UNIVERSITATEA CREŞTINĂ ,,DIMITRIE CANTEMIR’’ FACULATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator: Lector univ.dr. Irina Toboşaru Absolvent:

BUCUREŞTI 2010

1

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ ,,DIMITRIE CANTEMIR’’ FACULATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

Relaţii comerciale şi de cooperare economică dintre România şi Italia; Prezent şi perspectivă

Coordonator: Lector univ.dr. Irina Toboşaru

Absolvent:

BUCUREŞTI 2010

2

Cuprins
CAPITOLULI: ISTORIC AL RELAŢIILOR DINTRE ROMÂNIA ŞI ITALIA 1.1Capitalul italian în economia românească între anii 1919-1939.........................pag.7 1.1.1 Participatiuni şi finanţări italiene în industria românească..........................pag.11 1.1.2 Evoluţia investiţiilor în România după anul 1934..........................................pag.17 1.2 Capitalul italian în economia românească între anii 1950-1990.......................pag.19 1.3 Condiţiile din România după anul 1990.............................................................pag.21 1.4 Relaţii economice ale României cu Italia după 1990.........................................pag23 CAPITOLUL II: EVOLUTIA COMERTULUI EXTERIOR AL ROMANIEI CU ITALIA IN PERIOADA 2000-2009 2.1 Prezentarea generala a relatiilor Romania –Italia.............................................pag.26 2.2 Schimburile comerciale........................................................................................pag.28 2.2.1 Evoluţia si structura exportului si importului în perioada 2000-2009........pag.33 CAPITOLUL III: CAPITAL ITALIAN IN ROMANIA 3.1. Investiţiile de capital ale Italiei în România în perioada 2000- 2010.............pag.39 3.2.1 ASTALDI SpA....................................................................................................pag.40 3.2.2 Firma Eurotricot................................................................................................pag.42 3.2.3 Societatea ENEL.................................................................................................pag46 3.2.4. BRANDURI ITALIENE DE LUX IN ROMÂNIA........................................pag.49 3.3 Cooperarea economică româno-italiană: realizări şi perspective....................pag.53 CONCLUZII................................................................................................................pag.62

3

mai exact cea de după 1990. Enel este prescurtarea pentru Entitatea Naţională pentru Energie Electrică. a fost acela de a intensifica relaţiile economice cu Italia.Tot in acest capitol discutam si despre brandurile de lux italiene cu valoare adaugata mare ce se bucura pe piata romanesca de un succes neasteptat. si în acelaşi timp consolidarea definitivă a relatiilor româno-italiene. România a reuşit să păstreze relaţii foarte bune cu Italia. De fapt. Prima din cele trei vizeaza domeniul constructiilor practic ajuta la rezolvarea problemei esențiale îin România infrastructura unul dintre punctele slabe ale Romaniei . La baza acestei consolidări stau întâlnirile avute la nivel prezidenţial. Studiul de caz isi propune să analizeze modul în care aceste firme investesc în România. o perioadă în care în ciuda sistemului comunist. precum şi strategiile investiţionale. având sediul în Braşov. fiind conştient de posibilitatea unei dezvoltări mai rapide. Mai exact sumele investite.INTRODUCERE Primul capitol conţine istoricul relaţiilor comerciale româno-italiene. Ultima parte a primului capitol este dedicată perioadei de după căderea comunismului. Eurotricot si Enel. Capitolul secund se refera la evoluţia comerţului exterior al României in perioada 2000-2010. În final se regăsesc concluziile colaborarii Romaniei cu Italia privind schimburile comerciale. Firmele în cauză sunt Astaldi SpA. Urmează apoi perioada comunistă cuprinsă între anii 1950-1990. care fac referire la trei firme importante pentru România. produsul comercializat. În acest capitol este subliniată importanţa factorilor avuţi în vedere de către investitorii italieni. care datează înca de la începutul anului 1919. clienţii cărora se adresează acest produs. Prima parte cuprinde evoluţia exportului si structura acestuia în perioada mai sus menţionată. parlamentar sau ministerial. În acest capitol se evidenţiază modul în care au evoluat exporturile şi schimbările majore care au existat între anii 2000-2010. Acelaşi lucru este analizat si in privinţa importurilor pe care România le-a efectuat in această perioadă. Acelaşi capitol conţine studii de caz. Enel este considerat cel mai important investitor privat în sectorul energiei electrice din România prin preluarea participaţiilor majoritare la trei companii de distributie şi furnizare a electricităţii. De asemenea un alt subiect important este cel care se referă la componentele mediului de afaceri românesc si efectul acestora asupra rezultatelor firmelor italiene. Prima perioadă face referire la relaţia celor două ţări între anii 1919-1939 şi este împărţită în participaţiuni şi finanţări italiene în industria română şi în evoluţia investiţiilor italiene după anul 1934. care au cunoscut o dezvoltare fără precedent. a doua are un istoric bogat in domeniul tricotajelor si activează în România din anul 2000. numarul acţinarilor. 4 . companie creată incă din 1962. numărul angajaţilor şi bineînţeles si profitul net obţinut in urma investiţiilor făcute. Partea a 3-a a celui de-al treilea capitol tratează un aspect foarte important pentru relaţiile româno-italiene. Capitolul trei este cel in care se observă importanţa capitalului italian in România si modul în care acesta influenţează dezvoltarea economică a României. unul din obiectivele de politică externă ale lui Nicolae Ceausescu. Această perioadă a semnificat deschiderea unor noi porţi pentru investitorii italieni. si anume cooperarea economică româno-italiană prin prisma realizărilor si perspectivelor. şi conţine date statistice despre modul în care s-a desfăşurat.

impuse de către economia italiană și. nu a fost posibilă promovarea unei politici de penetrare economică fără sprijinul direct sau indirect al mărilor bănci italiene. reprezintă un răspuns valabil la cererile de descentralizare a serviciilor financiare.7 % din capital. se poate admite că. în momentul actual.CAPITOLUL I ISTORIC AL RELAŢIILOR DINTRE ROMÂNIA ŞI ITALIA Economia românească dintre cele două războaie mondiale. Ed. în curând.ROMENA a fost constituită în 1980 si reprezintă primul joint-venture între Italia si România în sectorul bancar. Institutul Mobiliar Italian. BANCA ITALO. finalizat cu scopul de a creşte calitatea serviciilor oferite clienţilor. rezultatul evoluţiei istorice a unei congregaţii (“Compania San Paolo“) fondată în 1563 pentru ajutorarea nevoiaşilor. -de cealaltă parte. la Brașov și Bacău.E. bănci care au procedat la dezvoltarea de participatiuni bancar industriale. a două mari bănci private. fiecare dintre acestea fiind leader în Italia în propriul segment operativ. aceasta detine 20 de sucursale straine si reprezentante în întreaga lume. au fost unite printr-un puternic proiect industrial. cu produse proprii de o mare diversitate şi o largă reţea distributivă la dispoziţia unui milion de familii. epoca de referinţă pentru consistenţa investiţiilor italiene în istoria economiei româneşti moderne. Parteneriatul existent cu cea mai importantă bancă românească "Banca Comercială Română" care deține un procent de 7. devenită marcă de superioritate ca şi bancă comercială. Oradea. oferă avantajul unei dezvoltări pe intreg teritoriul românesc. Banca și-a întărit aceasta vocație și capacitatea proprie de răspuns o dataă cu intrarea în Grupul "Veneto Banca". SANPAOLO IMI ia naștere din fuziunea. fondat în 1931 pentru susţinerea 1 Anca Stângaciu. prezentă în Bucuresti înca din 1997 si are agenții la Cluj. după 1990. comercial sau al asigurărilor care au derulat activităţi investiţionale în România. în calitatea sa de institut de credit italian. Institutul Bancar San Paolo di Torino. precum şi valoarea pentru acţionari: -pe de o parte. aceste două întrprinderi de real succes si cu o evidentă complementaritate. de o reluare în forţă a acţiunilor investiţionale. ofera maximă siguranță economica și financiară oamenilor de afaceri români și străini care operează în România. Este prima bancă italiană cu structura proprie in România. cu scopul de a oferi servicii bancare cu acoperire națională începând cu luna februarie a anului 2001. încheiată în noiembrie 1998. În fapt. Arad si Timișoara și. Dobandirea de către "Veneto Banca" a unui procent de 92. cu un numar total de peste 1. a fost urmata de o lungă discontinuitate în anii regimului comunist şi apoi. în special din partea de nord-est a Italiei.200 filiale. Credito Italiano şi Banca Italiană di Sconto). în linii generale. Prin tradiție alături de oamenii de afaceri italiani și din totdeauna activă în finanțarea operațiunilor de import-export și în asistența acordată societăților locale.1 Ponderea ce mai mare a investiţiilor capitalului italian a fost deţinută de către 3 mari bănci italiene (Banca Commerciale Italiană. România in contextul integrării în structurile U. Scurt istoric al bancilor italiene in Romania BANCA DI ROMA este una dintre cele mai mari banci din Italia. chiar dacă în afara capitalului bancar au existat câteva societăţi italiene din domeniul industrial (cazul societăţii petroliere AGIP). Banca di Roma a fost prima bancă italiană care a deschis o sucursală în România. Economică 2005. de creditări şi alte tipuri de finanţări. În plus. Banca Italo-Romena are sediul și Direcția Generală în Treviso și. Bucureşti 5 . Relaţii economice româno-italiene.3% din capital.

simultan cu introducerea de noi produse pentru persoane fizice și companii.45%) şi într-o măsură mai mică în cel bancar românesc (7. Holding. având un aport mai redus de capital financiar. cu o vocaţie evidentă de bancă de investiţii şi o bună experienţă în gestiunea fondurilor şi în consultanţa financiară pentru societăţi BANCA C. prin integrarea acestora în mari concerne europene. se impune a fi avută în vedere furnizarea de tehnologie şi utilaje. Milano şi ulterior concernelor elveţiene Foresta Svizzera Romena S. Zurich. Milano în mod direct sau prin afiliata aceştia. în raport cu investiţiile de doar 0. deoarece aceste acţiuni au permis finanţei italiene să participe la creşterea capitalului unor întreprinderi. etc. Zurich şi Foresta Romena Holding. respectiv la gestionarea şi organizarea acestora. fostă Daewoo Bank. bineînțeles. Apoi. atunci se poate vorbi în mod indiscutabil despre rolul capitalului italian în modernizarea economiei şi societăţii romaneşti interbelice.R. asigurarea unui personal calificat şi adesea a unui staff managerial de înaltă ţinută profesională. Firenze din Italia a pachetului majoritar de acțiuni (56. Contribuţia efectivă a capitalului bancar italian la dezvoltarea structurilor financiarindustriale romaneşti trebuie văzută în primul rând din perspectiva participatiunilor. Cel mai relevant exemplu în acest sens l-au constituit societăţile grupului Foresta Romana.68% realizate de către celelalte două mari bănci italiene. comercial şi mai ales imobiliar.R.R. acord al carui scop principal este pătrunderea pe o piața bancară cu semnificativ potențial de dezvoltare și. Direcțiile principale de acțiune prevăd dezvoltarea activității de retail. celelalte două bănci italiene mai sus amintite.A. trebuie apreciată contribuţia capitalului bancar italian la înscrierea unor întreprinderi româneşti în circuitul economic european. credite pentru finanțarea activitții persoanelor juridice. Firenze România oferă clien ților săi toată gama de produse și servicii existente în momentul actual pe piața financiar-bancară din România (depozite la vedere și la termen.reconstrucţiilor din sistemul industrial naţional. Capitalul italian a evitat investiţiile în întreprinderi ale noilor industrii bazate pe un volum mai mare al importurilor de materii prime sau pe necesarul mai mare de 6 . Cea mai consistentă participare a capitalului bancar italian în economia românească a fost realizată de către Banca Commerciale Italiană. a devenit parte a grupului bancar cu același nume în martie 2006. activitatea capitalului nebancar în domeniul industrial. dupa transferul către Banca C.32%).). adică în sectoare care au presupus investiţii minime. Procentual. a finanţărilor şi a creditărilor. principal operator în creditul pe termen mediu şi lung precum şi în serviciile financiare oferite societăţilor. FIRENZE ROMANIA . prezente pe piaţa capitalului din România. Dacă se adaugă la acestea. asigurarea unui suport adecvat pentru clienții grupului CR Firenze prezenți în România. investiţiile realizate de către capitalul italian de tip Comit în ansamblul economiei româneşti au reprezentat aproape 3 % din totalul investiţiilor capitalului străin din România. Banca Commerciale Italiană e Roma (Romcomit). la sfârşitul deceniului al treilea. prezenta în economia românească şi-a avut limitele sale investiţionale. societăţi integrate iniţial concernului Foresta S. dar câştiguri relativ rapide.R. în raport cu cea a capitalului străin.23% din capitalul social). Prin această preluare a fost perfectionat acordul strategic încheiat cu Banca C. Având în vedere natura plasamentelor tuturor celor trei mari bănci italiene cu activitate în exterior se poate afirma faptul că forţa capitalului bancar italian. credite acordate persoanelor fizice. Banca C. incapabil de a mobiliza surse financiare considerabile. Firenze în a doua jumatate a anului 2005. a fost cea mai evidentă în sectorul forestier (47. Nu în ultimul rând. Investitorii italieni au fost astfel prezenţi mai cu seamă în sectoare ale industriei romaneşti caracterizate printr-un grad mic de industrializare sau prin utilizarea preponderenţă a materiilor prime locale. Totuşi pentru un capital precum cel italian.A.

îşi prezintă scrisorile de acreditare. Economică 2005. Guvernele României şi Italiei ridică reprezentantele lor diplomatice la nivel de ambasada. A urmat apoi falimentul societăţii Ansaldo. deoarece ascensiunea ei s-a realizat pe fondul implicaţii în activitatea întreprinderilor metalurgice Ilva şi Ansaldo. Cu timpul. La 10 martie 1964. expansiunea economică italiană în exterior a echivalat în primul rând cu expansiunea marilor bănci italiene în afara graniţelor statale.tehnologie (întreprinderi din industria chimică. Prin stabilirea relaţiilor diplomatice între cele două state. respectiv imprudenţa Băncii Italiană di Sconto de a proceda – în condiţiile conturării crizei bancare din 1921 – la creşterea necontrolată a capitalului şi ai investiţiilor sale. bănci şi într-o măsură mai mică de către societăţi industriale. 1880). Fenomenul a scos la iveală realitatea dependentei băncilor italiene faţă de stat şi faţă de 2 Anca Stângaciu. electrotehnica).2 1. agenţia diplomatică romana din Roma este ridicată la rangul de legaţie (14/26 ian. În România au dezvoltat investiţii sub forma plasamentelor bancar industriale doar primele trei bănci amintite. formal înregistrat în anul 1923. Kretzulescu fiind acreditat în calitate de de ministru plenipotenţiar (3/15 feb. Relaţii economice româno-italiene. a grăbit falimentul acestei bănci (decembrie 1921). Credito Italiano. în cel al Rusiei Meridionale. atât prin participarea la sistemul de împrumuturi europene. O parte dintre aceşti speculanţi care au strâns în scurt timp averi uriaşe. România in contextul integrării în structurile U. Al doilea flux de dezvoltare industrială pe care l-a cunoscut Italia în primele două decenii ale secolului al XX-lea a permis creşterea puternică a băncilor italiene pentru că la rândul său dezvoltarea domeniului bancar şi expansiunea financiară a instituţiilor de credit să permită finanţarea şi susţinerea economiei italiene. cât mai cu seama prin politica de investiţii şi creditări au fost : Banca Italiană di Sconto. forţele financiare italiene au fost preocupate de realizarea unei eficiente expansiuni externe. constituind un exemplu în acest sens. formând o clasă a noilor îmbogăţiţi vor da însă foarte repede faliment.1 Capitalul italian în economia românească între anii 1919-1939 Iniţiativele cu caracter economic în afara Italiei au fost demarate de către stat. siderurgiştii din Ruhr etc. Căderea societăţii Ilva în mai 1921. creată în anul 1914 a evoluat în forţă nu însă şi natural până la 1919. Bucureşti 7 . Renaul (tancuri şi vehicule blindate). În fapt. N. întreprinderi a căror creştere s-a datorat în mod evident comenzilor de război.E. Bulgaria şi România. Cele mai însemnate patru bănci private italiene au avut programe de expansiune spre exterior. interesată pe parcursul perioadei interbelice de expansiunea în spaţiul Europei Central-Orientale. Banca Italiană di Sconto. industrii care ar fi putut contribui însă într-o măsură mai mare la modernizarea societăţii romaneşti interbelice. Ed. Giuseppe Tornielli. Schneider (piese de artilerie). proiecte abandonate însă ulterior. speculând noile realităţi şi beneficiind de comenzi pentru război: Citroen (obuze). firmele Ansaldo şi Ilva. Cazul acestor societăţi italiene a făcut parte dintr-un adevărat fenomen industrial dat fiind faptul că diferite grupuri industriale europene au profitat din plin de război. când primul trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Italiei la Bucureşti. Ascensiunea băncilor italiene începută odată cu demarajul industrializării Italiei la sfârşitul secolului al XIX-lea a făcut că sistemul bancar să aibă un rol major în furnizarea de resurse pentru investiţiile industriale şi comerciale. Banco di Roma. mai cu seama a industriei. Banca Commerciale Italiană din Milano şi Banco di Roma. a avut câteva proiecte privind crearea de filiale în Polonia. şi al Turciei. prin participarea la piaţa internaţională de capital. 1880). Relaţiile diplomatice intre România şi Italia au fost stabilite la 6/18 decembrie 1879.

metalurgic. Milano. banca milaneza a contribuit în anul 1920 la constituirea capitalului 3 Anca Stângaciu. Credito Italiano. Comit a fost prezenta direct în economia românească prin paticipatiuni de tipul creşterii capitalului social sau al cumpărării de acţiuni la doar câteva societăţi industrialbancare. Cehoslovacia. pg. Fundatia pentru studii europene 2004. această bancă a fost prezentă la industria minieră românească. 3 În întreg ansamblul de acţiuni investitionare ale capitalului italian în economia românească interbelica. unde a şi creat în anul 1919. alimentar. cea mai substanţială participare a fost realizată de către Banca Commerciale Italiană. Credito Italiano sau Banca Italiană di Sconto au înregistrat un volum mult mai redus al participatiunilor şi în domenii mult mai puţine (domeniul bancar şi forestier pentru prima bancă şi minier pentru cea de a două). adică sub forma capitalului mixt (italo-roman). participarea Băncii Commerciale Italiană în economia românească s-a făcut într-o măsură mică în mod direct. Apoi. banca în discuţie reuşind să deţină direct sau indirect volumul cel mai mare de plasamente şi în cele mai multe domenii de interes economic (bancar. participarea unor societăţi petroliere sau de asigurări italiene la dezvoltarea mediului de afaceri din România a avut un nivel al investiţiilor mult mai redus decât cel al Băncii Commerciale Italiană. strategiile sau intenţiile bancare ale capitalului italian reprezentat prin Banca Commerciale Italiană este necesară observarea politicii sale investitionare. criza din industria siderurgica italiană a făcut tot mai evidente gravele carente structurale existente în industria grea italiană. respectiv al conexiunilor şi colaborărilor dintre acestea două. sub forma capitalului italian pur. Austria şi România. la Ziwnostanska Bancă şi Boehmische Escompte Bank din Praga. Cum exemple de implicare investitionara directă ale capitalului italian în economia românească prin Banca Commerciale Italiană au fost puţine în raport cu promovarea intereselor sale de afaceri prin intermediul Băncii Commerciale Italiană e Romena. minier. la Tiroler Hauptbank din Innsbruck. comercial). analizarea participării capitalului bancar de tip Comit la dezvoltarea economiei româneşti permite formularea de concluzii cu privire la eficacitatea şi semnificaţia investiţiilor capitalului milanez. Se mai adaugă la această înţelegerea măsurii în care întreprinderile comerciale romaneşti vizate de către capitalul italian s-au integrat ariei investitionare europene.creditorii străini. germane sau ungare. parlamentului şi clasei politice conducătoare italiene care nu au fost în măsură să organizeze o administraţie eficientă a statului. foriester. De asemenea. Banca Italo-Caucasica. Aşa cum s-a precizat deja. Printre cele mai importante participări industriale s-a numărat prezenta la Banca di Credito Italo-Viennese. Pentru a putea fi înţelese demersurile participationale. În România. Bucureşti (1919-1921) şi în sectorul foriester prin participarea la societatea Forestiera Feltrinelli Tălmaciu. Din punct de vedere politic. între anii 19231926. Pe de altă parte. Credito Italiano a fost prezenta în sistemul bancar. prin cumpărarea de acţiuni la societatea Creditul Minier. majoritatea plasamentelor realizându-se prin intermediul Băncii Commerciale Italiană e Romena. implicaţiile falimentului Băncii Italiano di Sconto au fost majore şi anume votul de neîncredere acordat guvernului Bonomi. Milano şi-a făcut simţită prezenţa în Europa Central-Orientala prin acţiunile bancare iniţiate în Albania. Banca Italiană di Sconto a manifestat un prim interes pentru petrolul şi cărbunele din Caucaz. În primul rând. În esenţă. În exterior. Capitalul Italian in economia romanească între anii 1919-1939 Ed. Promovarea intereselor capitalului italian în România s-a făcut deseori şi în corelaţie cu bănci austriece. Celelalte bănci italiene interesate de investiţii în mediul financiar-idustrial românesc. prin cointeresarea la Banca Generală a Ţării Romaneşti. în fapt ale finanţei italiene şi spaţiului românesc.35-47 8 ..

Cronologic. cât şi prin achiziţionarea unor astfel de titluri de valoare prin bancheri italieni. 35-47 9 .social al noii societăţi . acţiuni la o societatea industrial-bancara. despre achiziţionarea în anul 1924 a 43% din pachetul de acţiuni al societăţii forestiere Goetz. ci în dosarul unor societăţi holdinguri. Lugano (SICMI). ca şi fondatoare a Băncii 4 Anca Stângaciu. considerabil sporită. pentru contul unei societăţi holding precum Societa Internaţionale di Credito Mobiliare e Immobiliare. În ceea ce a privit procedura achiziţionării de acţiuni în cadrul unor societăţi industrial-bancare romaneşti după 1923-1924. iar în 1923 a participat la sporirea capitalului acesteia de la 50 de mil. ei reprezentau ca şi manageri sau consilieri ai băncii madre ai ai afiliatei romane.550 acţiuni vechi Romcomit. banca milaneza a deţinut pe parcursul deceniului al treilea. au contribuit – prin cedarea acţiunilor lor de tip Romcomit . din cadrul grupului forestier Foresta Romană. Banca Commerciale Italiană e Romena urma „ să exercite dreptul de opţiune asupra 48. În primul caz a fost vorba. Materialele arhivistice care cuprind corespondenta Băncii Commerciale Italiană cu afiliata sa din România şi diferite holdinguri dezvăluie modul în care s-a realizat comunicarea casa madre-afiliate-holdinguri. pg. de asemenea proprietate a băncii constituindu-se şi 100 de acţiuni. Toeplitz. În altă ordine de idei. proprietate a Băncii Commerciale Italiană. op.. Lei. trebuie precizat faptul că. ( achiziţionarea de acţiuni Goetz în anul 1926. Cit. acţiuni la afiliata să romana. depozitate în dosarul băncii de pe lângă Romcomit. făcea că puterea de decizie a băncii italiene să fie în raport cu cea romană. din 2 mai 1923 prin care se arăta ca în conformitate cu instrucţiunile băncii madre. Aceasta era o societate italiană controlată direct de către Direzione Centrale. garanţie L. societate care reprezintă astfel interesele acţionare ale aceleiaşi Bănci Commerciale Italiană. banca milaneza a reuşit să deţină acţiuni în spaţiul investitionar romanesc atât prin demersurile sale efective ca şi persoana juridică. la 100 mil.prin vărsarea a 30 de milioane lei dintr-un total de 50 milioane lei.Banca Commerciale Italiană e Romena .A. perioadă după care acţiunile sale s-au îndreptat cu precădere spre piaţa financiară americană. trebuie precizat faptul că. ca şi persoane fizice. în mod direct. deşi oamenii de afaceri italieni cumpărau acţiuni Romcomit sau Foresta Romană pe numele lor ca şi persoane fizice. ea a reprezentat şi promovat permanent interesele capitalului italian în România. alături de banca milaneza. ca şi persoane fizice. o serie de bancheri italieni deţineau. obţinerea controlului la fabrica de zahăr Lujani în anul 1929). interesele capitalului italian. Totuşi. Pe linie de credite. deşi Banca Commerciale Italiană e Romena a acţionat din perspectiva investitionara după această perioadă. adesea în nume propriu. de pildă. lăsând afiliatelor sale o largă libertate de acţiune participationala. 4 Pentru al doilea caz este extrem de elocventă scrisoarea băncii italo-romane către banca milaneza. Ca şi procedura de achiziţionare. în mod concret al Băncii Commerciale Italiană. De asemenea ea a achiziţionat prin Camillor Castiglioni acţiuni la Fabrica de vagoane Astra Arad şi la Fabrica de Hârtie Petrifalau Bucureşti. şi Goetz. societăţi controlate însă de banca italiană. banca madre a fost interesată de participatiuni directe în diferite zone ale Europei. Rezultă de aici în mod clar faptul că bancherii italieni. Banca Commerciale Italiană e Romena (Romcomit). acestea nu mai erau depozitate în dosarul băncii milaneze. în linii mari până la 1923-1924.la sporirea proprietăţii acţionare a băncii milaneze. Principiul a fost acela al achiziţionării de acţiuni Romcomit de la acţionari ai băncii italo-romane. Din punct de vedere acţionar. Altfel spus. la societăţile forestiere Foresta Romana S. deţinătorii unor funcţii manageriale importante în structura băncii madre sau ai celei italo-romane. Banca Commerciale Italiană. acţiuni care vor fi gestionate în fapt de către SICMI Lugano aflată sub controlul direct al acesteia.

Celelalte două bănci au trecut sub controlul capitalului italian în anul 1922.307. Cele trei bănci amintite mai sus. 5 În Transilvania şi Banat.1. Mai exact.689 lei pe anul 1922. Banca a acordat de asemenea credite corespunzătoare categoriei de credite în alb (preferenţiale). Obiectivul final al capitalului italian a fost acela de obţinere a controlului managerial şi de transformare a acestor bănci în afiliate Romcomit. banca în discuţie devenind astfel o afiliată Romcomit. un interes deosebit pentru unele dintre băncile de aici. 35-47 10 . Trebuie relevat însă faptul că BCIR i-a fost facilitata dezvoltarea unor ample acţiuni participationale şi creditoriale în spaţiul industrial românesc. prin obţinerea unor substanţiale finanţări externe (sistemul Comit).223. este vorba despre creditele preferenţiale. respectiv bănci afiliate institutului bancar milanez a existat o strânsa colaborare bancară de natura creditoriala. Din punct de vedere al condiţiilor de creditare.Commerciale Italiană e Romena a procedat aşa cum era firesc la creditarea acesteia. în genere. indică faptul că din valoarea totală a participatiunilor de 58. un principiu promovat cu consecvenţă de către 5 Anca Stângaciu.391 lei pe anul 1921 şi 62. majoritatea creditelor asigurate de către Romcomit au fost în lei. pentru creditele în cont curent în alb. sau chiar mai mici. pg. Un exemplu în acest sens l-au constituit creditele din octombrie 1920. op. efectiv de către Romcomit şi doar cu câteva excepţii de către Comit. constituindu-se ca alte două afiliate ale băncii italo-romane. în avans sau a tratatelor acceptate. Obţinerea. credite neipotecare. banca italo-romana a preluat controlul asupra acţiunilor financiar-bancare ale Băncii Agrarea Timisana.219. Tipul creditelor a variat de la creditele în cont curent la cele de scont. Targu-Mures. dar adesea şi în valută. intre BCI şi Romcomit. participatiunile către aceste trei bănci s-au ridicat la suma de 28. Romcomit a pus la dispoziţia întreprinderilor aflate în sfera sa de interes investitionar. credite pe termen scurt (până la un an) şi mediu (peste 5 ani) şi doar într-o măsură mai mică credite pe termen lung (peste 10 ani). prin apelul la instituţiile de credit străine.500 lei. Banca Agrara Timisana şi Banca Agrara din Cluj. aşa cum s-a arătat deja. Romcomit a fost prezenta pe parcursul deceniului al treilea la: Bancă şi Casa de Economie Fuzionata Oradea Mare. însă au existat şi credite acordate fără garanţie. În anul 1920 printr-o hotărâre a consiliului de administraţie. Casa de Economie „Agrar”. capitalul bancar italian a manifestat imediat după primul război mondial. credite documentare sub formă de acreditive şi scrisori de credit. au beneficiat în primii lor ani de activitate de o largă participare a băncii italo-romane. a unor fonduri cu dobânzi reduse cuprinse între 2 – 4 % i-a permis BCIR să acorde societăţilor aflate în sfera de interes credite extrem de avantajoase : precum cele în cont curent creditor cu dobânzi de până la 5%.1 Participatiuni şi finanţări italiene în industria românească Finanţările industriale de tipul creditărilor au fost acordate în folosul societăţilor industriale romaneşti. bănci în preponderenta cu capital ungar până la 1918. 1. credite susţinute de către BCI di alte nouă bănci din reţeaua Comit.. Între anii 1920-1929. Pe linie de participatiuni bancare. În materie de organizare financiară. operaţiuni „de avans” (di anticipo) : credite de portofoliu. banca italo-romana a adăugat la creditele în cont curent. Susţinerea financiară a băncii italo-romane de către tipul creditelor în cont curent. În anul 1921. acceptaţie sau garanţie. credite ipotecare. Creditele ordinare (în cont curent) şi finanţările pe termen scurt. susţinerea financiară realizată de către banca milaneza în beneficiul BCIR s-a dovedit substanţială şi extrem de avantajoasă.720 lei. respectiv 33. Cit. Bilanţurile generale ale BCIR publicate la sfârşitul exerciţiului pe anii 1921 şi 1922.160. reprezentând „activitatea vie a BCIR” au fost foarte des acordate.

de asemenea la Foresta Romana. controlând zeci de societăţi în România şi apoi prin extinderea în Ungaria. Austria.55 % din suma menţionată mai sus. În anul 1921 societatea Foresta Milano şi-a amplificat activitatea prin fondarea unei noi afiliate. Dublare capitalului social al Forestei Milani în 28 martie 1920 la 100 de milioane lire italiene a permis extinderea participărilor industriale şi definitivarea acordurilor cu grupul Grodel şi Allgemeine Depositen Bank din Viena. Cit. Pe categorii de societăţi investitionare. pariticipaţiunile industriale ale capitalului italian de tip Comit s-au realizat în industria forestiera. Foresta Milano a ajuns treptat una dintre cele mai puternice concerne forestiere europene.73-127 11 . o structură integrată concernului Foresta S. la Carpatina forestiera. inclusiv în România. Milano i-a revenit aproape 62. în industria metalurgica la Astra Arad. op.A. Industria lemnului Cel mai important exemplu de implicare investiționară al capitalului bancar italian în industria româneasca s-a înregistrat în sectorul forestier. În plan local. Astfel. partea italiană subliniază faptul că deşi afiliata romană nu a atins „ca dimensiuni maximele financiare ale Băncii Romaneşti sau ale Băncii de Credit Roman”.A. Pentru intervalul de timp amintit. Pentru înţelegerea relaţiei invetiţionare stabilite de BCI şi Foresta Milano trebuie avută în vedere atitudinea manageriala a băncii milaneze faţă de Foresta S.476. Milano a deţinut poziţiile cheie din industria româneasca de profil. la Industriile miniere din Banat. concernul Foresta S.45%. 6 În deceniul al treilea. dar şi prin achiziţionarea de utilaje care să permită un fel de ciclu vertical al lemnului adică transformarea lemnului brut în semifabricate sau produse finite. bănci confruntate cu insuficientă resurselor financiare şi neputinţa concentrării unor importante sume lichide. Forestei S. Înfiinţarea concernului Foresta S. 36 de milioane lire italiene din cele 50. precum şi semnificaţia conceptului de strategie industrială reflectată în viziunea aceleaşi bănci. tradiţia politicii bancare de prudenţă şi lichiditate i-a permis BCIR obţinerea credibilităţii în fata deponenţilor care au asigurat o bună parte din fondurile proprii. Într-un raport al BCI din anul 1933. cât a avut societate Foresta Milani la debutul sau. Iugoslavia şi Polonia.Romcomit a fost acela al derulării politicii de creditare în general pe perioade scurte şi în strânsă corelaţie cu politica de lichidităţi.750 lei. Bucureşti sau în sectorul minier. Polska Foresta. adică capacitatea acesteia de a face faţă în orice moment obligaţiilor financiare. prin participarea la societatea Goetz. referitor la situaţia financiară a afiliatei romane este apreciată tocmai „optimă situaţie a lichidităţilor”.. au fost folosite în scopul preluării de la CreditInstitut Ungarischer Holzhandler din Budapesta (finanţatoarea comerţului cu lemne a Ungariei) a 22 de societăţi forestiere provenind din teritorii ale fostului Imperiu AustroUngar.A. la Uzinele şi Domeniile Reşita. Milano. În fapt.45%) din totalul investiţiilor sale industriale. în industria zaharului la Lujani.A. sector unde acest capital a deţinut mai mult de jumătate (400. Cehoslovacia. Situaţia era oarecum diferită în cazul băncilor cu capital autohton. adică 60.A. totuşi ea nu s-a aflat spre deosebire de aceste bănci în condiţii de ne lichidităţi şi nici în dependenţă faţă de BNR.. iar Forestirei Feltrinelli din cointeresatia băncii Credito Italiano 37. care dispuneau de resurse forestiere în România. Milano a fost o rezultantă a necesităţii coordonării întreprinderilor forestiere deţinute de BCI în întreabă arie a Europei CentralOrientale. pg. Un punct nodal în direcţia echilibrării situaţiei sale financiare l-a constituit perfectarea convenţiei din 25 iulie 1924 cu 6 Anca Stângaciu. Deoarece Foresta Milano a imobilizat foarte multe resurse în primii săi 4-5 ani de activitate. a fost necesară o sistematizare financiară a acesteia.

în primul rând în utilaje forestiere specifice: gatere sau fierăstraie.Trust Maatschappij voor Houtbelanger din Amsterdam. mobilă si celuloză Sursă: Anca Stangaciu. Comit a reuşit să stabilească prin prevederi clare propriile raporturi de credit şi finanţare cu Foresta Milano. Cit. Astfel. Capitalul Italian in economia romaneasca intre anii 1919-1939 Ed. care era de altfel puternic îndatorat băncii. astfel capitalul milanez a fost interesat şi în deţinerea unor fabrici de mobilă. aşa cum rezultă din graficul de mai jos : Tabelul 1. De exemplu starea critică a reţelei de transporturi din România de la începutul deceniului al treilea (1921) a determinat cumpărarea de către Foresta S. forţa motrică şi numărul maşinilor mari în cazul fabricilor de cherestea. plus 43% din totalul acţiunilor societăţii Goetz. 7 Totuşi gradul de industrializare al fabricilor de cherestea a fost unul relativ mic. Milano a 8 locomotive care au permis folosirea a 350 de kilometru de cale ferată pe care societatea italiană îi avea în 7 Anca Stângaciu. Măsurile luate au avut pentru Foresta S. hârtie şi celuloză din industria transilvăneana a lemnului au ocupat primele trei locuri în potenţialul forestier al zonei. celuloza şi mobila. op. Textul înţelegerii bilaterale cuprinde declaraţia BCI privind deţinerea de către această a majorităţii capitalului social la Foresta Milano.73-127 12 . s-a putut constata faptul că numai în sectorul dintre Valea Sucevei şi cea a Mureşului Foresta Romană a deţinut în cele 41 de fabrici ale sale 202 gatere.A. care prelucrau zilnic 25 de metri cubi fiecare. atât la capitolul capitalului investit cât şi la cel al forţei motrice.A. Foresta Milano a investit în beneficiul întreprinderilor din cadrul grupului Foresta Romana. pg. de asemenea au echivalat cu o relativă consolidare a poziţiei sale investitionare în industria forestiera europeană. Capitalul investit. semnificaţia asigurării unei gestiuni mai eficace. La acestea s-au adăugat alte elemente de tehnologie industrială precum locomotive. Dacă este să comparăm aceasta ierarhie a băncilor cu profil lemnos aflate în componenţa Forestei cu cea a principalelor fabrici pentru prelucrarea lemnului din Transilvania. celuloza sau hârtie. Ca şi pondere. În cadrul acestui acord. zonă Geografică unde Foresta Romană a deţinut cele mai multe sucursale (4). Astfel fabricile de cherestea. Fundatia pentru studii europene 2004 Din punct de vedere tehnic. capitalul italian a fost cel mai puternic reprezentat în cadrul fabricilor de cherestea. vagoneţi sau sine de cale ferată. se poate constata o situaţie similară. apoi de hârtie.. firma olandeza aflată sub garanţia societăţii fraţilor Max Siegfried şi Arturo Rosenberg din Monaco. mobilă.

maşini. În esenţă sa. totuşi ea a atras atenţia capitalului italian prin posibilitatea obţinerii unor profituri sporite pe termen mediu şi lung. A fost cazul sucursalelor Forestei Romane S. 8 Anca Stângaciu. specializată în producţie de locomotive.A. În unele situaţii (Astra Arad). op. printre care şi cel italian. iar a celei din Galaţi din însemnătatea geografică a zonei. ca sediul central al grupului forestier amintit.A. Societatea a luat naştere în anul 1920 prin contopirea Fabricii de vagoane Johann Weitzer. motoare. pg. Fundatia pentru studii europene 2004 Industria metalurgica şi siderurgica Deşi industria metalurgica şi siderurgica. vagoane.. Arad. Fig.concesiune. constituită în 1909 sub egida unui grup de bănci romaneşti alături de participarea însemnată a capitalului străin. importanta sucursalei Foreste Romane din Bucureşti a decurs din coerenţa comunicării cu aceasta. cărora Romcomit le-a acordat credite consistente. 8 Interesul capitalului italian pentru societatea Astra – Prima fabrica de vagoane şi motoare S. Milano Banca Commerciale Foresta Romana Italiana e Romena Sursă: Anca Stangaciu.A. capitalul italian a intenţionat să preia acţiunile unor întreprinderi aparţinând foştilor investitori austrieci sau germani şi astfel să obţină avantaje de pe urma circumstanţelor politico-economice existente la sfârşitul primului război mondial. Foresta S. politica creditoriala promovată de Romcomit în industria forestieră a reflectat rolul economic. Milano Banca Commerciale Italiana. Dintre toate porturile României.1:Reprezentarea schematică a prezenţei capitalului italian de tip Comit în industria forestieră româneasca între anii 1921-1926. Cit. din Bucureşti şi Galaţi. constituită în 1891 cu Fabrica de automobile Marta. portul Galaţi a asigurat Forestei Romane fluxul cel mai mare în exportul produselor lemnoase ceea ce a făcut din acest oraş punctul cel mai important al transportării lemnului spre exterior.73-127 13 . industrie cu specific de prelucrare a presupus investiţii consistente din punct de vedere tehnic sau mecanic. precum şi atenţia deosebită acordată de banca unora dintre sucursalele grupului Foresta Română. muniţie şi armament a fost major. Capitalul Italian in economia romaneasca intre anii 1919-1939 Ed. Pentru banca.

creştere culminată cu anul de vârf 1926. Castiglioni va ceda la începutul anului 1924 un număr de 73. Cit. între cele două forţe financiare italiene a existat o puternică convergenta de acţiuni menită să ducă la realizarea unor posibile proiecte comune în domeniul metalurgic. fapt care a situat-o din acest punct de vedere pe locul doi în industria româneasca a zaharului. capital care a deţinut incă de la începutul secolului trecut peste 80 % din totalul participărilor pe ramura. Bucureşti şi Satu-Mare. În cadrul economiei româneşti ele au jucat un rol extrem de important prin întreţinerea şi reînnoirea permanentă a parcului de material rulant al CFR sau prin constituirea unor unităţi industriale de referinţă precum Fabrica de avioane de la Braşov. Confruntat cu grave probleme financiare. 9 Industria alimentară Industria zaharului a reprezentat un important punct de interes pentru capitalul străin în ansamblu. după Danubiana S. Bucureşti. Castiglioni a subscris la capitalul social al Astrei de 75 milioane lei.. de mine. societatea Astra Arad a fost nucleul unui puternic grup industrial în ramura metalurgiei şi a construcţiilor de maşini. În fapt. Avantajul participării la o astfel de fabrică. fabrica Lujani înfiinţată în anul 1924. Implicarea capitalului italian la uzinele de vagoane Astra Arad a reflectat din nou colaborarea dintre Banca Commerciale Italiană şi bancherul Camillo Castiglioni. Romcomit a participat de asemenea printr-un „loc de subscripţie” (vărsare de fonduri) la sporirea capitalului social al Uzinelor de Fier şi Domeniilor din Reşita.A. cât şi pe plan sud-est european. Astfel în 1921. Conlucrarea tradiţionala dintre forţele financiare italiene şi cele austriece sau germane s-a aflat de asemenea în legătură cu intenţiile capitalului italian de a controla industrii în spaţiul austriac sau în alte foste state succesoare ale Imperiului Austro-Ungar. echivalentul a 75. la un număr de 1940 muncitori.000 acţiuni. Aflată într-un context al unei industrii caracterizată printr-o evidenta evoluţie. pg. De altfel. de stabilimente industriale şi întreprinderi. acţiuni depuse în dosarul SICMI de pe lângă Romcomit.A. Interesul capitalului italian în această ramură a industriei alimentare a fost manifestat pentru Întreprinderea de zahăr Lujani S. 9 Anca Stângaciu. ea a trecut în anul 1927 din posesia Băncii Marmorosh Blanc & Co în gestiunea unui grup ceho-roman condus de Banca de Credit Roman.R. a înregistrat o creştere aproape continuă a rentabilităţii şi productivităţii sale. independenţă faţă de materiile prime din import.Uzinele de vagoane din Arad care au reprezentat o unitate foarte importantă a industriei de material rulant atât pe plan naţional. Scopul societăţii aşa cum rezultă din statut a fost acela al achiziţionării de uzine de fier şi oţel. Prezenţa Capitalului peninsular la Astra Arad a avut dincolo de reprezentarea propriilor interese şi semnificaţie perpetuării poziţiei capitalului austriac şi german. Capacitatea maximă de prelucrare a celor două fabrici ale întreprinderii a fost în anul 1928 de 2100 tone sfecla în 24 de ore. În industria metalurgica. Cedarea acţiunilor deţinute de Castiglioni la Astra Arad dezvăluie afinităţile omului de afaceri italian faţă de aceeaşi Bancă Commerciale Italiană. op. Camillo Castiglioni şi-a manifestat chiar interesul de a fi un aliat al băncii milaneze în sensul creării unui grup metalurgic european.73-127 14 . întreprindere cu sediul central în Bucureşti şi două fabrici de zahăr la Jucica Veche şi Lujani.. În ceea ce a privit evoluţia patronala a întreprinderii. ambele în judeţul Cernăuţi. l-a constituit alături de rentabilitate.748 acţiuni Astra Arad. 50 milioane lei. grup care a pus bazele unui adevărat concern metalurgic format din uzinele Arad şi societăţile pentru fabricarea materialului rulând din Braşov. mai exact a acţiunilor deţinute de aceste capitaluri la societatea de fată.

R. englez. avută la rândul său cu fabrica Phoebus Oradea-Mare. Evoluţia profitului net.600.180 112.154. Concordia S.031.098 66. legăturile de afaceri ale BCIR cu aceasta au fost doar tangenţiale.73-127 15 . Aşa se explica faptul că din totalul participării capitalului străin în industria petroliera românească.507. Aceasta s-a datorat în mare măsură poziţiilor importante şi greu de surmontat deţinute în industria petroliera româneasca încă din secolul al XIX-lea. colaboratori alături de care aceasta a intrat în contact în virtutea relaţiei de cedenta-cesionara.679 15.342.541 CIFRĂ DE AFACERI 19.004. ai cifrei de afaceri şi ai ratei profitului înregistrat de către Romcomit între anii 1921-1929 (în lei şi în procente) ANUL 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1928 1929 10 PROFIT NET 3.761 27. Bucureşti.50%). precum cele din sfera industriei petroliere.136 52.212.634. restul de 60% fiind deţinut de către capitalul roman. Cit.5% Anca Stângaciu.154. ponderea capitalului italian a fost la sfârşitul deceniului al 3-lea una extrem de redusă (până la 1.399 27.A.924.984 27.91% 28.091 93.311 21.048 21. Implicare de ansamblu a capitalului italian în industria petroliera a fost pe tot parcursul perioadei interbelice una extrem de redusă.250.98% 14. Ploieşti.676.958 73. pg.336.Alte domenii de interes industial Referitor la întreprinderile aparţinând altor sectoare de interes industrial. Urmare a substanţialului sprijin acordat în scopul sporirii capitalului societăţii la 150 de milioane lei. 10 Tabel 2: Coeficienţii profitului net. s-au construit spre sfârşitul deceniului al treilea în terţi colaboratori ai băncii italo-romane.492 4. Astra Romana sau Prahova S.503. a cifrei de afaceri şi a ratei profitului înregistrat de către Romcomit reflecta în mod clar această realitate.83% 29.039. precum şi lipsei unei tradiţii a capitalului italian în acest sector industrial.. Societăţile Concordia S.872. finanţa italiană a participat alături de cea belgiana la creşterea capitalului Societăţii Industriile Miniere din Banat.661 27.288 RATA PROFITULUI 19. Ceea ce se poate afirma în concluzie este faptul că Romcomit a fost o instituţie bancară rentabila care a obţinut beneficii importante din diferite plasamente industrialbancare.382 27. op.16% 26.51% 24.A.375. american.403.A.56% 32.01% 28. cele două capitaluri străine au preluat fiecare câte 20 % din acţiuni.77% 29. Steaua Romana.969 93. În anul 1926. de către capitalurile german. olandez.159 102..

105.360 lei la 72. comerţul a fost o constantă a societăţilor forestiere din sfera de interes a capitalului italian datorită combinării fireşti a activităţilor de aceşti tip cu cele de exploatare.2 Evoluţia investiţiilor în România după anul 1934 La fel ca şi în cazul celorlalte state europene. industria hârtiei şi industria materialelor de construcţii. 11 1. Consorţiul pentru exportul cerealelor. semifabricaţie sau fabricaţie. moderne.984. Pe ramuri. pg. Tocmai de aceea. Întradevăr. în legătură cu Societatea de Grâu din România. Continuarea în timpul crizei economice a programului de dezvoltare economică bazat pe industrializare a dus la progresul tehnică şi la creşterea potenţialului industriei în cadrul economiei naţionale. chimică.73-127 16 . Trebuie precizata ca o importanţă participării a băncii italo-romane. capitalul italian a procedat extrem de pragmatic şi eficient la crearea a doua sucursale ale Băncii Commerciale Italiană e Romena. activităţi care au presupus investiţii de dimensiuni mai mici decât cele ce au caracter industrial. metalurgică. din perspectiva valorii producţiei. precum şi 80% din totalul nevoilor industriale. În linii generale. Rezultatele pozitive au fost evidente mai cu seamă la nivelul industriei prelucrătoare. Participaţia Băncii Commerciale Italiană e Romena la acest consorţiu ca răspuns la cererea guvernului roman a fost de 25 milioane lei.046 lei. respectiv a doua sucursale Foresta Romana la galaţi şi Brăila. textilă.1. electrotehnice. anul 1935-1939 au fost pentru România anii refacerii.189. Urmare a acestui fapt.Sursă: Anca Stangaciu. industrie care în deceniul al 4-lea a reuşit să satisfacă cerinţele pieţei pentru bunurile de larg consum. Sindex s-a aflat se pare. chimice.912 lei. de tipul industriei textile. în detrimentul 11 Anca Stângaciu. Cit. op. ierarhia în cadrul industriei prelucrătoare a fost reprezentată la sfârşitul deceniului al 4-lea de industria alimentară. comerţul cum material lemnos s-a dovedit pentru capitalul milanez o afacere profitabilă care a permis acumularea unor noi devize. În plus. fiind mai puţin costisitor decât liniile de producţie. s-a realizat o dezvoltare mai accentuată a industriilor noi. sucursale ce urmau să faciliteze comerţul cu lemne dinspre Basarabia şi Moldova spre exterior. Ca şi ritm de creştere economică.. Fundatia pentru studii europene 2004 Activităţi Comeriale Din rapoartele Consiliului de Administraţie al Băncii Commerciale Italiană e Romena rezulta grijă dedicată în mod particular activităţilor de natură comercială (de export). volumul investiţiilor industriale romaneşti (maşini şi utilaje) a crescut între anii 1932-1934 de la 69. el a contribuit la o mai rapidă amortizare a investiţiilor forestiere. societate la a cărei fondare a participat inclusiv BCI. pentru că în anul 1938 nivelul acestora să ajungă la 95. prezenţa să în anul 1921 la Sindex. ai redresării şi ai relativei stabilităţi economice. Capitalul Italian in economia romaneasca intre anii 1919-1939 Ed.

În ceea ce a privit ritmul de creştere al industriei alimentare şi în genere al bunurilor de consum.3^ 17. Această realitate îşi găseşte explicaţia în procesul de fărâmiţare al structurii industriei amintite.5% Procentul de creştere 1938 9.3% 0. Cit. pg.3% Industria textilă Industria electrotehnică Industria metalurgică Industria lemnului Industria alimentară Sursă: Anca Stangaciu. În fapt.3. Un fenomen particular pentru România. op. participatiunile băncii italo-romane aflându-se într-o evidenta involuţie. respectiv 13. Belgia. politica de plasamente a capitalului italian în România a fost foarte redusă. iar ritmul creditelor acordate fiind mult mai lent.85% 15% 13.179-197 17 .industriilor tradiţionale (metalurgie. Italia.5% 16. mult după statele din vestul şi centru Europei. Capitalul Italian in economia romaneasca intre anii 19191939 Ed. în ciuda dezvoltării acestor noi ramuri industriale.8% 5. Romcomit a păstrat o singură constantă: acordarea de credite. Regresul Băncii Commerciale Italiană e Romena. Totuşi.85% 15% 29. Olanda sau Polonia. Franţa. comparativ cu alte state europene.9% 17. iar la electricitate sau ciment pe locurile 15.6% 0. aşa cum reiese din tabelul nr.. singura prezentă notabila a Băncii Commerciale Italiană e Romena în ultimii ani ai deceniului în discuţie s-a realizat la Foresta Romană. chiar şi în industria forestiera românească. prin preponderenta întreprinderilor cu capitaluri sociale foarte mici.1% 2. producţia şi consumul în materie de electricitate sau alte produse precum cele chimice s-au dovedit modeste în România. de 6. În fapt. iar producţia de acid sulfuric era pe locul 15. aceasca a fost o tendinţă general europeană în perioada interbelică. Fundatia pentru studii europene 2004 Se poate afirma în concluzie faptul că la sfârşitul deceniului al patrulea. fapt care plasa România după statele vestice sau cele central europene precum Germania. 12 Tabel 3:Ritmul de creştere al principalelor ramuri industriale prelucrătoare din România între anii 1925-1938 Tipul de ramură industrială 1925 Industria chimică Industria construcţii mat. lemn). De altfel. scăderea razei sale de acţiune. Anglia. În anul 1938 puterea instalată în uzinele electrice din România se situa pe locul 28. s-a dovedit a fi cazul industriei lemnului. unde de la locul 2 deţinut în anul 1921 de această ramură în ansamblul industriilor din România. 12 Anca Stangaciu. s-a ajuns doar la locul 8 în anul 1938. La consumul de energie România se situa pe locul 10.2% 25. acesta a fost în România mult mai lent comparativ cu ritmul industriilor bunurilor de consum din Europa Occidentală.

intensificarea relaţiilor româno-italiene a reprezentat un obiectiv de politica externă încă de la investirea să ca preşedinte al Consiliului de Stat (iulie 1967). fiind din acest punct de vedere extrem de relevanţă. România să înainteze responsabililor italieni o serie de propuneri privind cooperarea în cadrul relaţiilor româno-italiene. aceasta nu a rezolvat problema necesarului de vălura şi nici pe cea a însănătoşirii situaţiei trezoreriei marilor bănci italieni cu acţiune în exterior. rolul afiliatelor Comit din statele Europei Central-Orientale s-a redus extrem de mult tocmai datorită condiţiilor precare de desfăşurare a schimburilor comerciale (tari cu vălura depreciata. guvernul României şi cel al Italiei au adoptat hotărârea de a ridica misiunile diplomatice de la Roma şi Bucureşti la rang de ambasada. România a încheiat astfel în acel an un Acord pe termen lung de colaborare economică. încă din 1967. În ceea ce a privit intervenţia IRI. 13 1. Desigur. respectiv a dificilei situaţii monetar-financiare din anii următori. fiind legate de potenţialul economic ridicat şi stadiul avansat de dezvoltare tehnico-ştiinţifica al Italiei. a fost vorba cu precădere despre restricţionare comerţului cu devize. au provenit dinspre strânsele legături existente intre Partidul Comunist roman şi Partidul Comunist Italian. la această s-au adăugat dificultăţile existente în cadrul sistemului Comit (lipsa creditelor pe termen lung). Preocuparea pentru consolidarea relaţiilor comerciale cu Italia a făcut că. Într-o măsură mult mai mică au contat. măsuri restrictive). la 9 marţi 1964. seria unor importante relaţii politice. Ceauşescu a fost foarte conştient de posibilitatea unei mai rapide dezvoltări tehnico-ştiinţifică prin colaborarea cu statele capitaliste ale Europei şi în genere ale lumii. De fapt.179-197 18 . Mai mult. capacităţile operative ale instituţiilor bancare au fost considerabil reduse. acordul a fost întărit de o Convenţie semnată între guvernul României şi cel al Italiei 13 Anca Stângaciu. crearea unei comisii mixte româno-italiene în domeniul economic. În fapt.. Ceauşescu a reuşit să întărească în anii 70 ideea necesităţii intensificării relaţiilor politice şi economice cu acest stat industrializat al Europei Occidentale. Nu în ultimul rând. Dimpotrivă. Raţiunile politice care au întărit ideea colaborării româno-italiene. pg. deşi România făcea parte din rândul statelor aparţinând grupului CAER. acţiunile IRI au provocat distorsionări ale gestiunii acestor bănci. probabil şi tradiţiile sau afinităţile culturale dintre cele două ţări. acestea au avut o evoluţie lentă pe parcursul anilor 50 pentru că la începutul anilor 60 să apară tendinţe noi: semnarea a două noi acorduri comerciale de durată (1961 şi 1965). fapt care a facilitat prezenţa a peste 6000 de firme italiene în România. în ansamblul deceniului al patrulea. industrială şi tehnico ştiinţifică cu Italia. Pentru Nicolae Ceauşescu. întâlnirea sa cu preşedintele italian Giovanni Leone. Cit. comerţ care a îngreunat indiscutabil activitatea sa investitionara în România. Raţiunile unui astfel de demers s-au dovedit a fi în primul rând de natură economică. pe fondul subsumării factorilor economici. precum şi cele cauzate de sistemul acordurilor de clearing. op. în 1973. Din punct de vedere diplomatic. ambiţiilor politice ale guvernului fascist de la sfârşitul deceniului al patrulea. În plan intern românesc.2 Capitalul italian în economia românească între anii 1950-1990 Italia a fost fără îndoială unul dintre statele Europei Occidentale alături de care România a dezvoltat în perioada regimului comunist. dar mai cu seamă economice. Referitor la relaţiile economice româno-italiene. În ianuarie 1977.precum şi involuţia participărilor sale industriale trebuie înţeleasă în contextul efectelor provocate de criză economică mondială. iar în anul 1971 să fie creată Camera de Comerţ şi Industrie Romano Italiană.

955. R. în acelaşi interval de timp.737. Dampex (produse chimice).000) şi polonia (14. care se impun a fi nuanţate. cu excepţia Albaniei. fructe. în genere ( cu excepţia anului 1975).865. mai mici decât exporturile. Bucureşti 19 . automobile în colaborare cu FIAT).322. cât şi al populaţiei (produse alimentare. dar totuşi apropiate de acestea. s-a caracterizat printr-o creştere permanentă a exporturilor şi a importurilor dezvoltate cu Italia. Romital. destindere care în plan social s-a reflectat într-o îmbunătăţire a nivelul de trăi pe care a simţit-o. R. schimburile comerciale româno-italiene au crescut de peste 9 ori. particularităţile de politica internă şi externă ale regimului comunist din România au determinat evoluţia în două subperioade distincte ale comerţului romao-italian. Perioada echivalează în linii generale cu epoca de relativa autonomie şi destindere internă promovate în România de către regimul comunist. maşini).privind evitarea dublei impuneri în materie de comerţ exterior. Protti) şi industria construcţiilor de maşini (tractoare. Schimburile comerciale cu Italia au avut o pondere însemnată în comerţul exterior romanesc încă de la debutul anilor 60’. În materie de comerţ exterior.D. Germania(19. articole de îmbrăcăminte etc).000 lei valută). De asemenea. fapt care a permis furnizarea de produse atât în beneficiul industriei ( materii prime. după URSS şi RF Germania. Schimburile comerciale roman.485. Sfârşitul anilor 60 şi începutul anilor 70. Tabel 4: Schimburi comerciale între România-italia între anii 1960 – 1975 Anul Valoarea totală a Valoarea schimburilor comerciale cu Italia (mil lei) schimburilor comerciale ale Export Import Total României 14 Anca Stângaciu.italiene au cunoscut o dinamică progresivă în toată perioada anilor 60-80.000). în fabricarea de maşini şi utilaje sub licenţa italiană în industria textila (San Giorgio. exemplul schimburilor cu Italia fiind din acest punct de vedere foarte relevant. Relaţii economice româno-italiene. 14 În ceea ce a privit importurile. convenţie care a intrat în vigoare începând cu februarie 1979. Totuşi. dinamica mai evidentă după semnarea acordului economic din 1973 şi explozivă după 1980. Toate aceste demersuri privind cooperarea româno-italiană s-au transpus în modernizări de întreprinderi prin participarea firmelor italiene (firmele Famir şi Novareze).000). aproape s-a dublat la fiecare interval de 5 ani. Germania (16. utilaje. valoarea exporturilor de produse romaneşti spre Italia. Italia ( 16.E. de la cele agricole (cereale.000). în sensul că între anii 1960-1975. Sorimpex (materiale de construcţii) sau în domeniul bancar – Banca româno-italiană – fondată în anul 1980 cu scopul întăririi legăturilor economice dintre România şi Italia. întreaga Europă Răsăriteana. Ed. Vitama (maşini unelte şi utilaje). mult mai mult decât valoarea schimburilor comerciale ale României cu Comunitatea Europeană în ansamblu. pentru că în perioada regimului Ceausesc aceste schimburi cu Italia să ocupe locul trei în topul schimburilor comerciale cu statele europene. produse lactate) la cele textile sau siderurgice. ierarhia primelor 5 state europene în comerţul exterior românesc a fost următoarea : URSS ( schimburi comerciale în valoare de 74. În anul 1985. acestea au fost. În anii 70-80 au fost create chiar şi firme mixte romano italiene: Rifil (fibre sintetice). maşini agricole. s-a încercat promovarea unei politici ascendente. etc) sau alimentare (carne. România reuşind să exporte o serie de produse. Economică 2005.F. România in contextul integrării în structurile U.

000 lei în 1975 la aproape 3. în anul 1989. Totuşi. exporturile destinate Italiei s-au constituit la fel ca şi în perioada precedentă. România a devenit la sfârşitul anilor 80. aşa cum rezultă din următorul tabel. la mijlocul anilor 80. produse lemnoase) sau echipamente.000. tot mai Anul 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1989 20 . Relatii economice romanoitaliene. Urmând liniile aceleaşi politici comerciale. Volumul exporturilor spre Italia a crescut de la 1. exporturile de produse romaneşti spre Italia erau de 14.E.189 13.071 22.149 251 707 1233 2. Tabel 5: Schimburi comerciale între România-italia între anii 1980-1989 Export (mil) Import (mil) Total (mil) 2936 1232 4168 5599 3362 8961 5212 2036 7248 10640 1604 12245 19887 2159 22046 14364 2501 16865 999 52 1051 Sursă: Anca Stangaciu.095 153 395 656 1. Ed.E.273 Sursă: Anca Stangaciu. se poate afirma faptul că fluxul schimburilor comerciale cu Italia a cunoscut în anii 80 o tendinţă generală de creştere datorită exporturilor ( cu excepţia anului 1989). fapt evident şi la nivelul schimburilor bilaterale româno-italiene. trebuie precizat din nou faptul ca echipamentele şi în general produsele industriale au deţinut o pondere redusă în schimburile cu statele occidentale din cauza competitivităţii lor scăzute. importurile romaneşti din Italia erau de doar 52 mil.364 milioane lei. dar şi în materii prime (petrol. pentru că pe parcursul anilor 80. chiar şi în perioadă extrem de critică a anilor 80. Reducerea drastică a importurilor a fost un fenomen care a denotat în mod evident declinul economic în care s-a aflat România în anii 80. De altfel. Ed. Economica 2005. Romania in contextul integrarii in structurile U. Relatii economice romano-italiene. a fost pentru aceeaşi perioadă unul oscilant. mărfurile industriale romaneşti au fost vândute la preţuri inferioare costurilor lor de producţie şi de foarte multe ori pe pieţe ale „Lumii a treia”. Totuşi în ciuda menţinerii şi promovării unor legături economice tradiţionale. Bucuresti Pe categorii de mărfuri. Economica 2005. În concluzie. Bucuresti Neostalinismul şi declinul economic al celei de-a două jumătăţi a anilor 70 şi mai cu seamă al anilor 80 a determinat schimbări majore în politică comercială românească. datorită măsurilor de tip neostalinist promovate de Ceauşescu.1960 1965 1970 1975 8. Aceasta a reflectat în mod indubitabil. Astfel.123 98 311 577 1. în timp ce fluxul schimburilor cu Uniunea Europeană.000 lei în 1980. Romania in contextul integrarii in structurile U. cuantumul acestora să se intensifice de aproape 5 ori. importurile de produse din Italia s-au menţinut pe parcursul anilor 80 la un nivel valoric foarte scăzut. datorate slabei calităţi a acestora şi a tehnologiilor puţin avansate.865 53. prin promovarea cu agresivitate a exporturilor în detrimentul importurilor. precum cea cu Republica Italiană.123. Adesea. Lei. în produse alimentare sau cereale. consistenţă şi importantă pe care schimburile bilaterale cu Italia le-au avut în structura comerţului exterior românesc.

cu precădere a schimburilor comerciale între cele două părţi.3 Condiţiile din România după anul 1990 Dizolvarea CAER-ului. siderurgice. precum măsurile excepţionale de durată limitată sub forma taxelor vamale majorate. Referitor la angajarea lucrătorilor romani în statele comunitare se stipula faptul că aceasta urma să se facă ţinându-se cont de situaţia forţei de muncă din statul membru. divizată în două perioade.15 1. Astfel.16 Dispoziţiile relative la apropierea legislaţiilor erau considerate în mod particular 15 16 Anca Stângaciu. În principiu. Polonia. la produsele textile. Componenta comercială a acestui acord a intrat în vigoare imediat după ratificarea sa de către Parlamentul României ( 8 martie 1993). Ucraina. Bucuresti 21 . iar pt produsele siderurgice de la 5 la 9 ani. după 9 ani. sub rezerva legislaţiei sale interne şi în conformitate cu acordurile bilaterale încheiate cu România. acorduri de cooperare şi parteneriat cu Rusia. 3 tipuri de instrumente de cooperare economică: Acorduri de asociere cu Ungaria. prin involuţia schimburilor între ţările din zonă şi orientarea acestora spre pieţele vest europene. Economica. măsurile antidumping ( în cazul în care vânzarea unei mărfi pe piaţa părţii concurente se făcea la un preţ inferior valorii sale normale. remunerarea sau concedierea. zona de liber-schimb urma să fie realizată gradual. de 5 ani (1997).E. de câte 5 ani. Cehoslovacia. avea ca şi obiectiv final. după 7 ani. Pentru alte produse decât cele industriale. pregătirea graduala a integrării României în structurile U. prin dezvoltarea relaţiilor economice. respectiv textile.E. adică pentru acomodarea la noile realităţi.izolată în plan internaţional. financiară şi politica şi prin stabilirea instituţiilor adecvate punerii în primul rând a unor performanţe economice precum extinderea schimburilor de bunuri. prin asigurarea bazei pentru cooperarea economică. după 9 ani. servicii sau crearea zonei de comerţ liber. şi România. a modificat dinamica schimburilor comerciale la nivel european. într-o perioadă de cel mult 10 ani. Acordul făcea de asemenea referiri la circulaţie lucrătorilor. considerate sensibile. Cit. Uniunea accepta suprimarea imediată a restricţiilor cantitative şi abolea drepturile (taxele) de vama pentru produsele industriale în termene relativ scurte. O altă serie de dispoziţii prevedea aplicarea de către România a legislaţiei comunitare în materie de concurenţă . măsurile de salvgardare ( în cazul în care un produs a fost importat în cantităţi atât de mari încât să cauzeze prejudicii părţii concurente).. de facto în 1990 şi de jure în 1991. acordul cuprinde aranjamente speciale. În perioada care a urmat căderii comunismului în statele Europei Centrale şi de Est. În condiţiile legalităţii. accesul României pe piaţa Uniunii urma să fie liberalizat gradual . op. Uniunea Europeană a încheiat cu acestea. socială. pg 63-90 Romania in contextul integrarii in structurile U. în timp ce România trebuia să-şi liberalizeze complet importurile gradual. lucrătorii romani puteau să beneficieze de un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte condiţiile de muncă. şi acorduri de comerţ cu Albania şi Slovenia. mai exact în mai 1993. Ed. Toate aceste reglementări erau menite să-i asigure României o perioadă mai mare de timp pentru deschiderea pieţei sale la importurile din Uniune. În legătură cu acest ultim aspect. Belarus. dreptul de stabilire al companiilor şi furnizarea de servicii de către aceste companii pe teritoriul uneia din părţi. Bulgaria. Relatii economice romano-italiene. agricole şi alimentare. Acordul european de asociere. Anca Stangaciu. în comparaţie cu proprii cetăţeni. în condiţiile în care România putea să menţină restricţiile timp de 10 ani şi nu trebuia să reducă drepturile ei de vama decât gradual.

4 Relaţii economice ale României cu Italia după 1990 Căderea regimului comunist şi evoluţia României spre democraţie şi economia de piaţă a făcut că dinamica relaţiilor economice dintre această ţară şi Italia să intre într-un cadru de normalitate. de măsurile cuprinse în protocoalele sesiunilor Comisiei Mixte Interguvernamentale.importante pentru că acestea trebuiau să asigure buna funcţionare a economiei de piaţă. sau al împrumuturilor primite de la banca Europeană de Investiţii. România urma să beneficieze din partea Uniunii de asistenţă financiară sub formă de donaţii şi împrumuturi. În domeniul cooperării financiare. acord intrat în vigoare în martie 1995. în prezent Grupul de Lucru Interguvernamental româno-italian pentru schimburile 17 18 Istoria comertului exterior si a politicii comerciale romanesti. formare profesionale. La nivel guvernamental. Suta. atât de prezente în perioada interbelică. Istoria comerţului exterior si a politicii comerciale româneşti Bucureşti 22 . la acordarea de asistentă în vederea asigurării unor standarde agroindustriale europene.17 Relaţiile politice. în decembrie 1990. Din punct de vedere administrativ şi al societăţii civile. Relaţiile culturale româno-italiene. a fost semnat un Memorandum italo-român privind funcţionarea secţiilor şcolare bilingve româno-italiene. 1. în România funcţionează institutul Italian de cultură. 3 în România. între anii 1991-2005 au fost organizate 11 vizite. Legăturile politice dintre cele două ţări s-au consolidat permanent pe parcursul întâlnirilor avute după 1990 la nivel prezidenţial. întâlnirile au fost aproape anuale. al cooperărilor. economice şi culturale româno-italiene au cunoscut după 1990 o dezvoltare fără precedent. în aprilie 2002. aşa cum a fost cazul fondurilor nerambursabile alocate prin programul Pahare. Suta. la crearea de noi întreprinderi sau transferul de „know-how”. respectiv 8 în Italia. parlamentar sau ministerial. Pe linia cooperării economice. În plan economic. Uniunea Europeană îşi propunea să participe la eforturile României privind modernizarea şi restructurarea industriei sau a agriculturii. consultanta. iar în Italia îşi desfăşoară activitatea Accademia di România la Roma şi Institutul Roman de Cultură şi cercetare umanista. Programul se înscria în contextul asistentei generale acordate de către guvernul italian în beneficiul ţărilor Europei Centrale şi de Est. Ulterior în anul 1992 a fost semnat în domeniul asistentei financiare. La nivelul miniştrilor de externe. cu reprezentanta în cele mai importante oraşe ale României. Adoptarea acestui acord a fost extrem de importanta deoarece el a fixat cadrul dezvoltării şi promovării investiţiilor între cele două state. care a permis tradiţiilor economice şi mai cu seama a activităţilor investiţionale italiene în România. studii de fezabilitate şi prefezabilitate. la reformarea sistemului de învăţământ din România. româno-italiene. la recunoaşterea reciprocă a diplomelor din domeniul agricol etc. Numai la nivel prezidenţial. la Veneţia. Bucuresti Nicolae C. cu scopul promovării unor proiecte de asistenţă tehnică. intre România şi Italia s-au dezvoltat în timp numeroase colaborări de tipul înfrăţirilor. guvernele României şi cel al Italiei au semnat acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. Acordul privind cadrul general al colaborării tehnice bilaterale italo-romane. precum şi un Protocol de cooperare în domeniul cultural între cele două state. al parteneriatelor şi al asocierilor. Nicolae C. industrială şi tehnică. Din punct de vedere cultural. de colaborare economică.18 Rezultatele importante obţinute în schimburile economice bilaterale au fost facilitate de condiţiile create prin aplicarea prevederilor Acordului European de Asociere a României la Uniunea Europeană. s-au dezvoltat de la an la an prin organizarea de schimburi intre diferite regiuni din România şi Italia.

243 1.270 5. la fel ca şi pentru întregul comerţ exterior românesc.692 -23 2003 7. valoarea schimburilor comerciale româno-italiene a scăzut în 1990 aproape la jumătate.19 Rolul tot mai important al Italiei în comerţul exterior românesc a făcut că începând 19 www. Dat fiind specificul economiei şi în general al investiţiilor italiene. ceea ce a făcut ca şoldul schimburilor României cu Italia să fie începând cu anul 1992.384 1.399 1.2 1993 1. de scădere a exporturilor şi de creştere accentuată a importurilor.153 3.7 1994 1.clubafaceri.302 4.601 -500. Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Cooperării din România.Totuşi experienţa unui cadru juridic şi instituţional bine definit.5 2004 8.443 -124.7 2005 9. permanent negativ.362 -119.099 -261.7 1992 751 264 487 -223. valoarea acestora a fost depăşită de cea a importurilor. adică într-o creştere de la 751 mil dolari la 9.773 4.290 -961 Sursă: Nicolae C. adică de la 1.019 1.837 3. Comerţului şi Artizanatului al Republicii Italiene a fost semnat Memorandumul de Înţelegere privind cooperarea în domeniul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.ro/info.9 1997 3. ani de redimensionare şi readaptare. Suta. Istoria comerţului exterior si a politicii comerciale româneşti Bucureşti Pe de altă parte.039 -59.643 1.032 -762 31.426 1.318 2.636 795 841 -46.firmeitaliene 23 .750 -365.827 2. de asemenea valoarea produselor exportate de România spre Italia a scăzut de la 999 la 519 milioane dolari. în ciuda creşterii permanente a exporturilor. Primii ani postcomunişti în România au fost pentru schimburile comerciale românoitaliene.782 -139.şi cooperarea economică şi industrială.051 la 615 milioane dolari. Comparativ cu anul 1989.1 1998 3.528 4.140 -366.180 1.605 1.761 2.913 3.03 2006 2. precum şi de noul impuls dat de direcţiile de acţiune pentru dezvoltarea colaborării economice între cele două ţări stabilite în Declaraţia privind Parteneriatul Strategic româno-italian. schimburile economice dintre cele două state să se afle într-o continuă ascensiune.3 1996 3.4 2000 4. în timp ce valoarea mărfurilor importate din Italia a crescut de la 52 la 96 milioane de dolari. semnată în aprilie 1997.058 -231 1999 4.03) 2006 (în mil dolari.460 3. şi Ministerul Industriei.886 1.020 406 614 -207.937 2.5 2001 5. memorandum intrat în vigoare începând cu august 2002. a făcut ca între anii 1992-2005.302 milioane euro.929 5. iar din 2003 în mil euro) Anul Total Export Import Şold 1990 615 519 96 423 1991 470 262 208 53.6 2002 7. Tabel 6: Schimburi comerciale dintre România şi Italia între anii 1990-(31.3 1995 2.980 2.135 1.

strungurile. cu un volum al tranzacţiilor de 5. Predominante sunt aşadar mărfurile „ made în Italy”. aparatele şi echipamentele electrice. Marche. putea aduce unele modificare în 20 www. Principalele grupe de produse importate de România din Italia şi care şi-au păstrat importantă la ponderea schimburilor în ultimii ani sunt : produsele textile. accesorii) maşini. Companiile specializate în studiile de piaţă arată faptul că după integrarea în U. importurile din Italia vizează: materialele textile (stofa. de încălţăminte şi pielărie. unde cele mai mari valori aparţin industriei textile şi a confecţiilor.805 milioane euro importuri).clubafaceri. sectoarele în care firmele italiene prezente în România îşi orientează majoritatea produselor spre export (Italia sau alte state ale Uniunii Europene). conductele. produsele vegetale. printre articolele exportate frecvent în Italia s-au numărat : tricourile şi maiourile din bumbac (în general confecţiile şi tricotajele). ipsos. produsele de pielărie şi încălţăminte. ciment. Totuşi intrarea României în structurile U. produse minerale. Cu foarte mici schimbări ierarhice. Pe categorii de mărfuri. Acestora le urmează într-o măsură mai mică : Umbria. ceramică.293 mil euro exporturi.ro/info. Trebuie precizat faptul că schimburile comerciale româno-italiene sunt puternic corelate cu datele realizate de firmele italiene prin investiţii directe în România.571 milioane euro (849 milioane euro exporturi.cu 1997. pasta din lemn. produsele de lenjerie. lemnul tăiat şi produsele de mobilă. În viitor. Este evident faptul că sectoarele interesate în exporturi spre Italia sunt aproape cele tradiţionale. piatră. aparatele şi echipamentele electrice. motorina. apoi Anglia cu un total al tranzacţiilor de 1. metale şi articole din metale. locul întâi. produsele minerale. hârtie şi carton.2005. Situaţia este similară în cazul importurilor. adică sectoarele care se bazează pe o producţie cu o mai mare cerere a forţei de muncă. principalele grupe de produse exportate de România în Italia şi care au ocupat permanent primele două locuri au fost materialele textile şi produsele de încălţăminte/ pielărie. care comportă un anumit grad de semiprelucrare sau prelucrare sau chiar de finisare. constant. 722 milioane euro importuri). maşinile agricole şi industriale.E. cele mai multe schimburi comerciale sunt realizate cu regiunile din Nordul şi Centrul Italiei. 2. materialele plastice.20 Raportat la spaţiul italian. produsele chimice şi materialele plastice. tendinţele în schimburile comerciale româno-italiene converg în direcţia amplificării acestora. Sardinia şi Sicilia. pielăriei şi articolelor din încălţăminte sau maşinilor.. adică aceloraşi sectoare în care se înregistrează un flux major de intrare al materiilor prime semiprelucrate şi al maşinilor utilizate de către firmele italiene în România. Pe categorii de mărfuri. următorul partener comercial al României. a fost Germania. Sectoarele cu cele mai mari valori la exporturi aparţin produselor semifabricare şi din sectorul textil. echipamente şi piese de schimb. produse alimentare. accesorii pentru mobilă. Poglia. maşinile. produsele din lemn. această ţară să devină principalul partener comercial al României şi să ocupe de atunci. caracterizate de o înaltă prelucrare sau o foarte bună calitate. Lombardia. produsele de încălţăminte şi pielărie. următoarele grupe de produse exportate au fost : produsele chimice. Toscana. Primele 8 regiuni care dezvoltă schimburi comerciale cu România sunt : Venote. benzina şi alte minerale. Între anii 1990. În ansamblu se poate aprecia faptul că importurile din Italia sunt dinamice şi substanţiale. În anul 2002. produse de pielărie(piei crude şi tăbăcite) şi blănuri. mătase. după Italia..E. maşinile.098 milioane euro (2.firmeitaliene 24 . Piemont şi Lazio. comerţul României şi al Bulgariei va fi mai accentuat şi fără şocuri majore. Emilia Renagna.

configuraţia schimburilor comerciale. Todini. Pirelli (cabluri. în detrimentul celor de calitate scăzută. Banca 21 Anca Stangaciu. Economica 2005. conform statisticilor publicate de Fundaţia Caritas/Migrantes. Banca di Roma. Ocrim (utilaje pentru morărit-panificaţie).E. în 2008 existau peste 23. grupul E. Principalele societăţi italiene prezente în România: Ansaldo (centrala nuclear-electrică de la Cernavodă).N. Zoppas (sisteme de încălzire). Monte dei Paschi. în aşa fel încât să se renunţe treptat la sistemul lohn. Relatii economice romano-italiene.1 Prezentarea generala a relatiilor Romania -Italia În Italia. Italstrade (modernizare aeroportul Bucureşti-Otopeni şi construcţie şi modernizare autostrăzi). grupul Radici (fibre şi fire sintetice). ENEL (distribuţia de energie). Este vorba în primul rând despre faptul că România ar putea Încerca dezvoltarea mai susţinută a producţiei interne.554 de firme înfiinţate de cetăţeni români. şi să se obţină astfel o scădere a importurilor dinspre Italia şi celelalte state ale Uniunii. preferinţa pentru produsele de calitate mai bună. Intesa. au avut loc creşteri aproape generalizate ale importanţei mărcilor proprii (private label). studiile de piaţă arată faptul că în toate statele integrate recent în Uniunea Europeană. la o scădere a importurilor pentru anumite produse. Ed. schimbarea comportamentului cumpărătorului roman în sensul creşterii exigentelor acestuia. Bucuresti 25 .I. creşterea interesului pentru bunurile de larg consum şi pentru cele de folosinţă îndelungată ar putea genera creşteri sau scăderi ale exporturilor sau importurilor pentru anumite produse. În plus. Marconi (telecomunicaţii). Veneto Banca. Beltrame (siderurgie). Butan Gas (îmbuteliere gaz metan). Zanussi (electocasnice). Astfel. grupul Nusco (prelucrarea lemnului). ar putea determina în timp o modificare a caracteristicilor comerţului exterior românesc. grupul Frati (plăci fibro-lemnoase). anvelope). inclusiv pentru România.21 CAPITOLUL II EVOLUTIA COMERTULUI EXTERIOR AL ROMANIEI CU ITALIA IN PERIOADA 2000-2009 2. Romania in contextul integrarii in structurile U. Agip Petroli (staţii de distribuţie a produselor petrolifere). consorţiul Federici. Sistemul bancar italian este în prezent reprezentat în România de următoarele grupuri bancare : UniCredit. ceea ce ar putea duce. Astaldi (modernizare şi construcţie autostrăzi). De asemenea. (petrochimie). Incom (confecţii şi tricotaje).

Bucureşti. Program de colaborare culturală româno – italian. În privinţa sectoarelor pentru care nu este prevăzut accesul liber. Turism În ierarhia ţărilor de origine ale vizitatorilor străini în România. semnat la Bucureşti. Maramureşul. cu o pondere de 4. pentru anii 2002 . Pe lângă cele 6 lectorate italiene în România (Bucureşti. semnat la Bucureşti. conform datelor publicate de către Institutul Naţional de Statistică din Italia. activităţi sezoniere. Italstrade Spa.64% din total. cultură şi civilizaţie română în şcoli italiene în care învaţă un număr important de elevi români. Începând cu anul școlar 2009-2010. Comunitatea românească din Italia Numărul cetăţenilor români rezidenţi în Italia la 1 ianuarie 2009. Există 4 licee cu clase bilingve româno . Italia ocupă locul 6. Timişoara) şi cele 5 lectorate româneşti în Italia (Padova.000 persoane (statisticile realizate de Fundaţia Caritas Migrantes aprecia existenţa unui număr de aproximativ 1. construcţii. Punctele de interes ale italienilor în România sunt: oraşele medievale din Transilvania. Astaldi Spa. adoptat de către guvernul italian în decembrie 2006 pentru lucrătorii români şi bulgari. Transporturi Compania Naţională Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (CN ADNR) colaborează cu diferite firme italiene -Secol Spa. JV Garboli Coicos SpA –Tirrena Scavi Spa pentru construcţia şi reabilitarea infrastructurii rutiere. aprobat prin HG nr. Delta Dunării. Iaşi. nr. turistic-hotelier. Catania. Torino şi Udine. publicat în M.italiene ("Dante Alighieri" şi "Ion Neculce" din Bucureşti. "Gheorghe Bariţiu" din Cluj Napoca şi Grupul Şcolar „Transilvania” din Deva). în vigoare până la semnarea unui nou program. la 17 aprilie 2002. 1259/27 decembrie 2004. Cultură şi educaţie La 21 octombrie 2003 a fost semnat acord de colaborare culturală şi ştiinţifică între Guvernul României şi Guvernul Republicii Italiene. siderurgie. dedicate mai bunei cunoaşteri a culturii şi realităţilor româneşti. agricol. Napoli.000 persoane). Guvernul italian a decis acordarea accesului liber în următoarele sectoare: activităţi de conducere şi de înaltă calificare. angajarea lucrătorilor 26 . semnat în august 2007. Constanţa.O. JV Pizzarotti/Tirrena Scavi.2005. Document tehnic. Milano. Cluj-Napoca. comunitatea românilor situându-se pe primul loc între comunităţile străine din Italia. Pisa. în Italia au fost organizate cicluri de manifestări culturale de amploare („Piazza di Romania”. o nouă secție școlară bilingvă funcționează în cadrul Liceului Teoretic „Jean Louis Calderon” din Timișoara. iar limba română la Reggio Calabria. Roma. a fost prelungit şi pentru anul 2010. Bonifica Spa. Suceava şi în alte centre. Pisa. Accesul pe piaţa forţei de muncă din Italia Regimul tranzitoriu prevăzut de Tratatele de aderare. În cursul anului 2008. 2273/9 decembrie 2004. după ponderea numărului de sosiri. activităţi casnice (menajere) şi de asistenţă pentru persoane (îngrijitoare). Milano. Craiova. Torino). Florenţa. Spea Spa. limba italiană se mai predă la Oradea. privind proiectul pilot de predare a cursului de limbă. mânăstirile din Bucovina. era de circa 780. „Romania-piacere di conoscerti”).Popolare di Verona şi San Paolo IMI Bank Romania.016.

prin intermediul poştei.0%). Franța (9.8%).4%). mașini și aparate electrice si de precizie. Elvetia (1.0%). metale și produse din metal.3 miliarde euro.4%). ceea ce reprezintă o creștere cu 2. semnat la 6. piele și produse din piele.02. Rusia (2. direct sau prin intermediul oficiului poştal.5% fața de 2007. 2.46%). Austria (2. produse agricole.9%). fire si fibre sintetice și artificiale. în baza căreia lucrătorul român sau bulgar solicită cartea de şedere la chestură. Belgia (4.9%).5%) – locul 15. volumul schimburilor comerciale ale Italiei. au fost de 743.1%).9%). Tabel nr. Turcia (2.45%).5%). la Ghişeul Unic pentru Imigrare din cadrul Prefecturii competente o cerere tip de eliberare a autorizării de angajare.1 Dinamica schimburilor comerciale . Olanda (2. Marea Britanie (5. Importul Italiei În anul 2008. Exportul Italiei În anul 2008. Libia (3. Spania (4.06.25%). produse alimentare.1 miliarde euro. Elveția (3.73%). SUA (6. China (5. ROMÂNIA (1. metale și produse din metal. Principalele grupe de produse la export sunt: mașini și utilaje mecanice.9%). în baza principiilor instituite de regulile pieței interne comunitare precum și cele ale politicii comerciale comune a Uniunii Europene.72%).0%). băutura și tutun. Olanda (5. Japonia (1. Austria (2. Marea Britanie (3. Algeria (1. etc.8%). Rusia (3. Principalele grupe de produse importate de Italia sunt: petrol si gaze naturale.12%).7%). mijloace de transport. cauciuc.0%).români şi bulgari se realizează printr-o procedură simplificată: angajatorul italian depune. produse chimice. China (1. Euro 27 . ROMÂNIA (1. mașini și aparate mecanice.1991 (Monitorul Oficial nr. Polonia (1. Belgia (3. Turcia (1.2 Schimburile comerciale Schimburile comerciale ale României cu Italia se derulează. produse chimice. mașini și aparate electrice și electronice. Conform datelor publicate de ISTAT (Institutul italian de Statistica). Acorduri comerciale importante: Acord intre Guvernul României și Guvernul Republicii Italiene pentru promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor.4%). semnata la 14. Principalii parteneri ai Italiei au fost: Germania (16.1977 și intrată în vigoare la 06. Grecia (2. Franța (11.1%) – locul 17 și alții.113 din 23 mai 1991). exportul Italiei a fost de 365. Convenție între România și Italia pentru evitarea dublei impuneri în materie de impozite pe venit și avere si pentru prevenirea evaziunii fiscale.8%). textile și îmbrăcăminte.0% față de 2007). băutură și tutun. de la 1 ianuarie 2007.8%).4%).34-35 din 23 aprilie 1977). Elveția (3.7%). Polonia (2.3%).4%).4%). USD/ din 2003 mil.8 miliarde euro (creștere cu 2. importul Italiei a fost de 377.3%). produse din materiale plastice și cauciuc. in 2008.1990 și intrat în vigoare la 27. Spania (7.12.în mil. SUA (3.01. și alții. Principalii parteneri comerciali ai Italiei la export in anul 2008 au fost: Germania (12. produse alimentare.0%).1979 (Monitorul Oficial nr. mijloace de transport. textile și îmbrăcăminte.

317.03 2006 Mil. Societati mixte in România Conform datele statistice publicate de Oficiul Na țional al Registrului Comertului din România. timp de 10 ani.4% față de anul anterior.0 4761. dupa Germaia.25 4.12.2 miliarde euro.49 5. schimburile comerciale româno-italiene au cunoscut o evoluție ascendentă.18 5.7%). aparate și echipamente electrice (23. La data de 31 ianuarie 2009 erau inregistrate în România 27.4 miliarde euro. etc.6%. produse chimice (4. valoarea capitalului investit fiind de 935.1.0 7913.01 6. numărul societăţilor mixte româno-italiene înregistrate în România. în creștere cu 3.6 miliarde euro in creștere cu 0.9 2318.3%).9%). produse metalurgice (14. încălțăminte (14. Structura schimburilor de mărfuri in 2008 este urmatoarea: Export românesc: materii textile și articole din acestea (24. materii textile și articole din acestea (16.9%). Euro 8528.6 4140. La data de 31 decembrie 2008 totalul schimburilor bilaterale româno-italiene au fost de 11. in ultimii ani. 7 3692. În prezent.100 companii cu capital italian (locul 1. cauciuc și articole conexe (4. produse metalurgice (15.7 3773.7%). iar importul de 6.3 -261. mașini.1. cu o pondere de 11. în scădere cu 1. piei brute si tăbăcite (6.954.4% și a doua piață de origine pentru marfurile aduse în România (dupa Germania).5 milioane euro (locul 6.7 2443.2007. 4 3460. 0 4514.6%).984 (locul I). Italia ocupa unul din locurile importante și în ceea ce privește investițiile străine realizate în țara noastră. băuturi.637. aparate și echipamente electrice (17. vehicule si echipamente de transport (8.6% fata de 31.0 947.56 5.032.2 -124. cauciuc și articole conexe (5.592. mase plastice.6%).11 5.18 6.6%).0 2837.48 . cu o pondere de 4.8%).2%). tutun (4.1989 Mil. iar suma totală investită a fost de 1064.302. vehicule și echipamente de transport (4. $ 2002 Mil.8%). 7 -232.89 .762.0 52.0%). mase plastice.5 10. 0 999. Italia este al doilea partener comercial al României.47 2008 Miliarde eu ro 11.5 5937.14 .38 -1.6 7153.3% din totalul importurilor.270. 9% din totalul numarului de companii străine). etc. Exportul a fost de 5.7 2005 Mil. $ 2001 Mil.8%). Italia este a doua piață de desfacere a produselor românești cu o pondere de 15. era de 26. cu o pondere de 16. $ 2003 Mil. 7 500.2 Total Export Import Sold 1051. Import din Italia: mașini.9%). Euro 9. din anul 1997 până în 2007 Italia fiind primul partener comercial al României.1 -366. Din datele prezentate în tabelul de mai sus se constată că.07 4.71 Investiţii: La 31 decembrie 2008.7 3099. Euro 2007 Miliarde Euro 11. 7 4014. produse alimentare. $ 2000 Mil.8% din valoarea totala a capitalului social subscris de societățile comerciale cu participare străina) 28 .9 milioane euro (locul VI). Euro 2004 Mil.

584 mil E. dulgherie-tâmplarie. deoarece exportul de animale vii a scăzut drastic ajungând la valoarea de 28.12. apoi in comerț (6.879 societăți mixte italo-române. 2. precum şi de preparate din cereala. industria prelucratoare (5%). transport.334 mil E.Societăț i cu capital românesc în Italia Datele Uniunii camerelor de comerț din Italia arata ca la 31. transporturi. România a exportat în cantităţi mici şi medii diferite produse. Nu acelaşi lucru îl putem spune şi în anul 2002. Exportul de animale vii a fost unul de succes în anul 2001. servicii imobiliare.5%). 29 .554 de societăți deschise de persoane române imigrante în Italia (rezidente in Italia). servicii prestate societăților și persoanelor. înregistrând o valoare de 43. la 30.171. etc.906 mil E. care aveau cel putțn un acționar sau președinte al consiliului de administrație o persoană din România. comerț en-gros și en-detail. fie provenite din mediul agricol.2008. rădăcini şi fructe comestibile. funcționau 23. produsele exportate rămânând în mare măsură tot cele „tradiţionale”.939 mil E. agricultură. Totodata. din legume sau alimentare.2. Domeniile de activitate sunt construcții-restructurări. plante . În anii următori creşterea mică dar constantă a exportului a făcut ca în anul 2007 să se atingă un nivel foarte apropiat de cel din anul 2001 şi anume o valoare de 44.3%).06. fie alimentare. Astfel s-au înregistrat exporturi de legume.2007 erau înregistrate pe teritoriul italian 6. respectiv persoane fizice autorizate care activează majoritatea în domeniul construcțiilor (78.1 Evoluţia si structura exportului si importului în perioada 2000-2009 România a înregistrat la începutul anilor 2000 un export în valoare totală de 3. Majoritatea sunt firme individuale. barpatiserie.

4% la valori exprimate în lei(19.8% la valori exprimate în euro).5% la valori exprimate în euro).3 milioane euro) la introduceri. exporturile FOB au însumat 9582. exportul de combustibili crescând până la 219.Exportul de combustibili şi uleiuri minerale a oscilat foarte mult în această perioadă.8 milioane euro) decât în luna ianuarie 2009. Faţă de luna decembrie 2009.5% la valori exprimate în lei (4.5% la valori exprimate în lei (1.4% la valori exprimate în euro). 22 Datele sunt obtinute pe baza cercetarii proprii privind evolutia exporturilor in Romania 30 . mai mic cu 1103.5 milioane euro). În 2005 creşterea a fost din nou una remarcabilă. Acesta a fost punctul maxim atins în această perioadă.7 milioane lei (2305. iar importurile au crescut cu 3.182 mil E.7% la export şi respectiv 29. În luna ianuarie 2010. 22 În luna ianuarie 2010. iar importurile au scăzut cu 17. în fluctuaţii foarte mari au fost înregistrate în fiecare an.000 mil E. conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică.010 mil E. reprezentând 75.5milioane euro) la expedieri şi de 7964. iar importurile CIF au însumat 11365. exporturile din luna ianuarie 2010 au scăzut cu 3. Comparativ cu luna ianuarie 2009.1% la valori exprimate în lei(15.506 mil E la 258. Deficitul comercial FOB-CIF în luna ianuarie 2010 a fost de 1783. Totuşi anii 2006 şi 2007 au avut un trend descendent. Diferenţa dintre dinamica calculată pe baza valorilor exprimate în lei şi cea calculată din valori exprimate în euroa fost determinată de aprecierea monedei naţionale cu 2.1 milioanelei (426.5 milioane lei (1743. exporturile au crescut cu 18.2% în luna ianuarie 2010 faţă de luna ianuarie 2009.8 milioane euro).8 milioane lei (2732.1 milioane lei (1923. În 2003 şi 2004 exportul a scăzut considerabil ajungând din nou în jurul a 100.012 mil E.3milioane euro).5% la valori exprimate în euro).2% la import) şi alte produse manufacturate∗) (34. ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (43.8 milioane lei (265. Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri în luna ianuarie 2010 a fost de 7219.3%din total exporturi şi 70.1% la export şi 35. O diferenţă uriaşă de valoare s-a înregistrat între anii 2001 şi 2002 când exportul a crescut de la 60. iar la sfârşitul acestei perioade exportul a înregistrat cea mai mică valoare atinsă şi anume de 51.1% din total importuri.9% la import).

456 mil E în 2005.481 în anul 2006. urmând apoi o creştere uşoară până în 2007. IMPORTURILE (CIF) ŞI SOLDUL FOB/CIF AL OPERAŢIUNILOR DE COMERŢ Exporturi de o valoare medie au fost şi în cazul produselor chimice organice şi anorganice atingând împreună o valoare de peste 25. puntul de cotitură a avut loc în anii 20052006 când exportul acestora a suferit o creştere semnificativă. În ceea ce priveşte produsele chimice anorganice.000 mil E la începutul perioadei. Ca dovadă 31 . Pieile brute şi tăbăcite au fost exportate constant la o valoare aproximativ egală de la an la an. exportul s-a dublat până la suma de 22.914 mil E. Alte produse care au înregistrat o valoare medie a exporturilor au fost: cauciuc şi articole din cauciuc. Exportul de cauciuc şi articolele de cauciuc a început să înflorească cu anul 2004. piei brute şi tăbăcite. lemn precum şi obiecte din piele. Mai exact de la 11.EXPORTURILE (FOB). continuându-şi ascensiunea până în 2007 când a şi atins valoarea maximă de 56.

14 %.371 mil E.208 mil E. aparatele şi echipamentele electrice reprezintă un alt produs de succes al exportului românesc. Maşinile.098 mil E.099 mil. exportul a crescut în primii 3 ani. valoare care s-a menţinut de-a lungul anilor. Valoarea exporturilor aproape că s-a triplat până în anul 2007. La fel s-a comportat şi exportul obiectelor din piele. fonta. adică o creştere de 71.423 mil. E.168 mil E în anul 2003. Un alt produs care a înregistrat creşteri de la an la an a fost mobilă şi articolele similare cu o valoare iniţială a exporturilor de 61. însă anii următori au fost marcaţi de creşteri importante. Punctul maxim a fost atins în anul 2003.609 mil E. iar în anul 2007 de 44. 23 În cazul produselor din fonta. Mai exact în anul 2001. de aici urmând o trasa uşor descendentă. Acesta a înregistrat creşteri colosale. oţel şi aluminiu.926 mil E. Primii ani nu au înregistrat creşteri importante.000 de mil până la valoare de 197.a constantei. exportul acestor produse era de 158.377 mil E. fier şi oţel. În anul 2001 valoarea exportata era de 92.594 mil E.598 mil E. până la valoare de 866. aceasta a crescut considerabil pentru că în 2006 să ajungă la 262. exportul de încălţăminte se făcea la valoare de 824. Creşterea constantă a făcut ca această valoare să se dubleze. când valoarea exportului a ajuns la 964. iar în anul 2007 să atingă suma de 136. mai mult decât triplu faţă de anul 2001 (155. în anul 2001 exportul a fost în valoare de 40.606 mil E.274 mil E în anul 2007. motoare sau maşini aparate şi echipamente electrice.103 mil E. Cu o creştere constantă acesta a atins în anul 2007 valoarea de 93. iar în 2007 a fost atins punctul maxim de 231.626 mil E. schimbări majore s-au petrecut începând cu anul 2005. În anul 2006 exportul a crescut cu 40. însă din 2005 când valoarea de export s-a ridicat la 187.370 mil E. cazane. La fel s-a întâmplat şi în cazul exportului de cazane turbine sau motoare. au fost cele de încălţăminte şi părţi ale acesteia. Exportul de lemn a avut o creştere lineara de-a lungul aceste perioade. E. 24 23 24 Datele sunt obtinute pe baza cercetarii proprii privind evolutia exporturilor in Romania Datele sunt obtinute pe baza cercetarii proprii privind evolutia importurilor in Romania 32 . Produsele care au avut cea mai mare valoare de export. fier. iar în 2007 să atingă punctul maxim de 335.223 mil E). ajungând la valoare de 361. Exporturile de o valoare considerabilă au fost înregistrate de produse precum articole şi accesorii de îmbrăcăminte. ajungându-se ca în 2007 valoare exportului să se ridice la suma de 492. pentru că în anul 2007 să se înregistreze un export de 157.619 mil E.606 mil E. turbine.480 mil E. În cazul articolelor şi accesoriilor de îmbrăcăminte. În acel an. Următorii ani această valoare s-a menţinut pentru că în anul 2007 să atingă valoarea de 374.

ro 33 . insse.Buletin statistic de comert international www.

producţia internă reuşind să acopere necesarul de cerere al romanilor. fructe comestibile precum şi preparate alimentare sau din cereale.500 şi 5. acestea să explodeze până la valori de 26 sau chiar 27.000 mil. Odată cu trecerea timpului pretenţiile romanilor au crescut.000 mil E în anul 2007. 34 . E la începutul anilor 2000. legume sau fructe într-o cantitate destul de mică. rădăcini.2. legume. iar astfel s-a ajuns ca de la importuri cuprinse între 2.2Evoluţia importului şi structura acestuia în perioada 2000-2009 România a importat din Italia produse alimentare. Acesta a fost modificarea în cazul unor produse precum carne şi organe comestibile.2. plante.

Deci după un import substanţial în anul 2001. 454. acesta suferă o scădere bruscă în anii ce urmează ajungând în anul 2004 la pragul minim de 23. astfel importul ajungând la valoare de 115. Din acel moment a urmat o creştere treptată.971 mil E. Punctul de maxim al importurilor de produse farmaceutice a fost atins în anul 2005. când s-a ridicat la suma de 66. însă nu s-a mai ajuns niciodată la suma din anul 2001.119 mil E au fost alocaţi importului acestor produse. România a înregistrat un import de 46. În anul 2001.383 mil E. De asemenea.177 mil E.924 mil E.358 mil E. vată. ceea ce înseamnă că importurile au constituit necesarul pentru a acoperii cererea. în creştere constantă de la an la an.284 mil. care în anul 2001 era în valoare de 53.393 mil E în anul 2001. importul acestor produse era de 103. 25 Datele sunt obtinute pe baza cercetarii proprii privind evolutia importurilor in Romania 35 .087 mil E. Astfel în anul 2007. până la suma de 39. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre importul produselor de vată. În 2007 s-a păstrat însă un nivel ridicat de 42.602 mil E. ţesături speciale.În anul 2001 combustibilii şi uleiurile minerale erau importate într-o cantitate mult mai mare decât cea exportata. pâsla şi fire speciale. şi anume 30. Importul a crescut cu 50. când suma de import era de 521. România a importat în cantităţi medii produse precum hârtie şi carton. pâslă.082 mil E.25 Unul dintre principalele produse importate de România a fost reprezentat de pieile brute şi cele tăbăcite.176 mil E.000 mil E în anul 2002. sumă foarte apropiată ca valoare cu exportul în aceeaşi perioadă. E. scăzând până în anul 2007 cu peste 27%. În schimb România a importat produse farmaceutice de o valoare considerabilă. pentru că apoi să se menţină până în anul 2006. suma de zece ori mai mare decât exportul la acea vreme. România nu a exportat însă astfel de produse. Astfel în anul 2007. precum şi articole şi accesorii de îmbrăcăminte. Importul de hârtie şi carton era de 71. Dacă exportul a suferit modificări mari în această perioadă este de înţeles că şi importul să lucreze invers proporţional. Acesta a urmat o traiectorie descendentă.

acesta a crescut treptat până în 2007 când s-a ajuns la un nivel dublu. iar importul a continuat să crească şi în anul următor cu aproximativ aceeaşi valoare. Mai exact România a importat încălţăminte şi părţi ale acesteia în valoare de 216.959 mil E şi era în continuă creştere.5 milioane de euro). importurile din Italia au crescut cu 11. Romania a importat din Italia produse agricole și alimentare în valoare de 226. Principalele produse agro-alimentare exportate de Italia către România au fost: legumefructe (59.200 mil E.8 milioane de euro). conserve și sucuri din legume și fructe (9. suma ce depăşeşte cu mult alte produse importate.2 milioane de euro). adică 1. creşterea a fost una enorma încă din primii ani.234 mil E. valori importante si la importul din Italia de cafea (11. pentru că anul 2007 să reprezinte valoarea maximă a importurilor din această perioadă şi anume 521.975 mil E.000 mil E în anul 2001.9% fata de 2008 pe baza creșterii exportului către Italia cu 28.9 milioane de euro). Importul acestora era de aproape 100. astfel în anul 2004 importul se ridică până la 154.074 mil E.1 milioane de euro). 26 27 Datele sunt obtinute pe baza cercetarii proprii privind evolutia importurilor in Romania Datele sunt obtinute pe baza cercetarii proprii privind evolutia importurilor in Romania 36 . ajungându-se în 2003 la suma de 101.092 mil E. Italia situându-se pe a șasea poziție în topul țărilor furnizoare de astfel de produse. Olanda.158. Astfel în 2005 valoarea importurilor atingea 719.Dacă exportul de încălţăminte era unul foarte mare în 2001.3% față de aceeași perioada a anului precedent. Germania.7%. oţel sau aluminiu.039 mil E. turbine şi motoare. dulciuri și produse de patiserie (18 milioane de euro). pește și conserve de pește (13 milioane de euro).256 mil.168 în anul 2001. În valoare de 42. după Ungaria. vin (3. adică cu peste 50% mai mult decât în anul precedent. Bulgaria și Polonia.4 milioane de euro. În ceea ce privește schimburile în domeniul agroalimentar. S-au inregistrat. importurile crescând cu 3.2 milioane de euro (in crestere cu 9. 26 Unul dintre importurile cu un progres bun a fost cel de articole şi accesorii de îmbrăcăminte.4 milioane de euro) și de ulei de masline (4.742 mil E. E. carne și preparate din carne (24.000 mil E. Analizând datele statistice publicate de către Institutul Roman de Statistică (INS) pentru primele doua luni ale lui 2010 observăm o relansare a schimburilor comerciale între România și Italia. Asta înseamnă că în anul 2007 România a importat aceste produse pentru o valoare de 95.27 Pe primul loc la capitolul importuri este cel de cazane.768 mil E.9 milioane de euro). de asemenea. Schimburile comerciale intre Romania și Italia pe segmentul agroalimentar s-au ridicat în 2009 la 709. nici importul nu avea o valoare prea mică. pentru că în 2007 să atingă aproape 400. fier. Italia s-a confirmat ca primul furnizor de paste făinoase (4. Importul care a cunoscut una din cele mai mari ascensiuni în această perioadă a fost fără doar şi poate cel de automobile şi alte vehicule. şi anume de 474.3% iar exporturile cu 0. Totuşi abia de acum creşterile au fost cu adevărat incredibile. Cu o valoare a importurilor foarte mare încă din anul 2001. conform ISTAT. România a mai importat în cantităţi medii produse de materie primă precum fonta. Aşadar în 2005 valoare importurilor a fost de 205.6% iar exporturile către Italia cu 38. În 2007 importul acestor produse a semnificat cea mai mare valoare de import înregistrată de România în această perioadă.515 mil E. valoare care s-a păstrat până în 2007 când importul înregistrat era de 237.9% față de anul precedent. asigurand României o balanță net pozitivă). Dacă în primii trei ani diferenţele erau mici. au urmat apoi creşteri remarcabile. iar în 2006 valoare importurilor era de 303. Însă nu a fost suficient.

2010 Din punct de vedere geografic.Putem observa că de-a lungul acestei perioade România şi-a păstrat „tradiţiile” menţinând un export ridicat al produselor finite precum îmbrăcăminte.1. Acest fapt reflectă faptul că România are în continuare o capacitate ridicată a forţei de muncă şi de asemenea personal calificat în numeroase domenii. Investiţiile de capital al Italiei în România în perioada 2000. încălţăminte sau mobilă şi un import la fel de ridicat de materie primă. în sensul existenţei unor mari discrepante între diferitele regiuni economice ale ţării şi în particular de specializare teritoriala şi diversificare parţială a industriei romaneşti. firmele italiene sunt concentrate cu 37 . Aceasta realizare este legată în genere. investiţiile italiene. Ca urmare. la fel ca şi întregul capital străin în România este repartizat (încă) extrem de inegal. de gradul inegal de dezvoltare al economiei. CAPITOLUL III CAPITALUL ITALIAN ÎN ROMÂNIA 3.

Dată fiind importanta activităţilor de import-export. Cluj. serviciile. domeniul comercial ( în ordine comerţ. un grad mare de industrializare. Întradevăr. comercial. fapt pentru care oraşul şi în general zona. înregistrează un PIB/locuitor peste media naţională şi beneficiază de o forţă de muncă sporită pregătită sau cu o pregătire medie mai bună. granit. Pe sectoare de interne. domeniul agricol. construcţii. Bistriţa sau Oradea. De altfel. dacă analizăm raportul dintre PIB şi forţa de muncă putem constata că judeţele în care investiţiile italiene sunt predominante. pot fi considerate „ un veritabile modelo distrittuale italiano”. Relaţii economice româno-italiene. Arad. zona de Vest. ordinea era domeniul agricol. În anul 2002. turismul şi transportul. căruia îi urmau. din punct de vedere al numărului firmelor. altfel spus oraşele de interes pentru investitorii italieni au fost şi rămân în continuare: Bucureşti.bnr. la Timişoara a fost creat pe lângă Consulatul General Italian. Primele demersuri investiţionale ale oamenilor de afaceri italieni s-au organizat la Timişoara. un PIB ridicat şi un potenţial de forţă de muncă calificat. Iaşi. Ed. perimetrele în care se concentrează numărul cel mai mare de investiţii cu capital străin din România. Centru. devenita în timp „ la citta rumena colonizzata dagli imprenditori del Nord Est”. cu precădere în domeniile tradiţionale ale acesteia: textile şi confecţii. Întro măsură mai mică. În fapt. şi en detail). al serviciilor. în octombrie 2004.precădere în zona municipiului Bucureşti şi în zona Timiş. un punct de corespondenţă cu Istituto Nazionale per îl Commercio Estero de la Roma. lemn şi mobilă. Oltenia sau Muntenia. existau în Timişoara 1875 de firme cu capital italian. investiţiile italiene s-au extins spre alte oraşe din Banat. România in contextul integrării în structurile U. Bucureşti 38 . Timişoara. iar din punct de vedere al capitalului social. Sud-Est. Maramureş şi într-o măsură mult mai mică spre Moldova. Constantă. Economică 2005. distribuţia firmelor italiene pe zone administrative a fost următoarea: Bucureşti.E.28 Interesul investitorilor italieni se va menţine şi după 2007 în limitele aceloraşi 28 Anca Stângaciu. următorul domeniu de interes pentru firmele italiene era. cea mai consistentă participare a capitalului italian atât din perspectiva capitalului social cât şi a numărului de societăţi era înregistrată în anul 2002 în industrie (peste 55%). apoi Transilvania. Sursa: www. investitorii italieni erau prezenţi în industria alimentară şi cea a materialelor de construcţii (inclusiv marmură.ro În timp. instrumente şi instalaţii. amenajări interioare). Judeţele de interes pentru investitorii italieni au ca urmare. engros. turismului şi transporturilor. pielărie şi încălţăminte.

34 de poduri. alături de predominanta investiţiilor italiene în industrie şi comerţ. În 3 ani se vor construi 22 km de autostrada.2 Societăţi italiene în România -Studii de caz- 3.4 milioane de euro) si 14% din reabilitarea DN7 (între localitatile Arad și Oradea). contract în valoare de 76 de milioane de euro.1 milioane de euro. pe fondul dezvoltării sistemului bancar şi al serviciilor în general în România şi chiar pentru investiţii în agricultură (crearea de ferme agricole). Astaldi a participat la construcția autostrăzii București – Constanța. va reorganiza fluxul de pasageri și va construi o nouă parcare auto. contract în valoare de 178 de milioane de euro pe care l-a caștigat în parteneriat cu compania spaniola FCC Construction. un domeniu avut deja în vedere în strategiile investitorilor italieni privind Europa de Est şi de Sud. podete și pasaje și 5 noduri rutiere. în creștere cu 19% fața de aceeași perioadă a anului precedent. Astaldi a început operațiunile în România în urma cu peste 20 de ani. va participa la realizarea celei de-a treia etape a proiectului de dezvoltare și modernizare a Aeroportului Internatțonal Henri Coanda din Otopeni. Astaldi este unul dintre constructorii stadionului national «Lia Manoliu». Astaldi a executat 7% din tronsonul de autostrada Medgidia – Constanța (drum ce va fi definitivat in 2011. și un profit net de 26.4 milioane de euro și având ca termen de finalizare anul 2012. asocierii FCC Construccion SA/Astaldi SpA. în prezent. Compania are in executie lucrările aferente etapei a treia de extindere a Aeroportului Internaț ional Otopeni. criteriul de atribuire fiind prețul cel mai scăzut al ofertei care îndeplinește condițiile tehnice solicitate prin documentația de 39 . Astaldi va executa lucrările de extindere a terminalului de sosiri și a celui de pasageri. De asemenea. Proiectul este realizat în proporție de 13%. În urma caștigării acestui contract. Valoarea lucrarilor se va ridica la 25 mil. va creşte probabil şi interesul investiţiilor italiene pentru sectorul serviciilor."Contractul a fost atribuit prin licitație internațională cu precalificare.1 Firma ASTALDI SpA În Romania. urmând să se desfășoare pe durata urmatoarelor 36 de luni. o dată cu recenta integrare. 3. contract in valoare de 56. contract în valoare de 130. Astfel.tendinţe sectoriale. și construiește în prezent pasajul suprateran de la Basarab. Compania italiana Astaldi. în urma unei investiții de 81. euro. euro. datorită complementarităţii dintre economia românească bazată pe o structură predominant tradiţionala şi cea italiană bazată pe utilizarea intensivă a forţei de muncă.2. valoarea cumulată a contractelor Astaldi pentru modernizarea aeroportului Otopeni a ajuns la circa 290 de milioane de euro. Fetești-Cernavoda. unde va construi un terminal nou. Totodata. unde a fost implicată în construcția tronsoanelor Drajna-Fetești. din Capitala. una dintre cele mai mari companii de construcții care activează pe piața locală. Lucrările de modernizare vor demara la începutul anului 2008. în București. iar firma este implicată. contract semnat în 2007 în parteneriat cu grupul Max Bögl.8 milioane de euro. O lucrare importantă la care va participa Astaldi este reconstruirea Stadionului National "Lia Manoliu" in asociere cu compania germană Max Bogl in cadrul unui contract cu o valoare totală de 170 mil. în lucrările de reabilitare a aeroportului internaț ional de la ClujNapoca. Grupul italian Astaldi a realizat în primele nouă luni ale anului trecut venituri de 930 de milioane de euro. va renova salonul oficial.

între localitățile hunedorene Petrosani si Baru. contractul a fost acordat consorțiului Astaldi SpA . Un contract caștigat de Astaldi.Durata contractului pentru executia lucrarilor este de 36 de luni.Potrivit CNADNR. lungimea fiind de 22. Compania a câștigat și licitația pentru unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructura de dupa '90. Astaldi a avut de câștigat. astfel că totalul lucrărilor se ridica la 290 de milioane de euro. Semnarea contractului de proiectare și de construcție era programată a avea loc intre 5 și 15 decembrie 2007. valoarea estimată a investiției era de 167.FCC Construccion SA.611 euro cu TVA. 5 noduri rutiere și un spațiu de servicii. Astaldi a mai câștigat un contract cu partea română. Compania Astaldi SpA. desi reprezentanții acestora au dovedit de-a lungul timpului că serviciile prestate nu sunt întotdeauna la înălțimea așteptărilor beneficiarilor. privesșe construirea noului terminal de pasageri de la Aeroportul Cluj-Napoca. euro. Traseul are ca punct de pornire nodul rutier ce asigura legatura cu DN 2A. lucrările urmând să înceapă la 25 decembrie 2007 și să se termine la 25 decembrie 2009. Cu toate ca din cele 7 firme care au depus oferta până la termenul stabilit.Varianta de ocolire Constanța la profil de autostrada ocolește de la nord la sud Municipiul Constanta prin partea de vest.812 mp. iar costurile se ridică la 396. Potrivit prevederilor contractului. va renova salonul oficial. Proiectul face parte din Coridorul Pan european IV și reprezintă trosonul final al autostrăzii A2 care leagă Municipiul București de Municipiul Constanța. Societatea a câstigat in 2003 licitația pentru reabilitarea unei portiuni de 23 de km din DN 66. Profituri substanțiale potrivit managerilor filialei românești. va reorganiza fluxul de pasageri si va construi o nouă parcare auto. oferta celor de la Astaldi a fost inferioara atât sub raportul prețului. echivalentul a 144.3 milioane de euro.10. Cifra de afaceri realizată de societate anul trecut a însumat 1. notează valoarea acestuia este de 437.505.3 milioane de lei.2004. construcția Pasajului Basarab. iar cea desfasurată .02 lei fara TVA.2 milioane de euro.86 miliarde euro. a încheiat anul 2009 în mod pozitiv. de data aceasta în valoare de 76 de milioane de euro.952 mp. construcția fiind pe structura metalica. și se dezvoltă prin Campia Dobrogei de Sud către DN 3 si DN 39. avand ca punct final Poarta 9 a Portului Constanța. consemnând o creștere de 22. Firma a furnizat din contractele cu statul român aproximativ 5% din profitul total al companiei. obiectivul fiind realizarea celei de-a treia etape a proiectului de dezvoltare și modernizare a Aeroportului Internațional Henri Coanda din Otopeni. Termenul de finalizare promis este de 29 de luni. în baza unor contracte in valoare cumulată de 214 milioane de euro. iar perioada de garanție este de 24 de luni. 34 de lucrări de artă (poduri. La inceputul anului. din Italia. Tot italienii de la Astaldi sunt cei care au realizat si primele doua faze ale procesului de modernizare a Aeroportului Otopeni. cât și al timpului de execuție. "Creșterea de peste 20% înregistrată într-un context economic 40 . în luna aprilie a anului trecut. Licitația internaționala a fost câștigata de joint-venture-ul Asocierea Astaldi-Romairport-UIT.730. Licitația presupune construirea unui terminal ce va putea asigura tranzit pentru 300 de persoane/ora. euro. podete. Astaldi va executa lucrările de extindere a terminalului de sosiri și a celui de pasageri. indicele corespunzator pentru intervalul octombrie .decembrie fiind de 469. Costurile se ridică la 13. proiectul incluzând construcția a 22 km de autostrada... Lucrările de modernizare vor debuta curand și vor dura încă 36 de luni. în vecinătatea orasului Ovidiu.840. în perioada 1990 . atat pentru cei care vin din spațiul Schengen. 60 de milioane de euro. fără TVA. pasaje). Al treilea contract la Otopeni: înca 76 mil. avand subsol și parter.2 km.35 mil.atribuire".Suprafața construită presupune 3.Preferintele românilor față de firma italiană Astaldi nu s-au schimbat. cât și pentru cei din afară.4% a vânzărilor.

str. Sa găsit soluţia spaţiului de la uzina Carpatex Braşov. datorită achizițiilor recente ale fabricilor din Chile si Salvador.facilităţile fiscale oferite investitorilor străini .7% a fost adus de piețele traditțonale ale Astaldi (din Africa si America Latinaă)". în ciuda avantajelor oferite de piaţă românească. Chile si Peru. Prof. Merceologie.a. Univ. Întrucât în această fază nu se punea problema cumpărării unui spaţiu propriu de producţie. America Latină.29 Numele firmei este “EuroTricot”. din care 2.În urma schimbărilor de regim politic din Europa de Est şi a apropierii acestor pieţe de piaţă Uniunii Europene.6% din total. Dr. aceştia au luat în considerare extinderea activităţii în una din ţările esteuropene.stabilitatea mediului politic şi de afaceri. 29 Prof. precum si reînceperii activității la unitatea din Costa Rica.distanţa faţă de ţară de origine. Furegin Cinzia şi Mason Carlo. Oscar Print. atât prin originea asociaţilor cât şi prin orientarea spre export a firmei. spaţiul funcţionând anterior cu aceeaşi destinaţie şi o mai mare apropiere de partenerul extern.2 miliarde euro provin din noile activități din Polonia. respectiv în Polonia. Univ. Primii acţionari ai firmei au fost doi cetăţeni italieni. Elena Părăianu.2 Firma Eurotricot Asociaţii fondatori ai firmei au o experienţă de 20 de ani în domeniul tricotajelor. costul închirierii unei hale a făcut ca să fie luate în calcul posibilitatea deschiderii unui punct de lucru în alt oraş decât Bucureştiul. Din punct de vedere al categoriei lucrărilor realizate. 3 personal TESA şi 1 tehnician italian care oferea consultanta în domeniul organizării activităţii şi controlului de calitate. Lector. Factorii avuţi în vedere în procesul de luare a deciziei au fost:costul şi calificarea forţei de muncă. Dr. Portofoliul de contracte / comenzi înregistrat la finele anului 2009 include proiecte în valoare de 9 miliarde euro. acestea au însumat 8. 1998 41 . iar a doua parte a numelui sugerează domeniul de activitate. Ion Schileru. Ion Stanciu.dificil a fost susținută de extinderea operațiunilor pe trei noi piețe. În ceea ce privește afacerile diviziei de producție a energiei. Calitatea şi sortimentul mărfurilor nealimentare. utilităţi existente deja. datorită. În luna august 2001 a început activitatea de producţie cu un personal de 69 de salariaţi direct productivi. Bucuresti. în timp ce Turcia și Europa de Est au deținut o cotă de 14. iar cel de construcții civile și industriale a avut o cota de 12. precum și din consolidarea afacerilor în Europa. 3. presedinte al grupului. În urma analizei tuturor acestor factori..infrastructura.diferenţele culturale. proiectelor de căi ferate și tuneluri. iar aportul de 40. Nicolae Titulescu nr. Orientul Mijlociu si Turcia.4%. în lunile iunie-iulie a fost amenajat spaţial şi importate utilajele şi a început activitatea de recrutare de personal.decizia luată a fost în favoarea României.iar ca oraş sa ales capitala Bucureşti. în special. cunoscută uzina braşoveană a moştenit activele fostei întreprinderi de stat dar nu a reuşit să-şi menţină activitatea.9% la cifra de afaceri. În luna mai 2001 a fost semnat contractul de închiriere cu uzina Carpatex.4%. Chile si Peru. a declarat Stefano Cerri. alegerea acestuia dorind să sugereze apartenenţa la spaţiul economic european. Atât sediul social cât şi sediul operativ se afla în Braşov. Ed. soluţie care prezenta multiple avantaje:un cost mai redus. sectorul de infrastructură a reprezentat 79% din veniturile operaționale. pe de o parte. în acest mod ajungând să-şi închirieze spaţiile de producţie. Astfel în anul 2000 au fost demarate formalităţile pentru deschiderea unei firme în Bucureşti.2.2 într-un spaţiul închiriat în incinta uzinei “Carpatex” s. Univ. cu domiciliul în Padova. Operațiunile din Italia au contribuit cu 44.

Bucuresti.Aceştia au căutat pe piaţa italiană potenţiali finanţatori pe care să-i implice în proiectul lor ce constă în a iniţia o activitate de tricotaje şi confecţii de tricotaje în România. o firmă financiară din Porderone. Univ. persoanelor dinamice. marca Benetton şi nu numai. Prof. Ca activităţi complementare firma prestează şi operaţiuni de confecţii tricotaje precum şi finisaje ale confecţiilor. 1998 42 . De mare importanţă este ambalarea. firma cu sediul în Padova şi care operează în domeniul tricotajelor. Dr. Lector. având ca obiectiv sprijinirea firmelor italiene care decid să opereze pe pieţe est europene.Produsul finit este exportat clienţilor externi. ambalare. Univ. vopsire şi tratare a acestor produse. cu o participare de 80% din capitalul social. etichetarea. CIEFFE SRL .În crearea acestor articole echipa de creaţie urmăreşte o linie clasică pentru a acoperi toate cerinţele pieţei şi introducerea de elemente moderne pentru generaţiile tinere. ca : aplicarea de accesorii. cod CAEN 1760. Elena Părăianu. domeniul principal de activitate îl constituie fabricarea de metraje prin tricotare. Marca şi-a căpătat pe parcursul timpului un binecunoscut renume bazat pe calitate şi pe preţuri acceptabile. urmând ca apoi să se îndrepte către consumatori. urmărindu-se ca în viitor firma să realizeze propriile produse. În luna august 2001 Firma şi-a început activitatea de producţie cu două secţii: tricotaje şi confecţii iar în ianuarie 2003 a deschis o a treia secţie – călcătorie. Având ca principale argumente experienţa acţionarilor în domeniul tricotajelor. Dr.În 2005 s-a deschis o secţie de spălare. şi prezentarea directă clienţilor . menţinându-se în acest caz condiţiile calitative de standarde internaţionale şi cu ambalaje ecologice.30 În momentul de fata firma deţine maşini moderne. calcare. în continuă schimbare şi reactualizare este creat în departamentele de cercetare-dezvoltare din Italia şi sunt testate pe pieţe de dimensiuni mai mici pentru o bună observare a reacţiei consumatorilor finali înainte de a deveni comenzi viitoare pentru micile firme din estul Europei cu care United Colors of Benetton lucrează în sistem lohn. aceştia au reuşit să atragă doua firme italiene în acest proiect şi astfel capitalul societăţii se măreşte prin atragerea noilor acţionari: FINEST SPA. Ion Schileru. Calitatea şi sortimentul mărfurilor nealimentare. astfel: • Direct productivi 224 • Cu funcţii de conducere 9 • TESA 18 Conform clasificării CAEN. Merceologie. sportive dar şi oamenilor de afaceri şi sunt disponibile intro gama diversă de sortimente şi culori special concepute şi realizate pentru a satisface cerinţele tuturor clienţilor indiferent de vârstă. Germania. automatizate şi beneficiază de consultanţă străină în folosirea lor: Secţia de tricotaje are în dotare: • 48 maşini SHIMĂ ŞES FF22. finete12 30 Prof. Materia primă este importată din Italia. Produsul principal al firmei a fost la început serviciul de lohn. de experienţa şi de nivelul resurselor. destinată finisării.Conducerea firmei urmăreşte dezvoltarea şi în această direcţie. avantajele oferite de piaţă româneasca şi existenţa unui contract de lohn încheiat cu firma Benetton. Ed.Orientarea spre acest produs era determinat de stadiul de început al firmei. Franţa sau din ţară. Firma produce o gamă de articole de ultimă modă. Portofoliul de produse. Numărul total al salariaţilor firmei este 251. Univ. Ion Stanciu. Oscar Print. Produsele se adresează familiilor în general.

Dr. Mai exista colaborări cu firme din Spania ( Laura G). Ed. Ion Schileru. Univ. Brother 11 pentru ataşarea etichetelor de marcă. Elena Părăianu. unde sunt îmbinate cu ajutorul următoarelor maşini : feston (3). Comma). Sunt îndepărtate petele de ulei. cu o reţea largă de magazine. Prof. Firul recepţionat este prima fază parafinat cu ajutorul celor două maşini de bobinat iar apoi tricotat panouri.Pentru produsele particulare se recurge la o politică agresivă de preţ până la apariţia pe piaţa de noi variante de articole.SUA. Cieffe. Italia încă din 1964. nasturi şi alte accesorii particulare. Rinascente. 1998 43 . Maşinile sunt foarte uşor programate cu articolele care se doresc a fi fabricate cu ajutorul dischetelor (suport floppy).Clientul face un control selectiv al comenzilor iar dacă 0. Univ. Ion Stanciu. fineţe 3 • 2 maşini PROTTI • 2 bobinatoare automatizate . Firma are semnat un contract lohn cu marele concern United Colors of Benetton.31 Principalele resurse productive şi tehnice îşi au bazele în departamentele de creaţie din Italia iar fabricile de producţie sunt distribuite în principalele tari est-europene ( România. fie călcate în cea de-a treia secţie. firele străine şi apoi sunt ambalate atent în containere speciale . în zonele urbane relativ mari. 12. etichete de preţ (ce diferă în funcţie de ţară de destinaţie). Astfel pentru produsele similare oferite de către firmele concurente se aplică strategia preţului minim faţă de aceştia. scamele. Finisarea produselor are loc în călcătorie unde parcul de maşini include: maşini Brother FGF. Univ. Zara.5 cm. a mărimii şi a compoziţiei. Bulgaria) dar şi pe alte continente : Japonia. Oscar Print. maşini de cusut rectilinii şi se recontrolează la manechini (3). pantaloni. având departamente specializate pe aceste domenii încă din primul an de existenţă. Italia ( Sisley. Germania ( Miss Sixty. traveta (4). finete5 • 6 maşini SHIMĂ ŞES FF22. În urma acestei operaţii fiecare produs trebuie să respecte în funcţie de mărime fisa tehnică a articolului cerută de client. Ungaria. tratare cu balsam şi alte soluţii speciale. Upim) 31 Prof.Firma îşi propune să acopere segmentul de piaţă a marilor săi concurenţi dar şi eventualele segmente din piaţa încă nefructificate din zona UE. OV (6). marja acceptată fiind de 0. de bune surse logistice şi de resurse de marketing.Firma îşi propune menţinerea imaginii pozitive create în decursul a zeci de ani de activitate bazată pe o calitate de nivel superior şi o gamă cât mai variată şi modernizata an de an. Egipt. Calitatea şi sortimentul mărfurilor nealimentare. Concernul Benetton are o poziţie bună în momentul actual pe piaţa distribuţiei de articole vestimentare iar obiectivul principal este atingerea poziţiei de lider pe piaţă. Rusia.Produsele (pulovere. 7. Politica de preţ aplicată pe piaţa de către Benetton diferă de la un produs la altul. Venezuela . Partea de confecţionat este urmată de la caz la caz.• 12 maşini SHIMĂ ŞES FF22. una dintre marile firme producătoare şi distribuitoare de articole vestimentare cu sediul în Treviso. 10. Lector. vopsire. Firma dispune de puternice surse financiare. Compania îşi desfăşoară mai intens activitatea pe teritoriul UE dar şi pe teritoriul ţărilor asociate la UE. fuste.Aceste panouri sunt atent controlate şi trimise în următoare secţie – confecţii. toate importate din Italia. Merceologie. Coreea. Tunisia. Dr. în funcţie de tipul articolului şi al compoziţiei firului utilizat fie de spălare. Bucuresti. căciuli etc) sunt supuse unui control final pentru a îndepărta orice imperfecţiune urmând a fi călcate la patru prese KASS FG 43.5% din comandă prezintă probleme întreaga comandă este respinsă urmând a fi fie imputata fie transportată înapoi la firmă şi remediata. jeturi (58) de fineţe 16. 3.

Tricotex. Linia 41 Bihor. Prof. Ion Schileru. Maglificio 2002 Râmnicu Sărat. Cieffe Italia. Maglificio 2002 – Piteşti. Maglia. Dr. GMC din Sibiu. Manufacture de Motru – Motru.2. Ştiut fiind faptul că ţara noastră se afla într-o regiune europeană foarte căutată pentru forţa de muncă foarte ieftină şi că acest domeniu al textilelor necesita forţa de muncă extinsă – firma are foarte mulţi concurenţi în ţara dar mai ales peste hotare. Manufactura de Nord – Craiova. Grandsert Timişoara • tricotaje. Tricoelite – Bucureşti. Gildatex Petroşani. Augsburg – Piatra Neamţ. Auronini – Buzău. Elena Părăianu. Columbus Mode. La nivel internaţional. Calitatea şi sortimentul mărfurilor nealimentare. Pe viitor firma îşi propune menţinerea la cele mai înalte standarde calitative în vederea creşterii profitului şi a realizării unei imagini pozitive.Germania. Dr.Spania. Merocsilvo – Piteşti. Gnoato. 32 Perspective Un prim proiect al conducerii este schimbarea spaţiului actual prin construcţia unui sediu propriu.3 Societatea ENEL Enel (Entitatea Naţională pentru Energie Electrică) a fost creată în Italia la data de 6 decembrie 1962 în scopul producerii. confecţii şi finisare : Eurotricot Braşov. Riscul de a pierde principalul client United Colors of Benetton ( 90% din producţie ) este din acest motiv foarte ridicat . Ion Stanciu. Oscar Print. Fouremme Industries – Sibiu. Bulgaria. Paola din Bucureşti. Bucuresti. distribuţiei şi vânzării de energie electrică. United Colors of Benetton la fel ca alte mari concerne în domeniu au închis 20 de filiale din Italia îndreptându-şi atenţia spre tari est-europene cum ar fi România. o continuă modernizare a parcului de maşini. VH Group. Ed. înfiinţarea unui departament de marketing şi o rupere de sistemul lohn. prin acţionare pe piaţă ca unic producător şi distribuitor a propriilor produse. Wragler-Lee-Mustang. Polonia. Crearea companiei a reprezentat cea mai importantă măsură de reformă economică aprobată de Parlamentul Italian de la sfârşitul 32 Prof. transformării. 3. Kandisky Oradea. 1998 44 .Astfel Eurotricot are ca obiectiv principal menţinerea la cele mai înalte standarde calitative a produselor executate. Univ. şi realizarea exportului cu mijloace proprii de transport. Slovacia unde găsesc forţa de muncă ieftină şi chiar specializată în unele cazuri United Colors of Benetton are în România nu mai puţin de 29 de firme cu care lucrează în sistem lohn: • spălătorii : Martelli Europe Buzău. Univ. Tricotex – Titu.În procesul de producţie au existat colaborări cu numeroase firme din domeniu din diferite oraşe ale ţării : Intercomex – Bucureşti. importării şi exportării.Se doreşte realizarea de produse proprii prin lansarea de articole create în interiorul firmei. Sicem -Franta. Maglia Cluj. Merceologie. Univ.Alte sute de firme din România pot reprezenta un concurent al firmei din Braşov şi un viitor colaborator al principalului nostru client United Colors of Benetton. Alpinigi Piteşti. Lector. United Colors of Benetton acţionează într-un mediu concurenţial motiv pentru care trebuie să se folosească de inovaţie şi creativitatea în realizarea fiecărui articol şi de fermitate în politica de management. transportului. Anton Industries Arad. respectarea termenelor de livrare impuse de client şi o continuă modernizare a parcului de maşini.Principalii concurenţi ai marelui concern sunt : Miss Sixty -Italia.Comma’.Tre-Ro.

furnizare. Unicul acţionar era în această fază Ministerul Trezoreriei.Primului Război Mondial.adică producţie. achiziţia şi vânzarea de energie electrică au fost liberalizate (în limitele obligaţiilor serviciului public).ro 45 . Aşa-numitul “Decret Bersani”. În cazul Enel.000MW (împărţită în trei companii de producţie) până în 2002. cu scopul de a deveni cel mai puternic producător şi distribuitor de electricitate şi gaz. Aceste activităţi pot fi făcute şi de o singură entitate. După achiziţionarea companiei de utilităţi Endesa. ce a intrat în vigoare la 1 aprilie 1999 a definit regulile noii pieţe. grupul Enel a conceput un cod etic. cât şi la cea din Statele Unite ale Americii. 2002: Codul etic şi un nou model organizaţional În data de 28 martie 2002. Legea 359/1992 a dat dreptul companiei de a desfăşura activităţi care înainte erau rezervate pentru vechea autoritate.34 Enel este cea mai mare companie energetică din Italia şi cea de-a doua companie de utilităţi din Europa. Rezultatul acestui angajament a fost sistemul de telegestiune automată pentru măsurare integrată.33 1992: În curs de privatizare La aproape 30 de ani de la începuturile sale. decretul a determinat crearea de companii separate în acest sector . În consecinţă. pentru a înlocui cele 30 milioane de contoare în funcţiune la momentul respectiv. De asemenea. un document de o importanţă deosebită pentru companie.enel. În 2002 s-a încheiat procesul de reducere a cotei de piaţă deţinute. La 2 noiembrie. America de Nord şi America Latină. Producţia. distribuţie şi vânzare către clienţii eligibili – iar compania a fost obligată să îşi reducă capacitatea de producţie la nu mai puţin de 15. Enel este prezent în 22 de ţări. acţiunile Enel erau listate atât la bursa italiană. cu noi companii create pentru a desfăşura diferite activităţi. are o capacitate de generare de 83. ce foloseşte reţeaua electrică pentru transmiterea datelor. conform prevederilor legislative pentru liberalizarea pieţei de energie. a fost iniţiat procesul de schimbare a centrului de focalizare către producţia de energie.000 MW (cifra valabilă pentru 33 34 www.enel. privatizarea şi contorizarea digitală Se liberalizează industria italiană de energie electrică. Enel Distribuzione a început un proiect de dezvoltare a unui nou contor digital. Enel a devenit o companie cotată la bursă. notificarea şi administrarea contractelor de energie electrică. ca un prim pas spre privatizare. fiind listată din 1999 la bursa din Milano. Codul exprimă responsabilităţile şi angajamentele etice ale companiei asumate de angajaţi şi membrii Consiliului de Administraţie în desfăşurarea activităţii. importul. 1999: Decretul Bersani. Acesta a fost anul de începere a privatizării Enel şi a cotării la bursă. Terna şi Enel Distribuzione. împreună cu Acciona. Enel şi-a încheiat procesul de reorganizare prin crearea Enel Produzione. exportul. de la telefonie până la gaz. cât şi ca număr de investitori).ro www. standardele de conducere şi mecanisme de evitarea a unui comportament incorect. Documentul stabileşte principiile generale. prin plasarea a aproape 4 miliarde de acţiuni (cea mai mare ofertă din Europa şi a doua ca mărime din lume atât ca valoare. Enel a devenit un holding. Enel produce şi distribuie energie electrică în Europa. atâta timp cât separarea financiară şi operativă este păstrată.

când Timişoara a devenit primul oraş european cu iluminat electric stradal. Prin achiziţia Muntenia Sud. în data de 19 iulie 2004. dată de referinţă pentru societatea noastră. pe o lungime de 59 km. Pe piaţa românească. În 2007. Enel în România Enel este cel mai important investitor privat în sectorul energiei electrice din România. Enel Distribuţie Dobrogea. piaţa energetică din sud-vestul a României a cunoscut o dezvoltare continuă. 35 www. prin semnarea contractului de privatizare cu investitorul ENEL SpA. urmând astfel modelul de activitate al Grupului. şi al doilea distribuitor de gaze naturale din Italia. atingând astfel dimensiunea optimă în sectorul de distribuţie a energiei electrice. prin preluarea participaţiilor majoritare la trei companii de distribuţie şi furnizare a electricităţii din regiunile Banat.760 de angajaţi la nivel mondial şi deţine centrale hidroelectrice.7 milioane. atrăgând atenţia celorlalte companii de utilităţi din lume.35 Enel Electrică Banat SA a fost una dintre primele companii cu capital majoritar privat. cu peste 2. operaţiunile Enel în România se desfăşoară prin companiile Enel Energie. Enel şi-a dublat volumul operaţiunilor. Dobrogea şi Muntenia Sud. Enel a fost prima companie de utilităţi din lume care a înlocuit contoarele tradiţionale cu contoare moderne digitale. eoliene şi fotovoltaice. termoelectrice. când sunt montate primele lămpi cu arc voltaic folosite pentru iluminarea falezei din Constanţa şi a interiorului Cazinoului. 1. Enel Distribuţie Banat şi Enel Distribuţie Muntenia. continuă cu introducerea în locuinţe şi în obiective comerciale a electricităţii 3 ani mai târziu. Această inovaţie a permis companiei Enel să implementeze dispozitive care să permită obţinerea de reduceri de consum seară sau în weekend. din sectorul energetic românesc. Compania are 76.enel. nucleare. De-a lungul timpului. pentru că în 1903 să se realizeze iluminarea Portului Constanţa folosindu-se energia mecanică de la o locomotivă.6 miliarde de euro. geotermale.primele 9 luni ale anului 2008) şi circa 52 de milioane de consumatori de energie electrică şi gaz natural.ro 46 . corelată cu evoluţia economică şi socială a zonei.9 miliarde de euro. creată . Enel Electrică Banat Istoria energeticii bănăţene începe la 12 noiembrie 1884. Primul act care atestă formarea Societăţii Comunale de Întreprinderi Electrice Constanţa este Decretul Regal din 1930. În prezent. Enel a obţinut venituri de 43. EBITDA de 10 miliarde de euro şi un profit net de 3. Enel Energie Muntenia. Enel intenţionează să activeze şi în sectorul producţiei de energie.5 milioane de consumatori şi cu o cotă de piaţă de 10%. care fac posibile citirea şi gestiunea în timp real a consumului de energie. prin punerea în funcţiune a 731 de lămpi cu incandescenţă. Enel Electrică Dobrogea Istoria energeticii din zona Dobrogea porneşte din 1898. Enel este compania italiană cu cel mai mare număr de acţionari.

a fost creată o companie unică de vânzare a energiei – Enel Energie. electrificarea Deltei Dunării sau deservirea energetică a unuia dintre cele mai mari porturi ale Europei. reţele pentru irigarea celei mai vaste zone agricole a României. care asigură servicii comune pentru aceste trei entităţi. Acesta a fost primul proces de privatizare din domeniul energiei electrice în România. iar numele companiei a devenit Enel Electrică Dobrogea Enel Energie • 1. în infrastructura de distribuţie. precum şi Enel Servicii.000 clienţi • 520 de angajaţi Enel Distribuţie Banat • 30.530 de angajaţi Enel Distribuţie Dobrogea • 23.ro 47 . conform cerinţelor stipulate de legislaţia europeană şi românească. proces finalizat la 1 iulie 2007.450. Perspective Compania Enel va înveşti câte 150 milioane euro anual. zona Dobrogei a beneficiat de o dezvoltare energetică substanţială.000 clienţi36 • 530 de angajaţi Enel Energie Muntenia • 1. a declarat.100 kilometri de reţea • 1. vicepreşedintele Euroelectric şi reprezentantul 36 standard. Călăraşi. în 2009 şi 2010. Ialomiţa.000 kilometri de reţea • 1.De atunci până în prezent.money.500 de angajaţi 2007: O nouă structură organizaţională a Enel în România În urma procesului de separare a activităţii de distribuţie a energiei de cea de vânzare.100. companiile de distribuţie Enel Distribuţie Banat şi Enel Distribuţie Dobrogea.000 kilometri de reţea • 1. care deserveşte cele 4 judeţe – Constanţa. Enel Electrică Banat şi Enel Electrică Dobrogea au fost reorganizate după un nou model funcţional. luni. Tulcea.300 de angajaţi Enel Distribuţie Muntenia • 40. Din iulie 2004. O centrală nucleară. Astfel. Enel SpA a dobândit o participaţie majoritară în compania de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din Dobrogea.

companiei Enel, Fulvio Conti. 37 "Enel va continua investiţiile în România, domeniul energetic din această ţară fiind atrăgător din acest punct de vedere. Enel va înveşti 150 milioane euro anual, în 2009 şi 2010, în infrastructura de distribuţie", a afirmat Fulvio Conti, la conferinţa Eurelectric.38 Investiţiile vor fi direcţionate către îmbunătăţirea reţelei de distribuţie, în sistemul de control al reţelelor şi în noi echipamente. "Enel este interesat, totodată, de a înveşti în companiile ce urmează să se înfiinţeze în România. În privinţa acestora pot spune că planul de restructurare a sistemului energetic este o mişcare bună a autorităţilor. Orice măsură de creştere a eficienţei energetice este binevenită. Enel este interesată să investească în astfel de grupuri", a adăugat Conti. Ministerul Economiei va lansa în dezbatere publică nouă strategie din sistemul energetic aceasta cuprinzând două companii integrate, care ar putea, potrivit ministrului Economiei, Adrian Videanu, să se finanţeze şi prin listarea unor acţiuni la Bursă. 3.2.4. BRANDURI ITALIENE DE LUX IN ROMANIA Ermenegildo Zegna Brandul italian Ermenegildo Zegna oferă în București costume pe masură din 2007. "În ultimii ani s-a produs o creștere mondială de 10% în ceea ce privește serviciul «made to measure», astfel încât această divizie reprezintă o componentă integrată în dezvoltarea brandului Zegna. În România, serviciul "su misura" a generat în sezonul toamnă-iarnă 2008-2009 o creștere de 243,7% a cifrei de afaceri față de aceeași perioadă a anului precedent. Un costum realizat integral din această stofă costă aproximativ 20.000 de euro. Există clienți care au platit prețuri extravagante pentru costume din stofă cu praf de diamant (Diamond Chip), cu fire din aur de 22 de carate (Gold Treasure) sau cu pulbere de lapislazuli. Costumele din astfel de materiale prețioase nu pot fi realizate decat tradițional, prețurile depășind 5.000 de euro. Un costum creat semitradițional costă mai putțn, începand de la 1.200 de euro și este de obicei gata pentru umeras în maxim o lună, în timp ce la un costum cusut în întregime manual se lucrează aproximativ 2 luni de zile. De aproape doi ani, compania lucrează și cu Brioni, celebra casa ce realizează costume "su misura", însa până în momentul de față majoritatea încasărilor provin din vânzările Scabal și Loro Piana. În condițiile crizei financiare, se spune că Stil European Impex este afectată de criză, însă unele afaceri din cadrul companiei, ca de exemplu Casa Frumoasa Store, unde de curând s-a deschis și un Caviar Bar, au consemnat creșteri. Cele mai populare stiluri de croitorie promovate de magazinele Zegna poartă numele unor orașe cunoscute din Italia: Roma - linia business și cea mai bine vanduta la nivel internațional - și Milano - care promoveaza linii mai atletice. Există și linia Couture, creată într-un stil italian clasic și mult personalizat de către croitor. Prețurile pentru un costum din cele trei game Zegna pornesc de la 2.500 de euro și pot ajunge la peste 10.000 de euro, în funcție de finisari manuale, de stofă și de gradul de personalizare (se pot realiza peste 100 de personalizari la cererea clientului). Costumele "su misura" sunt realizate de obicei de către Matteo Cavaliere, croitorul casei, care vine din Italia de mai multe ori pe an pentru a lua măsurile clienților din România. Aceștia pot alege dintre 450 de stofe, în vreme ce toate căptuselile și accesoriile sunt realizate din fibre naturale, bumbac, păr de cal și mătase. Finisajele sunt realizate de mână, de la tiv până la cusăturile etichetei interioare ce poartă numele clientului, iar durata realizarii unui costum pe măsura
37 38

standard.money.ro www.capitalul.ro/marketing

48

este între 4 si 6 saptamani. Unele dintre cele mai scumpe piese din atelier sunt costumele din mătase sau lână și mătase și tinutele de ceremonie cu redingote de mătase, care costă 1.500 de euro, dar care s-au vandut bine.. Pentru un costum realizat pe masura este nevoie de minim trei întalniri: întâlnirea inițiala, când se iau măsurile, prima probă și proba a doua, când costumul este gata pentru a fi livrat. "Mai pot exista însă și probe intermediare, în funcie de complexitatea modelului sau de conformația clientului, ceea ce poate face ca realizarea unui costum să dureze între doua săptămâni și 40 de zile", afirma designerul-croitor. Anual, câteva sute de clienți trec pragul atelierului lui Alexandru Ciucu, mulți dintre ei fiind oameni de afaceri. Cea mai mare sumă cheltuită de un client la o sesiune de cumpărături în atelier a fost până în acest moment de 12.000 de euro. Brandul autohton Dinasty a lansat la rândul său un serviciu de costume "made to measure", în 2007, în magazinul ALB si NEGRU Exclusive, însa acesta este disponibil și la showroom-ul companiei din Piatra Neamt. Clienții ce doresc un costum pe masură pot alege din țesături speciale Zegna și Drappers și din alte modele decât cele din oferta standard Dinasty, pentru prețuri ce ajung și la 2.000 de euro. Clientul poate alege să-și facă un costum din țesături cu lână în amestec cu mohair sau mătase și să-l accesorizeze cu butoni din argint cu pietre semiprețioase, pantofi si curea din piele de sarpe sau crocodil. Colectiile "de-a gata" Dinasty se gasesc în magazinele ALB si NEGRU (retea creata de Dinasty impreuna cu designerul Agnes Toma) și în magazinele proprii Dinasty. În magazinele ALB și NEGRU se găsesc în principal ținute de ceremonie și cocteil, iar in magazinele proprii Dinasty sunt disponibile colecțiile business și smart-casual. Linia de business se adreseaza clienților cu venituri peste medie care plătesc pentru o ținută completă (costum și accesorii) între 1.000 si 2.000 de lei. Pentru o costumație de ceremonie (costum, cămașă, pantofi, accesorii de gală - vesta si lavalieră sau brâu si papion) prețurile variază între 1.500 si 4.000 de lei, diferența de preț fiind dată în primul rand de materialele folosite pentru costum, camasa si accesorii de gala. În rețeaua ALB si NEGRU exista pentru clienți cu măsuri atipice și posibilitatea de a-și realiza costume pe comandă pentru un preț mai mic (mai mare cu 20-40% fața de prețul standard al costumului de pe raft), însă aceștia au doar opțiunea modelelor și a stofelor realizate în serie de către Dinasty. Desi vânzările pentru costumele de ceremonie au crescut anul acesta, spre deosebire de anii anteriori, s-au vândut totuși mai multe costume cu prețuri medii și sub medie, scăzând ponderea vânzărilor pentru costumele de top. Schimbarea obiceiurilor de consum, pe fondul crizei financiare, va duce si la o scadere cu aproximativ 20% a cifrei de afaceri in 2009 fată de 2008, estimează reprezentanții brandului. Cifra de afaceri a companiei Dinasty, care deține o cotă de piața la nivel național de circa 25%, a fost de 6 milioane de euro in 2008. Însa nu doar pentru costumele realizate pe masură s-au înregistrat anul acesta vânzări semnificative, ci si pentru branduri mai comerciale precum Dior sau Prada. Magazinul italian Mengotti a vandut anul acesta 95% dintre costumele exclusiviste pentru barbati Dolce & Gabbana, cusute cu fir de matase, dar si costume de la Prada, Dior, Neil Barrett sau Etro - cu detalii colorate din casmir si imprimeuri specifice.Mengotti a adus deja in magazin noile colectii de costume Dolce & Gabbana, Prada, Etro si Gucci pentru sezonul toamnă-iarnă, caracterizate prin culori puternice, materiale ca velur cu matase, capse si tintet pentru cei mai nonconformiști. Din colecția pentru sezonul rece deja s-au vandut 15% dintre costume, țn conditiile în care prețurile se situeaza între 1.000-1.900 de euro. Pentru oamenii de afaceri care vor de la costumele lor ceva mai multa culoare, Alexandru Ciucu a deschis la rândul său, în anul 2006, un atelier de croitorie "pe masura".
49

În atelierul lui Alexandru Ciucu s-au purtat anul acesta costumele si camașile business bleumarin, roz/rosu si alb, iar ca model, sacoul cambrat cu revere clasice, pantalonii pana si camasile cu pense. Preturile pentru un costum realizat de catre Ciucu oscileaza intre 700 si 3.000 de euro, în funcție de calitatea țesăturii. Însă unele dintre cele mai extravagante si costisitoare cereri ale clientilor atelierului Alexandru Ciucu au fost tinutele de ceremonii, prin care designerul declară ca vrea sa revigoreze "concepte vestimentare masculine ce impun o atitudine princiară, aristocratică". Geox Producatorul italian de încaltaminte Geox a vândut singura sa fabrică din România care producea un milion de perechi de pantofi anual și genera vânzări de peste 35 mil. euro. Fabrica Technic Development Timișoara avea aproape 900 de angajați și realiza 5% din producția totală a Geox. Firma a fost cumparata de un alt antreprenor italian prin intermediul companiei VT Manufacturing. Noul proprietar, Vicenzo Tagliaboschi, 64 de ani, care a mai activat in acest sector în Europa de Est, inclusiv Romania, ii va reangaja pe cei 880 de oameni care mai lucrau pentru Geox si va deveni unul dintre furnizorii de "pantofi care respira". La jumătatea anului trecut, fabrica din Timișoara avea 1.800 de angajati, reprezentantii companiei anuntand la acea vreme ca salariul mediu este de 300 de euro, dar veniturile unor angajati pot ajunge la 700 de euro sau chiar 1.500 de euro. Geox, care nu a dorit sa faca publica valoarea tranzacției, a vândut anul trecut peste 20 de milioane de perechi de pantofi in 68 de tari, 95% din productie fiind realizata prin parteneriate cu fabrici din Orientul Indepartat si Africa de Sud. Ca rezultat al strategiei de reorganizare a productiei, grupul Geox a decis sa vanda fabrica unui partener care produce de asemenea pentru noi, aceasta mutare neavând legatură cu creșterea costurilor fortei de munca din Romania. Singurul factor care a determinat aceasta decizie a fost volumul mic de producție, care nu justifica deținerea unei fabrici în Timișoara. Suntem însa în continuare interesați să producem aici prin intermediul unor fabrici partenere", a declarat Romina Zanchetta, manager de comunicare pentru Spania si Europa de Est în cadrul Geox. Acum doi ani Mario Moretti Polegato, președintele companiei, anunța ca 2008 va fi anul în care vânzările la nivel local vor avea o creștere de 84%, pana la nivelul de 2,4 mil. euro, de la 1,3 mil. euro cât s-a realizat cu un an in urma. Produsele Geox sunt distribuite in Romania prin intermediul companiei Otter Distribution, care a pus 23% din vânzările totale pe 2008, de peste 19 milioane de euro, pe seama brandului italian. Polegato dădea la acea vreme asigurari ca firma nu va reloca si nici nu va renunța la productia din Romania, deoarece costurile cu manopera pot fi suportate. Parfumul Quartz aparține colecției XJ 17/17 și este creat de casa italiană Xerjoff. Sticluta în care este stocată esența este creată din cuartz și inscripționată cu aur de 18 karate. În parfumeriile Elysee cel mai scump parfum din Romania, Quartz, care va costa 10.000 euro, devenind cea mai scumpa esenta comercializata in Romania, potrivit proprietarilor parfumeriilor. "Parfumurile de nisa sunt ediții limitate deaorece necesita materie prima atat de rară si de greu de prelucrat, incat face ca productia sa fie limitata", spune Sergio Momo, nasul care a creat parfumul. Tot procedeul de fabricare al parfumului, dar si al ambalajului, este realizat manual, cu materii prime rare, cum ar fi lemnul negru din Africa de Sud. Crearea colectiilor de
50

al carui preț se ridică la 4. ca expresie a unei calatorii pe taramul pretios al parfumurilor rare. LVMH mai este prezent la nivel local cu lantul de magazine Beauty Shop Sephora. stil si rafinament. intr-o editie limitata. Marca recreeaza istoria glorioasei case de parfumuri fondate in Italia între secolele 18 si 19. 51 . Irisss si XXY. in 2009 vânzările au totalizat 3. al modei. Kobe si Ibitira s-au adaugat colectiei. XJ 17/17 este prima colecție a casei XerJoff.3 miliarde de euro in 2006. în special posete. L-a urmat colectia Shooting Stars . fiecare dintre acestea purtând numele unui celebru meteorit cazut pe pamant secolul trecut. Shingl si Dhajala. dar si pentru domni: Dhofar. o colectie de 6 parfumuri. Alte 2 parfumuri. al cosmeticelor și al retailului selectiv. Nascut dintr-o imensa pasiune pentru parfumuri.1 milioane de euro. sunt active in cadrul unor magazine de profil. in premiera si in exclusivitate în România. Elysée isi propune sa aduca in Romania adevaratele puncte de reper in parfumerie. celebra casă de parfumuri exclusiviste – “XerJoff”. XerJoff va fi prezent în România în exclusivitate prin magazinele Elysée Concept. aflat tot în portofoliul Elysee Conce. in sistem de franciză. Colectia contine 4 parfumuri: Elle. Elysée Concept este onorat să aducă. În Capitala. cu o suprafaţă mai mică de 200 mp. Colecția Vintage – Casamoratti 1888 intregeste portofoliul XerJoff cu o noua marca de parfumuri inspirata de vechea arta a parfumeriei italiene.alcatuiesc astăzi portofoliul exceptional al Elysee Concept. de o echipa cu experienta internationala la Grasse. acestea fiind insa aduse in Romania in sistem de franciza. LVMH este una dintre cele mai mari entitați din industria luxului la nivel mondial și are activitați în domeniul bauturilor. prin compania elena Sephora Marinopoulos. începand cu luna octombire 2009. in sudul Frantei. Fiecare dintre cele 299 de sticle de parfum ale colectie Shooting Stars contine un fragment de meteorit. aflate pe lista de asteptare in tari din intreaga lume . nu cu unitati proprii. Tot în franciză funcționează și un magazin sub brandul Escada. Peste 30 de branduri distribuite in regim de exclusivitate . cel mai scump parfum adus in România până în prezent.printre care si esente rare. Sergio Momo a infiintat XerJoff International. Compania a avut o cifra de afaceri consolidata de 15. locul unde se celebreaza afinitatea magica intre minunile naturii si maestria artizanilor italieni. una pentru domni – MEFISTO si cealalta pentru doamne – FIORE D’ULIVO. În 2004. sugerand parfumuri pentru doamne: Esquel. al bijuteriilor. Marca Louis Vuittonoet Hennesy Louis Vuitton (LVMH) este cunoscută în întreaga lume pentru accesoriile de dama. mai activeaza un magazin al designerului italian Versace. XerJoff prezinta doua parfumuri din vechea colectie CASAMORATI. si a fost creata. cu intentia de a salva mostenirea istorica si artistica a acestei epoci pline de stralucire. simbol desavârșit al exelentei si rafinamentului artistic. unde perceptiile si senzorialul intalnesc cu luxul desavarsit. singurul brand comparabil.parfumuri a durat mai bine de 2 ani.000 euro. XerJoff înseamna transcenderea dimensiunii olfactive și patrunderea într-un univers mult mai vast. Alte case internaționale de modă. inspirata de caderea meteoritului Sikhote – Alin in 1947 din Siberia. dupa un an de teste. Uden si Modoc. Quartz detroneaza MDCI. precum Dolce&Gabbana sau Giorgio Armani. Cu toate că în România marca este vândută într-un singur magazin. Homme.

prin crearea de întreprinderi mici şi medii italiene şi în alte zone ale ţării. (Polonia. Unul dintre proiecte. Ed. iar cel din Lazio.9 milioane euro. intre diferite regiuni italiene şi romaneşti care au structuri economice compatibile: Lazio (turism. majoritare ca şi contribuţie a capitalului social al firmelor italiene în România. a fost avansată oportunitatea extinderii modelului Timiş. realizau investiţii cu precădere în zonele vestice sau nord vestice. Campania (confecţii). De altfel. la acea vreme putea fi explicată prin prezenta factorilor de risc.E. Bucureşti. dar se poate admite faptul că există o tendinţă de creştere a societăţilor cu participare integrală italiană. iar iniţiativele au aparţinut în primul rând investitorilor din Nord. menite să reducă decalajul existent între diferitele regiuni administrative ale României. atât la nivelul activităţilor comerciale (import-export) cât şi la nivelul ISD-urilor. ceea ce înseamnă deţinerea locului 1 (după număr) şi respectiv 6 (după capitalul social) în ierarhia statelor care investesc în România.IT. Din datele Institutului Naţional pentru Comerţ Exterior. vizau dezvoltare de investiţii în zona Bucureşti.39 La sfârşitul anilor 90. Totuşi. România in contextul integrării în structurile U. Prelucrarea şi analizarea datelor obţinute de la reprezentanţi ai firmelor italiene au permis judecaţi de valoare cu privire la caracteristicile rezultate şi chiar perspectivele capitalului italian în România. în timp ce firmele din Veneto. cele mai multe sunt societăţi mixte. cadrul legislativ s-a dovedit incoerent. apoi din Centru şi într-o măsură mult mai mică din Sudul Italiei. Conform datelor oficiale furnizate de către guvernul României privind investiţiile directe italiene. Ungaria) fiind vorba astfel despre o relativă prudenta investiţionala care. româno-italiene. în prima jumătate a anilor 90. România devenea o ţară de referinţă pentru investiţiile italiene în Europa Central-Orientala. NordEst. politici. instabil şi lipsit de prevederi clare referitoare la facilităţile acordate investitorilor străini în România.clubafaceri. proiecte) vor fi analizate pe baza cercetării proprii făcute în legătură cu demersurile investiţionale italiene în spaţiul românesc. Italienii propun o strategie speciala de dezvoltare a IMM-urilor romanesti 52 . Relaţii economice româno-italiene. majoritare ca şi număr. Bucureşti 40 www. rezulta faptul că în anul 2002. precum şi la particularităţile de acţiune (strategii. la data de 31 ianuarie 2010. În ultimii ani au fost elaborate strategii privind implementarea IMM-urilor în România. Punerea în practică a acestor proiecte investiţionale ar fi cu atât mai importantă cu cât ele ar duce la crearea unor zone economice prospere. scop. la care se adaugă societăţile cu capital integral italian.40 Aspectele referitoare la specificul investiţiilor italiene în România (tipologie.firmeitaliene. a riscului în afaceri şi chiar a celui venit dinspre instabilitatea politica. mai cu seamă în zona Bucureşti. Cehia. domenii de interes).3. în primul rând a riscului valutar. vizează colaborarea descentralizata prin înfrăţiri. Dintre acestea. Basilicata (mobila). De asemenea. investiţiile provenite din Lombardia. Datele incomplete ale chestionarelor folosite în monitorizarea firmelor italiene nu permit precizarea unor cifre clare.ro/info.984 de firme italiene cu un capital investit de 935. Istituto Nazionale per îl Commercio Estero şi o serie de alte instituţii (Fundaţia Soros). domeniul agroindustrial). erau înregistrate în România 26. La acestea se adaugă inconsistenta şi incoerenta politicilor de privatizare şi lipsa unei strategii de atragere a ISDurilor. prezenta capitalului italian în România a fost mai redusă decât în alte state fost comuniste. regiunea de Vest. obiective. România a devenit o importanţă zona de interes pentru firmele italiene. în care sunt implicate Ambasada Italiei în România. Nord-Vest şi Centru.3 Cooperarea economică româno-italiană: realizări şi perspective După căderea regimului comunist. Economică 2005. Pe de 39 Anca Stângaciu.

aşa cum rezultă de pe urma cercetării efectuate prin consemnarea opiniei a 40 de oameni de afaceri italieni. Zanussi (electrocasnice). o bună parte a firmelor italiene mici şi mijlocii au ca obiectiv de activitate producţia şi comercializarea produselor (în domeniul industrial). Banca Popolare di Verona. regimul fiscal favorabil. prin excelenţă. Banca di Roma. Banca Monte del Paschi. consulting). industria lemnului).E. ed. o ţară a investiţiilor masive. Fiat (construcţii de maşini). cunoscută pentru modernizarea centralei nuclear-electrice de la Cernavoda. a produselor în Italia sau în alte state ale U. Ca urmare a integrării. Piaţa de desfacere. Referitor la acest ultim aspect. scopul declarat al investitorilor italieni în România consta în reducerea costului de producţie şi vânzarea. la fel ca şi consorţiile Federici. nivelul înalt de calificare sau specializare al angajaţilor romani din cadrul firmelor italiene şi nu numai. Cluj. nivelul înalt de dezvoltare economică în creştere sau oportunităţile zonale se pot constitiu în alte avantaje pentru dezvoltarea de investiţii în România. Eikon. trebuie subliniat un alt avantaj. realitate evidenţiata inclusiv de presă italiană („mondopera bassa e figure proffesionali qualificate). de cele mai multe ori. Deşi Italia nu este. A treia categorie de societăţi funcţionează în domeniul serviciilor şi dezvolta activităţi specifice (servicii bancar-financiare. Motivaţia dominantă o constituie însă mâna de lucru ieftină şi care permite astfel reduceri substanţiale ale costului de producţie. UniCredit. ENEL (distribuţie de energie). Todini şi Astaldi. Italstrade(achizitionata ulterior de Astaldi) . sunt la fel ca şi în cazul sistemului investiţional italian. se va tinde tot mai mult însă spre reducerea acestui decalaj.altă parte trebuie subliniata ideea că majoritatea firmelor italiene prezente în România. Veneto Bancă.41 În acelaşi context al forţei de muncă. Sistemul bancar italian în România este în prezent constituit din 8 bănci: Banca ItaloRomena-Gruppo. Faptul că investiţiile italiene în economia românească se realizează în principal în formă IMM-urilor este dovedit de numărul mare al firmelor înfiinţate. Bernardo Gasparini. adică de dimensiuni mici şi mijlocii. Banca Înţesa (fosta Banca Commerciale Italiană care a funcţionat în perioada interbelică inclusiv în România). Pe termen scurt. sucuri). strategia ARIS insista tocmai asupra accentuării facilităţilor regionale 41 Firme italiene si Romania. Parmalat (produse lactate. societate faimoasă în spaţiul romanesc încă din anii 20. Creşterile salariale din anii următori ar putea genera delocalizări ale firmelor italiene în interiorul spaţiului romanesc ( de pildă dinspre Banat spre Moldova) sau înafară acestuia. fenomen deja vizibil în sectoarele în care România se confrunta cu un deficit de forţă de muncă calificată (industria construcţiilor) sau supracalificata (domeniul IT). Ocrim (utilaje pentru morarit-panificatie). iar altă parte vizează doar activităţile de import/export (în domeniul comercial). De altfel. asigurări. Raţiunile care îi determină pe oamenii de afaceri italieni să investească în economia românească sunt legate de potenţialul economic şi social. îmbunătăţirea cadrului legislativ. Pirelli (cabluri). raportul dintre costul manoperei în România şi respectiv Italia este la finele anului 2006 de aproximativ 1 la 10 (industria de confecţii. Butan Gas (îmbuteliere gaz metan). 2005 53 . forţa de muncă ieftină va rămâne pentru România un atu în atragerea capitalului italian. şi anume. Delocalozari si localozari productive. implicată în modernizarea aeroportului Bucuresti-Otopeni şi în general în construcţie şi modernizare de autostrăzi. totuşi în economia românească se regăsesc câteva din societăţile italiene prestigioase: Ansaldo. însă pe termen mediu şi lung acest avantaj va fi puternic diminuat. Agip Petroli (domeniul petrolifer). prevalent familiale. Societăţile de asigurări italiene în România sunt reprezentate de Assicurazioni Generali. În sectoarele industriale tradiţionale. Banca San Paolo şi ÎMI Bank România (fosta West Bank din Arad). Dată fiind capacitatea lor de internaţionalizare. industria de încălţăminte. precum şi de alte avantaje pe care România le-a prezentat şi le va prezenta ca nou stat al Uniunii Europene.

arisinvest. În scopul obţinerii de profit. caracterizate printr-o folosire intensivă a mâinii de lucru. de model italian. din punct de vedere al resurselor naturale.43 42 43 www. În sfârşit. agricole).42 Fig2: Importanţa factorilor avuţi in vedere de către investitorii italieni Sursă: Anca Stângaciu. Esenţa acestor strategii consta în reducerea costurilor de producţie ale firmelor italiene prin folosirea forţei de muncă ieftine şi calificate din România.E. Strategii si Prioritati 54 . Preluarea şi implementarea fenomenului IMM-urilor de tip italian este importantă pentru faptul că aceasta insistă asupra organizării locale. Bucureşti Modelul investiţional promovat aşadar de către firmele italiene în România este acela al IMM-urilor. parcuri industriale.ro/strategia_aris. întreprinderile italiene mici şi mijlocii prezente în România promovează o serie de strategii productive. un model extrem de benefic pentru economia românească. de altfel. o parte dintre materiile prime semiprelucrate sunt importate din Italia. bazate pe transferul parţial sau total al producţiei. România are nevoie de afluxul investiţiilor masive. deoarece majoritatea dintre ele lucrează în sistem lohn. adică promovarea IMM-urilor.arisinvest. Economică 2005. Ed. Firmele care se bazează pe utilizarea masivă a resurselor naturale romaneşti sunt cele din industria lemnului şi industria alimentară. probleme de mediu. foarte puţine dintre firmele italiene prezente în România apelează la această oportunitate. resurse umane disponibile. industria confecţiilor. organizarea şi managementul instituţiilor publice locale. crearea de locuri de muncă etc. România in contextul integrării în structurile U. Relaţii economice româno-italiene. Strategii si Prioritati www. Desigur.pe care autorităţile lovale ar trebui să le acorde investitorilor străini: infrastructura adecvată.ro/strategia_aris. în aşa fel încât să se ajungă la un adevărat sistem industrial românesc. consilier Unione della Imprese Italiane în România (UNIMPRESA) afirma în ianuarie 2005 faptul că România reprezintă tara în care se pot reproduce cel mai uşor condiţiile de succes ale economiei italiene. Agentia Romana de investitii. IMM-urile reprezintă modelul cel mai compatibil pentru economia românească cu atât mai mult cu cât structura acesteia se bazează pe predominanta sectoarelor tradiţionale (industriale. stimularea şi atragerea de investiţii străine prin promovarea unor strategii locale. Italia poate să constituie şi din acest punct de vedere un model în sensul creării unui cadru optim pentru dezvoltarea investiţiilor în România: colaborarea eficienta dintre oamenii de afaceri şi reprezentanţii administraţiei locale. pentru promovarea exporturilor. chiar şi în cazul societăţilor din industria mobilei. Agentia Romana de investitii. industria materialelor de construcţii. însă investiţiile mici şi mijlocii rămân esenţiale pentru elasticizarea structurii ramurilor economice romaneşti (de pildă trecerea de la specializarea în industria grea la specializări industriale eficiente). Marco Rondină.

strategia de dezvoltare a firmei este determinată în primul rând de calitatea înaltă a factorilor (input) şi costul scăzut al mâinii 44 www. Unele dintre programe. trebuie precizat faptul că peste 80% din produsele obţinute de către firmele italiene în România sunt exportate în afară: din această pondere 25-30% spre Italia. dar mai cu seama a celor comerciale. Un exemplu relevant în acest sens este fabrica de cămăşi Braiconf. industria confecţiilor. prefabricate. Faptul că firmele italiene dezvolta ample activităţi comerciale rezulta şi din datele privind schimburile comerciale româno-italiene. confecţii.balcanionline. cum ar fi Ideea Casa (amenajări interioare). În sfârşit. în construcţii şi amenajări interioare. Indiferent de formă de delocalizare aplicată. aproximativ 20% dintre produsele obţinute în România sunt destinate pieţei interne. Strategia este aplicată cu precădere în industria textila. se număra restaurantele sau firmele de catering. Brăila care produce sub licenţa cămăşi şi bluze tricotate pentru celebrele case de modă: Valentino. 60-65% spre alte ţări comunitare şi restul spre tari extracomunitare (SUA. Obiectivele principale vizează organizarea de servicii bancare şi mai cu seamă acordarea acestora de credite în beneficiul societăţilor cu capital integral italian sau „joint-ventures” care desfăşoară afaceri în România. taxa operaţiunii de transfer în exterior are în final efect doar asupra valorii adăugate a producţiei şi nu asupra valorii totale a produsului.încălţăminte) sau industria constructoare de maşini. au în vedere atragerea unor potenţiali clienţi romani care lucrează în Italia. o strategie general utilizată este strategia de import/export. industria de încălţăminte. Strategie per la Romania 55 . O altă strategie utilizată mai ales în „sistema moda” (industria modei italiene) este traficul de perfecţionare pasivă. Băncile italiene în România adopta strategii specifice domeniului bancar. O altă parte din firmele industriale utilizează strategia buy-back. În astfel de situaţii. dar şi firme specializate în produsele textile. exportat apoi în Italia. De altfel tot mai multe firme italiene îşi deschid reprezentante în România cu scopul vânzării şi promovării produselor exclusiv pe piaţa românească. În legătură cu acest ultim aspect. Versace. însă tendinţa este de creştere a acestei cote. Stefanel sau Max Mara. denotă în mod clar fluxul mare al intrărilor de materii prime semiprelucrate şi maşini (destinate firmelor prezente în România). Toate aceste tipuri de strategii şi politici investiţionale denotă faptul că firmele italiene dezvolta în spaţiul romanesc forme de delocalizare organizate şi bine structurate. strategie ce constă în descentralizarea spre exterior a anumitor faze de producţie în regim vamal special şi apoi reimportarea semiproduselor pentru a obţine finisajele necesare în vederea păstrării mărcii „Made în Italy”. conexiunile în sistemul moda implica colaborarea dintre marile firme de modă italiene şi întreprinderile mici şi medii italiene în sensul obţinerii produselor. utilaje hidraulice. web design.it. amenajări interioare sau mobila. precum „Mutuo senza frontiere”. în strânsă legătură cu prezenţa investitorilor italieni în spaţiul românesc.Cea mai frecventă strategie investiţională a firmelor italiene se bazează pe sistemul lohn şi constă în importarea de materii prime sau semi-fabricate din Italia în România în vederea obţinerii produsului finit. respectiv transferul de către aceste întreprinderi a unei părţi sau a întregii producţii în România. Astfel valorile mari ale importurilor din industria prelucrătoare (textile. prin care întreprinzătorul italian oferă maşini sau utilaje producătorilor asociaţi locali care plătesc achiziţionările făcute în urma producţiei obţinute. Ferre. Printre societăţile italiene care produc doar pentru România. ţările asiatice). în perspectiva îmbunătăţirii simţitoare a calităţii vieţii. industria mobilei şi într-o măsură mai mică în industria electromecanica. Din perspectiva investitorilor italieni. dar care doresc să-şi construiască case în România.44 În cazul firmelor industriale. dar şi fluxul ieşirilor produselor semi-finite şi finite spre exterior.

imperfecţiunile şi carentele textului de lege referitor la concurenţa. apoi de stabilitatea legislativă.E. care creează astfel inconveniente 45 46 www. se constată o situaţie ameliorata în cazul colaborării dintre firmele italiene – Camera de Comerţ şi Industrie – Agenţia Romană de Dezvoltare şi puţin încurajată în cazul colaborării cu administraţia locală.46 Tabel 11:Componente ale mediului de afaceri românesc şi efectul acestora asupra rezultatelor firmelor italiene în anul 2006 Componente ale mediului de afaceri Efectul 1 Calificare şi calitatea resurselor umane Foarte bun/Bun 2 Accesul la surse de finanţare (credite) Bun 3 Susţinerea din partea CCI. Relaţii economice româno-italiene. ceva mai încurajanta. încât o astfel de experienţa poate constitui un alt model pentru România.balcanionline. Italia cunoaşte o puternică tradiţie pe linia dialogului dintre mediul de afaceri italian şi universităţi sau institute de cercetare. căi de comunicaţii) Satisfăcător 5 Infrastructura administrativă (administraţia locală) Satisfăcător 6 Infrastructura ştiinţifică şi tehnologică (relaţia cu Satisfăcător mediu universitar. precum şi existenţa unor strategii locale viabile în acest sens. nivelul investiţiilor din zona sau spaţii comerciale din zona) şi într-o măsură mai mică de prezenţa furnizorilor în domeniile apropiate. România in contextul integrării în structurile U. Bucureşti 56 . România in contextul integrării în structurile U. Intrarea României în structurile UE reclama o îmbunătăţire a programelor locale de stimulare a investiţiilor străine. Strategie per la Romania Anca Stângaciu. iar al doilea aspect la spiritul încă descurajant al legislaţiei romaneşti.it. favorizează cadrul unei concurente neloiale. De pildă. legislaţia comercială şi cea privind mediul.E. Majoritatea investitorilor italieni apreciază legislaţia privind concurenta. Primul inconvenient trebuie raportat la inflaţie şi modificarea rapidă a preţurilor.de lucru. de condiţiile care influenţează cererea (creşterea consumului de piaţă în contextul aderării. Economică 2005. printre aceştia. 45 Aprecierile privind mediul de afaceri din România reflecta faptul că nivelul resurselor umane şi accesul la sursele de finanţare au cel mai pozitiv efect asupra dezvoltării firmelor italiene.ARD şi asociaţiilor Bun/Satisfăcător patronale 4 Infrastructura fizică (drumuri. Bucureşti În ciuda îmbunătăţirii climatului de afaceri există câţiva factori consideraţi de către investitorii italieni ca fiind de evident risc. Din punct de vedere al instituţiilor publice care intra în contact cu capitalul italian. Economică 2005. parcuri industriale) 7 Resursele umane Satisfăcător/slab Sursa: Anca Stângaciu. Relaţii economice româno-italiene. Pentru îmbunătăţirea cadrului investiţional românesc. legislaţia referitoare la regimul investiţiilor străine şi cea privind mediul fiscal şi valutar ca fiind insuficient de clară şi de stimulativa şi în sfârşit. Ed. Ed. se impune de asemenea întărirea colaborării cu mediu universitar. cei care ţin de sistemul valutar şi sistemul legislativ.

dar care sunt vândute la preţuri mult mai mici decât articolele italiene. Tabel 12: Principalii factori care au influenţat rezultatele şi perspectivele firmelor italiene în România . Concurenţă neloială 2. În general investitorii care consideră că fiind descurajant mediul de afaceri românesc. etica faţă de muncă 9. Integrarea României la structurile UE 6.E. Costul scăzut al forţei de muncă şi calificarea acesteia 2. Calitatea scăzută a vieţii în România (îndeosebi faţă de Italia) (cererea relativ mică) Sursă: Anca Stângaciu. Bucureşti 57 . Un exemplu concret în acest sens îl constituie dificultatea firmelor italiene de a face faţă competiţiei importurilor de mărfuri chinezeşti. Infrastructura (fizică deficitară 5. “Fie doar şi împlinirea la sfârşitul acestui an (6 decembrie) a 130 de ani de relaţii diplomatice dintre România şi Republica Italiană constituie un prilej pentru analizarea 47 Anca Stângaciu. mărfuri care de foarte multe ori sunt copii ale produselor italiene de înaltă calitate. Relaţii economice româno-italiene. sunt cei care dezvoltă afaceri în domeniul comercial sau alimentar. la problemele de organizare şi management (birocraţia. Surprinzător este faptul că riscul instabilităţii politice generat probabil de diferitele dispute interpartidice. Dezvoltarea actuale şi în perspectivă a economiei româneşti 5. Facilităţi legislative (zone defavorizate) FACTORI NEGATIVI 1. România in contextul integrării în structurile U. Economică 2005. exporturile spre alte state din zona) în timp ce elementele cu impact negativ se referă la concurenţă neloială. este perceput ca fiind mai puternic decât riscul în afaceri sau chiar decât infrastructura comercială neadecvată. FACTORI POZITIVI 1. Riscul valutar.47 În concluzie elementele care influenţează pozitiv activitatea firmelor italiene în România anului 2006 sunt legate în primul rând de resursele umane şi de scăderea costurilor de producţie. Posibilitatea de a utiliza România ca baza de export pentru alte state 7.E. Economică 2005. realitate care se afla în legătură cu nivelul de trăi şi cererea relativ mică a populaţiei. Proximitatea faţă de statele occidentale 9. la fiscalitate sau la fenomenele sociale (nivel de trăi. întrun cadru cultural şi legislativ apropiat. infrastructura deficitara). Fiscalitatea excesivă administrativă) 7. inflaţia 4. Instabilitatea forţei de muncă şi migraţia acesteia 8. dar şi de contextul integrării ţării (creşterea cererii de piaţă. Relaţii economice româno-italiene. migraţie). Ed. Instabilitatea legislativă 3. Colaborarea şi legăturile cu asociaţii din statele vecine 4. România in contextul integrării în structurile U.majore pentru investitorii italieni şi în genere pentru cei străini. Birocraţia 6. Aspecte de mentalitate. Cererea pe piaţa de desfacere şi potenţialitatea viitoare 3. Resursele de materii prime 8. cadrul legislativ prea des modificat şi insuficient elaborat. Ed. Bucureşti În ansamblu oamenii de afaceri italieni apreciază mediul investiţional romanesc ca fiind unul propice dezvoltării unei afaceri bazate pe obţinerea de profit şi rentabilitate.

cu o pondere de 4. a fost reînnoită anul trecut.com/2009/07/10/relatiile-romano-italiene-prezent-si-perspective/ 58 . în România sunt prezenţi peste 220.5%).4% şi a doua piaţă de origine pentru mărfurile aduse în România (după Germania). industria prelucrătoare (5%). respectiv persoane fizice autorizate care activează majoritatea în domeniul construcţiilor (78. servicii imobiliare.6%. • conform datele statistice publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului din România. dar si din tarile din Europa Centrala si Orientala: Bulgaria.3%). funcţionau 23. care sunt valabile.100 companii cu capital italian (locul 1. Kazakstan. • Italia este a doua piaţă de desfacere a produselor româneşti cu o pondere de 15. 30. ca o dovadă a recunoaşterii calităţii de minoritate cu trecut istoric.5 milioane Euro (locul 6. Ungaria si Uzbekistan.2007.2008.relaţiilor bilaterale. iar importul de 6.4 miliarde Euro. Polonia. în Italia sunt peste 1 milion de români stabiliţi în mod legal.12. în creştere cu 0. Această statistică economică oficială nu poate fi înţeleasă fără un alt element: factorul uman. Italia ocupa unul din locurile importante şi în ceea ce priveşte investiţiile străine realizate în ţara noastră. Rusia. de cele mai multe ori implicaţi în activităţi economice.4% faţă de anul anterior. importanţa relaţiilor româno-italiene este cuprinsă într-un cuvânt plin de semnificaţii: „strategic”.2 miliarde Euro. Este un eveniment important. şi un număr încă nedefinit de persoane al căror statut rămâne incert. Slovacia. Conform estimărilor cele mai recente. cu o pondere de 16. data de 31 ianuarie 2009 erau înregistrate în România 27. când parteneriatul strategic a devenit „consolidat”. Parteneriatul Strategic Consolidat încearcă să definească principalele direcţii ale cooperării. transporturi. 9% din totalul numărului de companii străine). care evidentiaza faptul ca Romania devine o protagonista in peisajul evenimentelor 48 • la • la http://nastase.6 miliarde Euro. Letonia. 48 Unul din farmecele diplomaţiei este de a prezenta doar realităţile convenabile. Exportul a fost de 5. Majoritatea sunt firme individuale. apoi în comerţ (6. această linie de continuitate în definirea intereselor României. Lituania. italienii sunt reprezentanţi în Parlamentul României. când au căutat prosperitatea refuzată în Italia. Dar în cazul relaţiilor italo-române expresiile folosite de diplomaţi au deplină acoperire în realitate doar dacă ne gândim la câteva date statistice privind cooperarea economică: • la data de 31 decembrie 2008 totalul schimburilor bilaterale româno-italiene a fost de 11. cu o pondere de 11. în creştere cu 3. şi în actualul context politic şi economic internaţional şi din ţările noastre.554 de societăţi deschise de persoane române rezidente în Italia. Bucurestiul va deveni punctul de intalnire al principalilor importatori si comercianti de bijuterii ce provin nu numai din Romania. Ucraina. deoarece încă din 1997 statele noastre au semnat un parteneriat pe care au hotărât să-l denumească în acest fel. Dar dincolo de cifrele rotunde sau de momentele aniversare. urmaşii acestora îşi caută acum rădăcinile în Peninsulă!” Pe 22 si 23 iunie. De altfel. Cehia. printr-un deputat. După cum se ştie. dacă romanii au colonizat Dacia acum aproape două milenii. în scădere cu 1.6% faţă de 31. cele mai multe.000 de italieni. iar suma totală investită a fost de 1064. Într-un fel. Estonia.06. După cum se ştie. Însă italienii sunt prezenţi în România încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.8% din valoarea totală a capitalului social subscris de societăţile comerciale cu participare străină).3% din totalul importurilor.wordpress.

Conform datelor furnizate de Federatia Metalelor si Pietrelor Pretioase. printre care Workshopul “Bijuterii italiene” cu intalniri B2B. Sediul central este la Roma. prezent in Romania din 1969. avand o stransa conexiune cu intreaga retea de birouri. Bijuteriile. Pe durata celor doua zile vor avea loc mai multe actiuni. reprezentantii romani si straini din domeniul bijuteriilor. pietre pretioase si semi-pretioase in valoare de 66. dar greu de estimat. foarte asteptate. 59 . Romania a importat la nivel oficial metale pretioase. cu aceasta ocazie. asistenta si promovare a societatilor italiene interesate de piata romaneasca si cea a Republicii Moldova. Institutul Italian pentru Comert Exterior este agentia Guvernului Italian care promoveaza. Conform datelor comunicate de EUROSTAT. iar circa 85% din bijuterii provin din import. sustine si dezvolta schimburile comerciale dintre Italia si celelalte tari ale lumii. Masurile de siguranta luate vor fi pe masura importantei si tipologiei evenimentului. care ocupa aproximativ 10-15% din piata bijuteriilor. si promoveaza relatiile de afaceri dintre companiile locale si partenerii italieni. dar piata e mult mai dezvoltata. Germania si China. sa intalneasca firme romanesti si straine din domeniul bijuteriilor. Cererea pentru astfel de articole a scazut in primul semestru din 2009 cu 30% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Biroul ICE de la Bucuresti. Participarea restransa la acest moment special se va limita la invitatii internationali. se va bucura de prezenta a peste 40 dintre principalele companii italiene de bijuterii care vor avea posibilitatea.S.europene la nivel inalt.3% din piata). 116 in strainatate. ofera servicii de informare. oferind servicii de asistenta si consultanta societatilor italiene in procesul lor de internationalizare si implementare a activitatilor lor pe piata externa. data fiind criza economica actuala. urmata de Turcia. in 2009. Procesul de occidentalizare a populatiei este deja inradacinat si tinerele generatii precum si cele de varsta medie poarta articole ale marcilor celebre. Italia reprezinta principalul furnizor de bijuterii (cu 45. ce completeaza prezenta unei persoane. piata aurului. dupa perioada de boom inregistrata in anii 2007 si 2008. in 88 tari. foarte ampla:17 in Italia. Incepand cu anii ’90. circa 10% din cantitatea comercializata o reprezinta aurul de 18 karate. precum si Serata de Gala din 22 iunie care va fi organizata la Resedinta E. ICE ofera informatii si asistenta companiilor straine care doresc sa stabileasca relatii de afaceri cu parteneri italieni. a caror activitate este comertul en-gros si en-detail. comercializate pe piata “neagra”. In Romania se comercializeaza pe piata oficiala in medie circa 15 tone de bijuterii de aur pe an. care va avea loc la Hotel Radisson Blue.7 milioane Euro. organizat de ICE Bucuresti (Institutul Italian pentru Comert Exterior) pentru prima oara in tara noastra. avand in vedere cantitatile importante. Aderarea Romaniei la UE a contribuit in ultimii ani la dezvoltarea pietei bijuteriilor: au intrat noi companii. cu scopul de a consolida prezenta produselor Made in Italy pe piata romaneasca si a celorlalte tari invitate. pe baza acreditarii. ICE Bucuresti are birouri si la Timisoara si Chisinau. Cea mai mare scadere (de 50%) s-a inregistrat pentru bijuteriile cu preturi medii. a argintului si a bijuteriilor a cunoscut o adevarata “explozie”. pe segmentul pietei produselor de lux. Evenimentul. atat la Workshop cat si la Serata de Gala. Companiile din acest domeniu considera ca fiind normala aceasta scadere. in timp ce pentru produsele de lux si cele ieftine scaderea a fost de doar 30%. fac parte din obiceiurile locale. Presa de specialitate va fi de asemenea invitata. sinonime ale elegantei.

Schimburile comerciale între România și Italia pe segmentul agroalimentar s-au ridicat în 2009 la 709.8 milioane de euro).9% față de 2008 pe baza creșterii exportului către Italia cu 28. după Ungaria.1 milioane de euro).4 milioane de euro) si de ulei de masline (4.9% fata de anul precedent. În ceea ce 60 .04 miliarde de euro.Conform datelor publicate de Institutul Italian de Statistică (ISTAT). valori importante și la importul din Italia de cafea (11. Italia s-a confirmat ca primul furnizor de paste făinoase (4.5 milioane de euro). Italia situandu-se pe a șasea poziție în topul țărilor furnizoare de astfel de produse. conserve si sucuri din legume si fructe (9. Analizând datele statistice publicate de către Institutul Roman de Statistica (INS) pentru primele două luni ale lui 2010 observăm o relansare a schimburilor comerciale între România și Italia.57 miliarde de euro.47 miliarde de euro. Olanda. peste și conserve de peste (13 milioane de euro). vin (3. de asemenea.9 milioane de euro). Germania.2 milioane de euro).2 milioane de euro (în creștere cu 9. asigurand Romaniei o balanța net pozitivă). importurile crescand cu 3.4 milioane de euro. principalele produse agro-alimentare exportate de Italia catre Romania au fost: legume-fructe (59. în timp ce importurile din Italia au însumat 4.3% iar exporturile cu 0. România a exportat către Italia marfuri în valoare de 4. Bulgaria și Polonia. carne si preparate din carne (24. dulciuri și produse de patiserie (18 milioane de euro). S-au inregistrat.CONCLUZII Volumul schimburilor economice dintre România și Italia s-a ridicat in 2009 la 9.9 milioane de euro). România a importat din Italia produse agricole și alimentare în valoare de 226.7%.

grupe de produse exportate predominant tradiţionale şi importuri intens prelucrate sau finisate.ro. Totuşi. Italia a reuşit să combată până acum efectele nocive ale crizei economice. firmele italiene sunt prezente cu preponderenta în sectoarele industriale tradiţionale (textile. intitulat „Article IV”. dat fiind faptul ca romanii constituie cea mai numeroasă comunitate străină din Italia. previziuni care au corespuns cu cele ale Comisiei Europene şi ale băncii Banca d’Italia.6% iar exporturile catre Italia cu 38. De asemenea în România firmele italiene dezvolta cele mai ample investiţii din întreaga Europă Centrală şi de Est. valoarea capitalului investit fiind de 935. observa FMI. În ciuda acestui fapt.3% fața de aceeași perioadă a anului precedent. în România îşi desfăşoară activitatea peste 26984 de firme italiene. în raport cu alte state din Europa Central-Orientala. încălţăminte. la care se adaugă domeniul comercial. spre deosebire de celelalte două instituţii. turismului şi transporturilor. o perioadă caracterizată printr-o puternică degradare a economiei. estimând o ulterioară creştere negativă a economiei din Peninsula. interesul investitorilor italieni pentru România a fost major în anii 90 şi preponderent după anul 2000. fluxul şi valoarea mare a schimburilor bilaterale. importurile din Italia au crescut cu 11. a permis evidenţierea importanţei acestora în structura comerţului exterior romanesc: dinamica permanent ascendentă. în cel balcanic. Strategiile industriale 49 www. al serviciilor. Cercetarea făcută în legătură cu activitatea firmelor italiene în România denotă faptul că. Fondul Monetar Internaţional a confirmat veridicitatea previziunilor sale pentru anii 2008 şi 2009. Faptul că România a devenit în ultimii ani tot mai mult o ţară de referinţă pentru investiţiile italiene o demonstrează elaborarea de strategii prin care statul italian doreşte stimularea IMM-urilor italiene în spaţiul romanesc şi într-un context mai larg. făcut public recent. Dată fiind complementaritatea dintre economia italiană şi cea românească. Analizarea relaţiilor româno-italiene dintr-o perspectivă comparatistica europeană. În acelaşi raport.privește schimburile în domeniul agroalimentar. Raţiunile care îi determină pe oamenii de afaceri italieni să investească în România sunt legate de potenţialitatea economică a ţării (creştere economică progresivă). 8. după mari state ale lumii (state ale Uniunii Europene. Această avertizare este conţinuta de un raport al organizaţiei financiare internaţionale. lemn şi mobilă. FMI se dovedeşte mai pesimistă decât Comisia Europeană şi Banca d’Italia. Dimensiunea economică a confluentelor româno-italiene este extrem de relevanţă datorită intensităţii sau chiar a primordialităţii acesteia: Italia este al doilea partener comercial al României. iar România al 16-lea partener partener comercial al Italiei. Fondul Monetar Internaţional a trimis de curând un semnal de alarmă Italiei. SUA sau statele asiatice) şi prima că importanţă din rândul state central-est europene. agricol. avertizând că recesiunea din Peninsula s-ar putea prelungi şi pe parcursul anului 2010. precum şi de avantajele pe care le prezintă România ca nou stat al UE. În ceea ce priveşte anul 2010.2009 61 . de resursele de muncă (forţa de muncă ieftină şi calificată).49 În raport se mai precizează faptul că Italia traversează. La aceasta se adaugă efectul pozitiv al lucrătorilor romani asupra economiei italiene. Cea mai mare parte a firmelor italiene prezente în România sunt societăţi mici şi mijlocii care dezvoltă forme de internaţionalizare bazate pe delocalizarea şi descentralizarea productivă şi au ca obiect de activitate producţia şi comercializarea produselor sau în unele cazuri doar activităţile de import-export. construcţii de maşini). confecţii.02.9 milioane euro majoritatea provenite din Nordul Italiei şi într-o măsură mai mică din zona centrală sau chiar sudică.adevarul. care prevăd o relansare economică pentru Italia. În prezent. ca şi celelalte ţări europene.

potenţialitatea unei pieţe de desfacere şi a unor cereri tot mai mari. Investitii ale firmelor italiene in Romania in perioada actuala.D. Anca Stangaciu. Xenopol. 2007 Anca Stângaciu. interbelica. 2005 Anca Stângaciu. Orizonturi bănăţene. 7. Cluj-Napoca. pe strategii de tipul „Mutuo senza frontiere”. 8. Timişoara. 17. Stangaciu Anca Maria. Societăţile cu capital italian pot să se constituie într-un exemplu pozitiv şi eficient inclusiv în domeniul managementului administraţiei locale. 6. Plasamente ale capitalului italian în structuri bancar-industriale din Vestul României între anii 1919-1929. Cluj.Napoca. 2004. sau Albă. De asemenea. EFES. Iaşi. dar şi de posibilitatea ca Italia. Cluj. Capitalul italian si Banca Nationala a României în perioada 2. Revista Bistriţei. Integrarea Romaniei in structurile UE. apropiată prin tradiţie şi cultura. ANALELE UNIVERSITATII DIN ORADEA-STIINTE ECONOMICE.utilizate de către investitiorii italieni în România sunt bazate pe sistemul lohn. Cluj-Napoca. pe sistemul buy-back şi în sfârşit în domeniul bancar. Ed. nr. posibilitatea de a utiliza România ca şi baza de export pentru alte state din zonă. nr. Sovietizarea Romaniei si finalul investitiilor capitalului bancar italian in Romania. 62 . Iasi. Anca Stangaciu. Capitalul italian şi Banca Naţională a României în perioada interbelică. Capitalul italian în economia românească între anii 1919-1939. EFES. Categ CNCSIS B+. 2005. 2005. Bistriţa. BIBLIOGRAFIE 1. Traficul de perfecţionare pasivă. Economică 2005. Contribuţia capitalului italian în România consta într-un substanţial aport de capital.E. Marea criză economică şi efectele acesteia asupra investiţiilor capitalului italian în economia României. 1. ANALELE UNIVERSITATII DIN ORADEA-STIINTE ECONOMICE. Recenta integrare a României în structurile UE va menţine cu certitudine interesul oamenilor de afaceri italieni pentru mediul de afaceri din România din cel puţin câteva motive: perspectivele dezvoltării economice ale ţării. 4. Raporturile privilegiate dintre România şi Italia sunt date aşadar de intensele schimburi comerciale bilaterale sau de numeroasă acţiuni investiţionale ale firmelor italiene în spaţiul românesc. Anca Stângaciu. firmele italiene dezvoltă în România adevărate forme districtuale după modelul IMM-urilor italiene în macro zone precum Timişoara. 9. al relaţiei cu investitori – administraţie locală. 2005 Anca Stângaciu. Anca Stângaciu. pentru cel puţin câţiva ani. 1. EFES. Institutul de Istorie A. Cluj-Napoca. Categ CNCSIS B+. al colaborării universitati-firme sau instituţii publice locale. să ofere României modele de dezvoltare durabilă. tehnologie.D. 2004 Anca Stângaciu. Bucureşti. Cluj-Napoca. 3. Istitutul de Istorie A. nr. de asemenea vor conta şi resursele naturale şi într-o anumită măsură chiar şi afinităţile cultural-lingvistice existente între cele două state. 2005. Anca Stângaciu. Relaţii economice româno-italiene. 2007. 5. know-how şi modele manageriale. Xenopol. Costul scăzut al mâinii de lucru va rămâne şi el un factor de atracţie pentru investitorii italieni. Investiţii şi investitori italieni în România (1919-1952). România in contextul integrării în structurile U.

1998 11.10. Ion Schileru. Dr. Ed. www. Bucureşti.ro/strategia_aris . Drăgan. Univ. Strategie per la Romania 63 . www.ro 18.ro 15. www.ro/marketing 17.insse. Prof. Prof.ro 16. Merceologie. Univ. Oscar Print. Ed. www.ro 13. Bucuresti. Strategii si Prioritati 20.it .ro 19. Univ. Elena Părăianu. Ion Stanciu. Dr. http://roma.italtrade.com 14. Calitatea şi sortimentul mărfurilor nealimentare. Nicolae.adevarul.bnr. www.. http://www. Eficient. Agentia Romana de investitii.arisinvest.enel. Lector. http://www. Sută. www.mae.capitalul.1996 12.balcanionline. G. Istoria comerţului exterior românesc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful