You are on page 1of 5

PROCESAREA CU ULTRASUNETE

Introducere
Sunetele sunt oscilaţii mecanice ale unui mediu elastic, cu frecvenţe percepute de urechea omului, adică în domeniul 20 Hz - 20 kHz, iar ultrasunetele sunt oscilaţii mecanice cu o frecvenţă mai mare decât cea sonoră, curent în domeniul 20 kHz - 10 MHz. O perturbaţie produsă local într-un mediu elastic se propagă din aproape în aproape, prin oscilaţiile particulelor, ca undă mecanică. Spectrul sonor evidenţiază trei zone: - zona subsonică, cu f < 16Hz ; - zona sonică, cu 16Hz < f < 20kHz ; - zona ultrasonică, cu f > 20Hz . Spre deosebire de lumină sau radiaţia electromagnetică, ultrasunetele se pot propaga numai în medii materiale. Pentru ultrasunete se iau în considerare următorii parametrii şi proprietăţi: viteza de propagare, impedanţa acustică, reflexia - refracţia şi atenuarea.

Modalităţi de producere a ultrasunetelor
Există mai multe căi de producere a ultrasunetelor, reflectând etapele de progres tehnologic în acest domeniu. a. Generarea ultrasunetelor pe cale aero sau hidrodinamică, se face folosind cavităţi rezonante. Se obţin, astfel, ultrasunete la frecvenţe de (5 - 20) kHz, la puteri reduse (sub 100 W) şi randamente mici. b. Generarea de ultrasunete pe cale ionică se realizează cu ajutorul unui gaz prealabil ionizat în câmp electric alternativ, cu frecvenţă ultrasonoră. Ionii se deplasează antrenând moleculele gazoase, dând naştere unei oscilaţii acustice, de frecvenţa câmpului excitator (până la 40 kHz). Metoda este foarte puţin folosită în practică. c. Generarea de ultrasunete pe cale electrodinamică se bazează pe principiul unui difuzor, la care membrana este înlocuită cu un bloc metalic având frecvenţă proprie de rezonanţă în domeniul ultrasunetelor. Când frecvenţa curentului în bobina de excitaţie devine egală cu frecvenţa proprie a blocului metalic, amplitudinea vibraţiei atinge valori importante. Ultrasunetele obţinute au o singură frecvenţă, dar randamentul conversiei este bun. d. Generarea ultrasunetelor prin efect magnetostrictiv foloseşte proprietatea unor materiale feromagnetice (materiale magnetostrictive) de a se comprima sau dilata dacă sunt plasate într-un câmp magnetic. Reciproc, orice întindere sau compresiune a materialului aflat într-un câmp magnetic se traduce într-o modificare a fluxului magnetic ce îl traversează. e. Generarea ultrasunetelor prin efect piezoelectric foloseşte proprietatea unor materiale (numite piezoe/ectrice) de a se deforma dacă sunt plasate într-un câmp electric.

Principiul prelucrării dimensionale cu ultrasunete
Prelucrarea dimensională cu ultrasunete se bazează pe prelevarea de material din piesa supusă prelucrării, prin intermediul unor particule abrazive activate ultrasonic. În mediile pe care le străbat, vibraţiile ultrasonice declanşează fenomene precum: 1

. Sunt utilizate. care se află într-un câmp magnetic variabil. Acest fenomen eroziv este însoţit şi de cavitaţia ultrasonică în mediu lichid. Datorită şocurilor repetate care sunt transmise prin particulele abrazive la suprafaţa piesei. în principal. 2 .2. care este amplificată prin intermediul concentratorului. aici apar microfisuri şi desprinderi de material. Schema de principiu a instalaţiei de prelucrare cu ultrasunete Vibratorul magnetostrictiv transformă energia câmpului magnetic variabil în energie mecanică de vibraţie. refracţie. acesta având o mişcare dirijată.favorizarea unor reacţii chimice. două metode de prelucrare: . .1. care grăbeşte distrugerea materialului din zona de lucru. în spaţiul dintre suprafaţa piesei de prelucrat şi suprafaţa activă a sculei este adusă o suspensie abrazivă cu concentraţia în greutate de circa 50%. a căror funcţionare se datorează modificării dimensiunilor unui corp feromagnetic. care sunt îndepărtate prin circulaţia forţată a emulsiei. . particulele abrazive trebuind să aibă duritatea mai mare decât a piesei prelucrate (Fig. Datorită acestora.a). ultrasunetele şi-au găsit utilizare şi la prelucrările prin eroziune abrazivă şi cavitaţională a unor materiale. Fig. . 1.reflexie.ridicarea temperaturii. .transportul şi concentrarea de energii considerabile. etc. Particulele abrazive trebuie să aibă o duritate cel puţin egală cu cea a materialului supus erodării. difuziune. Schema de principiu a instalaţiei de prelucrare cu ultrasunete este prezentată în Fig. La prelucrarea cu ultrasunete se folosesc în special emiţătoare magnetostrictive. Fenomenul intim de erodare se datorează transmiterii energiei cinetice a sculei (care vibrează cu frecvenţă ultrasonică) particulelor abrazive care se află în suspensie în lichid.prelucrarea ultrasonică cu suspensie abrazivă. În cazul primului procedeu.prelucrarea ultrasonică cu sculă abrazivă. Aceasta este una din aplicaţiile active în care energiile sunt suficient de mari pentru a produce modificări în structura mediului pe care îl străbat .

alumina. Între sculă şi piesă se exercită o forţă de apăsare statică. iar microbulele se distrug prin implozie. (Fig. feritele. Aducerea suspensiei abrazive în zona de lucru se poate realiza prin trei scheme de recirculare şi anume: . 3 . c) Ultrasunetele produc în lichid unde de şoc hidraulic. . acţiunea abrazivă este realizată chiar de scula activată ultrasonic la frecvenţe de (20 – 30) kHz. şi se creează premisele transmiterii şocurilor dinamice ale sculei. precum şi prelevare de material din piesă. Fig. iar sub acţiunea altor granule. . oţelurile aliate. în lichidul purtător de granule abrazive apar solicitări de întindere şi compresiune. Prelevarea de particule de material din piesă se explică prin acţiunea coroborată a trei agenţi erozivi: granulele abrazive. pentru protejarea sculei împotriva şocurilor mecanice. safirele. Scula abrazivă apasă asupra piesei de prelucrat cu o presiune de (20 – 30) daN/cm2. Cu bune rezultate se pot prelucra şi aliaje dure: carburi metalice.).2. 2. aflate în contact direct atât cu scula cât şi cu piesa. având efect de pană hidraulică în prelevarea de material. În cazul celui de al doilea procedeu.prin stropire.cu suspensie abrazivă. Metode de prelucrare cu ultrasunete: a. densitate nu prea mare şi nu suferă deformaţii plastice înainte de rupere (ceramica. a) Granulele abrazive au efect dominant în eroziune. În acest caz. care vibrează axial cu o frecvenţă ultrasonică. b) Sub acţiunea vibraţiei ultrasonice a sculei. formându-se microbule de cavitaţie. În fazele de apropiere ale sculei. b.b). În faza de îndepărtare a sculei. Prelucrarea cu ultrasunete se aplică la acele materiale care au fragilitate ridicată. . care produc ruperi în masa lichidului.prin aspiraţie prin interiorul sculei. bulele de cavitaţie ultrasonică şi undele de şoc hidraulic.prin injecţie prin interiorul sculei. siliciul. efectul de abraziune mecanică fiind realizat prin mişcare relativă (de rotaţie sau translaţie – în funcţie de forma profilului prelucrat) între sculă şi piesă. produc microfisuri în stratul superficial al piesei. sticla.cu sculă abrazivă. . Se produc microfisuri.a) b) . se desprind microparticule din piesă. cuarţul. se produc solicitări de compresiune a lichidului. Microfisurile progresează în adâncime. Sub efectul acestor şocuri. presate sau accelerate de vibraţiile sculei. granulele mai mari sau aglomerările de granule. aliaje de titan. etc. amplitudinea vibraţiilor acesteia trebuie să aibă valori mai mici de 15 μm. ducând la presiuni locale ce depăşesc 1000 daN / cm2 . Sub acţiunea lor lichidul pătrunde în reţeaua fină de microfisuri create pe suprafaţa piesei. apar eforturi de întindere.

maşinile ultrasonice fixe se clasifică în trei grupe: − maşini ultrasonice de putere mică. aluminiul) nu se pot prelucra. care are funcţia de transfer şi concentrare a energiei mecanice spre piesă. P = (250 …1200) W. Un amortizor sonic (din cauciuc) este plasat în partea superioară. pentru a evacua căldura creată prin încălzirea miezului. În cuva de lucru este fixată piesa de prelucrat. Realizarea acestora este puternic influenţată de tipul generatoarelor (putere şi domeniu de frecvenţă). sunt mari. dimensiuni gabaritice mici. − maşini ultrasonice de putere medie. sticlă. Maşinile-unelte ultrasonice pot fi universale – utilizate la prelucrarea diferitelor tipuri de suprafeţe şi care pot executa o varietate mare de operaţii – sau speciale şi specializate. Rigorile cerute de la sursa de curent continuu. După direcţia mişcării vibratorii ultrasonice. În funcţie de puterea generatoarelor ultrasonice cu care sunt echipate. Pe miezul magnetostrictiv se află înfăşurarea de curent alternativ alimentată de la generatorul electric de înaltă frecvenţă. Convertorul de energie electromagnetică în energie acustică este transductorul de tip magnetostrictiv. Batiul maşinii susţine sania longitudinală şi sania transversală. căci ultrasunetele nu produc dislocaţii de material. într-o gamă gabaritică variată. aceste instalaţii pot fi: verticale. în ceea ce priveşte filtrarea. În alte variante constructive. în general. etc. este fixat concentratorul. în contact direct cu miezul transductorului. Suspensia abrazivă din rezervor este omogenizată cu un agitator şi vehiculată prin conducte cu ajutorul unei pompe.Materialele cu plasticitate ridicată (oţelurile moi. este răcit forţat cu apă. inscripţionare a unor materiale ceramice. Blocul ultrasonic. Instalaţia de prelucrare cu ultrasunete În funcţie de modul şi locul lor de utilizare. iar particulele abrazive se pot încastra în material. destinate executării numai anumitor tipuri de profile într-un număr restrâns de operaţii. marcare. Schema constructivă de principiu a unei instalaţii electroacustice de prelucrare este dată în Figura 3. Tendinţele viitoare prevăd proiectarea şi realizarea unor tipuri de instalaţii ultrasonice. Premagnetizarea miezului se realizează cu ajutorul unei înfăşurări parcurse de curent continuu provenit de la o sursă adecvată. Concentratorul (aici de formă exponenţială) amplifică vibraţiile ultrasonore ale miezului. care permit deplasarea cuvei de lucru în plan orizontal. − maşini ultrasonice de putere mare. orizontale şi înclinate. P = (1300 … 4000) W. specializate sau cu caracter universal. 4 . de la componente şi circuite electronice până la piese din industria aeronautică. care să permită prelucrări diverse. cupru. piatră. în sistemul de axe xOy. putând fi folosite la executarea unor operaţii de gravare. Cele portabile au. premagnetizarea miezului se realizează prin magneţi permanenţi plasaţi între cele două coloane ale miezului. închis într-o carcasă etanşă. P = (30 … 200) W. Lungimea concentratorului este un multiplu întreg al semilungimii de undă. iar în partea inferioară. realizat cu tranzistoare de putere BJT sau MOSFET. astfel încât să asigure la scula de lucru oscilaţii de amplitudine maximă. maşinile-unelte ultrasonice pot fi portabile sau fixe.

14 – transformator. 5 – cuva de lucru. 6 – pompa pentru trimiterea suspensiei abrazive. 2 . 16 . iar echilibrarea greutăţii acestuia se face cu o contragreutate. 21 – transductor. 18 – sistem de avans. 22 – carcasa blocului ultrasonic. deci într-un nod de oscilaţie. 5 . 3 – sania longitudinală.Scula de lucru.bobină de şoc.piuliţă. 11 – concentrator. 9 – rezervorul. astfel că în această zonă nu apar solicitări mecanice. 19 – sistem de poziţionare a capului de lucru pe poziţie verticală. 17 – condensator.sania transversală. Capul de lucru se poziţionează pe verticală prin mecanismul şurub . Poziţionarea concentratorului la carcasa blocului ultrasonic se face la distanţa λ/4 de miez. Maşina de lucru universală: 1 – batiul maşinii. 12 – scula de prelucrare cu profil corespunzător. 13 – generator. 7 – suspensia abrazivă. 3. 8 – circuitul de transfer. este fixată pe concentrator prin înfiletare. 20 – sistem de echilibrare. 4 – piesa de prelucrat. Fig. 15 – redresor. 10 – agitatorul de uniformizare a suspensiei abrazive. având forma cerută de forma prelucrării piesei. Sistemul de avans automat realizează avansul vertical pe parcursul prelucrării.