You are on page 1of 25

STIVUITOARE

1. NOŢIUNI GENERALE 1.1. DEFINIŢIE: Cărucioarele stivuitoare, denumite în continuare „stivuitoare”, sunt utilaje de transport şi ridicat mărfuri, în general paletate. Conducerea cărucioarelor stivuitoare se face de către deservenţi stivuitorişti autorizaţi de către ISCIR conform prescripţiilor tehnice

fig.1 1.2. CLASIFICARE: 1.2.1. după modul de acţionare principală a roţii motoare - electrostivuitoare – energia electrică necesară funcţionării motorului electric de curent continuu al acţionării principale este furnizat de un acumulator reîncărcabil - motostivuitoare - energia electrică necesară funcţionării motorului electric de curent continuu al acţionării principale este furnizat de un generator de curent continuu antrenat de un motor cu ardere internă. La rândul lor pot fi: a) motostivuitoare pe benzină b) motostivuitoare pe motorină c) motostivuitoare pe gaz 1.2.2. după tipul constructiv - stivuitoare cu contragreutate - stivuitoare cu furci retractabile (fig 2) - stivuitoare cu furci laterale (fig. 5) - stivuitoare cu catarg retractabil (fig 3) - cărucior călăreţ elevator stivuitor - cărucior călăreţ elevator nestivuitor

Fig 2

1

1.2.3. 1.2.4. 1.2.5. 1.2.6. 1.2.7. 1.2.8. -

fig. 3 după modul constructiv al roţilor roţi cu pneuri gonflabile roţi cu bandaje pline în formă de pneuri roţi cu bandaje pline roţi cu bandaje metalice după locul de comandă stivuitoare cu conducător purtat (fig 1) stivuitoare cu conducător pietonal, cu proţap (timonă) ,transpalet după poziţia deserventului faţă de sarcină (furci) autostivuitoare care se deplasează cu sarcina în faţa deserventului autostivuitoare care se deplasează cu sarcina în dreapta deserventului după felul catargului simplex (catarg într-o treaptă) duplex (catarg în două trepte) triplex (catarg în trei trepte) după înălţimea de ridicare cărucior neelevator cărucior elevator la înălţime mică (nestivuitor) (fig 4) cărucior elevator la înălţime medie (stivuitor şi nestivuitor) cărucior elevator la înălţime mare (stivuitor şi nestivuitor) după organul de prindere a sarcinii stivuitor cu furci stivuitor cu platformă stivuitor cu alte sisteme de prindere

fig 5

fig 4

2

Apărătoare de protecţie a conductorului 10. Volan 9. Punte motoare 4. Braţ de furcă 8.Şasiu 2. Contragreutate 3. Şasiu şi piese anexe 3 .Elemente componente ale stivuitoarelor 1. Placă portfurcă 7. Catarg 6. Punte directoare 5.

3.motorul de acţionare . pantele şi rampele de acces sunt mai mari decât la electrostivuitoare. Cele mai uzuale tipuri fabricate sunt cele : . prevăzute cu centură de siguranţă/ Motostivuitoarele au de regulă catarg simplex. În cazul lor.1. Sunt cele mai răspândite.1.3. Motostivuitoarele au în general contragreutate şi datorită vitezei mari de deplasare au conducător purtat pe scaun sau cabină de comandă. se pretează la operaţiuni atât în hale.mecanismul de deplasare poate fi de două tipuri o pe principiul autovehiculelor : motor. cutie de viteze. Direcţia este hidraulică. sunt amplasate în spate în dreptul contragreutăţii realizând o mai bună manevrabilitate şi atacarea unor curbe cu raze mai mici. de siguranţă) . fapt ce îi conferă acestuia o mare autonomie în deplasare.1. Frânarea se realizează cu frâna de picior (frâna de serviciu) şi cu frâna de mână (de parcare. Au următoarele părţi componente: . iar organul de prindere furci. Ocazional. pe drumuri uzinale special amenajate.mecanismul de ridicare este cu acţionare hidraulică şi se compune din o catarg . Gama de capacitate este cuprinsă între 0.cu furcă frontală.cu furcă laterală 1. Motostivuitoare cu contragreutate. cu respectarea regulamentului de circulaţie se poate deplasa şi pe drumurile publice. 1-3º pentru preluarea sarcinii şi în spate cca 3-12º pentru asigurarea unei bune stabilităţi a sarcinii pe furci 4 . motoare.3. DESCRIERE DETALIATA a principalelor tipuri 1.1. şezând pe scaun . diferenţial al roţilor de rulare pe pneuri sau anvelope pline o pe principiul electrostivuitoarelor în care motorul termic antrenează un generator de curent continuu care alimentează motorul electric de antrenare prin diferenţial la roţi Roţile directoare. cu posibilitate de înclinare faţă de cca. MOTOSTIVUITOARE Acţionarea se face cu motoare cu combustie internă. depozite cât şi în aer liber putând circula şi pe drumuri care nu necesită amenajări speciale. conducător purtat. În mod curent se produc între 1-5 tone.cu furcă frontală şi conducător pieton (acţionarea se face de la timonă) . ambreiaj.şasiul motorului – o construcţie sudată din profile laminate sau cheson cu rolul de a susţine întreaga construcţie a motostivuitorului .6 – 40 tone.

Este formată dintr-un bloc turnat de fontă montat în partea din spate a motostivuitorului . o supape de siguranţă o dispozitiv de limitare a vitezei de coborâre în cazul spargerii furtunurilor . acţionate de cilindrii hidraulici La unele tipuri constructive suportul de furci este cel care poate bascula „faţă-spate” şi se poate deplasa „stânga-dreapta” cu câţiva cm. execută mişcarea de ridicare-coborâre pe catarg fiind deplasată prin intermediul unor lanţuri articulate . .2. amplasate în afara zonelor periculoase 1.instalaţia electrică este alimentată de la o baterie de acumulatoare şi un generator de curent (alternator sau dinam) Se compune din: o electromotor de pornire a motorului termic o generator de curent o circuitul de iluminare şi semnalizare o releul de reglare a tensiunii o siguranţe electrice o acumulator . În ambele cazuri trebuie asigurată o vizibilitate bună pentru stivuitorist şi să conţină toate organele de comandă. Toate mişcările cinematice legate de sarcină sunt sânt acţionate de elemente hidraulice.3.contragreutatea – are rolul de a asigura stabilitatea la răsturnare a motostivuitorului mai ales în timpul deplasării cu sarcina.instalaţia hidraulică.postul de conducere poate fi o cabină închisă echipată sau un loc deschis prevăzut cu protecţie.o suportul de furci sau traversa pe care sunt montate furcile. să fie dispuse astfel încât să permită o manevră sigură şi rapidă. Se compune din: o rezervorul de ulei hidraulic cu filtru de ulei o pompă volumetrică acţionată de motorul termic sau cel electric de acţionare principală o conducte şi furtunuri de presiune o distribuitoare o cilindrii hidraulici de acţionare o ventile de comandă a cilindrilor hidraulici servovalve. Motostivuitoare cu furci laterale (catarg retractabil) 5 .1. Acestea trebuie să fie uşor de identificat sau marcate corespunzător.

Sunt tipuri care asigură şi stivuirea caz în care înălţimea de ridicare poate ajunge la 5.3. bateria de acumulatoare. Cărucior călăreţ Sunt utilizate pentru transportul containerelor mari. pompele hidraulice.mecanismul de ridicare acţionat hidraulic prevăzut cu gheare speciale asigură o înălţime de ridicare de 0. platforma de transport catargul retractabil şi furcile pe partea dreaptă .5-0.motorul de acţionare .cabina de conducere are vedere panoramică situată între cele două grinzi ale şasiului 6 .postul de conducere este de tipul cu vedere panoramică (atât frontul de lucru cât şi drumul în momentul deplasării) 1. cabina şi contragreutatea sunt montate în partea stângă a direcţiei de mers.5 m .instalaţia hidraulică are aceleaşi componente de bază .instalaţia electrică cuprinde demarorul motorului diesel.3. ridicarea şi stivuirea realizându-se cu ajutorul furcilor iar transportul făcându-se cu sarcina aşezată pe platforma motostivuitorului. sarcina putând fi ridicată şi stivuită în afara şasiului . roţile directoare fiind amplasate în faţă .mecanismul de ridicare este cu acţionare hidraulică.motor de acţionare de regulă motor diesel .şasiul are o caracteristică aparte în sensul că motorul. catarg cu furci retractabile. dinamul. Se compun din: .şasiul specific acestui tip este o construcţie sudată compusă din două grinzi longitudinale pe care sunt amplasate motorul. circuitul de iluminare şi semnalizare . echipamentul electric .Sunt utilizate îndeosebi la manipularea sarcinilor cu lungimi mari.6 m. circuitul de comandă cu electroventile.mecanismul de deplasare este cu transmisie hidraulică „două câte două” ceea ce permite înscrierea în curbe cu raze mici şi deplasări în diagonală toate roţile fiind motoare .mecanismul de deplasare este realizat pe principiul autovehiculelor.picioarele căruciorului au montate roţile mecanismului de deplasare.instalaţia hidraulică asemănătoare ca la cele precedente având în plus elemente necesare deplasării pe orizontală a catargului cu furci .1. mecanismul de ridicare şi picioarele căruciorului . Alcătuirea lor este asemănătoare cu a motostivuitorului descris mai înainte: . cabina de comandă.instalaţia electrică este similară .

pentru a nu se răsturna o conferă contragreutatea. o construcţie sudată pe care sunt amplasate mecanismele de ridicare. Mecanismul de deplasare este prevăzut cu două 7 .1.Puntea din faţă este antrenată prin intermediul unui reductor de un motor electric alimentat de bateria de acumulatoare. deplasare.2.2. furca şi sarcina situate în afara şasiului respectiv a poligonului de sprijin. comenzile de acţionare şi contragreutatea .mecanismul de deplasare prevăzut cu roţi motoare (faţa) şi roţi libere (spate) . Puntea din spate este directoare. Capacitatea electrostivuitoarelor este în general 0.şasiul. Stabilitatea. aeroporturilor.3 m asigurând suprapunerea a patru palete de 1 m. cu servomotor. pe distanţe scurte în incinta depozitelor. locul de comandă. gărilor. Electrostivuitor cu furci frontale sau cu contragreutate Sunt cele mai răspândite.3. Deosebim mai multe tipuri constructive: 1.1. ELECTROSTIVUITOARE Acţionarea este electrică. Datorită lipsei noxelor sunt utilizate în spaţii închise nefiind necesare măsuri speciale de epurare a gazelor ca în cazul motostivuitoarelor.2-3. instalaţia electrică. Sursa de energie este constituită dintr-o baterie de acumulatoare fapt ce îi conferă o autonomie limitată.3.5-3 tone cu înălţimi de ridicare 3. Caracteristic este faptul că au catargul. Elementele constructive sunt: .

instalaţia hidraulică este compusă din rezervor cu filtru . contragreutatea . ridicare.2. Electrostivuitor de vagon Au două înălţimi de ridicare: una de 1. cilindrii hidraulici. plasate în afara furcilor 1. poate fi folosit în spaţii cu dimensiuni reduse de manevră şi pardoseli cu portanţă redusă. pompa hidraulică. în cazul al doilea cilindrul de ridicare este cu două pistoane . locul de conducere.instalaţia electrică similară la toate autostivuitoarele . Electrostivuitor cu furci retractabile Este o combinaţie între stivuitoarele cu furca frontală şi cele cu proţap.frâne de picior (de serviciu.2.şasiul executat din elemente sudate de tipul lonjeroane depărtate pe care sunt amplasate mecanismele de deplasare.2-1. de parcare) .3. conducte. supape. Electrostivuitor cu proţap Acest tip are furca în interiorul poligonului de sprijin. La acest tip de electrostivuitor furca are posibilitatea de a culisa înainte şi înapoi între lonjeroane. . Frânarea sau defrânarea se realizează prin manevrarea în poziţie verticală sau orizontală a timonei 1. Fiind un ansamblu cu gabarit mic.5 m pentru stivuire în mijloace de transport la care catargul nu atinge înălţimea plafonului acestora permiţând intrarea electrostivuitorului în interior şi a doua de 2. Direcţia se imprimă prin pivotarea manuală a turelei cu ajutorul timonei. lichidul hidraulic.postul de conducere este de tip ergonomic 1.4.mecanismul de ridicare poate fi simplex sau duplex. în timpul deplasării sarcina fiind plasată în interiorul poligonului de sprijin. Tabloul de comandă este amplasat pe turelă. distribuitoarele.3. de deplasare a catargului. Dezavantajul este dat de diametrul mic al roţilor rezultând un consum de energie mărit Funcţie de tipul mecanismului de ridicare poate fi: o cu un cilindrul plunger o cu un cilindru plunger cu două pistoane coaxiale o cu un cilindru cu trei pistoane coaxiale Acest tip de electrostivuitor se compune din: .5 m pentru stivuire în afara mijloacelor de transport Din punct de vedere al poziţiei deserventului avem două variante .2.3-2. instalaţia electrică. Sunt variante cu puntea din faţă motrice sau cu puntea din spate 8 . de urgenţă) şi de mână (de siguranţă.2. comenzile.3.mecanismul de deplasare este prevăzut cu roţi având bandaj de cauciuc sau contilan.cu conducător purtat (şezând sau în picioare) . Longeroanele prevăzute cu roţi sunt ieşite în afara construcţiei. Dezavantajul lor este că nu pot fi folosite dacă longeroanele pot intra sub stivă sau numai pentru manipularea paletelor tip ladă Se construiesc în două moduri o cu lonjeroanele apropiate adică în dreptul furcilor o cu lonjeroane depărtate. furtunuri.conducător pieton Este o combinaţie de stivuitor cu furcă şi transpalete electrică având o turelă motrice pivotantă ce acţionează pe o roată cu poligon de sprijin pe 3 puncte.3.

LIZE) Sunt utilaje destinate transportului pe orizontală. Frânarea se face cu frâna de picior-de serviciu şi cu cea de mână . Electrostivuitor cu furci laterale Au şasiul de formă dreptunghiulară.instalaţia electrică poate fi executată în două variante cu comanda prin controler sau prin impulsuri . Au lonjeroanele plasate sub furci sau lateral.de parcare .3. duplex sau triplex are prevăzut un mecanism de deplasare pe orizontală a catargului cu furci. descărcarea mărfurilor din mijloace auto 1.3. Antrenarea roţilor se face prin intermediul unui mecanism reductor de către un motor electric alimentat de bateria de acumulatoare. Direcţia se realizează cu servomotor de regulă tot electric. Sunt destinate depozitelor cu rulaj redus.instalaţia hidraulică este similară cu cea a electrostivuitoarelor cu contragreutate . manual cu conductor pietonal Sunt cele mai simple. TRANSPALETE (CĂRUCIOARE .mecanismul de ridicare/înclinare poate fi realizat în variante simplex. Catargul poate fi înclinat înapoi pentru a asigura stabilitatea în timpul deplasării . cu un sistem de longeroane în mijloc.5.3. stiva este aplecată puţin în faţă pentru a permite platformei să intre sub ea o cu ajutorul furcilor care se introduc între sticlele ultimei navete inferioare d) alte criterii o liza simplă 9 .2. Are un gabarit redus oferind un avantaj dar prezintă dezavantajul că pot depune sarcina numai într-o singură parte a sensului de mers.2. Braţele furcii îndeplinesc rolul longeroanelor de sprijin cu ajutorul rolelor din faţă.3. pe care lucrează un catarg retractabil (amplasat perpendicular pe axa longitudinală). translaţia pe orizontală se realizează manual. Mai nou sunt stivuitoare la care ansamblul portfurcă poate fi rotit lateral şi dispus perpendicular pe axa longitudinală a stivuitorului atât pe partea stângă cât şi pe partea dreaptă 1. Clasificarea transpaletelor: a) după acţionare o electrice – au o timonă pivotantă se construiesc în mod curent cu conducător pieton o manuale – la care translaţia pe orizontală se face manual iar ridicarea încărcăturii de la sol se realizează prin acţionarea unui mecanism mecanic sau hidraulic b) constructiv o pe două roţi o pe trei sau patru roţi (două fixe.6. iar ridicarea la înălţime a încărcăturii se face cu un dispozitiv mecanic sau hidraulic. Furcile traversează ferestrele plăcilor inferioare ale paletelor şi ridică paleta de la sol cu 100-150 mm suficient pentru a fi deplasate pe orizontală Transpaletul stivuitor este ideal pentru stocarea paletelor şi a containerelor mici în depozite sau ateliere..motrice.postul de conducere este de tip ergonomic 1. una sau două pivotante) c) după modul de preluare o stivele sunt preluate cu ajutorul unei mici platforme. Electrostivuitor cu furcă.

Cabina de comandă poate fi fixă sau deplasabilă pe verticală o dată cu organul de prindere.cabina de comandă – sunt de tipul închis.mecanismul de ridicare – realizat cu electropalane. electroventile .mecanismul de ridicare – o motopompă. poate atinge 6 km / oră . se compune din şasiul inferior pe care sunt amplasate mecanismele de deplasare şi de ridicare şi catargul translatorului pe care culisează organul de prindere şi după caz cabina de comandă . Organele de prindere pot fi furci sau mese care permit o bună stivuire a mărfurilor paletizate în rafturi sau stelaje .4. echipamentul de iluminat şi semnalizare . Mecanismul de deplasare constă dintrun grup motor electric reductor roată motoare. claxonul se află pe timonă . catarge. În cazul comenzilor de la distanţă locul de comandă trebuie amplasat astfel ca manevrantul să aibă o bună vizibilitate 1. Constructiv sunt alcătuite din două cărucioare dispuse în plan longitudinal al halei sprijinite pe câte două roţi metalice care se deplasează pe căi de rulare suspendate. două grupe de roţi aşezate în stea care se rotesc în jurul unui ax central o lize stivuitoare cu sistem hidraulic de ridicare asemănător transpaletelor manuale Elemente constructive ale unui transpalet electric . două la partea inferioară şi una la partea superioară. echipamentul de acţionare a mecanismelor.aparat de încărcat bateriile încorporat 1. cilindrul de ridicare.direcţia – o timonă cu 2 manete orientează roata motrice .o liza păşitoare care poate rula peste denivelări de 10-20 cm. Comanda instalaţiilor se poate face de la punt fix şi de la distanţă. roţile motoare (în număr de două) sunt amplasate în spatele catargului pentru ca grupurile de acţionare să nu împiedice manipularea sarcinilor .5. Constructiv distingem următoarele părţi componente: . echipamentul şi instalaţiile de protecţie. Viteza de deplasare este reglată electronic . Energia este asigurată de o baterie de 24 V de mare capacitate. Pe aceste cărucioare se 10 . ridicareacoborârea. Deplasarea acestora se face pe căi de rulare aflate pe sol sau suspendate amplasate între stelaje. Ridicarea sarcinilor se face cu ajutorul unor electropalane. distribuitor hidraulic.construcţia metalică .executată sudat.mecanismul de deplasare – similar macaralelor portal.instalaţia electrică – se compune din echipamentul de alimentare şi racordare la sursa de curent.3.3. Sarcina de lucru poate fi de 300 – 1600 kgf. aparatajul de comandă. TRANSLATOARE Sunt utilaje cu furcă destinate depozitelor de stelaje.frânarea se realizează cu o frână cu saboţi situată pe arborele intermediar al reductorului . sistemul de rulare are în locul celor două roţi fixe. Ghidarea translatorului se face de regulă pe 3 role.antrenarea – un motor electric antrenează roata motoare prin intermediul unui reductor cu 2 trepte.deservirea – comenzile de acţionare a deplasării pe orizontală. PODURI RULANTE STIVUITOARE Deplasarea podurilor rulante se face pe căi de rulare suspendare şi se utilizează în depozite cu înălţimi de peste 6 m.

roţile (motoare şi de direcţie) .4. nivelmetru.construcţie metalică articulată prin bolţuri de cadrul şasiu la partea din faţă între roţile motoare o cadru glisant – construcţie sudată din profile U rigidizate la capete cu traverse. Sistemul de rulare / transmisia Sistemul de rulare şi sistemul de susţinere este alcătuit din . Coborârea se face sub acţiunea greutăţii sarcinii şi a dispozitivului de ridicare pistonul eliminând lichidul de lucru spre rezervor trecând prin supapa de reglare a vitezei de coborâre. Pe acest cărucior este amplasat mecanismul de ridicare compus dintr-un electropalan şi dispozitivul de prindere a sarcinii. ANTRENAREA STIVUITOARELOR Autostivuitoarele aşa cum au fost descrise până acum au cel puţin 4 mari subansambluri echipamente de forţă electrică sau hidraulică 1. capătul pistonului se prinde articulat de cadru iar capătul cilindrului (fundul) articular pe cadrul şasiu o conducte şi tuburi flexibile stabilesc legătura între elementele hidraulice 11 . Partea inferioară a cilindrului este rezemată de cadrul fix o cilindrii de înclinare asigură înclinarea cadrului fix.transmisia este rigidă fără arbore cardanic. un şasiu tip cheson sau profile laminate pe care culisează căruciorul de sarcină antrenat la rândul său de un mecanism de deplasare propriu.4. cu cutie de viteze sau variator de turaţie 1. Echipamentul hidraulic alcătuit din o subansamblul rezervor hidraulic având în componenţă tancul propriuzis.1. Echipamentul electric este alcătuit din o echipamentul electric de comandă o echipamentul electric de protecţie o echipamentul electric de iluminare şi semnalizare o echipamentul electric de încălzire.4.4. uleiul hidraulic o motorul sau pompa hidraulică element ce realizează presiunea de lucru şi debitul necesar utilizării lichidului de lucru în elementele hidraulice de comandă şi de lucru o cilindrul de ridicare a căruciorului asigură prin acţionarea pistonului împingerea sistemului lanţ/cadru glisant. ventilaţie şi condiţionare a aerului 1.puntea din faţă şi din spate – construcţie sudată . filtrul magnetic.2. 1.4. este trecut peste o rolă legată de cilindrul de ridicare. Este ghidat de 4 role care rulează pe cadrul fix fiind ghidat atât în plan longitudinal cât şi în plan transversal o căruciorul / construcţie sudată care serveşte pentru fixarea dispozitivelor de lucru o lanţul de ridicare / sarcina este ridicată de o pereche de lanţuri tip Flyer având un capăt legat de cadrul fix . sorbul. iar celălalt capăt fixat de cărucior 1.4.3.cadru şasiu legat rigid de punţi .montează rigid .transversal. Mecanismul de ridicare/coborâre/ înclinare a catargului este alcătuit din o cadru fix .

Ele previn deserventul sau întrerup mişcarea mecanismului în cauză sau instalaţia Toate dispozitivele de siguranţă trebuie verificate de manevrant la începerea lucrului. COMPONENTE DE SECURITATE 2.1. Limitatoare de sarcină . În corpul supapei în dreptul unui scaun o bilă este menţinută depărtat de un resort. Sunt supape menţinute în poziţia deschisă de lucru. 12 .1. Limitatoare de viteză pun în acţiune paracăzătoarele sau frâna de siguranţă la depăşirea vitezei de coborâre în limitele de 1.5-1.să-şi păstreze reglajul în timp şi în diferite condiţii de mediu . jocurile care pot da erori în funcţionare .4 ori viteza nominală Acest limitator acţionează prin reţinerea fluidului în cilindrii în situaţia spargerii conductelor.să aibă gabarit redus şi greutate mică . Distingem: .să poată fi reglate uşor şi simplu .să fie uşor de întreţinut Principalele dispozitive de siguranţă ce echipează stivuitoarele sunt: 2.numărul pieselor în mişcare să fie minim pentru a reduce frecările.limitatoare de cursă la ridicare pentru limita superioară a cursei organului de prindere . fac posibilă exploatarea la posibilităţi maxime fără pericol de avarii sau accidente.limitatoare de cursă la bascularea catargului faţă/spate 2.să se încadreze cu precizie în limitele tolerate . Limitatoare de cursă.1. Echipează mecanismele stivuitoare cu excepţia celor acţionate manual.3. menţine constantă presiunea uleiului în circuitul hidraulic o blocul distribuitoarelor asigură comanda efectivă la organele de lucru 2.o regulatorul de debit intercalat între pompă şi distribuitoare şi permite reglarea debitului de ulei în limitele necesare o regulatorul de presiune.1. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească dispozitivele de siguranţă: .2.să fie robuste pentru a rezista în timp . Limitatorul trebuie să permită acţionarea mecanismelor în sens invers celui în care s-a limitat mişcarea. Ele întrerup automat mişcarea când se depăşeşte limita de lucru stabilită. DISPOZITIVE DE SIGURANŢĂ LA STIVUITOARE Dispozitivele de siguranţă sunt elemente cu care sunt echipate instalaţiile de ridicat având rolul de a preveni avariile sau accidentele în cazul executării unor manevre greşite sau în cazul unor defecţiuni tehnice care generează pericole. 2.limitatoare de cursă la deplasare pentru deplasarea înainte/înapoi sau stânga/dreapta a catargului .1.să revină la starea iniţială după încetarea cauzei care le-a declanşat . Întrerup automat mecanismul de ridicare a sarcinii în momentul depăşirii sarcinii nominale permiţând descărcarea sarcinii La stivuitoare se utilizează supapa hidraulică care se declanşează la o suprasarcină de 10% sesizând suprasarcina prin creşterea presiunii în circuit peste valoarea reglată. Un opritor limitează deplasarea bilei Diafragma supapei realizează o rezistenţă hidraulică permanentă.

limitator de sarcină .faruri pentru iluminat 13 . .La dispariţia bruscă a presiunii din conductă bila este împinsă de agentul hidraulic împotriva forţei resortului.7.2. Opritoarele se prevăd cu tampoane din materiale elastice 2.la organele de prindere . sunt destinate să oprească şi să menţină pe glisiere cabina în cazul depăşirii vitezei stabilite. Întrerupător de securitate.2.girofar. Contacte şi siguranţe electrice.1.1.la paracăzătoare . claxon . curăţitoare de şină. CERINŢE MINIME DE ECHIPARE 2.6.Supape de reglare a vitezei. Motostivuitoare .limitator de sfârşit de cursă pentru ridicarea/coborârea sarcinii . Ele acţionează şi în cazul creşterii vitezei de coborâre cât şi în cazul ruperii organului de tracţiune 2. au rolul de a strangula uleiul la coborârea sarcinii permiţând reglarea vitezei de coborâre în limite precise..Paracăzătoare. apoi presiunea creşte şi fenomenul se repetă 2.1. supapa se închide. presiunea scade.1. Pot fi din tablă sau cu perie de sârmă 2. Aceste dispozitive se montează direct pe cilindrii 2.limitator de sfârşit de cursă pentru bascularea faţă/spate a catargului . are rolul de a limita căderea sarcinii în cazul ruperii conductei prin care se scoate din funcţiune supapa de reglare a vitezei de coborâre 2. Se poate obtura cu un şurub de blocare 2. împotriva deraierii Curăţitoarele de şină asigură îndepărtarea de pe calea de rulare a obstacolelor. Se fixează la partea frontală a grinzilor şi boghiurilor în care sunt montate roţile de rulare.1.uşa cabinei.1. Tampoanele sunt componente de securitate destinate amortizării şocurilor la lovire. Piesele de reazem sunt destinate evitării şocurilor în cazul spargerii roţilor de rulare sau ruperii axelor. Tampoane opritori.supapă contra coborârii accidentale a sarcinii .cheie de contact .8.la cărucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare .la frâna de siguranţă .1.la dispozitivul de întindere a cablului limitatorului de viteză .9.4.frână de serviciu cu acţionare mecanică şi frână de siguranţă la mecanismul de deplasare .11.1. Piese de reazem. Contactele se prevăd la : . Opritoarele limitează mecanic deplasări peste poziţia extremă de lucru.1. Prin depăşirea presiunii supapa se deschide şi permite trecerea liberă a uleiului spre rezervor. Supape de blocare.la mecanismul de deplasare şi la cel de frânare Siguranţele se montează grupat în zona pupitrului de comandă având valori diferite atât pe circuitul principal cât şi pe circuitele de comandă 2.5. Întrerupe circuitul de alimentare cu curent când organele de prindere a sarcinii sau cabina au ieşit din spaţiul de lucru 2. Supapa de siguranţă este supapa care previne creşterea presiunii în instalaţia hidraulică şi acţionează la o depăşire de 10 % a sarcinii nominale. bila se aşează pe scaun blocând ieşirea fluidului.10.

pedala de frână .plăcuţe avertizoare 2.supapă contra coborârii accidentale a sarcinii .girofar.2.tampoane şi opritori .limitatoare de sfârşit de cursă la mecanismul de deplasare a translatorului stivuitor .pompa centrală . Frâna de serviciu sau frâna de picior este de tip hidraulic şi se compune din: .2.limitator de cursă pentru deplasarea înainte/înapoi şi lateral a catargului .limitator de sfârşit de cursă pentru ridicarea/coborârea sarcinii .paracăzătoare .frâna de siguranţă .apărători de protecţie laterale şi frontale montate pe lonjeroanele roţilor libere .2.sistem de protecţie pentru locul de comandă cu scaun .- lămpi de semnalizare a poziţiei şi direcţiei centură de siguranţă pentru scaun sistem de protecţie a locului de comandă cu scaun plăcuţe avertizoare privind capacităţile maxime 2.2.cheie de contact .limitator de sarcină .limitatoare de sfârşit de cursă la mecanismele de deplasare pe orizontală a organelor de prindere .întrerupător de sfârşit de cursă montat înainte de opritoare .limitator de sfârşit de cursă pentru bascularea faţă/spate a catargului .frână de serviciu cu acţionare mecanică şi frână de siguranţă la mecanismul de deplasare .limitatoare de viteză la deplasare .cilindrii de frână . claxon . Translatoare stivuitoare . Electrostivuitoare .conductele pentru lichidul de frână .piese de reazem şi curăţitoare de şină .1.limitatoare de sfârşit de cursă la mecanismul de ridicare pentru poziţia limită a organelor de prindere şi ale cabinei . Frâna de siguranţă sau frâna de parcare este o frână de siguranţă de tip mecanic şi acţionare manuală.plăcuţele cu saboţi .limitator de sarcină .rezervorul lichidului de frână 3. Acţionează asupra tamburilor roţilor motoare şi se compune din: 14 .contacte electrice de siguranţă 3. DISPOZITIVE DE FRÂNARE Stivuitoarele sunt dotate cu două tipuri de frână care funcţionează independent una faţă de cealaltă şi acţionează asupra tamburilor roţilor motrice 3.3.

zincată sau cositorită. Construcţie.verificarea cablurilor şi conductelor 4.1. supraveghere uşoară. Clema este o piesă din oţel rotund în formă de U cu capete filetate care trece printr-o placă cu 2 găuri. Ochetul este o piesă de tablă din oţel în formă de inimă cu un canal semicircular pe lateral peste care se trece cablul. mers silenţios. CABLURI DE TRACŢIUNE 4. Sensul înfăşurării poate fi pe stânga (notat cu S) sau pe dreapta (notat cu Z). Cablarea este operaţiunea de împreunare a sârmelor în toroane prin înfăşurarea în formă de spire elicoidale precum şi operaţiunea de înfăşurare a toroanelor pe inima cablului.1.sârma din oţel – care compun toroanele sunt fire trase cu secţiune rotundă din oţel cu rezistenţa la rupere între 120-180 kh/mm2. durată mare de funcţionare.cablul frânei care acţionează asupra saboţilor de frână . 15 .uzura plăcuţelor saboţilor de frână .pârghia de acţionare . comportare bună la şoc.întinzător Lichidul de frână este cel indicat de firma constructoare şi nu trebuie amestecat cu alte tipuri sau alt fel de fluide Verificarea frânelor se face prin : . metalice sau plastice în jurul căruia se înfăşoară sârmele sau toroanele şi măreşte flexibilitatea cablului .verificarea nivelului lichidului de frână .verificarea frânei de mână pe o suprafaţă înclinată .paralelă stânga S/S / nu sunt folosite la mecanismele de ridicat având tendinţa de derăsucire . CABLURI ŞI LANŢURI 4.toroane – sunt formate dintr-un mănunchi de sârme grupate prin înfăşurare în jurul unei inimi într-unul sau mai multe straturi concentrice .paralelă dreapta Z/Z ..1. Suprafaţa for poate fi mată. Caracteristici Cablurile din oţel sunt ansambluri de sârme şi toroane.mixtă la care toroanele cu înfăşurare dreapta alternează cu toroanele cu înfăşurare stânga Fixarea cablurilor se pateu face în mai multe feluri: Fixarea cu ochet prin matisare se face trecând cablul peste ochet şi apoi matisat pe o lungime de cel puţin 15 ori diametrul cablului dar nu mai mică de 300 mm.acţionarea pedalei de frână în timpul deplasării .firul sau mănunchiul de fire vegetale. Cablurile au greutate proprie mică. Cablarea poate fi: . Prin matisare se împreunează două cabluri sau capătul cablului prin împletirea firelor sau toroanelor.în cruce dreapta S/Z sau stânga Z/S . minerale. Strângerea ansamblului se face cu piuliţe şi şaibe grower.inimă . Cablul se compune din: . grupate prin înfăşurare în jurul unei inimi în unul sau mai multe straturi concentrice cu excepţia cablurilor plate care sunt alcătuite din cabluri alăturate în plan şi cusute.

lanţurile au o mai mare rezistenţă la căldură.sarcina maximă de serviciu Constructiv lanţurile pot fi . Construcţie Caracteristici Elementele caracteristice ale unui lanţ sunt : .2. LANŢURI Lanţurile sunt organe pentru transmiterea mişcării. agenţi corozivi şi prezintă o flexibilitate mai mare permiţând folosirea unor roţi şi tamburi cu diametru redus.este strivit sau aplatizat. verificarea fixării capetelor de cablu se face la două săptămâni iar verificarea amănunţită se face lunar iar odată pe an de către responsabilul RSVTI Defectele cablurilor care se scot imediat din funcţiune sunt următoarele: .fixarea se face prin cel puţin 3 cleme distanţa între cleme fiind de minim 150 mm sau de 6 ori diametrul cablului Fixarea prin manşon cu pană .au un toron rupt sau strivit .2. se desfac toroanele şi firele pe o distanţă egală cu lungimea conusului.lanţuri cu eclise şi bolţuri (lanţuri GALLE) sunt formate din eclise (plăcuţe) identice din tablă de oţel articulate la extremităţi prin buloane dispuse perpendicular pe plăci 16 . Se introduce cablul pe la partea îngustă.pasul . Se trage cablul în conus. se încălzeşte conusul la cca 160 º C apoi se toarnă o compoziţie de plumb şi cositor care umple golurile dintre sârme formând un bloc compact Legătura de capăt . solicitate la tracţiune.se asigură capetele cablului contra desfacerii prin înfăşurarea capătului cu sârmă de oţel moale în spire alăturate pe o lungime de 5 ori diametrul cablului 4.1. 4. este ruginit . viteză de funcţionare redusă. Datorită forţei de tracţiune pana tinde să intre tot mai adânc în manşon realizând o presiune mare între pană cablu şi manşon împiedicând scăparea cablului Fixarea prin conus .2. În comparaţie cu cablurile. funcţionare zgomotoasă.manşonul este din oţel turnat şi are forma plată.Fixarea cu cleme şi ochet . ruperea făcându-se brusc. în manşon se introduce pana de oţet care are la periferie un canal semicircular peste care se trece cablul legat cu sârmă subţire.are un nod sau ochi . Verificări Defecte Verificarea aspectului cablurilor se face zilnic după aspect la începutul fiecărui schimb.Conusul este o piesă de forma unui trunchi de con gol în interior. durata de serviciu redusă.diametrul sârmei . greutate mai mare.lăţimea zalei .lanţuri cu zale sudate sunt formate din zale sudate de oţel rotund .numărul sârmelor rupte este de 10% din numărul total de sârme pe un pas de cablare 4. alcătuite din zale identice articulate între ele.1. Dezavantajele sunt: o siguranţă redusă de funcţionare. se îndepărtează inima cablului şi a toroanelor apoi cu un cleşte se îndoaie firele spre interior. Diametrul interior al bazei mici este egal cu diametrul cablului.

Distanţa dintre furci poate fi reglată.2.să nu manevreze stivuitorul în stare de oboseală sau sub influenţa alcoolului .75 tf) duble (sarcini de 5-75 tf) şi cu dispozitive de siguranţă pentru a preîntâmpina desprinderea cablului din ciocul cârligului 5. alungite .Fixarea capetelor lanţului de o piesă sau un dispozitiv se face prin zaua de capăt care are un diametru mai mare şi este mai lată.2. Echipamente auxiliare Grilaje de protecţie a încărcăturii pentru prevenirea căderii articolelor mărunte să cadă în spate peste deservent Extensia furcilor folosită pentru prinderea în siguranţă a încărcăturilor cu dimensiuni mari 6.s-a rup una din eclise . SARCINILE PRINCIPALE ÎN TIMPUL LUCRULUI . alungiri. lovituri sau fisuri .să verifice starea furcilor. uzuri. fisuri.1. Defecte Defectele care pot apărea sunt îndoiri.uzura unei singure zale în sensul micşorării diametrului cu 20% Lanţurile cu eclise şi bolţuri se scot din funcţiune dacă . cilindrilor. căruciorului.2. Lanţurile cu zale se scot din funcţiune atunci când: . SARCINILE PRINCIPALE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LUCRULUI . DISPOZITIVE DE MANEVRARE A SARCINILOR 5.să verifice nivelul de ulei la motor şi nivelul de ulei hidraulic .verificarea frânelor . Dispozitiv de prindere cu cârlig Funcţie de distanţa sarcinii faţă de stivuitorul cu acest dispozitiv (braţ macara. printr-o cheie de lanţ sau inel de capăt 4. cap rotativ.diametrul bolţului s-a micşorat cu 20% 5.verificarea dispozitivelor de operare 6.1.să circule numai cu sarcina ridicată la 250-300 mm de sol şi cu catargul înclinat în spate 17 .verificarea pneurilor . centrul de greutate al încărcăturii fiind localizat între cele două furci. catargului.verificarea instalaţiei de semnalizare luminoasă şi acustică .s-au întins cu mai mult de 5% în raport cu lungimea sa iniţială .să controleze starea tehnică a utilajului şi funcţionarea componentelor de securitate .zalele sunt îndoite.25. etc) se poate fixa cârligul în diferite poziţii ţinând cont de diagrama de încărcare a dispozitivului.2.3. Cârligul se execută din oţel forjat şi poate di simplu (pentru sarcini 0. turtite. Reglarea furcilor se face când stivuitorul este neîncărcat 5. OBLIGAŢIILE DESERVENTULUI 6. Dispozitivul de prindere cu furci Este prevăzut cu 2 furci care se fixează pe suportul cărucior care culisează pe catarg. turtiri. lanţurilor .eclisele prezintă îndoituri.

dacă nu este posibil să îl asigure cu pene . SARCINILE PRINCIPALE DUPĂ TERMINAREA LUCRULUI .5 m de stivuitor . manevraţi maneta de direcţionare de mers spre înainte .să evite parcarea în pantă .5 m de stive. Turnul trebuie să fie în poziţie verticală.vă apropiaţi uşor de raft.să pună catargul în poziţie verticală . în locuri aglomerate şi treceri înguste .trageţi frâna de mână şi poziţionaţi furcile. manevraţi maneta de înclinare a platformei spre înainte.eliberaţi frâna de mână . frânaţi uşor şi opriţi stivuitorul în faţa raftului . mergeţi uşor în marşarier până când încărcătura este scoasă din raft. frânaţi uşor .să nu permită staţionarea altor persoane sub sarcină sau la mai puţin de 2.trageţi frâna de mână . MANEVRAREA ŞI EXPLOATAREA STIVUITOARELOR 7. explozive. ridicaţi platforma la înălţimea de ridicare necesară.1.să descarce sarcina de pe furci .să coboare furcile pe sol 7.să parcheze stivuitorul la locul stabilit . utilaje şi instalaţii.viteza de circulaţie trebuie să fie redusă până la limita evitării producerii de accidente .conduceţi încet .să circule cu sarcina ridicată numai lângă stivă să nu efectueze porniri sau opriri bruşte să urmărească configuraţia traseului şi obstacolele de pe acesta manipularea unor mărfuri de dimensiuni mari care limitează vizibilitatea să se facă numai prin dirijarea de către un însoţitor .eliberaţi frâna de mână . manevraţi maneta de ridicare/coborâre spre înapoi. centrul de greutate al încărcăturii trebuie să fie între furci . MOTOSTIVUITOARE ŞI ELECTROSTIVUITOARE Preluarea încărcăturii şi depozitarea . etc se va face numai dacă sunt ambalate conform instrucţiunilor de ambalare şi transport specifice 6.înclinaţi platforma spre spate - 18 .transportul substanţelor toxice.împingeţi bine furcile sub încărcătură. opriţi stivuitorul din mers atunci când încărcătura atinge spatele furcilor.ridicaţi furcile până când încărcătura stă pe furci .observaţi zona din spatele stivuitorului.2.să tragă frâna de mână .în cazul tendinţei de pierdere a stabilităţii (aplecare în faţă) sarcina trebuie coborâtă imediat .se interzice circulaţia stivuitoarelor la distanţe mai mici de 0.să aducă toate comenzile în poziţia „0” .manevraţi maneta de direcţionare a mersului înapoi .la introducerea furcilor fiţi atenţi să nu deterioraţi raftul sau încărcătura .

poziţionaţi turnul în poziţie verticală şi ridicaţi platforma cu furci .plecaţi de pe loc conducând atent şi încet în curbele strânse La depozitarea încărcăturii .intraţi uşor cu furcile în paleţi până la baza lor. Trecerea se face foarte încet şi cu atenţie Remorcare Motostivuitoarele pot fi folosite pentru remorcare. stivuitoristul trebuie să se asigure că rampele sunt bine fixate şi au suficientă susţinere pentru capacitatea de încărcare. stivuitorul trebuie asigurat.ridicaţi platforma de ridicare a încărcăturii până când încărcătura a fost scoasă din stelaj . basculaţi catargul spre spate şi ieşiţi din acel loc cu stivuitorul Intrarea în lift Se permite intrarea în lift cu stivuitorul numai dacă spaţiul o permite.întoarceţi stivuitorul perpendicular pe planul raftului .puneţi maneta (butonul) de direcţie în poziţia „neutră” sau acţionaţi pedala de frână . 300 mm de podea - 19 . frânaţi uşor şi opriţi căruciorul elevator chiar în faţa stelajului.frânaţi .depozitaţi încărcătura pe raft .înclinaţi turnul înapoi .fixaţi tasta de deplasare pe „înainte” şi eliberaţi frâna . daţi înapoi până când furcile pot fi coborâte fără a lovi raftul . manevraţi maneta de ridicare coborâre spre înainte ţi menţineţi distanţa de la pământ .coborâţi încărcătura. introduceţi furcile până încărcătura se sprijină pe furci apoi apropiaţi-vă cu şasiul vehiculului cât mai mult de stelaj . sarcina maximă de remorcare nu trebuie să depăşească sarcina maximă indicată pe plăcuţa de sarcină 7.retrageţi complet turnul înapoi .plasaţi catargul în poziţie verticală .eliberaţi frâna de mână .apropiaţi-vă cu grijă de stelaj.vă apropiaţi uşor de raft cu încărcătura lăsată în jos .coborâţi furcile până la nivelul solului.puneţi căruciorul în marşarier şi mergeţi înapoi . CĂRUCIOARE ELEVATOARE Preluarea şi depozitarea încărcăturii .frânaţi .coborâţi încărcătura până la max. paralel şi la 30-50 cm de acesta poziţionând suportul furcilor aproximativ în dreptul europaletului .priviţi înapoi. daţi înapoi cu atenţie până când încărcătura este scoasă din stivă .frânaţi .ridicaţi încărcătura la nivelul de depozitare .asiguraţi-vă că drumul este liber.avansaţi cu turnul până când baza furcilor se sprijină de paleţi .2. nici o parte a lui neintrând în contact cu pereţii sau uşile liftului Conducerea pe poduri care leagă rampele de încărcare Înainte de a trece.

Este interzisă ridicarea persoanelor pe furcile stivuitorului 9.să nu transporte persoane în cabine. Este obligatorie păstrarea distanţei de 2. înclinaţi turnul înapoi şi puteţi pleca 8.- eliberaţi frâna şi porniţi deplasaţi-vă cu atenţie încetinind la virajele strânse depozitarea se face pur şi simplu urmând procedura inversă vă apropiaţi de stiva de depozitare. frânaţi ridicaţi încărcătura până la înălţimea de stivuire. Consucătorul stivuitorului are obligaţia de avea asupra sa autorizaţia de conducere 9. pe palete goale sau sarcini .să asigure stabilitatea şi siguranţa încărcăturii .5 m faţă de utilaj a personalului din zonă şi în nici un caz sub sarcina ridicată 13. Deplasarea stivuitorului cu sarcina ridicată la peste 300 mm este permisă numai la operaţia de stivuire şi se va executa numai în faţa stivei 10. Sarcina trebuie centrată pe furci la mijloc. Conducătorul stivuitorului trebuie să respecte următoarele: . PT R3 -2003. LEGISLAŢIE INSTRUCŢIUNI DE PROTECŢIA MUNCII 1. retrageţi căruciorul. pe furci. Este interzisă ridicarea-coborarea sarcinii în timpul deplasarii stivuitorului 14. Este interzisă angajarea de discuţii pe timpul conducerii sau manipulării sarcinii 7. Este interzisă ridicarea şi transportul sarcinilor numai pe vărful furcilor. coborâţi furcile astfel încât să nu se sprijine pe suprafaţa stelajului. să controleze starea tehnică a utilajului. inclinarea catargului. etc). poziţionaţi stivuitorul. Este interzisă părăsirea utilajului cu sarcina ridicată de la sol. Conducătorii stivuitoarelor trebuie să fie apţi fizic avănd vărsta peste 18 ani. Conducătorul stivuitorului este obligat înaintea începerii lucrului.Orice defecţiune apărută sau observată în funcţionarea stivuitorului impune oprirea lucrului cu acest utilaj şi anunţarea imediată a 20 . Este interzisă tararea cu stivuitorul a utilajelor sau sarcinilor 12. Deplasarea se va la distanţă suficientă de alte utilaje pentru a-i permite evitarea unei coliziuni în caz că acestea franeaza sau îşi schimbă direcţia de mers. evitand manevrele bruşte pentru a evita căderea sarcinii sau răsturnarea utilajului . La părăsirea utilajului se va scoate cheia din contact 8. pe scările laterale. 3. 11. 6.să nu permită persoanelor străine să conducă utilajul . vă deplasaţi spre stivă. 2. AVARII ŞI ACCIDENTE . Conducerea stivuitorului se va face numai de către persoane autorizate conform reglementărilor eleborate de ISCIR (CR5-2000.să semnalizeze acustic intrarea-ieşirea din incinte la trecerea pe langă persoane sau ate utilaje în lucru 5.să manevreze cu viteză adecvată . funcţie de capacitatea stivuitorului. coborâţi furcile până când încărcătura stă ferm pe stelaj. coborâţi furcile . sistemele de semnalizare 4. să verifice sistemul hidraulic făcand probe de ridicare-coborare a sarcinii.

1. 1. 1. a Prescripţiilor Tehnice – colecţia ISCIR. Din comisie va face parte responsabilul cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor (RSVTI). 21 .3. etc) Se vor lua toate măsurile necesare astfel ca situaţia produsă de avarie să rămană nemodificată. în raza căreia s-a produs evenimentul. deţinătorul utilajului va face fotografii sau schiţe ale locului avariei sau accidentului. de către personalul tehnic de specialitate desemnat pentru acest scop de către conducerea agentului economic deţinător de stivuitoare. 1. a normelor de tehnică a securităţii muncii.Rezultatele examinărilor vor fi consemnate într – un proces verbal de verificare. fax. deţinătorul utilajului are obligaţia de a anunţa ISCIRINSPECT IT. 10. 1. Persoanelel care au întrerupt practicarea efectivă a activităţii de stivuitorist pentru care sunt autorizate mai mult de un an pot să reia practicarea activităţii respective numai cu condiţia respectării prevederilor de la pct. Persoanele autorizate. Verificări periodice şi extinderea autorizării 1. se face în urma examinării stivuitoristului de către comisia tehnică a unităţii deţinătoare. autorizat de ISCIR – INSPECTIT.1 şi 1.4. prezentând rezultatul comisiei menţionate la pct.- - conducătorului locului de muncă sau a altei persane indicate pein Regulamentul de Ordine Interioară Nu este permsă reluarea lucrului decăt după înlăturarea defecţiunii şi efectuarea de probe.5.3.3.1. Pentru âmprospătarea cunoştinţelor profesionale. În cazul producerii unor avarii sau accidente de persoane în timpul funcţionării. în raport cu complexitatea stivuitorului şi numai după examinarea acestora conform prevederilor de la pct. Dacă nu este posibil. 1. Presoanele autorizate care nu se prezintă la examenele anuale sau în urma examinării nu obţin rezultate corespunzătoare. 1. vor fi examinate anual pentru verificarea cunoştinţelor profesionale şi a deprinderilor practice de către o comisie numită de conducerea agentului economic deţinător la care acestea îşi desfăşoară activitatea. 1.3. Persoanele autorizate transferate de la alţi agenţi economici deţinători li se poate încredinţa manevrarea stivuitoarelor de tipul celor pentru care sunt autorizate numai după efectuarea unui instructaj de specialitate şi a unei practici de acomodare de minimum 16 ore.2. nu li se acordă viză anuală şi li se va interzice manevrarea stivuitoarelor. 1. iar rezultatele instruirii periodice vor fi consemnate într-un proces verbal. persoanele autorizate conform prezentei anexe vor fi instruite periodic. au obligaţia să se prezinte din doi în doi ani la examinarea medicală. Persoanele autorizate. prin mijloacele cele mai rapide (telefon. odată cu instructajul de protecţia muncii.6. DISCIPLINA ÎN MUNCĂ Respectarea legislaţiei. Trecerea de la manevrarea unui stivuitor la manevrarea unui alt tip de stivuitor.

măsurile indicate la aliniatele *d* şi *e* se vor 22 . la rubricile respective. Orice modificare. 1.8. în funcţie de gravitatea faptelor constatate.Examinarea se va face de către comisia tehnică prevazută la pct.7. Personalul autorizat. RSVTI autorizat de ISCIR – INSPECT IT. cu privire la modul cum îşi îndeplineşte sarcinile şi cum aplică cunoştinţele practice şi teoretice. pe baza procesului verbal încheiat de către inspectorul de specialitate al ISCIR – INSPECT IT cu ocazia verificării.12. b) Consemnarea în carnetul de autorizare a abaterii constatate. datorate modului de manevrare. Măsurile de la aliniatele *a* si *b* se vor lua pe bază de proces verbal întocmit de cei care constată abateri (organele indicate mai sus). e) Retragerea definitivă a carnetului dupa comiterea a 5 abateri consemnate în carnet. se sancţionează conform legislaţiei în vigoare. Abaterile consemnate în carnet vor fi aduse la cunoştinţa ISCIR – INSPECT IT emitentă spre a fi operate în evidenţa sa. este obligat să poarte permanent autorizaţia asupra sa. precum şi de organele în drept din unitatea deţinătoare (conducerea unităţii. responsabilul tehnic cu supravegherea lucrărilor de întreţinere şi revizie). c) Aplicarea unei amenzi. 1. Verificarea se va face în prezenţa RSVTI autorizat de ISCIR – INSPECT IT şi a altor persoane competente delegate de conducerea unităţii. se vor lua următoarele măsuri: a) sesizarea conducerii unităţii deţinătoare pentru aplicarea de sancţiuni prevăzute în regulamentul de ordine interioară. adăugire sau ştersătură în carnetul de autorizare făcută de persoane neautorizate sau neoperată în evidenţa unităţii ISCIR – INSPECT IT emitente şi fără semnătura şi ştampila celui care a efectuat-o atrage după sine anularea carnetului de autorizare. Personalul autorizat în conformitate cu prezenta anexă. sau alte abateri care periclitează siguranţa lor în funcţionare. Lipsa autorizaţiei. Măsurile de la aliniatele *c*. 1. Nerespectarea prevederilor PTR3 – 2003. la verificarea efectuată de organele stabilite de prezentele prescripţii tehnice. în baza unei cereri scrise şi motivate şi cu condiţia depunerii autorizaţiei uzate. Sancţionarea personalului autorizat 2. În cazul când în urma verificării se constată deficienţe tehnice la stivuitoare. În cazul uzurii avansate sau deteriorării accidentale a carnetului de autorizare. după gravitatea abaterii comise.11.1. poate fi verificat de către inspectorii de specialitate ai ISCIR – INSPECT IT. în timpul exercitării activităţilor de manevrare a stivuitoarelor. *d* şi *e* se vor aplica de către ISCIR – INSPECT IT. ISCIR – INSPECT IT poate elibera un alt carnet de autorizare.10. 2. la locul de muncă. Rezultatele tuturor examinărilor vor fi consemnate în procese verbale şi în autorizaţie. d) Retragerea carnetului de autorizare pe timp limitat sau definitiv.9. 1. este echivalentă cu exploatarea neautorizată a stivuitoarelor şi se sancţionează conform prevederilor legale. în cazul când abaterea se încadrează în legislaţia de stabilire şi sancţionare a contravenţiilor în vigoare.în baza unui instructaj teoretic şi a unei practici de acomodare de minimum 24 ore pe noul tip de instalaţie . 1. în timpul serviciului. 1. Carnetele de autorizare de macaragiu (stivuitorist) eliberate pentru grupa a –IV-a din vechea prescripţie tehnică CR 5-2000 rămân valabile în continuare şi sunt echivalente cu noile carnete de autorizare eliberate conform prevederilor prezentei anexe.

3. 2.2. 3. Măsuri de prim ajutor în caz de avarii. 90/1996 a Protecţiei Muncii * Norme generale de protecţie a muncii – 2002 * Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern (nr. În cazul când personalul autorizat se prezintă la serviciu sub influenţa alcoolului sau conduce instalaţia necorespunzător. Legislaţia în vigoare privind protecţia muncii * Legea nr. Carnetele de autorizare retrase definitiv se depun la ISCIR – INSPECT IT care lea eliberat. devine definitivă numai dupa confirmarea scrisă. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII 1. precum şi cu cel descris anterior. 10. • Sistem optic şi acustic: echipează electrostivuitoarele (opţional) şi realizează semnalizarea acustică şi optică a utilajului. eliberat de ISCIR – INSPECT IT. dotare opţională. care închid practic accesul în zona roţii libere. transmisă de ISCIR – INSPECT IT unităţii deţinătoare care a iniţiat această măsură de sancţionare. tinctură de iod. incendiu şi în caz de accidente la stivuitoare 3.face cunoscute în scris celor interesaţi şi trebuie sa fie validate de conducerea ISCIR – INSPECT IT. atunci când acesta se deplasează având selectat regimul de viteză mare. echiparea utilajului cu acest sistem. La motostivuitorul R70: • grilajul de protecţie al deserventului • sistem optic: girofarul echipează motostivuitoarele (opţional) şi realizează semnalizarea optică a utilajului. se iau imediat măsuri de dezinfectare a rănilor ce s-au produs cu materiale corespunzătoare (spirt. poate propune retragerea carnetului de autorizare pe termen limitat sau definitiv. la conducerea ISCIR – INSPECT IT al cărei inspector de specialitate a iniţiat sanctionarea .1 La accidente din cauze mecanice În cazul loviturilor sau a strivirilor. este oportună atunci când acesta este exploatat în spaţii publice aglomerate. oţet sau amoniac ţinând – o culcată în poziţie orizontală. în special cele laterale electrostivuitorului. cu capul lăsat puţin în jos. În cazul căderii de la înălţime. 2. se va da persoanei accidentate să miroasă spirt.Deciziile de aplicare a măsurilor indicate la aliniatele *d* şi *e* pot fi contestate de către cei sancţionaţi în termen de 15 zile de la comunicarea lor.6) * Primul ajutor la locul accidentului * Decret 400/1981 2. amplasate pe chesoanele roţilor libere. conducerea unităţii în afară de sancţiunile prevăzute în regulamentul de ordine interioară. atunci când acesta se deplasează. împiedicând accidentul prin încălecare cu una sau cealaltă din roţile libere. etc) şi se apelează la primul post de prim ajutor pentru îngrijiri. 23 . retragerea definitivă a carnetului de autorizare. Echipamentul de protecţie La electrostivuitorul FM 14: • grilajul de protecţie al deserventului • apărători laterale şi frontale de cauciuc: reduc pericolul de accidentare prin coliziune. astfel încât periclitează siguranţa în exploatare.

este foarte primejdioasă pentru viaţa persoanei care vrea să-i vină în ajutor. Transportul persoanei accidentate trebuie să se facă pe targă şi printr-un mijloc de transport cu suspensie perfectă. • În electrocutări de gradul III – curentul electric provoacă paralizia unui grup de muşchi producând. Ridicarea accidentatului trebuie să se facă cu foarte multă grijă. Dacă nu se poate întrerupe curentul electric se procedează astfel: a) la tensiune joasă Se asigură întâi o bună izolare a mâinilor şi a picioarelor persoanei care dă ajutor. Dupa ce s-au luat masurile de prevedere menţionate mai sus. Izolarea persoanei accidentate de curentul electric necesită multă prevedere şi multă prezenţă de spirit. încetarea respiraţiei poate provoca moartea persoanei accidentate. încât omul nu se poate desprinde de conductorul electric pe care l-a atins. se recomandă să se lucreze – pe cât posibil. sau în lipsa acestora prin înfăşurarea mâinilor într-o bucată de postav uscat. faţă de accidentat. fără a se lua măsuri de prevedere. 3. tre – patru persoane îl vor ridica uşor. prevăzute cu mânere izolate. se dezleagă şireturile de la încălţăminte. se apucă accidentatul de părţile hainei care sunt mai indepărtate de corp (de ex: de poalele hainei). numai cu o 24 . încetarea respiraţiei. preferabil cu ambulanţa sau salvarea. cu deosebită băgare de seamă ca să nu se producă hemoragie internă. uneori.Se desfac nasturii şi se slăbeşte cureaua. La accidentele provocate de cauze electrice În cazul electrocutărilor. Electrocutatul trebuie tratat ca un înecat sau ca o persoană asfixiată deşi nu respiră şi nu i bate inima. Nu trebuie atinsă încălţămintea accidentatului atât timp cât persoana accidentată se află sub curent. cu ajutorul unui obiect nemetalic şi uscat: o scândură. • Tăierea firelor (conductoarelor electrice) numai câte unul şi numai cu unelte speciale. instalaţia electrică şi pamânt. Se precizează că atingerea unui om aflat sub curent electric. • Îndepartarea firelor rupte şi căzute pe accidentat. un leşin sau un şoc nervos. pentru izolarea picioarelor persoana care dă primul ajutor trebuie să folosească cizme de cauciuc sau galoşi. deoarece corpul omenesc este foarte bun cunducător de electricitate.2. Dacă acţiunea curentului electric durează câteva minute. Mâna sau piciorul care se presupune a fi fracturate în cădere. Aceasta se realizează cu mănuşi de cauciuc. sau în lipsa acestora o scândură bine uscată. mâneca hainei sau pulpana hainei. Prima operaţiune în cadrul electrocutăriiconstă în: • întreruperea imediată a curentului electric de la întrerupătorul principal. etc. Viaţa accidentatului depinde în cea mai mare parte de măsura de urgenţă cu care i se va acorda primul ajutor. un baţ sau un alt corp rău conducător de electricitate. comutator. se deosebesc trei grade ale acţiunii vătămătoare produse de curentul electric: • În cazul electrocutărilor de gradul I – curentul electric provoacă numai o sperietură. • În cazul electrocutărilor de gradul II – curentul electric provoacă contracţia muşchilor. toate acestea trebuind să fie perfect uscate. se imobilizează cu proptele subţiri. susţinute de un bandaj. totuşi accidentatul nu este mort. fiind vorba numai de o moarte aparentă. în acest caz nu este necesar nici un fel de prim ajutor pentru persoana accidentată.

Fiecare secundă fiind preţioasă pentru salvarea vieţii accidentatului. apucând-o cu o batistă sau cu un aparat special. trebuie luate măsuri de preîntâmpinare a lovirii prin cădere se iau măsuri ca accidentatul să cadă pe un obiect moale (plasă sau saltea) sau să fie prins în braţe. trebuie să i se dea primul ajutor chiar la locul accidentului făra a se aştepta sosirea medicului. Se aşează accidentatul pe un loc izolat. În acest scop se aşează accidentatul cu faţa în jos. I se scot hainele care incomodează. ea trebuie scoasă. apoi se aruncă sârma peste conductoarele liniei cu care se află în atingere accidentatul. de asemenea se iau măsuri ca accidentatul să fie legat şi apoi coborât la pamânt ca să nu cadă liber. cu o mână în prelungirea corpului şi cu cealaltă mână îndoită pe care se aşează capul întors într o parte. asigurându-se astfel aer accidentatului. paie sau alte obiecte moi şi uşoare să se evite fractura oaselor. coada unei linguri sau o scândură şi i sedescleştează dinţii cu grijă să nu i se rupă. cureaua. Apoi se întrerupe curentul electric . 25 . cealaltă mână a persoanei care dă ajutor trebuie să fie liberă. Se pune sub pieptul accidentatului un sul făcut din haine. Dacă gura este încleştată se introduce între măsele. se pune mai întâi un capăt al sârmei la pământ.singură mână (preferabil numai cu mâna dreaptă). de preferinţă nu pe pământ sau pe ciment. în colţurile gurii . bretelele. se curăţă gura de sânge sau de mucozităţi şi se scot protezele din gură. Se indepartează persoanele care sunt prisos. fularul. După ce s-au pus în practică măsurile indicate mai inainte. Dacă persoana accidentată se află la înălţime. b) la tensiune înaltă Se scurtcircuitează conductele liniei aeriene. se desfac gulerul. aruncând peste ele o sârma. Dacă limba a cazut prea adânc în fundul gurii. se începe imediat respiraţia artificială. aşa încât gura şi nasul să nu atingă suprafaţa de reazem (podeaua).