You are on page 1of 262

         

Caiet de istorie  contemporană universală 

suport de seminar -  

Mihai Croitor Manuela Marin

CLUJ‐NAPOCA 2007

 

 

 

 

Caiet de istorie contemporană universală
‐ suport de seminar  

Prezentul suport de seminar îşi propune să abordeze dintr-o perspectivă sintetică perioada interbelică , desfăşurarea celui deal doilea război mondial şi principalele momente ale războiului rece, furnizând totodată şi o serie de documente esenţiale intervalului cronologic mai sus menţionat. 

      *   LECTURA ACESTUI CAIET NU EXCLUDE CONSULTAREA  

EXTENSIVĂ A BIBLIOGRAFIEI AFERENTE FIECĂRUI SEMINAR !

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală 

Precizări generale

I Modul de evaluare:
examen scris din temele cursului şi bibliografia obligatorie: 60% 2 verificări pe parcurs din tematica seminarului: 20% referat din temele propuse la seminar: 10% prezenţa şi activitatea la seminar: 10% referatele se întocmesc pentru seminariile 4 şi 5 ; 13 şi 14 şi se predau profesorului responsabil cu activitatea de seminar cu o săptămână înainte de seminarul 4 şi 13.

II Detalii organizatorice, gestionarea situaţiilor excepţionale:
prezenţa la seminarii este obligatorie. Frecvenţa minimă pentru acceptarea la examinarea scrisă este de 75% din orele de seminar. plagiatul este interzis şi se pedepseşte în acord cu reglementările prezente în Carta UBB. orice încercare de fraudă la examen sau la verificările pe parcurs duce la aplicarea reglementărilor de contractul de studii şi Carta UBB.

III Tematica şi bibliografia seminarului de istorie contemporană universală

SEMINAR NR. 1 organizarea activităţilor de seminar ; prezentarea temelor şi bibliografiei ; metodologia şi sursele istoriei contemporane ; definirea diacronică, epistemologică şi structurală a problemelor ce urmează a fi studiate. * pentru uz intern   1 

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  SEMINAR NR. 2 Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920). Sistemul tratatelor de la Versailles • • • Organizarea Conferinţei de pace şi relaţiile dintre statele participante. Organisme de lucru în cadrul conferinţei Tratatele de pace (Versailles, Saint-Germain, Sevres, Trianon, Paris) Pactul Ligii Naţiunilor - Societatea Naţiunilor şi principiile care au guvernat relaţiile internaţionale după Primul Război Mondial Bibliografie: Ch. Zorgbibe, Histoire des relations internationales, Paris, 1994, vol. II (De la paix de Versailles à la Grande Alliance contre Hitler 1918-1945), p. 4-94. (BIG 11554) M. Iacobescu, România la Societatea Naţiunilor, Bucureşti, 1988, p. 16-56, 68-78. (F 3237 a/b) Pierre Gerbert (coord.), Société des Nations et Organisation des Nations Unies, Paris, Edition Richelieu, 1973, p. 5-30. (BIG 10209) SEMINAR NR. 3 Relaţiile internaţionale în perioada interbelică. 1919-1939 • • • • • • Conferinţa de la Washington 1921-1922 Relaţiile sovieto-germane: tratatul de la Rapallo, 1922; tratatul de la Berlin, 1926 - semnificaţia Problema dezarmării in deceniul III al sec. XX - Geneva, 1924-1925; Pactul Briand Kellogg, 1928 Acordurile de la Locarno (1925) şi restabilirea echilibrului politic în Europa Marea criză economică şi impactul său asupra relaţiilor internaţionale Proiecte ale Ligii Naţiunilor: conferinţa dezarmării de la Geneva 19321934

* pentru uz intern 

 2 

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  • Proiecte ale statelor revizioniste: agresiunile Japoniei în Extremul Orient, ale Germaniei naziste în Europa (reintroducerea serviciului militar obligatoriu, remilitarizarea Renaniei, Anschluss-ul şi dezmembrarea Cehoslovaciei), şi ale Italiei fasciste în Africa (Etiopia) Bibliografie: Charles Zorgbibe, op. cit., p. 97-109, 177-184, 193-240. Paul Kennedy, The Rise and Fall of the Great Powers, London, 1988, p. 296-353. P. Milza, S. Berstein, Istoria secolului XX, Bucureşti, 1999, vol. I. (BIG 12215) (paginile referitoare la problematică) Jean- Baptiste Duroselle, Istoria relaţiilor internaţionale 1919-1947, vol.I, Editura Ştiinţelor Sociale şi Poltice, Bucureşti, 2006 (paginile referitoare la problematică) SEMINAR NR. 4 ŞI 5 Regimurile politice interbelice: democraţie liberală versus totalitarism • • • Ideologie şi regim politic State democratice: ideologie, regim politic, caracteristici, studii de caz (SUA, Europa Occidentală, Europa Centrală) State autoritare, dictatoriale şi totalitare (Europa Occidentală, Europa Centrală, URSS, Asia)

Studii de caz : Marea Britanie (sistemul constituţional; evoluţia regimului politic – monarhia, partidele politice, guvernele interbelice; imperiul britanic); Franţa (sistemul constituţional; partidele politice, etapele guvernării şi activitatea guvernelor); Republica de la Weimar (regimul politic – preşedinţia, partidele politice, guvernele şi activitatea lor); SUA (evoluţii politice în “era prosperităţii”; marea criză economică şi consecinţele sale; evoluţii politice în deceniul patru); Italia fascistă, Germania nazistă, URSS în perioada interbelică (caracteristicile şi evoluţia regimului-ideologia, instituţiile şi funcţionarea acestora-perspectivă comparativă). * pentru uz intern   3 

Graff. (BIG 9256) (paginile referitoare la problematică) G. 568 p. 192 p. 108-133. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Bibliografie generală: Paul Johnson. E. vol. St. Histoire du monde moderne. (paginile referitoare la tematică-ideologia regimurilor politice) E. 1995. (BIG 11063) (paginile referitoare la problematică) David Lindsay Keir. Corint. Hobsbawm. Colin. Bucureşti. (BIG 72211) (paginile referitoare la problematică) G. Era extremelor. Ştiinţifică. Jacques Néré. 1991. English History: 1914-1945.M. Istoria Angliei. Silex. p.J.. Brown Tindall. Editura Cartier. BIG 6019. 869 p. 704 p. London. 1980. 10. 11. Chişinău. III (De la Republica a III-a la Republica a V-a) (857670. Taylor. Istoria Franţei. Bucureşti. Trevelyan. Berstein. Milza. Bucureşti. Paris. Istoria Statelor Unite ale Americii. (BIG 10797) (paginile referitoare la problematică) P. (BIG 12708) Scurtă istorie a Statelor Unite ale Americii. vol. Bucureşti. Bucureşti. cit. (BIG 10781) (paginile referitoare la problematică) Henry F. op. 1999. History of the USA. (BIG 13041) (paginile referitoare la problematică) André Maurois. 1965. studiile de caz: A. 1973. David Shi. Kenedy. 1975. 1996. I. America: o istorie narativă. (BIG 12215) (paginile referitoare la problematică) Politics in Western Europe. Bibliografie suplimentară pt. 708 p. cit.Mihai Croitor . 1999. 1965 (BIG 9709) Jacques Madaule. Editura politică. vol. 1914-1991. tome I. The Constitutional History of Modern Britain: 1485-1937. Istoria ilustrată a Angliei. A. O istorie a secolului XX. III (BIG 11392) René Rémond. S. La troisième Republique 1919-1940. Ed. 1947. Editura Orizonturi. 1996. New York. (paginile referitoare la problematică) P. BIG 6955) * pentru uz intern   4  . op. Editura Enciclopedică.P. vol.

Bucureşti. 2000. 210-216. H. Germania 1919-1933 (p. Corint. VI : Germania hitleristă. (725024) J. 1975. Bucureşti. Politica internă. Ideile politice ale secolului XX. p. Bucureşti. partidul. Bucureşti. 145-172. (paginile referitoare la problematică) N. p. (BIG 6292. Spania. Politica socială) (p. 431-438. de Oliveira Marques. Editura politică. Editura politică. 1997. Iaşi. Gh. Corint. Max Gallo. Italia lui Mussolini. formarea tineretului. 79-91) . Bucureşti. V : Republica de la Weimar . Polirom. Hitler şi nazismul. 118-121. partea I-ascensiunea lui Hither şi a nazismului. II. Istoria italienilor. Istoria poporului japonez. 1924-1964. Werth. 24-51. Corint. 93102) . 1991. 1969. 266-273. Bucureşti. Editura Meridiane. 2000. (BIG 7194) Martin Clark. Istoria Uniunii Sovietice de la Lenin la Stalin (1917-1953). 7-77). BIC ALL. statele. p. Rădulescu. (paginile referitoare la problematică) * pentru uz intern   5  . 1985 (BIG 8176) (paginile referitoare la problematică) Hani Goro. Lagăre de concentrare. 1964 (BIG 5543) (paginile referitoare la problematică) V. vol. 452468. New York: Longman. Istoria Asiei. partea a II-a: Hitlerismul la putere (19341945) : stuctura statului : puterea centrală. 1993 (BIG 11319) (paginile referitoare la tematică) Michael Lynch. (paginile referitoare la problematică) Facultativ : Chantal Millon-Delsol. Politica economică (p. Lumea chineză. 1996. Stalin şi Huşciov URSS. p. Instituţii fundamentale ale statului (justiţia. Cristian. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Jacques Droz. 2002.Mihai Croitor . 854487) Giuliano Procacci. Istoria Portugaliei. 2002. p. 225-254. cap. Corint. London. Modern Italy: 1871-1982. propaganda. 2002. Istoria Germaniei. poliţii şi organizaţii militare. cap. (761900) A. 103-130). p. Bucureşti. Bucureşti. 53-91. organizarea muncii. Persecuţii şi crize (p. (BIG 12814) Claude David. Gernet.

americano-sovietice Bibliografie: Leonida Loghin.Mihai Croitor . Diplomatic Handbook. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  SEMINAR NR. (BIG 6611 a/b) R. op.). p. Semnarea Cartei Atlanticului. ianuarie 1942: ° tratatul anglo-rus. Feltham. p. 188-197. 1989 (paginile referitoare la problematică) Ch.. 14 august 1941 relaţiile Marii Britanii şi ale SUA cu URSS: Declaraţia Naţiunilor Unite. 61-85. 26 mai 1942 ° tratatul americano-rus. 1982. Editura Politică. vol. Bucureşti. op. Marea conflagraţie a secolului XX. 7-39. London and New York. p. Mari conferinţe internaţionale 1939-1945. Zorgbibe. p. Teheran (1943) şi problema deschiderii celui de-al doilea front ° Yalta (4-11 februarie 1945) ° San Francisco şi constituirea ONU ° Potsdam (17 iulie-2 august 1945) şi adâncirea crizei în interiorul coaliţiei anglo. 6 Evoluţia relaţiilor interaliate în timpul celui de-al doilea război mondial: 1939-1945 relaţiile anglo-americane. Cairo. cit. (BIG 9786) Pierre Gerbert (coord.. (BIG 10209) (paginile referitoare la problematică) * pentru uz intern   6  . III (Du system de Ialta aux missiles de Cuba 1945-1962). vol. 11 iunie 1942 conferinţe interaliate: ° Casablanca şi ideea capitulării necondiţionate a puterilor Axei (13-24 ianuarie 1943) ° Moscova. G. 273-295. II. cit.

p. Bucureşti. Satelizarea. vol. 7 Relaţiile dintre foştii aliaţi şi debutul războiului rece 1945-1947. 385-429 (BIG12223) André Fontaine. 8 Evoluţii în perioada războiului rece (1948-1962) • Definirea sferelor de influenţă în Europa central-estică. tratatele bilaterale între URSS şi sateliţi . cit. 9 februarie 1946 Discursul lui Churchill de la Fulton. Kennan şi doctrina de containment Telegrama Novikov Doctrina Truman. Zorgbibe. III. 1991. Istoria războiului rece : de la Revoluţia din Octombrie la războiul din Coreea : 1917-1950.. 7-65. • • Sovietizarea . p. III (BIG 10175/723483) (paginile referitoare la problematică) SEMINAR NR. • • Definirea războiului rece Fundamentele ideologice ale războiului rece şi expresia lor politică în documentele marilor puteri: • • • • • • • Discursul lui Stalin.mecanisme şi instituţii Formarea blocului vestic: OECD. vol. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  SEMINAR NR. Diplomaţia. H. Conferinţa de pace de la Paris (1946-1947) . Editura militară. Kissinger. Bucureşti. op. 5 martie 1946 Telegrama cea lungă a lui G. 1998. 12 martie 1947 Planul Marshall Crearea Cominformului (septembrie 1947) şi teoria lui Jdanov privind împărţirea lumii în cele două blocuri Bibliografie: Ch. Convenţiile de armistiţiu . NATO * pentru uz intern   7  .Mihai Croitor .

1956 Defecţiunea iugoslavă Crearea CAER Bibliografie: André Fontaine. Editura Antet. (BIG 10175/723483) (paginile referitoare la problematică) Ch. Istoria politică a Europei Centrale şi de Est după al Doilea Război Mondial. op.Mihai Croitor . Polonia şi Ungaria. Editura ALLFA . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Bibliografie: Hugh Seton-Watson. cap. 1991. London. 67-128. cit. H. 10 • • conceptul de criza şi expresia ei politică în relaţiile dintre marile puteri: Războiul din Coreea Criza Suezului.. cit. 3 (Comuniştii preiau puterea). Oradea. Politica mondială după 1945 . vol. 96-98) . Bucureşti. IV. Kissinger. Evoluţii în blocul comunist • • • conceptul de criza şi expresia ei politică în relaţiile dintre marile puteri: Crizele din blocul estic: crizele Berlinului . Corint.. 429-538. 9 Crizele războiului rece (1948-1962). De la Beijing (1900) la Kosovo (1999). 166-187. Întoarcerea la diversitate. 1994. The East European Revolution. De la Războiul din Coreea la criza alianţelor: 19501967. [Blocada Berlinului (1948-1949) (p. Jean-Louis Dufour. (BIG 5346) (paginile referitoare la problematică) Peter Calvocoressi. 2002. 93-96) . 2000 (paginile referitoare la problematică) Joseph Rothschild. cap. Bucureşti . 586-589. op. 1997. cit.. Zorgbibe. Insurecţia ungară (1956) (p. 1956  8  * pentru uz intern  . vol. 4 (Dialectica stalinismului şi a titoismului) SEMINAR NR. p. Crizele internaţionale. op. III. p. SEMINAR NR.

538-689.. 166-187. p. 11 Evoluţii în perioada războiului rece 1962-1989---perioada destinderii 1962-1975: De la criza rachetelor din Cuba la Actul final de la Helsinki. războiul din Vietnam ° Criza cehoslovacă şi “suveranitatea limitată” în blocul estic ° De la Ostpolitik la Actul final de la Helsinki Bibliografie: Henry Kissinger. Zorgbibe. vol. Ch. III. cit. 115-117) SEMINAR NR. (BIG 10175/723483) (paginile referitoare la problematică) Ch. H. 178-211. cit. op. 1978). op. vol. 142-144. op. III. cit. op. Bucureşti. ° Instituţionalizarea destinderii: • Tentativele de limitare a folosirii şi experimentării armamentului nuclear: SALT I şi II ° Crize periferice şi de sistem: rolul Chinei în confruntarea celor două puteri. Zorgbibe. p. 307-326.Mihai Croitor . [Naţionalizarea Companiei Universale a canalului Suez (1956) (p... cit. op. 586-589. Kissinger. * pentru uz intern   9  . 67-128. op. De la Războiul din Coreea la criza alianţelor: 19501967.. cit. IV.. 1994. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  • Destinderea relativă şi definirea regulilor de funcţionare a bipolarismului-mecanisme de comunicarea şi reglementare în perioada destinderii relative: Kennedy şi riposta graduală şi flexibilă • Criza cubaneză şi necesitatea destinderii Bibliografie: André Fontaine. IV (Du schisme Moscou-Pékin à l’après guerre froide : 1962 à nos jours). Jean-Louis Dufour. Rachetele din Cuba (1962) (p.. p. 98-101) . conflictele din Orientul Apropiat şi crizele energiei (1973. cit. vol. p. 429-538. p. 51-64. vol. SUA şi URSS. 7-11.

p. op. cit. (BIG 10175/723483) (paginile referitoare la Bibliografie: Henry Kissinger. op.Mihai Croitor .. p. Sfârşiturile comunismului. problematică) Jean-Louis Dufour. Jean-Louis Dufour. Urmările internaţionale ale Războiului de Yom Kippur (1973) (p.. op. op. cit. Primăvara de la Praga şi intervenţia sovietică (1968) (p. IV. cit. 154-156) . 12 Evoluţii în perioada războiului rece 1962-1989-sfârşitul războiului rece • • • 1975-1989: Tensionarea relaţiilor Est-Vest şi politica ripostei totale a lui Ronald Reagan Intervenţia militară sovietică în Afganistan – 1979 şi riposta americană (Războiul stelelor) Evoluţii în blocul comunist în deceniile VIII-IX vol. cit. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  André Fontaine. 35-91. 689-727. Joseph Rothschild. cit. Françoise Thom. Stare de război în Polonia (1981) (p. p. [Intervenţia sovietică în Afganistan (1979) (p. op. cap. vol. 122-125) . cap. Polirom. [Războiul de şase zile şi reacţiile comunităţii internaţionale (1967) (p. 8 (Epilog) Peter Calvocoressi. Zorgbibe. 120-122) . 341-350... 14 Caracteristicile generale ale regimurilor politice postbelice ° State democratice şi totalitare ° Ideologie şi regim politic * pentru uz intern   10  . 13 ŞI NR. op.. Iaşi. 7 (Finaluri de partidă). 127-130) SEMINAR NR. IV. cit. (paginile referitoare la problematică) Ch.. op. cit. 159-162)] SEMINAR NR.

Histoire de la France : des origines à 1981.. E.J. Europe A History. 1974. II. (paginile referitoare la problematică) Peter Calvocoressi. vol. cit.. 1977 (BIG 7660) René duc de Castris. (BIG 72211) (paginile referitoare la problematică) C. 1057-1137 (cap. op. Berstein. Trecutul apropiat. Courtier. op. . Longman. III. Histoire des Etats Unis de l’Amerique. eseuri si documente despre America dupa al doilea razboi mondial. 126 p. p. Madaule. Brown Tindall. cit. (BIG 9777) G. S. Garson Robert. (paginile referitoare la problematică) Bibliografie pt. op. La séconde revolution française : 1965-1984. Editura politică. Bibliografie generală: Paul Johnson.. II. Winkler . London.. China. Europa de Vest. (BIG 9025) H. A history of postwar Britain 1945-1974. Editura Enciclopedică. Trevelyan. Oxford and New York Univ.Mihai Croitor . 1989. (paginile referitoare la problematică) Norman Davis. vol.cit. Bartlett. vol. cit. op. (BIG 11063) (paginile referitoare la problematică) G. 1996. studiile de caz: André Maurois. III. SUA. op. p. vol. Paris. op. cit. Europa de Est. La quatrième republique. 575-599. 383-547 Camil Mureşan. Al. Bucureşti. Preşedinte la Casa Albă. III (BIG 11392) André Kaspi. David Shi. 525-637. 1988 (BIG 9498) Allan M. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Studii de caz : URSS după al doilea război mondial. (BIG 7091) * pentru uz intern   11  . Bucureşti.M. Vianu. The Uncertain Power : A Political History of the USA since 1929. Gallimard. p. 12) (BIG 12476) Pierre Milza. Mendras. (paginile referitoare la tematică) P. America: o istorie narativă. p. cit. Press. (BIG 9859) J. Paris.. vol.

Stalin şi Huşciov URSS. Corint. p. Pascal Lorot. 2000. cap. Werth. Perestroika.Mihai Croitor . 1924-1964. Corint. Istoria Germaniei. 135-148. 2000. Corint. Istoria Uniunii Sovietice de la Lenin la Stalin (1917-1953). Michael Lynch. (paginile referitoare la tematică) * pentru uz intern   12  . 1999. VII: Germania divizată. Istoria Statelor Unite ale Americii. Corint. (paginile referitoare la problematică) N. 2000. Bucureşti. Corint. (paginile referitoare la problematică) Nicolas Werth. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  René Rémond. VIII: Reunificarea Martin Clark. Istoria Uniunii Sovietice de la Hruşciov la Gorbaciov (1953-1985). cap. URSS sub Gorbaciov (1985-1991). Bucureşti. 2002. BIC ALL. cit. Jacques Droz. 1991. Bucureşti. op.

Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Seminar nr. SALONIC b. deschiderea. FRONTUL DE VEST ŞI SUD-EST a. perspectivele naţionale asupra păcii. GERMANIA. Versailles . preliminarii semnate la Buftea în 5 martie 1918. 27 de puteri prezente la Paris. c. 11 NOIEMBRIE 1918. Tratatul semnat la Bucureşti. tratative la Brest-Litovsk din 15 decembrie 1917. pregătirea. RUSIA. BULGARIA. aliate şi asociate. TURCIA. România. 30-31 OCTOMBRIE 1918. PARIS II. noul tip de negociere. Negocierea păcii la Paris. statele învinse nu au fost invitate la negocieri. AUSTRO-UNGARIA. finalizate prin Tratatul încheiat la 3 martie 1918. b. Prima fază a conferinţei: 18 ianuarie-15 februarie: pregătirea proiectului statutului Ligii (Societăţii) Naţiunilor în cadrul Consiliului celor 10 (Clemenceau * pentru uz intern   13  . B. VILA GIUSTI lângă PADOVA d. 70 de reprezentanţi ai puterilor învingătoare.Mihai Croitor . neoficial alte 15 state au avut reprezentanţi. 3-4 NOIEMBRIE 1918. Sistemul tratatelor de la Versailles I Încheierea ostilităţilor militare: FRONTUL DE EST: EFECTELE IEŞIRII RUSIEI DIN RĂZBOI A.noua diplomaţie. 7 mai 1918. definirea organizării şi procedurilor de lucru 18 ianuarie 7 mai 1919. 29-30 SEPTEMBRIE 1918. a. 2 Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920). MOUDROS c.

200 pagini. termenii tratatului cu Turcia au fost precizaţi la Londra şi semnarea a avut loc la Sevres. Coordonarea activităţilor a fost transferată Consiliului celor 4. j.Mihai Croitor . h. care aveau misiunea de a prepara tehnic negocierea tratatelor. Toate erau subordonate şi coordinate de Consiliul celor zece f. negocierea termenilor tratatului de la Versailles. Oraganizaţia Internaţională a Muncii. Au funcţionat 52 de comisii pentru reglementarea problemelor specifice: Liga Naţiunilor. apoi – după criza din Fiume – celor 3. Saionji şi Makino pentru Japonia).sfârşitul lunii aprilie 1919 g. a oraşului Fiume sau asupra Shantungului. care a luat toate deciziile finale pentru cele cinic tratate de pace. Semnarea tratatului de la Versailles a încheiat misiunea principală a Conferinţei. de acum preparativele pentru încheierea tratatelor cu Austria. Consiliul celor 4 nu a văzut textul în întregime decât în 7 mai 1919 doar cu puţine ore înainte de transmiterea acestuia către delegaţia germană. i. pentru minorităţi. A doua fază a conferinţei: 14 martie. e. Crize apărute în negociere între puterile aliate: statutul zonei Rhin-ului. Bulgaria a fost lăsată în sarcina Consiliului Suprem organizat la Versailles. Wilson şi colonelul House pentru SUA. etc. Orlando şi Sonnino pentru Italia. Fiecare delegaţie a fost însoţită de numeroşi experţi şi profesionişti. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  şi Pichon pentru Franţa. Responsabilitatea pentru Război şi Garanţii. d. * pentru uz intern   14  . 440 articole organizate în 15 capitole. fiecare dependent de munca mai multor comisii. Ungaria. Reparaţii. Tratatul cu Germania. k. Pregătirea şi adoptarea formei finale a Statutului (Conventului) Ligii Naţiunilor. lipsă de coordonare între acestea: muncă laborioasă şi dificil de evaluat la nivelul ultim decizional: exemplu. Lloyd George şi Balfour pentru Anglia. Pregătirea tratatelor dificilă: multe comisii de specialitate implicate. Ca urmare. 20 august 1920.

libertatea de circulaţie pe râurile şi în porturile germane. penalităţi şi reparaţii pentru agresiuni şi distrugeri. frontierele Germaniei în Europa şi lume: Belgia primea teritorii în zona Malmedy şi Eupen. 12 distrugătoare şi 12 torpiloare urmau să compună flota Germaniei (interdicţie pentru submarine). Cehoslovacia a primit o zonă restrânsă lângă Tropau. mandatele şi statutul minorităţilor. 14 mai 1919 . 28 iunie 1919 preambul. etc. 20 miliarde mărci germane către Puterile aliate până în mai 1921. b. reparaţii. şase crucişătoare uşoare. pe baze voluntare pe o perioadă de 12 ani. a regiunii Poznan şi a unei mari părţi din vestul Prusiei. materii prime. Estul Prusiei. producerea muniţiei şi a armamentului proporţională cu mărimea armatei. lemn pentru Franţa şi Belgia. convenantul Ligii Naţiunilor. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  III. 10 vase de luptă. Reparaţii. Germain. Germania. numirea administraţiei în Saar şi Danzig. * pentru uz intern   15  . St. 10 septembrie 1919 . Germain en Laye. Alsacia şi Lorena revin Franţei. Garanţii. Dezarmarea. cărbune. ocuparea Rhin-landului pentru 15 ani. reducerea prezenţei armate aliate la cinci ani sub condiţia îndeplinirii clauzelor din tratat.Mihai Croitor . reducerea armatei la mai puţin de 100 000 oameni.delegaţia Austriei ajunge la St. Austria. care devinea responsabilă pentru aplicarea unora dintre clause: organizarea plebiscitelor. situaţia Rhinelandului. nave pentru Marea Britanie.problema definirii Austriei . Versailles. Memel şi Danzig devineau oraşe libere. Tratatele de Pace a. independenţa Austriei. dezarmare. se vor ţine plebiscite în Silezia superioară.clauze modelate după tratatul de la Versailles: de ilustrat – frontiere. Germania obligată să renunţe la toate drepturile şi titlurile avute în lume. Schleswig pentru determinarea frontierelor cu Danemarca. cedarea coridorului Poloniei. etc.

de ilustrat principalele prevederile ale acestui nou tratat semnat de Turcia. 10 august 1920 .clauze modelate după tratatul de la Versailles: de ilustrat – frontiere. IV. Bulgaria. d. Turcia. Neuilly sur Seine.Mihai Croitor . 4 iunie 1920 .evidenţierea cauzelor care au determinat înlocuirea acestui tratat cu cel de la Lausanne (24 iulie 1923). b) planul britanic Phillimore: o alianţă diplomatică întărită de un sistem de arbitraj * pentru uz intern   16  . Ungaria. reparaţii. 27 noiembrie 1919 . reparaţii. Trianon. f. Liga / Societatea Naţiunilor A) Formarea Societăţii Naţiunilor . etc.această organizaţie este menţionată în ultimul punct din cele 14 evidenţiate de preşedintele american Woodrow Wilson în discursul său din 1918 .clauze modelate după tratatul de la Versailles: de ilustrat – frontiere. dezarmare.clauze modelate după tratatul de la Versailles: de ilustrat – frontiere. Sevres. Problema mandatelor coloniale .evidenţierea principalelor puteri care au obţinut mandate asupra unor teritorii coloniale. . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  c.poziţia Turciei faţă de conţinutul tratatului .planuri pentru crearea Societăţii Naţiunilor: a) planul Hoause–Wilson: multiplicarea instituţiilor internaţionale după modelul statelor naţiune. reparaţii. guvern etc. . dezarmare.poziţia delegaţiei României faţă de acest tratat e. etc. etc. având un parlament. dezarmare.

la 9 în 1926 pentru ca în 1936.condus de un secretar general permanent . după retragerea sa în 1933.acceptarea regulamentului Societăţii Naţiunilor prin adunarea plenară a Conferinţei de pace de la Versailles . având un stat major permanent .Comisia pentru Societatea Naţiunilor a acceptat proiectul comun anglo – american Hurst – Miller.atribuţii: decide în caz de conflict care este agresorul şi preconizează eventualele sancţiuni 3) Secretariatul general . Regulamentul devine parte integrantă a Tratatului de la Versailles .Mihai Croitor . locul său este preluat de Uniunea Sovietică .28 iunie 1919 – semnarea regulamentului alcătuit din 26 de articole de către statele fondatoare.pregăteşte documentele şi rapoartele pentru Adunarea generală şi Consiliu * pentru uz intern   17  . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  c) planul francez Leon Bourgeois: crearea unei forţe militare internaţionale .Germania intră în Societatea Naţiunilor în 1926 şi tot atunci devine membru permanent.creşte numărul membrilor provizorii de la 6 în 1922.alcătuit iniţial din 5 membri permanenţi şi 4 membrii provizorii aleşi de Adunarea generală .ianuarie 1920 Societatea Naţiunilor îşi începe activitatea.în cadrul ei. B) Structura: 1) Adunarea generală .28 aprilie 1919 . fiecare stat are drept de vot 2) Consiliul: . ca bază a discuţiilor .se întruneşte o dată pe an la Geneva . numărul lor să ajungă la 11 . care sunt şi semnatare ale tratatului de pace.

* pentru uz intern   18  .dezvoltarea cooperării între state .au existat o serie de organizaţii specializate alipite Societăţii Naţiunilor care erau însărcinate să extindă cooperarea internaţională în domeniul problemelor sociale (Biroul Internaţional al Muncii). precum şi o serie de comisii de studiu (de exemplu.Mihai Croitor . 16 martie 1935. sancţiuni morale. militare) . intelectuale (Centrul Internaţional de Cooperare Intelectuală).evidenţierea cauzelor eşecului Societăţii Naţiunilor .reducerea înarmărilor D ) Eşecul Societăţii Naţiunilor: .poziţia Societăţii Naţiunilor faţă de: ° problema securităţii colective (Protocolul de la Geneva din 1924) ° problema dezarmării (Conferinţa de la Geneva 1932-1934) ° agresiunea Japoniei în Manciuria (septembrie 1931) ° agresiunea Italiei în Abisinia (octombrie 1935) ° Germania părăseşte Societatea Naţiunilor (19 octombrie 1933) ° primirea Uniunii Sovietice în Societatea Naţiunilor (18 septembrie 1934) ° Italia părăseşte Societatea Naţiunilor (1937) ° neintervenţia Societăţii Naţiunii împotriva politicii expansioniste a Germaniei ( reintroducerea serviciului militar obligatoriu. comisia dezarmării) C ) Scopul: .judeca diferendele cu caracter internaţional supuse ei de părţile în litigiu .crearea şi garantarea securităţii colective prin mijloace specifice specificate în statutul Societăţii (arbitraj. financiare (Banca Reglementărilor Internaţionale).formată din 21 de magistraţii. economice. numiţi pe o durată de 9 ani. reeligibili . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  4) Curtea permanentă de justiţiei internaţională de la Haga . aleşi din toate naţiunile.constituită în 1922 .

în urma unei convenţii sau a unui tratat. care lămureşte utilitatea sau necesitatea lui sau care prezintă sumar dispoziţiile lui generale. martie 1938. a drepturilor şi a obligaţiilor părţilor contractante sau în scopul stabilirii unor norme juridice. concretizată prin măsuri comune.Mihai Croitor . acord internaţional. dezmembrarea Cehoslovaciei) ° dizolvarea Societăţii Naţiunilor prin hotărârea Adunării generale (18 aprilie 1946) Dicţionar: armistiţiu: suspendarea temporară a acţiunilor militare în urma unui acord încheiat între părţile beligerante clauză: dispoziţie prevăzută într-o convenţie sau tratat demilitarizare: desfiinţarea. a oricărei armate şi excluderea armamentului sau a instalaţiilor militare de pe un anumit teritoriu plebiscit / referendum: consultarea prealabilă a cetăţenilor. anexarea Austriei sau Anschluss. expunere de motive (a unui proiect de lege) reparaţii de război: despăgubiri plătite pentru compensarea pagubelor economice datorate unui război securitate colectivă: componentă a relaţiilor internaţionale. într-un anumit domeniu. care urmează să se pronunţe prin „da” sau „nu” asupra unui act de stat de importanţă deosebită preambul: parte introductivă a unui act important. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  remilitarizarea Renaniei. a unui tratat internaţional. 7 martie 1936. convenţie internaţională * pentru uz intern   19  . în vederea determinării. luate de către toate statele şi care vizează menţinerea păcii şi respectarea angajamentelor teritoriu sub mandat: teritoriu administrat de o ţară străină în baza hotărârii unui for internaţional tratat: înţelegere scrisă încheiată între două sau mai multe state.

Mihai Croitor . mai mult decât o primire. ci o diplomaţie care va acţiona întotdeauna cu sinceritate în văzul tuturor. atât pe timp de pace cât şi în timp de război. pentru a da Rusiei prilejul să hotărască. 4. încheiate deschis. în fixarea tuturor chestiunilor de suveranitate. stabilirea de condiţii comerciale egale între toate naţiunile care sunt de acord cu pacea şi se asociază pentru a o menţine. în afară de mările care ar putea fi închise total sau în parte printro acţiune internaţională în vederea executării acordurilor internaţionale. Convenţii de pace publice. Libertatea absolută de navigaţie pe mări în afara apelor teritoriale. Tratamentul acordat Rusiei de către naţiunile surori în lunile ce urmează va fi piatra de încercare a bunăvoinţei lor şi a înţelegerii nevoilor ei. sub instituţiile alese de ea singură şi. 2. într-un spirit larg şi absolut a tuturor revendicărilor coloniale. pentru independenţa propriei sale dezvoltări şi a politicii sale naţionale şi pentru a i se asigura o sinceră bună primire în Societatea naţiunilor libere. 3. că armamentele naţionale vor fi reduse până la ultimul punct compatibil cu securitatea ţării. atât cât va fi posibil. Garanţii convenabile. abstracţie făcând de propriile lor interese şi de simpatia lor dezinteresată. după care nu vor mai exista acorduri internaţionale private de nici un fel. 8 ianuarie 1918 1. date şi luate. întregul ajutor de care ea ar avea nevoie şi pe care l-ar dori. Suprimarea. * pentru uz intern   20  . a tuturor barierelor economice. fără să fie împiedicată sau stânjenită. bazată pe respectarea şi pe principiul strict că. 6. Evacuarea tuturor teritoriilor ruse şi reglementarea tuturor chestiunilor privitoare la Rusia. Înţelegerea liberă. 5. care vor asigura cea mai buna şi mai liberă cooperare a celorlalte naţiuni. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  V Suport documentar Document 1: Cele 14 puncte ale preşedintelui Woodrow Wilson . interesele populaţiilor în cauză vor trebui să aibă o pondere egală cu aceea a cererilor echitabile ale guvernului al cărui titlu trebuie să fie hotărât.

O suveranitate certă va trebui să fie asigurată părţilor turceşti ale Imperiului otoman actual. şi teritoriile lor ocupate vor trebui să fie restituite. El va trebui să cuprindă teritoriile locuite indiscutabil de populaţiile poloneze. Fără acest act salutar. constituind o trecere liberă pentru navale şi comerţul tuturor naţiunilor. Popoarele Austro – Ungariei. * pentru uz intern   21  . căruia trebuie să i se asigure accesul liber la mare şi a cărui independenţă politică şi economică. sub garanţii internaţionale. va trebui să fie garantată printr-un acord internaţional. Întregul teritoriu francez va trebui să fie liber şi regiunile invadate vor trebui restaurate. 12. Nici un act nu va servi atât ca acela al restabilirii încrederii printre naţiuni în legile pe care le-au stabilit şi fixat ele însele pentru a dirigui relaţiile dintre ele. precum şi validitatea legilor internaţionale vor fi pentru totdeauna slăbite. va trebui să fie reparat. Se vor da acestor State balcanice garanţii de independenţă politică şi economică şi de integrare a teritoriile lor. O reglementare a frontierei italiene va trebui să fie efectuată de-a lungul liniilor naţionalităţilor clar recognoscibile. Întreaga lume va fi de acord că ea trebuie evacuată şi restaurată fără nici o tentativă de a limita suveranitatea de care ea se bucură împreună cu alte naţiuni libere. în acest moment. România. cărora noi dorim să le vedem locul salvat şi asigurat printre naţiuni. dar celelalte naţionalităţi care se află. odată mai mult. 8. va trebui să li se dea mai larg ocazia unei dezvoltări autonome. ca şi integritate teritorială. care a tulburat pacea lumii vreme de aproape cincizeci de ani. Un stat polonez independent va trebui creat. în permanenţă. Serbiei va trebui să i se acorde acces liber şi sigur la mare. 10. să fie asigurată în interesul tuturor. Dardanele vor trebuie să fie deschise. astfel ca pacea să poată.Mihai Croitor . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  7. Răul făcut Franţei de către Prusia în 1871. 9. şi relaţiile între diverse state balcanice vor trebui să fie fixate la sfaturile prieteneşti ale Puterilor şi după liniile stabilite istoriceşte: credinţă şi naţionalitate. Belgia. orice structură. în ce priveşte Alsacia – Lorena. sub dominaţie turcă vor trebui să fie asigurate de o securitate neîndoielnică a vieţii şi de posibilitatea neîngrădită de a se dezvolta în mod autonom. 13. 11. Serbia şi Muntenegru vor trebui să fie evacuate.

prin declaraţiune. să se întreţină la lumina zilei relaţiuni internaţionale bazate pe justiţie şi onoare.I (1917-1939). care vor fi aderat la prezentul Pact fără nici o rezervă. în raporturile mutuale dintre popoarele organizate. ca şi celor mici. să se observe riguros prescripţiunile dreptului internaţional. recunoscute aici înainte ca regulă efectivă a guvernelor. pentru a dezvolta cooperarea între naţiuni şi pentru a le garanta pacea şi siguranţa. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  14. de asemenea numite în Anexă. depusă la Secretariat.Mihai Croitor . Constantin Buşe. Adoptă prezentul pact. 28 iunie 1919 (excerpt) Partea I Pactul Societăţii Naţiunilor Înaltele părţi contractante. poate deveni membru al Societăţii. dominion sau colonie care se guvernează liber şi care nu este menţionat în anexă. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Orice stat. în scopul de a da garanţii mutuale de independenţă politică şi integritate teritorială statelor mari. de a nu recurge la război. considerând că. O asociaţie generală de naţiuni va trebui să fie formată prin convenţii speciale. acei dintre semnatari al căror nume figurează în anexa prezentului Pact. 1974. precum şi statele.14 Document 2: Tratatul de pace cu Germania de la Versailles . Relaţii internaţionale în acte şi documente.12. vol. care instituie Societatea Naţiunilor. este necesar să se accepte anumite obligaţiuni. Zorin Zamfir. SURSA: Alexandru Vianu. în cursul celor două luni de la intrarea în vigoare a Pactului şi despre care se va face notificare celorlalţi membri ai societăţii. Articolul 1 Sunt membri originari ai Societăţii Naţiunilor. dacă admiterea sa este pronunţată de cele două * pentru uz intern   22  . pp. Gheorghe Bădescu. să se facă să domnească dreptatea şi să se respecte cu sfinţenie toate obligaţiile tratatelor.

astfel cum este definită în prezentul Pact. în ceea ce priveşte forţele şi armamentele sale militare.. * pentru uz intern   23  . dacă împrejurările o cer. de Adunare. Articolul 4 Consiliul se compune din reprezentanţi ai principalelor Puteri aliate şi asociate. Aceşti patru membrii sunt desemnaţi în mod liber. toate obligaţiunile sale internaţionale.. să se retragă din Societate. Ea se întruneşte la epoci fixate şi la orice moment.) Cu aprobarea majorităţii Adunării. cu condiţia să dea garanţii efective de intenţia sa sinceră de a observa angajamentele sale internaţionale şi de a accepta regulamentul stabilit de Societate. inclusiv cele prevăzute în prezentul Pact. Articolul 3 Adunarea se compune din reprezentanţi ai membrilor Societăţii. Orice membru al Societăţii poate. să sporească numărul membrilor Societăţii care vor fi aleşi de adunare pentru a fi reprezentaţi în Consiliu. Adunarea are căderea de a se pronunţa asupra oricărei chestiuni care intră în sfera de activitate a Societăţii sau care atinge pacea lumii. şi la datele ce se va crede de cuviinţă. Articolul 2 Acţiunea Societăţii. în acel moment. la sediul Societăţii sau în vreun alt loc care ar putea fi desemnat. navale şi aeriene. precum şi din reprezentanţi ai altor patru membri ai Societăţii. Fiecare membru al Societăţii nu poate avea mai mult de trei reprezentanţi în Adunare şi nu dispune decât de un vot. sau în orice alt loc care ar putea fi desemnat. Consiliul poate desemna pe alţi membrii ai Societăţii a căror reprezentare va fi de aici înainte permanentă. (. El poate. după o prealabilă înştiinţare făcută cu doi ani înainte. cu aceeaşi aprobare. Consiliul se întruneşte când o cer împrejurările şi cel puţin o dată pe an. se exercită de o Adunare şi de un Consiliu asistaţi de un secretariat permanent. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  treimi ale adunării. cu condiţia de a fi îndeplinit. la sediul Societăţii.Mihai Croitor .

) Articolul 6 Secretariatul permanent este stabilit la sediul societăţii. (.) După adoptarea lor de diversele guverne.. (... Fiecare membru al Societăţii reprezentat în Consiliu nu dispune decât de un vot şi nu are decât un singur reprezentant.. (. hotărârile Adunării sau ale Consiliului sunt date de unanimitatea membrilor Societăţii reprezentanţi în Adunare. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Orice chestiune intrând în sfera de activitate a Societăţii sau privitoare la pacea lumii e de căderea Consiliului. (.. limita armamentelor astfel fixate nu poate fi depăşită fără consimţământul Consiliului.) Articolul 10 Membrii Societăţii îşi iau îndatorirea să respecte şi să menţină în contra oricărei agresiuni externe integritatea teritorială şi independenţa politică existentă a tuturor * pentru uz intern   24  . El se compune dintr-un Secretar general. Articolul 5 Afară de vreo dispoziţiune hotărâtă contra acestui Pact.) Articolul 7 Sediul Societăţii este stabilit la Geneva. sau clauzelor prezentului tratat. spre a lua parte în Consiliu.. atunci când o chestiune care îl interesează în particular e adusă înaintea Consiliului.) Articolul 8 Membrii Societăţii recunosc că menţinerea păcii cere reducerea armamentului naţional la minimul compatibil cu siguranţa naţională şi cu executarea obligaţiunilor internaţionale impuse printr-o acţiune comună. din secretari şi din personalul necesar. Orice membru al Societăţii care nu este reprezentat în Consiliu este invitat să trimită un reprezentant... (.Mihai Croitor ...

al orice fapt care dacă s-ar realiza ar constitui ruptura unui angajament internaţional. În asemenea caz. după părerea lor. nu trebuie să recurgă la război înainte de expirarea unui termen de trei luni după darea sentinţei arbitrilor sau după raportul Consiliului.. dacă se iveşte între ei un diferend susceptibil să aducă o ruptură. Consiliul avizează asupra mijloacelor de a asigura executarea acestei obligaţiuni. Ei mai convin că. atenţiunea Adunări sau a Consiliului asupra oricărei împrejurări de natură să atingă relaţiunile internaţionale şi care ameninţă în urmă să tulbure pacea. În caz de agresiune. fie examinării Consiliului. * pentru uz intern   25  . Printre diferendele care sunt în general susceptibile de o soluţie arbitrară se declară: toate diferendele privitoare la interpretarea unui tratat. Articolul 11 Se declară în mod hotărât că orice război sau ameninţare de război. de care depinde pacea.) Articolul 13 Membrii Societăţii convin că dacă s-ar ivi între ei un diferend susceptibil. În afară de aceasta se mai declară că orice membru al Societăţii are dreptul să atragă. Articolul 12 Toţi membrii societăţii convin că. sau buna înţelegere între naţiuni. pe cale diplomatică. precum şi diferendele relative la întinderea sau la natura reparaţiilor datorate pentru o asemenea ruptură. la cererea oricărui membru al Societăţii. Secretariatul general convoacă imediat Consiliul.. în mod amical. la orice chestiune de drept internaţional. chestiunea va fi supusă în întregime arbitrajului. interesează întreaga Societate şi că aceasta trebuie să ia măsurile proprii pentru a salva în mod eficace pacea Naţiunilor. în nici un caz. fie că ar atinge direct sau indirect pe unul dintre membrii Societăţii.Mihai Croitor . (. îl vor supune fie procedurii arbitrajului. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  membrilor Societăţii. de o soluţie arbitrară şi dacă acestui diferend nu i se poate pune capăt în mod satisfăcător.

membrii Societăţii convin să-l aducă în faţa Consiliului. fiecare în parte. comerciale sau personale între naţionalii acestui stat şi aceia a oricărui alt stat sau nu al societăţii. Consiliul are datoria de a recomanda diferitelor guverne interesate efectivele militare. de a-şi da sprijin reciproc pentru aplicarea măsurilor economice şi financiare ce urmează a se lua în virtutea prezentului articol.Mihai Croitor . pentru a reduce la minimum pierderile şi neajunsurile ce ar putea rezulta. Această Curte va fi competentă de a judeca toate diferendele cu caracter internaţional ce părţile i le vor supune... Membrii Societăţii mai convin. În acest scop este de ajuns ca unul dintre ei să aducă acest diferend la cunoştinţa Secretariatului general. Îşi dau. Ea va da. avize consultative asupra oricărui diferend sau oricărui punct ce va fi adus înaintea ei de către Consiliu sau de Adunare. sprijin reciproc pentru a rezista împotriva oricărei măsuri speciale îndreptate în contra unuia dintre ei. la forţele armate destinate respectării angajamentelor Societăţii. Aceştia se îndatorează să rupă imediat cu el orice relaţiuni comerciale sau financiare. de asemenea. de asemenea. 13 sau 15 este de ipso facto considerat că a comis un act de război în contra tuturor celorlalţi membri ai Societăţii. Articolul 15 Dacă se iveşte între membrii societăţii un diferend susceptibil a atrage după sine o ruptură şi dacă acest diferend nu este supus arbitrajului prevăzut prin articolul 13. care ia orice dispoziţiuni în vederea unei anchete şi a unei examinări complete. să interzică orice raporturi între naţionali lor şi aceia ai statului care a călcat Pactul. navale sau aeriene cu care membrii Societăţii vor contribui. de către statul care a călcat Pactul. (. * pentru uz intern   26  . în afară de aceasta. În acest caz. şi să facă să înceteze orice comunicaţiuni financiare.) Articolul 16 Dacă un membru al Societăţii recurge la război contra angajamentelor luate prin articolele 12. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Articolul 14 Consiliul este însărcinat să prepare un proiect de Curtea permanentă de justiţie internaţională şi să-l supună membrilor Societăţii.

. în scopul soluţionării diferendului. (. îi sunt aplicabile dispoziţiunile articolului 16. Articolul 17 În caz de diferend între două state.. dintre care numai unul singur este membru al Societăţii sau între două state care nu fac parte din Societate. dispoziţiunile articolelor 12-16 se aplică sub rezerva modificărilor considerate ca necesare de Consiliu. statul sau statele care nu sunt membrii si Societăţii sunt invitate să se supună obligaţiunilor impuse membrilor ei. pentru soluţionarea diferendului în condiţiile socotite drepte de Consiliu. Dacă statul invitat refuză să primească obligaţiunile de membru al societăţii. Nici unul dintre aceste tratate sau angajamente nu va fi obligatoriu înainte de a fi fost înregistrat. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Ei iau dispoziţiunile necesare pentru a înlesni trecerea prin teritoriul lor a forţelor oricărui membru al Societăţii. Dacă cele două părţi invitate refuză să primească obligaţiunile de membri ai societăţii. Consiliul poate să ai toate măsurile şi să facă propuneri de natură a preveni ostilităţile şi a pune capăt conflictului. în scopul soluţionării diferendului şi recurge la război în contra vreunui membru al Societăţii. Poate fi exclus din Societate orice membru care s-a făcut vinovat de violarea vreunuia din angajamentele ce rezultă din Pact. Articolul 18 Orice tratat sau angajament internaţional încheiat în viitor de un membru al Societăţii va trebui imediat înregistrat de Secretariat şi publicat de el cât mai curând posibil. Consiliul deschide o anchetă asupra împrejurărilor diferendului şi propune măsura care i se pare cea mai nimerită şi cea mai eficace în acea împrejurare. Din momentul trimiterii acestei invitaţiuni. Excluderea este pronunţată prin votul tuturor celorlalţi membrii ai Societăţii reprezentaţi în Consiliu. Dacă această invitaţie este primită.Mihai Croitor .) * pentru uz intern   27  . care ia parte la o acţiune comună pentru a obţine respectarea angajamentelor luate de Societate.

) Articolul 26 Modificările Pactului de faţă vor intra în vigoare din momentul ratificării lor de către membrii Societăţii. Bunăstarea şi dezvoltarea acestor popoare formând o misiune sfântă a civilizaţiei..(. Orice membru al societăţii este liber a nu primi amendamentele aduse Pactului. Cea mai bună metodă pentru realizarea în mod practic a acestui principiu este de a încredinţa tutela acestor popoare naţiunilor mai înaintate care. date fiind condiţiunile deosebit de grele ale lumii moderne. experienţa sau poziţiunea lor geografică sunt cele mai în măsură să-şi ia această răspundere şi care consimt să o primească: ele ar exercita această tutelă în calitate de mandatare şi în numele Societăţii. prin resursele. după gradul de dezvoltare al poporului. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Articolul 20 Membrii Societăţii recunosc. că prezentul Pact abrogă orice obligaţiuni sau înţelegeri „inter se”. şi de către majoritatea acelora ai cărei reprezentanţi formează Adunarea. după orice alte circumstanţe asemănătoare (.. ai cărei reprezentanţi compun Consiliul.Mihai Croitor .) Articolul 21 Principiile următoare se aplică coloniilor şi teritoriilor care în urma războiului au încetat a fi sub suveranitatea Statelor care le guvernau mai înainte şi care sunt locuite de popoare încă incapabile de a se conduce ele însele... fiecare în ce-l priveşte. în care caz el încetează a mai face parte din Societate. dânsul trebuie să ia măsuri imediate pentru a se desface de aceste obligaţiuni. după situaţia geografică a teritoriului. incompatibile cu dispoziţiunile sale şi se leagă în mod solemn să nu mai contracteze în viitor altele de acest fel.. * pentru uz intern   28  . este necesar să se încorporeze în prezentul Pact garanţii pentru îndeplinirea acestei misiuni. Dacă înainte de intrarea sa în Societate un membru a luat asupră-şi obligaţiuni incompatibile cu dispoziţiunile Pactului. Caracterul mandatului trebuie să difere.

. fie pe malul drept... aderă la abrogarea regimului de neutralitate a Marelui Ducat şi acceptă dinainte toate aranjamentele internaţionale încheiate de către Puterile aliate şi asociate cu privire la Marele Ducat (. renunţă la orice drepturi asupra căilor ferate..) Articolul 33 Germania renunţă în favoarea Belgiei la orice drept şi titlu asupra teritoriilor ce cuprind ansamblul ţinuturilor (Kreise) Eupen şi Malmedy. * pentru uz intern   29  . cu începere de la 1 ianuarie 1919. (.) Secţiunea a II-a – Luxemburg Articolul 40 Germania recunoaşte că Marele Ducat de Luxemburg a încetat a mai face parte din Uniunea vamală germană..Mihai Croitor . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Partea a II-a Tratatul de pace cu Germania Partea a III-a Clauze politice europene Secţiunea I – Belgia Articolul 32 Germania recunoaşte deplina suveranitate a Belgiei asupra ansamblului teritoriului contestat Moresnet (zis Moresnet neutru) (. Secţiunea a III-a – Malul stâng al Rinului Articolul 42 Se interzice Germaniei de a menţine sau de a construi fortificaţii. fie pe malul stâng al Rinului. la vest de o linie trasată la 50 de km de acest fluviu.)..

. fie cu caracter temporar. După expirarea unui termen de 15 ani.. fie cu caracter permanent.. cu începere de la armistiţiul din 11 noiembrie 1918.) Articolul 49 Germania renunţă în favoarea Societăţii Naţiunilor (. (. precum şi orice manevre militare. de orice natură ar fi.. şi menţinerea oricăror mijloace materiale de mobilizare. (.Lorena Articolul 51 Teritoriile cedate Germaniei [ Alsacia şi Lorena ] în virtutea Preliminariilor de pace semnate la Versailles la 26 februarie 1871 şi Tratatului de la Frankfurt de la 10 mai 1871. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Articolul 43 Sunt de asemenea interzise. se reintegrează în suveranitatea franceză. cu dreptul exclusiv de exploatare a minelor de cărbuni situate în bazinul Saar. Secţiunea a V-a – Alsacia . Secţiunea a III-a –Bazinul Saar Articolul 45 În compensarea minelor de cărbuni distruse în Nordul Franţei şi în contul sumei de reparaţii.) * pentru uz intern   30  . întreţinerea sau adunarea de forţe armate. populaţia sus – zisului teritoriu va fi chemată să se pronunţe asupra suveranităţii sub care ar dori să fie pusă.)la guvernarea teritoriului specificat mai sus. în zona definită de articolul 42. socotit de la data intrării în vigoare a prezentului tratat.Mihai Croitor . pentru pagube de război.. aceasta cedează Franţei proprietatea integrală şi absolută. datorate de Germania.. liberă de orice datorii sau sarcini.

Mihai Croitor . după cum au făcut-o de acum Puterile aliate şi asociate. si celelalte state interesate. completa independenţă a Poloniei şi renunţă în favoarea Poloniei la orice drepturi şi titluri asupra teritoriilor delimitate de Marea Baltică.. între frontierele care se vor fixa printr-un tratat ce se va încheia între această ţară şi principalele Puteri aliate şi asociate. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Secţiunea a VI-a – Austria Articolul 80 Germania recunoaşte şi va respecta cu stricteţe independenţa Austriei.).. Ea declară că este de acord cu frontierele acestui stat..). după cum au făcut-o de acum Puterile aliate şi asociate. * pentru uz intern   31  .. Secţiunea a VIII-a – Polonia Articolul 87 Germania recunoaşte. frontiera estică a Germaniei (.. Secţiunea a VII-a – Statul cehoslovac Articolul 8 Germania recunoaşte. completa independenţă a statului cehoslovac (..). aşa cum vor fi ele determinate de către principalele Puteri aliate şi asociate. Articolul 83 Germania renunţă în favoarea statului cehoslovac la toate drepturile şi titlurile sale asupra părţii din teritoriul silezian (.

. totalul efectivelor armatei statelor care constituie Germania nu va trebui să depăşească o sută de mii de oameni.) * pentru uz intern   32  . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Partea a IV-a Drepturile şi interesele germane în afara Germaniei Secţiunea I – Coloniile germane Articolul 119 Germania renunţă în favoarea principalelor Puteri aliate şi asociate la toate drepturile şi titlurile sale asupra posesiunilor sale de peste mare. inclusiv ofiţeri şi necombatanţi.. situate pe teritoriul german.. armata germană nu va trebui să cuprindă mai mult de şapte divizii de infanterie şi trei divizii de cavalerie..... vor fi dezarmate şi dărmate (. Articolul 173 Orice fel de serviciu militar obligatoriu va fi desfiinţat în Germania.(. navale şi aeriene Articolul 160 Cu începere de la 31 martie 1920 cel mai târziu. oricare ar fi alcătuirea acestora.) Marele Stat major german şi alte formaţiuni similare vor fi dizolvate şi nu vor putea fi reconstituite sub nici o formă (. la vestul unei linii trasate de 50 km est de Rin.Mihai Croitor . nu va trebui să depăşească patru mii (.). Efectivul total de ofiţeri.. Armata germană nu va putea fi construită şi recrutată decât prin angajări voluntare.. fortăreţele şi locurile întărite. şi va fi destinată exclusiv la menţinerea ordinii pe teritoriu şi la poliţia frontierelor. Începând din acest moment.(. inclusiv personalul Statelor majore.) Partea a V-a Clauze militare..) Articolul 180 Toate fortificaţiile.

special numite în acest scop de către principalele Puteri aliate şi asociate (.. forţele flotei de război germane nu vor trebui să depăşească în nave înarmate:6 cuirasate. chiar de comerţ. iar Germania recunoaşte.) Secţiunea a VI-a – Comisiuni interaliate de control Articolul 203 Toate clauzele militare.. vor fi interzise în Germania.. 6 crucişătoare uşoare..) Partea a VIII-a Reparaţii Articolul 231 Guvernele aliate şi asociate declară... Ele nu vor trebui să includă nici un vas submarin. 12 distrugătoare. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Articolul 181 După expirarea unui termen de două luni.).. navale şi aeronautice conţinute în prezentul Tratat şi pentru executarea cărora s-a fixat o limită de timp vor fi executate de Germania sub controlul unor Comisiuni interaliate.de toate pierderile şi de toate daunele suferite * pentru uz intern   33  ..) Articolul 191 Construcţia şi achiziţia oricărui fel de vas submarin.(.Mihai Croitor .) Articolul 198 Forţele militare ale Germaniei nu vor trebui să cuprindă nici o aviaţie militară sau marină.. (.(. 12 torpilatoare sau un număr egal de vase de înlocuire (. că Germania şi aliaţii săi sunt răspunzători – pentru că le-au cauzat .. socotit de la punerea în vigoare a Tratatului.

)... pentru care Germania datorează reparaţii... Oder (.) Articolul 235 (..) Articolul 249 Costul total al întreţinerii tuturor armatelor aliate şi asociate în teritoriile germane ocupate va fi în sarcina Germaniei cu începere de la semnarea armistiţiului de la 11 noiembrie 1918 (..).... vapoare.).). în decursul unei perioade de 30 de ani. căi fluviale şi căi ferate Articolul 331 Sunt declarate internaţionale: Elba (.) în cursul anilor 1919 şi 1920.Mihai Croitor .. mărfuri.... Germania va plăti echivalentul a 20 miliarde mărci aur. prevăzând termenele şi modalităţile de achitare de către Germania a întregii sale datorii. precum şi în primele patru luni ale anului 1921. va fi fixată de o Comisie interaliată. hârtii de valoare saul altfel) (. precum şi de naţionalii lor.) Comisiunea va stabili un stat de plată. * pentru uz intern   34  . ca urmare a războiului ce le-a fost impus prin agresiunea Germaniei şi a aliaţilor săi (. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  de guvernele aliate şi asociate.. Dunărea (. (. Articolul 233 Valoarea pagubelor sus – menţionate.)... în vărsăminte şi în condiţiile pe care le va fixa Comisiunea reparaţiilor (în aur... cu începere de la 1 mai 1921. care va lua denumirea de Comisiunea reparaţiilor (.). Partea a XII-a Porturi... Niemen (.

). trupele de ocupaţie vor fi retrase imediat (. teritoriile germane aflate la Vest de Rin. convenţiilor şi aranjamentelor pe care le-a încheiat cu guvernul maximalist din Rusia.) va fi imediat ocupată din nou de către forţele aliate şi asociate.) Articolul 430 În cazul în care. înainte de expirarea perioadei de 15 ani. împreună cu capetele de pod. precum şi în vederea asigurării restabilirii păcii şi a unui guvern bun în provinciile baltice şi în Lituania. Articolul 431 Dacă Germania îşi va îndeplini toate angajamentele pe care şi le-a luat prin prezentul Tratat..toate trupele germane.. întreaga sau o parte din zona specificată (. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Partea a XIV-a Garanţii de executare Articolul 428 Drept garanţie pentru executarea prezentului Tratat de către Germania. .. faţă de situaţia internă din aceste teritorii. * pentru uz intern   35  . vor fi ocupate de trupele Puterilor aliate şi asociate timp de 15 ani..Mihai Croitor . Comisia reparaţiilor ar recunoaşte ca Germania refuză să respecte în totul sau în parte obligaţiunile ce rezultă pentru ea din prezentul Tratat cu privire la reparaţii. care se află actualmente în menţionatele teritorii. Secţiunea a II-a – Europa Orientală Articolul 433 Drept garanţie pentru executarea dispoziţiunilor prezentului tratat. fie în timpul ocupaţiei. prin care Germania recunoaşte în mod definitiv abrogarea Tratatului de la Brest – Litovsk şi a tuturor tratatelor. se vor înapoia între hotarele Germaniei de îndată ce guvernele principalelor Puteri aliate şi asociate vor socoti că este momentul potrivit. socotiţi de la intrarea în vigoare a prezentului Tratat (... fie după expirarea celor 15 ani sus arătaţi.

1974. Editura Didactică şi Pedagogică.) Articolul 59 Austria renunţă. Vianu.. Greciei. Bucureşti... 10 septembrie 1919 (. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  SURSA: Al.Croato. În consecinţă. C-tin Buşe. Relaţii internaţionale în acte şi documente.) Articolul 87 Austria recunoaşte şi se angajează să respecte. ale Statului Sârbo. Ungariei.. 27... Document 3: Tratatul de pace cu Austria (excerpt) Saint – Germain en Laye.. ca permanentă şi inalienabilă. aşa cum vor fi fixate ulterior de către principalele Puteri aliate şi asociate.) Articolul 88 Independenţa Austriei este inalienabilă numai cu consimţământul Consiliului Societăţii Naţiunilor. pp.. Austria se angajează să se abţină – în afară de cazul când ar avea consimţământul zisului Consiliu (.Sloven şi ale Statului cehoslovac.Mihai Croitor . independenţa tuturor teritoriilor ce făceau parte din fostul imperiu al Rusiei la 1 august 1914 (. în favoarea României la orice drepturi şi titluri asupra părţii din fostul ducat al Bucovinei aflată dincoace de frontierele României. Bucureşti.. Poloniei.) Austria declară de pe acum că recunoaşte şi acceptă frontierele Bulgariei. în ce-o priveşte.(. României.(. aşa cum aceste vor fi stabilite de către principalele Puteri aliate şi asociate..) * pentru uz intern   36  . vol.32. I (1917-1939). Zorin Zamfir.

I (1917-1939). partea principală de navigaţie a Dunării în amont (. 27 noiembrie 1919 (. 1974. de acolo până la confluenţa Timocului cu Dunărea..Mihai Croitor . (. că Austria şi aliaţii săi sunt răspunzători – pentru a le fi cauzat – de pierderile şi pagubele suferite de Guvernele aliate şi asociate şi naţionalii lor.. Zorin Zamfir.) Articolul 27 Frontierele Bulgariei vor fi stabilite după cum urmează: cu România: de la Marea Neagră până la Dunăre – frontiera aşa cum era la 1 august 1914.. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Articolul 120 Numărul total al forţelor militare în armata austriacă nu va trebui să depăşească 30. inclusiv ofiţeri şi trupe auxiliare.. vol. ca urmare a războiului ce le-a fost impus prin agresiunea Austro – Ungariei şi a aliaţilor săi.. * pentru uz intern   37  ..35-36. Document 4: Tratatul de pace cu Bulgaria (excerpt) Neuilly sur Seine.) SURSA: Alexandru Vianu. Constantin Buşe.000 de oameni..) Armata austriacă va trebui să fie folosită în mod exclusiv la menţinerea ordinii pe întinderea teritoriului Austriei şi la poliţia frontierelor sale (..).. pp.(.) Articolul 177 Guvernele aliate şi asociate declară. şi Austria recunoaşte.. Gheorghe Bădescu. Relaţii internaţionale în acte şi documente. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică.

Bucureşti. 1974. aşa cum au făcut-o deja Puterile aliate şi asociate.. iar Bulgaria a pierdut ieşirea la Marea Egee ] Articolul 66 (.) [Ulterior Tracia a fost cedată Greciei.000 de oameni..... inclusiv ofiţeri şi trupele auxiliare (. SURSA: Alexandru Vianu...Sloven (.. Relaţii internaţionale în acte şi documente. Editura Didactică şi Pedagogică.. Articolul 48 (.I (1917-1939).. le-a cauzat acestora din urmă pierderi şi sacrificii de tot felul (.... vol. Statul SârboCroato. Bulgaria se angajează să plătească (..). Gheorghe Bădescu.). (.Mihai Croitor . alăturându-se războiului de agresiune pe care Germania şi Austro-Ungaria le-au pornit împotriva Puterilor aliate şi asociate.)suma necesară amortizării în 37 de ani (. pp. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Articolul 36 Bulgaria recunoaşte. Plata acestei sume se va face prin vărsăminte semestriale (. Constantin Buşe...) suma de două miliarde două sute cincizeci milioane franci aur.37-38 * pentru uz intern   38  . În consecinţă.) a sumei datorate de Bulgaria (.. Zorin Zamfir.. Articolul 122 Bulgaria recunoaşte că..) fiecare cuprinzând (....).) Puterile aliate şi asociate se angajează ca libertatea accesului economic al Bulgariei la Marea Egee să fie garantată..).).) Numărul total al forţelor militare în armata bulgară nu va trebui să depăşească 20.. reprezentând reparaţiile(.

situate dincolo de frontierele Ungariei (. Editura Didactică şi Pedagogică. pp.. Poloniei.39-40 * pentru uz intern   39  . de pierderile şi pagubele suferite de Guvernele aliate şi asociate şi de către conaţionalii lor.). 4 iunie 1920 (. la orice drepturi şi titluri asupra teritoriilor din fosta monarhie austro –ungară. prin agresiunea Austro – Ungaria şi a aliaţilor săi (. Gheorghe Bădescu.. în favoarea României. Zorin Zamfir.. astfel cum aceste fruntarii vor fi fixate de către Principalele puteri aliate şi asociate. Greciei. 1974.. inclusiv ofiţeri şi trupele auxiliare (. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Document 5: Tratatul de pace cu Ungaria (excerpt) Trianon. României. pentru a le fi cauzat.I (1917-1939). Constantin Buşe. Bucureşti.) Numărul total al forţelor militare în armata ungară nu va trebui să depăşească 30. Bulgariei. în ce-o priveşte.).)...Mihai Croitor . ca urmare a războiului care le-a fost impus. Articolul 161 Ungaria recunoaşte că ea şi aliaţii săi sunt răspunzători.. Articolul 73 Ungaria declară de pe acum că recunoaşte şi primeşte fruntariile Austriei. Articolul 104 (. Statului Sârbo – Croato – Sloven şi ale Statului Cehoslovac.. Relaţii internaţionale în acte şi documente.000 de oameni. SURSA: Alexandru Vianu. vol.) Articolul 45 Ungaria renunţă...

Statele Unite au semnat un tratat de pace separat cu Germania . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Seminar nr.6 februarie 1922 . valabil pe o perioadă de 6 ani . SUA). 6 februarie 1922.părţile semnatare se angajau să menţină status-quo-ul în zona Pacificului * De ilustrat principalele prevederi.s-au încheiat 3 tratate. după cum urmează: I. Tratatul celor Patru Puteri (Anglia. 13 decembrie 1921. Italia).24 august 1921. Japonia. SUA.dezarmarea generală. 12 noiembrie 1921. Japonia.stabilea un sistem de limitare a tonajelor flotelor . valabil pe o perioadă de 15 ani . şi în special dezarmarea navală . 3 Relaţiile internaţionale în perioada interbelică.scopul conferinţei : . Franţa. 1919-1939 I Conferinţa de la Washington.părţile semnatare conveneau să-şi respecte reciproc posesiunile din Pacific şi să supună consultărilor orice dispute sau ameninţări din exterior * De ilustrat principalele prevederi. precum şi semnificaţia tratatului pentru evoluţia ulterioară a evenimentelor * pentru uz intern   40  . precum şi semnificaţia tratatului pentru evoluţia ulterioară a evenimentelor II.Mihai Croitor . Franţa.soluţionarea problemelor din zona Pacificului şi Extremului Orient . Tratatul naval al celor cinci puteri sau tratatul asupra limitării armamentului naval (Anglia.

Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  III.tratatul prevedea restabilirea relaţiilor diplomatice şi renunţarea reciprocă la despăgubirile de război ° de ilustrat contextul în care s-a semnat tratatul. Olanda.urmează linia începută la Rapallo .semnarea acestui tratat a marcat sfârşitul izolării Uniunii Sovietice şi a Germaniei pe plan economic şi politico-diplomatic .cele două părţi se angajau să se abţină de la violenţă şi de la orice atac îndreptat împotriva celeilalte * pentru uz intern   41  .a fost un tratat de neagresiune germano – sovietic . principale prevederi. SUA. Portugalia) . partenerii îşi promit neutralitatea în cazul atacului din partea unei terţe puteri Pactul Ribbentrop – Molotov. Tratatul celor nouă (Anglia. 1926 . 23 august 1939 .pact de prietenie germano .garanta independenţa Chinei . 6 mai 1921 .se ajunge la o înţelegere în probleme de politică şi economie. 16 aprilie 1922 .Mihai Croitor . Italia.Japonia retroceda Chinei Shandong şi Kiaochou . Franţa.prin acest acord Republica de la Weimar recunoştea pe cea a Sovietelor şi iniţia legături comerciale cu aceasta Tratatul de la Rapallo. Japonia.rus . China. Belgia.angajamentul formal al părţilor de a sprijini politica porţilor deschise II Relaţiile sovieto-germane Acord comercial. precum şi semnificaţia sa Tratatul de la Berlin.

realizarea securităţii colective prin dezarmare . principalele prevederi. principalele prevederi. principalele prevederi. precum şi semnificaţia sa pentru evoluţia ulterioară a evenimentelor III Problema dezarmării Geneva.stabilea o legătură între cei trei termeni: arbitraj. 1924-1925 .conţinea un protocol adiţional secret prin care erau stabilite sferele de influenţă * De ilustrat contextul în care s-a semnat tratatul.Mihai Croitor . securitate. eventualele lipsuri ale noului act Protocolul Litvinov sau acordul de la Moscova. 27 august 1928 . dezarmare ° De ilustrat contextul în care s-a a fost elaborat documentul.pactul obliga părţile semnatare să renunţe la război ca instrument al politicii naţionale şi ca mijloc de reglementare a litigiilor internaţionale. 28 septembrie 1939 . angajându-se să rezolve diferendele dintre ele numai prin mijloace paşnice * De ilustrat părţile semnatare. cauzele eşecului acestei iniţiative Pactul Briand-Kellogg (sau pactul de renunţare la război). 9 februarie 1929 . principalele prevederi. pe plan regional a Pactului Briand-Kellogg * pentru uz intern   42  .o aplicare. contextul în care a fost elaborat documentul. precum şi semnificaţia sa pentru evoluţia ulterioară a evenimentelor Pactul germano – sovietic de prietenie şi frontieră. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  .Protocolul de la Geneva sau Protocolul pentru reglementarea paşnică a diferendelor dintre state viza: . Paris.URSS şi Germania îţi împărţeau Polonia şi stabileau dispariţia ei de pe harta politică a Europei *De ilustrat contextul în care s-a semnat tratatul.introducea un element nou: arbitrajul obligatoriu .

planul Dawes este înlocuit cu planul Young. Maxim Litvinov.se preconiza: 1) o reeşalonare a datoriilor Germaniei pe 5 ani 2) depunerile germane erau garantate printr-o ipotecă asupra căilor ferate şi industriei * De ilustrat principalele prevederi ale planului . Ungariei.a revenit unei Comisii a reparaţiilor. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  . Bulgariei şi Turciei *De ilustrat principalele hotărâri ale conferinţei . 1924 Planul Dawes . Polonia. aprilie – mai 1921) a fixat cuantumul reparaţiilor datorate de Germania la suma de 132 miliarde mărci aur ⇒ sub ameninţarea ocupării Ruhrului de către trupele aliate.Mihai Croitor .între 1 iulie – 17 august 1925 trupele belgine şi cele franceze au evacuat zona Ruhrului .a stabilit cotele ce trebuiau să revină fiecărui învingător .distribuia cotele care cădeau în sarcina Austriei. Estonia şi Letonia IV Problema reparaţiilor .a fost o propunere sovietică: ministrul de externe sovietic. următoarelor state: România.rezolvarea crizei Ruhrului s-a realizat prin planul Dawes. fără a putea achita tranşeele respective ⇒ 11 ianuarie 1923 trupele franceze şi belgiene ocupă bazinul carbonifer al Ruhrului . guvernul german este nevoit să accepte această decizie.Germania intră în incapacitate de plată a datoriilor sale ⇒ problema datoriilor germane a fost discutată la Conferinţa de la Spaa din iulie 1920 Conferinţa de la Spaa .Comisia de reparaţii (Londra. care trebuia să urmărească modul în care Germania îşi onorează obligaţiile asumate . 1930 * pentru uz intern   43  . a propus un document pe aceeaşi idee a renunţării la război ca mijloc de reglementare a conflictelor.

şi Cehoslovacia.Mihai Croitor .se prevedea reducerea datoriilor Germaniei la 38 miliarde mărci aur. plătibile în 59 de ani * De ilustrat principalele prevederi ale planului . pe de o parte. după cum urmează: °„Pactul renan de garanţie” care asigura inviolabilitatea graniţelor franco – germano – belgiene.Conferinţa de la Laussane. pe de altă parte ° tratate de alianţă franco – polonez. Polonia. garantată de Marea Britanie şi Italia ° convenţii de arbitraj între Germania. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Planul Young . principalele prevederi.s-au semnat mai multe documente.cehoslovac * De ilustrat contextul evenimentului. 1931– prevedea suspendarea pe o durată de un an a plăţii tuturor reparaţiilor de război . 16 iunie – 19 iulie 1932.moratoriu Hoover. respectiv franco . care a marcat sfârşitul problemei reparaţiilor pentru că Germaniei i s-a impus să plătească doar 3 miliarde mărci aur şi numai în măsura în care situaţia ei economică îi permitea acest lucru V Acordurile de la Locarno (5 -16 octombrie 1925) .debutează printr-un crah bursier şi se transformă într-o criză economică * pentru uz intern   44  . precum şi semnificaţia acestor documente pentru evoluţia ulterioară a evenimentelor Franţa. Belgia. VI Marea criză economică .s-a declanşat în SUA în octombrie 1929 .

produse electronice) ceea ce dă naştere unui dezechilibru între producţie şi consum .creşterea artificială a cursului unor acţiuni b) declanşarea crizei economice .speculanţii bursieri au încercat să-şi vândă titlurile imediat şi la un curs cât se poate de mare .Mihai Croitor . o creştere a ratei şomajului şi o nouă scădere a consumului * pentru uz intern   45  . dar şi a unei reduceri a beneficilor industriale nete în sectorul construcţiilor de maşini . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  a) cauzele crizei economice .creşterea speculaţilor bursiere care în 1929 ating o cifră record . care determină prăbuşirea cursurilor c) efectele crizei economice .primele semne ale crizei se resimt în SUA: ► prăbuşirea sistemului de credit ► supraproducţia devine considerabilă în condiţiile scăderii drastice a cererii interne şi a restrângerii posibilităţilor de împrumuturi ► supraproducţia determină falimentul a numeroase întreprinderi.saturarea pieţei de produse industriale (automobile. la oţel. în timp ce preţurile pentru maşinile agricole continuă să crească » pentru că veniturile lor scad.agricultura suferă din cauza scăderii preţurilor la produsele agricole determinată de o supraproducţie.contractarea unor credite de către personale fizice pentru satisfacerea nevoilor personale .marea criză economică a debutat pe fondul unei scăderi a preţurilor la minereurile de fier.pe 24 octombrie 1929 are loc o acumulare a ordinelor de vânzare. agricultorii contractează împrumuturi .ţările care importau mărfuri din SUA achitau deseori contravaloarea acestora cu bani împrumutaţi de la băncile americane .

mondializarea crizei economice este determinată de: ► retragerea capitalurilor europene de către băncile americane care a determinat falimentul băncilor austriece şi germane ► reducerea exportului european către SUA datorită diminuării cererii de produse şi întărirea măsurilor protecţioniste americane .urmăreşte o redresare pe termen scurt şi mediu * pentru uz intern   46  . care dă naştere la importante deficite bugetare ► renunţarea la etalonul aur de către toate statele afectate de criză . marşuri ale foamei) .efectele crizei în domeniul politic: ► liberalismul economic şi regimul democratic devin ţinta unei profunde neîncrederi ► instaurarea unor regimuri autoritare ⁄ totalitare ca o alternativă credibilă la sistemul democratic care eşuase ► ascensiunea mişcărilor de extremă dreapta (a se vedea de exemplu. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  .Mihai Croitor . cazul Germaniei) ► ascensiunea stângii politice pe plan european d) lupta împotriva crizei * politica de tip liberal .efectele crizei în domeniul economic: ► scăderea preţurilor ► scăderea producţiei ►prăbuşirea comerţului internaţional evidenţiată de scăderea valorii schimburilor internaţionale.efectele crizei în domeniul social: ► creşterea şomajului ► pauperizarea agricultorilor cărora băncile le confiscă terenurile cu care au girat împrumuturile ► scădere demografică ► manifestări de violenţă (greve.

Mihai Croitor . a dobânzii şi a banilor” a teoretizat necesitatea intervenţiei statului în rezolvarea crizei economice . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  .statul intervine pentru a: ► lansa o politică prin care se încurajează lucrările de amploare ► dezvolta industria de armament ► determina scăderi substanţiale ale salariilor muncitorilor care să permită întreprinderilor să-şi sporească veniturile necesarul de materii prime. devalorizarea monedei pentru a facilita exportul . găsirea unor pieţe de desfacere pentru produsele lor.nu se bucură de succes pentru că pieţele externe sunt blocate şi nu face altceva decât să diminueze şi mai mult puterea de cumpărare pe plan intern * politica de tip keynesian . Keynes în lucrarea sa „Teoria generală a folosirii forţei de muncă.aplicată în SUA – politica „New Deal” * politica de tip fascist . a salariilor (rezultat al creşterii şomajului) şi a dobânzilor (băncile nu mai au cui să împrumute iar dobânzile scad automat). să fixeze un salariu minim pentru a relansa puterea de cumpărare.rolul statutului este redus la restabilirea echilibrului bugetar (diminuând cheltuielile publice) şi la impunerea scăderilor salariale necesare reducerii costurilor de producţie ale întreprinderilor .în opinia acestui economist.consideră că lucrurile ar trebui să meargă de la sine: scăderea preţurilor materiilor prime şi utilajelor. rezolvarea crizei depinde de relansarea consumului: statul trebuie să adopte o politică de lucrări ample (capabilă să ofere locuri de muncă). acceptarea deficitului bugetar. concentrarea întreprinderilor . găsirea unor soluţii pentru rezolvarea problemelor bugetare au determinat angajarea statelor în urmărirea unei politici expansioniste * pentru uz intern   47  .J.M. să dea ajutor de şomaj.

1932-1934 . reducerea cu o treime a tonajului şi numărului de cuirasate . pe mare. Franţa şi Anglia au susţinut ideea că dezarmarea trebuia precedată de un control al armamentelor . Italia.s-a deschis la 2 februarie 1932. precum şi acordarea unor garanţii de securitate b) Planul Hoover – propunere de reducere a armamentului: efectivele terestre urmau a fi reduse cu o treime (tancurile şi artileria grea urmau a fi eliminate total). în principiu de Hitler. Germania.au fost prezentate mai multe planuri pentru realizarea dezarmării: a) Planul Tardieu care viza crearea unei forţe multinaţionale aflate sub egida Societăţii Naţiunilor. SUA) recunoaşte Germaniei „egalitatea în drepturi într-un sistem care să asigure securitatea tuturor naţiunilor” .16 septembrie 1932. marile puteri doreau să-şi justifice politica în domeniul militar şi al înarmărilor . crucişătoare şi contratorpiloare. Anglia. părăseşte conferinţa . dimpotrivă.Mihai Croitor . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  VII Conferinţa dezarmării de la Geneva.000 de oameni efectivele armate ale principalelor ţări de pe continent .eşecul conferinţei * pentru uz intern   48  . apoi să se treacă la controlul armelor .teza germană era.planul britanic este acceptat. pretinzând că egalitatea drepturilor în domeniul dezarmării nu era acordată. în discursul său din 17 mai 1933 .la 11 decembrie 1932. forţele aeriene – eliminarea avioanelor de bombardament .poziţia ireconciliabilă a celor două părţi a determinat retragerea Germaniei de la conferinţă. că trebuia să se înceapă cu dezarmarea.în ciuda scopului proclamat al conferinţei.la noua sesiune a conferinţei au fost prezentate din nou două planuri: 1) planul francez Herriot – Bancour care prevedea reducerea tuturor armatelor europene la un tip uniform de poliţie 2) planul englez MacDonald care fixa la 200. iar la 19 octombrie 1933 din Societatea Naţiunilor . cu participarea a 62 de state .la reluarea conferinţei. Germania. o conferinţă a celor cinci (Franţa.

în aprilie 1934. Curtius şi cel austriac.s-au semnat trei acorduri internaţionale: 1) 11aprilie 1935. Polonia şi Cehoslovacia *De ilustrat contextul propunerii franceze.tratatul sovieto – cehoslovac .acord franco–anglo–italian care viza constituirea unui front antigerman de către aceste trei 2) 2 mai 1935 – tratatul franco – sovietic 3) 16 mai 1935 . a serviciul militar obligatoriu în Germania . în martie 1935.agresiunea finală a Germaniei asupra Austriei a fost precedată de câteva tentative nereuşite: a) 14 martie 1931. ministrul de externe german.Mihai Croitor . Schober.după retragerea Germaniei din Societatea Naţiunilor. Franţa a încercat să organizeze un sistem de securitate colectivă prin Pactul Oriental. au semnat un proiect privind „asimilarea condiţiilor vamale şi politic – comerciale între Germania şi Austria” * pentru uz intern   49  . Finlanda.acordurile de la Stresa au fost o reacţie faţă de reintroducerea. acesta a propus URSS proiectul unui Pact care să grupeze URSS. principalele prevederi ale proiectului şi cauzele eşecului său IX Acordurile de la Stresa. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  VIII Proiectul Pactul oriental (aprilie 1934) . iniţiativa aparţinând ministrului de externe francez. Estonia.prăbuşirea sistemului creat la Stresa a fost generată de două evenimente: a) tratatul anglo –american prin care se permitea flotei germane să-şi ridice tonajul flotei b) agresiunea Italiei în Etiopia *De ilustrat contextul semnării acestor acorduri şi principalele prevederi ale acestora X Agresiunea Germaniei asupra Austriei (sau Anschluss-ul) . aprilie – mai 1935 . Louis Barthou .

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  b) asasinarea cancelarului austriac Dollfuss de către un comando de nazişti austrieci, iunie 1934 ⇒ în 1936, ambasadorul german în Austria, von Papen, va încheia cu cancelarul austriac Schusnigg, „a gentlemen`s agreement ” c) memorandumul Hossbach din 5 noiembrie 1937: stenogramă unei şedinţei lui Hitler cu o serie de consilieri, în timpul căreia liderul german ar fi vorbit despre planurile de cucerire a lumii, propunând mai întâi cucerirea Cehoslovacia şi doar apoi a Austriei - pregătirile Germaniei pentru Anschluss - tatonarea poziţiei aliatului italian: la 6 noiembrie 1937, întâlnire dintre Mussolini şi Ribbentrop - noiembrie 1937: întâlnirea dintre lordul Halifax şi Hitler la Berchtesgaden - ianuarie 1938, în timpul unei percheziţii la sediile naziste au fost descoperite planuri de rebeliune militară ale naziştilor austrieci - 13 februarie 1938 cancelarul austriac, Schuschnigg, se întâlneşte cu Hitler la Berchtesgaden; ultimatumul lui Hitler - martie 1938 cancelarul austriac, Schuschnigg anunţă organizarea unui plebiscit pentru independenţa Austriei ⇒ precipitarea evenimentelor şi ocuparea Austriei de către trupele germane -12 martie 1938 Hitler declara, la Linz, în mod oficial, alipirea Austriei la Germania, confirmată şi printr-un plebiscit * De ilustrat pe larg conţinutul fiecărei etape a agresiunii Germaniei asupra Austriei, precum şi reacţia marilor puteri.

XI Agresiunea Germaniei asupra Cehoslovaciei
- memorandumul Hossbach din 5 noiembrie 1937: în timpul unei şedinţe Hitler cu o serie de consilieri, acesta ar fi vorbit despre planurile de cucerire a lumii, propunând mai întâi cucerirea Cehoslovacia şi doar apoi a Austriei - lipsa unei coeziuni interne a statului generată de nemulţumirile minorităţilor naţionale - poziţia geografică nefavorabilă a ţării în contextul unui conflict - existenţa unei mişcări a germanilor din regiunea sudetă

* pentru uz intern 

 50 

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  -24 aprilie 1938, Programul de la Karlsbad ⇒ lipsa de reacţie a Franţei şi, implicit a URSS - Marea Britanie trimite ca mediator pe lordul Runciman - 1 septembrie 1938 Hitler îl primeşte pe Konrad Helein, liderul germanilor sudeţi şi îi vorbeşte acestuia despre „armonia perfectă între opiniile lor” - 4 septembrie 1938 are loc o întâlnire între Benes şi liderii germanilor sudeţi - 12 septembrie 1938, discursul lui Hitler de la Nürnberg ⇒ 13 septembrie, liderii germani sudeţi au întrerupt convorbirile cu autorităţile cehoslovace şi au încercat o revoltă, care a fost rapid reprimată de guvernul cehoslovac - 15 septembrie 1938 Chamberlain şi Sir Horace Wilson s-au întâlnit cu Hitler la Berchtesgaden - pe 20 septembrie 1938, guvernul cehoslovac a respins memoriu franco – britanic privind împărţirea ţării - pe 21 septembrie 1938, guvernul cehoslovac acceptă condiţiile impuse, ca urmarea a unui ultimatum franco – britanic - 22 septembrie 1938, Chamberlain s-a întâlnit din nou cu Hitler, la Godesberg, liderul german declarând că nu este de acord cu condiţiile primite, germanii sudeţi fiind maltrataţi, regiunea trebuia anexată Germaniei - 29 septembrie 1938 Conferinţa de la München şi împărţirea statului cehoslovac ⇒ apogeul conciliatorismului - 30 septembrie 1938 Chamberlain şi Hitler au semnat o declaraţie de neagresiune considerată de toată lumea ca menit să aducă pacea în Europa - la 2 octombrie 1938 Polonia colonelului Beck a ocupat regiunea Teschen -la 2 noiembrie 1938, în urma primul dictat de la Viena, Ungaria primeşte sudul Slovaciei - martie 1939, preşedintele cehoslovac Hacha (succesorul lui Benes) se întâlneşte cu Hitler şi sub presiune, acceptă protectoratul german asupra Boemiei şi Moraviei - 15 martie 1939, Slovacia îşi declară independenţa, iar la 16 martie 1939 acceptă protectoratul german * De ilustrat pe larg conţinutul fiecărei etape a agresiunii Germaniei asupra Cehoslovaciei, precum şi reacţia marilor puteri.

* pentru uz intern 

 51 

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală 

XII Agresiunea Japoniei în Extremul Orient
- în contextul unei crize economice resimţite de Japonia, militarii niponi propun ca soluţie la această situaţie o politică de cuceriri ⇒ profitând de un incident minor la căile ferate japoneze (18 septembrie 1931), trupele japoneze au ocupat principalele oraşe din Manciuria, o bogată regiune minieră şi agricolă din nordul Chinei - guvernul chinez refuză să negocieze, face apel la Societatea Naţiunilor, ordonă boicot împotriva mărfurilor japoneze, dar nu declară război Japoniei, din cauza pregătirilor militare insuficiente - septembrie – decembrie 1931, Consiliul Societăţii Naţiunilor a examinat plângerea chineză ⇒ decembrie 1931 s-a creat comisia Laytton, - între timp continuă agresiunea japoneză în China, ocupând noi provincii şi afectând, în acest mod, interesele americane şi engleze ⇒ doctrina Stimson, prin care făcea cunoscută decizia SUA de a nu recunoaşte nici un fel de anexări teritoriale sau tratate ⁄acorduri care ar consimţi aceste contropiri; de asemenea, în notă se protesta împotriva oricăror măsuri care ar leza interesele americane în China sau ar veni în contradicţie cu principiul porţilor deschise - la 18 februarie 1832, japonezii au proclamat independenţa Manciuriei, sub numele de Manciuko - la 9 martie 1932, în fruntea statutului marionetă creat de japonezi era impus ca regent, apoi încoronat ca împărat la 1 mai 1932, Pu I (cel care fusese forţat să abdice de pe tronul Chinei în 1912) - septembrie 1932, Comisia Laytton şi–a prezentat raportul, discutat în Adunarea Generală a Societăţii Naţiunilor ⇒ după dezbateri prelungite, la 24 februarie 1933 s-a adoptat o rezoluţie în spiritul recomandărilor Comisiei Laytton: - nu se aplicau nici un fel de sancţiuni Japoniei agresive - se recunoşteau aşa – zisele drepturi şi interese speciale ale acesteia în nord – estul Chinei - se constata încălcarea de către Japonia a Tratatului celor nouă puteri - nu se recunoştea existenţa statului Manciuko

* pentru uz intern 

 52 

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  - la 27 martie 1933, Japonia părăseşte Societatea Naţiunilor, nemulţumită de conţinutul rezoluţiei Adunării Generale - Japonia invadează Jehol, o regiune din China cuprinsă între Manciuria şi Marele Zid Chinezesc - la 7 iulie 1936, trupele japoneze lansează o nouă ofensivă în China: după cucerirea Pekinului (26-27 iulie), ele invadează China de nord – est - la sfârşitul anului 1937, trupele japonez controlează porturile importante, prin care Shanghai - singura regiune care le scapă japonezilor este cea din centrul ţării, controlată de armate a lui Jiang Jieshi (Chiang Kai – shek), are a făcut din oraşul Chongqing (Tchoung King) capitala sa provizorie - japonezii decid să pună capăt rezistenţei chineze, tăind drumurile prin care aceasta primea arme din URSS (până în 1938), apoi din SUA *De ilustrat pe larg conţinutul fiecărei etape a agresiunii Japoniei asupra Chinei

XIII Agresiunea Italiei în Albania
- Ahmed Zogu, protejat iugoslav, s-a alăturat italienilor, după ce l-a izgonit pe predecesorul său - ales preşedinte pe 7 ani, acesta l-a informat pe Mussolini, în ianuarie 1925, că intenţiona să realizeze un guvern solid în Albania pentru a contribui la pacea din Balcani, iar liderul fascist italian l-a recunoscut imediat - 27 noiembrie 1926 s-a semnat primul tratat italo-albanez, în fapt „un pact de prietenie şi securitate” - Mussolini a perceput Acordul de la Paris dintre Iugoslavia şi Franţa (11 noiembrie 1927) ca fiind unul îndreptat împotriva Italiei ⇒22 noiembrie 1927, Mussolini a ripostat, semnând cu Albania un al doilea tratat la Tirana - în septembrie 1928, Ahmed Zogu a fost încoronat regele al albanezilor, cu aprobarea Italiei - la 7 aprilie 1939, urmând exemplul lui Hitler, Mussolini a ordonat trupelor sale să invadeze Albania * pentru uz intern   53 

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  - regele Zogu a părăsit ţara - la 8 aprilie 1939, Albania a devenit protectorat italian şi, la cererea albanezilor italofili, cele două Coroane au fost unite * De ilustrat pe larg conţinutul fiecărei etape a agresiunii Italiei asupra Albaniei

XIV Agresiunea Italiei în Etiopia
- Etiopia era un stat independent african, membru al Societăţii Naţiunilor din 1923, admiterea sa fiind susţinută de Franţa şi Italia un acord privind zonele de influenţă în Etiopia, plecând mai degrabă de la o serie de considerente de ordin economic - Franţa a protestat împotriva acestui acord în numele unui tratat din 1906, care prevedea menţinerea drepturilor suverane ale împăratului Etiopiei - în iunie 1926, Etiopia a protestat, la rândul ei, pe lângă Societatea Naţiunilor, declarând că acordul este o ameninţare pentru suveranitatea etiopiană - Italia reuşeşte să liniştească guvernul etiopian şi să semneze împreună pe 2 august 1928 un tratat de prietenie, de conciliere şi arbitraj - ideea lui Mussolini de a cuceri Etiopia datează cel puţin din toamna anului 1933 - incidentul de care s-a servit Mussolini s-a desfăşurat la Ual-Ual, la 5 decembrie 1934, la frontiera dintre Eritreea şi Etiopia - guvernul etiopian a propus ca incidentul să fie supus arbitrajului, conform tratatului din 1928, însă Italia a refuzat (15 decembrie 1934) - imediat guvernul etiopian a făcut la Societatea Naţiunilor; în aceste condiţii, guvernul italian a revenit asupra deciziei sale şi a acceptat arbitrajul, da acesta a eşuat - pentru că pregătirile militare ale Italiei în Eritreea au căpătat dimensiuni considerabile, la 17 martie 1935, Etiopia a făcut din nou apel la Societatea Naţiunilor - poziţia dificilă a guvernelor englez şi francez generată de reînarmarea Germaniei şi de interesele lor specifice legate de această zonă - negocierile stagnau - încercările de compromis ale lui Eden, ale conferinţei tripartite franco – anglo- italiană, ale Consiliul Societăţii Naţiunilor respinse de Mussolini

* pentru uz intern 

 54 

a distras atenţia internaţională de la afacerea etiopiană şi i-a permis Ducelui să obţină victoria . Mussolini s-a arătat dispus să negocieze.cu toate manevrele de intimidare ale Marii Britanii în Mediterana şi conştient de voinţa pacifistă a guvernului englez. un decret al lui Mussolini proclama anexarea Etiopiei de către Italia. violenţele se generalizează . iar regele Italiei devenea „împăratul Etiopiei” .Mihai Croitor .la 4 iulie 1936.la 28 decembrie 1935 Mussolini a denunţat acordurile de la Stresa şi Roma .Franţa şi Anglia au încercat o soluţie proprie pentru a pune capăt crizei etiopiene: planul Laval – Hoare (decembrie 1935) .la iniţiativa statelor democratice.în 1931 Spania devine republică .la 13 iulie 1936 liderul monarhist Calvo Sotelo este asasinat. în care s-au confruntat două tabere: * pentru uz intern   55  .la 5 mai 1936. Societatea Naţiunilor hotărăşte să impună sancţiuni economice Italiei (ridicate în 1936). în vreme ce Germania îi furnizează Italiei cărbunele de care are nevoie.Mussolini acceptă în principiu planul. dar acesta eşuează din cauza protestelor opiniei publice engleze informată asupra prevederilor panului . ţăranii ocupă pământurile. Adunarea Naţiunilor Unite a votat o rezoluţie prin care erau ridicate sancţiunile economice şi financiare luate împotriva Italiei *De ilustrat pe larg conţinutul fiecărei etape a agresiunii Italiei asupra Etiopiei XV Războiul civil din Spania . Negusul Etiopiei a cerut pacea după victoria italiană de la lacul Achianga .alegerile din februarie 1936 sunt câştigate de Frontul Popular constituit din forţele de stânga spaniole ⇒ imediat se declanşează un val de greve revoluţionare. ceea ce a dat semnalul loviturii militare de stat. Mussolini a început operaţiunile militare în Etiopia . Franco devenind şeful mişcării naţionaliste .va începe un război civil ce va dura 3 ani. dar denunţarea tratatului de la Locarno de către Germania în aceeaşi zi. iar SUA petrolul necesar marinei şi aviaţiei . la 3 octombrie 1935. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  .la 9 mai 1936.la 7 martie 1936.

formarea Micii Înţelegeri (Cehoslovacia. România. Grecia) . de majoritatea clerului catolic şi de clasa conducătoare b) republicanii susţinuţi de muncitori. o adevărată „repetiţie generală” a războiului mondial * De ilustrat această ultimă idee.războiul din Spania s-a transformat într-un conflict internaţional. 1921 – de ilustrat scopurile constituirii acestei alianţe . în fapt.în aprilie 1938. Iugoslavia. pe 28 martie 1939 va ocupa Madridul. poziţia marilor puteri faţă de conflictul din Spania. a fost semnat Pactul Înţelegerii Balcanice (Turcia. de mica burghezie radicală. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  a) naţionaliştii sprijiniţi de armata permanentă.de ilustrat scopurile constituirii acestei alianţe . de Falangă.9 februarie 1934. de o parte a ţărănimii .Mihai Croitor . Iugoslavia. Franco reuşeşte să izoleze Madridul de Barcelona. precum şi semnificaţia acestor documente pentru evoluţia ulterioară a evenimentelor * pentru uz intern   56  . la Atena.Axa Berlin – Roma – Tokio: octombrie 1936 – protocol semnat între Germania şi Italia 25 noiembrie 1936 – Germania şi Japonia semnau Pactul Anticomintern 6 noiembrie 1937 – Italia aderă la Pactul Anticomintern 24 februarie 1939 – Ungaria şi statul Manciuko se alătură Pactului Anticomintern 27 februarie 1939 – Spania se alătură Pactului Anticomintern * De ilustrat principalele prevederi. România). unde în octombrie îşi va instala propriul guvern . precum şi posibilele consecinţe pe plan internaţional ale acestui conflict XVI Alianţe .

) pact de neagresiune: tratat prin care două sau mai multe state se obligă să nu întreprindă acţiuni duşmănoase unul faţă de celălalt securitate colectivă: componentă a relaţiilor internaţionale. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Dicţionar: conciliatorism: atitudine care duce spre împăcare. luate de către toate statele şi care vizează menţinerea păcii şi respectarea angajamentelor reparaţii de război: despăgubiri plătite pentru compensarea pagubelor economice datorate unui război revizionism: curent politic care şi propune modificarea (revizuirea) unor tratate internaţionale XVII Suport documentar Document 1: Moratoriu Hoover – Declaraţia preşedintelui Herbert Hoover .) * pentru uz intern   57  . 20 iunie 1931 (excerpt) Guvernul american propune amânarea pe o durată de un an a tuturor plăţilor datoriilor interguvernamentale. a datoriilor reparaţiilor şi a celor contractate în virtutea împrumuturilor pentru ajutor de după război (. amânarea legală a executării obligaţiilor financiare internaţionale.. concretizată prin măsuri comune. prin scăderea bruscă a cursului acţiunilor la bursă şi prin devalorizarea monedei credit: capital provenit prin împrumut.Mihai Croitor . pe baza încrederii şi solvabilităţii deficit bugetar: sumă cu care cheltuielile depăşesc veniturile moratoriu: amânarea plăţii datoriilor unui debitor. spre realizarea unui acord sau a unui compromis crah: fenomen economic manifestat prin lipsa acută a creditului pe piaţă. război etc. determinate de o situaţie excepţională (criză economică..

b) Germania şi Rusia renunţă. Relaţii internaţionale în acte şi documente. Guvernul german renunţă.I (1917-1939). dar acum baza reglementării acestor datorii constă în capacitatea de plată a debitorilor în condiţii normale. în mod reciproc. chiar în sensul cel mai larg. * pentru uz intern   58  . la despăgubirea pentru cheltuielile de război. Nici una din naţiunile care ne sunt debitoare nu a sugerat-o vreodată. Încrederea internaţională nu ar spori prin aceasta. nu de război. în regiunile operaţiunilor de război şi ca urmare a măsurilor de război. Ambele părţi renunţă. Vol. inclusiv rechiziţiile făcute pe teritoriul Părţii potrivnice. luând în consideraţie situaţia anormală existentă actualmente în lume. de asemenea.. la dezdăunarea pagubelor cauzate cetăţenilor unei din Părţi. lor şi cetăţenilor respectivi. Constantin Buşe. Zorin Zamfir. 16 aprilie 1922 (excerpt) Articolul 1 Cele două guverne sunt de acord ca divergenţele dintre Germania şi Republica Sovietică Rusă. în mod reciproc. noi acţionăm în deplină concordanţă cu politica şi principiile noastre. ci prin aşa-numitele legi excepţionale de război şi prin măsurile forţate luate de organele de stat ale celeilalte Părţi. anularea datoriilor care ni se cuvin. (.I. Editura Didactică şi Pedagogică. de asemenea. 1974.Mihai Croitor . adică a acelor pagube care le-a fost cauzate. vol. p. în probleme ce au apărut în timpul când aceste state au fost în stare de război. Gheorghe Bădescu. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Eu nu aprob deloc. Bucureşti. să se reglementeze pe următoarele baze: a) Statul german şi RSFSR renunţă.) SURSA: Alexandru Vianu. la despăgubiri pentru cheltuielile ce le-au avut cu prizonierii de război. precum şi la dezdăunarea pagubelor de război. să-şi refacă prosperitatea naţională..74 Document 2: Tratatul de la Rapallo între Republica Sovietică Federativă Rusă şi Germania . Esenţa prezentei propuneri este de a da răgaz guvernelor debitoare. la despăgubiri.

Mihai Croitor . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  pentru cheltuielile făcute cu internarea în Germania a unei părţi din Armata Roşie. Articolul 2 Germania renunţă la pretenţiile izvorând din faptul aplicării. nevoile economice ale ambelor părţi. de asemenea renunţă la pretenţiunile ce izvorăsc. Guvernul rus renunţă. Articolul 5 Cele două guverne vor lua în considerare cu bunăvoinţă. convenţiile proiectate de unele firme particulare.S..care i-au fost aduse la cunoştinţă în ultima vreme.R. * pentru uz intern   59  . . Articolul 3 Relaţiile diplomatice şi consulare între Germania şi R. cu privire la situaţia juridică generală a cetăţenilor uneia din Părţi pe teritoriul celeilalte şi în reglementarea generală a relaţiilor economice şi comerciale reciproce. se reiau fără întârziere. precum şi drepturile Germaniei şi ale statelor germane faţă de Rusia. în mod reciproc. şi să înlesnească executarea lor (. din măsurile luate de RSFSR sau de organele ei faţă de cetăţenii germani sau faţă de drepturile lor private. la restituirea sumelor câştigate de Germania din vânzarea bunurilor militare introduse de Germania de către unităţile internate. la rândul său. . Guvernul german se declară gata să sprijine.). pe cât posibil. până în prezent.S. Articolul 4 Ambele guverne sunt de acord mai departe să aplice clauza naţiunii celei mai favorizate. în general.F..sub condiţia că guvernul RSFSR nu va satisface pretenţiuni analoge ale altor state. a legilor şi măsurilor RSFSR unor cetăţeni germani şi drepturilor lor private.

Articolul 2 În cazul când una din Părţile contractante devine obiect al acţiunilor militare din partea unei terţe puteri. cât şi în comun cu alte puteri. de la orice acţiune agresivă şi orice atac una împotriva celeilalte. în cazuri necesare. Articolul 3 Guvernele ambelor Părţi contractante rămân să ţină contact între ele pe viitor pentru consultaţii. direct sau indirect. Gheorghe Bădescu. făcând schimb prietenesc de opinii sau. * pentru uz intern   60  . 98-99. atât izolat.Mihai Croitor . pp. împotriva altei părţi. ca să se informeze reciproc asupra chestiunilor ce privesc interesele lor comune. Document 3: Pactul Ribbentrop – Molotov ( Pactul de neagresiune germano sovietic) . Articolul 5 În caz de izbucnire a litigiilor sau conflictelor între părţile contractante într-un fel sau altul de chestiuni. Articolul 4 Nici una din Părţile contractante nu va participa la orice grupare de puteri îndreptată. 23 august 1939 Articolul 1 Ambele părţi contractante se obligă a se abţine de la orice violenţă. Relaţii internaţionale în acte şi documente. pe calea creării unei comisii pentru aplanarea conflictului. Zorin Zamfir.I (1917-1939). 1974. Vol. Bucureşti. Constantin Buşe. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  SURSA: Alexandru Vianu. Editura Didactică şi Pedagogică.I. ambele părţi vor rezolva aceste litigii şi conflicte exclusiv pe cale paşnică. vol. cealaltă parte contractantă nu va susţine sub nici o formă această putere.

Tratatul întră în vigoare imediat după semnarea lui. Schimbul de instrumente de ratificare trebuie să aibă loc la Berlin. În cazul unor transformări teritoriale şi politice ale teritoriilor aparţinând statelor baltice (Finlanda. atât ale Germaniei. interesul Lituaniei faţă de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele părţi. Articolul 7 Tratatul de faţă urmează să fie ratificat într-un termen cât mai scurt posibil.Mihai Croitor . sferele de interes. problema delimitării sferelor lor respective de interes în Europa Răsăriteană. 2. cât şi ale URSS. durata pactului să fie considerată în mod automat pe următorii cinci ani. Dacă una din părţile contractante nu-l va denunţa cu un an înainte de expirarea termenului. Problema dacă în interesele ambelor părţi ar fi de dorit menţinerea unui stat polonez şi independent şi a modului în care vor fi trasate frontierele acestui stat poate fi soluţionată definitiv numai în cursul evenimentelor politice ulterioare. În orice caz. ambele guverne vor rezolva această problemă pe calea unor înţelegeri prieteneşti. În cazul unor transformări teritoriale şi politice ale teritoriilor aparţinând statului polonez. * pentru uz intern   61  . Aceste convorbiri au dus la următorul rezultat: 1. Letonia. Vistula şi San. în cadrul unor convorbiri strict confidenţiale. cât şi ale URSS. Estonia. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Articolul 6 Tratatul de faţă este încheiat pe un termen de zece ani. Protocolul adiţional secret Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reichul german şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interes atât ale Germaniei. Lituania). vor fi delimitate aproximativ pe linia râurilor Narev. plenipotenţiarii semnatari din partea celor două părţi au discutat. În legătură cu aceasta.

Gheorghe Bădescu.Mihai Croitor . Bucureşti.. În privinţa Europei de Sud – Est. Moscova. Relaţii internaţionale în acte şi documente.19. Zorin Zamfir. SURSA: Gheorghe Onişoru. 1976. Document 4: Pactul germano – sovietic de prietenie şi frontieră . ce va fi descrisă mai amănunţit în protocolul suplimentar (. pe teritoriul de la răsărit de această linie . linia trasată pe harta alăturată. pp. II (1939-1945). Partea germană îşi declară totalul dezinteres faţă de aceste teritorii. p. 27 august 1928 (excerpt) Articolul 1 Înaltele părţi contractante declară solemn în numele popoarelor lor respective că condamnă recursul la război pentru regularea diferendelor internaţionale şi renunţă la el ca instrument de politică naţională în relaţiunile lor mutuale * pentru uz intern   62  . Editura Didactică şi Pedagogică. Articolul 3 Reconstruirea de stat necesară pe teritoriul de vest de la linia arătată la articolul 1 o va face guvernul german.. 4. Bucureşti 2005. Vol. partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. 28 septembrie 1939 (excerpt) Articolul 1 Guvernul URSS şi guvernul german stabilesc ca frontierele între cele două state interesate. SURSA: Alexandru Vianu. Istoria contemporană universală 1917 – 1945. Constantin Buşe.).guvernul URSS. Acest protocol va fi considerat de ambele părţi ca strict secret. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  3.43-45. Document 5: Pactul Briand – Kellogg sau Pactul de la Paris . Editura Fundaţiei România de Mâine. pe teritoriul fostului stat polonez.

Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Articolul 2 Înaltele părţi contractante recunosc că regularea sau rezolvarea tuturor diferendelor sau conflictelor de orice natură sau de orice origine ar fi ele care se vor putea ivi între ele. Articolul 2 Germania şi Belgia. precum şi Germania şi Franţa se obligă în mod reciproc ca.134.. să nu recurgă în nici un caz la agresiune şi cotropire şi să nu recurgă la război una împotriva celeilalte (.)..Mihai Croitor . sau aşa cum au fost stabilite în executarea acestuia. referitoare la zona demilitarizată. vol. Document 6: Tratatele de la Locarno cu privire la garantarea frontierelor germano – franceze şi germano – belgiene. Bucureşti. Gheorghe Bădescu. aşa cum au fost stabilite prin Tratatul de pace semnat la Versailles la 28 iunie 1919. de * pentru uz intern   63  .. 16 octombrie 1925 (excerpt) Pactul de garanţie renan Articolul 1 Înaltele părţi contractante garantează fiecare pentru sine şi toate împreună (.) menţinerea statu – qou-ului teritorial care rezultă din frontierele dintre Germania şi Franţa. p. 1974. nu va trebui niciodată urmărită decât prin mijloace pacifiste. Germania şi Belgia. precum şi Germania şi Franţa. Constantin Buşe. Editura Didactică şi Pedagogică.. Relaţii internaţionale în acte şi documente. precum şi respectarea prevederilor articolelor 42 şi 43 din menţionatul tratat. (. Articolul 3 Faţă de obligaţiile reciproce pe care şi le-au asumat prin articolul 2. Zorin Zamfir...I (1917-1939).) SURSA: Alexandru Vianu. se obligă să rezolve pe cale paşnică toate problemele. inviolabilitatea acestor frontiere. în raporturile lor.

sau a începerii acţiunilor de război.)..).... şi ar viola articolul 3 al prezentului tratat. sau a concentrării de forţe armate în zona demilitarizată.. inclusiv aceea din 30 august 1924 semnată la Londra (.).. sau nu ar respecta articolele 42 sau 43 din Tratatul de la Versailles.polon) Articolul 1 În cazul în care Polonia sau Franţa ar avea de suferit de pe urma nerespectării angajamentelor. ea va fi supusă aplicării prevederilor din articolul 4 al prezentului tratat (. Articolul 5 Dispoziţia din articolul 3 al prezentului tratat se pune sub garanţia Înaltelor părţi contractante. Articolul 4 În cazul unei încălcări a articolului 2 din prezentul tratat sau a nerespectării vădite a articolelor 42 sau 43 din Tratatul de la Versailles.. intervenite astăzi între ele şi Germania în vederea menţinerii păcii * pentru uz intern   64  . după cum urmează: În cazul în care una din Puterile indicate în articolul 3 refuză să se conformeze regulilor paşnice sau să execute o hotărâre arbitrală sau judecătorească.). Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  orice natură ar fi.. să acorde fără întârziere sprijinul său acelei Părţi faţă de care s-a săvârşit o astfel de încălcare sau o astfel de încălcare (. de îndată ce va afla că acea încălcare sau nerespectare constituie un act de agresiune neprovocat şi că sunt necesare acţiuni imediate din cauza trecerii frontierei.Mihai Croitor . de către una din Înaltele părţi contractante. care le despart şi care ar putea fi soluţionate prin obişnuitele căi diplomatice (. precum şi din convenţiile complementare. Tratatul între Franţa şi Polonia (sau tratat de garanţie franco . Articolul 6 Dispoziţiunile prezentului Tratat nu aduc nici o atingere drepturilor şi obligaţiunilor ce decurg pentru Înaltele părţi contractante din Tratatul de pace de la Versailles. fiecare din celelalte Puteri contractante se obligă de pe acum ca.

Editura Didactică şi Pedagogică. Franţa.). 1976. Relaţii internaţionale în acte şi documente. p. dacă o asemenea nerespectare va fi însoţită de o folosire a armelor ce n-ar fi fost provocată (.Mihai Croitor . SURSA: Alexandru Vianu. Bucureşti. acţionând în aplicarea articolul 16 din Pactul Societăţii Naţiunilor.. se angajează să-şi dea imediat ajutor şi asistenţă. Constantin Buşe. şi în mod reciproc Polonia.113-115 * pentru uz intern   65  . II (1939-1945). Zorin Zamfir.. Gheorghe Bădescu. pp. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  generale. Vol.

şi în acest * pentru uz intern   66  . din perspectiva necesităţii eliminării agresiunii militare fasciste.Mihai Croitor . 6 Evoluţia relaţiilor interaliate în timpul celui de-al doilea război mondial: 1939-1945 I Formarea coaliţiei Naţiunilor Unite 1) 22 iunie 1941. discursul lui Winston Churchill la radio prin care făcea cunoscută poporului englez. intitulat „Cu privire la acţiunile comune de război împotriva Germaniei” 3) stabilirea modalităţilor concrete de ajutorare a Uniunii Sovietice – misiunea H. agresiunea Germaniei împotriva Uniunii Sovietice şi justifica. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Seminarul nr. depăşind astfel orice diferenţe ideologice 2) 12 iulie 1941. la Moscova era semnat acordul sovieto – englez. Congresul american a hotărât să extindă prevederile legii lend and lease şi asupra schimburilor făcute cu SUA de către URSS. Carta Atlanticului 5) 24 septembrie 1941 URSS aderă la Carta Atlanticului 6) conferinţa de la Moscova (29 septembrie – 1 octombrie 1941) care a stabilit modalităţile de realizare şi proporţiile colaborării între URSS şi aliaţii săi anglo-saxoni 7) la începutul lunii noiembrie 1941. alianţa cu URSS. respectiv 6 noiembrie 1941 4) 14 august 1941. schimbul de scrisori între Stalin şi Franklin Roosevelt din 30 octombrie. Hopkins.

un alt fond de aceeaşi valoare 8) colaborarea anglo – sovietică din Iran . intitulat „Cu privire la principiile ajutorului reciproc în războiul împotriva agresorului” 13) 11 iunie 1942 s-a semnat la Washington acordul sovieto – american care reglementa relaţiile economice şi financiare pe baza legii lend and lease ‫ ٭‬De ilustrat. au constituit principale motive ale atacării Iranului de către trupele sovietice şi engleze (vara – toamna 1941) . Declaraţia Naţiunilor Unite de către reprezentanţii celor 26 de state care au participat la Conferinţa de la Washington (22 decembrie 1941 – 14 ianuarie 1942) 12) 26 mai 1942 s-a semnat la Londra. de a expulza pe resortisanţii germani. pe larg. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  scop. poziţia strategică a Iranului pentru frontul sovietic. suveranităţii şi independenţei sale politice 9) a doua zi după atacul de la Pearl Harbour. din formarea coaliţiei Naţiunilor Unite. * pentru uz intern   67  . a acordat un credit iniţial de 1 miliard de dolari. precum şi interesele economice britanice în această ţară. iar în februarie 1942.Mihai Croitor .refuzul Şahul Reza. conţinutul fiecărei etape.ocuparea Iranului nu a fost însoţită de încercări de subminare a integrităţii teritoriale. tratatul de alianţă anglo – sovietic. cunoscut pentru poziţia sa progermană. Germania şi Italia au declarat război SUA 11) 1 ianuarie 1942 a fost semnată la Casa Albă. la 8 decembrie 1941 SUA şi Anglia au declarat război Japoniei 10) 11 decembrie 1941.

adjunct al Secretarului de Stat. în schimbul a 50 de crucişătoare americane şi a obligaţiei SUA de a apăra posesiunile engleze în emisfera occidentală. Roosevelt l-a trimis pe Summer Welles. în Europa. conţinutul fiecărei etape.2 septembrie 1940 s-a semnat un tratat anglo – american prin care Marea Britanie. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  II Formarea alianţei anglo – americane . F.15 iunie 1940. preşedintele american F. Bermude. Roosevelt a semnat ordinul de creare a Comitetului pentru cercetările în domeniul folosirii energiei atomice în scopuri militare .în perioada „războiului ciudat”. arenda Statelor Unite.6 ianuarie 1941. Bahamas. Jamaica. pe litoralul Guineiei britanice . * pentru uz intern   68  . avioane . baze în insulele Newfoundland. muniţie.între iunie 1940 – iulie 1941 au fost livrate Angliei de către SUA cantităţi importante de arme.victoriile obţinute de alianţa fascistă şi capitularea Franţei au determinat Congresul SUA să acorde de urgenţă credite sporite pentru armament . Antigua.Mihai Croitor .11 martie 1941 a intrat în vigoare legea lend and lease ‫ ٭‬De ilustrat. din formarea coaliţiei anglo-americane. pe larg. pe termen de 99 de ani.în februarie 1940. englez împotriva Germaniei şi au fost de acord cu planuri de operaţii pentru ajutorarea Finlandei împotriva URSS . Trinităţii. Roosevelt l-a adresat Congresului. în mesajul pe care preşedintele american F.16 septembrie 1940 SUA au adoptat legea privind obligativitatea serviciului militar obligatoriu . SUA au susţinut pasivitatea manifestată de guvernele francez. Santa Lucia. a propus adoptarea legii lend and lease . pentru a sonda posibilitatea ca Anglia şi Franţa să încheie pace cu Germania ⇒ misiunea eşuează .

problema războiului din Pacific – s-a aprobat planul de operaţiuni americane pentru perioada 1943-1944.numita operaţiune Anvil . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  III Conferinţele interaliate 1) Conferinţa de la Casablanca (13-24 ianuarie 1943) .o conferinţă a miniştrilor de externe ai Marii Britanii.redactat un proiect comun de declaraţie a celor patru puteri (SUA.s-a confirmat decizia de fixare a deschiderii celui de al doilea front în Franţa la 1 mai 1944 .se amână deschiderea celui de al doilea front pentru primăvara anului 1944 . Uniunii Sovietice şi Statelor Unite ale Americii . China) .au participat premierul britanic. Mariane . Franklin Roosevelt .s-a hotărât ca după încheierea operaţiunilor din Africa de Nord să se pună în aplicare planul de debarcare a trupelor anglo – americane în Sicilia .s-a fixat o operaţiune de debarcare în sudul Franţei. aşa. URSS.pentru a amâna impresia defavorabilă lăsată de această nouă amânare s-a adoptat principiul capitulării necondiţionate pentru puterile Axei 2) Conferinţa de Quebec (august 1943) .august 1943 – s-a semnat un acord anglo-american în domeniul cercetării atomice 3) Conferinţa de la Moscova (19-30 octombrie 1943) . Winston Churchill şi preşedintele american. Marea Britanie. Caroline.Mihai Croitor . care prevedea ocuparea arhipelagurilor Marshall.au fost date din nou asigurări ca în mai 1944 se va deschide cel de al doilea front * pentru uz intern   69  .

premierul britanic.la 1 decembrie 1943. peste Canalul Mânecii. care ar fi adus războiul în regiunea Bosforului sau în Balcani ⇒ respinsă de Roosevelt şi Stalin .Mihai Croitor .au fost adoptate: ° Declaraţia cu privire la Austria ° Declaraţia cu privire la Italia ° Declaraţia cu privire la răspunderea naziştilor pentru atrocităţilor comise ° Declaraţia celor patru 4) Conferinţa de la Cairo (26-27 noiembrie 1943) . ca soluţie pentru grăbirea înfrângerii Germaniei şi scurtarea duratei războiului . aceştia.s-a discutat statutul postbelic al Germaniei: a) Roosevelt a prezentat un plan de împărţire a Germaniei în cinci state autonome sub control internaţional b) Churchill a propus: ° separarea Prusiei militariste de restul ţării * pentru uz intern   70  .Chruchill a susţinut „varianta balcanică”: un avans rapid al aliaţilor în Italia.Stalin a insistat să se acorde prioritate debarcării în Franţa. de sud – est ⇒ respinse de guvernul sovietic . adică operaţiunilor Overlord şi Anvil .reprezentanţii sovietici au insistat asupra oportunităţii unor operaţiuni de anvergură în Occident. au dat publicităţii Declaraţia tripartită anglo – americano – chineză în legăturile cu reglementările din Extremul Orient 5) Conferinţa de la Teheran (28 noiembrie – 1 decembrie 1943) .delegaţii britanici şi americani au propus unele proiecte de federalizare a ţărilor mici din Europa centrală. împreună cu Chiang Kai -shek. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  . Franklin Roosevelt s-au întâlnit la Cairo . Winston Churchill şi preşedintele american.

Silezia . Anglia. Churchill i-a propus lui Stalin să stabilească sferele de influenţă în Balcani ⇒ aşa – numitul acord al procentajelor: * pentru uz intern   71  . iar preşedintele american a propus ca problema să fie discutată în Comisia consultativă europeană .Mihai Croitor . iar Polonia primea în schimb. teritoriul polonez trebuind a fi delimitat de linia Curzon şi Oder. în compensaţie. reparaţii de război .Finlanda – Stalin a arătat că Finlanda ° trebuia să revină la frontierele din 1940 ° să cedeze Uniunii Sovietice. la 6 luni după terminarea conflictului din Europa . Pomerania.organizarea securităţii colective: a) Churchill a propus un sistem „regionalist” construit în jurul a trei organisme continentale din Europa. Churchill a acceptat soluţia „de a împinge Polonia spre vest”. URSS.a fost adoptată: Declaraţia cu privire la Iran (1 decembrie 1943) 7) Conferinţa de la Moscova (9-18 octombrie 1944) . Petsamo ° să alunge trupele germane de pe teritoriul său ° să plătească Uniunii Sovietice.în cursul acestei întâlniri. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  ° desprinderea unor regiuni din sudul Germaniei pentru includerea lor. China) care să menţină ordinea internaţională .în ceea ce priveşte chestiunea poloneză. Prusia Orientală. alături de alte state din Europa Centrală în o Federaţie dunăreană ⇒ guvernul sovietic s-a opus.Oceanul Pacific – URSS a considerat că este posibil să înceapă operaţiunile militare împotriva Japoniei. inclusiv Prusia Orientală şi Oppeln ⇒ URSS încorpora teritoriile atribuite prin acordul germano – sovietic din 1939. la care să participe toate statele suverane ° un comitet executiv care să administreze serviciile publice internaţionale ° un directoriat al celor patru mari puteri (SUA. Asia şi America b) Stalin a imaginat o instituţie mondială cu trei nivele de operaţionalizare: ° o adunare.

incluzând trei reprezentanţi (englez. folosirea mânii de lucru germane Grecia 90% Marea Britanie 10% Uniunea Sovietică * pentru uz intern   72  . Churchill. consilieri militari . prin confiscarea de maşini de maşini şi utilaje. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  România 90% sovieticii 10% alţii Ungaria şi Iugoslavia 50% influenţă occidentală 50% influenţă sovietică Bulgaria 75% influenţă occidentală 25% influenţă sovietică 8) Conferinţa de la Yalta (4-11 februarie 1945) . termenul de lichidare fiind fixat la 10 ani ° nu s-a ajuns la un acord în privinţa reparaţiilor ⇒ rezolvarea problemei a fost încredinţată unei comisii de reparaţii cu sediul la Moscova. Franklin Roosevelt.s-au luat decizii referitoare la: A) problema germană . proprietăţile germane din afara teritoriului german.Mihai Croitor .punerea Germaniei în imposibilitatea de a mai provoca război a) împărţirea Germaniei şi conducerea acesteia în perioada postbelică b) stabilirea plăţii unor reparaţii de război ° delegaţia sovietică a prezentat câteva principii privind perceperea reparaţiilor în natură. sovietic şi american) ° propunerea sovietică: comisia de reparaţii cu sediul la Moscova trebuia să aibă ca bază de discuţie suma totală de 22 de miliarde de dolari. utilaj industrial demontat din zona sovietică şi occidentală. prin livrări anuale de mărfuri. miniştrii de externe american şi englez. din care jumătate trebuia să revină Uniunii Sovietice.au participat Stalin.principiul capitulării necondiţionate . nu în bani. urmând a fi acoperită din producţia curentă.

Churchill.Mihai Croitor .problema constituirii unui guvern polonez .organizarea postbelică a Germaniei prin împărţirea ei în zone de ocupaţie . chinez.transformarea Germaniei într-un stat democratic şi paşnic prin: ° denazificare ° democratizare ° demilitarizare * pentru uz intern   73  . Truman. francez.scopul conferinţei era acela de a stabili organizarea postbelică a lumii: a) s-a creat un Consiliu al miniştrilor de Externe englez.s-a stabilit convocarea unei conferinţe a Naţiunilor Unite pentru constituirea unei organizaţii mondiale la data de 25 aprilie 1945 în Statele Unite ale Americii 9) Conferinţa de la Postdam ( 17 iulie – 2 august 1945) . înlocuit cu Atlee .au participat Stalin. american şi sovietic b) problema germană .problema constituirii unui guvern iugoslav D) problema strâmtorilor E) problema Japoniei F) Declaraţia Europei eliberate G) Organizaţia mondială . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  B) problema poloneză .stabilirea frontierelor statului polonez C) problema iugoslavă .

deciziile luate în cursul conferinţelor interaliate asupra problemelor identificate mai sus. Cehoslovacia. pe baza documentelor incluse în acest caiet de seminar. amintind că Italia a fost multă vreme în tabăra fascistă d) problema poloneză . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  .Mihai Croitor .stabilirea modului de percepere a reparaţiilor germane de către URSS.preşedintele american Truman a propus încheierea cât mai repede posibil a păcii cu Italia pentru a se putea începe cât mai repede procesul de refacere şi edificare a vieţii statele democratice .Churchill s-a opus acestei propuneri.problema tezaurului aflat al Londra: Churchill a afirmat că valoarea sa nu acoperea cheltuielile făcute de Marea Britanie pentru organizarea şi întreţinerea trupelor poloneze. ulterior. * pentru uz intern   74  . pentru întreţinerea guvernului polonez aflat în exil şi a emigraţiei . Marea Britanie. SUA c) problema Italiei . căreia i se va alătura.problema frontierelor: ° anglo – saxonii au promis să sprijine transferul către URSS a oraşului Koenigsberg şi a unei părţi din Prusia orientală ° cealaltă parte a Prusiei Orientale şi oraşul Danzig trebuiau să revină Poloniei ° teritoriul de la est de linia Oder-Neisse să fie administrată provizoriu de Polonia e) strămutarea populaţiilor germane în Germania din Prusia Orientală. Polonia. Ungaria f) s-a adoptat o declaraţie comună anglo – americano – chineză prin care se cerea Japoniei să capituleze necondiţionat. şi partea sovietică ‫ ٭‬De ilustrat.

la Conferinţa de la Yalta din 4-11 februarie 1945 s-a stabilit.U.: Naţiunilor Unite .la 15 octombrie 1945. în mesajul său adresat Congresul SUA. Declaraţia Naţiunilor Unite de către reprezentanţii celor 26 de state care au participat la Conferinţa de la Washington (22 decembrie 1941 – 14 ianuarie 1942). în cadrul căreia s-au elaborat propunerile privind statutul O. întemeierea O. printre altele: ° că membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate primesc drept de veto ° convocarea unei conferinţe a Naţiunilor Unite privind constituirea organizaţiei mondiale la data de 25 aprilie 1945 în Statele Unite ale Americii . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  IV Crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite Geneza: .la 26 aprilie 1945 s-a deschis Conferinţa de la San Francisco. preşedintele american Roosevelt proclama cele patru drepturi: ° dreptul la expresie şi de opinie ° dreptul de liberă exercitare a credinţei ° dreptul de a fi ferit de sărăcie ° dreptul de a fi ferit de teroare .14 august 1941. Polonia (al 51-lea stat fondator) ratifică Carta * pentru uz intern   75  reprezentanţii celor 50 de state au semnat Carta .N.1 ianuarie 1942 a fost semnată la Casa Albă.Mihai Croitor .după negocierile din cadrul acestei conferinţe (aprilie – iunie 1945).1943 Conferinţa miniştrilor de Externe de la Washington a hotărât crearea unui organism internaţional pentru asigurarea păcii şi securităţii . cu participarea a 50 de state .U.în ianuarie 1941. la 26 iunie 1945.între 21 august -7 octombrie 1944 s-a desfăşurat Conferinţa de la Dumbarton Oaks. Aliaţii îşi spun pentru prima oară Naţiunile Unite . şi s-au stabilit principiile generale de organizare . Carta Atlanticului ⇒ realizarea unui „sistem mai larg şi permanent de securitate generală” .N.

cu sediul la Geneva .F.Mihai Croitor .I.membrii ° calitatea de membru ° obligaţiile membrilor ° numărul statelor membre: în 1945 erau 51 de state membre.U. cărora li s-au adăugat ţările din Africa şi din Asia.U. scop de alte agenţii şi comisii speciale ale O. cu sediul la Geneva .se ocupă de creşterea generală a nivelului de trai.24 octombrie 1945. (Fondul Monetar Internaţional).funcţionarea şi activitatea ei este reglementată pe baza Cartei O. .1956).M. care şi-au dobândit independenţa.S.M.organizarea: 1) Adunarea Generală 2) Consiliul de Securitate 3) Secretarul General 4) Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga 5) Consiliul de Tutelă 6) Consiliul Economic şi Social (ECOSOC) . Carta intră în vigoare („Ziua Naţiunilor Unite”) Organizaţia Naţiunilor Unite .N.M.: . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  . apoi China comunistă (1971). cu sediul la Washington * pentru uz intern   76  .O.obiectivele organizaţiei . statele rezultate în urma desfiinţării URSS . (Organizaţia Mondială a Sănătăţii).O. foştii aliaţi ai Germaniei (1955 . servindu-se în acest. (Organizaţia Internaţională a Muncii).N.I. cele două state germane (1973).

A. (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie.).T. Orice om şi orice stat care merge cu Hitler este duşmanul nostru (.C. un singur scop irevocabil.N. (Comisia Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare) * De ilustrat principalele atribuţii ale organismelor O. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  . Constantin Buşe. SURSA: Alexandru Vianu. Editura Didactică şi Pedagogică. Relaţii internaţionale în acte şi documente.U. 1976. Bucureşti. Nu avem decât un singur ţel. pp.E. cu sediul la New -York . (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură). Gheorghe Bădescu. (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) -U.S. II (1939-1945).. Vol. (Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite).N. Nu voi retrage nici un cuvânt din cele ce am spus despre acest subiect (.).B.91-92. Ştiinţă şi Cultură). Nimic nu ne va îndepărta de la această hotărâre – nimic! (.. Zorin Zamfir.A.U.. Suntem hotărâţi să distrugem pe Hitler şi orice urmă de a regimului nazist..U.C. cu sediul la Paris .I. 22 iunie 1944 Nimeni mai mult decât mine nu a fost un adversar mai statornic al comunismului.N.Mihai Croitor . cu sediul la Roma . menţionate mai sus.E.I. V Suport documentar Document 1: Winston Churchill despre agresiunea Germaniei împotriva Uniunii Sovietice (excerpt) Londra.) orice om şi orice stat care luptă împotriva nazismului va avea sprijinul nostru.O..F.D.F..N. în cursul ultimilor 25 de ani. * pentru uz intern   77  ..O.D.R.C.

). reprezentând guvernul Majestăţii Sale în Regatul Unit. 1976. Ele se obligă de asemenea ca în continuarea acestui război să nu ducă tratative. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Document 2: Acord între guvernele URSS şi Marii Britanii cu privire la acţiunile comune împotriva Germaniei (excerpt) Moscova. Ţările lor nu urmăresc nici o mărire teritorială sau de altă natură. Zorin Zamfir. Editura Didactică şi Pedagogică.96. SURSA: Alexandru Vianu. consideră că trebuie făcute cunoscute unele dintre principiile pe care îşi bazează speranţele într-u viitor mai bun pentru omenire şi care sunt comune politicii naţionale a ţărilor respective. * pentru uz intern   78  . Vol. 2. Constantin Buşe. Ambele guverne se obligă reciproc să-şi acorde unul altuia ajutor şi sprijin de orice natură în actualul război împotriva Germaniei hitleriste.Mihai Croitor . 1.) Guvernul URSS şi guvernul Majestăţii Sale a Regatului Unit au încheiat prezentul acord şi declară următoarele: 1. Document 3:Carta Atlanticului 14 august 1941 Preşedintele Statelor Unite ale Americii şi Dl. să nu încheie armistiţiu sau tratat de pace fără acordul celuilalt (. 12 iulie 1941 (. întâlnindu-se pe mare. Churchill.. Gheorghe Bădescu. Ei nu doresc să vadă nici o modificare teritorială care să nu fie în acord cu voinţele liber exprimate ale popoarelor interesate... Bucureşti. II (1939-1945). p. prim –ministru.. 2. Relaţii internaţionale în acte şi documente.

Bucureşti. Zorin Zamfir. ţinând seama de obligaţiile pe care şi le-au asumat deja. SURSA: Alexandru Vianu. Editura Didactică şi Pedagogică. cu scopul de a garanta tuturor ameliorarea condiţiei muncii. 6. vor trebui să renunţe în cele din urmă la folosirea forţei. Gheorghe Bădescu. accesul la materii prime ale lumii şi tranzacţiilor comerciale care sunt necesare prosperităţii lor. pe uscat şi în aer. p. ei vor ajuta şi încuraja toate celelalte măsuri susceptibile să uşureze povara zdrobitoare a armamentelor care copleşeşte popoarele paşnice. învingători sau învinşi. ei speră să vadă stabilindu-se o pace care va permite tuturor naţiunilor să se afle în securitate în interiorul propriilor lor frontiere şi va garanta tuturor oamenilor din toate ţările o existenţă eliberată de orice teamă şi de lipsuri. 4. atât din motive de ordin practic cât şi de ordin spiritual.111. Relaţii internaţionale în acte şi documente. * pentru uz intern   79  . Ei sunt convinşi că toate naţiunile lumii. II (1939-1945). ei consideră că. Vol. să deschidă tuturor statelor. progresul economic şi securitatea socială. ei doresc să fie redate drepturile suverane şi liberul exerciţiu de guvernare celor care au fost privaţi de ele prin forţă. Ei doresc să realizeze între toate naţiunile colaborarea cea mai completă în domeniul economic. dezarmarea acestor naţiuni se impune. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  3. Constantin Buşe. 1976. mari sau mici. Ei respectă dreptul ce are fiecare popor de a alege forma de guvernământ sub care vrea să trăiască. Şi din moment ce este imposibil de a salva pacea viitoare atâta vreme cât unele naţiuni care o ameninţă – sau ar putea să o ameninţe – posedă arme pe mare. Ei se străduiesc. aşteptând să poate stabili un sistem larg şi permanent de securitate generală. 8. O asemenea pace va permite tuturor oamenilor să navigheze fără frică pe mare.Mihai Croitor . După distrugerea finală a tiraniei naziste. Totodată. 5. 7.

1976. Zorin Zamfir. a independenţei şi a libertăţii religioase. 2) Fiecare guvern se angajează să colaboreze cu guvernele semnatare şi se obligă să nu semneze cu inamicul un armistiţiu separat sau o pace separată. vor putea adera la prezenta declaraţie. Vol. cu data de 14 august 1941. cu care unul din aceste guvernele semnatare se găseşte în stare de război. Toate naţiunile care dau sau vor da asistenţă. SURSA: Alexandru Vianu. a libertăţii. II (1939-1945). precum şi a apărării drepturilor şi dreptăţii omeneşti. Subscriind la principiile şi obiectivele definite în programul comun. cât şi în celelalte ţări.Mihai Croitor . Gheorghe Bădescu. * pentru uz intern   80  . cuprins în Declaraţia comună a Preşedintelui Statelor Unite ale Americii şi a primului Ministru al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. 1) Fiecare guvern se angajează să întrebuinţează toate resursele sale.121-122. Convinşi că victoria completă asupra inamicilor este indispensabilă apărării existenţei lor. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Document 4 :Declaraţia Naţiunilor Unite Washington 1 ianuarie 1942 Guvernele semnatare. militare sau economice. convinşi de asemenea că ei sunt angajaţi într-o luptă comună contra forţelor sălbatice şi brutale care încearcă să aservească lumea. Relaţii internaţionale în acte şi documente. Bucureşti. care dau sau vor da contribuţia lor la lupta pentru victoria asupra hitlerismului. pp. contra acelor membri ai Pactului Tripartit şi contra acelor aderenţi ai acestui din urmă Pact. atât în ţările lor. Declaraţia cunoscută sub numele de Carta Atlanticului. Constantin Buşe. Editura Didactică şi Pedagogică.

AND THE PRESIDIUM OF THE SUPREME COUNCIL OF THE UNION OF SOVIET SOCIALIST REPUBLICS: Desiring to confirm the stipulations of the agreement between His Majesty's Government in the United Kingdom and the Government of the Union of Soviet Socialist Republics for joint action in the war against Germany signed at Moscow. May 26. and to replace them by formal treaty (…) PART ONE ARTICLE I In virtue of the alliance established between the United Kingdom and the Union of Soviet Socialist Republics. 1942 (excerpt) London. 1941. any armistice or peace treaty with Germany or any other State associated with her in acts of aggression in Europe. EMPEROR OF INDIA. the high contracting parties mutually undertake to afford one another military and other assistance and support of all kinds in war against Germany and all those States which are associated with her in acts of aggression in Europe. IRELAND AND BRITISH DOMINIONS BEYOND THE SEAS. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Document 5: Twenty-Year Mutual Assistance Agreement Between the United Kingdom and the Union of Soviet Socialist Republics : May 26. * pentru uz intern   81  . and not to negotiate or conclude. 1942 HIS MAJESTY THE KING OF GREAT BRITAIN. except by mutual consent. ARTICLE II The high contracting parties undertake not to enter into any negotiations with the Hitlerite Government or any other government in Germany that does not clearly renounce all aggression intentions.Mihai Croitor . July 12.

Pending adoption of such proposals. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  PART TWO ARTICLE III 1. (…) ARTICLE V The high contracting parties. the other high contracting party will at once give to the contracting party so involved in hostilities all military and other support and assistance in his power. agree to work together in close and friendly collaboration after re-establishment of peace for the organization of security and economic prosperity in Europe. 2. ARTICLE VI The high contracting parties agree to render one another all possible economic assistance after the war. They will take into account the interests of the United Nations in these objects and they will act in accordance with the two principles of not seeking territorial aggrandizement for themselves and of non-interference in the internal affairs of other States.Mihai Croitor . * pentru uz intern   82  . in consequence of the attack by that State against that party. having regard to the interests of security of each of them. ARTICLE IV Should either of the high contracting parties during the postwar period become involved in hostilities with Germany or any of the States mentioned in Article III. Section 2. they will after termination of hostilities take all measures in their power to render impossible the repetition of aggression and violation of peace by Germany or any of the States associated with her in acts of aggression in Europe. The high contracting parties declare their desire to unite with other like-minded States in adopting proposals for common action to preserve peace and resist aggression in the post-war period.

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  ARTICLE VII Each contracting party undertakes not to conclude any alliance and not to take part in any coalition directed against the other high contracting party. SURSA: http://www.yale.edu/lawweb/avalon/wwii/brsov42.htm , 15.01.2007

Document 6: Acord între guvernele URSS şi SUA asupra principiilor aplicabile ajutorului reciproc în vederea războiului împotriva agresiunii Washington, 11 iunie 1942

Articolul 1 Guvernul SUA va continua să aprovizioneze guvernul URSS cu acele materiale de apărare, de asistenţă medicală şi informaţii pe care preşedintele SUA a dispus să i le transmită sau să i le pună la dispoziţie. Articolul 2 Guvernul URSS va continua să contribuie la apărarea SUA şi la întărirea lor şi să le furnizeze materiale, asistenţă, avantaje şi informaţii în măsura posibilităţilor sale (...). SURSA: Alexandru Vianu, Constantin Buşe, Zorin Zamfir, Gheorghe Bădescu, Relaţii internaţionale în acte şi documente, Vol. II (1939-1945), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976, p.134.

* pentru uz intern 

 83 

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Document 7: Legea de împrumut şi închiriere (excerpt) Washington, 11 martie 1941

Se stabileşte prin prezenta, că această lege se va numi „Legea despre întărirea apărării Statelor Unite” (...). Secţiunea 3 a) Independent de prevederile cuprinse în orice altă lege, preşedintele poate, atunci când socoate ca necesar, în interesele apărării naţionale, să împuternicească pe Secretarul de război, Secretarul flotei maritime de război sau pe conducătorul oricărui alt minister sau instituţie guvernamentală: 1) În limitele mijloacelor alocate pentru acest scop, sau contractelor aprobate din timp de către Congres, să producă în arsenalele, fabricile şi şantierele aflate în subordinea lor sau să procure pe orice altă cale orice materiale de apărare pentru guvernul fiecărei ţări a cărui apărare preşedintele o consideră vital necesară pentru securitatea Statelor Unite. 2) Să vândă, să transfere dreptul, să schimbe, să dea în arendă, să dea în folosinţă sau să predea în orice alt mod unui astfel de guvern orice materiale de apărare care nu sunt produse şi procurate în conformitate cu paragraful 1(...). b) Termenele şi condiţiile în care oricare astfel de guvern străin va primi oricare din ajutoarele autorizate conform cu subsecţiunea a) vor fi stabilite de către preşedinte; pentru livrările efectuate, Statele Unite vor primi plata sau compensarea fie direct sub forma de sume de bani, fie sub forma de orice fel de proprietate pe care le va stabili preşedintele (...).

* pentru uz intern 

 84 

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  SURSA: Alexandru Vianu, Constantin Buşe, Zorin Zamfir, Gheorghe Bădescu, Relaţii internaţionale în acte şi documente, Vol. II (1939-1945), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976, pp. 81-83 .

Document 8: Casablanca Conference 1943 (excerpt) Feb 12, 1943 (…) We have lately concluded a long, hard battle in the Southwest Pacific and we have made notable gains. That battle started in the Solomons and New Guinea last summer. It has demonstrated our superior power in planes and, most importantly, in the fighting qualities of our individual soldiers and sailors. American armed forces in the Southwest Pacific are receiving powerful aid from Australia and New Zealand and also directly from the British themselves. We do not expect to spend the time it would take to bring Japan to final defeat merely by inching our way forward from island to island across the vast expanse of the Pacific. Great and decisive actions against the Japanese will be taken to drive the invader from the soil of China. Important actions will be taken in the skies over China-and over Japan itself. The discussions at Casablanca have been continued in Chungking with the Generalissimo by General Arnold and have resulted in definite plans for offensive operations. There are many roads which lead right to Tokyo. We shall neglect none of them. In an attempt to ward off the inevitable disaster, the Axis propagandists are trying all of their old tricks in order to divide the United Nations. They seek to create the idea that if we win this war, Russia, England, China, and the United States are going to get into a cat-and-dog fight.

* pentru uz intern 

 85 

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  This is their final effort to turn one nation against another, in the vain hope that they may settle with one or two at a time-that any of us may be so gullible and so forgetful as to be duped into making "deals" at the expense of our Allies. To these panicky attempts to escape the consequences of their crimes we say-all the United Nations say-that the only terms on which we shall deal with an Axis government or any Axis factions are the terms proclaimed at Casablanca: "Unconditional Surrender." In our uncompromising policy we mean no harm to the common people of the Axis nations. But we do mean to impose punishment and retribution in full upon their guilty, barbaric leaders... In the years of the American and French revolutions the fundamental principle guiding our democracies was established. The cornerstone of our whole democratic edifice was the principle that from the people and the people alone flows the authority of government. It is one of our war aims, as expressed in the Atlantic Charter, that the conquered populations of today be again the masters of their destiny. There must be no doubt anywhere that it is the unalterable purpose of the United Nations to restore to conquered peoples their sacred rights. SURSA: Casablanca Conference 1943 , http://www.yale.edu/lawweb/avalon/wwii/casablan.htm , 15.01.2007

Document 9 :The Quebec Conference, August 17-24, 1943 Joint Statement by Prime Minister Churchill and President Roosevelt, August At, 1943 The Anglo-American war conference, which opened at Quebec on August 11, under the hospitable auspices of the Canadian Government, has now concluded its work. The whole field of world operations has been surveyed in the light of the many gratifying events which have taken place since the meeting of the President and the Prime

* pentru uz intern 

 86 

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Minister in Washington at the end of May, and the necessary decisions have been taken to provide for the forward action of the fleets, armies, and air forces of the two nations. Considering that these forces are intermingled in continuous action against the enemy in several quarters of the globe, it is indispensable that entire unity of aim and method should be maintained at the summit of the war direction. Further conferences will be needed, probably at shorter intervals than before, as the war effort of the United States and British Commonwealth and Empire against the enemy spreads and deepens. It would not be helpful to the fighting troops to make any announcement of the decisions which have been reached. These can only emerge in action. It may, however, be stated that the military discussions of the chiefs of staff turned very largely upon the war against Japan and the bringing of effective aid to China. Dr. T. V. Soong, representing the Generalissimo Kai-shek, was a party to the discussions. In this field, as in the European, the President and the Prime Minister were able to receive and approve the unanimous recommendation of the Combined Chiefs of Staff. Agreements were also reached upon the political issues underlying or arising out of the military operations. It was resolved to hold another conference before the end of the year between the British and American authorities, in addition to any tri-partite meeting which it may be possible to arrange with Soviet Russia. Full reports of the decisions so far as they affect the war against Germany and Italy will be furnished to the Soviet Government. Consideration has been given during the Conference to the question of relations with the French Committee of Liberation, and it is understood that an announcement by a number of governments will be made in the latter part of the week. SURSA: The Quebec Conference, August 17-24, 1943 , http://www.yale.edu/lawweb/avalon/decade/decade06.htm , 15.01.2007

* pentru uz intern 

 87 

large and small. * pentru uz intern   88  . October 1943 (excerpt) JOINT FOUR-NATION DECLARATION The governments of the United States of America. and China. 5. and open to membership by all such states. will be continued for the organization and maintenance of peace and security. pledged for the prosecution of the war against their respective enemies. That they will take all measures deemed by them to be necessary to provide against any violation of the terms imposed upon the enemy. Recognizing the necessity of insuring a rapid and orderly transition from war to peace and of establishing and maintaining international peace and security with the least diversion of the world's human and economic resources for armaments. with a view to joint action on behalf of the community of nations. the Soviet Union. based on the principle of the sovereign equality of all peace-loving states. 1942.Mihai Croitor . Jointly declare: 1. for the maintenance of international peace and security. 2. 4. in accordance with the declaration by the United Nations of January. United in their determination. That their united action. That they recognize the necessity of establishing at the earliest practicable date a general international organization. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Document 10:The Moscow Conference. That for the purpose of maintaining international peace and security pending the reestablishment of law and order and the inauguration of a system of general security they will consult with one another and as occasion requires with other members of the United Nations. and subsequent declarations. 3. United Kingdom. Conscious of their responsibility to secure the liberation of themselves and the peoples allied with them from the menace of aggression. That those of them at war with a common enemy will act together in all matters relating to the surrender and disarmament of that enemy. to continue hostilities against those Axis powers with which they respectively are at war until such powers have laid down their arms on the basis of unconditional surrender.

All institutions and organizations created by the Fascist regime shall be suppressed. of press and of public meeting. Democratic organs of local government shall be created. who shall be entitled to form anti-Fascist political groups. 6. DECLARATION REGARDING ITALY The Foreign Secretaries of the United States. That they will confer and cooperate with one another and with other members of the United Nations to bring about a practicable general agreement with respect to the regulation of armaments in the post-war period. 7. 3. the United Kingdom and the Soviet Union have established that their three governments are in complete agreement that Allied policy toward Italy must be based upon the fundamental principle that Fascism and all its evil influence and configuration shall be completely destroyed and that the Italian people shall be given every opportunity to establish governmental and other institutions based on democratic principles. It is essential that the Italian Government should be made more democratic by inclusion of representatives of those sections of the Italian people who have always opposed Fascism. * pentru uz intern   89  . That after the termination of hostilities they will not employ their military forces within the territories of other states except for the purposes envisaged in this declaration and after joint consultation. All political prisoners of the Fascist regime shall be released and accorded full amnesty. (…) In furtherance of this policy in the future the Foreign Secretaries of the three governments are agreed that the following measures are important and should be put into effect: 1. Freedom of speech. 2. 4. 5.Mihai Croitor . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  6. All Fascist or pro-Fascist elements shall be removed from the administration and from institutions and organizations of a public character. shall be restored in full measure to the Italian people. of political belief. of religious worship.

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  7. Fascist chiefs and army generals known or suspected to be war criminals shall be arrested and handed over to justice. (…)

DECLARATION ON AUSTRIA The governments of the United Kingdom, the Soviet Union and the United States of America are agreed that Austria, the first free country to fall a victim to Hitlerite aggression, shall be liberated from German domination. They regard the annexation imposed on Austria by Germany on March 15, 1938, as null and void. They consider themselves as in no way bound by any charges effected in Austria since that date. They declare that they wish to see re-established a free and independent Austria and thereby to open the way for the Austrian people themselves, as well as those neighboring States which will be face with similar problems, to find that political and economic security which is the only basis for lasting peace. Austria is reminded, however that she has a responsibility, which she cannot evade, for participation in the war at the side of Hitlerite Germany, and that in the final settlement account will inevitably be taken of her own contribution to her liberation. STATEMENT ON ATROCITIES Signed by President Roosevelt, Prime Minister Churchill and Premier Stalin. The United Kingdom, the United States and the Soviet Union have received from many quarters evidence of atrocities, massacres and cold-blooded mass executions which are being perpetrated by Hitlerite forces in many of the countries they have overrun and from which they are now being steadily expelled. (…) Accordingly, the aforesaid three Allied powers, speaking in the interest of the thirtytwo United Nations, hereby solemnly declare and give full warning of their declaration as follows: At the time of granting of any armistice to any government which may be set up in Germany, those German officers and men and members of the Nazi party who have been * pentru uz intern   90 

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  responsible for or have taken a consenting part in the above atrocities, massacres and executions will be sent back to the countries in which their abominable deeds were done in order that they may be judged and punished according to the laws of these liberated countries and of free governments which will be erected therein. (…) SURSA: The Moscow Conference; October 1943 http://www.yale.edu/lawweb/avalon/wwii/moscow.htm , 15.01.2007

Document 11: Cairo Conference 1943 , November, 1943 , Released December 1, 1943

The several military missions have agreed upon future military operations against Japan. The Three Great Allies expressed their resolve to bring unrelenting pressure against their brutal enemies by sea, land, and air. This pressure is already mounting. The Three Great Allies are fighting this war to restrain and punish the aggression of Japan. They covet no gain for themselves and have no thought of territorial expansion. It is their purpose that Japan shall be stripped of all the islands in the Pacific which she has seized or occupied since the beginning of the first World War in 1914, and that all the territories Japan has stolen form the Chinese, such as Manchuria, Formosa, and the Pescadores, shall be restored to the Republic of China. Japan will also be expelled from all other territories which she has taken by violence and greed. The aforesaid three great powers, mindful of the enslavement of the people of Korea, are determined that in due course Korea shall become free and independent. With these objects in view the three Allies, in harmony with those of the United Nations at war with Japan, will continue to persevere in the serious and prolonged operations necessary to procure the unconditional surrender of Japan. SURSA: : Cairo Conference 1943 , November, 1943 , Released December 1, 1943 http://www.yale.edu/lawweb/avalon/wwii/cairo.htm , 15.01.2007 * pentru uz intern   91 

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Document 12:The Tehran Conference THE TEHRAN CONFERENCE, NOVEMBER 28-DECEMBER 1, 1943 (a) Declaration of the Three Powers, December 1, 1943 We the President of the United States, the Prime Minister of Great Britain, and the Premier of the Soviet Union, have met these four days past, in this, the Capital of our Ally, Iran, and have shaped and confirmed our common policy. We express our determination that our nations shall work together in war and in the peace that will follow.. As to war-our military staffs have joined in our round table discussions, and we have concerted our plans for the destruction of the German forces. We have reached complete agreement as to the scope and timing of the operations to be undertaken from the east, west and south. (…) No power on earth can prevent our destroying the German armies by land, their U Boats by sea, and their war plants from the air. Our attack will be relentless and increasing. Emerging from these cordial conferences we look with confidence to the day when all peoples of the world may live free lives, untouched by tyranny, and according to their varying desires and their own consciences. We came here with hope and determination. We leave here, friends in fact, in spirit and in purpose. ROOSEVELT, CHHRCHILL and STALIN Signed at Tehran, December 1, 1943 (b) Declaration of the Three Powers Regarding Iran, December 1, 1943 The President of the United States, the Premier of the U. S. S. R. and the Prime Minister of the United Kingdom, having consulted with each other and with the Prime Minister of Iran, desire to declare the mutual agreement of their three Governments regarding their relations with Iran. * pentru uz intern   92 

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  The Governments of the United States, the U. S. S. R., and the United Kingdom recognize the assistance which Iran has given in the prosecution of the war against the common enemy, particularly by facilitating the transportation of supplies from overseas to the Soviet Union. The Three Governments realize that the war has caused special economic difficulties for Iran, and they are agreed that they will continue to make available to the Government of Iran such economic assistance as may be possible, having regard to the heavy demands made upon them by their world-wide military operations, and to the world-wide shortage of transport, raw materials, and supplies for civilian consumption. With respect to the post-war period, the Governments of the United States, the U. S. S. R., and the United Kingdom are in accord with the Government of Iran that any economic problems confronting Iran at the close of hostilities should receive full consideration, along with those of other members of the United Nations, by conferences or international agencies held or created to deal with international economic matters. The Governments of the United States, the U. S. S. R., and the United Kingdom are at one with the Government of Iran in their desire for the maintenance of the independence, sovereignty and territorial integrity of Iran They count upon the participation of Iran, together with all other peace-loving nations, in the establishment of international peace, security and prosperity after the war, in accordance with the principles of the Atlantic Charter, to which all four Governments have subscribed. WINSTON S.CHURCHILL J. STALIN FRANKLIN D ROOSEVELT (c) Military Conclusions of the Tehran Conference The Conference:(1) Agreed that the Partisans in Yugoslavia should be supported by supplies and equipment to the greatest possible extent, and also by commando operations (…)

* pentru uz intern 

 93 

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  (4) Took note that Operation OVERLORD would be launched during May 1944, in conjunction with an operation against Southern France. (…) FRANKLIN D. ROOSEVELT JOSEPH V. STALIN WINSTON S. CHURCHILL TEHRAN, December 1, 1943. SURSA: The Tehran Conference , http://www.yale.edu/lawweb/avalon/wwii/tehran.htm , 15.01.2007

Documentul 13:The Yalta Conference February, 1945

Washington, March 24 - The text of the agreements reached at the Crimea (Yalta) Conference between President Roosevelt, Prime Minister Churchill and Generalissimo Stalin, as released by the State Department today, follows: PROTOCOL OF PROCEEDINGS OF CRIMEA CONFERENCE The Crimea Conference of the heads of the Governments of the United States of America, the United Kingdom, and the Union of Soviet Socialist Republics, which took place from Feb. 4 to 11, came to the following conclusions: I. WORLD ORGANIZATION It was decided: 1. That a United Nations conference on the proposed world organization should be summoned for Wednesday, 25 April, 1945, and should be held in the United States of America. 2. The nations to be invited to this conference should be: (a) the United Nations as they existed on 8 Feb., 1945; and * pentru uz intern   94 

That the United States Government. the Ukraine and White Russia. 3.Mihai Croitor . 1945. (For this purpose. on behalf of itself and of the Governments of the United Kingdom. or soon thereafter . at San Francisco. i. That the text of the invitation to be issued to all the nations which would take part in the United Nations conference should be as follows: "The Government of the United States of America.to send representatives to a conference to be held on 25 April. should consult the Government of China and the French Provisional Government in regard to decisions taken at the present conference concerning the proposed world organization.. Decisions of the Security Council on procedural matters should be made by an affirmative vote of seven members. provided that. 4. in decisions under Chapter VIII. the Union of Soviet Socialistic Republics and the Republic of China and of the Provisional Government of the French Republic invite the Government of -------. the delegates of the United Kingdom and United State of America will support a proposal to admit to original membership two Soviet Socialist Republics. "2. by the term "Associated Nations" was meant the eight Associated Nations and Turkey.) When the conference on world organization is held. to prepare a charter for a general international organization for the maintenance of international peace and security.e. 1945. Each member of the Security Council should have one vote. Voting "1. in the United States of America. "The above-named Governments suggest that the conference consider as affording a basis for such a Charter the proposals for the establishment of a general international organization which were made public last October as a result of the Dumbarton Oaks conference and which have now been supplemented by the following provisions for Section C of Chapter VI: C. Decisions of the Security Council on all matters should be made by an affirmative vote of seven members. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  (b) Such of the Associated Nations as have declared war on the common enemy by 1 March. Section A and under the second sentence * pentru uz intern   95  . "3. on behalf of the three powers. including the concurring votes of the permanent members.

Section C.' "Further information as to arrangements will be transmitted subsequently.desires in advance of the conference to present views or comments concerning the proposals. II." Territorial trusteeship: It was agreed that the five nations which will have permanent seats on the Security Council should consult each other prior to the United Nations conference on the question of territorial trusteeship. a party to a dispute should abstain from voting. primul Ministru al Regatului Unit şi Preşedintele SUA s-au consultat în interesul comun al popoarelor ţărilor lor şi al tuturor popoarelor Europei eliberate. (b) territories detached from the enemy as a result of the present war. Ei afirmă acordul comun de a duce o politică comună din partea celor trei guverne ale lor în timpul perioadei temporare de instabilitate în Europa eliberată şi acela de a ajuta popoarele Europei eliberate de sub dominaţia Germaniei * pentru uz intern   96  .Mihai Croitor . the Government of the United States of America will be pleased to transmit such views and comments to the other participating Governments. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  of Paragraph 1 of Chapter VIII. The acceptance of this recommendation is subject to its being made clear that territorial trusteeship will only apply to (a) existing mandates of the League of Nations. Declaraţia asupra Europei eliberate Următoarea declaraţie a fost aprobată: Preşedintele Consiliului de Miniştri ai URSS. "In the event that the Government of -------. (c) any other territory which might voluntarily be placed under trusteeship. and it will be a matter for subsequent agreement which territories within the above categories will be place under trusteeship. and (d) no discussion of actual territories is contemplated at the forthcoming United Nations conference or in the preliminary consultations.

d) să faciliteze. b) să ia masurile de urgenţă pentru a ajuta popoarele aflate în pericol. fost satelit al Axei. cât mai curând posibil.Mihai Croitor . Cele trei guverne vor constata că situaţia dintr-un stat eliberat din europa sau într-un fost satelit al axei.185-186. de a stabili instituţii democratice alese de ele. oriunde va fi necesar. Gheorghe Bădescu. cele trei guverne vor asiste împreună popoarele oricărui stat european. guverne care să fie expresia voinţei popoarelor şi. Vol. prin alegeri libere. 1976. pp. În scopul de a crea condiţiile în care popoarele eliberate să poată să-şi exercite aceste drepturi. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  naziste şi popoarele fostelor state satelite ale Axei. DISMEMBERMENT OF GERMANY (…) "The United Kingdom. ele se vor consulta asupra măsurilor de luat pentru a-şi asuma răspunderea comună definită prin prezenta declaraţie. III. c) să constituie autorităţi guvernamentale provizorii în mod larg reprezentative ale tuturor forţelor democratice ale acestor populaţii şi care se vor angaja să stabilească. Bucureşti. Zorin Zamfir. să rezolve prin mijloace democratice probleme lor politice şi economice cel mai urgente. impune o asemenea acţiune necesară. astfel de alegeri. II (1939-1945). de fiecare dată când ele vor crede că situaţia o impune: a) crearea condiţiilor de pace internă. SURSA: Alexandru Vianu. Acestea corespund principiilor Cartei Atlanticului – dreptul tuturor popoarelor de a-şi alege forma de guvernământ în care doresc să trăiască – restaurarea drepturilor suverane şi de autoguvernare în profitul popoarelor care au fost private de aceste drepturi prin acte de agresiune. the United States of America and the Union of Soviet Socialist Republics shall possess supreme authority with respect to Germany. In the * pentru uz intern   97  . Constantin Buşe. Editura Didactică şi Pedagogică. Stabilirea ordinii în Europa şi reconstrucţia economiei naţionale trebuie să fie realizată prin mijloace care să permită popoarelor eliberate de a lichida ultimele vestigii ale nazismului şi fascismului. Relaţii internaţionale în acte şi documente.

machine tools. ZONE OF OCCUPATION FOR THE FRENCH AND CONTROL COUNCIL FOR GERMANY. V. Fedor T. REPARATION The following protocol has been approved: Protocol On the Talks between the Heads of Three Governments at the Crimean Conference on the Question of the German Reparations in Kind 1. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  exercise of such authority they will take such steps." The study of the procedure of the dismemberment of Germany was referred to a committee consisting of Mr. Anthony Eden. German investments abroad. should be allocated France. to be occupied by the French forces. rolling stock. shares of * pentru uz intern   98  . 2. Reparation in kind is to be exacted from Germany in three following forms: (a) Removals within two years from the surrender of Germany or the cessation of organized resistance from the national wealth of Germany located on the territory of Germany herself as well as outside her territory (equipment. John Winant. It was also agreed that the French Provisional Government should be invited to become a member of the Allied Control Council for Germany. have suffered the heaviest losses and have organized victory over the enemy. and Mr. ships. Germany must pay in kind for the losses caused by her to the Allied nations in the course of the war. It was agreed that a zone in Germany. including the complete dismemberment of Germany as they deem requisite for future peace and security. Mr. Gusev.Mihai Croitor . This zone would be formed out of the British and American zones and its extent would be settled by the British and Americans in consultation with the French Provisional Government. Reparations are to be received in the first instance by those countries which have borne the main burden of the war. IV. This body would consider the desirability of associating with it a French representative.

For the working out on the above principles of a detailed plan for exaction of reparation from Germany an Allied reparation commission will be set up in Moscow.one from the Union of Soviet Socialist Republics. * pentru uz intern   99  . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  industrial. transport and other enterprises in Germany." The British delegation was of the opinion that.Mihai Croitor . (c) Use of German labor. (b) Annual deliveries of goods from current production for a period to be fixed. 3. It will consist of three representatives . one from the United Kingdom and one from the United States of America. no figures of reparation should be mentioned. With regard to the fixing of the total sum of the reparation as well as the distribution of it among the countries which suffered from the German aggression. pending consideration of the reparation question by the Moscow reparation commission. the Soviet and American delegations agreed as follows: "The Moscow reparation commission should take in its initial studies as a basis for discussion the suggestion of the Soviet Government that the total sum of the reparation in accordance with the points (a) and (b) of the Paragraph 2 should be 22 billion dollars and that 50 per cent should go to the Union of Soviet Socialist Republics. 4. The above Soviet-American proposal has been passed to the Moscow reparation commission as one of the proposals to be considered by the commission. VI. MAJOR WAR CRIMINALS The conference agreed that the question of the major war criminals should be the subject of inquiry by the three Foreign Secretaries for report in due course after the close of the conference. these removals to be carried out chiefly for the purpose of destroying the war potential of Germany.). etc.

" VIII. They recognize that Poland must receive substantial accessions in territory in the north and west. thus forming a body to be known as a temporary Parliament and (II) That legislative acts passed by the Anti-Fascist Assembly of the National Liberation (AVNOJ) will be subject to subsequent ratification by a Constituent Assembly. YUGOSLAVIA It was agreed to recommend to Marshal Tito and to Dr. (…) "The three heads of Government consider that the eastern frontier of Poland should follow the Curzon Line with digressions from it in some regions of five to eight kilometers in favor of Poland. This new Government should then be called the Polish Provisional Government of National Unity.)The Provisional Government which is now functioning in Poland should therefore be reorganized on a broader democratic basis with the inclusion of democratic leaders from Poland itself and from Poles abroad. POLAND (…. (…)This Polish Provisional Government of National Unity shall be pledged to the holding of free and unfettered elections as soon as possible on the basis of universal suffrage and secret ballot. and that this statement should be published in the communiqué of the conference. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  VII. In these elections all democratic and anti-Nazi parties shall have the right to take part and to put forward candidates. They feel that the opinion of the new Polish Provisional Government of National Unity should be sought in due course of the extent of these accessions and that the final delimitation of the western frontier of Poland should thereafter await the peace conference.Mihai Croitor . Ivan Subasitch: (…) (b) That as soon as the new Government has been formed it should declare: (I) That the Anti-Fascist Assembly of the National Liberation (AVNOJ) will be extended to include members of the last Yugoslav Skupstina who have not compromised themselves by collaboration with the enemy. (…) * pentru uz intern   100  .

THE MONTREAUX CONVENTION AND THE STRAITS It was agreed that at the next meeting of the three Foreign Secretaries to be held in London. * pentru uz intern   101  . The status quo in Outer Mongolia (the Mongolian People’s Republic) shall be preserved. M. Stettinius Jr.) XIV. the United States of America and Great Britain – have agreed that in two or three months after Germany has surrendered and the war in Europe is terminated. more particularly with reference to reparations. Molotov Anthony Eden AGREEMENT REGARDING JAPAN The leaders of the three great powers – the Soviet Union.. R. and report to their Governments.Mihai Croitor . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  XI. the Soviet Union shall enter into war against Japan on the side of the Allies on condition that: 1. (b) Greek claims upon Bulgaria. (…. 11. E. The Turkish Government should be informed at the appropriate moment. 1945. (c) Oil equipment in Rumania. they should consider proposals which it was understood the Soviet Government would put forward in relation to the Montreaux Convention. SOUTHEASTERN EUROPE The British delegation put in notes for the consideration of their colleagues on the following subjects: (a) The Control Commission in Bulgaria. The forgoing protocol was approved and signed by the three Foreign Secretaries at the Crimean Conference Feb.

viz. the pre-eminent interests of the Soviet Union in this port being safeguarded. The Conference reached the following agreement for the establishment of a Council of Foreign Ministers to do the necessary preparatory work for the peace settlements: * pentru uz intern   102  . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  2.01. © The Chinese-Eastern Railroad and the South Manchurian Railroad. shall be jointly operated by the establishment of a joint Soviet-Chinese company.yale. 15. and the lease of Port Arthur as a naval base of the U. which provide an outlet to Dairen. (….2007 Document 14: Potsdam Conference (excerpt) July 17-August 2. The Kurile Islands shall be handed over to the Soviet Union. ESTABLISHMENT OF A COUNCIL OF FOREIGN MINISTERS.edu/lawweb/avalon/wwii/yalta.htm . it being understood that the pre-eminent interests of the Soviet Union shall be safeguarded and that China shall retain sovereignty in Manchuria.S. Roosevelt Winston S. 1945. The former rights of Russia violated by the treacherous attack of Japan in 1904 shall be restored.: (a) The southern part of Sakhalin as well as the islands adjacent to it shall be returned to the Soviet Union.Mihai Croitor . restored.R. 3. 1945 (…) I.S. SURSA: The Yalta Conference. (b) The commercial port of Dairen shall be internationalized. A. Churchill February 11.) Joseph Stalin Franklin D. http://www.

and also jointly. The Council shall be utilized for the preparation of a peace settlement for Germany to be accepted by the Government of Germany when a government adequate for the purpose is established. the Council shall be authorized to draw up. Each of the Foreign Ministers will be accompanied by a high-ranking Deputy. in matters affecting Germany as a whole. treaties of peace with Italy. " (ii) The first meeting of the Council shall be held in London not later than September 1st 1945. duly authorized to carry on the work of the Council in the absence of his Foreign Ministers.Mihai Croitor . " (3) (i) As its immediate important task. on instructions from their respective Governments. by the Commanders-in-Chief of the armed forces of the United States of America. the Union of Soviet Socialist Republics. "(2) (i) The Council shall normally meet in London which shall be the permanent seat of the joint Secretariat which the Council will form. Meetings may be held by common agreement in other capitals as may be agreed from time to time. (…) II. with a view to their submission to the United Nations. Rumania. the United Kingdom. and the United States. each in his own zone of occupation. * pentru uz intern   103  . and by a small staff of technical advisers. In accordance with the Agreement on Control Machinery in Germany. in their capacity as members of the Control Council. So far as is practicable. 1. 2. POLITICAL PRINCIPLES. China. THE PRINCIPLES TO GOVERN THE TREATMENT OF GERMANY IN THE INITIAL CONTROL PERIOD A. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  " (1) There shall be established a Council composed of the Foreign Ministers of the United Kingdom. there shall be uniformity of treatment of the German population throughout Germany. the Union of Soviet Socialist Republics. Bulgaria. and the French Republic. supreme authority in Germany is exercised. and to propose settlements of territorial questions outstanding on the termination of the war in Europe. Hungary and Finland. France.

shall be tolerated. (ii) To convince the German people that they have suffered a total military defeat and that they cannot escape responsibility for what they have brought upon themselves. 5. to dissolve all Nazi institutions. (iii) To destroy the National Socialist Party and its affiliated and supervised organizations.. to ensure that they are not revived in any form. whether legal. Nazi leaders.. (iv) To prepare for the eventual reconstruction of German political life on a democratic basis and for eventual peaceful cooperation in international life by Germany. the SS. Reserve Corps. SA. All Nazi laws which provided the basis of the Hitler regime or established discriminations on grounds of race. influential Nazi supporters and high officials of Nazi * pentru uz intern   104  . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  3. ammunition and implements of war and all specialized facilities for their production shall be held at the disposal of the Allies or destroyed. since their own ruthless warfare and the fanatical Nazi resistance have destroyed German economy and made chaos and suffering inevitable. and Gestapo. naval and air forces. The purposes of the occupation of Germany by which the Control Council shall be guided are: (i) The complete disarmament and demilitarization of Germany and the elimination or control of all German industry that could be used for military production. staffs and institutions. war veterans' organizations and all other military and semi-military organizations.Mihai Croitor . or political opinion shall be abolished. War criminals and those who have participated in planning or carrying out Nazi enterprises involving or resulting in atrocities or war crimes shall be arrested and brought to judgment. with all their organizations. shall be completely and finally abolished in such manner as permanently to prevent the revival or reorganization of German militarism and Nazism. administrative or otherwise.. 4. To these ends:(a) All German land. The maintenance and production of all aircraft and all arms. creed. ammunition and implements of war shall be prevented. the Officers' Corps. and to prevent all Nazi and militarist activity or propaganda. SD. military schools. No such discriminations. including the General Staff. together with all clubs and associations which serve to keep alive the military tradition in Germany. (b) All arms.

10. transport. Notwithstanding this. and religious institutions shall be respected. provincial and state (Land) administration as rapidly as may be justified by the successful application of these principles in local self-government. no central German Government shall be established. All members of the Nazi Party who have been more than nominal participants in its activities and all other persons hostile to Allied purposes shall be removed from public and semi-public office. (iv) for the time being. nationality or religion. To this end:(i) local self-government shall be restored throughout Germany on democratic principles and in particular through elective councils as rapidly as is consistent with military security and the purposes of military occupation. shall be established. of justice under law. 6.Mihai Croitor . are deemed capable of assisting in developing genuine democratic institutions in Germany. The judicial system will be reorganized in accordance with the principles of democracy. freedom of speech. by their political and moral qualities. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  organizations and institutions and any other persons dangerous to the occupation or its objectives shall be arrested and interned. (iii) representative and elective principles shall be introduced into regional. certain essential central German administrative departments. Subject to the necessity for maintaining military security. Such persons shall be replaced by persons who. foreign trade and industry. communications. 9. and from positions of responsibility in important private undertakings. The administration in Germany should be directed towards the decentralization of the political structure and the development of local responsibility. particularly in the fields of finance. Subject * pentru uz intern   105  . (ii) all democratic political parties with rights of assembly and of public discussion shall be allowed and encouraged throughout Germany. and of equal rights for all citizens without distinction of race. Such departments will act under the direction of the Control Council. German education shall be so controlled as completely to eliminate Nazi and militarist doctrines and to make possible the successful development of democratic ideas. 7. press and religion shall be permitted. however. 8. headed by State Secretaries.

S. S. B. Production of metals. the production of arms. REPARATIONS FROM GERMANY. At the earliest practicable date. S. S. primary emphasis shall be given to the development of agriculture and peaceful domestic industries. In order to eliminate Germany's war potential. trusts and other monopolistic arrangements. Reparation claims of the U. the United Kingdom and other countries entitled to reparations shall be met from the Western Zones and from appropriate German external assets. 3. R. In addition to the reparations to be taken by the U. The reparation claims of the United States. ECONOMIC PRINCIPLES. chemicals. and from appropriate German external assets. S. the formation of free trade unions shall be permitted. R. machinery and other items that are directly necessary to a war economy shall be rigidly controlled and restricted to Germany's approved post-war peacetime needs to meet the objectives stated in Paragraph 15.Mihai Croitor . R. 4.. syndicates. S. 2. (…) III. the German economy shall be decentralized for the purpose of eliminating the present excessive concentration of economic power as exemplified in particular by cartels. the U. Productive capacity not needed for permitted production shall be removed in accordance with the reparations plan recommended by the Allied Commission on Reparations and approved by the Governments concerned or if not removed shall be destroyed. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  likewise to the maintenance of military security. In organizing the German Economy. The U. S. 1. R. ammunition and implements of war as well as all types of aircraft and sea-going ships shall be prohibited and prevented. undertakes to settle the reparation claims of Poland from its own share of reparations. 11. shall be met by removals from the zone of Germany occupied by the U. 13. S. shall receive additionally from the Western Zones: * pentru uz intern   106  . S. 12. R. from its own zone of occupation. S.

. R. A. chemical and machine manufacturing industries as is unnecessary for the German peace economy and should be removed from the Western Zones of Germany. in exchange for an equivalent value of food. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  (a) 15 per cent of such usable and complete industrial capital equipment. The Soviet Government makes no claims to gold captured by the Allied troops in Germany. for experimental and technical purposes. Finland. potash. K. IV. K. U. The Governments of the U. timber. as well as to German foreign assets in Bulgaria. to be transferred to the Soviet Government on reparations account without payment or exchange of any kind in return. and U. * pentru uz intern   107  . Removals of equipment as provided in (a) and (b) above shall be made simultaneously. A. and U... S. renounce all claims in respect of reparations to shares of German enterprises which are located in the Eastern Zone of occupation in Germany. The Soviet Government renounces all claims in respect of reparations to shares of German enterprises which are located in the Western Zones of Germany as well as to German foreign assets in all countries except those specified in paragraph 9 below. coal. S. excluding ships sunk and those taken over from Allied Nations. S.. A. S. (b) 10 per cent of such industrial capital equipment as is unnecessary for the German peace economy and should be removed from the Western Zones. S. Hungary. U. 9. zinc. and U. The following principles for the distribution of the German Navy were agreed: (1) The total strength of the German surface navy. but including ships under construction or repair. R. S. shall be divided equally among the U. (…) 8. DISPOSAL OF THE GERMAN NAVY AND MERCHANT MARINE A. K. in the first place from the metallurgical.Mihai Croitor . 10. and such other commodities as may be agreed upon. Rumania and Eastern Austria. clay products. petroleum products. S. Not more than thirty submarines shall be preserved and divided equally between the U. (2) Ships under construction or repair mean those ships whose construction or repair may be (3) The larger part of the German submarine fleet shall be sunk.

. K. The Conference examined a proposal by the Soviet Government on the extension of the authority of the Austrian Provisional Government to all of Austria. (…) The Three Governments reaffirm their intention to bring these criminals to swift and sure justice. POLAND. The following principles for the distribution of the German Merchant Marine were agreed:(1) The German Merchant Marine. S. and they regard it as a matter of great importance that the trial of these major criminals should begin at the earliest possible date. AUSTRIA. WAR CRIMINALS. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  (4) All stocks of armament. (…)The Conference has agreed in principle to the proposal of the Soviet Government concerning the ultimate transfer to the Soviet Union of the City of Koenigsberg and the area adjacent (…) The President of the United States and the British Prime Minister have declared that they will support the proposal of the Conference at the forthcoming peace settlement. A. surrendered to the Three Powers and wherever located. VI. DECLARATION. VIII. (…) It was agreed that reparations should not be exacted from Austria. S. ammunition and supplies of the German Navy appertaining to the vessels transferred pursuant to paragraphs (1) and (3) hereof shall be handed over to the respective powers receiving such ships. and the U. S. the U. We have taken note with pleasure of the agreement reached among representative Poles from Poland and abroad which has made possible the formation. (…) B. in accordance with * pentru uz intern   108  . VII. R.Mihai Croitor . A. They hope that the negotiations in London will result in speedy agreement being reached for this purpose. (…) V.. The first list of defendants will be published before 1st September. shall be divided equally among the U. CITY 0F KOENIGSBERG AND THE ADJACENT AREA.

of a Polish Provisional Government of National Unity recognized by the Three Powers. including that portion of East Prussia not placed under the administration of the Union of Soviet Socialist Republics in accordance with the understanding reached at this conference and including the area of the former free city of Danzig. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  the decisions reached at the Crimea Conference. B. and that representatives of the Allied press shall enjoy full freedom to report to the world upon developments in Poland before and during the elections. The three Heads of Government agree that. WESTERN FRONTIER OF POLAND. * pentru uz intern   109  . the former German territories cast of a line running from the Baltic Sea immediately west of Swinamunde. (…) The three Heads of Government reaffirm their opinion that the final delimitation of the western frontier of Poland should await the peace settlement. shall be under the administration of the Polish State and for such purposes should not be considered as part of the Soviet zone of occupation in Germany. in accordance with the decisions of the Crimea Conference. has agreed to the holding of free and unfettered elections as soon as possible on the basis of universal suffrage and secret ballot in which all democratic and anti-Nazi parties shall have the right to take part and to put forward candidates.Mihai Croitor . including members of the Polish Armed Forces and the Merchant Marine. (…) The Three Powers are anxious to assist the Polish Provisional Government of National Unity in facilitating the return to Poland as soon as practicable of all Poles abroad who wish to go. They expect that those Poles who return home shall be accorded personal and property rights on the same basis as all Polish citizens The Three Powers note that the Polish Provisional Government of National Unity. and thence along the Oder River to the confluence of the western Neisse River and along the Western Neisse to the Czechoslovak frontier. pending the final determination of Poland's western frontier.

(…) XII. The three Governments have no doubt that in view of the changed conditions resulting from the termination of the war in Europe. Finland. Bulgaria. As regards the admission of other States into the United Nations Organization. 2. The conclusion of Peace Treaties with recognized democratic governments in these States will also enable the three Governments to support applications from them for membership of the United Nations. Bulgaria. having considered the question in all its aspects. ORDERLY TRANSFER OF GERMAN POPULATIONS. and Hungary to the extent possible prior to the conclusion of peace treaties with those countries. The three Governments agree to examine each separately in the near future in the light of the conditions then prevailing. Hungary and Finland. The three Governments. so far as they are concerned. Article 4 of the Charter of the United Nations declares that: 1. remaining in * pentru uz intern   110  . representatives of the Allied press will enjoy full freedom to report to the world upon developments in Rumania.Mihai Croitor . in the judgment of the organization. CONCLUSION on PEACE TREATIES AND ADMISSION TO THE UNITED NATIONS ORGANIZATION. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  IX. Membership in the United Nations is open to all other peace-loving States who accept the obligations contained in the present Charter and. Hungary and Rumania. The Three Governments. or elements thereof. The admission of any such State to membership in the United Nations will be effected by a decision of the General Assembly upon the recommendation of the Security Council. recognize that the transfer to Germany of German populations. will support applications for membership from those States which have remained neutral during the war and which fulfill the qualifications set out above. are able and willing to carry out these obligations. the establishment of diplomatic relations with Finland. Rumania. (…)The three Governments have also charged the Council of Foreign Ministers with the task of preparing Peace Treaties for Bulgaria.

Czechoslovakia and Hungary. http://www.Mihai Croitor . June 26. and that further stages of the withdrawal of troops from Iran should be considered at the meeting of the Council of Foreign Ministers to be held in London in September. To maintain international peace and security. * pentru uz intern   111  . It was agreed that as the next step the matter should be the subject of direct conversations between each of the three Governments and the Turkish Government. and in conformity with the principles of justice and international law. will have to be undertaken.01. XVI. 1945. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Poland. The Three Governments recognized that the Convention concluded at Montreux should be revised as failing to meet present-day conditions. 15. THE BLACK SEA STRAITS.yale. adjustment or settlement of international disputes or situations which might lead to a breach of the peace. IRAN. It was agreed that Allied troops should be withdrawn immediately from Tehran. (…) XIV. They agree that any transfers that take place should be effected in an orderly and humane manner. and for the suppression of acts of aggression or other breaches of the peace. and to that end: to take effective collective measures for the prevention and removal of threats to the peace.htm .edu/lawweb/avalon/decade/decade17. and to bring about by peaceful means. (…) SURSA: Potsdam Conference.2007 Document 15: Charter of the United Nations. 1945 (excerpt) CHAPTER I PURPOSES AND PRINCIPLES Article 1 The Purposes of the United Nations are: 1.

and. or religion. or in any other manner inconsistent with the Purposes of the United Nations. 7. All Members shall give the United Nations every assistance in any action it takes in accordance with the present Charter. 6. or humanitarian character. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  2. and 4. All Members shall settle their international disputes by peaceful means in such a manner that international peace and security. in pursuit of the Purposes stated in Article 1. 2.Mihai Croitor . are not endangered. To develop friendly relations among nations based on respect for the principle of equal rights and self-determination of peoples. and to take other appropriate measures to strengthen universal peace. cultural. language. 1. social. and in promoting and encouraging respect for human rights and for fundamental freedoms for all without distinction as to race. To be a centre for harmonizing the actions of nations in the attainment of these common ends. Nothing contained in the present Charter shall authorize the United Nations to intervene in matters which are essentially within the domestic jurisdiction of any state or * pentru uz intern   112  . and shall refrain from giving assistance to any state against which the United Nations is taking preventive or enforcement action. justice. 3. All Members shall refrain in their international relations from the threat or use of force against the territorial integrity or political independence of any state. 4. All Members. shall act in accordance with the following Principles. 5. in order to ensure to all of them the rights and benefits resulting from membership. shall fulfill in good faith the obligations assumed by them in accordance with the present Charter. The Organization is based on the principle of the sovereign equality of all its Members. Article 2 The Organization and its Members. sex. 3. The Organization shall ensure that states which are not Members of the United Nations act in accordance with these Principles so far as may be necessary for the maintenance of international peace and security. To achieve international co-operation in solving international problems of an economic.

an International Court of Justice. The General Assembly shall consist of all the Members of the United Nations. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  shall require the Members to submit such matters to settlement under the present Charter. an Economic and Social Council. (…) CHAPTER IV THE GENERAL ASSEMBLY Composition Article 9 1. in the judgment of the Organization. 2. Membership in the United Nations is open to a other peace-loving states which accept the obligations contained in the present Charter and. There are established as the principal organs of the United Nations: a General Assembly. 2. (…) CHAPTER III ORGANS Article 7 1. are able and willing to carry out these obligations. Such subsidiary organs as may be found necessary may be established in accordance with the present Charter. a Trusteeship Council. but this principle shall not prejudice the application of enforcement measures under CHAPTER II MEMBERSHIP (…) Article 4 1. a Security Council. * pentru uz intern   113  .Mihai Croitor . Each Member shall have not more than five representatives in the General Assembly. and a Secretariat.

Mihai Croitor . the suspension of the rights and privileges of membership. or by the Security Council. Special sessions shall be convoked by the Secretary* pentru uz intern   114  . and may make recommendations with regard to such principles to the Members or to the Security Council or to both. questions relating to the operation of the trusteeship system. Each member of the General Assembly shall have one vote. the election of the members of the Economic and Social Council. or by a state which is not a Member of the United (…) may make recommendations with regard to any such questions to the state or states concerned or to the Security Council or to both. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Functions and Powers (…) Article 11 1. the expulsion of Members. These questions shall include: recommendations with respect to the maintenance of international peace and security. Decisions of the General Assembly on important questions shall be made by a twothirds majority of the members present and voting. The General Assembly may discuss any questions relating to the maintenance of inter. (…) the admission of new Members to the United Nations. 2. (…) Voting Article 18 1. and budgetary questions. 2. the election of the non-permanent members of the Security Council. Procedure Article 20 The General Assembly shall meet in regular annual sessions and in such special sessions as occasion may require. The General Assembly may consider the general principles of co-operation in the maintenance of international peace and security. including the principles governing disarmament and the regulation of armaments.national peace and security brought before it by any Member of the United Nations.

In the first election of the non. 2. the Union of Soviet Socialist .permanent members after the increase of the membership of the Security Council from eleven to fifteen. Article 22 The General Assembly may establish such subsidiary organs as it deems necessary for the performance of its functions. France. Each member of the Security Council shall have one representative. A retiring member shall not be eligible for immediate re-election. Article 21 The General Assembly shall adopt its own rules of procedure. The Security Council shall consist of fifteen Members of the United Nations. the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland. * pentru uz intern   115  . The Republic of China. two of the four additional members shall be chosen for a term of one year. It shall elect its President for each session. The General Assembly shall elect ten other Members of the United Nations to be non-permanent members of the Security Council (…). 3.Mihai Croitor . and the United States of America shall be permanent members of the Security Council. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  General at the request of the Security Council or of a majority of the Members of the United Nations. The non-permanent members of the Security Council shall be elected for a term of two years. CHAPTER V THE SECURITY COUNCIL Composition Article 23 1.

Decisions of the Security Council on procedural matters shall be made by an affirmative vote of nine members. or other peaceful means of their own choice. enquiry. (…) Procedure Article 28 1. arbitration. Each member of the Security Council shall have one vote. judicial settlement.Mihai Croitor . Each member of the Security Council shall for this purpose be represented at times at the seat of the Organization. its Members confer on the Security Council primary responsibility for the maintenance of international peace and security. shall. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Functions and Powers Article 24 1. The Security Council shall be so organized as to be able to function continuously. first of a. conciliation. the continuance of which is likely to endanger the maintenance of international peace and security. resort to regional agencies or arrangements. In order to ensure prompt and effective action by the United Nations. and agree that in carrying out its duties under this responsibility the Security Council acts on their behalf. The parties to any dispute. (…) Voting Article 27 1. seek a solution by negotiation. * pentru uz intern   116  . 2. (…) CAPTER VI PACIFIC SETTLEMENT OF DISPUTES Article 33 1. mediation.

invite that Member. 2. or any situation which might lead to international friction or give rise to a dispute. Article 34 The Security Council may investigate any dispute. BREACHES OF THE PEACE. the obligations of pacific settlement provided in the present Charter. to the attention of the Security Council or of the General Assembly. if the Member so desires. or any situation of the nature referred to in Article 34. call upon the parties to settle their dispute by such means. * pentru uz intern   117  . before calling upon a Member not represented on it to provide armed forces in fulfilment of the obligations assumed under Article 43. in order to determine whether the continuance of the dispute or situation is likely to endanger the maintenance of international peace and security. A state which is not a Member of the United Nations may bring to the attention of the Security Council or of the General Assembly any dispute to which it is a party if it accepts in advance. AND ACTS OF AGGRESSION (…) Article 44 When Security Council has decided to use force it shall. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  2. when it deems necessary. (…) CHAPTER VII ACTION WITH RESPECT TO THREATS TO THE PEACE.Mihai Croitor . The Security Council shall. Any Member of the United Nations may bring any dispute. to participate in the decisions of the Security Council concerning the employment of contingents of that Member's armed forces. for the purposes of the dispute. Article 35 l.

2. (…) CHAPTER X THE ECONOMIC AND SOCIAL COUNCIL Composition Article 61 1. Article 49 The Members of the United Nations shall join in affording mutual assistance in carrying out the measures decided upon by the Security Council. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Article 45 In order to enable the Nations to take urgent military measures. The action required to carry out the decisions of the Security Council for the maintenance of international peace and security shall be taken by all the Members of the United Nations or by some of them. Members shall hold immediately available national air-force contingents for combined international enforcement action. The Economic and Social Council shall consist of fifty-four Members of the United Nations elected by the General Assembly.) Article 48 1. Such decisions shall be carried out by the Members of the United Nations directly and through their action in the appropriate international agencies of which they are members. as the Security Council may determine.Mihai Croitor . (…) Article 46 Plans for the application of armed force shall be made by the Security Council with the assistance of the Military Staff Committee. * pentru uz intern   118  . (….

Functions and Powers Article 62 1. and related matters and may make recommendations with respect to any such matters to the General Assembly. A retiring member shall be eligible for immediate reelection. educational. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  2. Each member of the Economic and Social Council shall have one representative.(…) Article 96 1. and to the specialized agencies concerned. (…) Voting Article 67 1. The Economic and Social Council may make or initiate studies and reports with respect to international economic. cultural.Mihai Croitor . Decisions of the Economic and Social Council shall be made by a majority of the members present and voting. to the Members of the United Nations. * pentru uz intern   119  . health. The General Assembly or the Security Council may request the International Court of Justice to give an advisory opinion on any legal question. social. 2. (…) eighteen members of the Economic and Social Council shall be elected each year for a term of three years. Each member of the Economic and Social Council shall have one vote. (…) 4. (…) CHAPTER XIV THE INTERNATIONAL COURT OF JUSTICE Article 92 The International Court of Justice shall be the principal judicial organ of the United Nations.

htm .General and such staff as the Organization may require. The Secretary-General shall make an annual report to the General Assembly on the work of the Organization.Mihai Croitor . which may at any time be so authorized by the General Assembly. He shall be the chief administrative officer of the Organization. (…) SURSA: Charter of the United Nations.yale. and shall perform such other functions as are entrusted to him by these organs. 15. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  2.edu/lawweb/avalon/un/unchart. of the Security Council. 1945. Other organs of the United Nations and specialized agencies. http://www. Article 98 The Secretary-General shall act in that capacity in all meetings of the General Assembly.01. CHAPTER XV THE SECRETARIAT Article 97 The Secretariat shall comprise a Secretary. The Secretary-General shall be appointed by the General Assembly upon the recommendation of the Security Council. June 26. and of the Trusteeship Council. may also request advisory opinions of the Court on legal questions arising within the scope of their activities.2007 * pentru uz intern   120  . of the Economic and Social Council. Article 99 The Secretary-General may bring to the attention of the Security Council any matter which in his opinion may threaten the maintenance of international peace and security.

Mihai Croitor . care în secolul al XIV . Discursul lui Stalin. politic . Spre deosebire de războaiele clasice . prinţul Juan Manuel . II Fundamentele ideologice ale războiului rece şi expresia lor politică în documentele marilor puteri A. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Seminar nr. dintre creştini şi musulmani. care în 1947 publică o carte cu acelaşi nume. paternitatea expresiei în cauză este atribuită regentului Castiliei şi Leonului . un atare război începe fără o declaraţie de război şi se încheie fără un tratat de pace. fapt care demonstra. reactualizarea termenului de Război Rece . din perspectiva sa. ‫ ٭‬De ilustrat. că sistemul social sovietic era o formă de organizare mai bună decât orice alt sistem social ne-sovietic descriind cauzele celui de al doilea război mondial. psihologic şi militar de după 1945 dintre aliaţii occidentali ( conduşi de SUA ) pe de o parte şi blocul comunist ( în frunte cu URSS ) pe de altă parte. 9 februarie 1946 un discurs electoral Stalin aducea elogii sistemului sovietic care a ieşit învingător din război. o datorăm jurnalistului american Walter Lippmann . şi anume că războiul nu ar fi fost provocat de Hitler * pentru uz intern   121  . 7 Relaţiile dintre foştii aliaţi şi debutul războiului rece 1945-1947 I Definirea războiului rece termen general acceptat . desemnând conflictul ideologic .lea a utilizat sintagma de război rece pentru a descrie conflictul din Spania . liderul sovietic invoca o normă comunistă clasică. principalele teorii privitoare la originile războiului rece. pe larg .

ci o consecinţă firească a sacrificiului pe care aceştia l-au dovedit în lupta cu regimurile fasciste. Winston Churchill îşi exprima îngrijorarea cu privire la lipsa de transparenţă din zonele ocupate de sovietici . afirmând : a fost trasă o cortină de fier în faţa aliaţilor vestici. ‫ ٭‬De ilustrat . afirmând : De la Stettin . o cortină de fier a coborât tăind în două continentul. prin discursul rostit de Stalin .invitat la Westminister College . generatoare de inegalităţi economice a sistemului de tip capitalist liderul sovietic sublinia inevitabilitatea unui nou război cu ţările din sistemul capitalist şi în acest context. Discursul lui Churchill de la Fulton . * pentru uz intern   122  . Winston Churchill utilizează pentru prima dată . a urmat replica sovietică . Churchill . protestează faţă de împrejmuirea de către sovietici . pe larg . 5 martie 1946 . cu un gard de fier . la mijlocul Conferinţei de la Potsdam . Missouri . condus de Attlee a dezavuat discursul fostului prim ministru britanic. ( … ) reacţiile la discursul rostit de Churchill nu au întârziat să apară. a misiunii britanice din România. ci de funcţionarea defectuoasă. liderul de la Kremlin a ţinut să precizeze că ascensiunea comuniştilor în sud-estul Europei nu este una accidentală. în public . 5 martie 1946 încă din 12 mai 1945 . Vizibil deranjat de discursul de la Fulton . într-o telegramă adresată preşedintelui Truman ( care îi succedase lui Roosevelt la 12 aprilie 1945 ) . La 15 martie 1946 . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  sau de alţi şefi de stat. în timpul Conferinţei de la Potsdam . utilizând o expresie metaforică . de pe coasta Adriaticii . de pe coasta Balticii până la Triest . În iulie 1945 . sintagma cortină de fier. el afirma necesitatea întăririi interne a Uniunii Sovietice pentru a putea face faţă acestui nou conflict B. Guvernul britanic. semnificaţiile discursului de la Fulton. Winston Churchill este înlocuit de noul prim-ministru Clement Attlee.Mihai Croitor . în urma alegerilor generale din Marea Britanie .

12 martie 1947 21 februarie 1947 . George C. Factorii care determină comportamentul sovietic .ambasadorul sovietic la Washington . doctrina de containment viza o politică fermă din partea SUA. În cursul * pentru uz intern   123  . între preşedintele Truman şi principalii congresmeni ( la întâlnire au luat parte şi gen. În esenţă.un studiu de 8 000 de cuvinte. pe parcursul căruia realizează o radiografie totală a comportamentului şi politicii externe promovate de Stalin. în calitate de ministru-consilier . devenind unul dintre consultaţii ambasadorului Averell Harriman. în 1944 George Kennan se reîntoarce la Moscova ( unde activase anterior între 1933-1937 ) . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  C. Nikolai Novikov elaborează o telegramă în care atrăgea atenţia factorilor politici de la Moscova asupra pericolului politicii americane de dominare economică şi militară a lumii. condus de Clement Attlee .Mihai Croitor . iulie 1947 . 26 februarie 1947 – are loc o întâlnire tensionată în Biroul Oval . Marshall şi secretarul de stat Dean Acheson ). îl informează pe preşedintele Truman de faptul că partea britanică se află în imposibilitatea de a-şi mai onora angajamentele luate faţă de Grecia şi Turcia. E.Kennan expediază telegrama cea lungă . Doctrina Truman . care să nu permită sovieticilor obţinerea unor noi poziţii. Kennan şi doctrina de containment diplomat de carieră . 22 februarie 1946 .preşedintele Truman ia hotărârea ca aceste angajamente să fie preluate de SUA. D.cabinetul britanic . Noul document elaborat de Kennan prezenta necesitatea aplicării doctrinei de containment (stăvilire) şi a devenit imediat un punct de reper pentru susţinătorii acesteia.trimestrialul Foreign Affairs publică Articolul X. sub semnătura X. Telegrama cea lungă a lui G. ‫ ٭‬De ilustrat relevanţa prezentei telegrame . Telegrama Novikov septembrie 1946 . 24 februarie 1947 . în conturarea politicii externe americane.

Raportul înaintat de Kennan susţinea necesitatea unui ajutor din partea SUA pentru însănătoşirea economică a Europei. ‫ ٭‬De ilustrat importanţa acestei doctrine . $ pentru ajutorarea celor două ţări . cu scopul de găsii soluţii viabile pentru îmbunătăţirea situaţiei economice a Europei. din perspectiva izolaţionismului american. 5 iunie 1947 la începutul anului 1947 . ‫ ٭‬De ilustrat rezultatele implementării Planului Marshall * pentru uz intern   124  . George Kennan . George Marshall anunţă noul proiect. Marshall şi Dean Acheson . justificându-şi poziţia prin necesitatea stopării expansionismului sovietic. factorii politici americani conştientizează faptul că situaţia economică disperată din Europa cerea un ajutor american de avergură. ţările din sfera de influenţă sovietică au declinat propunerea americană ( deşi Polonia şi Cehoslovacia îşi manifestaseră iniţial intenţia de a participa la discuţii .Mihai Croitor . preşedintele american şi-a prezentat intenţia de a prelua angajamentele britanicilor din Mediterana Răsăriteană . 5 iunie 1947 – prin discursul său de la Universitatea Harvard . reacţia URSS a determinat abandonarea acestei intenţii ). Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  întâlnirii . F. datorită acţiunilor energice promovate de George C. 12 martie 1947 – în faţa Congresului . deşi adresat tuturor ţărilor europene . programul a început în iulie 1948 . a continuat până în 1952 şi a costat guvernul american 10. precum şi trimiterea de experţi civili şi militari americani. preşedintele Truman solicită un ajutor economic de 400 mil. în cadrul Departatmentului de Stat se constituie un grup de specialişti . sub conducerea şefului nou-creatului Oficiu de Planificare Politică . Planul Marshall .2 miliarde $ .

Andrei Jdanov . through mistakes certainly were made. ° tabăra antiimperialistă şi democratică . având menirea de a-i convinge pe aliaţii occidentali de faptul că URSS a renunţat la ideea revoluţiei mondiale. după ce prezintă Cominform-ul drept o reacţie directă la propunerea de acceptare a Planului Marshall . 22 septembrie 1947 – este creat Cominformul . aparent radicală . având drept scop consolidarea democraţiei . proclamă împărţirea oficială a lumii în două tabere: ° tabăra imperialistă şi antidemocratică al cărei scop rezidă în sprijinirea regimurilor reacţionare şi pro-faciste. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  G.Mihai Croitor . the war broke out as an inevitable result of the development of the world economic and political forces on the basis of modern monopoly capitalism. In reality. rezistând totodată expansiunii imperialiste. * pentru uz intern   125  . III Suport documentar Document 1: Discursul lui Stalin . În discursul inaugural . 9 februarie 1946 (excerpt) Comrades! (…) It would be wrong to believe that the Second War broke out accidentally or as a result of the mistakes of some or other statesmen. Crearea Cominformului (septembrie 1947) şi teoria lui Jdanov privind împărţirea lumii în cele două blocuri 1943 – din ordinul lui Stalin Comintern-ul este desfiinţat . ulterior a avut menirea de a pregăti terenul extirpării abcesului titoist. eliminarea ultimelor vestigii ale fascismului . această măsură .

Mihai Croitor . without embellishments. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Marxists have stated more than once that the capitalist system of world economy conceals in itself the elements of general crisis and military clashes. It was on this basis that the anti-fascist coalition of the Soviet Union. The reason is that the unevenness of the development of capitalist countries usually results. of course. and parties. and placed them on the stage without masks. a collation which later played a decisive part in routing the armed forces of the Axis States. Great Britain and other freedom – loving States took shape. in an abrupt disruption of the equilibrium within the world system of capitalism. the Second World War substantially differs in its nature from the first. that the Second World War was an exact replica of the first. (…) The Second World War from the very outset assumed the nature of an anti – Fascist war. The war laid bare all the facts and events in the rear and at the front. It was at the same time a great school in which all the forces of the people were tried and tested. a war of liberation. On the contrary. and the second crisis resulted in the Second World War. and that a group of capitalist countries which believes itself to be less supplied with raw materials and markets usually attempts to alter the situation and re-divide the “spheres of influence” in its own favour by means of armed forces. it mercilessly tore off the veils and covers which had concealed the true faces of the States. This results in the splitting of the capitalist world in two hostile camps and in war between them. The entry of the Soviet Union into the war against the Axis States could only strengthen –and actually did strengthen – the anti – fascist and liberating character of the Second World War. (…) Thus the first crisis of the capitalist system of the world economy resulted in the First World War. one of the tasks of which was also to reestablish democratic liberties. that in view of this in our time the development of world capitalism takes place not as a smooth and even advance but through crises and war catastrophes. This is how matters stand with regard to the question of the origin and nature of the Second World War. governments. the United States of America. (…) But the war was not only a curse. with all their shortcomings and virtues. * pentru uz intern   126  . This does not mean. as time passes.

(…) The war has shown that the Soviet social system is a truly popular system. our State. * pentru uz intern   127  .uk/corehistorians/powers/twxt/s28stali. accesat 12 august 2001. our victory means that our Soviet State System has won. our Government. (…) Secondly.htm. (…) Our victory means. that the Soviet social system is a perfectly viable and stable from of organization of society. SURSA: Stalin’s Speech . since after the objective lessons of the war no single skeptic now ventures to come out with doubts concerning the viability of the Soviet social system. But this is too general as a result. in the first place. emerged as victors. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  The war set something in the nature of an examination for our Soviet system. and we cannot stop at that. utterly routed the armies of our enemies and emerged from the war as victor. that the Soviet social system is a better form of organization of society than any nonSoviet social system. that the Soviet social system successfully withstood the trial in the flames of war and proved its perfect viability. that our multinational Soviet State withstood all the trials of war and proved its viability. which has grown from the people and enjoys its powerful support. together with our Allies. We ended the war in complete victory over the enemy – this is the principal result of the war. (…) There is one main result which served as a basis for all other results.uwe. their deeds and days – look at them closely and reward them according to their deserts. (…) These are the main results of the war. 9 Febrary . This is one of the positive aspects of the war. The point is that the Soviet social system has proved more viable and stable that a non-Soviet social system. the point is now not whether the Soviet social system is viable or not. that our Red Army has won. that our Soviet social system has won. that the Red Army heroically withstood all the adversities of war. and summed up the results of their work as if telling us: here they are. or victory means that the Soviet armed forces have won.Mihai Croitor . More that that. (…) Thirdly.ac. This result is that at the end of the war the enemies suffered defeat and we. our Communist Party. your people and organizations. 1946 http://humanities.

Police * pentru uz intern   128  . for I am sure you would wish me to state the facts as I see them to you. have been raised to pre-eminence and power far beyond their numbers and are seeking everywhere to obtain totalitarian control. all these famous cities and the populations around them lie in what I must call the Soviet sphere.Mihai Croitor . Athens alone -. to their expansive and proselytizing tendencies. and mass expulsions of millions of Germans on a scale grievous and undreamed-of are now taking place. From Stettin in the Baltic to Trieste in the Adriatic an iron curtain has descended across the Continent.Greece with its immortal glories -.and I doubt not here also -. Behind that line lie all the capitals of the ancient states of Central and Eastern Europe.is free to decide its future at an election under British. There is deep sympathy and goodwill in Britain -. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Document 2 . I have a strong admiration and regard for the valiant Russian people and for my wartime comrade. It is my duty to place before you certain facts about the present position in Europe. in some cases. The Russian-dominated Polish Government has been encouraged to make enormous and wrongful inroads upon Germany. increasing measure of control from Moscow. It is my duty however. Bucharest and Sofia. Warsaw. we welcome. Missouri . Marshall Stalin. which were very small in all these Eastern States of Europe. Vienna. We welcome her flag upon the seas. Belgrade. if any. Berlin. not only to Soviet influence but to a very high and. American and French observation. constant. Above all. Prague. 5 martie 1946 (excerpt) ( … ) A shadow has fallen upon the scenes so lately light by the Allied victory. frequent and growing contacts between the Russian people and our own people on both sides of the Atlantic. or should welcome. Budapest. The Communist parties.towards the peoples of all the Russias and a resolve to persevere through many differences and rebuffs in establishing lasting friendships. Nobody knows what Soviet Russia and its Communist international organization intends to do in the immediate future. We understand the Russian need to be secure on her western frontiers by the removal of all possibility of German aggression. and all are subject in one form or another. Discursul lui Churchill de la Fulton . or what are the limits. We welcome Russia to her rightful place among the leading nations of the world.

in order to allow our Russian allies to occupy this vast expanse of territory which the Western Democracies had conquered. At the end of the fighting last June. this will cause new serious difficulties in the American and British zones.01. Whatever conclusions may be drawn from these facts -. the American and British Armies withdrew westward. and will give the defeated Germans the power of putting themselves up to auction between the Soviets and the Western Democracies. If no the Soviet Government tries. Mr. Nor is it one which contains the essentials of permanent peace.html . Percepţia lui Stalin asupra discursului de la Fulton ( excerpt ) ( … ) In substance . to build up a proCommunist Germany in their areas. one is reminded remarkably of Hitler and his friends. Turkey and Persia are both profoundly alarmed and disturbed at the claims which are being made upon them and at the pressure being exerted by the Moscow Government.historyguide. And Mr. in accordance with an earlier agreement. Churchill now stands in the position of a firebrand of war. 12. except in Czechoslovakia.org/europe/churchill.2007 Document 3 . declaring that only people speaking the German language represent a fully valuable nation. * pentru uz intern   129  . He has friends not only in England but also in the United States of America. http://www.and facts they are -. ( … ) SURSA: Winston Churchill's Iron Curtain Speech. Mr. and so far. by separate action .Mihai Croitor . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  governments are prevailing in nearly every case.this is certainly not the Liberated Europe we fought to build up. Hitler began to set war loose by announcing his racial theory . An attempt is being made by the Russians in Berlin to build up a quasi-Communist party in their zone of occupied Germany by showing special favors to groups of left-wing German leaders. Churchill begins to set war loose. there is no true democracy. In this respect . to a depth at some points of 150 miles upon a front of nearly four hundred miles. Churchill is not alone.

called upon to decide the destinies of the entire world. Telegrama cea lungă a lui G. p. Oxford University Press . maintaining that only nations speaking the English language are fully valuable nations . The influence of the Comunists grew because during the hard years of the mastery of fascism in Europe . Churchill wanders around the truth when he speaks of the growth of the influence of the Communist parties in Easter Europe ( … ) The growth of the influence of the Communism cannot be considered accidental. 2004 . The Cold War . Odd Arne Westad . daring and self-sacrificing fighters against fascist regimes for the liberty of peoples. It may be that some quarters are trying to push into oblivion these sacrifices of the Soviet people which insured the liberation of Europe frome the Hitlerite yoke. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  also by racial theory . One can ask therefore . we have here a political force committed fanatically to the belief that with US there can be no permanent modus vivendi that it is desirable and necessary that the internal harmony of our society be disrupted. our traditional way of life * pentru uz intern   130  . what can be surprising in the fact that the Soviet Union . without having lost one’s reason .Mihai Croitor . It is a normal function. the Soviet Union has irrevocably lost in battles with the Germans . and also during the German ocupation and through the expulsion of Soviet citizens to German slave labor camps . in a desire to ensure its security for the future. 22 februarie 1946 ( excerpt ) ( … ) In summary. ( … ) As a result of the German invasion . about 7 000 000 people. Kennan . But the Soviet Union cannot forget them. Communists showed themselves to be reliable . tries to achieve that these countries should have governments whose relations to the Soviet Union are loyal? How can one . the Soviet Union has lost in men several times more then Britain and the United States together. A History in Documents and Eyewitness Accounts .48-49 Document 4 . SURSA: Jussi Hanhimaki . qualify this peaceful aspirations of the Soviet Union as “expansionist tendencies” of our Government? ( … ) Mr. In other words .

For it. he rarely has to do so. * pentru uz intern   131  . the vast fund of objective fact about human society is not. And in support of this conviction there are certain observations of a more encouraging nature I should like to make: (1) Soviet power. (2) Gauged against Western World as a whole. managed by people whose experience and skill in underground methods are presumably without parallel in history. For this reason it can easily withdraw--and usually does when strong resistance is encountered at any point. Problem of how to cope with this force in [is] undoubtedly greatest task our diplomacy has ever faced and probably greatest it will ever have to face. it has an elaborate and far flung apparatus for exertion of its influence in other countries. the measure against which outlook is constantly being tested and re-formed. if Soviet power is to be secure. It should be approached with same thoroughness and care as solution of major strategic problem in war. but a grab bag from which individual items are selected arbitrarily and tendenciously to bolster an outlook already preconceived. if the adversary has sufficient force and makes clear his readiness to use it. and is borne along by deep and powerful currents of Russian nationalism. If situations are properly handled there need be no prestige-engaging showdowns.. Soviets are still by far the weaker force. And this is factor which it is within our power to influence. as with us. It does not take unnecessary risks. Impervious to logic of reason. It does not work by fixed plans. In addition. an apparatus of amazing flexibility and versatility. is neither schematic nor adventunstic. unlike that of Hitlerite Germany. firmness and vigor which Western World can muster. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  be destroyed.Mihai Croitor . Thus. Thus. their success will really depend on degree of cohesion. and if necessary. and it is highly sensitive to logic of force. Finally. It should be point of departure from which our political general staff work at present juncture should proceed. the international authority of our state be broken. But I would like to record my conviction that problem is within our power to solve--and that without recourse to any general military conflict. This is admittedly not a pleasant picture. I cannot attempt to suggest all answers here. This political force has complete power of disposition over energies of one of world's greatest peoples and resources of world's richest national territory. it is seemingly inaccessible to considerations of reality in its basic reactions. with no smaller outlay in planning effort.

and its effects wracked Soviet state for 15 years. but it has ceased to be a source of emotional inspiration. objectivity.Mihai Croitor . it is one which we * pentru uz intern   132  . party has now become a great and--for the moment--highly successful apparatus of dictatorial administration. I feel that if there is any real risk here involved. internal soundness and permanence of movement need not yet be regarded as assured. Thus. which is necessarily more experienced and better informed on practical problems involved. detachment. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  (3) Success of Soviet system. following comments: (1) Our first step must be to apprehend. It must be done mainly by Government. the nature of the movement with which we are dealing. by way of conclusion. with which doctor studies unruly and unreasonable individual. It has yet to be demonstrated that it can survive supreme test of successive transfer of power from one individual or group to another. to series of additional strains which once proved severe tax on Tsardom. We must study it with same courage. It should therefore be relatively easy to combat it by any intelligent and really constructive program. After Stalin's death or retirement will be second. (2) We must see that our public is educated to realities of Russian situation. is not yet finally proven. We here are convinced that never since termination of civil war have mass of Russian people been emotionally farther removed from doctrines of Communist Party than they are today. Lenin's death was first such transfer. Press cannot do this alone. I cannot over-emphasize importance of this. It may also be argued that to reveal more information on our difficulties with Russia would reflect unfavorably on RussianAmerican relations. and recognize for what it is. As to how this approach should be made. (4) All Soviet propaganda beyond Soviet security sphere is basically negative and destructive. But even this will not be final test. Soviet internal system will now be subjected. as form of internal power. In Russia. by virtue of recent territorial expansions. There is nothing as dangerous or as terrifying as the unknown. In this we need not be deterred by [ugliness?] of picture. I am convinced that there would be far less hysterical anti-Sovietism in our country today if realities of this situation were better understood by our people. I only wish to advance. For those reasons I think we may approach calmly and with good heart problem of how to deal with Russia. and same determination not to be emotionally provoked or unseated by it.

2007 * pentru uz intern   133  .htm . in Europe at least. (4) We must formulate and put forward for other nations a much more positive and constructive picture of sort of world we would like to see than we have put forward in past. and sooner the better. http://www. World communism is like malignant parasite which feeds only on diseased tissue.Mihai Croitor .edu/~nsarchiv/coldwar/documents/episode-1/kennan. Many foreign peoples. even coming on heels of tremendous demonstrations of our friendship for Russian people. Russians certainly will. It is not enough to urge people to develop political processes similar to our own. After Al. discipline. and I am convinced we have better chance of realizing those hopes if our public is enlightened and if our dealings with Russians are placed entirely on realistic and matter-of-fact basis. Our only stake lies in what we hope rather than what we have. few cultural contacts to preserve. is a diplomatic victory over Moscow worth a thousand diplomatic notes and joint communiqués. to improve self-confidence. We have here no investments to guard. the greatest danger that can befall us in coping with this problem of Soviet communism. 12. is remarkably small. They are seeking guidance rather than responsibilities. no actual trade to lose.01. SURSA: The Charge in the Soviet Union (Kennan) to the Secretary of State . virtually no citizens to protect. And unless we do. If we cannot abandon fatalism and indifference in face of deficiencies of our own society. and are less interested in abstract freedom than in security. Our stake in this country.gwu. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  should have courage to face. is that we shall allow ourselves to become like those with whom we are coping. (3) Much depends on health and vigor of our own society. We should be better able than Russians to give them this. But I cannot see what we would be risking. (5) Finally we must have courage and self-confidence to cling to our own methods and conceptions of human society. morale and community spirit of our own people. are tired and frightened by experiences of past. Moscow will profit--Moscow cannot help profiting by them in its foreign policies. This is point at which domestic and foreign policies meets Every courageous and incisive measure to solve internal problems of our own society.

Sursele comportamentului sovietic . but which cannot be charmed or talked out of existence. For these reasons it is a sine qua non of successful dealing with Russia that the foreign government in question should remain at all times cool and collected and that its demands on Russian policy should be put forward in such a manner as to leave the way open for a compliance not too detrimental to Russian prestige. The Soviet thesis not only * pentru uz intern   134  . Like almost any other government. it can be placed by tactless and threatening gestures in a position where it cannot afford to yield even though this might be dictated by its sense of realism. But if the ideology convinces the rulers of Russia that truth is on their side and they they can therefore afford to wait. it will be clearly seen that the Soviet pressure against the free institutions of the western world is something that can be contained by the adroit and vigilant application of counter-force at a series of constantly shifting geographical and political points. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Document 5 . however." While the Kremlin is basically flexible in its reaction to political realities. In the light of the above. and they see that already they have scored great successes. The Russian leaders are keen judges of human psychology. They are quick to exploit such evidences of weakness. patient but firm and vigilant containment of Russian expansive tendencies. it is by no means unamenable to considerations of prestige. It must be borne in mind that there was a time when the Communist Party represented far more of a minority in the sphere of Russian national life than Soviet power today represents in the world community. George Kennan . (excerpt ) ( … ) In these circumstances it is clear that the main element of any United States policy toward the Soviet Union must be that of long-term. The Russians look forward to a duel of infinite duration. and as such they are highly conscious that loss of temper and of self-control is never a source of strength in political affairs. that such a policy has nothing to do with outward histrionics: with threats or blustering or superfluous gestures of outward "toughness.Mihai Croitor . corresponding to the shifts and maneuvers of Soviet policy. iulie 1947 . those of us on whom that ideology has no claim are free to examine objectively the validity of that premise. It is important to note.

All of this. it likewise assumes Russian unity. skeptical and no longer as accessible as they once were to the magical attraction which Soviet power still radiates to its followers abroad. It has necessitated the use of forced labor on a scale unprecedented in modern times under conditions of peace. and industrial foundation of heavy metallurgy. because beyond them people cannot be driven. Let us bring this apocalyptic vision down to earth. These limits are absolute ones. which is. has been carried out at a terrible cost in human life and in human hopes and energies. both the maintenance of internal political security and the building of heavy industry. the war has added its tremendous toll of destruction. however. particularly agriculture. The Kremlin has also proved able to accomplish its purpose of building up Russia. regardless of the interests of the inhabitants. there are limits to the physical and nervous strength of people themselves. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  implies complete lack of control by the west over its own economic destiny. death and human exhaustion. and are binding even for the cruelest dictatorship. The forced labor camps and the other agencies of constraint provide temporary means of compelling people to work * pentru uz intern   135  . In consequence of this. taking advantage of the contributions of modern techniques to the arts of despotism. to be sure. consumers' goods production. have solved the question of obedience within the confines of their power. In these circumstances. discipline and patience over an infinite period. we have in Russia today a population which is physically and spiritually tired. It has involved the neglect or abuse of other phases of Soviet economic life. The avidity with which people seized upon the slight respite accorded to the Church for tactical reasons during the war was eloquent testimony to the fact that their capacity for faith and devotion found little expression in the purposes of the regime. What does that spell for Russia itself? The Soviet leaders. Few challenge their authority. not yet complete but which is nevertheless continuing to grow and is approaching those of the other major industrial countries. The mass of the people are disillusioned.Mihai Croitor . To all that. housing and transportation. and suppose that the western world finds the strength and resourcefulness to contain Soviet power over a period of ten to fifteen years. and even those who do are unable to make that challenge valid as against the organs of suppression of the state.

in the political arena. http://www. Telegrama lui Novikov .01. septembrie 1946 (excerpt ) The foreign policy of the United States.2007 Document 6 . that Soviet policy is highly flexible. The Sources of Soviet Conduct . weakening of all rival influence and rival power. 12. (…) SURSA: George Kennan . no real faith in the possibility of a permanent happy coexistence of the Socialist and capitalist worlds. ……………………………………………………………………………………………… It is clear that the United States cannot expect in the foreseeable future to enjoy political intimacy with the Soviet regime. persistent pressure toward the disruption and.historyguide. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  longer hours than their own volition or mere economic pressure would dictate. is characterized in the postwar period by a striving for * pentru uz intern   136  . This would of itself warrant the United States entering with reasonable confidence upon a policy of firm containment. but rather a cautious. It must continue to expect that Soviet policies will reflect no abstract love of peace and stability.org/europe/kennan. and that Soviet society may well contain deficiencies which will eventually weaken its own total potential. designed to confront the Russians with unalterable counter-force at every point where they show signs of encroaching upon he interests of a peaceful and stable world. is still by far the weaker party. as opposed to the western world in general.html. not a partner.Mihai Croitor . which reflects the imperialist tendencies of American monopolistic capital. It must continue to regard the Soviet Union as a rival. but if people survive them at all they become old before their time and must be considered as human casualties to the demands of dictatorship. In either case their best powers are no longer available to society and can no longer be enlisted in the service of the state. Balanced against this are the facts that Russia.

and Egypt. which had taken heavy blows during the war. and through the creation of ever newer types of weapons. The political foundations of the British Empire were appreciably shaken. and crises arose.Mihai Croitor . which had been subjected to the attack of German Fascism in June 1941. This situation does not fully conform to the calculations of those reactionary circles which hoped that during the Second World War they would succeed in avoiding. would also be exhausted or even completely destroyed as a result of the war. if it was unsuccessful in completely avoiding direct participation in the war. industry. it was thought that the main competitors of the United States would be crushed or greatly weakened in the war. that the Soviet Union. the navy. were thoroughly defeated. Great Britain. which was very widespread in the United States in the initial stages of the war. and science -. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  world supremacy. fascist Germany and militarist Japan. the air force. * pentru uz intern   137  . when it could easily affect the outcome of the war. in India. through the arms race. 1. Reality did not bear out the calculations of the American imperialists. For this purpose broad plans for expansion have been developed and are being implemented through diplomacy and the establishment of a system of naval and air bases stretching far beyond the boundaries of the United States. Palestine. This is the real meaning of the many statements by President Truman and other representatives of American ruling circles. These calculations were also based on the assumption. and the United States by virtue of this circumstance would assume the role of the most powerful factor in resolving the fundamental questions of the postwar world. completely ensuring its interests. They calculated that the United States of America.are enlisted in the service of this foreign policy. for example. The third great power. at least for a long time. a) The foreign policy of the United States is conducted now in a situation that differs greatly from the one that existed in the prewar period. In this regard. which were at the same time the main competitors of the United States in both the economic and foreign policy fields. that the United States has the right to lead the world. now faces enormous economic and political difficulties. All the forces of American diplomacy -. b) The two main aggressive powers. the main battles in Europe and Asia. would enter it only at the last minute.the army.

Egypt. industrial and transportation equipment. In recent years American capital has penetrated very intensively into the economy of the Near Eastern countries. which did not amount to even $1 billion. At the present time. Such a situation provides American monopolistic capital with prospects for enormous shipments of goods and the importation of capital into these countries -.a circumstance that would permit it to infiltrate their national economies.S.. for the first time in the history of the country. to say nothing of those of other countries. 1947. The size of the army. Obvious indications of the U. Congress passed a law on the establishment of a peacetime army. in particular into the oil industry. In the summer of 1946. and Saudi Arabia). American capital. etc. At present there are American oil concessions in all of the Near Eastern countries that have oil deposits (Iraq. Expenditures on the army and navy have risen colossally. ………………………………………………………………………………………….. which is supposed to amount to about one million persons as of July 1. and the economic devastation that occurred in the course of the war cannot be overcome in a short time. the American navy occupies first place in the world. not on a volunteer basis but on the basis of universal military service. now controls 42 percent of * pentru uz intern   138  . The size of the navy at the conclusion of the war decreased quite insignificantly in comparison with wartime. This is more than 10 times greater than corresponding expenditures in the budget for 1938. Such a development would mean a serious strengthening of the economic position of the United States in the whole world and would be a stage on the road to world domination by the United States. only in 1927. Bahrain. was also increased significantly. Kuwait. which made its first appearance in the oil industry of the Near East. All of the countries of Europe and Asia are experiencing a colossal need for consumer goods. amounting to $13 billion according to the budget for 1946-47 (about 40 percent of the total budget of $36 billion).Mihai Croitor . leaving England's navy far behind. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Europe has come out of the war with a completely dislocated economy. effort to establish world dominance are also to be found in the increase in military potential in peacetime and in the establishment of a large number of naval and air bases both in the United States and beyond its borders. ………………………………………………………………………………………… 3.

01. 12. The fierce competition between them is the chief factor preventing England and the United States from reaching an understanding on the division of spheres of influence in the Near East. a division of that can occur only at the expense of direct British interests in this region. I do not believe that the American people and the Congress wish to turn a deaf ear to the appeal of the Greek Government. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  all proven reserves in the Near East. which I wish to present to you at this time for your consideration and decision. Striving to ensure further development of their concessions in different countries (which are often very large--Saudi Arabia.S.Mihai Croitor . The foreign policy and the national security of this country are involved. concerns Greece and Turkey.war/episodes/02/documents/novikov/. over 11 billion barrels are owned by U. The United States has received from the Greek Government an urgent appeal for financial and economic assistance. * pentru uz intern   139  .com/SPECIALS/cold. One aspect of the present situation. In expanding in the Near East. Of the total proven reserves of 26. for example). excluding Iran.8 billion barrels. http://www. ( … ) SURSA: The Novikov Telegram. American capital has English capital as its greatest and most stubborn competitor.cnn.2007 Document 7 . the American oil companies plan to build a transArabian pipeline to transport oil from the American concession in Saudi Arabia and in other countries on the southeastern shore of the Mediterranean Sea to ports in Palestine and Egypt. concessions. Truman . Discursul preşedintelui Harry S. 12 martie 1947 The gravity of the situation which confronts the world today necessitates my appearance before a joint session of the Congress. Preliminary reports from the American Economic Mission now in Greece and reports from the American Ambassador in Greece corroborate the statement of the Greek Government that assistance is imperative if Greece is to survive as a free nation.

... clothing.... particularly along the northern boundaries.. As a result of these tragic conditions... fuel and seeds.. Greece must have help to import the goods necessary to restore internal order and security. Greece is in desperate need of financial and economic assistance to enable it to resume purchases of food.. has made economic recovery impossible..... * pentru uz intern   140  ........ Turkey. and Yugoslavia on the other.. The very existence of the Greek state is today threatened by the terrorist activities of several thousand armed men.. a militant minority. communications............................. and draft animals had almost disappeared... economists and technicians to insure that the financial and other aid given to Greece shall be used effectively in creating a stable and self-sustaining economy and in improving its public administration. four years of cruel enemy occupation..Mihai Croitor ....... this industrious and peace loving country has suffered invasion.. who defy the government's authority at a number of points... port facilities... Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Greece is not a rich country.. When forces of liberation entered Greece they found that the retreating Germans had destroyed virtually all the railways..... Greece's neighbor... Greece is today without funds to finance the importation of those goods which are essential to bare subsistence.... The Greek Government has also asked for the assistance of experienced American administrators........ and merchant marine. Livestock... Inflation had wiped out practically all savings. until now.... Lack of sufficient natural resources has always forced the Greek people to work hard to make both ends meet... More than a thousand villages had been burned........ also deserves our attention........... A Commission appointed by the United Nations security Council is at present investigating disturbed conditions in northern Greece and alleged border violations along the frontier between Greece on the one hand and Albania.... poultry....... Under these circumstances the people of Greece cannot make progress in solving their problems of reconstruction...... Eighty-five per cent of the children were tubercular..... Bulgaria. led by Communists... and bitter internal strife.. so essential for economic and political recovery...... Since 1940... roads... exploiting human want and misery. These are indispensable for the subsistence of its people and are obtainable only from abroad. ...... was able to create political chaos which..

That integrity is essential to the preservation of order in the Middle East. and I shall discuss these implications with you at this time. the United States and Great Britain furnished Turkey with material aid. Since the war Turkey has sought financial assistance from Great Britain and the United States for the purpose of effecting that modernization necessary for the maintenance of its national integrity.000.Mihai Croitor . Turkey now needs our support. The circumstances in which Turkey finds itself today are considerably different from those of Greece. the United States must supply it. In addition to funds. In requesting these funds. I am fully aware of the broad implications involved if the United States extends assistance to Greece and Turkey. I have taken into consideration the maximum amount of relief assistance which would be furnished to Greece out of the $350.000 for the period ending June 30. I recommend that authority also be provided for the instruction and training of selected Greek and Turkish personnel. I ask the Congress to authorize the detail of American civilian and military personnel to Greece and Turkey. at the request of those countries. if Turkey is to have the assistance it needs. As in the case of Greece. 1948. ……………………………………………………………………………………………… I therefore ask the Congress to provide authority for assistance to Greece and Turkey in the amount of $400.000 which I recently requested that the Congress authorize for the prevention of starvation and suffering in countries devastated by the war. Turkey has been spared the disasters that have beset Greece.000. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  The future of Turkey as an independent and economically sound state is clearly no less important to the freedom-loving peoples of the world than the future of Greece. The British government has informed us that. Nevertheless. owing to its own difficulties can no longer extend financial or economic aid to Turkey. * pentru uz intern   141  . and for the purpose of supervising the use of such financial and material assistance as may be furnished. to assist in the tasks of reconstruction. We are the only country able to provide that help. And during the war.

and equipment. Sub dominaţia arbitrară şi distrugătoare a naziştilor. supplies. Document 8 . Utilajul industrial n-a fost întreţinut.01. băncile. că aceste distrugeri vizibile sunt probabil mai puţin grave decât dislocarea întregii structuri a economiei europene. În plus. situaţia este absolut anormală.yale.htm . De zece ani. Discursul de la Harvard al generalului Marshall (5 iunie 1947) Nu trebuie să vă spun. http://www.2007. că situaţia mondială este foarte gravă. în cursul lunilor care tocmai s-au scurs. distrugerea satelor.Mihai Croitor . uzinelor. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Finally. I ask that the Congress provide authority which will permit the speediest and most effective use. minelor şi a căilor ferate au fost estimate destul de exact. însă a devenit evident. in terms of needed commodities. companiile de asigurări şi companiile de navigaţie au dispărut. instituţiile private. 1947 . reacţiile ce o însoţesc la popoarele care au suferit îndelung şi efectul pe care aceste reacţii îl au asupra guvernelor în cursul încercărilor noastre de a restabili pacea în lume. Vechile relaţii comerciale. pierderile în vieţi omeneşti. populaţia acestei ţări se află foarte departe de regiunile întunecate ale globului şi este foarte greu să-ţi imagineze mizeria. Acest lucru este absolut evident pentru orice om inteligent. March 12. ( … ) SURSA: President Harry S. aproape toate întreprinderile au fost înhămate la maşina de război germană. din lipsă de capital. 12. Cred că una dintre cele mai serioase dificultăţi este că problema e de o atât de mare complexitate încât chiar masa faptelor prezentate publicului prin presă şi radio fac extrem de dificilă pentru omul de pe stradă o evaluare clară a situaţiei.edu/lawweb/avalon/trudoc. Atunci când am cercetat necesarul pentru reconstrucţia Europei. a fost deteriorat sau este complet depăşit. Domnilor. of such funds as may be authorized. Truman's address before a Joint Session of Congress. ca urmare a absorbirii lor atunci când au fost naţionalizate sau pentru * pentru uz intern   142  . Pregătirile febrile pentru război şi activitatea şi mai febrilă pentru susţinerea efortului de război au distrus toate ramurile economiilor naţionale.

Utilajul industrial lipseşte sau este prea uzat. În afară de efectul demoralizant pe care disperarea popoarelor în chestiune o are asupra întregii lumi şi a tulburărilor pe care aceasta le poate provoca. sociale şi politice foarte grave. ea e ameninţată de ruină. Sistemul modern care se bazează pe diviziunea muncii şi pe schimbul de produse este în pericol de a se prăbuşi. În acelaşi timp. La ora actuală.Mihai Croitor . În multe ţări. epuizând astfel fondurile de care au o nevoie urgentă pentru reconstrucţie. Lipsesc materiile prime şi combustibilul. lndustriile oraşelor nu produc suficiente mărfuri necesare schimbului cu fermierii producători de produse alimentare. Deci. încât ea va trebui să primească un ajutor suplimentar foarte important sau să se expună unei dislocări economice. ar trebui să fie * pentru uz intern   143  .pentru următorii trei sau patru ani sunt mult mai mari decât capacitatea sa actuală de plată. Această diviziune a muncii reprezintă baza civilizatiei moderne. încrederea în moneda natională a fost grav zdruncinată. Deci. Unul dintre aspectele acestei probleme este în acelaşi timp interesant şi grav: fermierul a produs întotdeauna bunuri alimentare pe care le poate schimba cu orăşenii contra altor lucruri necesare vietii. Adevărul este că nevoile Europei de hrană şi de alte produse esenţiale importate din străinătate . Guvernele sunt deci forţate să se servească de resursele în devize străine şi de credite pentru a cumpăra din străinătate aceste produse indispensabile. se creează rapid o situaţie foarte gravă care este de rău augur pentru întreaga lume.şi mai ales din America . Prăbuşirea structurii comerciale a Europei s-a produs în timpul războiului. locuitorilor oraşelor le lipsesc hrana şi combustibilul. Remediul acestei situaţii constă în sfărâmarea cercului vicios şi în restaurarea încrederii locuitorilor întregii Europe. ei au încetat să mai cultive intensiv câmpul pentru a obţine nutreţ în ciuda faptului că le lipseşte îmbrăcămintea şi alte produse ale civilizaţiei. Fabricantul şi fermierul din multe regiuni trebuie să poată şi să vrea să-şi schimbe produsele contra monede a căror valoare constantă să fie fără dubiu. Fermierul şi ţăranul nu pot să găsească pe piaţă mărfurile pe care vor să le cumpere. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  că au fost pur şi simplu distruse. astfel încât vânzarea produselor lor în schimbul banilor pe care nu pot să-i utilizeze le pare o tranzactie lipsită de interes. Reînvierea economică a fost serios întârziată datorită faptului că doi ani după încetarea ostilităţilor acordul cu privire la tratatele de pace cu Germania şi Austria n-a fost încă stabilit.

Orice guvern care va încerca împiedicarea relansării economice a altor ţări nu poate spera să primească ajutorul nostru. Aceasta este problema europenilor. guvernele. Construcţia europeană. prezent. Orice guvern care vrea să sprijine relansarea economică se va bucura. sărăciei. Acest program va trebui să fie unul general. sunt sigur de acest lucru. * pentru uz intern   144  . dacă nu de toate. în lipsa căreia stabilitatea politică şi pacea sunt imposibile. Nu ar fi nici bine. După părerea mea. Rolul Americii trebuie să constea în oferirea unui ajutor prietenesc la stabilirea unui program european şi să ajute apoi la aplicarea acestuia în măsura în care va fi posibil să o facă. Trecut. de fiecare dată când survin crize. împotriva nici unei doctrine ci contra foametei. Scopul său trebuie să fie renaşterea unei economii active în lume pentru a crea condiţiile politice şi sociale în care să poată să existe instituţii libere. disperării şi haosului. 1998 . p. SURSA: Charles Zorgbibe. nici util ca guvernul Statelor Unite să stabilească el însuşi un program destinat punerii pe picioare a economiei europene. sunt convins. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  evidente pentru toţi şi consecinţele acestei situaţii pentru economia Statelor Unite. nu trebuie acordat cu zgârcenie. În plus. Politica noastră nu este dirijată împotriva nici unei ţări. Acest ajutor. ar trebui să se realizeze un acord de către ţările Europei. de întreaga cooperare din partea guvernului Statelor Unite. Este deja evident că înainte ca guvernul Statelor Unite să poată să continue eforturile pentru remedierea situaţiei şi sprijinirea Europei pe calea însănătoşirii. Bucureşti. viitor. iniţiativa trebuie să vină din partea Europei. partidele şi grupările politice care caută să perpetueze mizeria umană pentru a avea un profit pe plan politic sau pe alte planuri se vor ciocni de opoziţia Statelor Unite. Orice ajutor pe care acest guvern ar putea să-l dea în viitor ar trebui să fie mai mult un remediu decât un simplu paleativ. Ed. Trei. 26-28. Este logic că Statele Unite ar trebui să facă tot ceea ce pot pentru a sprijini restabilirea sănătăţii economice a lumii. asupra nevoilor lor actuale şi asupra ceea ce aceste ţări ale Europei vor face ele însele pentru a eficientiza toate măsurile pe care acest guvern ar putea să le ia. stabilit în comun măcar de către un mare număr de naţiuni europene.Mihai Croitor .

and the anti-imperialist and democratic camp. Egypt and Syria. such as Rumania.S.. 1947 The fundamental changes caused by the war on the international scene and in the position of individual countries has entirely changed the political landscape of the world. The cardinal purpose of the imperialist camp is to strengthen imperialism. The anti-imperialist camp is backed by the labor and democratic movement and by the fraternal Communist parties in all countries. to combat socialism and democracy. by all progressive and democratic forces in every country. Hungary and Finland.Mihai Croitor . The purpose of this camp is to resist the threat of new wars and imperialist expansion. to hatch a new imperialist war. This camp is based on the U. Indonesia and Vietnam are associated with it. and the new democracies. corresponding to the division of the political forces operating on the international arena into two major camps: the imperialist and anti-democratic camp.A. and to support reactionary and anti-democratic pro-fascist regimes and movements everywhere. such as Turkey and Greece. A new alignment of political forces has arisen. it has the sympathy of India. such as Belgium and Holland. In the pursuit of these ends the imperialist camp is prepared to rely on reactionary and anti-democratic forces in all countries. on the one hand. It also includes countries that have broken with imperialism and have firmly set foot on the path of democratic development. Discursul lui Andrei Jdanov la şedinţa inaugurală a Cominform-ului Andrei Zhdanov September 22. The more the war recedes into the past. on the other. Allied with it are Great Britain and France. the more distinct becomes two major trends in postwar international policy. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Document 9 . such as the Near Eastern and South American countries and China. The principal driving force of the imperialist camp is the U..R.S. . by countries with reactionary anti-democratic regimes. to strengthen democracy and to extirpate the vestiges of fascism.S. * pentru uz intern   145  . by the fighters for national liberation in the colonies and dependencies. and by countries politically and economically dependent upon the United States. The anti-fascist forces comprise the second camp. The imperialist camp is also supported by colony-owning countries. and to support its former adversaries in the war against its wartime allies.

striving to prevent concerted action by the Allied powers. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  The end of the Second World War confronted all the freedom-loving nations with the cardinal task of securing a lasting democratic peace sealing victory over fascism. to bleed the U. This follows from the very nature of the Soviet socialist state. The foreign policy of the Soviet Union and the democratic countries in these two past years has been a policy of consistently working for the observance of the democratic * pentru uz intern   146  .R. the Soviet Union reflects in its foreign policy the aspirations of progressive mankind. The Soviet Union is a staunch champion of liberty and independence of all nations. The change in the general alignment of forces between the capitalist world and the socialist world brought about by the war has still further enhanced the significance of the foreign policy of the Soviet state and enlarged the scope of its activity on the international arena. The British and American imperialists already manifested their willingness to respect the legitimate interests of the Soviet Union and the democratic countries at the Potsdam tripartite conference in July 1945. headed by Churchill. which desires lasting peace and has nothing to gain from a new war hatched by capitalism. and a foe of national and racial oppression and colonial exploitation in any shape or form. to which motives of aggression and exploitation are utterly alien. was a clear reflection of this tendency.S.. realizing that they had the undivided sympathy of the masses all over the world. The successes and the growing international prestige of the democratic camp were not to the liking of the imperialists.S. One of these conditions is external peace. and to save the fascist aggressors from utter defeat. But while the war was still in progress British and American reactionary circles did not venture to come out openly against the Soviet Union and the democratic countries. But in the concluding months of the war the situation began to change. and which is interested in creating the most favorable conditions for the building of a communist society. As embodiment of a new and superior social system. In the accomplishment of this fundamental task of the postwar period the Soviet Union and its foreign policy are playing a leading role. Even while World War II was still on. reactionary forces in Great Britain and the United States became increasingly active. The sabotage of the Second Front by the Anglo-Saxon imperialists. to protract the war.Mihai Croitor . which was in point of fact a continuation of the Munich policy in the new and changed conditions.

Everyone knows that the U.html.01.R. . The countries of the anti-imperialist camp have loyally and consistently striven for the implementation of these principles.capitalism and socialism.S.2007   * pentru uz intern   147  . From this it follows that cooperation between the U.R. 12. the major objective of the postwar foreign policy of the democratic states has been a democratic peace.cnn. those designed for the mass slaughter of the civilian population. and that of the other democratic countries to secure a reduction of armaments and the outlawing of the most destructive of them -. has always honored the obligations it has assumed.S.S. The Soviet Union has demonstrated its will and desire for cooperation..S.war/episodes/04/documents/cominform. without deviating from them one iota. Of immense importance are the joint efforts of the diplomacy of the U. the eradication of the vestiges of fascism and the prevention of a resurgence of fascist imperialist aggression. Soviet foreign policy proceeds from the fact of the coexistence for a long period of the two systems -. SURSA: Report on the international situation to the Cominform . provided that the principle of reciprocity is observed and that obligations once assumed are honored. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  principles in the postwar settlement.. and countries with other systems is possible.S. Consequently.R. http://www.the atomic bomb. and general reduction of all armaments and the outlawing of the most destructive weapons.S. the recognition of the principle of the equality of nations and respect for their sovereignty.Mihai Croitor .com/SPECIALS/cold.

valorile societăţii.Mihai Croitor . cu excepţia Iugoslaviei şi Albaniei * pentru uz intern   148  .procesul prin care ţările din această regiune s-au subordonat intereselor politicii externe sovietice . şi Uniunea Sovietică b) prin închegarea tot mai coerentă a blocului.impunerea modelului sovietic a fost legat de prezenţa Armatei Roşii.au existat două procese prin care sovieticii şi-au subordonat întregul spaţiu al Europei Centrale şi de Est.a început în 1944 /1945 . a Cominformului B) sovietizare: . economia. prin constituirea în septembrie 1947. devenite democraţii populare.a cunoscut o definire treptată în funcţie de evoluţiile internaţionale . perioada 1944-1948 a marcat trecerea de la stadiul de socialism într-o singură ţară la cel de socialism într-o singură regiune . omul . structurile sociale. instituţiile.din punctul de vedere al evoluţiei comunismului.a constat în impunerea şi acceptarea transformării statelor după modelul sovietic vizând regimul politic. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Seminar nr. procese care s-au desfăşurat simultan: A) satelizare: . 8 Evoluţii în perioada războiului rece (1948-1962) I Procesul de sovietizare şi satelizare .a început odată cu intrarea Armatei Roşii în regiune în 1944 şi a continuat cu a) semnarea tratatelor de pace şi colaborare dintre aceste ţări.

coaliţia veritabilă . prin acapararea puterii depline de către partidele comuniste.Mihai Croitor .restrângerea libertăţii presei. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  .folosirea de către comunişti în relaţiile lor cu celelalte partide politice a două tactici: „tactica salamului” şi „tactica calului troian” .Virgiliu Ţârău a introdus termenul de fidelizare pentru a desemna „instituirea unei hegemonii sovietice în planul politicii externe (satelizare). a cuvântului şi întrunirilor III.afirmarea frontului condus de comunişti .lichidarea democraţiei burgheze . prin impunerea regimului democraţiei populare.controlul comunist asupra puterii este foarte scăzut . coaliţia mlăştinoasă . organizarea unor epurări în partidele comuniste * pentru uz intern   149  .extinderea controlului asupra puterii .menţinerea libertăţii cuvântului şi întrunirilor .suprimarea opoziţiei prin exilarea şi arestarea liderilor ei . mecanisme şi procese politice similare cu cele din Uniunea Sovietică” .guvernul este format din comunişti şi necomunişti selectaţi de către comunişti .această etapă se încheie prin instaurarea unor regimuri staliniste.hărţuirea şi marginalizarea partidelor politice necomuniste .Hugh Seaton-Watson menţionează 3 etape ale procesului de comunizare ţinând seama de particularităţile statelor: I. apariţia blocului monolitic .presupune existenţa unor multor partide politice . ci şi adoptarea unor instituţii.o colaborare veritabilă a comuniştilor cu partidele necomuniste .cenzura politică este redusă II.

Mihai Croitor .Polonia – II-III . Albania – III . Bulgaria Iugoslavia şi Albania (Sten Berglund şi Frank Aarebot. control prin armata de partizani asupra societăţii Slab. criză Structura modelului Poziţia Partidului Comunist Ţara Modelul lui Lenin economică. 2005.65 apud. România. vechile elite decimate şi delegitimate de război sau de epurările de după Puternic. criză economică. Bulgaria – I –III . Lituania. 1997. p. suport puternic al Armatei Roşii Polonia. p. criză economică. Cluj Napoca. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  . conflicte între elitele politice Război.România. Letonia. Celtenham UK. conflicte inter-elitare Război. asupra economiei.Ungaria. Ungaria. forţele politice de centru şi de dreapta sunt lipsite de legitimitate Puternic Cehoslovacia Modelul regimului marionetă Slab. criză economică. The Political History of the Eastern Europe in the 20th Century.55 ) * pentru uz intern   150  . Cehoslovacia – I-II . suport puternic al Armatei Roşii Estonia. Edward Elgar. poziţiei elitelor politice tradiţionale şi poziţia Partidului Comunist şi de considerentele externe ale procesului: Modelul de preluare a puterii Război. RDG Modelul imperialist sovietic: democraţie ghidată Modelul partizanilor Război. caracterizate de elemente structurale legate de: efectele războiului asupra societăţii. Alegeri fără opţiune. Virgiliu Ţârău.Sten Berglund şi Frank Aarebot au identificat 4 submodele angajate de sovietici în procesul de comunizare. The Struggle between Democracy and Dictatorship.Iugoslavia. Primele scrutinuri parlamentare din Centrul şi Estul Europei după cel de-al Doilea Război Mondial. Editura Eikon.

etape: a) semnarea convenţiilor de armistiţiu Armistiţiu cu Italia. României şi Ungariei . Bulgariei.au participat reprezentanţii celor cinci mari puteri.nu s-a semnat un tratat de pace cu Germania . aviaţiei etc. Statele Unite aveau dreptul * pentru uz intern   151  .Mihai Croitor . în Palatul Luxemburg . plecând de la modele teoretice menţionate mai sus şi pe baza bibliografiei indicate. modul de preluare a puterii de către comunişti în Europa de Centrală şi de Est. septembrie 1943 Armistiţiu cu România. 16 state care îşi trimiseră trupe în Europa. Statele Unite ale Americii a organizat o Conferinţă de pace. SUA şi Marea Britanie au semnat un tratat.s-a deschis la 26 iulie 1946. la care nu au participat Uniunii Sovietice şi statele satelit. A) satelizare: .structura tratatelor: ° clauze politice: vizau excluderea organizaţiilor fasciste şi crearea unui cadrul democratic ° clauze economice: se referă la reparaţii şi restituiri ° clauze militare cu privire la prizonieri. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  * De ilustrat. dezarmare. Finlandei.au fost semnate tratatele de pace pe baza proiectelor întocmite de Consiliul Miniştrilor de Externe .Japonia: 1951. precum Cehoslovacia. reducerea armatei. Japoniei fiindu-i recunoscută independenţă şi suveranitatea. URSS îşi rezerva dreptul de a-şi menţine forţele militare în vederea asigurării liniilor de comunicaţii cu zonele sovietice de ocupaţie din Austria ° clauze teritoriale . au participat şi delegaţii ale Italiei. 12 septembrie 1944 Armistiţiu cu Bulgaria. şi un număr de state invitate. 28 octombrie 1944 * De ilustrat structura acestor convenţii de armistiţiu şi rolul lor în mecanismul de sovietizare b) Conferinţa de pace de la Paris (1946-1947) ..

cu Bulgaria (18 martie 1948) . cu Polonia (21 aprilie 1945). cu Iugoslavia (12 aprilie 1945). în aplicarea rigidă a experienţei sale trecute la fiecare nouă situaţie.semnate între URSS cu Cehoslovacia (12 decembrie 1943). dar şi a unor lideri de partid.opoziţia deschisă a fost dispersată.partidele non – comuniste au fost dizolvate sau incluse în fronturile patriotice şi naţionale . iar Japonia îşi lua obligaţia de a renunţa la forţă şi la ameninţarea cu forţa . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  de a păstra armata în Okinawa. închisă sau lichidată .transformarea internă a societăţilor din Europa de Centrală şi de Est s-a bazat pe tiparele staliniste aplicate de în URSS. în anii 1930 -Zbigniev Brzezinski: Stalin căuta securitatea. Viena s-a semnat tratatul de pace cu Austria * De ilustrat structura cu date concrete conţinutul clauzelor tratatelor şi rolul lor în mecanismul de sovietizare c) tratatele bilaterale între URSS şi sateliţi .creşterea numerică iniţială a partidelor comuniste a fost urmată de epurări în masă a membrilor de partid. care făceau parte din diferite fracţiuni ale aceluiaşi partid comunist . crezând că loialitatea va fi obţinută într-o măsură mai mare prin duplicarea structurii sovietice în Europa Centrală şi de Est a) viaţa politică: . cu Ungaria (18 februarie 1948).impunerea regimului politic de democraţie populară * pentru uz intern   152  . România (4 februarie 1948).14 mai 1955. erau orientate împotriva puterilor occidentale şi urmăreau întărirea militară şi diplomatică a blocului sovietic european B) sovietizare: . în faţa unui posibil conflict cu Occidentul.aceste tratate prevedeau organizarea unei apărări comune împotriva Germaniei.Mihai Croitor .partidele socialiste au fost absorbite de către partidele comuniste .

cu un aspect arhitectural specific generat de nevoia stringentă de locuinţe . c) viaţa economică: .realismul socialist a fost proclamat ca normă în artă.adoptarea unui model de industrializare rapidă.conflictul red (membrii de partid) versus expert (intelectualitatea tehnică) . socialist II.controlul comunist asupra sistemului de învăţământ ⇒ epurarea corpului profesoral. cursurile de marxism -leninism) . extrase în marea sa majoritate din mediul rural . copii.) .acordarea ajutorului prevăzut în planul Marshall era condiţionată de întocmirea unui plan general de reconstrucţie a continentului * pentru uz intern   153  . arhitectură etc.apariţia unui clase muncitoare antrenate în domeniul industriei. tinere etc. de inspiraţie sovietică bazat pe: ° impunerea unui model centralizat de planificare ° predominarea sectorului de stat ° accentul pus pe industria grea ° dezvoltarea sistemului comercial între statele blocului sovietic d) viaţa socială: .crearea unor organizaţii de masă specializate pentru fiecare categorie socială în parte (femei.Mihai Croitor .eforturi pentru crearea unui tip de om nou. eliminarea unor discipline şi introducerea unora noi (de exemplu. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  b) viaţa culturală: .modelul urbanizării comuniste: construirea de oraşe în jurul marilor centre industriale.naţionalizarea principalelor mijloace de producţie . OCDE .colectivizarea forţată a agriculturii .

Marea Britanie. Franţa.Mihai Croitor . Canada. respectiv agresiunilor japoneze * pentru uz intern   154  .etapele constituirii Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord 1) tratatul de la Dunkerque. Alte alianţe defensive: a) Pactul Pacificului (ANZUS) . Canada. s-a semnat Pactul Pacificului (ANZUS). printr-o convenţie. Tratatul Atlanticului de Nord. Japonia şi Europa Occidentală III. de reprezentanţii a 12 ţări (SUA. San Francisco. Islanda.structura Tratatului Atlanticului de Nord: a) preambul b) 14 articole * De ilustrat principalele prevederi ale Tratatului Atlanticului de Nord IV. Danemarca. Olanda. Franţa. martie 1947: semnat între Marea Britanie şi Franţa 2) lărgirea pactului de alianţă din martie 1947 ⇒ la 17 martie 1948. compusă din SUA. Belgia. Luxemburg 3) 11 iunie 1948 – rezoluţia Vandenberg care permitea Statelor Unite să intre într-un sistem de alianţă în afara continentului 4) 4 aprilie 1949 – s-a semnat. Noua Zeelandă şi SUA .alianţă defensivă îndreptată împotriva atacurilor. Belgia. NATO . Organizaţia Europeană de Cooperare Economică (OECE) . de către Australia. Luxemburg. Norvegia. la Bruxelles s-a semnat un nou tratat între Marea Britanie. Italia. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  .OECE va fi înlocuită în 1961 de OCDE (Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică).la 16 aprilie 1948 s-a creat. Portugalia) . la Washington.septembrie 1951. Olanda.

având un Secretariat executiv (Bangkok) b) un organism de planificare militară c) serviciu de cercetare pentru monitorizarea subversiunii comuniste . cooperarea şi asistenţă reciprocă.nu a dispus de o structură de comandă militară unificată * pentru uz intern   155  .în 1958 stabileşte contacte cu NATO şi CENTO c) Organizaţia Tratatului Central (CENTO) . format din Anglia. Pakistan . . Irak. Filipine. Turcia.viza: .1955. Iran.consultare în cazul infiltrării comuniste . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  b) Organizaţia Asiei de SE (SEATO) .apărarea. la Manila. a statelor care nu fac parte din SEATO . Thailanda.prevedea pentru statele membre.Mihai Croitor .organizare: a) Consiliu permanent al miniştrilor. Anglia şi Franţa . inclusiv.viza îndiguirea Uniunii Sovietice prin crearea unei linii de state puternice de –a lungul frontierei sud – vestice a acesteia . formată din fostele ţări din ANZUS şi Pakistan.manevre militare comune .septembrie 1954. ca şi angajamentul de a nu interveni în politica internă a celorlalte state.

Italia renunţă la toate drepturile şi legitimităţile sale asupra posesiunilor teritoriale italiene din Africa şi anume: Libia. * pentru uz intern   156  . Bucureşti. care sunt de acord că integritatea şi independenţa lui trebuie asigurate de către Consiliu de Securitate al Naţiunilor Unite (.. 1983.. (.). Relaţii internaţionale în acte şi documente.) Articolul 33 Italia recunoaşte şi se obligă să respecte suveranitatea şi independenţa statului etiopian..) Articolul 27 Italia recunoaşte şi se obligă să respecte suveranitatea şi independenţa statului albanez.. Gheorghe Bădescu. Eritreea şi Somalia Italiană. p.. Editura Didactică şi Pedagogică. 10 februarie 1947 (..) Articolul 21 I. (.21. Alexandru Vianu.. III (1945-1982). Articolul 23 I. Zorin Zamfir.. Teritoriul liber al Triestului se recunoaşte de către Puterile Aliate şi Unite şi Italia.. vol.Mihai Croitor .) SURSA: Constantin Buşe. (.. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  V Suport documentar Document 1: Tratatul de pace cu Italia ( excerpt ) Paris.

portul Hamilton şi Dagelet.. b) Japonia renunţă la toate drepturile. III (1945-1982).) Articolul 2 a) Japonia..Mihai Croitor .. Bucureşti. Relaţii internaţionale în acte şi documente.(.. temeiurile pentru drepturi şi pretenţii asupra Formozei şi insulelor Pescadores. Zorin Zamfir..23. Gheorghe Bădescu. recunoscând independenţa Coreei.) Partea a IV-a Retragerea trupelor aliate (. SURSA: Constantin Buşe.) Articolul 2 Toate forţele Puterilor aliate şi Unite vor fi retrase din Bulgaria în cel mai scurt timp posibil şi în orice caz la nu mai mult de 90 de zile din ziua intrării în vigoare a prezentului Tratat (. renunţă la toate drepturile. temeiurile pentru drepturile şi pretenţiile asupra Coreei. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Document 2 : Tratatul de pace cu Bulgaria ( excerpt ) Paris.) vor fi aceleaşi care existau la 1 ianuarie 1941.. vol.. incluzând insulele: Quelpart.. 10 februarie 1947 Partea I Graniţele Bulgariei Articolul 1 Graniţele Bulgariei (. * pentru uz intern   157  . 8 septembrie 1951 (. Alexandru Vianu.. 1983. p.. Editura Didactică şi Pedagogică.). Document 3: Tratatul de pace cu Japonia (excerpt) San Francisco.

Relaţii internaţionale în acte şi documente. (.Mihai Croitor .39. Alexandru Vianu. independent şi democratic. SURSA: Constantin Buşe... 15 mai 1955 (.... Editura Didactică şi Pedagogică. p. Gheorghe Bădescu.. temeiurile pentru drepturi şi pretenţiile asupra insulelor Kurile şi asupra acelei părţi a Sahalinului şi a insulelor învecinate cu el a căror suveranitate Japonia a dobândit-o prin tratatul de la Portsmouth din 5 septembrie 1905.) * pentru uz intern   158  .). Documentul 4: Tratatul de pace cu Austria ( excerpt ) Viena. 1983.. Bucureşti. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  c) Japonia renunţă la toate drepturile.) Articolul 1 Restaurarea Austriei ca stat liber şi independent Puterile Aliate şi Unite recunosc că Austria se reconstituie ca stat suveran. (. Zorin Zamfir.. (..) Articolul 4 Puterile Aliate şi Unite declară că uniunea politică sau economică între Austria şi Germania este interzisă. vol.) Articolul 6 a) Toate trupele de ocupaţie ale Puterilor Aliate vor fi retrase din Japonia în cel mai scurt timp posibil după intrarea în vigoare a prezentului Tratat şi în orice caz la nu mai mult de 90 de zile din ziua intrării în vigoare a prezentului Tratat (. III (1945-1982)..

by bringing about a better understanding of the principles upon which these institutions are founded. and by * pentru uz intern   159  . 4th April 1949 (. Document 5: North Atlantic Treaty ( excerpt ) Washington DC. ori aflate sub controlul acestui partid (.. III (1945-1982)..Mihai Croitor . ales în baza dreptului de vot general. vol. egal şi secret al cetăţenilor (. ARTICLE 2 The Parties will contribute toward the further development of peaceful and friendly international relations by strengthening their free institutions. Zorin Zamfir.). pp. and to refrain in their international relations from the threat or use of force in any manner inconsistent with the purposes of the United Nations. as set forth in the Charter of the United Nations. Bucureşti. Alexandru Vianu..). to settle any international dispute in which they may be involved by peaceful means in such a manner that international peace and security and justice are not endangered.. Austria trebuie să desăvârşească măsurile începute prin introducerea legilor corespunzătoare..24-25. privind lichidarea partidului naţional – socialist şi a organizaţiilor afiliate lui. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Articolul 8 Instituţii democratice Austria va avea un guvern democratic. liber. SURSA: Constantin Buşe. Gheorghe Bădescu. Articolul 9 1.. Editura Didactică şi Pedagogică. aprobate de Comisia Aliată pentru Austria.) ARTICLE 1 The Parties undertake. 1983. Relaţii internaţionale în acte şi documente.

on the territory of any of the Parties in Europe or North America. separately and jointly. in the opinion of any of them. individually. an armed attack on one or more of the Parties is deemed to include an armed attack: . the Parties. such action as it deems necessary. ARTICLE 5 The Parties agree that an armed attack against one or more of them in Europe or North America shall be considered an attack against them all. Any such armed attack and all measures taken as a result thereof shall immediately be reported to the Security Council. by means of continuous and effective self-help and mutual aid. will assist the Party or Parties so attacked by taking forthwith. the territorial integrity. and consequently they agree that. to restore and maintain the security of the North Atlantic area. each of them. on the territory of Turkey or on the islands under the jurisdiction of any of the Parties in the North Atlantic area north of the Tropic of Cancer. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  promoting conditions of stability and well-being. and in concert with the other Parties. political independence or security of any of the Parties is threatened. ARTICLE 3 In order more effectively to achieve the objectives of this Treaty. ARTICLE 6 For the purpose of Article 5. * pentru uz intern   160  . in exercise of the right of individual or collective selfdefence recognised by Article 51 of the Charter of the United Nations.Mihai Croitor . will maintain and develop their individual and collective capacity to resist armed attack. Such measures shall be terminated when the Security Council has taken the measures necessary to restore and maintain international peace and security. ARTICLE 4 The Parties will consult together whenever. They will seek to eliminate conflict in their international economic policies and will encourage economic collaboration between any or all of them. including the use of armed force. if such an armed attack occurs. on the Algerian Departments of France.

ARTICLE 8 Each Party declares that none of the international engagements now in force between it and any other of the Parties or any third State is in conflict with the provisions of this Treaty.on the forces. vessels. and shall not be interpreted as affecting. in any way the rights and obligations under the Charter of the Parties which are members of the United Nations. by unanimous agreement. or aircraft of any of the Parties. in particular it shall establish immediately a defence committee which shall recommend measures for the implementation of Articles 3 and 5. ARTICLE 7 The Treaty does not effect. on which each of them shall be represented to consider matters concerning the implementation of this Treaty. ARTICLE 9 The Parties hereby establish a Council.Mihai Croitor . or the primary responsibility of the Security Council for the maintenance of international peace and security. when in or over these territories or any area in Europe in which occupation forces of any of the Parties were stationed on the date when the Treaty entered into force or the Mediterranean Sea or the North Atlantic area north of the Tropic of Cancer. The Council shall set up such subsidiary bodies as may be necessary. The Council shall be so organized as to be able to meet promptly at any time. and undertakes not to enter into any international engagement in conflict with this Treaty. invite any other European State in a position to further the principles of this Treaty and to contribute to the security of the North Atlantic area to accede to this Treaty. Any State so invited may become a party to the Treaty by depositing its instrument of accession with the Government of the United * pentru uz intern   161  . ARTICLE 10 The Parties may. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  .

consult together for the purpose of reviewing the Treaty. which will inform the Governments of the other Parties of the deposit of each notice of denunciation. of which the English and French texts are equally authentic.Mihai Croitor . The Government of the United States of America will inform each of the Parties of the deposit of each such instrument of accession. which will notify all the other signatories of each deposit. ARTICLE 11 This Treaty shall be ratified and its provisions carried out by the Parties in accordance with their respective constitutional processes. Luxembourg. France. ARTICLE 13 After the Treaty has been in force for twenty years. ARTICLE 12 After the Treaty has been in force for ten years. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  States of America. including the ratifications of Belgium. if any of them so requests. the Parties shall. the United Kingdom and the United States. the Netherlands. The instruments of ratification shall be deposited as soon as possible with the Government of the United States of America. have been deposited and shall come into effect with respect to other States on the date of the deposit of their ratifications. Canada. shall be deposited in the archives of the Government of the United States of America. ARTICLE 14 This Treaty. any Party may cease to be a Party one year after its notice of denunciation has been given to the Government of the United States of America. or at any time thereafter. Duly * pentru uz intern   162  . having regard for the factors then affecting peace and security in the North Atlantic area including the development of universal as well as regional arrangements under the Charter of the United Nations for the maintenance of international peace and security. The Treaty shall enter into force between the States which have ratified it as soon as the ratification of the majority of the signatories.

1983. p. Editura Didactică şi Pedagogică. (.) SURSA: Constantin Buşe. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  certified copies will be transmitted by that government to the governments of the other signatories. în conformitate cu Carta ONU. Părţile separat sau împreună pe calea unui neîntrerupt şi efectiv ajutor propriu şi a ajutorului reciproc.2007 http://www. III (1945-1982). Articolul 2 Pentru a îndeplini mai efectiv ţelul acestui tratat.. vor continua să întărească capacitatea lor proprie şi colectivă de a se opune unei invazii armate.) Articolul 1 Părţile îşi iau obligaţia.edu/lawweb/avalon/nato. SURSA: North Atlantic Treaty . Bucureşti.. * pentru uz intern   163  .Mihai Croitor .01. Relaţii internaţionale în acte şi documente. vol. 15.htm . 1 septembrie 1951 (.62. Australia şi Noua Zeelandă (excerpt) San Francisco.. să soluţioneze prin mijloace paşnice orice litigiu internaţional în care ar fi implicate şi să se abţină în relaţiile lor internaţionale de la folosirea forţei în orice mod care nu este compatibil cu ţelurile ONU. Zorin Zamfir. Alexandru Vianu. Document 6 Tratatul încheiat între SUA..yale. Gheorghe Bădescu.

Marea Britanie . Evoluţii în blocul comunist Conceptul de criza şi expresia ei politică în relaţiile dintre marile puteri ( I ) I Crizele din blocul estic A. O atare orientare contravine intereselor sovietice 24 iunie 1948 – sovieticii blochează toate căile terestre de acces spre Berlinul de Vest * pentru uz intern   164  . Totodată pentru stoparea inflaţiei galopante .Mihai Croitor . britanicii şi francezii hotărăsc unirea celor trei zone de ocupaţie . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Seminar nr. organizarea de alegeri pentru o adunare constituantă. Franţa şi URSS ). 9 Crizele războiului rece (1948-1962). Crizele Berlinului 1) Blocada Berlinului (1948-1949) 1945 – Berlinul este administrat în comun de cele patru puteri aliate (SUA. se ia hotărârea instituirii unei monede comune – marca germană. Se înfiinţează Kommandatura . alcătuită din patru comandanţi ( câte unul pentru fiecare putere aliată) 2 decembrie 1946 – acord americano-britanic privind crearea unei uniuni economice în zona de ocupaţie ( Bizonia ) – intră în vigoare la 1 ianuarie 1947 iunie 1948 – Conferinţa de la Londra – americanii.

Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  răspunsul occidentalilor constă în organizarea unui pod aerian de anvergură ( 4 000 – 10 000 t de mărfuri erau aduse zilnic . în Berlinul de Vest ) 26 septembrie 1948 – occidentalii supun chestiunea crizei Berlinului în Consiliul de Securitate 25 octombrie 1948 – URSS uzează de dreptul său de veto 12 mai 1949 – în faţa succesului incontestabil al podului aerian . din blocuri de zgură şi sârmă ghimpată ( au fost păstrate 13 puncte de trecere oficială) * pentru uz intern   165  .Mihai Croitor . sovieticii renunţă la blocadă 7 septembrie 1949 – Republica Federală Germania ( RFG ) 7 octombrie 1949 – Republica Democrată Germania ( RDG ) 2) A doua criză a Berlinului (1953) 16 iunie 1953 – în Berlinul de Vest au loc manifestaţii împotriva măsurilor guvernamentale de intensificare a producţiei în industrie 17 iunie 1953 – datorită lipsurilor alimentare . pe calea aerului. 30 000 de est-germani) august 1961 – autorităţile est-germane încep construcţia Zidului Berlinului.Nikita Hruşciov declară că URSS doreşte să transfere guvernului est-german toate responsabilităţile guvernului sovietic în termen de 6 luni 31 decembrie 1958 – aliaţii occidentali resping propunerea sovietică 1961 – creşterea masivă a exodului est-german spre Berlinul de Vest (numai în luna iulie au trecut aprox. protestele degenerează în revoltă sovieticii intervin militar şi restabilesc ordinea ( bilanţul – 25 de demonstranţi ucişi şi 378 răniţi ) 3) A treia criză a Berlinului (1958-1961) 27 noiembrie 1958 .

C. devenind premier al Poloniei. în faţa presiunii sociale natoliştii ( nucleul moscovit al comuniştilor polonezi) au propus cooptarea lui Wladyslaw Gomulka în Biroul Politic. Revolta poloneză ( 1956 ) 12 martie 1956 – Boleslav Bierut moare . Gomulka este readus la putere. Gomulka se angaja să păstreze monopolul comunist al puterii. Gomulka a oprit colectivizarea agriculturii. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  26 iunie 1963 . JF Kennedy rosteşte celebra sintagmă: Ich bin ein Berliner! B. asistat telefonic de Nikita Hruşciov . Revoluţia din Ungaria (1956) 17 iulie 1956 – Anastas Mikoian . fiind înlocuit în fruntea partidului de Edward Ochab 28-29 iunie 1956 – are loc revolta muncitorilor de la Poznan .Mihai Croitor . Intervenţia s-a soldat cu morţi şi răniţi în rândurile protestatarilor. În schimbul indulgenţei Moscovei . desfăşurată sub lozincile: Jos comunismul ! . îl convinge pe Rakosi să demisioneze din funcţia de prim-secretar (motivul * pentru uz intern   166  . Din această postură . aflat în vizită în Berlinul de Vest . Gomulka refuză! octombrie 1956 – vizita lui Nikita Hruşciov în Polonia. Generalul Rokossovsky a fost chemat la Moscova. Vrem pâine ! cauze ale revoltei: ° lipsa de alimente şi bunuri de consum ° condiţii insalubre de locuit ° reducerea salariului real ° practicile birocratice armata poloneză condusă de generalul Konstantin Rokossovsky (sovietic) a intervenit în forţă.

Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  oficial invocat a fost de natură medicală – hipertensiune ). spânzurat în 1949 .Mihai Croitor . Revendicările studenţilor: ° revenirea la putere a lui Imre Nagy ° libertatea cuvântului ° alegeri libere ° suprimarea simbolurilor comuniste 24 octombrie 1956 – trupele sovietice deschid focul asupra demonstranţilor . 24 octombrie 1956 – Imre Nagy este numit premier şi se solidarizează cu manifestanţii 25 octombrie 1956 .Erno Gero este înlocuit cu Janos Kadar 30 octombrie 1956 – trupele sovietice se retrag din Budapesta 2 noiembrie 1956 – Imre Nagy anunţă: ° alegeri libere şi sfârşitul partidului unic ° retragerea Ungariei din Tratatul de la Varşovia ° proclamă neutralitatea ţării şi solicită protecţia Naţiunilor Unite 4 noiembrie 1956 – sovieticii declanşează intervenţia militară ( bilanţul – 2 000 de morţi în Budapesta şi aprox. crezând că muncitorii nu se vor solidariza cu studenţii. din ordinul lui Stalin .Înşelându-se au oprit intervenţia. 700 în restul ţării ) * pentru uz intern   167  . în locul lui Rakosi este numit Erno Gero 6 octombrie 1956 – au loc funeraliile naţionale ale lui Laszlo Rajk (fost ministru de interne .studenţii din Budapesta organizează o manifestaţie de solidaritate cu Polonia 23-31 octombrie 1956 – prima fază a revoluţiei maghiare. sub acuzaţia de titoism ) la care participă 300 000 de oameni 22 octombrie 1956 – vestea succesului obţinut de polonezi şi revenirea la putere a lui Wladyslaw Gomulka au creat la Budapesta impresia posibilităţii creării unei căi maghiare spre socialism 23 octombrie 1956 .

guvernul maghiar a anunţat execuţia lui Imre Nagy. A fost arestat şi trimis în Ungaria. La 31 iulie 1989 . Moscova îşi motiva retragerea consilierilor: ° aceştia fuseseră trataţi de iugoslavi cu ostilitate şi agresivitate * pentru uz intern   168  . iugoslavă şi bulgară. Albania . Iugoslavia . ce urma să includă Ungaria . Dându-i-se asigurări că poate ieşi în siguranţă . România .Mihai Croitor . Nagy a plecat în România. În 1958 . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Imre Nagy şi colaboratorii săi s-au refugiat la Ambasada Iugoslavă din Budapesta. ‫ ٭‬De relevat impactul acestor crize asupra sistemului internaţional D. Defecţiunea iugoslavă - cauze: ° refuzul lui Iosip Broz Tito de a fi considerat vasal al Moscovei ° sprijinul pe care iugoslavii l-au acordat comuniştilor greci în timpul războiului civil ° patronarea iugoslavă a proiectului unei mari federaţii balcanice . guvernul de la Budapesta i-a organizat acestuia funeralii naţionale. Bulgaria . posibil şi Grecia - 10 februarie 1948 – Kremlin – întâlnirea delegaţiilor de partid sovietică . Stalin ordonă crearea unei federaţii iugoslavobulgare ( raţiunea unui atare ordin rezidă în docilitatea faţă de Moscova a liderilor comunişti bulgari ) - 1 martie 1948 – Comitetul Central al Partidului Comunist Iugoslav respinge propunerea sovietică 18 martie 1948 – Moscova îşi retrage consilierii militari şi civili din Iugoslavia 27 martie 1948 – într-o scrisoare .

proces deloc uşor de realizat ° construiau socialismul după un model diferit de URSS . CAER-ul avea misiunea de a stimula comerţul dintre ţările din blocul estic. însă nu mai puţin legitim 4 mai 1948 . relaţiile dintre aceştia fiind solid fundamentate ° Partidul Comunist Iugoslav le inoculase maselor iubirea faţă de URSS . Cominform şi CAER creat în ianuarie 1949 .reacţia sovietică – atitudinea iugoslavă a fost catalogată drept puerilă şi arogantă 28 iunie 1948 – excluderea Iugoslaviei din Cominform II Crearea CAER - CAER – Consiliu de Ajutor Economic Reciproc răspunsul sovietic la Planul Marshall s-a concretizat în următoarele organizaţii: Planul Molotov . În realitate . URSS nu a putut oferi ţărilor comuniste un ajutor comparabil cu cel acordat de SUA ţărilor occidentale * pentru uz intern   169  . structurat pe 4 puncte: ° Stalin era victima unor dezinformări ° comuniştii iugoslavi nu erau intimidaţi de serviciile de securitate .Mihai Croitor . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  ° Partidul Comunist Iugoslav căzuse pradă ereziei ideologice ° comuniştii iugoslavi erau intimidaţi de serviciile de securitate ° conducerea iugoslavă se autoinstituise . fără a fi aleasă în mod democratic 13 aprilie 1948 – răspunsul iugoslav.

The course of events in the GDR on 17-19 June. In the evening of 16 June the situation in Berlin became more difficult. A crowd of some 4-5 thousand people moved in the direction of the Friedrichstadtpalast where a session of the active members of the party was taking place. according to members of the Politburo. The mood of the active party members.Mihai Croitor . with calls for a general strike in the Eastern zone of Germany. and gave no indication as to what course the active party members ought to take in the near future. began to arrive on city railcars and other means of transportation as well as on foot. in the presence of the entire CC SED Politburo. During this time crowds of West Berliners. However.00 an extraordinary session of the most active members of the Berlin SED organizations was held. Events in Berlin on 16-19 June ( … ) During the day of 16 June. 2. the GDR leadership said not a word of the strikes that were taking place in the city. Solidarity strikes started to spread throughout a number of enterprises towards the day’s end on 16 June. there was a marked increase in the activity of small groups of provocateurs in various parts of East Berlin. At 20. as well as a slogan calling for a general strike on 17 June. was good. Ulbricht and Grotewohl gave speeches on the new political course of the party and government. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  III Suport documentar Document 1: Raport sovietic cu privire la revolta berlinezilor din 16-19 iunie 1958 (excerpt) I. thus creating a possible danger that the * pentru uz intern   170  . In the evening of 16 June an extra edition of the evening paper “Dernbend” was published in West Berlin. carrying out anti-democratic agitation amongst the populace. consisting mostly of youth. where. In a number of enterprises in East Berlin and in GDR a slogan was sent forth from West Berlin calling for an immediate strike in solidarity with the construction workers of Berlin.

though they did not rule out the possibility of a slight increase in unrest as compared to 16 June. one should not expect serious unrest in the city on 17 June. Our friends announced that they did not believe the situation so serious as to warrant such extraordinary measures. We informed our friends of our decision to send Soviet forces into Berlin. were enough to disperse the crowd that was moving in the direction of Friedrichstadtpalast. They evaluated the situation in GDR rather optimistically. calling for the killing of Russians. trying to break into the [natural] gas plant and other important city enterprises. looting shops and apartments of SED activists on Stalinallee. as well as the mob at Stalinallee. The GDR police. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  members of the CC SED Politburo could become hostages. We turned their attention to the seemingly serious nature of the disorders that had taken place in the city. and also pointing out that it is necessary to take the most decisive measures to maintain order in the city on 17 June. various groups of provocateurs and bandits. The measures that we undertook (the dispatch of police reserves to the Friedrichstadtpalast). [secret police chief Wilhelm] Zaisser. a crowd of West Berliners numbering some 2 thousand began throwing rocks at the monument of comr. and that. took to rioting in various places in the Soviet sector of Berlin. which they did by the * pentru uz intern   171  . and calling for the overthrow of the GDR government. We pointed out to the GDR leadership that it is necessary to be highly prepared and we proposed that detachments of German barracksbased police from Potsdam and Oranienburg be called out. These acts of outrage were carried out by groups that together numbered approximately 1. Late in the evening of 16 June. in the centre of the city at Stalinallee.5-2 thousand people. pointing out that the slogans thrown out by the provocateurs at the end of the day calling for a general strike were finding a positive response within the enterprises of East Berlin and in some other places in GDR. The were also shouts by isolated provocateurs. overturning automobiles. did not actively intervene in these events. since one could expect a massive influx into East Berlin of provocateur bands from West Berlin. At the same time. Stalin.Mihai Croitor . principally from West Berlin. we met with the leadership of CC SED (Grotewohl. in their opinion. acting on their instructions. Following this. [SED Politburo member Rudolf] Herrnstadt). stopping street traffic. Ulbricht.

* pentru uz intern   172  . and at the time of the attack numbered 500 men.” “We demand a decrease of norms. In addition. However. the “Bergman-Borzig” factory. many workers proceeded in columns towards the city centre to Straussbergerplatz. according to preliminary figures. Magdeburg. did strike.We advised the friends /Ulbricht/ to also warn the regions about this through CC SED channels.” and as a result. At about 7 o’clock in the morning of 17 June.” “We demand free elections. in East Berlin and in many cities in the western and southern parts of GDR. The provocateurs were not able to call out a general strike in Berlin. Herlitz. The police security force of the Statehouse was reinforced. out of a total number of 200 thousand. who did not use weapons during this time. on 17 June 80 thousand workers. and after throwing rocks at them. The insurgents were able to break through the line of steadfast policemen. a significant part of which was made up of West Berlin residents.” cable factories. during the unrest of 17 June the regions were left with practically no top party leaders. and others/. the Soviet enterprises of “Siemens-Planya.Mihai Croitor . who proceeded in separate columns towards the GDR Statehouse. which. After stopping work. carrying banners “Down with the government. but they could not think of anything better than to call first secretaries of regional committees to Berlin on 17 June “for instruction.” At 9 in the morning a crowd of 30 thousand people gathered outside the GDR Statehouse. in a number of cities /Berlin. where. in concert with which. the day before. The Statehouse was recaptured only upon the arrival of the Soviet forces. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  morning of 17 June. they broke into the Statehouse where a pogrom was committed. in turn became riots. there took place simultaneous mass strikes that turned into demonstrations. At 7:30 about 10 thousand people gathered at this plaza. and others. During the day of 16 June we sent a warning telegram to our regional representatives informing them of the unrest in Berlin and recommending that they take urgent preventive and preparatory steps to tackle unrest in the regions of GDR. who were the main organizers of the provocations. the provocateurs called a general city meeting.” “We demand a decrease of prices at KhO by 40%. the largest enterprises participated in the strike: the Stalin electrical machinery factory.

the demonstrators built barricades and obstructions. Vaisenzee. and not clash with Soviet forces. in the region of Aleksandrplatz (the centre of Berlin) large columns of demonstrators came together from the regions of Pankov. On the sector border mobile loudspeakers appeared on several occasions over which the insurgents were given orders. and to work to overthrow the Government of GDR. took part in the street demonstrations in East Berlin on 17 June. the American radio station RIAS in its transmissions recommended that the insurgents submit to the orders of Soviet officials. besieged the CC SED building. During the course of the day on 17 June. At the Aleksandrplatz and in the Pankow region. there appeared over various parts of the Soviet sector of Berlin American planes. In the streets Braunekstrasse and Bernauerstrasse. approximately 66 thousand people. In a number of places there were attempts to resume the * pentru uz intern   173  .Mihai Croitor . the main telegraph. with the active participation of provocateurs. many factories continued to strike. the German police. from which were dropped leaflets containing calls to the population to participate in the strikes and the unrest. including some 10 thousand West Berliners. these bands started an exchange of fire with the German police. having been partially beaten by the crowd. under the presence of the military situation. the Berlin Polizeipresidium. several large groups of provocateurs and hooligans from West Berlin broke through to the Soviet sector. ……………………………………………………………………………………………… Overall. as a result of which there were casualties.The crowds of demonstrators. On 18 June in Berlin. In the evening of 17 June. At the same time. and Köpenich (the Soviet sector of Berlin). After the deployment of guards on the sector border. the city trade-union administration and other buildings. the demonstration included artisans. merchants. In addition to the workers. and other members of the petit bourgeoisie. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  by the way. actively participated in the reestablishment of order. Windows were smashed in a number of GDR government buildings.

which were suppressed by the decisive actions of the German police and. in part.17-19 Document 2 : Telegramă . 4 Noiembrie 1956 Strictly secret Copying is forbidden Coded Telegram From BELGRADE PRIORITY Kardelj informed me that on the night of November 4. they. by the Soviet forces. N. 5 .Mihai Croitor . as had been agreed upon with comrade Khrushchev. It is not yet known. such an announcement would facilitate the discussion of the Hungarian issue in the Security Council and the recognition of Kadar’s government as * pentru uz intern   174  . Spring 1995 . Firiubin către ministrul de externe sovietic . Nr. they got in touch with Imre Nagy. (…) SURSA: “ The course of events in the GDR on 17-19 June ” în Cold War International History Project Bulletin . Kardelj said. will try to get him to announce that he did so under reactionary pressure [nazhim reaktsiia]. In Kardelj’s words. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  demonstrations and to form picket lines of strikers. Imre Nagy. They also intend to come to an agreement with Imre Nagy so that he will make a statement supporting the government headed by Kadar in Sol’nok. whether Nagy Imre made his last statement in the name of the government in Budapest. p. By 19-20 June the strikes in Berlin began to decline sharply and normalcy was established. in fact. Santo Zoltan and 11 more Hungarian communists are located in the Yugoslav embassy in Budapest. If he made this statement. not until 22 June did the party organize any campaign to reestablish friendly ties between the populace and our military. the Yugoslavs. Woodrow Wilson International Center for Scholars . In the relations between the populace and the Soviet military there was [a] significant feeling of alienation. which secured all points of importance in the eastern part of the city. Washington DC.

on Tito’s instructions.Mihai Croitor . March 1998 . N. 4 November 1956 “ în Cold War International History Project Bulletin . Consiliul de Ajutor Economic Reciproc este format pe baza egalităţii suverane a tuturor ţărilor-membre ale consiliului.143-144 Document 3 : Statutul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc ( excerpt ) (…) Articolul I Obiective şi principii 1. Kardelj. 2. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  the legal government. respectării suveranităţii şi intereselor naţionale . Consiliu de Ajutor Economic Recirpoc are ca scop să contribuie . la creşterea continuă a productivităţii muncii şi la ridicarea neîncetată a bunăstării popoarelor ţărilor-membre ale Consiliului. 4/XI-56 N. 10 Woodrow Wilson International Center for Scholars . FIRIUBIN SURSA: “ Cable. Tito also asked the Soviet government to convey to Kadar’s government the request that they not repress those communists who did not immediately take the correct line during the recent events in Hungary. Firiubin to Soviet Foreign Ministry . p. Nr. also asked the Soviet government to take measures to protect the Yugoslav embassy from possible attacks on it. is supporting Kadar’s government. Tito. in Kardelj’s words. la ridicarea nivelului industrializării ţărilor cu o industrie mai puţin dezvoltată. Washington DC . Colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică a ţărilor-membre ale consiliului se desfăşoară potrivit principiilor egalităţii depline în drepturi. requested the advice of the CPSU and the Soviet government as to whether to continue further talks with Imre Nagy. prin unirea şi coordonarea eforturilor ţărilor-membre ale Consiliului de dezvoltare planică a economiei naţionale . who is located in the embassy. ale avantajului reciproc tovărăşesc. * pentru uz intern   175  . especially if reactionaries find out that Nagy.

(…) Articolul V Organe 1. Primirea în calitate de membru al Consiliului este deschisă pentru alte ţări europene care împărtăşesc scopurile şi principiile Consiliului şi şi-au exprimat acordul de a-şi asuma obligaţiile cuprinse în prezentul Statut Primirea de noi membrii se face prin hotărârea Sesiunii Consiliului . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Articolul II Calitatea de membru 1. Membrii iniţiali ai Consiliului de Ajutor Economic Reciproc sunt ţările care au semnatz prezentul statut. * pentru uz intern   176  . După primirea unei asemenea înştiinţări . d) să informeze Consiliul asupra mersului îndeplinirii recomandărilor adoptate în Consiliu. Această înştiinţare intră în vigoare după şase luni de la data primirii ei de către depozitar. pe baza cererilor oficiale ale ţărilor de a fi primite ca membrii ai Consiliului. 2. b) să acorde Consiliului şi funcţionarilor acestuia sprijinul necesar în îndeplinirea de către aceştia a atribuţilor prevăzute în prezentul Statut. Consfătuirea Reprezentanţilor ţărilor în Consiliu. Comisiile permanente. 3.Mihai Croitor . Fiecare ţară-membră a Consiliului poate să iasă din Consiliu . depozitarul va încunoştinţa despre aceasta ţările-membre 4. Consiliul de Ajutor Economic Reciproc are următoarele organe de bază: Sesiunea Consiliului. Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi împuternicirilor menţionate in articolul III al prezentului Statut . adoptate de ele. c) să prezinte Consiliului materialele şi informaţiile necesare pentru realizarea sarcinilor ce-i sunt încredinţate. Ţările-membre ale Consiliului convin: a) să asigure îndeplinirea recomandărilor organelor Consiliului. înştiinţând despre aceasta pe depozitarul prezentului Statut.

III . Tratat de Relaţii internaţionale moderne şi contemporane. 2005. Lumina Lex . vol. p. care se pot dovedi necesare . Ed. Bucureşti .Mihai Croitor . se instituie potrivit prezentului Statut (…) SURSA: Aurel Preda-Mătăsaru .137-139 * pentru uz intern   177  . Alte organe . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Secretariatul 2.

Atât SUA cât şi URSS şi-au retras propriile trupe. independenţa după capitularea trupelor japoneze. în timp ce în Sud s-au organizat alegeri libere. 10 Conceptul de criza şi expresia ei politică în relaţiile dintre marile puteri ( II ) I Războiul din Coreea ‐ ‐ Declaraţia de la Cairo. semnată de Roosevelt. administraţia Truman considera Coreea de Sud ca fiind insuficient de importantă din punct de vedere strategic pentru a mandata o actiune militară americană care să prevină o eventuală invazie din partea Coreei de Nord. Naţiunile Unite au adoptat propunerea americană care susţinea alegeri libere în întreaga Coree. aflat sub tutelă sovietică a declinat propunerea americană. în nord fiind proclamată Republica Democrată Populară Coreea (RDPC) aceiaşi hotărâre a Naţiunilor Unite solicita şi retragerea trupelor aflate în Coreea. pe 14 august 1945. alegeri care urmau a decide soarta viitorului stat nordul Coreei. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Seminar nr. * pentru uz intern   178  .Mihai Croitor . după încheierea războiului. Syngman Rhee fiind ales în funcţia de preşedinte ‐ ‐ Răspunsul sovietic nu a întârziat să apară. Churchill şi Chiang Kai-shek promitea Coreei. ambele lăsând în Coreea grupuri de consilieri ‐ la începutul anului 1950. Generalul Mac Arthur şi Secretarul de Stat Dean Achenson au ilustrat noua situaţie prin definirea “perimetrului de apărare” al Statelor Unite ale Americii. trupele sovietice s-au deplasat de urgenţă la nord de paralela 38. dar nu integral. perimetru din care atât Coreea cât şi Taiwan-ul erau excluse. fiind urmate abia în septembrie 1945 de instalarea trupelor americane la sud de paralela 38 ‐ ‐ în 1948.

În ciuda realului devotament profesat de ARC (Armata Republicii Coreea ).m. Lipsa de experienţă a armatei americane.definea clar determinarea americană de a îngrădi răspândirea comunismului. afirmând explicit că SUA nu va tolera nici o agresiune din partea Uniunii Sovietice.la ora 4:40 a.Mihai Croitor . care astfel nu a putut uza de dreptul său de veto. atacul Armatei Populare Nord Coreene (APNC) asupra Coreei de Sud a început. acesta a devenit comandantul militar suprem din Coreea de Sud ‐ 4 iulie 1950 . Generalul MacArthur a primit comanda Forţelor Naţiunilor Unite (FNU) din Coreea. echipamentul militar depăşit şi strategia eronată de luptă au avut drept rezultat o victorie categorică a nord-coreenilor. Washington – decizie referitoare la intervenţia militară a SUA în Coreea (preşedintele Truman a ordonat forţelor militare aeriene şi navale ale SUA să sprijine eforturile de rezistenţă ale ARC şi Flotei a 7-a să ocupe poziţii în preajma strâmtorilor Taiwan-ului) ‐ printr-o surpriză totală.4 ianuarie 1951 – cuceresc Seul-ul * pentru uz intern   179  . APNC profitând de deficienţele militare ale sudcoreenilor au ocupat capitala Seul pe 29 iunie 1950 ‐ 27 iunie . indiferent unde această agresiune s-ar produce ‐ 25 iunie 1950 . la 1 noiembrie ) ‐ 26 noiembrie 1950 – trupele chineze ating paralela 38 . ‐ 15 septembrie 1950 . Aceasta fusese posibilă datorită absenţei reprezentantului URSS.asaltul FNU de la Inchon . FNU cucerind Seulul. reuşind să încercuiască şi să anihileze Armata 1 şi Armata 2 a APNC. armata americană s-a retras aprox. Republica Populară China ia decizia trimiterii în Peninsula Coreana a voluntarilor chinezi ( 200 000 de voluntari chinezi intră în luptă . În următoarele două luni. Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a votat susţinerea eforturilor SUA de a sprijini Coreea de Sud.forţele militare americane s-au angajat în lupta cu APNC . însă rezultatele au fost sub aşteptări. ‐ 14 octombrie 1950 – după mai multe ezitări . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  ‐ 14 aprilie 1950 – NSC-68 . 150 de mile. După ce Syngman Rhee a transferat comanda trupelor sud-coreene lui MacArthur. nu mai puţin de 14 divizii nord-coreene fiind distruse. La 7 iulie 1950.

datorită unor declaraţii hazardate referitoare la politica externă a SUA ( posibilitatea folosirii armei atomice ) este înlocuit cu Generalul Matthew B Ridgeway ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ 8 iulie – 23 august 1951 – tratative la Kaesong între părţile beligerante – eşuează 28 aprilie 1952 – Generalul Matthew B.Mihai Croitor . lată de un picior II Criza Suezului - iulie 1956 – secretarul de stat John Foster Dulles anunţă faptul că SUA îşi retrag sprijinul financiar pe care-l promiseseră autorităţilor egiptene pentru construirea barajului de la Assuan. va face ca graniţa dintre cele două state coreene să fie marcată în acest sat printr-o fâşie de beton vopsit. - 26 iulie 1956 – Abdel Gamal Nasser ( venit la putere în 1954 ) hotărăşte naţionalizarea Companiei Universale a Canalului Suez ( companie cu capital majoritar francez şi englez ) - naţionalizarea canalului provoacă la Paris şi Londra indignare. mult dorit de ambele părţi . Odată declanşat conflictul . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  ‐ ‐ 14 martie 1951 – Mac Arthur organizează contraofensiva americană reuşind să cucerească Seulul şi să-i împingă pe comunişti spre paralela 38 10 aprilie 1951 – Generalul Mac Arthur . Franţa şi Marea Britanie urmau să trimită în zonă trupe de menţinere a păcii. la 27 iulie 1953. Ridgeway este înlocuit de Generalul Mark Clark 8 octombrie 1952 – un nou set de tratative eşuează 26 aprilie – 27 iulie – discuţii finalizate cu semnarea armistiţiului de la Panmunjon semnarea armistiţiului. extinzându-şi controlul asupra Peninsulei Sinai. împreună cu israelienii . elaborează planul unei riposte: armata israeliană urma să invadeze Egiptul. în Panmunjom. - 29 octombrie 1956 – armata israeliană atacă Egiptul  180  * pentru uz intern  . Britanicii şi francezii .

Mihai Croitor . Israelul se conformează imediat. atacând oraşul Port Said URSS reacţionează împotriva intervenţiei franco-britanice . nemulţumite că nu au fost consultate anterior de francezi şi englezi. fiind urmaţi aproape imediat şi de francezi Criza Suezului consacră noul statut al Marii Britanii şi Franţei – puteri de rangul II III Destinderea relativă şi definirea regulilor de funcţionare a bipolarismului-mecanisme de comunicarea şi reglementare în perioada destinderii relative: Kennedy şi riposta graduală şi flexibilă A. care este capacitatea de a trece la represalii masive. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  30 octombrie 1956 – Londra şi Parisul lansează un ultimatum potrivit căruia părţile beligerante trebuiau să-şi retragă trupele la 16 Km de canal. punând în discuţie şi posibilitatea unor represalii nucleare SUA .1959 – Maxwell Taylor publică The Uncertain Trumpet . B. 5 noiembrie 1956 – intră în acţiune trupele franco-britanice . Massive Retaliation – represalii masive 12 ianuarie 1954 – secretarul de stat John Foster Dulles declară în faţa Consiliului pentru Relaţii Externe faptul că SUA posedau mijlocul de descurajare . solicită încetarea imediată a ostilităţilor 6 noiembrie 1956 – britanicii renunţă . Flexible Response – riposta graduală şi flexibilă . carte în care dezvoltă doctrina ripostei graduale şi flexibile * pentru uz intern   181  . 31 octombrie 1956 – aviaţia britanică şi franceză bombardează bazele aeriene egiptene.

* De ilustrat detaliat regulile de funcţionare a bipolarismului IV Criza rachetelor din Cuba ( 1962 ) Cuba – insulă situată la 180 Km de coastele Floridei 15 aprilie 1961 – bombardiere americane B-26 . a fotografiat amplasamentele de lansare a rachetelor SS4 şi SS5 * pentru uz intern   182  . survolând insula la mare înălţime .Mihai Croitor . bombardează insula 17 aprilie 1961 – câteva sute de cubanezi debarcă în Bahia de Cochinos (Golful Porcilor) – operaţiunea militară eşuează 14 octombrie 1962 – un avion american U-2F . camuflate în avioane cubaneze . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  1962 – este numit preşedinte al Comitetului Unificat al Şefilor de StatMajor ideile formulate de M. Taylor aduceau în discuţie posibilitatea unui răspuns diferenţiat şi a unui război limitat.

Mihai Croitor . În aceiaşi zi . un avion american U-2F . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  16 octombrie 1962 – preşedintele Kennedy e informat şi au loc dezbateri cu privire la răspunsul ce trebuia dat acţiunilor sovietice din Cuba. complica lucrurile: sovieticii solicitau şi retragerea rachetelor americane Jupiter din Turcia. preşedintele Kennedy face public diferendul americano-sovietic . Două opinii au fost preliminate: ° o intervenţie chirurgicală . a fost doborât de o rachetă sovietică – incident major 27 octombrie 1962 – Kennedy îi răspunde lui Hruşciov . ce zbura la joasă înălţime . Hruşciov propune o soluţie de compromis: sovieticii îşi vor retrage rachetele din Cuba sub condiţia ca SUA să se angajeze că nu va întreprinde nici un atac împotriva Cubei 27 octombrie 1962 – un alt mesaj trimis de Hruşciov . dându-şi acordul pentru suspendarea carantinei şi dând asigurări că SUA nu vor invada Cuba 28 octombrie 1962 – Hruşciov anunţă că sovieticii vor renunţa la amplasarea rachetelor în Cuba SUA i-au informat pe sovietici că rachetele americane din Turcia vor fi retrase . şi afirmă că orice atac din Cuba asupra oricărei ţări din Emisfera Vestică va fi considerat drept un atac URSS împotriva SUA 26 octombrie 1962 – într-un mesaj adresat preşedintelui SUA . din simplul motiv că * pentru uz intern   183  . respectiv lovirea amplasamentelor de lansare a rachetelor – opinie susţinută de generalul Maxwell Taylor ° blocada Cubei – idee susţinută de George Ball s-a optat pentru a doua variantă . dar că această chestiune nu poate fi menţionată în nici un acord (de altfel autorităţile americane stabiliseră retragerea acestor rachete înainte de izbucnirea crizei rachetelor din Cuba . instituindu-se o carantină în jurul Cubei (carantină – termen lipsit de nuanţă belicoasă) 22 octombrie 1962 – într-un discurs televizat .

that is. potrivit căruia navelor americane le era permisă inspecţia vaselor sovietice aflate în drum spre casă. to Korea. and such a situation would be very unfavorable to the whole East. If Korea were completely occupied by the Americans and the Korean revolutionary force were fundamentally destroyed. Mao Zedong către Stalin . * pentru uz intern   184  .Mihai Croitor . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  dezvoltarea tehnologiei producţiei de rachete permitea acum lansarea acestora şi de pe submarine) 7 noiembrie 1962 – SUA şi URSS au ajuns la un acord . we must be prepared for an American declaration of war on China. the American invaders would be more rampant. (2) We realize that since we have decided to send Chinese troops to Korea to fight the Americans. We must be prepared for the possible bombardments by American air forces of many Chinese cities and industrial bases. we must first be able to solve the problem. assisting the Korean comrades to fight the troops of the United States and its running dog Syngman Rhee. and [thus] drive them out [of Korea]. under the name of [the Chinese] Volunteers. 2/3 octombrie . and for attacks by American naval forces on China's coastal areas. since Chinese troops will fight American troops in Korea (although we will use the name of the Chinese Volunteers). we are prepared to wipe out the invaders from the United States and from other countries. ca urmare a prezentei crize este instituit un telefon roşu între Moscova şi Washington ‫ ٭‬De relevat impactul acestor crize asupra sistemului internaţional V Suport documentar Document 1: Telegramă . We regarded the mission as necessary. second.neexpediată (1) We have decided to send a portion of our troops.

thus resulting in a stalemate. at the same time. (5) According to our information. to move the twelve divisions. thus effectively resolving the Korean problem. in cooperation with the Korean comrades. starting on October 15. every U. which would be detrimental to China's economic reconstruction already under way and would cause dissatisfaction among the national bourgeoisie and some other sectors of the people (who are absolutely afraid of war). If our troops could annihilate American troops in Korea. we have decided. especially the Eighth Army (a competent veteran U.Mihai Croitor . because the United States would not recognize the victory of Korea for a long period). while fighting with small groups of enemies and learning about the situation in every respect. Therefore. In other words. the United States openly declares war on China. the whole situation would become favorable to the revolutionary front and China.S. these troops will only fight the enemy that venture to attack areas north of the 38th parallel. launch a counter-offensive to destroy the invading American forces. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  (3) Of the two questions. the first one is whether the Chinese troops would be able to wipe out American troops in Korea. Meanwhile. We consider that the most unfavorable situation would be that the Chinese forces fail to destroy American troops in large numbers in Korea. even though the Untied States declared war on China. which has just started its training. (4) Under the current situation. army (two infantry divisions and one mechanized division) is armed with 1500 pieces of artillery of various calibers ranging from 70mm to 240mm. army). our troops will be awaiting the arrival of Soviet weapons and to be equipped with those weapons. The enemy would control the air while our air force. which have been earlier transferred to southern Manchuria. nor would it last very long.S. at present. our troops will maintain a defensive warfare. even though the second question (that the United States declares war on China) would still remain as a serious question. If so. Only then will our troops. while each of our armies (three divisions) is equipped with only 36 pieces of such artillery. the Korean problem will end in fact with the defeat of American troops (although the war might not end in name. will not be able to enter the war with some 300 planes until February 1951. and that. we * pentru uz intern   185  . the confrontation would not be a large-scale one. into suitable areas in North Korea (not necessarily close to the 38th parallel). including tank guns and anti-aircraft guns.

2005 Document 2 : Telegrama cifrată . But since we have decided to go into the war against the Americans.10. şi nu există încredere în succesul * pentru uz intern   186  .html . we should be prepared so that. China’s Road to the Korean War . as the second and third echelons to assist Korea. from the south of the Yangzi River and the Shannxi-Ganshu areas to the Long-hai. (6) In addition to the above-mentioned twelve divisions.ciaonet. we should be able to concentrate our forces four times larger than the enemy (that is. 3 octombrie 1950 Pentru FILIPPOV ( Stalin ) Vă transmit răspunsul lui Mao Zedong la telegrama dumneavoastră nr.Mihai Croitor . so that we can guarantee a complete and thorough destruction of one enemy army. S. we are transferring another twenty-four divisions. when the U. 15. 4581: “ Am primit telegrama dumneavoastră din 1. acum considerăm că asemenea acţiuni ar putea avea consecinţe serioase.).50 (1 octombrie 1950 – n. Tianjin-Pukou. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  are not assured that our troops are able to wipe out an entire U. Noi iniţial am plănuit să trimitem câteva divizii de voluntari în Coreea de Nord pentru a oferi asistenţă tovarăşilor coreeni atunci când inamicul va avansa la nord de paralela 38. high command musters up one complete army to fight us in one campaign. Columbia University Press. and Beijing-Southern Manchuria railways. we expect to gradually apply these divisions next spring and summer in accordance with the situation of the time. Roshchin către Stalin . New York .org/book/chen/auth. după o analiză profundă. http://www. Cu toate acestea . to use 2200 to 3000 pieces of artillery of 70mm caliber and upward to deal with the enemy's 1500 pieces of artillery of the same calibers).02. to use four of our armies to fight against one enemy army) and to use a firing power one and a half to two times stronger than that of the enemy (that is. army once and for all.a.S. 1994 . În primul rând e foarte dificil să rezolvăm problema coreană cu câteva divizii (trupele noastre sunt extrem de prost echipate. SURSA: Chen Jian .

noi avem nevoie de pace). aceştia aflându-se într-o mare dificultate. Mulţi tovarăşi din CC al PCC (Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez – n. Desigur.10. Din punctul nostru de vedere. a conducerii chineze. Aceasta este o telegramă preliminară. În al doilea rând e foarte posibil ca aceasta să provoace un conflict deschis între SUA şi China. că moralul AEP este ridicat şi că aceasta este * pentru uz intern   187  . exprimată în discuţiile lui Mao Zedong cu Yudin. ceea ce va aduce un avantaj în războiul cu inamicul.a.) consideră că este necesar să dăm dovadă de precauţie aici. şi ca o consecinţă şi Uniunea Sovietică poate fi târâtă şi ea în război. nu a fost încă luată. răspunsul lui Mao Zedong indică o schimbare în poziţia iniţială . atunci întregul nostru plan de reconstrucţie paşnică va fi distrus şi o buna parte a populaţiei din ţară va fi nemulţumită (rănile inoculate de război populaţiei încă nu s-au vindecat. dar dacă noi trimitem câteva divizii şi inamicul ne forţează să ne retragem . netrimiterea trupelor pentru a oferi asistenţă tovarăşilor coreeni are un efect negativ. Aceasta contrazice poziţia anterioară. şi aceasta în plus va provoca un conflict deschis între SUA şi China. Dacă sunteţi de acord . O decizie finală . referitoare la chestiunea coreană . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  operaţiunilor militare împotriva trupelor americane). Prin urmare e mai bine să dăm dovadă de răbdare acum . pe tovarăşii Zhou Enlai şi Lin Biao să discute cu dumneavoastră această problemă şi să raporteze evoluţiile discuţiilor în China şi Corea. pe calea aerului . îşi va schimba tactica de luptă spre războiul de partizani. Aşteptăm răspunsul dumneavoastră ” MAO ZEDONG 2. Vom stabili o întâlnire a CC . Kotov şi Konnov şi în discuţiile lui Liu Shaoqi cu mine. Coreea .50 1. iar problema va deveni astfel extrem de garvă. iar inamicul ne poate obliga să ne retragem. cât timp va suferi o înfrângere temporară. să ne abţinem de la trimiterea trupelor şi să ne pregătim activ forţele noastre . pe care o simţim şi noi profund .Mihai Croitor . În aceste discuţii aceştia au afirmat că AEP este pregătită să ajute poporul corean. noi dorind să ne consultăm cu dumneavoastră. noi suntem pregătiţi să trimitem imediat . la care vor fi prezenţi principalii tovarăşi din diferitele structuri politice. referitoare la această problemă .

poate trimite . Şi aceasta fără a spune că trupele chineze au nevoie de echipament tehnic în domeniile antitanc şi artilerie. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  capabilă. pentru a evita o catastrofă. 7 octombrie 1950       Răspunsul la nr. Putem presupune că au fost influenţaţi de situaţia internaţională . care i-a îndrumat pe chinezi la răbdare ( în privinţa intervenţiei) . Motivele acestor schimbări de poziţie a chinezilor nu ne sunt clare.Mihai Croitor . dacă e necesar să învingă trupele americane. nr.. . După ce m-a ascultat Mao Zedong a declarat că: 1 El este complet de acord cu evaluarea dumneavoastră a situaţiei internaţionale prezente şi cu perspectivele posibile ale evoluţiei ei.10 SURSA: „ Document 12 : Ciphered Telegram from Roshchin in Beijing to Filippov (Stalin). 2. Guvernul chinez. Roschin către Stalin . fără îndoială . ROSHCHIN Nr.. 2270 3. 1995-1996. l-am vizitat pe Mao Zedong şi i-am înmânat răspunsul dumneavoastră.a. p. de înrăutăţirea poziţiei Coreei şi de intrigile blocului anglo-american prin intermediul ( prim-ministrului indian Jawaharlal – n. 3 October 1950 conveying 2 October 1950 message from Mao to Stalin” în Cold War International History Project Bulletin . privite ca fiind mai slabe decât cele japoneze. 4676 Pe 6 octombrie la 22:30. ora Beijingului . 114116 Document 3 : Telegramă . 6-7. * pentru uz intern   188  . nu doar cinci-şase divizii ci chiar mai multe.) Nehru .

în timp ce chinezii încă nu au aviaţie. Mao Zedong consideră că trebuiesc trimise nu doar cinci-şase divizii ci cel puţin nouă divizii. Mao Zedong consideră că pentru a înfrânge corpurile de armată americane. 4 Mao Zedong a acordat o atenţie deosebită problemei aviaţiei. Cu toate acestea el a subliniat nivelul extrem de scăzut al echipamentului militar al acestor divizii. El a subliniat faptul că dacă cineva merge la război. ele deţinând doar 108 piese de artilerie şi nici un tanc.Mihai Croitor . 3 Cât priveşte trimiterea trupelor chineze în Coreea. Mao Zedong a subliniat faptul că el poate rezolva uşor problema infanteriei . americanii au în jur de 1 000 de avioane pe câmpul de luptă corean . că în cazul corpurilor de armată SUA ( trei divizii ) aceste deţin în jur de 1 500 de piese de artilerie. chinezii ar trebui să aibă o superioritate de patru la unu în privinţa forţei umane şi de trei la unu în privinţa echipamentului militar . El a mai precizat că în prezent ei nu au cadre antrenate pentru unităţile de artilerie. Mao Zedong de asemenea a remarcat. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  2 El e foarte bucuros că răspunsul dumneavoastră vorbeşte despre o luptă comună a Chinei şi URSS împotriva americanilor. referindu-se la informaţiile primite de la prietenii coreeni . de diferite calibre. În ceea ce priveşte chestiunea momentului intrării trupelor chineze Mao Zedong a afirmat că ei sunt gata să-şi deplaseze diviziile în zilele următoare. deoarece acesta ar duce la dispersarea lor şi ar facilita înfrângerea lor pe părţi de către chinezi. ar fi mai bine să se dea şansa americanilor de a înainta mai adânc în nord. * pentru uz intern   189  . b) pentru operaţiunile de luptă de pe front . tancuri şi alte mijloace tehnice. dar în ceea ce priveşte echipamentul tehnologic al trupelor chineze el se bazează categoric pe asistenţa Uniunii Sovietice. El a mai adăugat că tocmai a prezentat o idee analogă la sesiunea Biroului Politic CC al PCC. El a subliniat faptul că potrivit datelor primite de la prietenii coreeni. datorită rezervelor disponibile. inclusiv tancuri. dar el crede că nu trebuie să se facă în grabă aceasta. atunci fără nici un dubiu acel cineva ar trebui să meargă la război acum. În opinia lui Mao Zedong aviaţia e necesară pentru: a) acoperirea trupelor chineze de uscat ce vor fi trimise în Coreea .

O asemenea situaţie . a spus Mao Zedong . Mukden ( Anshan . chinezii se pot baza numai pe asistenţa sovietică în furnizarea mijloacelor de transport 2 Mao Zedong a declarat faptul că guvernul chinez nu posedă suficiente fonduri pentru achiziţionarea armamentului cerut . Ei vor zbura la Beijing la Irkutsk. Mao Zedong a spus că este necesară trimiterea imediată a lui Zhou Enlai şi a lui Lin Biao pentru a vă raporta toate evoluţiile şi consideraţiile prietenilor chinezi. a spus el . ar putea crea o nemulţumire serioasă în ţară . În acest caz . Zhou Enlai şi Lin Biao vor putea pleca pe calea aerului pe 8 octombrie. Au fost prezenţi la conversaţie: Zhou Enali. Roshchin No.50 * pentru uz intern   190  .Mihai Croitor . Aştept instrucţiunile dumneavoastră. să dezorganizeze viaţa economică şi să încurce comunicaţiile. Conversaţia a durat 1 oră şi 45 de minute. Mao Zedong şi-a exprimat dorinţa ca Zhou Enlai şi Lin Biao să fie însoţiţi de Shi Zhe şi Fedorenko. Mao Zedong crede că americanii pot . Beijing. 2318 7. din care numai două sute de milioane ar putea fi direcţionate pentru armament. Întregul buget pe 1951 este de două miliarde două sute de milioane de dolari americani . mai ales din partea burgheziei naţionale . să distrugă din aer baza industrială chineză . Mao Zedong a declarat faptul că guvernul chinez nu poate asigura singur acoperirea aeriană a trupelor şi a centrelor industriale şi că echipamentul din Uniunea Sovietică e esenţial. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  c) pentru acoperirea centrelor industriale mari: Shanghai . 3 După ce a afirmat cele de mai sus .10. Tianjin . la început . 1 Mao Zedong a atras atenţia asupra faptului că în Coreea drumurile şi comunicaţiile sunt distruse şi aceasta complică misiunea de aprovizionare a armatei. şi să pună guvernământul popular într-o poziţie extrem de dificilă. pentru aviaţie şi muniţie. Fushun ). U Su Xian şi Fedorenko. Avionul nostru special e cerut în Irkutsk.

Principalul lucru de care noi avem nevoie.Mihai Croitor . În acest moment ei trimit primul eşalon compus din nouă divizii. 377-378 Document 4: Telegrama cifrată . 7 October 1950 ” în Cold War International History Project Bulletin . 14-15. 7 : Telegram from Soviet Ambassador to China N. 2406 . ele vor fi capabile să lupte împotriva trupelor lui Syngman Rhee. nu erau clare pentru ei. spune Mao Zedong. nr. p.) se va afla sub o constantă ameninţare. este forţa aeriană. Mao Zedong a subliniat faptul că acum este avantajos pentru ei să trimită trupe chineze în Coreea. Noi sperăm să sosească cât mai curând posibil . to Stalin . Chinezii au obligaţia absolută de a trimite trupe în Coreea. Ezitările anterioare ale tovarăşilor noştri s-au produs datorită faptului că problemele legate de situaţia internaţională. dar nu mai târziu de două luni. Roshchin către Stalin . atunci Coreea va deveni o pată neagră pentru noi şi nord-estul (Chinei – n. Mao Zedong a afirmat faptul că tovarăşii din Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez cred în necesitatea asistenţei chineze a tovarăşilor coreeni.. problemele legate de asistenţa sovietică pentru noi şi problemele legate de acoperirea aeriană. 2003-2004 . Tovarăşul Mao Zedong a subliniat faptul că în prezent guvernul Republicii Populare China nu poate plăti cu bani gheaţă armament livrat. 1950-53 ” . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  SURSA: James G. Între timp tovarăşii chinezi vor trebui să pregătească al doilea eşalon.V. Ei speră să primească arme pe credit. . Mao Zedong a afirmat: Tovarăşii noştri consideră că dacă trupele americane înaintează spre graniţa Chinei. Hershberg . Deşi sunt slab înarmate. în * pentru uz intern   191  . „ Document No.. Astfel bugetul pe 1951 nu va fi afectat şi va fi mai uşor pentru ei să eplice aceasta democraţilor. În plus. 14 octombrie 1950     În completarea telegramei nr. În concluzie. Roshchin . a. În prezent toate aceste probleme au fost clarificate. care ne va asigura acoperirea aeriană. Vladislav Zubok „ Russian Documents on the Korean War.

Roshchin to Filippov ( Stalin ). nr. the United States could not tolerate any action on your part which in a major way disturbed the existing over-all balance of power in the world. Chairman: A copy of the statement I am making tonight concerning developments in Cuba and the reaction of my Government thereto has been handed to your Ambassador in Washington. ROSHCHIN Nr. since I have not assumed that you or any other sane man would.Mihai Croitor . re Meeting with Mao Zedong ” în Cold War International History Project Bulletin .(1) In view of the gravity of the developments to which I refer.. a solution to any and all problems that divide us. Zhou Enlai va trebui să se întâlnească cu tovarăşul Filippov din nou. . At our meeting in Vienna and subsequently.50     SURSA: „ Document 19: Ciphered Telegram. Kennedy către Hruşciov . 2408 13. 22 octombrie 1962 Dear Mr. p. in this nuclear age. through peaceful negotiation. deliberately plunge the world into war which it is crystal clear no country could win and which could only result in catastrophic consequences to the whole world. the one thing that has most concerned me has been the possibility that your Government would not correctly understand the will and determination of the United States in any given situation. I stated that an attempt to * pentru uz intern   192  . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  dificila lor luptă. I made clear that in view of the objectives of the ideology to which you adhere. including the aggressor. At the same time.10. I want you to know immediately and accurately the position of my Government in this matter. In our discussions and exchanges on Berlin and other international questions. 6-7. 118-119 Document 5: Scrisoare .. 14 October 1950 . 1995-1996. I expressed our readiness and desire to find. Pentru a discuta această problemă.

however. for any misjudgment on your part. I wish to point out that the action we are taking is the minimum necessary to remove the threat to the security of the nations of this hemisphere.htm . JFK(3) SURSA: Letter From President Kennedy to Chairman Khrushchev. the rapid development of long-range missile bases and other offensive weapons systems in Cuba has proceeded. 12. I must tell you that the United States is determined that this threat to the security of this hemisphere be removed. the United States would do whatever must be done to protect its own security and that of its allies. I hope that your Government will refrain from any action which would widen or deepen this already grave crisis and that we can agree to resume the path of peaceful negotiation. Moreover.yale.2007 Document 6: Scrisoare . that we had presented you with the conditions of an ultimatum which you have presented us by your action. October 22. President. It was in order to avoid any incorrect assessment on the part of your Government with respect to Cuba that I publicly stated that if certain developments in Cuba took place. 1962.(2) Despite this. 24 octombrie 1962 Dear Mr. Mr. The fact of this minimum response should not be taken as a basis.01. Hruşciov către Kennedy . Sincerely.edu/lawweb/avalon/diplomacy/forrel/cuba/cuba044. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  force abandonment of our responsibilities and commitments in Berlin would constitute such an action and that the United States would resist with all the power at its command. President: I have received your letter of October 23. Washington.Mihai Croitor . At the same time. Just imagine. the Congress adopted a resolution expressing its support of this declared policy. http://www.(1) have studied it. and am answering you. How would you have reacted to * pentru uz intern   193  .

We observe these norms and enjoy the rights recognized by all states. according to accepted international practice. International law exists and universally recognized norms of conduct exist. like our relations with other states. We firmly adhere to the principles of international law and observe strictly the norms which regulate navigation on the high seas. and I think that in your own heart you recognize that I am correct. I am convinced that in my place you would act the same way. concern only the two countries between which these relations exist. Quarantines exist. on agricultural goods and products. have flung a challenge at us. a quarantine may be established. and you yourself understand this. Reference to the decision of the Organization of American States cannot in any way substantiate the demands now advanced by the United States. Mr. Who asked you to do this? By what right did you do this? Our ties with the Republic of Cuba. Consider what you are saying! And you want to persuade me to agree to this! What would it mean to agree to these demands? It would mean guiding oneself in one's relations with other countries not by reason. And if we now speak of the quarantine to which your letter refers. President. are not declaring a quarantine. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  this? I think that you would have been indignant at such a step on our part. only by agreement of states between themselves.Mihai Croitor . for example. And you are doing all this not only out of hatred for the Cuban people and its government. but by submitting to arbitrariness. No. but also because of considerations of the * pentru uz intern   194  . Mr. you are trying to legislate in questions of international law. you. I cannot agree to this. Therefore. You. and not by some third party. but wish to intimidate us. And this would have been understandable to us. and you are violating the universally accepted norms of that law. Mr. in international waters. You wish to compel us to renounce the rights that every sovereign state enjoys. But in this case the question is in no way one of quarantine. but rather are setting forth an ultimatum and threatening that if we do not give in to your demands you will use force. regardless of what kind of states they may be. President. we do not recognize these decisions. President. In presenting us with these conditions. This Organization has absolutely no authority or basis for adopting decisions such as the one you speak of in your letter. You are no longer appealing to reason. but rather of far more serious things.

the folly of degenerate imperialism. Khrushchev(2) SURSA: Letter From Chairman Khrushchev to President Kennedy . Respectfully.htm . try to put yourself in our place and consider how the United States would react to these conditions.01. 1962. We have everything necessary to do so. Naturally we will not simply be bystanders with regard to piratical acts by American ships on the high seas. When you confront us with such conditions. the Soviet Government cannot instruct the captains of Soviet vessels bound for Cuba to observe the orders of American naval forces blockading that Island. because the actions of the United States with regard to Cuba constitute outright banditry or.Mihai Croitor . Therefore. * pentru uz intern   195  .edu/lawweb/avalon/diplomacy/forrel/cuba/cuba061. Moscow. Our instructions to Soviet mariners are to observe strictly the universally accepted norms of navigation in international waters and not to retreat one step from them. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  election campaign in the United States. and to no lesser degree to the American people themselves. Therefore. And if the American side violates these rules. if you coolly weigh the situation which has developed. Mr. The Soviet Government considers that the violation of the freedom to use international waters and international air space is an act of aggression which pushes mankind toward the abyss of a world nuclear-missile war. And we also say--no. what law can justify such an approach by the American Government to international affairs? No such morality or law can be found.yale. since the United States has completely lost its former isolation with the advent of modern types of armament.2007 http://www. October 24. it must realize what responsibility will rest upon it in that case. N. not giving way to passions. you will understand that the Soviet Union cannot fail to reject the arbitrary demands of the United States. I do not doubt that if someone attempted to dictate similar conditions to you-the United States--you would reject such an attempt. We will then be forced on our part to take the measures we consider necessary and adequate in order to protect our rights. if you like. such folly can bring grave suffering to the peoples of all countries. 12. Unfortunately. President. What morality.

* pentru uz intern   196  . as a result of such contacts. President. This reasonable step on your part strengthens my belief that you are showing concern for the preservation of peace. because this is the primary duty of a President. The main thing that must be done is to normalize and stabilize the state of peace among states and among peoples.Mihai Croitor . and both the victor and the vanquished will derive only benefit from it. This is the most noble and necessary field for competition. I agree with you that this is only the first step. Cuba cannot be equated with you since the difference in magnitude is so great. which are oriented toward enabling Cuba to live peacefully and develop in the way its people desire. Mr. But we too are disturbed about these same questions.S. Thant(1) concerning measures that should be taken to avoid contact between our vessels and thereby avoid irreparable and fatal consequences. I have studied with great satisfaction your reply to Mr. I bear these same obligations as Chairman of the Council of Ministers of the U. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Document 7: Mesaj . 1962 DEAR MR.R. Our aim has been and is to help Cuba. because it means peace and an increase in the means by which man lives and finds enjoyment. particularly in view of modern means of destruction. I understand your concern for the security of the United States. You have been alarmed by the fact that we have aided Cuba with weapons. In your statement you expressed the opinion that the main aim was not simply to come to an agreement and take measures to prevent contact between our vessels and consequently a deepening of the crisis which could. which I note with satisfaction. Council of Ministers. spark a military conflict. and no one can dispute the humanity of our motives. Hruşciov către Kennedy . are concerned solely with having our country develop and occupy a worthy place among all peoples of the world in economic competition.S. PRESIDENT. in the development of culture and the arts. after which all negotiations would be superfluous because other forces and other laws would then come into play--the laws of war. in order to strengthen its defense capability--precisely defense capability--because whatever weapons it may possess. 27 octombrie . and in raising the living standard of the people.

that you have the right to demand security for your own country and the removal of the weapons you call offensive. apparently through the mediation of U Thant. then. and then the people could breathe more easily. You say that this disturbs you because it is 90 miles by sea from the coast of the United States of America. Let us reach agreement as to the period of time needed by you and by us to bring this about. wants the same thing. our Government. Consequently. and this is understandable. after that. in Turkey. And. that you have agreed to have our represent-atives meet and begin talks. Do you consider. considering that statesmen charged with responsibility are of sober mind and have an awareness of their responsibility combined with the ability to solve complex questions and not bring things to a military catastrophe. for its part. I therefore make this proposal: We are willing to remove from Cuba the means which you regard as offensive. he to some degree has assumed the role of a mediator and we consider that he will be able to cope with this responsible mission. President. are located in Italy. We are willing to carry this out and to make this pledge in the United Nations. But how are we. Mr. placed military bases literally around our country. literally next to us. all countries want to maintain their security. considering the uneasiness and anxiety of the Soviet State. too. but do not accord the same right to us? You have placed destructive missile weapons. persons entrusted by the * pentru uz intern   197  . of course. that each party drawn into this controversy displays good will. But Turkey adjoins us. You are disturbed over Cuba. which you call offensive. Your missiles are located in Turkey.Mihai Croitor . and are aimed against us. will remove its analogous means from Turkey. Acting Secretary General of the United Nations. But Cuba. to assess your actions which are expressed in the fact that you have surrounded the Soviet Union with military bases. Your missiles are located in Britain. It is good. Responsible American personages openly declare that it is so. our sentries patrol back and forth and see each other. surrounded our allies with military bases. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  You wish to ensure the security of your country. and stationed your missile armaments there? This is no secret. Your representatives will make a declaration to the effect that the United States. I think it would be possible to end the controversy quickly and normalize the situation. How then can recognition of our equal military capacities be reconciled with such unequal relations between our great states? This is irreconcilable. provided. the Soviet Union.

but without unnecessary delay-say within two or three weeks. Therefore. as you have stated. not to make available our territory as a bridgehead for such an invasion. or attack on the Soviet Union or any of our other allies. the permission of the Governments of Cuba and of Turkey is necessary for the entry into those countries of these representatives and for the inspection of the fulfillment of the pledge made by each side. then of * pentru uz intern   198  . not to interfere in its internal affairs. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  United Nations Security Council could inspect on the spot the fulfillment of the pledges made. in making this pledge. will pledge not to interfere in its internal affairs. Of course. Of course it would be best if these representatives enjoyed the confidence of the Security Council. either from the territory of the Soviet Union or from the territory of Turkey's other neighboring states. of which you speak and which disturb you. if there is no invasion of Cuba. any accidental use of them to the detriment of the United States is excluded. and will also restrain those who might contemplate committing aggression against Cuba. and that it would also restrain those who contemplate committing aggression against Turkey. in order to give satisfaction and hope of the peoples of Cuba and Turkey and to strengthen their confidence in their security. Of course. for this we would have to come to an agreement with you and specify a certain time limit. Therefore. are in the hands of Soviet officers. These means are situated in Cuba at the request of the Cuban Government and are only for defense purposes. not longer than a month. either from the territory of the United States or from the territory of Cuba's other neighboring states. will make a statement within the framework of the Security Council to the effect that the Soviet Government gives a solemn promise to respect the inviolability of the borders and sovereignty of Turkey. not to invade Turkey. as well as yours and mine--both the United States and the Soviet Union--and also that of Turkey and Cuba. We. not to invade Cuba itself or make its territory available as a bridgehead for such an invasion. Let us agree to some period of time. The United States Government will make a similar statement within the framework of the Security Council regarding Cuba. The means situated in Cuba.Mihai Croitor . I do not think it would be difficult to select people who would enjoy the trust and respect of all parties concerned. It will declare that the United States will respect the inviolability of Cuba's borders and its sovereignty.

These views have so far not been resolved. All of this could possibly serve as a good impetus toward the finding of mutually acceptable agreements on other controversial issues on which you and I have been exchanging views. to the United Nations. but they are awaiting urgent solution. N. 12. These are my proposals. However. Mr.htm . because these are different issues. The question of the tests could be solved in parallel fashion. Our position and yours on this issue are very close together. We are prepared for this. and would give them comprehensive instructions in order that an agreement may be reached more quickly. then we would send our representatives to New York. 1962. President. Mr. The greatest joy for all peoples would be the announcement of our agreement and of the eradication of the controversy that has arisen.2007 http://www. and also to gladden it with the news that agreement has been reached on the cessation of nuclear tests and that consequently the atmosphere will no longer be poisoned. For they are not for purposes of attack. October 27.yale.01. Khrushchev(2) SURSA: Message From Chairman Khrushchev to President Kennedy . If you also select your people and give them the corresponding instructions. it is important that agreement be reached on both these issues so as to present humanity with a fine gift. Moscow. then this question can be quickly resolved. * pentru uz intern   199  . President. Respectfully yours. without connecting one with the other. If you are agreeable to my proposal. I attach great importance to this agreement in so far as it could serve as a good beginning and could in particular make it easier to reach agreement on banning nuclear weapons tests. which would clear up the international atmosphere. Why would I like to do this? Because the whole world is now apprehensive and expects sensible actions of us.Mihai Croitor . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  course these means are not and will not be a threat to anyone.edu/lawweb/avalon/diplomacy/forrel/cuba/cuba091.

Following message from President to Khrushchev should be delivered as soon as possible to highest available Soviet official. I have given my representatives in New York instructions that will permit them to work out this week and--in cooperation with the Acting Secretary General and your representative--an arrangement for a permanent solution to the Cuban problem along the lines suggested in your letter of October 26. Assuming this is done promptly. You would agree to remove these weapons systems from Cuba under appropriate United Nations observation and supervision. to halt the further introduction of such weapons systems into Cuba. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Document 8: Mesaj . If you will give your representative similar instructions. and undertake. Departamentul de Stat al SUA către Ambasada din URSS . 2. is for work to cease on offensive missile bases in Cuba and for all weapons systems in Cuba capable of offensive use to be rendered inoperable. would agree--upon the establishment of adequate arrangements through the United Nations to ensure the carrying out and continuation of these commitments--(a) to remove promptly the quarantine measures now in effect and (b) to give assurances against an invasion of Cuba and I am confident that other nations of the Western Hemisphere would be prepared to do likewise. the key elements of your proposals--which seem generally acceptable as I understand them--are as follows: 1. with suitable safeguards. on our part. The effect of such a settlement on easing world tensions would enable us to work toward a more general arrangement regarding "other armaments". under effective United Nations arrangements. We.Mihai Croitor . Text has been handed Soviet Embassy in Washington and has been released to press: "Dear Mr. Chairman: I have read your letter of October 26(1) with great care and welcomed the statement of your desire to seek a prompt solution to the problem. there is no reason why we should not be able to complete these arrangements and announce them to the world within a couple of days.(2) I would like to say again that * pentru uz intern   200  . As I read your letter. 27 octombrie 1962 1015. as proposed in your second letter which you made public. The first thing that needs to be done. however.

and if your letter signifies that you are prepared to discuss a detente affecting NATO and the Warsaw Pact. under effective international guarantees.Mihai Croitor . is the cessation of work on missile sites in Cuba and measures to render such weapons inoperable. /s/ John F. also want peace. Kennedy" Rusk SURSA: Telegram From the Department of State to the Embassy in the Soviet Union . to give an assurance to all people who crave peace. let me emphasize. in addition to earlier instructions on the discontinuation of further * pentru uz intern   201  . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  the United States is very much interested in reducing tensions and halting the arms race. Hruşciov către Kennedy . October 27. PRESIDENT: I have received your message of October 27. I regard with great understanding your concern and the concern of the United States people in connection with the fact that the weapons you describe as offensive are formidable weapons indeed.htm . The continuation of this threat. http://www. In order to eliminate as rapidly as possible the conflict which endangers the cause of peace.01. and to reassure the American people. 28 octombrie 1962 DEAR MR. who. For this reason I hope we can quickly agree along the lines outlined in this letter and in your letter of October 26. But the first ingredient. or a prolonging of this discussion concerning Cuba by linking these problems to the broader questions of European and world security. Washington.2007 Document 9: Mesaj .(1) I express my satisfaction and thank you for the sense of proportion you have displayed and for realization of the responsibility which now devolves on you for the preservation of the peace of the world.yale. the Soviet Government. we are quite prepared to consider with our allies any useful proposals.edu/lawweb/avalon/diplomacy/forrel/cuba/cuba095. I am certain. 12. would surely lead to an intensification of the Cuban crisis and a grave risk to the peace of the world. Both you and we understand what kind of weapons these are. 1962. as do the people of the Soviet Union.

the question is from where did they shoot. I should like to say clearly once more that we could not remain indifferent to this. It is known that they even shelled a British cargo ship. The Cuban people want to build their life in their own interests without external interference. intimidate them. In these conditions. Cuba was under the continuous threat of aggressive forces.Mihai Croitor . however. Perhaps so. that there would be no attack. Mr. and prevent them from peacefully building their new life. because Cuba and the Cuban people were constantly under the continuous threat of an invasion of Cuba. Mr. as well as arms. We have supplied them to prevent an attack on Cuba--to prevent rash acts. This means that someone put into their hands these weapons for shelling Havana and for piracy in the Caribbean in Cuban territorial waters. has given a new order to dismantle the arms which you described as offensive. President. and to crate and return them to the Soviet Union. The Soviet Government decided to render assistance to Cuba with the means of defense against aggression--only with means for defense purposes. President. and they cannot be blamed for wanting to be masters of their own country and disposing of the fruits of their own labor. no invasion of Cuba. They say that this shelling was done by irresponsible Cuban emigres. 1962. I should like to repeat what I had already written to you in my earlier messages--that the Soviet Government has given economic assistance to the Republic of Cuba. and they have no means to conduct military operations. and not only on the part of the * pentru uz intern   202  . The threat of invasion of Cuba and all other schemes for creating tension over Cuba are designed to strike the Cuban people with a sense of insecurity. A piratic vessel had shelled Havana. In a word. they are fugitives from their country. pirate ships freely roam around and shell Cuba and make piratic attacks on peaceful cargo ships. We have supplied the defense means which you describe as offensive means. It is a fact that these Cubans have no territory. I regard with respect and trust the statement you made in your message of October 27. which did not conceal their intention to invade its territory. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  work on weapons construction sites. considering the concentration in the Caribbean of American ships from which everything can be seen and observed. This is their right. It is impossible in our time not to notice a piratic ship.

Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  United States. together with you. I note with satisfaction that you have responded to the desire I expressed with regard to elimination of the aforementioned dangerous situation. and with the assist-ance of other people of good will. as you said in your same message. We have spoken about this long since and are prepared to continue to exchange views on this question with you and to find a reasonable solution. Although I trust your statement. but also on the part of other nations of the Western Hemisphere.Mihai Croitor . Therefore. Thus in view of the assurances you have given and our instructions on dismantling. All people are interested in insuring peace. If we do take practical steps and * pentru uz intern   203  . If we. general disarmament. As I had informed you in the letter of October 27. and other problems relating to the relaxation of international tension. as well as with regard to providing conditions for a more thoughtful appraisal of the international situation. fraught as it is with great dangers in our age of thermonuclear weapons. rocketry. we should also make certain that no other dangerous conflicts which could lead to a world nuclear catastrophe would arise. vested with trust and great responsibility.(2) we are prepared to reach agreement to enable United Nations Representatives to verify the dismantling of these means. In conclusion. We should like to continue the exchange of views on the prohibition of atomic and thermonuclear weapons. It is for this reason that we instructed our officers--these means as I had already informed you earlier are in the hands of the Soviet officers--to take appropriate measures to discontinue construction of the aforementioned facilities. Mr. and other deadly weapons. Then the motives which induced us to render assistance of such a kind to Cuba disappear. there are irresponsible people who would like to invade Cuba now and thus touch off a war. spaceships. and to return them to the Soviet Union. to dismantle them. succeed in eliminating this tense atmosphere. global rockets. there is every condition for eliminating the present conflict. I should like to say something about a detente between NATO and the Warsaw Treaty countries that you have mentioned. we must not allow the situation to become aggravated and must stamp out the centers where a dangerous situation fraught with grave consequences to the cause of peace has arisen. President.

But had not your planes been ordered to fly about our territory. and cultural values. Administration. We want nothing but peace.Mihai Croitor . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  proclaim the dismantling and evacuation of the means in question from Cuba. At that time. like you. even poor weather could not have brought an American plane into our airspace. Mr. In connection with this there have been conflicts between us and notes exchanged. President. that military reconnaissance planes have violated the borders of the Soviet Union. whose reconnaissance flight over the USSR wrecked the summit meeting in Paris. President: How should we regard this? What is this: A provocation? One of your planes violates our frontier during this anxious time we are both experiencing. and created the greatest material. Mr. and gave assurances that this would not be repeated. because the weather was indeed poor in that area at that time. want the Cuban people to be certain that we are with them and are not absolving ourselves of responsibility for rendering assistance to the Cuban people. Our people are enjoying the fruits of their peaceful labor. The question is. Our people are enjoying these values. In 1960 we shot down your U-2 plane. We trusted your assurances. when everything has been put into combat * pentru uz intern   204  . at the same time. when one of your reconnasissance planes intruded over Soviet borders in the Chukotka Peninsula area in the north and flew over our territory. We are not threatening. Hence. They have achieved tremendous successes since the October Revolution. the conclusion that this is being done with the knowledge of the Pentagon. We are confident that the people of all countries. by an American U-2 plane in the Sakhalin area.S. they want to continue developing their achievements and insure their further development on the way of peace and social progress by their persistent labor. Our country is now on the upsurge. you took a correct position and denounced that criminal act of the former U. We wrote you about that violation on 30 August. At that time you replied that that violation had occurred as a result of poor weather. will understand me correctly. spiritual. Mr. I should like to remind you. which tramples on international norms and violates the borders of other states. A still more dangerous case occurred on 28 October. But during your term of office as President another violation of our border has occurred. in so doing we. President.

and refrain from such steps. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  readiness. that war will not be unleashed and peace and the security of the peoples will be insured. You do not have diplomatic relations. I should like you to consider. irrigators. President. when we are living through such anxious times. which might push us to a fateful step? And all the more so since the U. But our people will not falter in the face of any test. We are interested that there should be no war in the world. We value peace perhaps even more than other peoples because we went through a terrible war with Hitler. they will not evade responsibility and the grave consequences a war would bring upon them. Under such a treaty with the Cuban Government we have sent there officers. tractor drivers. Mr. And if you do not want this to happen. especially now. and we assure our people and world public opinion that the Soviet Government will not allow itself to be provoked. I should like to express the following wish. I have reports that American planes are making flights over Cuba. zoo technicians. you can imagine the responsibility you are assuming. Government and Pentagon long ago declared that you are maintaining a continuous nuclear bomber patrol. Mr. Therefore. that violation of Cuban airspace by American planes could also lead to dangerous consequences. which could only cause irritation and even serve as a provocation for a fateful step. But through my officers in Cuba. Therefore. But if the provocateurs unleash a war. and others. Our people trust their Government. it would be better if no cause is given for a dangerous situation to arise. mostly plain people: specialists. Is it not a fact that an intruding American plane could be easily taken for a nuclear bomber. President. and the Republic of Cuba. We must be careful now and refrain from any steps which would not be useful to the defense of the states involved in the conflict. In connection with the current negotiations between Acting Secretary General U Thant and representatives of the Soviet Union. and that the Cuban people should live in peace. instructors. the United States. We are concerned about them. we must display sanity. the * pentru uz intern   205  . And besides. it concerns the Cuban people. But we are confident that reason will triumph. plain workers. agronomists.Mihai Croitor .S. it is no secret that we have our people in Cuba. land reclamation specialists. reason.

V. First. 12. over which no state was able to achieve hegemony. unlike previous aspirants to hegemony. It has witnessed two revolutions--the Russian and the Chinese-of extreme scope and intensity.yale. http://www.htm . Two complex sets of factors have now basically altered this historic distribution of power. the international distribution of power has been fundamentally altered. Kuznetsov to New York to help U Thant in his noble efforts aimed at eliminating the present dangerous situation.2007 Document 10: NSC-68 (excerpt) I. Khrushchev(3) SURSA: Message From Chairman Khrushchev to President Kennedy . and seeks to impose its absolute authority over the rest of the world. Second. For several centuries it had proved impossible for any one nation to gain such preponderant strength that a coalition of other nations could not in time face it with greater strength. is animated by a new fanatic faith. October 28. Moscow. The international scene was marked by recurring periods of violence and war. Background of the Present Crisis (…) Within the past thirty-five years the world has experienced two global wars of tremendous violence. on the part of the Soviet * pentru uz intern   206  . Conflict has. anti-thetical to our own. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Soviet Government has sent First Deputy Foreign Minister V. the British and the French. N.01. German. but a system of sovereign and independent states was maintained. the defeat of Germany and Japan and the decline of the British and French Empires have interacted with the development of the United States and the Soviet Union in such a way that power increasingly gravitated to these two centers.Mihai Croitor . become endemic and is waged. It has also seen the collapse of five empires--the Ottoman. During the span of one generation. the Soviet Union. and Japanese--and the drastic decline of two major imperial systems. Respectfully yours.edu/lawweb/avalon/diplomacy/forrel/cuba/cuba102. the Austro-Hungarian. therefore. Italian. 1962 .

by violent or non-violent methods in accordance with the dictates of expediency. the people of the world yearn for relief from the anxiety arising from the risk of atomic war. "with a firm reliance on the protection of Divine Providence." In essence." * pentru uz intern   207  . promote the general Welfare. for which as in the Declaration of Independence. we mutually pledge to each other our lives. With the development of increasingly terrifying weapons of mass destruction. It is in this context that this Republic and its citizens in the ascendancy of their strength stand in their deepest peril. On the other hand. insure domestic Tranquility. . involving the fulfillment or destruction not only of this Republic but of civilization itself. which is founded upon the dignity and worth of the individual. and our sacred Honor. On the one hand. Three realities emerge as a consequence of this purpose: Our determination to maintain the essential elements of individual freedom. The issues that face us are momentous. With conscience and resolution this Government and the people it represents must now take new and fateful decisions. and secure the Blessings of Liberty to ourselves and our Posterity. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Union. Fundamental Purpose of the United States The fundamental purpose of the United States is laid down in the Preamble to the Constitution: ". the fundamental purpose is to assure the integrity and vitality of our free society. to form a more perfect Union. . our Fortunes. and our determination to fight if necessary to defend our way of life. They are issues which will not await our deliberations. provide for the common defence. establish justice. any substantial further extension of the area under the domination of the Kremlin would raise the possibility that no coalition adequate to confront the Kremlin with greater strength could be assembled. as set forth in the Constitution and Bill of Rights.Mihai Croitor . our determination to create conditions under which our free and democratic system can live and prosper. every individual faces the ever-present possibility of annihilation should the conflict enter the phase of total war. II.

The freedom of the individual has as * pentru uz intern   208  . To that end Soviet efforts are now directed toward the domination of the Eurasian land mass. calls for the complete subversion or forcible destruction of the machinery of government and structure of society in the countries of the non-Soviet world and their replacement by an apparatus and structure subservient to and controlled from the Kremlin. The United States. But the converse is not true. therefore. Purpose and the Kremlin Design A. moreover. It is this fact which gives the present polarization of power the quality of crisis. requiring of him only that measure of self-discipline and self-restraint which make the rights of each individual compatible with the rights of every other individual. achievement of this design requires the dynamic extension of their authority and the ultimate elimination of any effective opposition to their authority. IV. and the exclusive possession of atomic weapons by the two protagonists. The Underlying Conflict in the Realm of ideas and Values between the U. NATURE OF CONFLICT The Kremlin regards the United States as the only major threat to the conflict between idea of slavery under the grim oligarchy of the Kremlin. however. is peculiarly and intolerably subversive of the idea of slavery. In the minds of the Soviet leaders. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  III. The implacable purpose of the slave state to eliminate the challenge of freedom has placed the two great powers at opposite poles. The idea of freedom. which has come to a crisis with the polarization of power described in Section I. The design. is the principal enemy whose integrity and vitality must be subverted or destroyed by one means or another if the Kremlin is to achieve its fundamental design.S. as the principal center of power in the nonSoviet world and the bulwark of opposition to Soviet expansion. first in the Soviet Union and second in the areas now under their control. Fundamental Design of the Kremlin The fundamental design of those who control the Soviet Union and the international communist movement is to retain and solidify their absolute power. The free society values the individual as an end in himself.Mihai Croitor .

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  its counterpart, therefore, the negative responsibility of the individual not to exercise his freedom in ways inconsistent with the freedom of other individuals and the positive responsibility to make constructive use of his freedom in the building of a just society. From this idea of freedom with responsibility derives the marvelous diversity, the deep tolerance, the lawfulness of the free society. This is the explanation of the strength of free men. It constitutes the integrity and the vitality of a free and democratic system. The free society attempts to create and maintain an environment in which every individual has the opportunity to realize his creative powers. It also explains why the free society tolerates those within it who would use their freedom to destroy it. By the same token, in relations between nations, the prime reliance of the free society is on the strength and appeal of its idea, and it feels no compulsion sooner or later to bring all societies into conformity with it. For the free society does not fear, it welcomes, diversity. It derives its strength from its hospitality even to antipathetic ideas. It is a market for free trade in ideas, secure in its faith that free men will take the best wares, and grow to a fuller and better realization of their powers in exercising their choice. The idea of freedom is the most contagious idea in history, more contagious than the idea of submission to authority. For the breadth of freedom cannot be tolerated in a society which has come under the domination of an individual or group of individuals with a will to absolute power. Where the despot holds absolute power--the absolute power of the absolutely powerful will--all other wills must be subjugated in an act of willing submission, a degradation willed by the individual upon himself under the compulsion of a perverted faith. It is the first article of this faith that he finds and can only find the meaning of his existence in serving the ends of the system. The system becomes God, and submission to the will of God becomes submission to the will of the system. It is not enough to yield outwardly to the system--even Gandhian non-violence is not acceptable-for the spirit of resistance and the devotion to a higher authority might then remain, and the individual would not be wholly submissive. The same compulsion which demands total power over all men within the Soviet state without a single exception, demands total power over all Communist Parties and all states under Soviet domination. Thus Stalin has said that the theory and tactics of * pentru uz intern   209 

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Leninism as expounded by the Bolshevik party are mandatory for the proletarian parties of all countries. A true internationalist is defined as one who unhesitatingly upholds the position of the Soviet Union and in the satellite states true patriotism is love of the Soviet Union. By the same token the "peace policy" of the Soviet Union, described at a Party Congress as "a more advantageous form of fighting capitalism," is a device to divide and immobilize the non-Communist world, and the peace the Soviet Union seeks is the peace of total conformity to Soviet policy. The antipathy of slavery to freedom explains the iron curtain, the isolation, the autarchy of the society whose end is absolute power. The existence and persistence of the idea of freedom is a permanent and continuous threat to the foundation of the slave society; and it therefore regards as intolerable the long continued existence of freedom in the world. What is new, what makes the continuing crisis, is the polarization of power which now inescapably confronts the slave society with the free. The assault on free institutions is world-wide now, and in the context of the present polarization of power a defeat of free institutions anywhere is a defeat everywhere. The shock we sustained in the destruction of Czechoslovakia was not in the measure of Czechoslovakia's material importance to us. In a material sense, her capabilities were already at Soviet disposal. But when the integrity of Czechoslovak institutions was destroyed, it was in the intangible scale of values that we registered a loss more damaging than the material loss we had already suffered. Thus unwillingly our free society finds itself mortally challenged by the Soviet system. No other value system is so wholly irreconcilable with ours, so implacable in its purpose to destroy ours, so capable of turning to its own uses the most dangerous and divisive trends in our own society, no other so skillfully and powerfully evokes the elements of irrationality in human nature everywhere, and no other has the support of a great and growing center of military power. B. OBJECTIVES The objectives of a free society are determined by its fundamental values and by the necessity for maintaining the material environment in which they flourish. Logically and in fact, therefore, the Kremlin's challenge to the United States is directed not only to our * pentru uz intern   210 

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  values but to our physical capacity to protect their environment. It is a challenge which encompasses both peace and war and our objectives in peace and war must take account of it. 1. Thus we must make ourselves strong, both in the way in which we affirm our values in the conduct of our national life, and in the development of our military and economic strength. 2. We must lead in building a successfully functioning political and economic system in the free world. It is only by practical affirmation, abroad as well as at home, of our essential values, that we can preserve our own integrity, in which lies the real frustration of the Kremlin design. 3. But beyond thus affirming our values our policy and actions must be such as to foster a fundamental change in the nature of the Soviet system, a change toward which the frustration of the design is the first and perhaps the most important step. Clearly it will not only be less costly but more effective if this change occurs to a maximum extent as a result of internal forces in Soviet society. In a shrinking world, which now faces the threat of atomic warfare, it is not an adequate objective merely to seek to check the Kremlin design, for the absence of order among nations is becoming less and less tolerable. This fact imposes on us, in our own interests, the responsibility of world leadership. It demands that we make the attempt, and accept the risks inherent in it, to bring about order and justice by means consistent with the principles of freedom and democracy. We should limit our requirement of the Soviet Union to its participation with other nations on the basis of equality and respect for the rights of others. Subject to this requirement, we must with our allies and the former subject peoples seek to create a world society based on the principle of consent. Its framework cannot be inflexible. It will consist of many national communities of great and varying abilities and resources, and hence of war potential. The seeds of conflicts will inevitably exist or will come into being. To acknowledge this is only to acknowledge the impossibility of a final solution. Not to acknowledge it can be fatally dangerous in a world in which there are no final solutions. All these objectives of a free society are equally valid and necessary in peace and war. But every consideration of devotion to our fundamental values and to our national * pentru uz intern   211 

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  security demands that we seek to achieve them by the strategy of the cold war. It is only by developing the moral and material strength of the free world that the Soviet regime will become convinced of the falsity of its assumptions and that the pre-conditions for workable agreements can be created. By practically demonstrating the integrity and vitality of our system the free world widens the area of possible agreement and thus can hope gradually to bring about a Soviet acknowledgement of realities which in sum will eventually constitute a frustration of the Soviet design. Short of this, however, it might be possible to create a situation which will induce the Soviet Union to accommodate itself, with or without the conscious abandonment of its design, to coexistence on tolerable terms with the non-Soviet world. Such a development would be a triumph for the idea of freedom and democracy. It must be an immediate objective of United States policy. There is no reason, in the event of war, for us to alter our overall objectives. They do not include unconditional surrender, the subjugation of the Russian peoples or a Russia shorn of its economic potential. Such a course would irrevocably unite the Russian people behind the regime which enslaves them. Rather these objectives contemplate Soviet acceptance of the specific and limited conditions requisite to an international environment in which free institutions can flourish, and in which the Russian peoples will have a new chance to work out their own destiny. If we can make the Russian people our allies in the enterprise we will obviously have made our task easier and victory more certain. The objectives outlined in NSC 20/4 (November 23, 1948) ... are fully consistent with the objectives stated in this paper, and they remain valid. The growing intensity of the conflict which has been imposed upon us, however, requires the changes of emphasis and the additions that are apparent. Coupled with the probable fission bomb capability and possible thermonuclear bomb capability of the Soviet Union, the intensifying struggle requires us to face the fact that we can expect no lasting abatement of the crisis unless and until a change occurs in the nature of the Soviet system. (…) SURSA: NSC 68: United States Objectives and Programs for National Security, April 14, 1950,http://www.mtholyoke.edu/acad/intrel/nsc-68/nsc68-1.htm , 18.02.2007

* pentru uz intern 

 212 

Mihai Croitor , Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală 

Seminar nr. 11
1962-1975: De la criza rachetelor din Cuba la Actul final de la Helsinki. Instituţionalizarea destinderii

I Tentativele de limitare a folosirii şi experimentării armamentului nuclear: SALT I şi II
5 august 1963 – semnarea Tratatului de Interzicere a Experienţelor Nucleare de către SUA , URSS şi Mare Britanie. Tratatul stipula acordul părţilor semnatare de a renunţa la experimentarea armelor nucleare în atmosferă , în spaţiul cosmic şi sub apă. Tratatul în cauză este cunoscut şi sub denumirea de Tratatul Limitat de Interzicere a Experimentelor Nucleare , deoarece nu conţinea nici o prevedere privind experimentele subterane 1 iulie 1968 – semnarea Tratatului de Neproliferare Nucleară de către SUA , URSS şi Mare Britanie. Tratatul cerea părţilor semnatare să se abţină de la facilitarea dobândirii acestor arme de către alte ţări. mai 1972 – la Moscova , Richard Nixon şi Alexei Kosîghin semnează SALT I. Tratatul cuprinde două părţi : ° un acord , pe 5 ani , care limitează numărul rampelor de lansare a rachetelor balistice la numărul celor care existau sau erau în construcţie la data încheierii acordului (nr. rachetelor balistice intercontinentale : URSS – 2 358 ICBMs , SUA – 1 710 ICBMs ; rachete ce pot fi lansate de pe submarin : URSS – 62 SLBMs , SUA – 44 SLBMs). Neajuns – se fixează o limită * pentru uz intern   213 

SUA şi URSS 1) Ruptura chino-sovietică : ° februarie 1956 – Congresul al XX-lea al PCUS şi discursul secret al lui Nikita Hruşciov ° noiembrie 1957 – Consfătuirea partidelor comuniste de la Moscova ° 31 iulie – 3 august 1958 – întâlnirile oficiale dintre Mao Zedong şi Nikita Hruşciov (Beijing) * pentru uz intern   214  . şi pentru ogivele nucleare pe care fiecare proiectil poate să le ducă. Jimmy Carter şi Leonid Brejnev semnează SALT II. ° a doua parte a tratatului se referă la proiectilele antibalistice (ABMs .Mihai Croitor . SUA şi URSS. înainte ca acestea să-şi atingă ţinta). nu însă .acestea au menirea de a distruge proiectilele inamice . Invazia sovietică din Afganistan a determinat Congresul SUA să nu ratifice acest tratat. Prezentul tratat . Rolul Chinei în confruntarea celor două puteri. iunie 1979 – la Viena . încheiat pe o perioadă nelimitată . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  pentru numărul proiectilelor . II Crize periferice şi de sistem: rolul Chinei în confruntarea celor două puteri. prevede limita de 2 250 de proiectile pentru fiecare putere şi aduce limitări serioase în privinţa numărului de ogive nucleare transportate. 1978). Acordul . conflictele din Orientul Apropiat şi crizele energiei (1973. reduce numărul acestora la o poziţie unică de 100 de proiectile. războiul din Vietnam A.

Mihai Croitor . 15 martie 1969 – incidentele militare sinosovietice de pe insula Damansky ( Zhenbao ) 2) Apropierea chino-americană : ° martie 1971 – SUA ridică restricţia la paşapoarte cetăţenilor americani care doresc să călătorească în China ° 6 aprilie 1971 .Diplomaţia ping-pong-ului ° 10 iunie 1971 – SUA ridică . discurs petrecut după primirea Republicii Populare China în ONU ° 21-28 februarie 1972 – vizita preşedintelui Nixon în Republica Populară China ‫ ٭‬De ilustrat într-o manieră detaliată . Conflictele din Orientul Apropiat şi crizele energiei (1973. evenimentele mai sus enunţate B. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  ° impactul atacului chinez asupra insulelor Quemoy şi Matsu asupra relaţiilor chino-sovietice ° 2 octombrie 1959 – întâlnirea dintre Nikita Hruşciov şi Mao Zedong (Beijing) ° 18 iulie 1960 – retragerea experţilor sovietici din China ° 2 martie . după 22 de ani . 1978) 1) Războiul de 6 zile (1967) 1967 – Abdel Gamal Nasser reuşeşte să obţină din partea ONU retragerea căştilor albastre 22 mai 1967 – Egiptul refuză accesul navelor sub pavilion israelian în Golful Aquaba * pentru uz intern   215  . embargoul privind comerţul cu Republica Populară China ° 9-10 iulie 1971 – călătoria secretă în China efectuată de Kissinger ° 25 noiembrie 1971 – discursul lui Huang Hua .

sirienii recuceresc o partea Podişului Golan 12 octombrie 1973 – armata israeliană organizează cu succes o contraofensivă 22 octombrie 1973 – Consiliul de Securitate adoptă rezoluţia 338 ( încetarea focului în 12 ore ) şi cere aplicarea rezoluţiei 242 23 octombrie 1973 – armata israeliană reia operaţiunile militare 26 octombrie 1973 – Consiliul de Securitate adoptă rezoluţia 339 şi hotărăşte organizarea unei forţe de urgenţă. majoritatea la sol). de Egipt la 8 iunie .Mihai Croitor . Israelul ocupă teritoriul Gaza 7 iunie 1967 – israelienii cuceresc Înălţimile Golan . este acceptată de Iordania la 7 iunie . Cisiordania şi Ierusalimul. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  30 mai 1967 – Egiptul şi Iordania încheie un tratat de apărare mutuală 5 iunie – Israelul lansează un atac preventiv asupra vecinilor săi arabi. dintre Anwar as Sadat şi Menahem Begin * pentru uz intern   216  . Tot acum guvernul israelian se declară dispus a înceta focul încetarea focului . a cărei formulare ambiguă ( retragerea israeliană din toate teritoriile sau numai din unele ) ascunde sâmburii războiului de Yom Kippur ‫ ٭‬De relevat poziţiile SUA şi URSS vis-a-vis de această criză 2) Războiul de Yom Kippur (1973) 6 octombrie 1973 – Ziua Marii Iertări Evreieşti ( Yom Kippur ) – egiptenii atacă Peninsula Sinai şi Înălţimile Golan egiptenii reuşesc să forţeze trecerea Canalului Suez . ‫ ٭‬De relevat poziţiile SUA şi URSS vis-a-vis de această criză precum şi principalele prevederi ale acordului de la Camp David (17 septembrie 1978). şi de Siria la 10 iunie 22 noiembrie 1967 – Consiliul de Securitate adoptă rezoluţia 242 . Victoria Israelului este totală (340 de avioane egiptene sunt distruse. fără nici un fel de condiţie.

provoacă creşterea preţului ţiţeiului * pentru uz intern   217  .65$ în numai trei luni ) 23-28 octombrie 1973 – embargo-ul este extins şi asupra Olandei. 19 octombrie 1973 – OPEC decide instituirea unui embargo asupra exportului de petrol în SUA ( preţul benzinei creşte de la 3$ barilul la 11. ceea ce provoacă o reacţie dură din partea ţărilor arabe 16 octombrie 1973 – OPEC decide creşterea preţului petrolului. exporturile de petrol sunt reluate . însă într-o cantitate mult mai mică decât anterior – determină creşterea preţului ţiţeiului 1980 – Saddam Hussein invadează Iranul – exporturile de petrol ale Iranului sunt oprite . iar cele ale Irakului sunt reduse cu 70% . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  3) Prima criza energetică (1973) 6 octombrie 1973 – declanşarea Războiului de Yom Kippur 14 octombrie 1973 – SUA organizează un pod aerian pentru a aproviziona armata israeliană cu material de război .Mihai Croitor . urmată la 23 noiembrie de Portugalia şi Africa de Sud 27 noiembrie 1973 – Richard Nixon semnează Emergency Petroleum Allocation Act ( viza preţul şi producţia de ţiţei ) 17 martie 1974 – OPEC renunţă la embargo ( excepţie face Libia) 4) A doua criză energetică (1978-1979) decembrie 1978 – violenţele radicale din Iran determină oprirea exportului de petrol 16 ianuarie 1979 – şahul Iranului este constrâns să ia calea exilului 1 februarie 1979 – ayatolahul Khomeiny instalează o Republică islamică sub noul regim .

Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  5) Războiul din Vietnam Administraţia Truman . Ho Şi Min s-a opus eforturilor franceze de a pune bazele unui alt regim în sud Administraţia Einsenhower .la sfârşitul războiului Vietminhul controla nordul Vietnamului.Vietcongul este aprovizionat de Nord.la sfârşitul anului 1946. guvernul Vietnamului de Sud refuză să respecte prevederile Acordurile de la Geneva şi în acest context.în 1956. iar în septembrie 1945 Ho Şi Min a proclamat înfiinţarea Republicii Democratice Vietnam.în iulie 1954 se încheie acordurile de la Geneva. francezii sunt încercuiţi şi asediaţi. rezistenţa împotriva ocupaţiei japoneze a fost condusă de Vietminh (Liga vietnameză pentru independenţă ) care a căzut sub influenţa comuniştilor conduşi de Ho Şi Min .în 1954 forţe masive franceze sunt trimise la Dien Bien Phu în nord-vestul Vietnamului. lângă graniţa cu Laos.preşedintele Kennedy trimite doar consilieri militari . ceea ce a inaugurat o perioadă de instabilitate politică se declanşează războiul din Indochina * pentru uz intern   218  . iar Dien Bien Phu cade . pentru a atrage gherila Vietminh în câmp deschis şi a o distruge.în 1963. însă lipsiţi de ajutorul american.Mihai Croitor . Diem. prin Laos. forţele de gherilă ale Vietcongului declanşează o serie de atacuri împotriva regimului Administraţia Kennedy .în timpul celui de al doilea război mondial. prin calea Ho Şi Min . cu capitala la Hanoi. prin care se urmăreau normalizarea situaţiei din Vietnam . recunoscută de Franţa în 1946 . primul ministru sud – vietnamez este înlăturat printr-o lovitură de stat.

31 ianuarie 1968. menţinerea regimului sprijinit de ei. forţele Vietcong şi Nordul declanşează un atac surpriză împotriva Sudului.ajung într-un impas datorită poziţiilor ireconciliabile ale celor două părţi: americanii doreau retragerea forţelor Vietnamului de Nord şi a Vietcongului din Sud. însoţită de un sprijin american pentru instruirea şi echiparea acestora c) extinderea războiului asupra Cambodgiei.în februarie 1965 Vietcong a ucis şi rănit cetăţeni americani » preşedintele american Jonhson ordonă operaţiunea Rolling Thunder (bombardarea asupra Vietnamului de Nord pentru a opri aprovizionarea Vietcong) . incursiunea din Cambodgia din 1970. aşa –numita operaţiune Menu (bombardarea începând cu martie 1969 a bazelor comuniste din Cambodgia) .la 7 august 1954 rezoluţia asupra Golfului Tonkin este votată de Congres . nerespectând armistiţiul încheiat pentru sărbători.dificultăţi interne generate de o serie de scandalurile legate de operaţiunile militare americane în Vietnam (masacrul de la My Lai .în martie 1965 primele unităţi sunt trimise sub pretextul apărării aerodromurilor americane . încheiat fără un rezultat clar. adevărul despre evenimentele din Portul Tokin ) * pentru uz intern   219  . aşa – numita ofensiva Tet » contraatac american şi al forţelor Vietnamului de Sud. de fapt o victorie psihologică pentru Hanoi » încetarea bombardamentelor Administraţia Nixon .o nouă strategia care viza trei direcţii de acţiune: a) convorbiri la Paris .Mihai Croitor . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Administraţia Jonhson . în timp ce nord vietnamezii şi Vietcongul doreau menţinerea unei prezenţe militare şi reunificarea Vietnamului sub conducerea unui guvern comunist b) vietnamizarea conflictului: reducerea implicării directe americane prin scăderea numărului de soldaţi americani şi transferarea operaţiunilor militare către unităţile vietnameze.

în fruntea partidului comunist.în decembrie 1972.27 ianuarie 1973 semnarea unui acord prin care nord – vietnamezii obţineau ceea ce ceruseră anterior. Vietnamul de Nord declanşează ofensiva împotriva Sudului. cererea de ajutor a Vietnamului de Sud este ignorată de Congresul american III Criza cehoslovacă şi “suveranitatea limitată” în blocul estic A.la sfârşitul lui martie 1973.Mihai Croitor . convorbirile de la Paris s-au întrerupt » americanii declanşează aşa –numitele „bombardamente de Crăciun” .lipsa de legitimitate a elitelor conducătoare.martie 1975. iar în martie 1968.au avut loc masive reabilitări politice şi ale victimelor represiunii staliniste * pentru uz intern   220  . asociate cu modelul anacronic stalinist conflict între ramura slovacă şi cea cehă a partidului comunist ⇒ ascuţirea luptei politice de la vârful conducerii partidului ⇒ ianuarie 1968.eforturile reformiştilor de la Praga de a oferi un model de socialism radical diferit de cel sovietic .Dubcek a încercat o modernizare a sistemului socialist ⇒ aprilie 1968 este adoptat de către Comitetul Central al partidului comunist documentul intitulat „Programul de acţiune” . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  . iar sud. lăsându-i locul generalului Ludvik Svoboda B. cauze: . unităţile americane au părăsit Vietnamul . demisionează din funcţia de preşedinte al Republicii. desfăşurarea evenimentelor: . în timpul negocierilor.vietnamezii acceptau doar datorită promisiunii Statelor Unite că vor interveni dacă acordul este încălcat . Novotny este înlocuit de către Alexander Dubcek.

şi R.G.în 1969.F.D.D.aprilie 1968 Husak îl înlocuieşte pe Dubcek .Willy Brandt iniţiază o politică de „deschidere spre Est” (Ostpolitik). e) tratat de prietenie cu Cehoslovacia * pentru uz intern   221  .G.21 august 1968 a avut loc invazia Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varşovia ⇒ consecinţe: ° impunerea unui guvern pro – sovietic ° Dubcek. fără România şi Cehoslovacia s-a încheiat cu remiterea unei scrisorii deschise ameninţătoare adresată liderilor cehoslovaci .Mihai Croitor . care se va materializa prin încheierea următoarelor acorduri: a) august 1970 – tratatul germano – rus b) decembrie 1970 – tratatul germano – rus c) septembrie 1971 – tratatul cvatripartit cu privire la Berlin d) decembrie 1972 – tratatul fundamental dintre cele două state germane.23 martie 1968 – întâlnirea de la Dresda a statelor participante la Tratatul de la Varşovia ⇒ condamnarea mişcării reformiste cehoslovace . R. care eşuează .iulie 1968 – o nouă întâlnire a statelor participante la Tratatul de la Varşovia. alţi lideri cehoslovaci au fost luaţi ostateci şi transportaţi la o unitate militară din URSS ⇒ desfăşurarea tratativelor de la Moscova .) .13 noiembrie 1968 discursul lui Brejnev ⇒ doctrina suveranităţii limitate IV De la Ostpolitik la Actul final de la Helsinki .o nouă întâlnire a statelor participante la Tratatul de la Varşovia la Bratislava ⇒ încercarea sovietică de a-l înlătura pe Dubcek.G. social – democratul Willy Brandt pune capăt doctrinei Hallstein (ruperea relaţiilor diplomatice cu toate ţările care au recunoscut R. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  .27 iunie 1968 este publicat „Manifestul celor 2000 de cuvinte” .

la 1 august 1975 . adoptată la 6 iulie 1966. Pactului de la Varşovia. în cadrul şedinţei Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de prietenie. rezoluţii sau orice alt tip de document final. recomandări. având sarcina să înregistreze punctele de vedere ale guvernelor participante în problemele referitoare la securitatea şi cooperarea în Europa. la nivelul şefilor de stat sau de guvern. state nealiniate . fixarea celei de a treia faze s-a desfăşurat la Geneva. colaborare şi asistenţă mutuală de la Varşovia . între 18 septembrie 1973-21 iulie 1975 3) a treia fază prevăzută pentru adoptarea documentelor finale. într-un cadru oficial. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Actul final de la Helsinki .la CSCE Helsinki au participat 33 de state. precum şi eventualele propuneri ale diferitelor probleme ale ordinii de zi a conferinţei.8 iunie 1973 2) a doua fază. membre ale Alianţei Nord Atlantice. la nivel de experţi.prima Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa a inclus trei faze: 1) nivelul miniştrilor afacerilor externe. precum şi pregătirea.ideea întăririi păcii şi securităţii în Europa şi a convocării unei conferinţe în acest sens a fost pentru prima dată inclusă în „Declaraţia cu privire la întărirea păcii şi securităţii în Europa”. s-a desfăşurat între 30 iulie – 1 august 1975 la Helsinki . consacrată elaborării documentelor finale sub formă de declaraţii.Mihai Croitor . s-a desfăşurat la Dipoli (o localitate mică de lângă Helsinki) între 22 noiembrie 1972.structura Actului final de la Helsinki: trei părţi / „coşuri” mari a) probleme politice b) probleme economice c) problema drepturilor omului şi libera circulaţie a ideilor * pentru uz intern   222  .s-a semnat la sfârşitul Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

........... precum şi semnificaţia acestui document din punctul de vedere al evoluţiei relaţiilor internaţionale...... Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  * De ilustrat principalele prevederi ale Actului final de la Helsinki plecând de al direcţiile indicate mai sus............................................... Henry Kissenger făcea călătorii dus-întors între Cairo şi Ierusalim pentru negocieri VI Suport Documentar Document 1: Prima conversaţie dintre Hruşciov şi Mao Zedong ... V Dicţionar ABMs – acronim desemnând Antiballistic Missiles diplomaţia ping-pong-ului – la 6 aprilie 1971 echipa de tenis de masă a Chinei a invitat echipa de tenis de masă a SUA să facă o vizită în China....... ( un prim pas în normalizarea relaţiilor dintre cele două state ) ICBMs – acronim desemnând Intercontinental Ballistic Missiles SALT – acronim desemnând Strategic Arms Limitation Talks şi ulterior Strategic Arms Limitation Treaty Shuttle Diplomacy – diplomaţie de navetă – în perioada de după războiul de Yom Kippur ............... Am înţeles că Hruşciov a vrut să rezolve chestiunea flotei comune împreună cu tovarăşii chinezi ....... având în gând şi atragerea Vietnamului.... Hruşciov: În acest caz ne putem întâlni din nou în 9 999 de ani pentru a pune la punct cooperarea pentru următorii 10 000 de ani.........Mihai Croitor ... Mao Zedong: Am înţeles după cum urmează: dacă vrem să obţinem asistenţă sovietică atunci trebuie să construim o flotă comună orientată în principal împotriva SUA.. ........ putem afirma faptul că şi cooperarea noastră este asigurată pentru 10 000 de ani............ 31 iulie 1958 (excerpt ) Mao Zedong: Fără a face prognoze pe termen îndelugat ...................... * pentru uz intern   223  .

) am fi fost deasemena împotrivă.a..... Mao Zedong: Am spus anterior că în caz de război Uniunea Sovietică va putea folosi orice parte a (teritoriului – n.......... suntem de acord ca pe baze de egalitate ca dumneavoastră să puteţi menţine prin intermediul acestei staţii legătura cu flota dumneavoastră de submarine. noi va trebui să folosim zonele de coastă pe scară largă ... Nu a fost nici o decizie a CC în acestă chestiune.. Mao Zedong: Este adevărat.... Dar nu am ridicat problema niciunui teritoriu (chinez –n.......... Aceasta trebuie să * pentru uz intern   224  .... Tovarăşii miliari spun că este necesară o staţie radar ... fie în alt mod.) putem spune că suntem împotrivă.........a..............) Chinei ..... Nu există nici o problemă în legătură cu proprietatea ( staţiei radar – n... inclusiv Vietnamul. Dacă ne-aţi fi sugerat dumneavoastră aceasta ( ideea flotei comune – n.. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Hruşciov: Am spus că atunci când războiul începe.. atunci când veţi dobândi o flotă de submarine.a. Analizând aceasta ( chestiunea flotei comune – n.... Poate marinarii chinezi vor acţiona.............. prin urmare ...............). Ar fi mai bine dacă tovarăşii chinezi ar accepta participarea noastră la construcţia staţiei fie prin intermediul unui credit..Mihai Croitor .. am putea intra în contact cu tovarăşii chinezi pentru a construi o astfel de staţie.a...... Când războiul începe este nevoie de eforturi comune.. Cred că nu pot exista doi proprietari asupra acestei staţii... Hruşciov: Acum aş vrea să vorbesc despre staţia radar...)..... Staţia este necesară.. şi marinarii ruşi vor fi liberi să acţioneze în orice port al Chinei... .. Hruşciov: Puteţi să nu fiţi de acord cu noi.a. poate eforturi comune vor fi necesare..) şi a unei baze (militare sovietice – n. Mao Zedong: Spre exemplu dacă ar fi 100 de soldaţi în flotă ce parte aţi deţine dumneavoastră şi ce parte noi? Hruşciov: Flota nu se poate afla în proprietatea a două state.. Problema e exploatarea ( staţiei radar – n. Noi avem nevoie de ea şi dumneavoastră veţi avea nevoie de ea ..... Cred că aceste consideraţii sunt corecte.) acolo.. Mao Zedong: Dacă este aşa atunci toţi norii negrii sunt risipiţi.... Flota trebuie comandată..a.... pentru ca atunci când e nevoie să putem comanda submarinele sovietice din Pacific.... M-am gândit că pentru realizarea unei atare probleme.... Hruşciov: Nu aş vorbi despre “marinari ruşi”...a. Când doi sunt la comandă e imposibil de dus un război..........

această probleme e rezolvată.. * pentru uz intern   225  .. Nu ard când reintră în atmosferă? Hruşciov: Nu ..... Mao Zedong: Această staţie poate fi construită. 2001... Khrushchev with Mao Zedong Hall of Huaizhentan [Beijing]. dar importante probleme.. Când va fi necesar . dar în Vest continuă testarea (armelor nucleare – n... Aţi spus că rachetele intercontinentale se deplasează prin spaţiu.... dacă nu există nici o obiecţie din partea dumneavoastră . Hruşciov: Nu în comun ......... . ......... sub condiţia ca la acea vreme să nu fie un angajament general cu privire la încetarea testelor.. cred că militarii noştrii ar trebui să ia în calcul această problemă. p...... 31 July 1958” . Acum continuăm să lucrăm la bombele atomice şi cu hidrogen.... 1 First Conversation of N. ci numai parţial.... desigur vom relua testele....... Dumneavoastră aţi oprit testarea unilateral .S.) pe baze de egalitate.....12-13 . Nouă ne va fi folositoare doar în timp de război...... sau în timpul antrenamentelor...........a....a.... Kurile şi zonele nordice de coastă......... nr....... Dumneavoastră veţi putea opera în staţiile noastre din Valdivostok ..... Dacă RPC refuză .. Prima-legată de interzicerea experienţelor de arme atomice. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  fie chineză. Va fi proprietatea Chinei . construită cu investiţii guvernamentale chineze şi o vom putea opera în comun.. 3 august 1958 (excerpt) Mao Zedong: Aş vrea să clarificăm două mici. Credeţi că este necesară reluarea testelor? Hruşciov: Ei ne-au eliberat de orice angajament luat prin faptul că nu au oprit testele lor.. Noi ne-am desfăşurat testele noastre............ SURSA: “ Document No......a.......... nu vom mai insista ( asupra acestei chestiuni – n. Mao Zedong: Acum am înţeles............).....)..Mihai Croitor ....... Aş vrea să ajungem la un aranjament de operare ( a staţiei radar –n. 250-260 Document 2: A patra conversaţie dintre Hruşciov şi Mao Zedong ....... în Cold War International History Project Bulletin .

... La sfârşitul războiului ... Toţi suntem îngrijoraţi când părăsiţi ţara ( URSS –n.....Hall of Qinjendiang..... nr. dar eu am în vedere alt tip de pericol....... probabil aşa va fi....... V-aş sfătui să declaraţi numirea unui reprezentant în absenţa dumneavoastră ( de la summit – n.S...) Stevenson va deveni preşedinte? Hruşciov: E o personalitate mult mai pozitivă...a. deşi e mai bine pentru noi dacă va rămâne... există un anumit risc . mai ales dacă summit-ul are loc la New-York: acolo sunt mulţi maghiari furioşi . cu ocazia summit-ului şefilor de state ........ Ca politician ..Mihai Croitor .) Dulles va rămâne în aceiaşi poziţie? Hruşciov: Nu ............).. Condiţiile sunt mult mai bune la Geneva... E mai uşor să te înţelegi cu un prost decât cu o persoană inteligentă..260-262 * pentru uz intern   226  .12-13 ..a.. Mao Zedong: Cel mai probabil .. . Mao Zedong: Credeţi că ( John Foster – n..a....... Apoi (Winston) Churchill i-a cerut lui Stalin să vină în ajutorul aliaţilor vestici...... precum şi alţi inamici.. probabil va pleca .............. e periculoasă...a.. 2 Fourth Conversation of N...... Mao Zedong: Stalin a refuzat să meargă la Geneva . germanii aproape că l-au învins în Ardeni........) ca un erou naţional......).) Nixon va deveni preşedinte....a.. Şi chiar ca şi militar nu e prea strălucit..... SURSA: “ Document No...... Hruşciov: Da... 2001.... Eisenhower a intrat pe arena (politică –n....a. .... Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Mao Zedong: Cred în continuare faptul că deplasarea dumneavoastră peste graniţă .... Hruşciov: Stalin era senil ...... dacă Partidul Republican rămâne la putere ( vicepreşedintele Richard – n...... ca rezultat al războiului (celui de-al doilea război mondial – n...).a. 3 August 1958 ” în Cold War International History Project Bulletin ...... ... El va fi mult mai dificil decât Eisenhower. p. nu e printre cei mai buni: îi lipseşte experienţa politică.. Hruşciov: Da. Mao Zedong: În opinia dumenavoastră ( candidatul democrat la preşedinţie –n.. Khrushchev with Mao Zedong.

. Eisenhower din 27 septembrie 1959 . Ei sunt agenţi ai Agenţiei Centrale de Iformaţii şi au fost prinşi în flagrant.... care potrivit acordului ............. am ajuns la un acord potrivit căruia americanii care locuiesc de mult timp în RPC (imigranţii) se pot întoarce în SUA..... Recomandat ar fi ca fragmentele de conversaţie cu Eisenhower .............. O instanţă judecătorească chineză i-a condamnat la pedepse lungi: unul pe viaţă şi altul la 20 de ani * pentru uz intern   227  ...... Hruşciov: Nu ştiam că RPC deţine cinci americani în captivitate. ca şi remarcii lui Eisenhower în legătură cu motivul pentru care URSS nu a adoptat aceiaşi poziţie în problema Taiwan-ului ca în cea a Germaniei..18 militari americani . Fekto şi Downey. din discuţia mea cu Preşedintele D............ ........... A doua categorie ..Mihai Croitor .... Chinezii au acordat o mare importanţă chestiunii detenţiei a cinci americani în China .Un avion aparţinând SUA a fost doborât pe teritoriul Chinei şi nu al Coreei. Interpreţii Yang Ming Fu şi Li Yue Zhen traduc oral fragmentele de conversaţie cu Eisenhower .... să fi traduse aici oral de interpret.... În afară de aceasta am dori să vă punem la curent cu unele fragmente referitoare la China... Tovarăşe Hruşciov . le era permis să părăsească RPC erau prizonierii de război... . sentinţa lui poate fi redusă... Prin urmare la Conferinţa de la Geneva . După aceasta au mai fost capturaţi doi americani ...... . Zhou Enlai:La 1 august 1956 .. Cu toate acestea am stipulat faptul că dacă aceşti oameni comit orice infracţiune... care se aflau în acest avion au fost luaţi prizonieri..... şi apoi permiteţi-ne să schimbăm opinii în legătură cu vizita mea în SUA şi în legătură cu relaţiile cu America.. ei pot fi arestaţi....... E adevărat? În conversaţia cu Eisenhower am spus că doar sub forma unui sfat prietenesc aş putea atige această problemă la Beijing.... mai sus menţionate ........ Dreptul chinez prevede faptul că dacă un deţinut se poartă bine în detenţie............. americanii şi noi . care ne-a fost pus la dispoziţie în această dimineaţă Hruşciov: Bine......... Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Document 3 : Conversaţia dintre Hruşciov şi Mao Zedong .... 2 octombrie 1959 (excerpt ) Mao Zedong: Ne-am pus la curent în legătură cu mesajul lui Eisenhower către Dumneavoastră . Noi am luat iniţiativa şi am eliberat 13 prizonieri de război americani.......... mai sus menţionate..... care sunt acum în detenţie... americanii nu au avut de ce să ne acuze.....

......... Noi cunoaştem conţinutulinstrucţiunilor care i s-au dat lui (John Foster –n..... aşa cum se cuvenea ...... Majoritatea au fost eliberaţi şi numai 5 americani se află în detenţie pe teritoriul RPC.......... Mai târziu ............................ Noi de asemenea credem că Statele Unite nu se vor porni un război doar din cauza acestor insule şi a Taiwan-ului......................... ... Mao Zedong: Deşi am deschis focul asupra insulelor ( Quemoy şi Matsu – n..... dar eu vorbesc despre aceasta în calitate de aliat........ A fost incredibil .............a..........................a..... * pentru uz intern   228  .. şi Lenin i-a recunoscut (suveranitate – n........ americanii nu vor porni un război din cauza acestor insule şi a Taiwanului................................).........Mihai Croitor .......... am crezut că veţi cuceri aceste insule şi am fost supărat când am aflat că nu le-aţi cucerit................ Toţi sunt spioni şi potrivit dreptului chinez sunt supuşi încarcerării... dacă atacaţi atunci trebuie să capturaţi aceste insule şi dacă nu consideraţi necesară capturarea acestora .... Hruşciov: Da.... Sincer vorbind......... .Ţineţi minte că această republică a fost stabilită pe teritoriul Uniunii Sovietice................ dar nu îi vom elibera pe americani acum ... vi-l putem pune la dispoziţie.) Dulles atunci când s-a întâlnit cu Chiang Kai-shek................. Zhou Enlai: În privinţa chestiunii Taiwan-ului ............. Lenin a creat Republica Orientului Îndepărtat în Estul Îndepărtat al Uniunii Sovietice...................................... atunci nu mai are rost să atacaţi... dar Lenin pentru o perioadă a făcut asta........a............).... ar trebui să tragem o linie între cele două aspecte ale sale: relaţiile dintre Republica Populară China şi Taiwan sunt o chestiune internă şi relaţiile dintre China şi America în privinţa problemei Taiwan-ului .. Cu ceva vreme în urmă ....... ci la momentul oportun.................. ....Dacă vă interesează acest document .......................... Hruşciov: Aşa este şi în această modalitate am vorbit cu Eisenhower..... Republica Orientului Îndepărtat s-a unit cu Uniunea Sovietică.....................Desigur că este problema dumneavoastră .............. după cum aţi putut vedea din fragmentele conversaţiei mele cu Preşedintele..................... Cât priveşte atacarea insulelor ............... ....... Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  de închisoare.............. ......... Mao Zedong: Desigur îi putem elibera sau nu (pe prizonierii americani-n.......................................................... ....a......... .. Am avut sub detenţie în jur de 90 de americani.............. reprezintă aspectul internaţional al acestei probleme...................) noi nu vom încerca să le eliberăm.....

.... în Cold War International History Project Bulletin .Ar trebui să-l susţinem pe Nehru ..... Mai bine terminăm discuţia acestor probleme acum. În scrisoarea mea către Nehru din 9 septembrie .. să-l ajutăm să rămână la putere. respectiv că în general suntem uniţi...........) Radhakrishnan va sosi în China. Beijing.. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Hruşciov: De ce a trebuit să omorâţi oameni la graniţa cu India? Mao Zedong:Ei ne-au atacat mai întâi..... nr............ Zhou Enlai: Cedate informative credeţi........cele indiene sau ale noastre? Hruşciov: Deşi hinduşii au atacat primii... Chen Yi: Sunt insultat de declaraţia dumneavoastră potrivit căreia “deteriorarea relaţiei cu India a fost din vina noastră”. 2001.... ..Hinduşii chiar au trecut linia McMahon..... ci numai dintre hinduşi....... 2 October 1959 ” .... Putem evalua relaţia noastră după cum urmează . prin negocieri.......... nimeni dintre chinezi nu a fost ucis..a..... În afară de aceasta ....262-269 * pentru uz intern   229  ............. i-am furnizat explicaţii detaliate cu privire la cele întâmplate între India şi noi....... Mao Zedong: Evenimentele din Tibet şi conflictul de graniţă – sunt acţiuni temporare. Khrushchev with Mao Zedong.... Hruşciov: Şi eu sunt insultat de declaraţia dumneavoastră potrivit căreia noi (sovieticii – n.... 3 Memorandum of Conversation of N......S.............. SURSA: „ Document No.. Zhou Enlai:Dar ce trebuia să facem dacă ei ne-au atacat primii? Nu puteam trage în aer.............. au trecut graniţa şi au continuat să tragă (focuri de armă) timp de 12 ore. p....) suntem servili.12-13.......a.Mihai Croitor .. iar cele câteva diferenţe nu stau în calea prieteniei noastre. Am afirmat aceasta pentru că am luat măsurile de a rezolva această chestiune paşnic.. în viitorul apropiat Vicepreşedintele (indian – n...

... Recent partea chineză . în contactele cu experţii sovietici din RP China. aparent .. inclusiv cei militari . la începutul lunii august 1958 . în trecut . Pentru acest obiectiv organismele sovietice au selectat pe cei mai buni şi mai experimentaţi experţi . în spiritul prieteniei şi al cooperării şi în acord cu principiile de egalitate şi interese mutuale să dezvolte şi să consolideze relaţiile economice şi culturale dintre ele. partea chineză şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la unii experţi şi consilieri sovietici. de faptul că experţii şi consilierii sovietici . . sunt neprietenoase faţă de Uniunea Sovietică.8-9 . Guvernul sovietic se vede nevoit să declare că acţiunile părţii chineze .) Ambasada (sovietică de la Beijing – n. neprietenească faţă de Uniunea Sovietică .. îşi exprimă speranţa că guvernul RP China va înţălege corect cauzele care au dus la o atare decizie. 1996-1997. 18 July 1960 ” în Cold War International History Project Bulletin . Alianţă şi Asistenţă Reciprocă .. Guvernul Uniunii Sovietice .) În timpul vizitei liderilor sovietici în RP China . 18 iulie 1960 Potrivit Tratatului de Prietenie . încheiat între URSS şi RPC .) este instruită să informeze guvernul RP China. Alianţă şi Asistenţă Reciprocă . sunt rechemaţi în patria-mamă. Ambasada Sovietică din Beijing către Ministerul de Externe al RPC .. (. ca şi normelor uzitate între statele socialiste. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Document 4: Notă privind retragerea experţilor sovietici . la cererea guvernului chinez . în acord cu propria lor voinţă . În luarea acestei decizii partea sovietică a luat în consideraţie şi faptul că guvernul înşuşi al RP China . a început să adopte o linie ..Mihai Croitor . p. SURSA: „ Note: The Soviet Embassy in Beijing to the Ministry of Foreign Affairs of the People’s Republic of China. (.. potrivit căruia ambele părţi şi-au luat angajamentul reciproc . dintre URSS şi RP China . a ridicat chestiunea ca un număr de experţi sovietici care lucrează în RP China să se întoarcă în Uniunea Sovietică. nr. Acestea sunt în contradicţie cu Tratatul de Prietenie . ceeaa ce contravine obligaţiilor asumate prin tratat .249-250 * pentru uz intern   230  ... un număr considerabil de experţi pentru a-şi desfăşura activitatea în China. guvernul sovietic a trimis . chiar cu riscul producerii unor dezechilibre ale economiei URSS.a. mai sus menţionate .

Bazându-ne pe inspecţiile la faţa locului şi pe raporturile de expertiză ale comisiei medicale .1: Soviet Report to GDR Leadership on 2 March 1969 SinoSoviet Border Clashes ” în Cold War International History Project Bulletin .) Nu există aşezări pe Insula Damansky .. deoarece un asemenea plan putea fi pregătit acolo în secret şi prezentat apoi lumii într-o versiune favorabilă organizatorilor (planului – n. in defending the socialist gains of the Czechoslovak people are of great significance for strengthening the socialist community. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Document 5: Raport sovietic cu privire la evenimentele din 2 martie 1969 . 6-7. militarii chinezi au comis acte de o cruditate şi brutalitate incredibilă împotriva grănicerilor sovietici răniţi. which is the main achievement of the international working class. Faţa unor victime a fost distrusă dincolo de posibilitatea de recunoaştere ... nu se află sate în vecinătate decât la zeci de mile depărtare. nr.. discursul lui Leonid Brejnev .Mihai Croitor . Putem trage concluzia că ( Insula Damansky – n. În timpul provocării .) a fost aleasă ca loc de provocare . 13 noiembrie 1968   In connection with the events in Czechoslovakia the question of the correlation and interdependence of the national interests of the socialist countries and their international duties acquire particular topical and acute importance. ora locală 11 . către liderii comunişti est-germani .a.. (.).189 Document 6 : Doctrina Brejnev .. 1995-1996. înjunghiaţi cu baionete şi cuţite. p. * pentru uz intern   231  . chinezii au organizat o provocare pe Insula Damansky .) SURSA: “ Document No. (. care a examinat cadavrele grănicerilor sovietici . la sud de Khabarovsk . între punctele Bikin şi Iman ( Regiunea Primorsky). putem afirma faptul că răniţii au fost împuşcaţi de chinezi de la distanţă mică . iar alte victime aveau uniformele şi cizmele furate de către soldaţii chinezi. The measures taken by the Soviet Union. jointly with other socialist countries.a. care nu are nici o importanţă economică. 3 august 1969 La 2 martie 1969 . care este situată pe râul Ussuri .

one or another socialist state. of the world revolutionary movement. This means that each Communist Party is responsible not only to its own people. to the entire Communist movement. becomes one-sided.Mihai Croitor . but also to all the socialist countries. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  We cannot ignore the assertions. * pentru uz intern   232  . a man living in a society cannot be free from the society. The peoples of the socialist countries and Communist parties certainly do have and should have freedom for determining the ways of advance of their respective countries. in stressing only the independence of the Communist Party. subordinate the particular to the general interest. Marxist dialectics are opposed to one-sidedness. and the whole working class movement. staying in a system of other states composing the socialist community. in Lenin's words. The socialist states respect the democratic norms of international law. Whoever forget this. Lenin demanded that all Communists fight against small nation narrow-mindedness. The groundlessness of such reasoning consists primarily in that it is based on an abstract. It is from these same positions that they reject the leftist. that the actions of the five socialist countries run counter to the Marxist-Leninist principle of sovereignty and the rights of nations to self determination. nonclass approach to the question of sovereignty and the rights of nations to self determination. seclusion and isolation. They have proved this more than once in practice. by coming out resolutely against the attempts of imperialism to violate the sovereignty and independence of nations. Just as. which is working for socialism. adventurist conception of "exporting revolution. none of their decisions should damage either socialism in their country or the fundamental interests of other socialist countries. cannot be free from the common interests of that community. with other processes. However. They demand that each phenomenon be examined concretely. consider the whole and the general. He deviates from his international duty." of "bringing happiness" to other peoples. held in some places. in general connection with other phenomena. The sovereignty of each socialist country cannot be opposed to the interests of the world of socialism.

first of all. and in isolation from the general context of class struggle in the modern world. Such "self-determination. a fact not depending on the will of the people. which also includes the might of its armed forces. from a Marxist point of view.capitalism and socialism. the norms of law. while the community of European socialist countries would have been split. including the norms of mutual relations of the socialist countries. However. would have come into conflict with its own vital interests and would have been detrimental to the other socialist states. and above all the Soviet Union as a central force. in effect encroaches upon the vital interests of the * pentru uz intern   233  . This is an objective struggle. naturally. that it remains a Communist Party). Each Communist Party is free to apply the basic principles of Marxism. in effect. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  However. cannot be interpreted narrowly." as a result of which NATO troops would have been able to come up to the Soviet border. precisely because of the might of the socialist community. Leninism and of socialism in its country. The weakening of any of the links in the world system of socialism directly affects all the socialist countries. Any attempt to avoid taking sides in this issue must end in fiasco. the implementation of such "self-determination. which cannot look indifferently upon this. but it cannot depart from these principles (assuming. and stipulated by the world's being split into two opposite social systems. formally. The antisocialist elements in Czechoslovakia actually covered up the demand for so-called neutrality and Czechoslovakia's withdrawal from the socialist community with talking about the right of nations to self-determination." in other words. Czechoslovakia's detachment from the socialist community. The socialist countries resolutely come out against the exporting and importing of counterrevolution. Lenin said: "Each man must choose between joining our side or the other side. it retains its national independence. that in its activity." It has got to be emphasized that when a socialist country seems to adopt a "nonaffiliated" stand. Concretely this means. each Communist Party cannot but take into account such a decisive fact of our time as the struggle between two opposing social systems -.Mihai Croitor .

with the right of these people to socialist self-determination. Party organs should not deal with all problems: they should encourage others and suggest solutions to the most important difficulties. and watch every step taken in fulfillment of its directives. http://www. Discharging their internationalist duty toward the fraternal peoples of Czechoslovakia and defending their own socialist gains. Its mission instead is primarily to inspire socialist initiative.S. their modes.R. the U. to demonstrate communist perspectives. SURSA: Brezhnev Doctrine. But at the same time the party cannot turn * pentru uz intern   234  . This determines the conceptual side of party activity. That harmful conception weakened the initiative and the responsibility of state. and to win over all workers by systematic persuasion and the personal examples of communists.02.cnn.com/SPECIALS/cold. bind all organizations. economic. We believe this is a condition for the socialist development of the country. damaged the party authority.S. This concept corresponded with the false thesis that the party is the instrument of the dictatorship of the proletariat. and the other socialist states had to act decisively and they did act against the antisocialist forces in Czechoslovakia. The party’s goal is not to become a universal “caretaker” of society. and prevented it from carrying out its real functions.war/episodes/14/documents/doctrine/ . as the very root of it.Mihai Croitor . and social institutions. April 1968 (excerpt) (…) The Leading Role of the Party: A Guarantee of Socialist Progress At present it is more important that the party adopt a policy fully justifying its leading role in society. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  peoples of these countries and conflicts.2007 Document 7 : The CPCz (Communist Party of Czechoslovakia ) Action program. (…) In the past. 15. the leading role of the party was usually conceived of a monopolistic concentration of power in the hands of party organs. Polish United Workers’ Congress.

combine broad democracy with scientific. strengthen the social order. societies. and promoting those interests and creating new progressive ones. (…) For the Development of Socialist Democracy and a New System of the Political Management of Society (…) We must reform the whole political system so that it will permit the dynamic development of social relations appropriate for socialism. (…) The constitutional freedom of movement * pentru uz intern   235  . It must develop through its members and bodies the practical organizational methods of political force in society.interest associations.Mihai Croitor . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  into an organization that influences society by its ideas and program alone. provide firm guarantees against a return to the old methods of subjectivism and highhandedness. (…) The implementation of the constitutional reforms of assembly and association must be ensured this year so that the possibility of setting up voluntary organizations. on the contrary. at the same time. highly qualified management. it must ensure that their initiative and political responsibility for the unity of society are revived and can flourish. and other bodies is guaranteed by law. The party’s policy must not lead non-communists to feel that their rights and freedom are limited by the role of the party. (…) As a representative of the most progressive section of the society – and therefore the representative of the prospective aims of society – the party cannot represent the full range of social interests. and maintain social discipline. special . (…) The party does not want to and will not take the place of social organizations. (…) Legal standards must also set forth a more explicit guarantee of the freedom of speech for minority interests and opinions. and so that the present interests and needs of various sections of our society are tended to without bureaucratic interference and free from a monopoly by any individual organization. stabilize the social order. The basic structure of the political system must. The role of the party is to find a way of satisfying the various interests without jeopardizing the interests of society as a whole.

and socialism in the struggle by socialist and democratic forces against the aggressive attempts of world * pentru uz intern   236  . both communists and non. (…) Socialism Cannot Do without Enterprises The democratization program of the economy places special emphasis on ensuring the independence of enterprises and enterprise groupings and their relative independence from the state bodies. the full implementation of the right of consumers to determine their consumption patterns and lifestyles. gardens. (…) Decision – making about the plan and the economic policy of the state must be both a process of mutual confrontation and harmonization of different interests. It also must manifest a suitable combination of the log-term development of the economy and its immediate prosperity. and the right and opportunity of various groups of working people and different social groups to formulate and to defend their economic interests in shaping economic policy. and so forth. democracy. consumers. (…) Our entire legal code must gradually come to grips with the problem of how to protect. (…) The International Status and Foreign Policy of the Czechoslovak Socialist Republic (…) We stand resolutely on the side of progress.Mihai Croitor . and we must certainly remove statutes that effectively put individual citizens at a disadvantage with the state and other institutions.communists. the interests of enterprises. In the future we must prevent various institutions from disregarding personal rights and the interests of individual citizens as far as personal ownership of family houses. different social groups of population. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  particularly that of travel abroad for our citizens must be explicitly guaranteed by law. (…) It is troubling that up to now the rehabilitation of people. has not always been carried out in full. nation. who were the victims of legal transgressions in previous years. the personal rights and property of citizens. in a better and more consistent way. the right to choose jobs freely. that is. employers. regarding the political and civic consequences. and other items is concerned.

Officials. Scientists. until it had al the offices and nothing else. Farmers. June 27. pp. (…) After enjoying great popular confidence after the war. pp. Jaromír Navrátil and others (ed. Artists.92-95. The came the evil days and events that endangered the nation’s spiritual well-being and character. A National Security Archive Documents Reader. Document 8 : The „Two Thousand Words” Manifesto. 1968 (excerpt) Two Thousand Words that Belong to Workers. The basic orientation of Czechoslovak foreign policy took root at the time of the struggle for national liberation and in the process of the social reconstruction of the country. But it fell into the hands of the wrong people. Most of the nation welcomed the socialist program with high hopes. (…) SURSA: “Akční program Komunistické strany Československa”. CEU Press. It revolves around the alliance and cooperation with the Soviet Union and the other socialist states. (…) We will actively pursue a policy of peaceful coexistence vis-a–vis the advanced capitalist countries. Taking. It is from this viewpoint that we determine our attitude toward the most acute international problems of the present and our role in the worldwide struggle against the forces of imperialist reaction. Rudé právo (Prague). the communist part by degrees bartered this confidence away for office. the ČSSR (Czechoslovak Socialist Republic ) will formulate its own position toward the fundamental problems of world politics. (…) The leaders’ mistaken policies transformed a political party and an alliance * pentru uz intern   237  . as a point of departure. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  imperialism. 1998.Mihai Croitor . 1968. and Everybody The first threat to our national life was from the war. April 10.1-6 apud. The Prague Spring 1968. the existing relationship of international forces and our awareness that Czechoslovakia is an active component of the revolutionary process in the world.).

especially at district and community level. No organizations. But large proportions of officials have been resistant to change and are still influential. The effort and the initiative now displayed by democratically – minded communists are only a partial repayment of the debt owed by the entire party to the non-communists whom it kept down in an unequal position. The chief sin and deception of these rulers was to have explained their own whims as the “will of workers. one that proved highly attractive to power-hungry individuals eager to wield authority. But those among us who are communists bear more than others. where they can employ them in secret and without fear of prosecution. (…) But in the days to come we must gird ourselves with our own initiative and make our own decisions. This * pentru uz intern   238  . and those who acted as components or instruments of unchecked power bear the greatest responsibility of all. that a democratic revival can be achieved without the communists. the factories for the workers. it was a specially trained stratum of party and state who actually rules in their name. It was only the opposition inside the communist party that had the privilege to voice antagonistic views. and the National Committees for the public. sometimes voiced. It was this apparatus that decided what might and might not be done: It ran the cooperative farms for the cooperative farmers. (…) They share our opposition to the retrograde views held by certain party members. Let us say in fairness that some of them long ago realized the evil trick history had played. To begin with we will oppose the view. were really controlled by their own members. The influx of members such as these affected the character and behavior of the party (…). or even in opposition to them. (…) For after twenty years the communists were the only ones able to conduct some sort of political activity. They still wield the instruments of power.” (…) While many workers imagined that they were the rulers.Mihai Croitor . to cowards who took the safe and easy route. The power they wield was that of a self-willed group spreading out through the party apparatus into every district and community. In effect it was these people who stepped into the shoes of the deposed class and themselves came to constitute the new authority. not even communist ones. and to people with bad conscience. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  based on ideas into an organization for exerting power. We bear responsibility for the present state of affairs.

Mihai Croitor . and picketing at their front doors.1 apud. behave decently. pp. A National Security Archive Documents Reader. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  would be unjust and foolish too. Let us demand the departure of people who abused their power. (…) (…) a great opportunity was given to us once again. demonstrative work brigades. damaged public property. (…) Let us demand public sessions of the national committees. which for working purposes we call socialism. (…) SURSA: “Dva tisíce slov. and in these we must support the progressive wing. There has been great alarm recently over the possibility that foreign forces will intervene in our development. resolutions. And we can assure our allies that we will observe out treaties of alliance. By winter we will know all. The communist already have their organizations in place. (…)We must demand that they produce local Actions Programs in public in every district and community. 27 June 1968. strikes. let us set up our own civic committees and commissions (…). if it will do what we give it a mandate to do. and give it a form more appropriate to our oncegood reputation and to the fairly good opinion we used to have of ourselves. 1998. For questions that no one else will look into. all we can do is stick to our own positions. friendship and trade. and initiate nothing ourselves. Whatever superior forces may face us. Again we have the chance to take into our hands our common cause. and they still have in their hands. Jaromír Navrátil and others (ed. demonstrations. collections to buy presents for their retirement. They have their experienced officials.” Literání listy (Prague). with weapons if need be. the crucial levers and buttons. p. CEU Press. The spring is over and will never return. as it was after the end of the war. We can show our government that we stand by it. Ways must be found to compel them to resign. and acted dishonorably or brutally. To mention a few: public criticism. after all. The Prague Spring 1968.). it is vital to achieve more at district and community level.177-181 * pentru uz intern   239  . On the other hand they have presented an Action Program to the public. apud. (…) Although at present one cannot expect more of the central political bodies.

oameni de alte naţionalităţi. pentru situaţia din Europa.) Noi pornim în activitatea noastră de la răspunderea pe care o avem faţă de popor. Noi considerăm că pentru a aşeza relaţiile dintre ţările socialiste. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Document 9 : Alocuţiunea preşedintelui Consiliului de Stat al României. pentru o clipă numai.) Problema alegerii căilor de construcţie socialistă este o problemă a fiecărui partid. în numele Comitetului Central. germani. Nicolae Ceauşescu. (.. o dată pentru totdeauna. Noi cu toţii.. români.. exprimând încrederea noastră deplină în hotărârea poporului român de a asigura construcţia paşnică a socialismului în patria noastră. ideea intervenţiei militare în treburile unui stat socialist frăţesc. ca un stat socialist. În aceste momente grele pentru poporul frate cehoslovac. când popoarele se ridică la luptă pentru a-şi apăra independenţa naţională. faţă de toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate. pentru egalitatea în drepturi. maghiari... Pătrunderea trupelor celor cinci ţări socialiste în Cehoslovacia constituie o mare greşeală şi o primejdie gravă pentru pacea în Europa. să se pună capăt amestecului în treburile altor partide. al Consiliului de Stat şi al guvernului să mă adresez dvs. (.. Nu există nici o justificare.. aceleaşi năzuinţe – făurirea comunismului în patria noastră – şi suntem hotărâţi. a fiecărui stat. 21 august 1968 (excerpt) Dragi tovarăşi. Cetăţeni ai ţării româneşti. (. rostită la mitingul din Piaţa Palatului Republicii. avem acelaşi destin. într-o unitate deplină. nu poate fi acceptat nici un motiv de a admite. Nimeni nu se poate erija în sfătuitor.) * pentru uz intern   240  . în îndrumător cu privire la felul în care trebuie construit socialismul în altă ţară.Mihai Croitor . ca state socialiste să încalce libertatea şi independenţa altui stat. a fiecărui popor. Este de neconceput în lumea de astăzi. doresc ca. pentru soarta socialismului în lume. dintre partidele comuniste pe baze cu adevărat marxist – leniniste trebuie. să asigurăm înfăptuirea acestui ideal.

. pornind în această năzuinţă de la situaţia reală existentă în această regiune. 1998. Ele îşi exprimă năzuinţa de a stimula normalizarea situaţiei în Europa şi dezvoltarea relaţiilor paşnice între toate statele europene.) Articolul 1 Republica Federală Germania şi URSS consideră cel mai important ţel al politicii lor să sprijine pacea internaţională şi să obţină destinderea încordării.Mihai Croitor . Republica Federală Germania şi URSS sunt unanime în a recunoaşte că pacea în Europa poate fi menţinută numai dacă nimeni nu va atenta la graniţele actuale. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  SURSA: Ion Pătroiu (coordonator). Articolul 2 Republica Federală Germania şi URSS se vor călăuzi în relaţiile lor reciproce. Ele declară că nu au nici un fel de pretenţii teritoriale faţă de cineva şi nu vor ridica asemenea pretenţii nici pe viitor.94-96.. Editura Paideia.. pp. Articolul 3 În concordanţă cu ţelurile şi principiile expuse mai sus. Ca urmare. * pentru uz intern   241  . Praga – august 1968. Moscova. Document 10: Document: Tratatul R.F.) de la ameninţarea cu forţa sau de la folosirea forţei în probleme care afectează securitatea din europa şi securitatea internaţională. Bucureşti. Îngheţ în plină vară. ele îşi vor soluţiona problemele litigioase exclusiv prin mijloace paşnice şi îşi asumă obligaţia să se abţină (. Ele se obligă să respecte neabătut integritatea teritorială a tuturor statelor din Europa în graniţele lor actuale. precum şi relaţiile lor reciproce. Germania cu URSS . precum şi în problemele asigurării securităţii europene şi internaţionale. după ţelurile şi principiile expuse în Carta Naţiunilor Unite.. 12 august 1970 (excerpt) (.

constituie graniţa de stat vestică a Republicii Populare Polone. Zorin Zamfir. Articolul 2 1. iar apoi de-a lungul râului Neisse până la graniţa cu Cehoslovacia.) Articolul 1 1.F. 2.) SURSA: Constantin Buşe. vol. (.. care este trasată în capitolul IX al hotărârilor Conferinţei de la Postdam din 2 august 1945. Germania cu R. în imediata apropiere şi la vest de Swinemunde.. mergând de acolo de-a lungul Odrei până la confluenţa cu Neisse.Mihai Croitor . Polonă . Varşovia. Relaţii internaţionale în acte şi documente. Republica Federală Germania şi Republica Populare Polonă se vor conduce în relaţiile lor reciproce. 3. care constituie graniţa vestică a Republicii Populare Polone şi inclusiv graniţa între Republica Federală Germania şi Republica Democrată Germană.P.30. aşa cum există ele în ziua semnării acestui tratat.. Alexandru Vianu. 7 decembrie 1970 (excerpt) (. Document 11: Tratatul R. Republica Federală Germania şi Republica Populare Polonă constată în deplin acord că graniţa actuală. inclusiv linia Oder – Neisse. începând de la Marea Baltică. graniţele tuturor statelor din Europa ca fiind inviolabile. Bucureşti. Ele declară că nu au nici un fel de pretenţii teritoriale una faţă de cealaltă şi nu vor enunţa pretenţii nici pe viitor. Gheorghe Bădescu. în prezent ca şi în viitor. Editura Didactică şi Pedagogică. III (1945-1982). precum şi în problemele garantării suveranităţii în Europa şi în lume după ţelurile şi principiile înscrise în Carta Naţiunilor Unite. 1983.. * pentru uz intern   242  . p. Ele confirmă inviolabilitatea graniţelor lor actuale acum şi în viitor şi se angajează reciproc să respecte cu stricteţe integritatea lor teritorială. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Ele consideră..

Mihai Croitor . 1983. Ca urmare. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  2. a căror bază stabilă o constituie acest tratat. vol. ele vor rezolva toate probleme litigioase exclusiv cu mijloace paşnice şi se vor abţine în problemele care afectează securitatea europeană şi internaţională. Document 12 : Tratatul privind bazele relaţiilor dintre Republica Federală Germania şi Republica Democrată Germană . Editura Didactică şi Pedagogică. a dreptului la autodeterminare. * pentru uz intern   243  . 21 decembrie 1972 (excerpt) Articolul 1 Republica Federală Germania şi Republica Democrată Germană dezvoltă între ele relaţii normale de bună vecinătate pe baza egalităţii. III (1945-1982).. (. Republica Federală Germania şi Republica Populare Polonă vor întreprinde noi paşi în direcţia deplinei normalizării şi dezvoltări a relaţiilor lor reciproce.. Articolul 2 Republica Federală Germania şi Republica Democrată Germană se vor conduce după scopurile şi principiile înscrise în Carta Naţiunilor Unite.) SURSA: Constantin Buşe. a apărării drepturilor omului şi a nediscriminării. corespunzător articolelor I şi II din Carta Naţiunilor Unite. suveranităţii şi integrităţii teritoriale. Alexandru Vianu. Berlin. Gheorghe Bădescu. a respectării independenţei. Articolul 3 1. mai ales a egalităţii suverane a tuturor statelor. Relaţii internaţionale în acte şi documente. Zorin zamfir.31. p. precum şi în relaţiile lor reciproce de la ameninţarea cu forţa sau de la utilizarea forţei. Bucureşti.

vol.. Editura Didactică şi Pedagogică. Zorin Zamfir.34-35.. Gheorghe Bădescu. Republica Federală Germania şi Republica Democrată Germană vor rezolva probleme lor litigioase în exclusivitate prin mijloace paşnice şi se vor abţine de la ameninţarea cu forţa sau de la aplicarea forţei..U. Bucureşti. Alexandru Vianu.. (. 1983. (.) SURSA: Constantin Buşe. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Articolul 3 În conformitate cu Carta O. pp. Relaţii internaţionale în acte şi documente. (. III (1945-1982). Articolul 5 Republica Federală Germania şi Republica Democrată Germană vor promova relaţii de prietenie cu statele europene şi vor contribui la securitatea şi colaborarea europeană.) Articolul 8 Republica Federală Germania şi Republica Democrată Germană vor efectua un schimb de reprezentanţe permanente... Ele respectă independenţa şi suveranitatea celor două state în treburile lor interne şi externe..N.Mihai Croitor . * pentru uz intern   244  .) Articolul 6 Republica Federală Germania şi Republica Democrată Germană pornesc de la principiul limitării forţelor în ambele state. Articolul 4 Republica Federală Germania şi Republica Democrată Germană declară ca nici unul din cele două state nu-l reprezintă pe celălalt pe plan internaţional şi nu vorbeşte în numele lui.

. din motive umanitare. cât şi cu alte ţinuturi ale R. în aceste ţinuturi. Bucureşti. SUA declară că legăturile între sectoarele occidentale ale Berlinului şi R. (. vor fi îmbunătăţite. Editura Didactică şi Pedagogică.F. Berlin. nu constituie parte constitutivă a R.G. 3 septembrie 1972 (excerpt) (. p. culturale şi comerciale.G. în aceleaşi condiţii care sunt valabile pentru celelalte persoane care călătoresc în aceste zone. Relaţii internaţionale în acte şi documente. familiale sau religioase.) SURSA: Constantin Buşe. pe şosele.G. 1983. (.. vor fi menţinute şi dezvoltate considerând că aceste sectoare. III (1945-1982).. că această circulaţie va fi înlesnită în aşa fel încât să se desfăşoare în modul cel mai simplu şi rapid şi să se bucure de priorităţi. Guvernul URSS declară că circulaţia în tranzit a persoanelor civile şi a bunurilor între sectoarele occidentale ale Berlinului şi R.D.G.36. cu care acestea se mărginesc. * pentru uz intern   245  .) c.G.. Regatului Unit. Persoanele cu domiciliul stabil în sectoarele occidentale ale Berlinului vor putea călători.. Guvernele Republicii Franceze. Zorin Zamfir. şi nu vor fi în viitor administrate de ea. vol. (.F. ca şi până acum. Gheorghe Bădescu.. Guvernul URSS declară că liniile de comunicaţie între sectoarele occidentale ale Berlinului şi ţinuturile cu care acestea se mărginesc.) Partea II Dispoziţiuni referitoare la sectoarele occidentale ale Berlinului a.F.. Alexandru Vianu.) b. căi ferate şi căi navigabile peste teritoriul R.D.Mihai Croitor .. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Document 13 : Acordul celor patru puteri cu privire la Berlin . nu va fi în nici un fel împiedicată.

.. (. fiecare.Mihai Croitor . Integritatea teritorială a statelor (. Inviolabilitatea frontierelor Statele participante consideră. şi în consecinţă ele se vor abţine acum şi în viitor de la orice atentat împotriva acestor frontiere. respectarea drepturilor inerente suveranităţii (... de asemenea.). Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Document 14 : Actul final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.). Egalitatea suverană. 5. principiile următoare (.. precum şi de mărimea lor. 6..): 1.. situaţia lor geografică sau nivelul lor de dezvoltare. Helsinki.. 3..). indiferent de sistemul lor politic.) Declaraţia privind principiile care guvernează relaţiile reciproce dintre statele participante Statele participante. 2.. Nerecurgerea la forţă sau la ameninţarea cu forţa (. 1 august 1975 (excerpt) (.. economic sau social.) Declară hotărârea lor de a respecta şi pune în practică.).. ele se vor abţine.. fiecare dintre ele în relaţiile sale cu toate celelalte state participante. de la orice cerere sau de la orice act de acaparare şi uzurpare a întregului sau a unei părţi a teritoriului oricărui stat participant. precum şi frontierele tuturor statelor din Europa. toate frontierele celuilalt. În consecinţă. Reglementarea paşnică a diferendelor (. 4. Neamestecul în treburile interne * pentru uz intern   246  ..

Respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  7. 8.. religie sau de convingere Statele participante vor respecta rasă. limbă sau religie. fără deosebire de * pentru uz intern   247  . statele participante vor recunoaşte şi respecta libertatea individului de a profesa şi practica.Mihai Croitor . Ele vor respecta în mod constant aceste drepturi şi libertăţi în relaţiile lor reciproce şi se vor strădui. religie sau de convingere pentru toţi. Ele confirmă dreptul individului de a cunoaşte drepturile şi îndatoririle sale în acest domeniu şi de a acţiona în consecinţă (.). ca şi între toate statele. religia sau convingerea acţionând după imperativele propriei sale conştiinţe. sociale.. Statele participante pe teritoriul cărora există minorităţi naţionale vor respecta dreptul persoanelor care aparţin acestor minorităţi la egalitate în faţa legii. sex. Egalitatea în drepturi a popoarelor şi dreptul popoarelor de a dispune de ele însele (. le vor acorda posibilitatea deplină de a se bucura în mod efectiv de drepturile şi libertăţile fundamentale şi.). culturale şi altele care decurg toate din demnitatea inerentă persoanei umane şi sunt esenţiale pentru libera şi deplina sa dezvoltare.. În acest cadru. inclusiv în cooperare cu Naţiunile Unite. în acest mod.. a căror respectare este un factor esenţial al păcii. individual şi în comun. politice. economice. justiţiei şi bunăstării necesare pentru a asigura dezvoltarea relaţiilor amicale şi a cooperării între ele. singur sau în comun. 9. conştiinţă. Statele participante recunosc importanţa universală a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Ele vor promova şi încuraja exercitarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor civile. inclusiv a libertăţii de gândire.. drepturilor şi libertăţilor fundamentale. vor proteja interesele lor legitime în acest domeniu. conştiinţă..). Cooperarea între state (. inclusiv a libertăţii de gândire. să promoveze respectarea universală şi efectivă a lor.

Editura Didactică şi Pedagogică. p. Requests the Secretary General to designate a Special Representative to proceed to the Middle East to establish and maintain contacts with the States concerned in order to promote agreement and assist efforts to achieve a peaceful and accepted settlement in accordance with the provisions and principles in this resolution. Emphasizing the inadmissibility of the acquisition of territory by war and the need to work for a just and lasting peace in which every State in the area can live in security. Alexandru Vianu. Bucureşti. Affirms that the fulfillment of Charter principles requires the establishment of a just and lasting peace in the Middle East which should include the application of both the following principles: Withdrawal of Israeli armed forces from territories occupied in the recent conflict. 1983. territorial integrity and political independence of every State in the area and their right to live in peace within secure and recognized boundaries free from threats or acts of force. 22 noiembrie 1967 The Security Council. through measures including the establishment of demilitarized zones. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  SURSA: Constantin Buşe. Zorin Zamfir. For achieving a just settlement of the refugee problem. vol. 242 . * pentru uz intern   248  .205-211. For guaranteeing the territorial inviolability and political independence of every State in the area. Affirms further the necessity For guaranteeing freedom of navigation through international waterways in the area. Expressing its continuing concern with the grave situation in the Middle East. Gheorghe Bădescu. Emphasizing further that all Member States in their acceptance of the Charter of the United Nations have undertaken a commitment to act in accordance with Article 2 of the Charter. Termination of all claims or states of belligerency and respect for and acknowledgement of the sovereignty.Mihai Croitor . Relaţii internaţionale în acte şi documente. Document 15: Rezoluţia Consiliului de Securitate nr. III (1945-1982).

Decides that. 22 octombrie 1973 The Security Council. http://www. Calls upon all parties to present fighting to cease all firing and terminate all military activity immediately.yale.Mihai Croitor . http://www. 12. Calls upon all parties concerned to start immediately after the cease-fire the implementation of Security Council Resolution 242 (1967) in all of its parts. 338 . 12. in the positions after the moment of the adoption of this decision. SURSA: United Nations Security Council Resolution 242. immediately and concurrently with the cease-fire.2007 Document 16: Rezoluţia Consiliului de Securitate nr.2007 * pentru uz intern   249  .htm .yale.edu/lawweb/avalon/un/un338.edu/lawweb/avalon/un/un242. SURSA: United Nations Security Council Resolution 338. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Requests the Secretary-General to report to the Security Council on the progress of the efforts of the Special Representative as soon as possible. no later than 12 hours after the moment of the adoption of this decision.01. in the positions they now occupy. negotiations start between the parties concerned under appropriate auspices aimed at establishing a just and durable peace in the Middle East.htm .01.

4 noiembrie 1979 – debutul crizei ostatecilor din Iran . URSS 10 noiembrie 1982 – Leonid Brejnev moare 12 noiembrie 1982 – CC al PCUS îl alege ca secretar general pe Iuri Andropov . fost şef al KGB 9 februarie 1984 – Iuri Andropov moare 13 februarie 1984 – CC al PCUS îl alege ca secretar general pe Konstantin Cernenko 11 aprilie 1984 – Sovietul Suprem îl alege pe Cernenko ca şef al statului (preşedinte al Prezidiului) 10 martie 1985 – Konstantin Cernenko moare 11 martie – CC al PCUS îl alege în funcţia de secretar general pe Mihail Gorbaciov perestroika (restructurare) şi glasnost (transparenţă) B.4 noiembrie 1980 – Ronald Reagan este ales al 40-lea preşedinte al SUA * pentru uz intern   250  .Mihai Croitor .sfârşitul războiului rece I Tensionarea relaţiilor Est-Vest şi politica ripostei totale a lui Ronald Reagan A. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  Seminar nr. SUA 2 noiembrie 1976 – Jimmy Carter ( fostul guvernator al Georgiei ) devine al 39-lea preşedinte al SUA . 12 Evoluţii în perioada războiului rece 1962-1989 .17 septembrie 1978 – Acordurile de la Camp David dintre Anwar as Sadat şi Menahem Begin ( întâlnire mediată de Carter) .

Extremul Orient (China. dar excluzând orice lichidare a stocurilor . Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  . Relaţii Est-Vest 1. începând cu data de 30 noiembrie 1981.Mihai Croitor . începând să desfăşoare rachetele de tip SS20. Criza euro-rachetelor .conform acestei duble decizii. bazinul mediteranean. fiecare putând să parcurgă mai mult de 5. se începe instalarea rachetelor Pershing II şi a rachetelor americane de croazieră * pentru uz intern   251  .23 martie 1983 – Reagan propune dezvoltarea şi amplasarea unui sistem antirachetă – Iniţiativa de Apărare Strategică . mobile dotate fiecare cu câte trei capete nucleare.în 1977 URSS a hotărât să modernizeze şi să întărească rachetelor sale cu rază medie de acţiune. a rachetelor americane instalate în Europa occidentală (euromissiles) prin dotarea cu rachete de tip Pershing II şi rachete de croazieră şi negocieri cu scadenţă în 1983. alianţa nord – atlantică a adoptat „dubla decizie” care consta în modernizarea începând sfârşitul anului 1983.6 noiembrie 1984 . între Washington şi Moscova în vederea eliminării rachetelor SS 20. plecând de pe teritoriul sovietic. . .Ronald Reagan este reales în funcţia de preşedinte C.000 km şi deci.8 martie 1983 – Reagan cataloghează URSS drept Imperiul Răului . la Geneva se vor desfăşura. Japonia) şi chiar Alaska.la sfârşitul anului 1983. cu rază mare de acţiune. pentru că negocierile americano-sovietice nu au dat nici un rezultat. negocierile americano-sovietice în privinţa acestor rachete cu rază medie de acţiune . până în Europa. făcând astfel inutilă amplasarea noilor rachete americane.ele stagnează.la 14 decembrie 1979. URSS propunând o îngheţare a desfăşurării rachetelor SS-20 (în schimbul stopării instalării noilor rachete americane).

Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  . stipula decizia SUA de a recurge la forţa militară pentru a se opune influenţei sovietice în Lumea a Treia. Întâlniri la vârf 11-12 octombrie 1986 – Reykjavik – Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov convin asupra eliminării rachetelor balistice cu rază medie de acţiune din Europa 2-3 decembrie 1989 – Malta – întâlnire între George Bush şi Mihail Gorbaciov . prilej cu care liderul sovietic a declarat că nu va folosi forţa pentru menţinerea regimurilor comuniste din Estul Europei.Mihai Croitor . evenimentele mai sus enunţate II Intervenţia militară sovietică în Afganistan – 1979 27 aprilie 1978 – lovitură de stat – Mohammed Taraki . Doctrina Reagan formulată la începutul preşedinţiei lui Reagan. conducătorul aripii dure din Partidul Comunist Afgan . 3.la 8 decembrie 1987. preşedintele american Ronald Reagan şi liderul sovietic Mihail Gorbaciov au semnat la Washington un tratat prin care se stabilea distrugerea tuturor rachetelor americane şi sovietice cu o rază de acţiune între 500 şi 5000 de km 2. ‫ ٭‬De ilustrat într-o manieră detaliată . ajunge la putere 5 decembrie 1978 – semnarea tratatului sovieto-afgan septembrie 1979 – asasinarea lui Taraki (în spatele asasinării se află primministrul Hafizullah Amin ) 24 decembrie 1979 – sovieticii invadează Afganistanul ‫ ٭‬De ilustrat reacţia comunităţii internaţionale faţă de invazia sovietică a Afganistanului * pentru uz intern   252  .

combinate cu crizele petrolului din anii şaptezeci.folosirea prevederilor Actului final de la Helsinki ca o modalitate de presiune diplomatică asupra ţărilor est – europene .Mihai Croitor .crizele petrolului au determinat acute crize financiare. solidaritatea şi respectarea drepturilor omului ca o formă de slăbire din interior a regimurilor comuniste * pentru uz intern   253  . înapoierea tehnologică.presiunea socială crescândă ca urmare a dificultăţilor economice .schimbări în politica externă a blocului occidental: decizia NATO de înarmare şi decizia statelor Comunităţii Europene de a forma o uniune politică . planificare.„factorul Gorbaciov” – reformele impuse de acesta sistemului sovietic.„efectul Ioan Paul al II-lea” – folosirea mesajul creştin având la bază adevărul.„factorul CSCE” – drepturile fundamentale ale cetăţenilor incluse în cel „de al treilea coş” al CSCE Helsinki.eşecul sistemului economic de tip socialist (centralizare. concomitent cu o scădere a resurselor .reconsiderarea de către Uniunea Sovietică a relaţiilor economice din interiorul blocului estic: schimbările din economia mondială. rezultatul fiind reprezentat de apariţia unor noi dezechilibre economice b) cauze politice . apariţia economiei subterane şi a comerţului „la negru”) . au transformat statele est.europene dintr-un avantaj într-o greutate economică pentru statul sovietic .scăderea creşterii economice. impunerea doctrinei Sinatra în relaţiile Uniunii Sovietice cu ţările blocului comunist . accent pus pe industrializarea de tip stalinist. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  III Evoluţii în blocul comunist în deceniile VIII-IX Cauzele revoluţilor din 1989 a) cauze economice . au contribuit la de-legitimarea conducerilor acestor state şi la formarea unor grupuri sociale autohtone . care deveniseră şi drepturi pe care cetăţenii statelor comuniste le puteau cere.

Bulgaria. demoralizarea elitelor comuniste. In a demonstration by the Prague populace.o înţelegere între cele două mari puteri (Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii) ca o modalitate de a se pune capăt războiului rece. Ungaria. pierderea încrederii acestora în viabilitatea unui sistem de tip socialist * De ilustrat.erodarea ideologiei marxist – leniniste: scăderea încrederii marii mase a populaţiei în capacitatea elitelor comuniste de a rezolva criza prin metode tipice sistemului. the Civic Forum. România. Cehoslovacia. * pentru uz intern   254  .Mihai Croitor .. the Civic Forum gained a consensus of opinion and therefore is turning to you also in the name of these people. divizării Europei şi a Germaniei .D. was established in Prague. pe baza bibliografiei aferente seminarului. attended by hundreds of thousands of people on Wenceslas Square. Polonia.apariţia primelor mişcări de contestare a regimurilor comuniste din partea societăţii civile .existenţa unei fracţiuni reformatoare în cadrul partidelor comuniste care va forma nucleul unei conduceri alternative . evoluţiile politice din Estul Europei în deceniile VIII-IX precum şi cazurile concrete ale prăbuşirii regimurilor comuniste din următoarele ţări: R.G. which feels itself responsible to act as the mouthpiece of the Czechoslovak public. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  . 21 noiembrie 1989 Dear Sirs! On 19 November 1989. IV Suport documentar Document 1: Scrisoarea Forumului Civic (Cehoslovacia) către George Bush şi Mihail Gorbaciov.pierderea legitimităţii partidelor comuniste datorită prelungirii crizei existente c) cauze morale .

Letter from the Civic Forum to US President George Bush and USSR General Secretary Mikhail Gorbachev. Fall/Winter. but also for all of Europe. 210-211 Document 2: Declaraţia Forumului Civic . The silence surrounding the intervention in August de facto means entanglement into Czechoslovak internal conditions. … . We besiege you to pay attention to this question during your negotiations. has absolutely discredited itself.Mihai Croitor . 12/13 . Its mouthpiece has spontaneously become the Civic Forum. Piaţa Wenceslas . We must warn you that in the case of Czechoslovakia. This movement is a movement of both of our nations. during the course of twenty years of rule. One of the demands of the mass demonstration on 21 November was precisely the removal of these politicians from the political scene. 21 November 1989” în Cold War International History Project Bulletin . to which all generations and segments of the population and the majority of the still existing social organizations are quickly adding themselves. p. Its natural component has become the wellorganized student * pentru uz intern   255  . 2001. this policy in reality means support for the political leadership which was installed in the year 1968 by forceful intervention. rostită de Vaclav Havel . which today is the real representative of the will of the people. and which. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  The Soviet government has announced a policy of non-involvement in connection with the democratic movements in Eastern Europe. 23 noiembrie 1989 The Declaration of The Civic Forum After twenty years Czechoslovakia once again finds itself at a historical intersection thanks to the people’s movement. The Civic Forum In Prague on 21 November 1989 SURSA: “Document No. Nr. it is not only important for Czechoslovakia these days. we are of the opinion that the past intervention into Czechoslovak internal events in the year 1968 should be condemned and decried as an unlawful encroachment. 3. Dear Sirs.

Mihai Croitor . and we have only two certainties. or whether an isolated group of Stalinists. economic and ecological crisis. which led our country to the brink of an absolute spiritual. political. which. The Catholic Church supported the Civic Forum through the words of the cardinal. including many former and current members of the CPCz. The first is the certainty that there is no return to the previous totalitarian system of government. The situation is open now. Anyone who agrees with its demands is joining. the Civic Forum. and other churches in Czechoslovakia. Within it work all the current independent initiatives. Whether our country sets out in a peaceful way on the road to a democratic social order. and that we will never abandon this ideal. through its protest demonstration. * pentru uz intern   256  . which must return to Europe. and may join. The Civic Forum calls on all citizens of Czechoslovakia to support its fundamental demands by the demonstration of a general strike declared for Monday. capable of carrying out a free and objective dialogue about real paths toward a change in the political and economic conditions in our country. The Civic Forum is prepared to secure a dialogue between the public and the present leadership immediately and has at its disposal qualified forces [from] all areas of society. at noon. We challenge the leadership of this country to grasp the gravity of this situation. who want at any price to preserve their power and their privileges disguised as empty phrases about reconstruction will conquer. We call on all the members of the ruling party to join the citizenry and respect its will. democratic and prosperous Czechoslovakia. moral. there are many opportunities before us. may depend upon the success of this strike. Our second certainty is that we want to live in a free. rid themselves of compromised individuals and prevent all eventual efforts for a violent revolution. 27 November 1989. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  movement. artistic unions headed by the theater—the first to be in solidarity with the students—and the renewed currents in the National Front. no matter what transpires in these next few days. gave us the impulse for dramatic social movement.

and that in our country it is not only its fate which is at stake. … . we do not want revenge.m. But we have never * pentru uz intern   257  . We challenge the Czechoslovak People’s Army to stand on the side of the people and. p. Prague.211 Document 3: Discuţiile Bush-Gorbaciov . 2001. We call on the public and the governments of all countries to realize that our homeland is from time immemorial the place where European and world confrontations have begun and ended.” în Cold War International History Project Bulletin . to come out in its defense for the first time. The Declaration of Civic Forum Representative Václav Havel on Wenceslas Square. The Civic Forum 23 November 1989 SURSA: “Document No. Nr. You expressed concern about Western values. if necessary. 4. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  We challenge all the members of the People’s Militias to not come out violently against their comrade workers and thus spit upon all the traditions of worker solidarity. 3 decembrie 1989 (excerpt) (…) G. It would be understandable if our devotion to certain ideals provoked difficulties in the USSR or Eastern Europe and interfered with the progressive processes developing there. We challenge all the members of the Police to realize that they are first and foremost human beings and citizens of this country and only second subordinate to their superiors. We therefore demand that they support in every way the people’s movement and the Civic Forum. we want to live as dignified and free people. who have the right to speak for the fate of their homeland and who also think of future generations. Malta . but the future of all of Europe.Mihai Croitor . 12/13 . We are opponents of violence. 23 November 1989. Bush: I want to clarify one point. Fall/Winter. 4 p.

Something will result which meets the needs of the present stage of development of human and European civilization. Gorbachev: This is very important for us. S. The right to choose without outside interference. Bush: I do not think that we differ here. But what are Western values? They are. Czechoslovakia. if you will. This is natural. Fundamental changes are occurring and peoples are drawing closer together. These values are not something new or expedient but long-shared by us and the West Europeans. Any discussion of Western values in NATO or other Western organizations are completely natural and do not have destructive intent. S. The US is devoted to a certain social and economic system which the American people have chosen. openness. If we and you have such a common understanding. and they unite the West. or Soviet model. I want you to understand our approach on a positive level: Western values do not at all mean imposing our system on Romania. When this choice proceeds freely thenone can say only one thing: go right ahead. And this is the main thing. They are looking for their unique version which provides them with the best living conditions. glasnost.in the fields of economics.Mihai Croitor . Therefore I want to understand your point of view as much as possible in order to avoid any misunderstandings. It has been observed now that people have no fear of choosing one system or the other. At the economic level. M. M. British. I see that several means of solving problems used by another system are taking root in Eastern Europe. We approve of self-determination and the attendant debates. We greet the changes in the Soviet Union or in Poland but do not at all set Western values against them. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  pursued such goals. G. technology. (…) * pentru uz intern   258  . Let other people decide themselves. The result will not be a copy of the Swedish. but it is a fundamental right. It is important to me that the tendency toward renewal noted in Eastern and Western Europe is proceeding in the direction of drawing closer. No. Gorbachev: The main principle which we have adopted and which we follow in our new thinking is the right of each country to free choice. then all practical actions in changing conditions will be adequate and will begin to have a positive nature.. or even the GDR. figuratively speaking. etc.incentives to progress and a free market. This is very painful. what God to pray to. and heated debates. including the right to reexamine and change their original choice.

Western. as I have said. Let us avoid careless words and talk more about the substance of the values themselves. openness. and a free market. A. But all of this makes sense only when the people in the country are actually in a position to choose freely. M. say. What do we say here about this? So that reunification takes place according the principles of openness.a new level of relations. the main thing is that the changes lead to greater openness in our relations with one another. We do not at all want the reunification of Germany done on the model of 1937-1945 which. M. And you see that ideological confrontations flare up again. values?” G. the question of the reunification of Germany. M. and even among Europeans. pluralism. N. You personally have laid the foundation for these changes. the movement toward democracy and openness. Yakovlev: When they insist on “ Western values. Let us say. expect disaster.. S. This is contained in the concept of .let us * pentru uz intern   259  . We agree that each country should have the right of choice. Gorbachev: If someone lays claim to the truth. for my part. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  J. Gorbachev: This is very important since. (…) M. concerns you.” then “Eastern” and “Southern” values unavoidably appear. S. Bush: Absolutely right. G. It is actually considerably clearer today that you and we share these values than. 20 years ago. What will this be called in the final account? I think. Baker: I would like to clarify our approach to selfdetermination. S. Therefore. Gorbachev: That’s it. Baker: I’ve been talking about something else. Gorbachev: We ought not be drawn into propaganda battles. We are beginning to be organically integrated and liberated from everything which divided us. The Germany of that time had nothing in common with Western values. S.Western values. Gorbachev: This is what [longtime Gorbachev aide] A. obviously. We welcome the changes which are occurring with all our hearts. N. and is not at all the right to force their systems on others. J. Bush: It was not always so. I support your suggestion. and a [free] market . G.Mihai Croitor . S. Yakovlev asks: “why are democracy. which is causing nervousness in both our countries. M. Bush: I understand you and agree.

12/13 .2-3 December 1989” în Cold War International History Project Bulletin .240-241 * pentru uz intern   260  . 2001. p. Manuela Marin – Caiet de istorie contemporană universală  not have a discussion on a theological level. … .Mihai Croitor . (…) SURSA: “At Historic Crossroads: Documents on the December 1989 Malta Summit . Historically this has always led to religious wars. Fall/Winter. Nr.