You are on page 1of 10

Metode de Repatatii Proiect Complet

Am incercat sa fac un proiect structurat pe 6-7 capitole care sa cuprindamajoritatea metodelor de reparatii utilizate in prezent si anumite scule saudispozitive speciale folosite in operatiile de reparare sau demontare.In primul capitol am prezentat cateva notiuni introductive pentru o mai bunaintelegere a proiectului.In al doi-lea capitol am vorbit despre sistemele de reparatii,pe ce se bazeazaele si in ce consta.In al trei-lea capitol intitulat „Metode de reparatii ale utilajuluitehnologic”am prezentat cele trei variante principale de reparatii.In al patru-lea capitol am prezentat notiunile generale a unui ciclu dereparatii.In al cince-lea capitol am prezentat procedeele de reconditionare ale pieselor uzate.In al sase-lea capitol am prezentat etapele demontarii unui utilaj in vedereareconditionarii si dificultatile care pot aparea in timpul demontarii acestuia.In cel de-al sapte-lea si ultimul capitol am prezentat cateva scule si dispozitivefolosite la demontare.Acest proiect duce la o mai buna intelegere a metodelor si sculelor folosite larepararea sau reconditionarea utilajelor industriale sau celor de atelier. Protectia munciiAmplasarea utilajelor Utilajele folosite pot fi de atelier (ateliere de prelucrare a lemnului,ametalelor etc.)sau utilaje si mecanisme de santier,deplasabile saumobile,necesare executarii mecanizate a lucrarilor de constructii,hidrotehnice,deextractive,forestiere etc.Masurile de prevenire a accidentelor de munca care ar putea fi provocate dediferite utilaje,masini,mecanisme,instalatii etc;trebuie sa fie cunoscute,iar aplicarea lor urmarita si de catre conducatorii locurilor de munca,chiar dacaacestia nu sunt mecanici sau specialist in utilaje.O prima masura de protectie a muncii consta in amenajarea atelierelor,astfelincat utilajele sa fie amplasate in functie de fluxul tehnologic cel mai rational,sase asigure un circuit cat mai scurt al materialelor sau al pieselor de prelucrat,evitandu-se incrucisarile;de asemenea,la transporturi trebuie sa se pastrezedistantele minime admise intre gabaritele de functionare,intre utilaje si pereti,stalpi etc.Aceasta se rezolva prin proiecte si planuri de organizare care seintocmesc in conformitate cu prevederile normelor de protectia muncii, precumsi cu instructiunile de utilizare ale masinilor.La amplasarea utilajelor de ridicat pe santierele de constructiimontaj se vatine seama de consistent terenului,respectandu-se distantele fata de santurideschise,cai de comunicatie,linii de transport a energiei electrice,de cladirileexistente etc Organizarea spatiului de lucru Organizarea locului de munca depinde,in cea mai mare masura deconducatorul direct al procesului de productie,adica de maistrul respectiv,dar trebuie verificata si controlata de seful ierarhic respectiv.Masurile de protectia muncii care se iau in cadrul organizarii locului demunca constau in:pregatirea locului de munca;curatenia;depozitarea rationala amaterialelor si a sculelor in ordinea indicate de desfasurare a procesuluitehnologic;impiedicarea caderilor de la inaltime etc;instalarea de indicatoare desecuritate la locurile periculoase de munca si la incrucisarile drumurilor sieventual,imprejmuirea zonei periculoase de lucru,instalarea balustradelor si podetelor peste santuri;acoperirea golurilor.Atat pe santier,cat si inateliere,locurile de munca se vor amenaja astfel incat sa asigure muncitorilor pozitii commode si sigure de lucru.La parasirea lucrului,se vor jua

acestea sunt supuse unui proces de degradare fizica prinuzare mecanica si prin corodare.Pentru a se preintampina provocarea de accidente de catre elementele cucare se lucreaza .sau aducerea acestor proprietati cat mai aproape decele initiale .defectiuni ale utilajelor.platform de lucru.-carcase aparatori fixe sau mobile.-ermetizarea(prin inchidere in spatii perfect etanse si cu izolatii speciale) proceselor tehnologice care utilizeaza material.s-a constatat ca poate fi prelungita durata de folosirea utilajelor daca prin anumite lucrari .procedee etc.ingradiri.Sistemele de reparatii folosite in industria constructoare demasini sunt :-sistemul de reparatii pe baza de constatari prealabile (revizii) .plase de sarma. Repararea utilajului tehnologic Capitolul 1.se va curata locul de munca.productie si exploatare.masina.se inlatura degradarile produsesi se reconditioneaza piesele care au fost degradate.ce constituie sursede radiatii ionizante sau de alta natura.adicaintroducerea intre om si element (acesta putand fi utilaj.amaterialelor depozitate.-echipamente individuale de protectie care se folosesc in toate activitatile deexecutie.paravane. se face pe baza unui plan.ecranare etc..se va preda locul demunca. Capitolul 2.reparatii etc.-termenul pentru care se face planificarea reparatiilir.Aceste lucrari poarta denumirea de reparatii.masurile de protective a muncii prevad si separarea.intre doua reparatii.material etc.Sisteme de reparatii Sistemul de reparatie reprezinta un ansamblu de masuri tehnico-organizatorice prin care se urmareste asigurarea capacitatii de lucrua parcului de utilaje dintr-o unitate industriala la care intretinereamasinilor si instalatiilor.-izolarea acustica a utilajelor(capsulare antifonica.Elementele de baza ale sistemului de reparatii sunt :-planificarea datelor scoaterii din functiune a utilajului.pozitiei relativesi calitatiisuprafetelor pieselor .pietre de polizor sau piese deteriorate etc.-restabilirea formei.covoare isolate etc.asupra eventualelor greutati.dispositive din care uneleimpiedica accesul muncitorului in partile periculoase ale unei masimi sau inzona de actiune a acelei masini.in special la lucrarile deconstructii.spanuri.dupa natura operatiilor respective.-inlocuirea pieselor degradate care nu mai pot fi reconditionatesi a caror folosire.-sistemul de reparatii .la loc de lucru.care sar in timpul prelucrarii.)sau izolarea operatorilor respective in cabinefonoizolante. In cazul executarii lucrarilor in mai multe schimburi.Aceste elemente pot fi: -imprejmuiri.accesul la locul de muncaetc.adicatermenul de .-planificarea volumului fiecarei reparatii si aprovizionarea cu piese de schimb .ar compromite functionarea masiniisau instalatiei sau ar periclita securitatea functionarii.previziune’’. atragandu-se atentia schimbului care preia.invederea repararii(periodicitatea reparatiilor) .)a unor mijloace care sa-l fereasca de actiunea periculoasa directa aacelui element.dimensiunilor. Notiuni introductive In timpul functionarii si exploatarii masinilor siutilajelor.masurile de asigurare a lucrarilor executate .la lucrarile de instalatiielectrice.carcasefonoizolate.Prin lucrarile de reparatie se urmareste :-restabilirea proprietatilor initiale ale materialelor din care suntexecutate piesele.paravane.copertine etc.in continuare.In practica.iar altele ii feresc pe muncitori de pericolele prezentate de material.

Lareparatiile curente se executa :-curatirea.-razuirea suprafetelor de frecare.Princapacitatea de lucru se intelege posibilitatea utilajului de afunctiona cu asigurarea principalelor caracteristici (deexemplu:debitul si presiunea unui compresor.coroziune etc)si trebuie trecut la executareareparatiei capitale.-reglarea completa a masinii sau instalatiei.In sistemul de reparatii pe baza constatarilor.-piesele care se repara obligatoriu cu aceasta ocazie.-vopsirea suprafetelor cu vopsea de protectie.stergerea si ungerea masinii sau instalatiei.Lareparatiile capitale se inlocuiesc 50% sau chear mai mult din pieselecomponente ale utilajului.-data scoaterii din serviciu a utilajului si volumul lucrarilor dereparatii.factorul de separare la o centrifuga etc).Metode de reparare a utilajului tehnologic . capacitatea delucru a utilajului trebuie adusa la valoarea sa nominala.In afara lucrarilor prevazute in cazul reparatiilor curente.oreparatie prevazuta dupa grafic sa poata fi redusa la o categorieinferioara.inlocuirea furtunurilor uzate.cuocazia reparatiilor mijlocii se mai executa:-inlocuirea rulmentilor.Sistemul de reparatii preventive cu planificare rigida se planifica:-datele la care utilajul se scoate obligatoriu din serviciu.Acest sistem este maielastic si permite ca.suruburilor.Cu ocazia fiecarei revizii sestabileste: -daca utilajul mai poate fi pastrat in exploatare pana la dataurmatoarei revizii. -grunduirea si vopsirea partiala a utilajului.-piesele sau subansamblurile care se inlocuiesc la datarespectiva.Sistemul de reparatii preventive planificate cuprinde treicategorii de reparatii:-reparatii curente (RC)-reparatii mijlocii (RM)-reparatii capitale (RK)Reparatiile curente prevad remedierea pieselor sau a unor elemente dintr-o instalatie care nu cer demontari de subansamblurimari si care.se planificareviziile pe o perioada lunga de timp.Cu ocazia reparatieicapitale se executa demontarea completa a utilajului.repararea sau reglarea sistemelor de comanda.se reconditioneaza sau se inlocuiesc toate piesele uzate.-repararea ambreajelor.bucselor uzate.Prin reparatia capitala.in majoritatea cazurilor.-schimbarea sau repararea pieselor uzate.prin modernizarea acestuiaCapitolul 3.ajustarea penelor.-demontarea partiala a unor elemente care in timpul exploatariisunt solicitate mai intens.se aduc utilajuluisi unele imbunatatiri functionale. debitul si presiuneaunei pompe.Reparatiile capitale sunt acelea care reconditioneaza complet unutilaj inlaturand toate degradarile aparute.inlocuireainelelor si a garniturilor.indiferent de starea in care se afla.in unele cazuri.sunt usor accesibile.pe baza constatarilor facute.preventive.Acest sistem prezinta avantajul planificarii reparatiilor dar nu iain considerare toate posibilitatile de prelungire a duratei defunctionare a utilajului.-reconditionarea tuturor pieselor uzate.se refac si seinlocuiesc partile deteriorate ale masinilor si ale aparatelor electrice.-spalarea pieselor provenite de la elementele demontabile siremedierea defectelor de suprafata.De mai multe ori.-verificarea si repararea aparatului electric.precum si metodele ce trebuieaplicate.Reparatii mijlocii sunt reparatiile care asigura pastrareacapacitatii normale de functionare a masinilor si instalatiilor panacand amsamblurile principale ale acestora ajung la limitele admisede degradare (uzura.volumul fiecarei reparatiiconcrete poate sa difere de volumul planificat.-inlocuirea bolturilor.-repararea sau inlocuirea lagarelor.verificarea si repararea dispozitivelor de ungere.In sistemul reparatiilor preventive cu planificare controlata se planifica termenele si categoriile reparatiilor si reviziilor insa pe baza constatarilor facute dupa demontare.cu ocazia reparatiilor capitale.-spalarea.-tehnologia completa a reparatiei .

Cu toata diversitatea mare a utilajului tehnologic.unde se efectueaza toate lucrarile necesare si secontroleaza calitatea acestora.denumiteagregate-cu altele din rezerva. suport.Pe langa faptul ca viteza de uzare difera de la o piesa la alta. conform volumului prevazut in categoria respectiva de reparatie.-inlocuirea masinilor uzate cu masini din rezerva.-materialul si calitatea materialului piesei.ea depinzand de o serie de factori constructiv-functional si deexploatare printre care:-marimea si natura solicitarilor in timpul functionarii masinii.statiilor frogorifice.schelet)la locul de instalare.-actiunea mediului de lucru sau mediului ambiant.atunci cand utilajul nu este incarcat sau are o incarcare mica.iar a altor subansambluri sau piese inatelierul de reparatii Dupa metoda pregatirii si efectuarii reparatiilor: -repararea individuala a utilajului cu demontarea acestuia pana laindepartarea tuturor pieselor deteriorate.-concentrarea reparatiilor pentru o perioada scurta de timp cuintrerupere functionarii intregii instaltaii sau a majoritatii masinilor si aparatelor.-reparatii pe agregat cu inlocuirea unor complexe mari.masinilor agricole etc.-repararea piesei sau subansamblului de baza (batiu. fabricilor dezahar.In acest mod se pot schimbareductoarele morilor mari cu bile sau ale altor agregate cu tambur rotativ.-reparatii cu demontarea utilajului si transportarea lui in atelierulde reparatii.-precizia si calitatea(rugozitatea)suprafetelor piesei. Dupa planificarea reparatiilor in timp: -repararea utilajului cu repartizarea lucrarilor pe tot timpulanului.-modul de ungere.deci nu este legata de oprirea instalatiei.insasi limitele admisibile de uzura sunt diferite in functie de rolul pecare acestea il indeplinesc in functionarea masinii.Reparareamasinii demontate urmeaza sa se efectueze in intervalul de timpdintre doua reparatii.Viteza cu care se produce uzura este diferita de la o piesa laalta.Ciclul de reparatii Pentru planificarea reparatiilor se folosesc ca date initiale periodicitatea reparatiilor si volumul acestora pentru fiecare utilaj. . sistemulreparatiilor preventive planificate permite trei variante principale dereparatii: Dupa efectuarea lucrarilor: -reparatii la locul de instalare si functionare a utilajului.Prin periodicitatea reparatiei se intelege repetarea ciclica adiferitelor categorii de reparatii intr-un interval determinat de timp. Capitolul 4. Piesele uzate se reparasau se inlocuiesc cu piese de schimb pastrate in depozit.-concentrarea reparatiilor pentru o anumita perioada a anului.Aceasta permite esalonarea lucrarilor si incarcarea judicioasaa masinilor si a brigazilor de lucru.este cazul termocentralelor.Astfel.sistemele de actionare ale amestecatoarelor etc.Aceasta metoda se poate aplica in sectiile cu regimcontinu de functionare.

reparatii medii si reparatii capitale.se mai pot produce degradari sauavarii datorita nerespectarii tehnologiei de fabricare a pieselor saude asamblare.Dintr-o imbinare a doua piese se repara piesa cea mai complicata si de regula.-ajustarea.matritare.-incarcarea prin sudare.Cele mai raspandite metode de reconditionare sunt urmatoarele:A.La aceste actiuni se mai potadauga cele produse de tensiunile interne ale materialului pieselor.pe cand la majoritatea aparatelor sunt predominante actiunile termodinamice .aparitia deformarilor.In functie de rolul pecare il indeplineste utilajul.Pentru piese cu degradari superficiale (in special uzuri):-prelucrarea la dimensiuni de reparatie.precum si a regulilor si regimului de exploatare autilajului.B.actiunile mecanicesunt preponderente. Capitolul 5.sudare etc)sau intimpul asamblarii.se poate face prin diferite metode.ciclul de reparatie se reduce cuaproximativ 10%.precum si modificariale propietatilor fizicomecanice ale materialului acestora.la majoritatea masinilor.mai scumpa.Cele maifrecvente degradari ale pieselor in timpul exploatarii sunt:pierderea preciziei.reparatiile curente si medi.Singura reparatie carerestabileste integral capacitatea de lucru a masinii este reparatiacapitala.urmand ca piesacea mai .Rezulta ca unele piese ale masinilor trebuie sa fie inlocuite maifregvent decat altele si din acest motiv au aparut categoriile dereparatii:revizii.Toate reparatiile efectuate se consemneaza incartea masinii(utilajului).In figura 34.Din grafic rezulta ca dupa fiecare categorie de reparatie capacitateade lucru a masinii se restabileste partial.-reconditionarea cu piese suplimentare.reparatii curente. Prelucrarea la dimensiunile de reparatie consta in prelucrareamecanica a pieselor uzate pana la asa-zisele dimensiuni de reparatiecare au valori mai mici decat cele initiale in cazul arborilor si maimari in cazul alezajelor.Reconditionarea pieselor care si-au pierdut precizia dimensionalasau de forma ca urmare a uzarii mecanice sau in urma unor avarii.-reconditionarea prin turnare.piesele acestora suntsupuse solicitarilor mecanice si actiunilor termice sau chimice alemediului de lucru.Intre doua reparatii capitale se prevad reviziile.Astfel.Procedee de reconditionare a pieselor uzate In timpul exploatarii masinilor si aparatelor.Dupa o reparatie capitala. fisurilor.galvanizarea.Inafara acestor degradari inevitabile.zgarieturilor.-metalizarea.utilizarea unor adaosuri.-lipirea.1 este reprezentat un ciclu dereparatii precum si categoriile de reparatii ce se executa intre douareparatii capitale.rizurilor etc.precum si ale celui ambiant.Intervalul de timp intre doua reparatii capitale succesive senumeste ciclu .Pentru piese deteriorate:-sudarea.tensiuni care apar in procesul de elaborare asemifabricatelor acestora(turnare. forjare.unele dintre acestea sunt preponderente.In urma catiunii acestor factori se pot produce schimbari aleformei si dimensiunilor suprafetelor pieselor.

Printre dezavantajele metodei se numara:-posibilitatea .Dezavantajul principal al acestei instalatii consta in faptul ca nu poate fi folosita decat pentru metalizarea suprafetelor plane.simpla sa fie inlocuita sau reconditionata prin incarcareasuprafetei.Avand greutate mare.realizandu-se contopirea celor doua metale.se obtine si rezistentanominala a piesei. in urma incarcarii prinsudura se obtine un strat foarte rezistent la uzura.materialul de adaos prezentandu-se sub forma de pulbere.in fata jetului de plasma prin intermediul unui alimentator.Contactul molecular secompleteaza cu aderarea mecanica a picaturii pulverizate lasuprafata rugoasa a piesei.Dimensiunile modificate ale suprafetelor pieselor conjugate dupao astfel de reconditionare se numesc dimensiuni de reparatie.In figura 34.formand.In urma reconditionarii prin incarcare cu sudura.Pentru metalizare se folosesc.Metalizarea se face cu ajutorul unor aparate denumite si pistoalede metalizare.La temperatura jetului de plasma pulberea este topitasi fixata pe suprafata piesei de reconditionat.Adeziunea picaturilor de metal topit pe suprafata piesei se poateexplica printr-un proces molecular-mecanic.Totodata.Ca gaz plasmogen(generator de plasma) se folosesteargonul. Reconditionarea prin sudare consta in depunerea de straturisuccesive de sudura pe suprafata piesei de reconditionat.prin forta loviturii. Reconditionarea prin metalizare consta in pulverizarea cu un jetde aer a unui metal topit pe suprafata piesei de reparat. Picaturile demetal topit sunt antrenate de jetul de aer comprimat sau de orice gazsi proiectate pe suprafata piesei de reconditionat.Gazul protector(amestec de argon si heliu)protejeaza topitura impotrivaactiunii aerului.pe langarestabilirea formei si dimensiunilor suprafetei.o fixare puternica la metalul de baza.2 este reprezentata schema unei instalatii demetalizare cu plasma folosind pulbere metalica cu granulatiemare.fluxul de transport al pulberii topiteimpotriva actiunii aerului.cat sistratul superficial al metalului piesei.dispozitivele de incalzire si de pulverizare.in timpul procesului de incarcare se topeste atat materialul de adaos.de regula.la reconditionarea prin sudare.Partile principale ale unui astfel de aparatsunt:mecanismul de alimentare cu metal ce urmeaza a fi pulverizat.Instalatia de metalizare reprezentata in figura 34. Materialul de adaos poate fi sub forma de sarma sau pulbere.Aceasta instalatie foloseste pulbere degranulatie fina care se insufla in jetul de plasma electrodul din wolfram.plasmatroane* tipcombinat**.stratul depus participand la preluarea solicitarilor impreuna cu metalul de baza.pulberea nu este imprastiata de catre jetul de plasma si nici de catregazul protector.Un procedeu modern de realizare il constituie metalizarea cu plasma. in pozitie orizontala.3 are uncaracter mai universal.Spredeosebire de metalizare.Pulberea se presara pe suprafata de metalizat.

In ceeace proveste concentratia acidului sulfuric.bucse etc.se realizeaza in doua variante tehnologice sianume:cromarea dura si cromarea poroasa.bucse.prinincarcari galvanice.pentru realizarea unei depuneri uniforme este necesar sa seutilizeze dispozitive speciale de prindere si suspendare a pieselor in baia galvanica. Reconditionarea prin turnare se aplica.Deoarece electrolitul de cromare are puterea de patrundere foartescazuta.15 mm prin prelucrare mecanica (rectificare). Reconditionarea prin metode electrochimice consta in depunereaunui strat de metal pe suprafata piesei de reconditionat.Datorita duritatii si rezistentei mari la uzura acromului precum si datorita proprietatilor saleantifrictiune.camasi etc.ca de exemplu: pistoane.Cromarea se realizeaza in electroliti (solutii) pe baza deanhidrina cromica (CrO3)si acid sulfuric (H2SO4).in cazul incarcarilor poroase cu crom. Incazul reconditionarii cuzinetilor. Cromarea dura se recomanda in cazul pieselor supuse actiuniiabrazive si corozive a mediului de lucru(fusurile armaturilor.Cromarea in scopul cresterii rezistentei la uzura a pieselor dinfonta sau din hotel. ale caror forme sidimensiuni compenseaza uzura produsa si redau piesei forma sidimensiunile necesare.de regula.1…0.25 mm.0. Grosimea stratului de depunere este de aproximativ 0.inelelede etansare ale armaturilor etc).Din stratul depus se indeparteaza.4 este reprezentat un fus dincapatul unui arbore care a fost reconditionat prin presarea unei bucse .In figura 34.precum si unele modificaristructurale tipice procesului de sudare.corpul acestora are rolul de formade turnare.pieselor dinmetale antifrictiune.Aceste dispozitive sunt prevazute cu anozi auxiliari(din plumb in cazul cromarii)cu configuratia corespunzatoareconfiguratiei piesei si cu ecrane de protectie care preiau densitatileridicate de curent de la varfurile si muchiile conturului.Rezultate bune si productivitate sporita se obtin folosindreconditionarea pieselor prin turnare centrifugala sau in formevidate.cromarea este mai avantajoasa decat depunerea altor straturi de incarcare.cum sunt cuzinetii lagarelor.deformarii piesei si deci necesitatea luarii unor masuri pentru micsorarea acestei tendinte. Cromarea poroasa se recomanda in cazul pieselor care lucreazain conditii de frecare cu ungere(fusurile diferitelor osii si arborietc).de regula.5 mm.-aparitia de tensiuni interne.Cel mai simplu procedeu il constituie turnareafara presiune folosind piesa de reconditionat ca forma de turnare.Metoda poate fifolosita si la reconditionarea altor piese. incazul incarcarilor dure cu crom si de 0.iar ca miez se foloseste un dorn special.Concentratia optima de anhidrina cromica este de 150g/l.aceasta trebuie sa respecteraportul de 1/100 la cromarea dura si de 1/125 la cromarea poroasa. Reconditionarea cu piese suplimentare consta in adaugarea pestesuprafetele uzate a unor bandaje.

se folosesc etaloane de controlnumite:placi sau rigle de tusat pentru suprafete plane.unei bucse peste suprafata lui uzata.incazul suprafetelor a caror pozitie nu permite aplicarea altor procedee.Acestor piese trebuie ca.Repararea unor astfel de piese-in special din fonta-se face princuratirea locului degradat.crestaturi sau chiar ruperi de material.razuirea.Razuirea se executa cu ajutorul unei scule specialedenumita razuitor si care poate avea sectiunea dreptunghiulata sautriunghiulara.modelarea etc.Repararea consta in determinarea extremitatiilor crapaturii saufisurii.pilirea.Etalonul de control se vopseste cu un stratsubtire de vopsea alba dupa care . Reconditionarea prin lipire se aplica unor piese care nu suntsupuse la solicitari mari si deci nu trebuie sa aibă rezistenta mare(bai de ulei sau vase mici de depozitare).precum si a celor profilate.incalzirea piesei si turnarea de metal topitin golul format. Reconditionarea prin sudare se aplica.05…0.iar in figura 34.Calitatea prelucrarii se stabileste in functie denumarul de pete lasate pe o anumita arie a suprafetei.asezat pe suprafata razuita.pentru verificarea preciziei si a rugozitatii asuprafetelor dupa razuire .lasa unnumar de pete.pieselor cudegradari sub forma de fisuri. cilindri sauconuri pentru alezaje.1 mm.dar poate asigura precizii de ordinul a0.prin reconditionare.sa li se refaca etansietatea.in cazul intrepinderilor industriale chimice care nudispun de turnatorii proprii repararea unor astfel de defecte se poateface prin sudare cu gaze sau cu arc electric. .in special la imbinarile mobile ale pieselor. Razuirea este o prelucrare manuala prin care se obtin suprafetecu un inalt grad de precizie si finete si se utilizeaza in special. Reconditionarea prin ajustare consta in finisarea suprafetelor prin lucrari de lacatuserie si ajustare si se poate realiza printr-oserie de procedee cum ar fi daltuirea.5 o roatamelcata a carei coloana a fost inlocuita cu o coroana noua.de obicei. Pilirea se utilizeaza la ajustarea suprafetelor plane. Daltuirea este cea mai grosolana dintre lucrarile de ajustare si seexecuta manual cu dalta si ciocanul.curatirea acestora si lipirea cu aliaj moale folosind adezivispeciali. Pilirea reclamaun volum mare de timp.

pag 10Cap..se strange pe prezonsi il desurubeaza o data cu rotirea cheii.In acest caz.3. Incel de-al doilea caz.Sisteme de reparatii……………………………….vor antrena rulmentul pana lascoaterea lui de pe palierul arborelui in care a fost montat.impingand inelul interior al rulmentului.il extrage de pe palierul arborelui.Cele mai raspandite dispozitive folosite la demontarea rulmentilor suntdispozitive cu ghidare si surub denumite si extractori de rulmenti Extractorul din figura 34.Metode de reparare a utilajului tehnologic…….pag 3Protectia muncii………………………………………….12 folosit pentru demontarea rulmentilor de pearbori.pentru a se putea strange gub actiunea conului interior al corpului.surubul 4 deplaseaza traversa 3 si prin intermediul tijelor de legatura1 se trage flansa 6 care.acesta va ridica traversa si impreuna cuaceasta.1.La demontarea rulmentilor trebuie ca efortul necesar scoaterii acestora sa fieaplicat numai asupra inelului care se demonteaza.tija 2 se ridicasi astfel partea ei conica.2. Prinrotirea surubului in sensul insurubarii.trebuie luate masuri pentru evitarea deteriorarii rulmentului.13 se utilizeaza la extragerea rulmentilor dincarcasa.Notiuni introductive………………………………pag 7Cap..care se insurubeaza in traversa 3 si se sprijina pe capatul arborelui..pentru repararea sau inlocuirea altor piese.Surubul se insurubeaza in traversa 2 pe care sunt montate cele doua brate cugheare 3.Extractorul din figura 34.Capatul conical tijei se insurubeaza pe prezon.bratele cu gheare care la randul lor.Flansa 6 se sprijina pe inelul interior al rulmentului.ghearele bratelor se sprijina si se fixeaza pe inelul exterior alrulmentului.11.fortata de conul interior al corpului.Ciclul de reparatii…………………………………pag 11Cap.In primul caz. Demontarea rulmentilor in lucrarile de reparatii poate fi necesara inurmatoarele cazuri:-cand rulmentul a fost deteriorat.se compune din surubul de presare 1 prevazut in capat cu o bila cu care sesprijina in capatul arborelui si se centreaza in gaura de centrare a acestuia.Forta necesara extragerii rulmentului 5 de pe arborele 2 este realizata de catresurubul 4.Una din metodele folosite lademontarea rulmentilor fixati pe arbori de dimensiunu mici este reprezentata infigura 34.Ghearele bratelor se fixeaza pe inelul interior al rulmentului 4.Prin rotirea piulitei cu manere 3.pag 7Cap.5.la demontarea rulmentului trebuie luate masurile necesare pentru protejarea fusului arborelui si a carcasei lagarului in care este montat. Memoriu justificativ…………………………………….Prininsurubare.pag 4Repararea utilajului tehnologicCap.4.Procedee de reconditionare a pieselor .

Tanase.pag 18Cap.C.Jinescu.I.IonBarla EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA R.V.-BUCURESTI.6.1996Utilajul si tehnologia meseriei lacatus cconstructii de masiniV.Aurelia Dascalescu..Oprean.7.D..Teodorescu EDITURADIDACTICA SI PEDAGOGICA.pag 12Cap.A.R.Stefan Silviu Mitrea.Chiriac.Iatan.Scule si dispozitive pentru demontare……………pag 19 Bibliografie Protectia muncii-Stefan Pece.V.Marginean.A.R.uzate…….Demontarea pieselor in vederea demontarii…….1992 .-BUCURESTI.