You are on page 1of 3

Motivul ODI ET AMO „Odi et amo. Quare id faciam, fortasse requiris / Nescio, sed fieris e n t i o e t e xc r u c i o r ” ( Ur ă s c ş i i u b e s c î n a c e l a ş i t i mp .

Ş i p o a t e mă ve i întreba, de ce o fac/ Nu ştiu să-ţi răspund, dar simt că aşa se întîmplă şimă chinuiesc). Catul a exprimat poate cel mai lapidar şi mai convingător a m b i va l e n ţ a a f e c t i vă c a r e mi n e a z ă c e a m a i i n t e n s ă t r ă i r e e r o t i c ă . Nu numai că iubirea-pasiune se stinge atunci când e împlinită, nu numai căse transformă în ură sub pretextul trădării, dar sentimentele contrarii potf i s i m u l t a n e , c o p r e z e n t e , c a s e n z a ţ i i l e d e c a l d ş i f r i g î n s t i l e m e l e petrarchismului. Oximoronul şi paradoxul nu se reduc la statutul unor a r t i f i c i i t i p i c a l e xa n d r i n e , c i a u o î n t e m e i e r e , o î n r ă d ă c i n a r e i d e a t i c - afectivă de-a dreptul abisală.În poezia lui F. Petrarca, descrierea sentimentelor apare în opoziţiecu peisajul, suferinţa, durerea, dorinţa de ispăşire devin speranţă, şi chiar plânsul morţii fiinţei iubite se transformă în transfigurarea Laurei , c a r e coboară consolatoare din ceruri. Laura , femeie superioară căreia poetulîi aduce omagii, nu are nimic de supraomenesc, este un model de virtuteş i f r u mu s e ţ e , î n s ă f i g u r a e i n u p a l p i t ă d e vi a ţ ă , t r ă s ă t u r i l e s a l e u ma n e , ochii frumoşi, părul blond, surâsul dulce, se repetă imuabil şi totuşi eac o n s t i t u i e punctul ideal de sprijin în jurul căruia se desfăşoară vi a ţ a sentimentală a poetului. In timpul vietii sale, Mihai Eminescu a fost iubit si contestat inacelasi timp. Numarul celor care l-au contestat a fost foarte mic incomparatie cu numarul celor ce l-au iubit.Cu toate acestea iubirea tuturor fata de poetul Mihai Eminescu a fost eclipsata de o mareiubire, iubireaunui „chip de înger drãgãlaº.” Acest "inger blond", avea un nume:Veronica Micle. Iubirea dintre marele poet Mihai Eminescu si muza sa,Veronica Micle, afost mare si adânca, a invins totul si a reusit sa existedincolo de rautatile unor semeni care i-au dorit despartiti.Mihai Eminescu scrie poezii ce evidentiaza zbuciumul din sufletulsau: „Iubind in tainia”, „Eu numar, ah!, plangand”, „In lira-mi geme sisuspin-un cant”, „Ce soptesti atat de tainic”, „Zadarnic sterge vremea „Venin si farmec” sau „Gelozie”.

motule ce esti. gelozia. Eminescu. Doamna. In concluzie. stejarul se adresează direct poetului: Ce mai vrei şi tu prin crânguri Şi cu noi te prinzi tovarăş? Viaţa noastră e-ncântată. zâmbind prin lume treci .Azi iarasi ma vad singur si fericit si bine!” Pentru el Veronicareprezenta idealul feminin. lăsând doar în manuscris tulburătoareaconfesiune: Pierdută pentru mine. . de a o face etern preţuită. Durerea sufletească a poetului.inteligenta si radioasa. femeiegentila si dulce. Iubirea dă poetului puterea de a face femeia nemuritoare. bolnava mea placere/Cum poti sa-mi fii stapana. cum sunt preţuite statuile antice. Dar Ea nu se dovedeşte a fi aidoma închipuirii lui. De-unde vii. În Oliolo. se răsfrânge asupra întregii naturi: Vântu-n trestii lin foşnească / Unduioasa apă sune! Acestea duc dezamăgirea poetului. neafectată de dorul poetului. spre fiinţa iubită nepăsătoare.(1876).“Mi-e dor de tine. Iar a ta e-ntunecată. Să fim singuri. te-ntoarce iarăşi. ca un reproş. iubita este un înger ce fu din cer trimis. Ea nu vine. frumusetea frumusetilor si floareaflorilor”Astfel. intreaga lirica catulliana este axata pe raportul dintreinfidelis amata si sinceritas amantis (iubita fidela si sinceritatea celui ceiubeste) si este considerat precursor al lui Petrarca. lăsându-l s-o aştepte în zadar. moartea mea cea vie. putem observa in scrierile celor doi poeti motivul catullian redatasemanator de Petrarca "O. aflat singur. indiferentă. codruţule. pacatul mostenit. cand n-o doresc deloc?" (Sonetul 132 ) saude Eminescu care nu şi-a dezvăluit chinurile dragostei provocate decatulianul odi et amo .Poate cea mai potrivita descrierea arelatiei dintre Mihai Eminescu si Veronica Micle se desprinde dinversurile poeziei „M-ai chinuit atat cu vorbe de iubire”:„Cum multamesc eu soartei ca am scapat de tine.Far-a comite. Pentru Eminescu.

lăsând doar în manuscris tulburătoarea confesiune: Pierdută pentru mine. Împătimit de ritualurile naturii şi ale iubirii. cu elogiul singurătăţii. Eminescu a dat sentimentului farmec. inefabile. zâmbind prin lume treci. chipul zâmbitor al poetului îşi regăseşte puterea asupra sufletelor noastre şi el ne apare drept cel mai în stare să dea expresie simţirilor româneşti şi. Diana. Astăzi. gelozia. Pajul Cupidon). / peste codrii de pe munţi… . de minunile şi legănările lor materne. pe tema fugii în lume sau de lume. măreţie şi perspectivă universală.Eminescu nu şi-a dezvăluit chinurile dragostei provocate de catulianul odi et amo. Făt-Frumos din tei. Povestea teiului. peste punţi. cu fluierul său poetic.(1876). Povestea codrului. Prefera să scrie balade – idile în decor feeric. duce năzuinţele noastre pretutindeni: peste ape. cu personaje din basme sau mitologie (Crăiasa din poveşti.