . d. existenţa resurselor antropice. c. nici un răspuns nu este corect. a+b. . e. c. b. e. c.O desfăşurare eficientă a activităţii turistice presupune . nici un răspuns nu este corect. d. W1 / W0 < S1 / S0 197. d. b. 194. nivelul de pregătire al lucrătorilor. 93.750 lei.192.500 lei. nivelul preţurilor şi tarifelor şi modificarea preţurilor. Asupra productivităţii muncii din turism acţionează direct următorii factori: a. 195. e. gradul de înzestrare tehnică.Printre factorii direcţi ai productivităţii muncii în turism se numără : a.000 lei.Productivitatea muncii din turism este influenţată de o serie de factori asemănatori cu cei întălniţi în alte ramuri. d. c. la nivelul locului pe care acestia il ocupă şi intensităţii cu care acţionează. Agenţia practică un comision de 15% iar cheltuielile anuale de funcţionare sunt de 45. a.750 lei. 193.O agenţie de voiaj face o investiţie într-un spaţiu nou de 75 mp. S1 / W1 < S0 / W0 b. ocuparea în spaţiu a unităţilor. gradul de înzestrare tehnică.: b. c. nivelul de pregătire al lucrătorilor . W1 / W0 > S1 / S0 c. d. S1 / S0 > W1 / W0 d. b. categoria de confort a unităţilor. sezonalitatea activităţii turistice.Printre factorii indirecţi ai productivităţii muncii se numără : a.750 lei.

d. lipsa de calificare a forţei de muncă. depinde de nivelul înalt de înzestrare tehnică a muncii. c. 200.În domeniul turismului.e. e. a+b+c. este unul dintre cele mai ridicate . e. productivitate mare. conduce la o productivitate a muncii mai redusă. c. mobilitate scăzută. b. în care consumul de muncă este inferior comparativ cu alte ramuri cu dimensiuni şi/sau producţie apropiată. impune anumite rezerve atunci cănd se urmareşte dinamica indicatorului. e. ia valori mai mici decăt în alte ramuri şi are o evoluţie foarte lentă. e. ocupare sezonieră/temporară.000 zile turist la un număr de .imposibilitatea calculării pe fiecare verigă a activităţii turistice. se calculează numai valoric nu şi în unităţi fizice. fluctuaţia scăzută a personalului. La intrarea în exploatare. d. c.Productivitatea muncii în turism se caracterizează prin : a. nu oglindeşte efectul social al muncii . d. Pentru buna funcţionare a activităţii hotelului au fost angajaţi 250 salariaţi. în al treilea an de activitate s-au înregistrat 146.Turismul este un domeniu: a. nu oglindeşte în totalitate efectul economic al muncii cheltuite.360 euro . b. b. 199. în care consumul de muncă este mai puţin eficient. 202. presupune un număr mai mare de lucrători. 201.529. c. depinde de stabilitatea forţei de muncă. b. nici un răspuns nu este corect. 198. d. c.Pentru construcţia unui hotel cu 400 de locuri de cazare şi 700 de locuri de alimentaţie publică s-au investit 23.Munca în turism se caracterizează prin: a. 203. e. intensiv in muncă. răspundere materială şi morală scăzută. intensiv în capital.necesarul de muncă la unitatea de produs: a. d. este unul din cele mai scăzute. b. reprezintă modalitatea (exprimarea valorică) cea mai puţin întălnită în determinarea productivităţii muncii în turism. a+b+c.Productivitatea muncii în exprimare valorică : a.

Să se determine: productivitatea muncii şi durata de recuperare a investiţiei. c. nici un răspuns nu este corect. personalizare. oscilaţiile producţiei turistice.46720 turişti: Încasările totale realizate au fost de 17. 206. b. c.şi anume : a. 7. 70. simultaneitatea prosucţiei şi repartizarea lor. fluctuaţua sezonieră. oscilaţiile ofertei turistice. se carcaterizează prin sezonalitate . a+b+c. 55.Serviciile turistice sunt intangibile. d. 150 euro/lucrător.Fluctuaţia sezonieră a serviciilor turistice provine din: a.0ani b. c. d.840 E. b. b. 205.Serviciile turistice : . 8.080 euro/lucător. tarife mari. fluctuaţia sezonieră. nu se poate calcula.751. o pondere mică a cheltuielilor cu munca vie. a. nu pot fi percepute cu ajutorul simţurilor. 208. e. 10 ani e. e. sunt foarte putin cunoscute pe piaţă de catre consumatori. al concentrării acesteaia în anumite momente ale anului calendaristic. b.Printre trasăturile specifice serviciilor turistice se numără : a. 8. c. o pondere mare a cheltuielilor cu munca vie. caracterul imaterial şi nestocabilitatea. lipsa de productivitate.080 euro/lucrător. 209. se produc fără o implicare a bunurilor materiale.050 euro/lucrător. 207. 204. o mobilitate scăzută. e. o pondere mică a cheltuielilor cu munca vie. deoarece: a. d.050 euro/lucrător. e.000 E iar cheltuielile totale de 14. e.5 ani c. lipsa de personal calificat. 60.520.Serviciile turistice au o serie de trăsături comune cu cele ale tuturor componentelor terţiarului. 70. oscilaţiile cererii. c. inseparabilitatea de persoana consumatorului.Dependenţa de persoana prestatorului( a serviciului) are drept consecinţă : a. d. personalizarea lor. d. oscilaţiile consumului turistic.5 ani d. complexitate. b.

d. d.Serviciile turistice se pot clasifica în funcţie de : a. transportul naval. 212. serviciile turistice se pot clasifica în: a. ponderea cea mai mare o deţine transportul rutier. cazarea. transportul feroviar. transportul. servicii legate de organizarea voiajului şi servicii determinate de sejur. etapele principale din desfăşurarea călătoriilor. participă un numar relativ mare de prestatori la realizarea produsului final. b. au o pondere mică a cheltuielilor cu munca vie. c. 210. cazarea şi transportul. alimentaţia.a. agrementul şi transportul. modul de angajare a serviciilor turistice. d. acţiunile de publicitate turistică. sezonalitatea activităţilor turistice. deoarece: a. e. b. b. categoria prestatorilor de servicii. cazarea. c. b. cazarea şi alimentaţia. 213. acţiunile de informare turistică. b. e. a+b . a+b+c . servicii ferme şi servicii spontane. forma de manifestare a ofertei. 211. e. servicii specifice şi servicii nespecifice. c. sunt solicitate şi consumate într-o ordine riguroasă. au un caracter complex şi eterogen. 215.Printre modalităţile principale de clasificare a serviciilor turistice se numără: a. c. b. c. d. gradul de rentabilitate a acestora. d. d. Pe ansamblul traficului turistic. transportul rutier. alimentaţia şi agrementul. forma de manifestare a cererii şi natura serviciilor. drumeţiile. e. În structura traficului turistic. 214. . transportul aerian. călătoriile pe distanţe scurte şi medii au o pondere mare în totalul călătoriilor. e. importanţa în consum şi motivaţia cererii. importanţa în consum şi sezonalitatea. e.Principalele prestaţii turistice şi succesiunea lor ar putea fi: a. servicii de bază şi servicii complementare. asigură o libertate mai mare călătorului. locul principal îl deţine : a. cu plata şi gratuite. c. b.După forma de manifestare a cererii. cazarea. alimentaţia.

transport în comun. b. forma de manifestare a cererii şi natura serviciiilor . a+b+c. de informare şi intermediere. rute expres-interne si internationale. d. 219. c. e. cultural-artistice. categoria prestatorilor de servicii. 222. cele de bază. inchirierea de autocare la cerere. asistenţă medicală. se realizează numia în anumite zone turistice. publicitate şi promovare. sunt mai puţin rentabile faţă de celelalte servicii turistice. telecomunicaţii. transportul în comun. b.Serviciile turistice de bază se caracterizează prin : a. c. b. financiare. e. 216. c. d. agrement. marketing şi consultanţă. asistenţă medicală. 218. b. financiare. operatiuni de transfer de la o localitate la alte. informarea. gradul de rentabilitate a acestora. în ultimii ani au înregistrat ritmuri de creştere egale cu a celorlalte mijloace de transport. b. cultural-artistice. intermedierea. alimentaţie şi telecomunicaţii. cultural-artistice. asistenţă medicală. telecomunicaţii. importanţa în consum şi sezonalitatea. d. reprezintă scopul final pentru anumite forme de turism. a+b. 220. e. Serviciile oferite de transportatorii specilizati in domeniul rutier se divizeaza in: a. Printre modalităţile principale de clasificare a sercviciilor turistice de numără : a. c. sportive-recreative. b. 221. cu caracter special.asistenţă medicală. organizarea de excursii. cultural-artistice. e. c. de organizare şi comercializare a voiajelor. igienă şi întreţinere fizică. costurile sunt mai scăzute în comparaţie cu alte tipuri de transport. a+b+c. pregătire şi educaţie.c. modul de angajare a serviciilor turistice. cele suplimentare. e. Din răndul serviciilor turistice nespecifice fac parte : a. servicii cu caracter special.În structura serviciilor turistice suplimentare se includ : a. e. importanţă mare în consumul şi motivaţia cererii. d. d. 217.Costul serviciilor de transport detine o pondere mai mare sau mai mica in . alimentaţie. e. au o cerere inelastică în funcţie de venit. d. d.Clasificarea prestaţiilor către ofertanţii (persoane fizice sau agenţi economici din domeniul turistic) este următoarea: a. c.

sezon. transporturile feroviare şi aeriene. 227. nici un răspuns nu este corect. cererea turistica. transporturile navale şi feroviare. d. b. e. e. d. c. .Printre transporturile turistice care s-au dezvoltat foarte mult în ultimul timp se situează: a. 223. nici un raspuns nu este corect. concentrarea prin fuziune si achiziţie. ansamblul activităţilor producătoare de bunuri şi servicii destinate satisfacerii nevoilor turistilor în locurile de petrecere a vacanţelor. a+b+c+d. b. c. c. numai activităţile producătoare de bunuri şi servicii destinate satisfacerii nevoilor turistice în orice moment al vacanţei. cazarea şi alimentaţia călătorului. sejurul şi plecarea călătorului. activităţile cultural-artistice şi de agrement.Serviciul de cazare hotelieră este constituit din: a. 224. d. d. b. modul de angajare a serviciilor turistice. ansamblul serviciilor menite să promoveze tradiţiile. 226. e. c. transporturile aeriene şi rutiere. e. b. e. transporturile rutiere şi feroviare. primirea. diversificarea ofertei. forma de turism si modalitatea de transport. d.pretul global al vacantei in functie de: a. serviciile complementare cazării. numai activităţile hoteliere. 225. d. c. Transporturile turistice aeriene au înregistrat reduceri însemnate în ceea ce priveşte tarifele de călătorie prin: a. primirea şi plecarea călătorului. obiceiurile şi valorile culturale ale unui popor. a+b. c. serviciile complementare alimentaţiei. parteneriate pentru diverse servicii. cazarea. primirea şi sejurul călătorului. b. privatizare. cazarea propriu-zisă şi alimentaţie.Industria ospitalităţii în accepţiunea cea mai largă include: a. alimentaţia şi serviciile de agrement. serviciile de cazare şi alimentaţie. e. b.Industria hotelieră are ca domeniu de referinţă totalitatea proceselor desfăşurate în unităţile de cazare generate de: a.

se înţelege : a. d. o masură de rentabilizare a activităţii de alimnetaţie. nici un răspuns nu este corect. 230. d. sporirea complexităţii funcţiilor indeplinite de unităţile de cazare pentru a creşte tarifele semnificativ. a+b+c+d.Printre direcţiile mai importante de dezvoltare şi perfecţionare a serviciilor de alimentaţie publică se situează: a. c. c. c. diversificarea serviciilor oferite. este ineficientă. activităţile cultural-artistice şi de agrement. permite mecanizarea precesului de fabricaţie.catering. utilizarea unor tehnmologii moderne. 231. a+b+c. scade productivitatea muncii. c. b. deoarece : a.228.Prin . d.Serviciile de agrement îndeplinesc următoarele funcţii : . d. d. c. e.Din structura serviciilor de cazare nu fac parte: a.Pentru domeniul turismului dezvoltarea cateringului se recomandă în proporţie limitată. separarea unităţilor de alimentaţie de cele de găzduire. o mai bună distribuţie a unităţilor de alimentaţie în teritoriu. e. d. concentrarea şi industrializarea producţiei culinare. diversificarea producţiei culinare. b. serviciile de transport de la o zonă turistică la alta.Printre direcţiile mai importante de dezvoltare a industriei hoteliere se situează: a. comercializarea producţiei culinare. 233. b. e.. nu asigură reducerea fluctuaţiei forţei de muncă.. 229. nu se asigură personalizarea unităţilor şi apropierea de exigenţele consumatorului. b. concentrarea şi industrializarea producţiei culinare. folosirea raţională a forţei de muncă . lărgirea gamei tipologice a unităţilor de cazare şi a numărului de lucrători. 232. serviciile de informare şi de intermediere. 234. solicită investiţie mare. crearea de noi capacităţi de cazare şi modernizarea acestora. serviciile comerciale. b. reducerea pierderilor generate de fluctuaţia cererii. e. îmbunătăţirea structurală a reţelei de unităţi de alimentaţie.Sistemul de catering prezintă următoarele avantaje: a. c. serviciile de alimentaţie. e. a+d. b. e.

e. dezvoltarea cu prioritate a anumitor sectoare din economie. mijloc de individualizare a produselor . c. e.Eficienţa are un conţinut larg. fluctuaţiei forţei de muncă. agrement specific turismului de litoral şi montan.a. numai latura economică. aceasta este determinată de: a. b. animaţie culturală. e. c. varietăţii resurselor consumate. eficienţa acestuia are în vedere: a. productivitatea muncii şi a capitalului. 238. d. 237. modernizarea capacitaţilor de producţie. a+b. macroeconomic.În funcţie de conţinutul lor prestaţiile de agrement se clasifică astfel: a. modul de utilizare a tuturor categoriilor de resurse. b. b. a+b. datorită: a. mijloc de reducere a tarifelor pentru serviciile turistice. c. modul de alocare a resurselor în economie între consum şi investiţii. c. la zonele turistice. d.Eficienţa economică a turismului are particularităţi şi determinări proprii. dezvoltarea agriculturii. c. sezonalităţii. eficienţa activităţii de cazare şi alimentaţie. factor de competitivitate. eficienţa turismului este influenţată de: a. b. e. animaţie comercială.La nivel general. d. raportul între consum şi investiţii în anumite perioade. 239. eficienţa alocarii şi nealocarii resurselor. d. d. 235. 240. a+b+c. animaţie recreativă. eficienţa de distribuţie şi de alocare a resurselor. 236. b. eficienţa factorilor de producţie . servicii organizate de către unităţile de cazare şi servicii organizate la nivelul staţiunilor. e. mijloc de personalizare a destinaţiiilor. în active şi în pasive.Tinănd seama de funcţiile turismului. referindu-se la: a.Privita ca eficienţă totală (agregată). la aspectele cantitative. e. d. animaţie de pură deconectare. b. agrement specific turismului de week end şi rural. la toate componentele activităţii turistice. complexităţii şi multitudinii proceselor desfăşurate. . c.

c. d. numai indicatorii cheltuielilor.Elaborarea sistemului de indicatori ai eficienţei economice a turismului se fundamentează pe : a. c. e. rata rentabilităţii. fie dintr-o componentă a activităţii . b. cunoaşterea rezultatelor obţinute dintr-o componentă a activităţii turistice. atat latura economică căt şi pe cea socială. e.b. principiile generale ale calculului economic. 241. îmbunătaţirea stării de sănătate a populaţiei. cunoaşterea aspectelor calitative ale factorilor de producţie. c. gradul de utilizare a forţei de muncă şi a capitalului financiar. d. rata rentabilităţii şi volumul cheltuielilor. cunoaşterea mai mult a efectelor şi mai puţin a eforturilor. numai latura socială. 242. e. d. b. d. rata profitului sau rata rentabilităţii. nivelul costurilor şi gradul de utilizare a capitalului tehnic.Printre criteriile de evaluare a eficienţei se pot număra: a. c. cunoaşterea deopotrivă a rezultatelor de ansamblu ale domeniului căt şi pe cele obţinute prin exploatarea unei singure resurse. rata profitului şi rata rentabilităţii. 244. indicatorii relativi. 243. numai profitul şi rata rentabilităţii. rentabilitatea şi amortizarea investiţiei. c. cunoaşterea numai a rezultatelor de ansamblu ale domeniului. 245. cunoaşterea numai a rezultatelor obţinute prin exploatarea unei singure resurse. structura resurselor utilizate şi forma de concretizare a rezultatelor. e.Prin indicatorii de măsurare a eficienţei economice se are în vedere: a. a+b. rata comercială a profitului. numai volumul şi nivelul cheltuielilor. .Următorii indicatori se încadrează în categoria indicatorilor sintetici a eficienţei turismului: a. b. marimea venitului net. b. b. e. cunoaşterea aspectelor cantitative ale factorilor de producţie. gradul de utilizare a capitalului financiar. nivelul costurilor. d. rentabilitatea. c. creşterea profitului agenţilor economici.Mai expresivi decăt indicatorii absoluţi sunt: a. d. profitul.

247. rata financiară a profitului. volumul şi nivelul cheltuielilor. c. d. b. nici un răaspuns nu este corect. coeficientul de utilizare a parcului. profitul: d. e. 246. 248. e. b. b. productivitatea capitalului şi rata rentabilităţii.Eficienţa turismului poate fi apreciată prin intermediul unor indicatori parţiali ca: a. e. . coeficientul de utilizare a capacităţii de transport. 250. numai aportul valutar. gradul de ocupare sau coeficientul de utilizare a capacităţii. a capitalului şi ai eficienţei investiţiilor. d. a+b+c+d. productivitatea muncii şi rata profitului. numai cursul de revenire.Din răndul indicatorilor parţiali ai eficienţei fac parte : a. rata profitului. b. e. profitul obţinut. c. indicatorii absoluţi. c. rata rentabilităţiiâ. d. e. productivitatea muncii. 249. nici un răspuns nu este corect. rentabilitatea. c.e. aportul net valutar şi cursul de revenire. c. indicatorii verigilor componente ale activităşii turistice.Pentru turismul internaţional se utilizează indicatorii specifici: a. parcursul mediu zilnic. b. nici un răspuns nu este corect.Pentru serviciile de transport se utilizează următorii indicatori de eficieinţă: a. d. profitul şi rata rentabilităţii.Cazarea hotelieră este apreciată din punct de vedere al eficienţei prin următorii indicatori specifici: a. productivitatea muncii. termenul de recuperare a investiţiilor şi rata comercială a profitului.