You are on page 1of 148

ASOCIA IA EVREILOR DIN ROMÂNIA VICTIME ALE HOLOCAUSTULUI MARCU ROZEN

HOLOCAUST SUB GUVERNAREA ANTONESCU
DATE ISTORICE ŞI STATISTICE PRIVIND EVREII DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1940 - 1944
Edi ia a II-a revizuită şi completată

A.E.R.V.H. , Bucuresti 2004
Tehnoredactare: mat. Gina Văcărescu

Această lucrare a fost publicată cu sprijinul Ministerului Educa iei şi Cercetării şi al Claims Conference (Fondul Rabbi Israel Miller pentru Cercetare, Documentare şi Educa ie în domeniul Holocaustului)

Prefa ă

Azi, mai mult ca oricând, este necesară reamintirea evenimentelor tragice petrecute în cursul celui de-al doilea război mondial, între care şi crimele săvârşite de către regimul antonescian împotriva evreilor. În multe din sondajele efectuate de diverse posturi de televiziune, se constată că un procent destul de ridicat din cei intervieva i nu ştiu cine a fost mareşalul Antonescu şi care a fost situa ia evreilor în perioada guvernării sale. La aceasta se adaugă şi faptul că unii oameni politici şi istorici, precum şi al i interlocutori care apar pe ecranele unor posturi de televiziune, falsifică adevărul istoric al acestei perioade, inoculând cu această ocazie în rândul tineretului şi al altor categorii de telespectatori mai pu in informa i otrava periculoasă a extremismului şi antisemitismului. Observăm faptul că unii se autointitulează apărători împotriva unor acuza ii ce ar fi fost aduse poporului român pentru crimele care au fost săvârşite în perioada războiului.

Dorim să precizăm că noi, supravie uitorii acestor evenimente, nu am culpabilizat niciodată poporul român şi nu l-am asociat cu aceste ac iuni incompatibile cu no iunea de om. De aceste crime se fac vinova i în exclusivitate guvernul Antonescu, autorită ile centrale şi locale şi unele elemente extremiste şi declasate care au participat la acest genocid. Se pune, desigur, o întrebare firească. Dacă poporul român nu este acuzat, de ce este necesar să fie apărat şi împotriva cui? Considerăm că prezentarea drept model a unor personaje istorice, care au elaborat şi aplicat politica de genocid împotriva evreilor este nocivă şi deosebit de periculoasă pentru noile genera ii. Acelaşi efect negativ îl au şi numeroasele apari ii de căr i şi articole care falsifică adevărul istoric şi chiar neagă faptele petrecute în perioada celui de-al doilea război mondial. Iată de ce am găsit de cuviin ă să sprijinim apari ia acestei lucrări. Dl. ing. Marcu Rozen, autorul acestei lucrări, este cunoscut prin căr ile sale "Involu ia demografică a evreilor din România în perioada 1940-2000", publicată în anul 1998 (tipărită şi în Israel în limba ebraică), "Evreii din jude ul Dorohoi în perioada celui de-al doilea război mondial", publicată în anul 2000 şi "60 de ani de la deportarea evreilor din România în Transnistria", publicată în anul 2001. Folosind o bibliografie bogată şi experien a sa personală (fiind singurul supravie uitor din întreaga sa familie de 5 persoane deportată în Transnistria), autorul reuşeşte să re ină esen ialul şi să prezinte concis şi într-un stil accesibil un volum mare de date şi informa ii privind fenomenul complex cunoscut sub denumirea de “Holocaust”

din care face parte şi exterminarea unei păr i a evreilor afla i sub autoritatea guvernului antonescian din România. Fiecare afirma ie are la bază date verificabile. pentru ca cititorul român să cunoască adevărul acestei perioade întunecate şi să poată reac iona adecvat la diversele încercări care se fac pentru falsificarea istoriei şi propagarea unor teze extremiste şi antisemite. Publicăm această lucrare care ne redeschide pagini dureroase. iar dacă acestea acuză.în Europa. adevărul nu trebuie ocolit. În spatele cifrelor seci din tabelele ce înso esc această lucrare stau numeroase destine omeneşti sfărâmate. autorul lasă faptele să vorbească. Pe tot parcursul lucrării. Conducerea Asocia iei Evreilor din România Victime ale Holocaustului MĂRTURIA AUTORULUI ÎN CALITATE DE SUPRAVIE UITOR AL HOLOCAUSTULUI DIN TRANSNISTRIA . E ca şi cum documentele scrise păstrate în arhive şi-ar ridica glasul în numele celor condamna i la moarte doar pentru că s-au născut evrei.

800 de evrei. Bunicul meu Meer Peretz a luptat şi el pe front şi a decedat ulterior ca urmare a unei boli contractate în timpul războiului. Oraşul Dorohoi număra în perioada interbelică în jur de 5. un azil de bătrâni. cu un frate mai mic (Sorel Rozen) şi cu o bunică. manifestări antisemite cu caracter violent erau foarte rare. Ponderea mare a evreilor făcea ca oraşul să aibă un pronun at caracter evreiesc. făcea parte din Vechiul Regat. . Jude ul Dorohoi. Pe străzi se auzea vorbindu-se în mod curent atât limba română cât şi limba idiş. În oraş func ionau mai multe sinagogi. Atât în războiul de independen ă din 1877 cât şi în marea bătălie pentru reîntregirea neamului din 1916-1918.. În casă se vorbea atât limba română cât şi idiş. Între popula ia românească şi cea evreiască era o convie uire bună. reprezentând cca.COPILĂRIE FURATĂ M-am născut la data de 20 martie 1930 în oraşul Dorohoi din nordul Moldovei. În familia mea. la fel ca în toate celelalte familii evreieşti. o şcoală israelită. împreună cu părin ii (Iancu şi Malvina Rozen). a cărui capitală era oraşul Dorohoi. o baie comunală rituală şi alte institu ii apar inând comunită ii evreieşti. au participat un număr mare de evrei dorohoieni. 37% din popula ia totală a oraşului. Locuiam într-o casă modestă. din care mul i au căzut la datorie. se respectau obiceiurile şi datinile strămoşeşti. un spital.

În oraşul Dorohoi sosesc mii de evrei evacua i de pe cuprinsul întregului jude .după proclamarea statului na ional-legionar . Mihăileni. Ca urmare a politicii antievreieşti desfăşurate de guvernele care s-au succedat la putere. izbucneşte războiul. la vârsta de numai 10 ani. teroarea. La 22 iunie 1941. Unele subunită i române conduse de ofi eri legionari care s-au retras din Basarabia. directorul şcolii israelite Meer Herşcovici a fost bătut şi maltratat în mod sălbatic de legionari şi vreme de câteva luni s-a zbătut între via ă şi moarte. manifestările antisemite se amplifică. Amenin ările. Săveni. au loc jafuri. Nu pot uita că într-o noapte din iarna anului 1940. Rădău i-Prut şi din localită ile rurale. La data de 1 iulie 1940. care a adus un nou val de persecu ii. aduce nelinişte şi teamă în rândul popula iei evreieşti din oraş. fac numeroşi răni i. care mi-au rămas întipărite în memorie pentru tot restul vie ii. Începând cu luna septembrie 1940 .un nou val de măsuri şi represiuni antisemite se abate asupra evreilor dorohoieni.Începutul anului 1938. teama căpătau zi cu zi forme din ce în ce mai diabolice. Curând am fost dat afară de la şcoala primară românească şi am fost nevoit să urmez clasa a IV-a primară la şcoala israelită din localitate. astfel . schingiuiri şi alte manifestări odioase. după instalarea guvernului Goga-Cuza şi promulgarea primelor legi antisemite. elemente legionare şi extremiste incită popula ia majoritară la ură şi prigoană împotriva popula iei evreieşti. din Darabani. Bucovina de Nord şi inutul Her a ucid în mod bestial 70 de evrei din oraş şi din împrejurimi. am asistat la primul pogrom antievreiesc care a avut loc la Dorohoi.

în condi iile unei ierni timpurii şi reci. pe malul Nistrului. compusă din cinci persoane. Obosi i. popula ia evreiască din oraşul Dorohoi este anun ată că urmează a fi evacuată în Transnistria. ne-am ascuns şi nu am plecat mai departe. pornesc pe calea pribegiei. pe un drum care. Dincolo de Nistru era oraşul Moghilev. Familia mea. bunica. . înghe a i. drumul spre Holocaust. După trei zile de mers am ajuns în orăşelul Şargorod. Astfel a început infernul. s-au prăpădit primii oameni. am traversat Nistrul cu un bac. înfometa i am pornit a doua zi în coloană pe jos. Împreună cu al i evrei. întrucât cei evacua i nu şi-au luat decât ceea ce au putut duce cu ei. toate bunurile acumulate de genera ii cu trudă fiind lăsate pradă jefuitorilor. Ca urmare se creează mari probleme privind adăpostirea acestora şi ajutorarea lor. Întreaga mea familie era epuizată. un frate mai mic şi subsemnatul în vârstă de 11 ani. părin ii. a fost un adevărat calvar. avea să fie fără întoarcere. Am fost da i jos din vagoane şi apoi. Mii de evrei înghesui i în vagoane de marfă. fiecare cu bagajele pe care le putea căra. Coloana şi-a continuat însă drumul spre Bug. în grupuri. a plecat în ziua de 12 noiembrie 1941. primele victime ale deportării. Am ajuns după două zile la Atachi. Deportarea a început pe data de 7 noiembrie 1941. Pe parcurs. pentru cei mai mul i. La începutul lunii noiembrie 1941.încât popula ia evreiască a oraşului se dublează. lângă un pod complet distrus. Transportul în vagoanele de marfă. Aici am fost caza i într-un lagăr de unde urma să plecăm mai departe pe meleagurile îndepărtate ale Transnistriei.

Frigul. aerisirea făcându-se numai printr-un singur ochi. Foarte mul i deporta i. care au venit ultimii. . în mare majoritate din lut. O sanie trasă de o mâr oagă lihnită de foame făcea în fiecare diminea ă înconjurul ghetoului. locuiau în locuin e comune. mai ales cei din Dorohoi. epidemia de tifos exantematic. 1800 de evrei autohtoni. care nu dispuneau de condi ii elementare de igienă şi căldură. Iarna anului 1941/42 a fost deosebit de grea. Locuiam într-o cameră neîncălzită (fost mic magazin de vară) în total cca. sute de cadavre zăceau în cimitirul din Şargorod şi nu puteau fi îngropate pentru că pământul era înghe at în profunzime şi nu se putea săpa o groapă comună. Moartea îşi arăta fa a hâdă şi căpăta forme şi dimensiuni din ce în ce mai amenin ătoare. totalizând de 842 de odăi. ca să nu moară de foame. lipsi i de orice ajutor. procurarea alimentelor făcându-se prin schimbul de îmbrăcăminte. improvizate. bolile de tot felul şi.Şargorod era un mic orăşel ucrainean. Popula ia era subnutrită. încărcând cadavrele celor care nu au supravie uit suferin elor şi mizeriei. foametea. cu odăi mici. Casele erau vechi. cei mai mul i. ceea ce însemna că reveneau 10-11 persoane la o odaie. rămânând aproape goi. cărora li s-au adăugat peste 7000 de evrei deporta i din Basarabia. care. au fost arunca i în bra ele deznădejdii. Din această cauză adăpostirea deporta ilor a devenit o problemă. În total erau 337 de case. 15 persoane. Salubritatea publică era complet inexistentă. Bucovina şi jude ul Dorohoi. cu câte 2-3 încăperi mici fiecare. nu exista nici un mijloc de câştig. În luna februarie 1942. în primul rând. au cuprins întreaga comunitate a evreilor din ghetou. cu geamuri permanent închise. care număra cca.

hainele de zi erau şi cele de noapte. măcar pe noi.Dormeam pe jos pe nişte paie strânse din pia ă. Când primele raze căldu e ale soarelui anun ară sosirea iminentă a primăverii. în mâna ei înghe ată n-am găsit decât o coajă de cartof uscată pe care n-a mai avut puterea s-o mănânce. Când a murit. liniştit că a făcut tot ce era necesar ca să ne scoată la liman. din acea iarnă blestemată. copiilor. Slăbită şi extenuată. copiii. frigul şi bolile (în mod deosebit tifosul) au început să facă victime şi în camera noastră şi în familia mea. pentru că pu ina mâncare pe care o aducea tata ne-o dădea nouă. La numai o lună de zile după moartea bunicii. tata făcea eforturi disperate ca să ne aducă din când în când câte mici resturi de mâncare ca să putem supravie ui. . Rămas singur cu noi. n-a mai putut rezista frigului şi bolii. îmbrăca i. într-o noapte geroasă de februarie s-a stins din via ă şi mama. Prima s-a prăpădit bunica. După numai trei zile trecu în nefiin ă. Şi fiul ei cel mare (fratele mamei) a luptat în primul război mondial având gradul de plutonier şi a fost decorat cu Crucea Comemorativă de Război. Îmi aduc aminte că înainte de război inea des în mână şi se lăuda la copii cu medalia pe care o primise so ul ei (bunicul meu) la Mărăşeşti. Foamea. întrucât restul hainelor le-am dat treptat ăranilor ucraineni pentru pu ină mâncare. tata se îmbolnăvi şi cu febră mare căzu într-un somn adânc. Avea doar 38 de ani.

hrana şi otrava noastră totodată. fiind concentrat într-un detaşament de muncă for ată. şi ea în grea suferin ă. În această situa ie ne-a luat o mătuşă.Rămăsesem singuri în acea cameră. neajutorată şi cu doi copii. Am aşezat trupul neînsufle it în căru ă şi am pornit pe jos împreună cu mătuşa. a luat corpul neînsufle it şi l-a aşezat întro groapă comună. în fa a casei dărăpănate în care locuiam. Ca să nu murim de foame mergeam la cerşit sau strângeam resturi menajere. la scurt timp după ce a fost anun ată comunitatea. iar cei care au supravie uit s-au mutat în alte încăperi mai bune în locul celor dispăru i. La cimitir era prezent doar un singur cetă ean. Nori negri acopereau cerul şi în curând începu să cearnă o ploaie deasă şi rece. alături de căru aş. în urma căru ei. într-o zi de toamnă mohorâtă şi înfrigurată. să-l ducă la cimitir. o parte s-au prăpădit. desfundat şi anevoios de urcat. Căru aşul mă privea uneori cu milă şi nu spunea nimic. sosi un căru aş cu o căru ă trasă de un cal şi ceru corpul neînsufle it al fră iorului. Drumul spre cimitir traversa un deal abrupt. printre care şi coji de cartofi. la pas. . fără să scoatem un cuvânt. So ul ei. Dora Peretz. eu în vârstă de 12 ani şi fratele mai mic de 6 ani. întrucât dintre ceilal i locatari. alături de alte cadavre aduse în zilele precedente. care. A murit la vârsta de numai 6 ani. În vara anului 1942 situa ia mea şi a fratelui mai mic devenise dramatică. Continuam să mergem încet. Rubin Peretz (fratele mamei) a rămas în ară. Îmi aduc aminte că. La începutul lunii septembrie. Era singurul decedat în acea zi. fratele meu mai mic s-a îmbolnăvit şi nu a mai putut fi salvat.

M-am întors acasă deznădăjduit. . în care m-a primit şi pe mine. În ziua de 23 decembrie 1943. nici o altă ceremonie. Comunitatea Evreilor din Şargorod să organizeze un orfelinat.Câ iva bulgări de pământ arunca i peste trup şi asta a fost tot. Mişu Şapira. În orfelinat am fost aduna i cam 100 de orfani proveni i din Basarabia. În orfelinat mi-am făcut primii prieteni din deportare. Nu ştiu unde sunt. Groapa a rămas deschisă pentru mor ii care urmau să fie aduşi în zilele următoare. Rămas singur. Mina Leibovici. copii cu care împărtăşeam aceleaşi sentimente de suferin ă şi speran ă. datorită ajutoarelor primite de la evreii din ară. când mă uit într-un mic carne el de amintiri rămas din orfelinat. Uneori. când frontul se apropia de Transnistria. Tina Fruht. sosea în gara Dorohoi. am fost reda i vie ii. Iancu Katz. Betti Klein. Aici. Iosif Tesler. Iată doar câteva nume: Sidi Picker. Pepi Grunfeld. Harry Lessner. Astfel a dispărut şi ultimul membru al familiei mele. Ester Stein. Nici o rugăciune. câ i mai sunt în via ă sau dacă unii din cei care trăiesc îşi mai aduc aminte de mine. În toamna anului 1943. Bucovina şi Dorohoi. rămaşi pe drumuri şi fără speran ă. guvernul Antonescu a acceptat repatrierea evreilor din Dorohoi. Carol Ruhm. îmi aduc aminte de cei alături de care am convie uit mai bine de un an şi făceam planuri de viitor. un tren aducând mai pu in de jumătate dintre cei deporta i. Betti Gasner. M. A fost cea mai cumplită zi din via a mea. am avut norocul ca la sfârşitul toamnei anului 1942. Bernthal şi mul i al ii. datorită grijii unor conducători şi educatori inimoşi şi pricepu i.

amestecate cu manifestări de bucurie şi speran ă. evrei şi neevrei au venit să-i întâmpine pe supravie uitori.În gară lume multă. Aceasta este. pe scurt. în care îi aduce la cunoştin ă moartea părin ilor şi a bunicii şi-i solicită sprijin pentru salvarea sa şi a fratelui său mai mic. Două documente semnificative ale autorului 1. cu peste doi ani în urmă. Sorel Rozen. adresată unchiului său Carol (Chaim) Peretz din Bucureşti. Tuturor celor care sunt de o vârstă cu mine. am plecat cinci şi acum m-am reîntors singur. Cartea poştală scrisă de autor la vârsta de 12 ani. Cartea poştală i-a fost returnată de unchiul său după reîntoarcerea sa din Transnistria. regimul antonescian din România lea furat cea mai frumoasă perioadă din via a fiecărui om: copilăria. strigăte de durere şi jale. Am coborât în mijlocul acestui tumult şi o clipă m-am oprit şi am privit cu lacrimi în ochi la locul de unde. foşti deporta i în Transnistria. Îmbră işări. . Şi nu numai. copilăria mea nefericită din anii grei ai celui de-al doilea război mondial.

mama şi bunica au murit şi eu cu Sorel am rămas pe drumuri.Şargorod 1/6 942 Dragă nene Carol. Află că cu mare durere trebuie să. Vede i şi face i tot posibilul pentru a ne scoate la dumneavoastră pe mine şi pe Sorel.i scriu că tata. Copie după memoriul înaintat de unchiul său Carol (Chaim) Peretz mareşalului Ion Antonescu. Complimente la fiecare. prin Centrala Evreilor din România. La acest memoriu unchiul său nu a primit nici un răspuns. . Marcu şi Sorel 2. Altceva nimic şi vă sărut cu drag.

.

Domnule Mareşal. a făcut şi războiul din 1916/1918. Zilele acestea am primit o carte poştală. conform actelor alăturate în copie şi a decedat ulterior. având şcoala Militară de Infanterie din Botoşani şi fiind decorat cu Crucea Comemorativă de Război. în vârstă de 4 ani. Meer H. fără nici un sprijin. Jud. iar bunicul copiilor din partea mamei. bunevoin e următoarele: În iarna anului 1941 împreună cu o parte din popula ia evreească a oraşului Dorohoi. prin care îmi comunică trista veste că tatăl. conform actelor alăturate în copie. cumnatul meu. so ie. în urma unei boli contractate în timpul şi din cauza războiului. sunt cu to i născu i în Vechiul Regat. domiciliat în Bucureşti. mamă şi 2 copii: Marcu. . 49 Et. după care îmi permit a anexa o copie fotografică. compusă din so . Atât părin ii şi bunicii acestor copii nenoroci i. Dorohoi. în vârstă de 11 ani şi Sorel. II. îmi permit a supune respectuos înaltei Dv. Peretz. în Com. Calea Doroban ilor Nr. Transnistria şi familia Iancu Rozen. Subsemnatul sunt de asemenea născut în ară din părin i născu i în ară şi am luat parte la campania din 19161918 cu gradul de Elev Plutonier TR. Subsemnatul Chaim Peretz. Moghilev. a fost evacuată în Com Şargorod. în afara faptului că a fost născut în ară. tatăl meu. mama şi bunica au murit şi că el şi fră iorul său au rămas pe drumuri. de la nepotul meu Marcu Rozen copil în vârstă de 11 ani. cât şi copii.

Transnistria.În numele acestor copii nenoroci i. după cum reesă din anexatul certificat al Comunită ii Evreilor din Bucureşti. originari din Oraşul Dorohoi.1944 . care mă oblig a-i între ine. să fie trimişi la Bucureşti şi preda i în îngrijirea mea. Şargorod. rămaşi singuri între străini şi vă asigur că vă vom fi recunoscători toată via a. Casa Nr. bunăvoin ă. având această posibilitate. a salva pe aceşti copii nenoroci i. Domnule Mareşal. apelez respectuos. spiritul Dv. 143. rămaşi fără nici un sprijin. în vârstă de 11-12 ani şi Sorel Rozen. Moghilev. Să trăi i Domnule Mareşal D-Sale Domnului Mareşal Conducător al Statului Român DATE ISTORICE ŞI STATISTICE PRIVIND SITUA IA EVREILOR SUB GUVERNAREA ANTONESCIANĂ 1940 . Vă implor. Domnule Mareşal. rugându-vă a aproba şi dispune ca aceşti copii orfani de ambii părin i Marcu Rozen. Jud. în vârstă de 4-5 ani copii lui Iancu Rozen. la înalta Dv. de dreptate şi omenie. acum evacua i în Com.

adică sub guvernarea antonesciană. Nici pu inii evrei (sub 1. revine în exclusivitate autorită ilor maghiare de la Budapesta. din perioada men ionată.000 de persoane) din Cadrilater nu au făcut obiectul lucrării. Lucrarea nu are ca obiect evreii din Ardealul de Nord.În aten ia cititorului! Evenimentele şi datele relatate în lucrare se referă numai la teritoriile care se aflau sub autoritatea românească. rezultate din recensăminte şi alte înregistrări speciale. întrucât acest teritoriu s-a aflat vremelnic sub ocupa ie horthystă iar răspunderea pentru crimele săvârşite împotriva evreilor. Marcu Rozen membru în Societatea Română de Statistică . Cifrele statistice folosite în lucrare s-au stabilit în cea mai mare parte pe baza datelor oficiale ale statului român. Ing. deoarece acest teritoriu a fost cedat Bulgariei în septembrie 1940. Evenimentele sunt prezentate în ordine cronologică.

Editura Hasefer. *) Jean Ancel .191*) au rămas. 81. Nichifor Crainic. ideologia lui Octavian Goga.I.Partea I . EVREII DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA PREMERGĂTOARE PRELUĂRII PUTERII DE CĂTRE GENERALUL ION ANTONESCU Perioada dintre cele două războaie mondiale din punctul de vedere analizat poate fi caracterizată ca o perioadă de creştere a for elor antisemite din România.Vol. 2001. La data de 28 decembrie 1937. Vasile Conta şi ale multor altor politicieni. scrierile şi retorica lui Nae Ionescu.Contribu ii la istoria României. cetă eni români. .000 de evrei din România Mare. Ca urmare a aplicării acestei legi discriminatorii şi birocratice. Garda de Fier. este instalat la putere guvernul Goga-Cuza.1 . din punct de vedere legal.pag. Liga Apărării Na ionale Creştine. doar 391. Acest guvern a promulgat în ianuarie 1938 Legea revizuirii cetă eniei. Bucureşti. prima manifestare a prigoanei rasiale împotriva evreilor. scriitori şi gazetari cu vădite vederi antisemite nu au făcut altceva decât să pregătească şi să netezească drumul de penetrare şi aplicare a ideologiei fasciste în ara noastră. primul guvern care a transformat antisemitismul în politică de stat. din cei aproape 800.

. ei au vândut Basarabia şi Bucovina Uniunii Sovietice. trebuia găsit un ap ispăşitor. *) Pentru această cedare fără rezisten ă a unei păr i din teritoriul na ional. În prezent. când unul dintre principalii coautori ai răpirii Basarabiei şi Bucovinei de Nord s-a dovedit a fi Hitler. 101. când clauzele secrete ale tratatului sovieto-german sunt cunoscute. se mai găsesc încă propagatori ai ideii că evreii i-au chemat pe sovietici în teritoriile men ionate. Bucovina de Nord şi inutul Her a. Acest pogrom a constituit prima manifestare antievreiască majoră în cadrul întregului proces de teroare. La sfârşitul lunii iunie 1940. Bucovinei de Nord şi a inutului Her a. În diverse locuri evreii au fost bătu i şi omorâ i. atmosfera antievreiască a devenit apăsătoare şi uneori chiar incendiară. În perioada cedării Basarabiei.000 de evrei. Şi extremiştii l-au găsit imediat. teritoriu în care trăiau cca 290. deportare şi exterminare a evreilor din România. Evreii sunt de vină. În ară. *) Vezi tabelul nr. cu deosebire pe rutele din Moldova. Uniunea Sovietică (în baza tratatului secret Molotov-Ribbentrop) ocupă prin ultimatum Basarabia. are loc la Dorohoi un pogrom antievreiesc. pe data de 1 iulie 1940. 1 de la pag.Guvernele care s-au succedat în perioada dictaturii regale a lui Carol al II-lea. Tătărăscu. unii au fost arunca i din trenuri. au continuat aplicarea unei politici antisemite mai mult sau mai pu in agresive. în timpul guvernării Gh.

După cum era firesc. care se retrăgeau din Her a. au declanşat un pogrom împotriva popula iei evreieşti din oraşul Dorohoi. la cimitirul evreiesc. Dar n-a fost să fie aşa. În ziua de 1 iulie 1940. Ei sunt între primii eroi ai armatei române căzu i în confruntarea cu invadatorii sovietici. Au venit şi cca 20 de evrei civili care au avut curajul să înfrunte atmosfera antievreiască din oraş. La înmormântarea soldatului evreu au fost trimişi doar 7 militari evrei neînarma i. Trebuie men ionat că în acea perioadă evreii făceau parte din armata română. subunită i militare române din Grupul 3 Grăniceri şi 8 Artilerie. autorită ile locale ar fi trebuit să trimită reprezentan i la funeraliile acestor eroi. de la Regimentul 29 Infanterie din localitate.Pogromul antievreiesc de la Dorohoi (1 iulie 1940) În ziua de 1 iulie 1940. ofi erul român urma să fie înmormântat la cimitirul creştin-ortodox. În oraşul Dorohoi au fost aduse corpurile neînsufle ite al căpitanului român Boroş şi al soldatului evreu Iancu Solomon. . unii dintre ei fiind cadre active. Aceşti doi militari români au fost împuşca i la Her a într-un incident cu armata sovietică. iar soldatul evreu.

Ion Pascu şi colonel medic în rezervă C. din Regimentul 29 Infanterie. . a salvat o familie de evrei. au salvat evrei de la moarte. salvându-i astfel de furia criminalilor. au fost ucişi de către militarii români. Men ionăm şi faptul că foarte mul i români au ascuns evrei în propriile case. locotenentul Nimereanu. împotriva participan ilor la această înmormântare solemnă. cu excep ia unui singur supravie uitor. au fost împuşca i 50 de evrei. ucigaşii dezlăn ui i făcând numeroase victime în rândurile popula iei evreieşti. dintre care 11 femei. 462 din 4 iulie 1940. arh. Locotenen ii Alexandru Atanasiu şi Ion Gaia precum şi sergentul Gheorghe Olteanu l-au salvat pe dr.Enăchescu. Unii ofi eri şi subofi eri români.În momentul desfăşurării funeraliilor. ajutor de primar ing. Bercovici Emil. subunită i ale armatei române care se retrăgeau din regiunea Her a au pătruns în cimitirul evreiesc şi au deschis focul. După cum rezultă din procesul verbal nr. precum şi şapte militari evrei în frunte cu sergentul T. 34 bărba i şi 5 copii. spre cinstea lor. schingiuiri şi scene bestiale. R. To i evreii civili prezen i la înmormântare. Focul s-a extins cu repeziciune în tot oraşul. Documentele relatează şi alte cazuri. În timpul pogromului au avut loc jafuri. Leon Haber. căpitanul Stino a împiedicat omorârea solda ilor evrei din cazarma Regimentului 29 Infanterie. fără soma ie. care au venit să dea onorul soldatului erou evreu. semnat de procurorul militar căpitan în rezervă Duca Mihail. fiul preotului din Trestiana.

În urma acestor cedări teritoriale situa ia politică din România devine explozivă. La data de 30 august 1940. regele Carol al II-lea însărcinează pe data de 4 septembrie 1940 pe generalul Ion Antonescu cu formarea noului guvern. În perioada guvernării Gigurtu. guvernul Gh. *) Vezi tabelul nr. 101. Tătărăscu demisionează. . guvernul Gigurtu cedează Ungariei. teritoriu în care trăiau cca 160.000 de evrei *). După numai două zile de la instalarea sa ca prim ministru. Sub presiunea cercurilor extremiste progermane. Ardealul de Nord.* * * La data de 4 iulie 1940. Urmează la conducerea ării. în baza Dictatului de la Viena. guvernul Ion Gigurtu. Mihai. situa ia evreilor din România se înrăută eşte prin promulgarea unor legi rasiale de inspira ie nazistă. 1 de la pag. generalul Antonescu îi cere regelui să abdice în favoarea fiului său.

II. EVREII DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE LA PRELUAREA PUTERII DE CĂTRE GENERALUL ION ANTONESCU PÂNĂ LA IZBUCNIREA RĂZBOIULUI CU UNIUNEA SOVIETICĂ (4 septembrie 1940 - 22 iunie 1941) În ziua de 4 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu preia puterea politică în România şi 10 zile mai tîrziu România este proclamată, prin Decret Regal, Stat Na ional-Legionar. Generalul Ion Antonescu este numit Conducătorul Statului, cu puteri discre ionare, prerogativele regale fiind limitate. Horia Sima este numit conducătorul Mişcării Legionare. La 7 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu cedează Bulgariei Dobrogea de Sud (jud. Caliacra şi jud. Durostor), teritoriu cunoscut sub numele de Cadrilater, unde trăiau cca 850 de evrei. Trebuie subliniat faptul că, din numărul total al evreilor din România, care la începutul anului 1940 era de cca 800.000, cifră considerată a reprezenta popula ia maximă pe care a atins-o etnia evreiască din această ară, după cedările teritoriale din vara şi toamna anului 1940, în România au rămas, până la izbucnirea războiului cu Uniunea Sovietică, doar cca 350.000 de evrei.*)
*)

Vezi tabelul nr. 1 de la pag. 101.

La 14 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu numeşte membrii guvernului său. În afară de conducătorii departamentelor economice (Finan ele, Economia Na ională şi Agricultura), care erau oamenii de încredere ai generalului, to i ceilal i miniştri erau legionari. Printre primele măsuri luate de guvernul na ional-legionar al generalului Ion Antonescu se număra strângerea legăturilor politice, militare şi economice cu Germania hitleristă şi aderarea României la pactul tripartit Berlin Roma - Tokio. În ceea ce priveşte atitudinea fa ă de popula ia evreiască din România, guvernul Antonescu a amplificat şi extins legisla ia antievreiască şi teroarea rasială până la formele ei extreme. Astfel, în perioada guvernării Antonescu, evreii au fost scoşi în totalitate din serviciul militar, zeci de mii de evrei au fost trimişi în detaşamente de muncă for ată, tinerii evrei au fost da i afară din toate şcolile, liceele şi universită ile româneşti, artiştii evrei au fost îndepărta i din teatrele româneşti, medicii şi tot personalul evreiesc din domeniul sanitar au fost concedia i, s-a interzis evreilor practicarea profesiei de avocat pentru creştini precum şi practicarea profesiei de farmacist, s-a interzis vînzarea căr ilor scriitorilor evrei în librării şi s-a dispus scoaterea lor din toate bibliotecile publice etc. Măsurile antievreieşti continuă cu confiscarea magazinelor, localurilor şi întreprinderilor apar inînd proprietarilor evrei, trecerea imobilelor urbane evreieşti în proprietatea statului, exproprierea proprietă ilor rurale ale evreilor, interzicerea folosirii aparatelor de radio, telefoanelor şi aparatelor de fotografiat, evacuarea evreilor din mediul rural şi din oraşele mai mici în oraşele reşedin ă de jude , impunerea unor taxe şi contribu ii băneşti cu mult

peste posibilită ile oamenilor. Toate aceste măsuri şi alte ac iuni au dus popula ia evreiască la o stare de disperare şi teamă pentru ziua ce va urma.*) În cursul existen ei statului na ional-legionar, legionarii au comis numeroase jafuri, tâlhării şi crime împotriva evreilor şi a unor eminente personalită i ca Nicolae Iorga, Virgil Madgearu, Victor Iamandi şi al ii. Rebeliunea legionară, care a avut loc în zilele de 21-23 ianuarie 1941, a făcut numeroase victime atât în rândul militarilor cât şi în rândul popula iei civile. În Bucureşti, rebelii s-au dedat la acte de banditism (jafuri, devastări, incendieri, omoruri) împotriva locuitorilor români, dar mai cu seamă în cartierele evreieşti Dudeşti şi Văcăreşti, unde au avut loc adevărate pogromuri. Bandele de legionari au strâns sute de evrei în numeroase centre de tortură, precum Prefectura de Poli ie, sedii legionare, sec ii de poli ie, moara Străuleşti, pădurea Jilava etc. Zeci de evrei au fost tortura i şi masacra i la abator, în pădurea Jilava şi chiar în locuin ele lor. Cunoscutul scriitor Virgil Gheorghiu consemnează în “Memorii” (Ed. Gramar 1999, pag. 523-524) următoarele: “În imensa sală a abatorului unde boii sunt agă a i cu cârlige pentru a fi spinteca i, erau suspendate acum cadavre de oameni goi. Era un spectacol oribil care întrecea în cruzime orice imagina ie ….. Pe unele cadavre era însemnat cuvântul “CUŞER”. Erau cadavre de evrei ……
*)

Vezi - Evreii din România între anii 1940-1944 vol.I - Legisla ia antievreiască - Ed. Hasefer, Bucureşti, 1993, volum alcătuit de Lya Benjamin.

” Bilan ul tragic al rebeliunii legionare se soldează în Bucureşti cu 130 de evrei asasina i. 1991. Evreii mobiliza i în detaşamente de muncă for ată au fost supuşi unui regim deosebit de sever şi inuman (hrană neîndestulătoare şi necorespunzătoare. pentru că sunt român. guvernul Antonescu (fără legionari) a continuat şi chiar a înăsprit măsurile şi teroarea împotriva popula iei evreieşti din România. sunt lua i prin rota ie ostatici a căror via ă este pusă în primejdie şi alte măsuri discriminatorii şi umilitoare. Politica extremistă şi antisemită promovată de autorită i este foarte bine reliefată în fraza memorabilă pe care generalul Antonescu a rostit-o la şedin a Consiliului de Miniştri din 8 aprilie 1941: "Aşa am crescut eu: cu ură împotriva turcilor. loviri. jidanilor şi ungurilor.Sufletul mi-e murdărit. evreii au dreptul să circule şi să se aprovizioneze numai între anumite ore. Ruşine. muncă extenuantă. devastate sau incendiate. 25 de temple şi sinagogi pângărite şi incendiate. 73 .Editura Hasefer. Sentimentul acesta de ură împotriva duşmanilor patriei trebuie împins până la ultima extremitate. Mi-e ruşine de mine însumi. Îmi iau eu această răspundere. 616 magazine şi 547 locuin e evreieşti jefuite. *) Martiriul evreilor din România . În anumite localită i din Moldova se introduce purtarea obligatorie a stelei galbene." **) Situa ia evreilor devine din ce în ce mai grea. ca acei criminali din Garda de Fier.*) Trebuie subliniat faptul că după înăbuşirea rebeliunii legionare. torturări şi umiliri).pag. Bucureşti. condi ii precare de cazare. .

Ulterior. Bucovina de Nord şi inutul Her a. . 64. S. După declanşarea războiului. cunoscut sub numele de Transnistria. se va întinde de la Arad şi până la Bug şi va cuprinde Transilvania de Sud. adică sub guvernarea antonesciană. Editura Hasefer. 65. la care participă. zeci de mii de evrei au fost evacua i din localită ile rurale şi din orăşelele mai mici şi concentra i în oraşele reşedin ă de jude . Bucovina de Nord şi Sud. Basarabia şi Transnistria.septembrie 1941) La data de 22 iunie 1941 Germania nazistă dezlăn uie războiul împotriva Uniunii Sovietice. B. iar unii au fost trimişi în lagărele de la Târgu Jiu şi Craiova. 1996. 66. Cabinet. (În continuare Lya Benjamin. trupele germane şi române au eliberat într-un timp relativ scurt Basarabia. teritoriul aflat sub autoritatea românească.. În acest context. P. Vezi stenograma Consiliului de Miniştri din 8 aprilie 1941 – A. Fond. la insisten ele lui Antonescu şi România. filele 60. În perioada premergătoare şi după declanşarea războiului. **) Problema evreiască în stenogramele Consiliului de Miniştri. Stenograme). EVREII DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE LA IZBUCNIREA RĂZBOIULUI CU UNIUNEA SOVIETICĂ ŞI PÂNĂ LA DEPORTĂRILE ÎN TRANSNISTRIA (22 iunie 1941 . dosar 474/1941. România trece sub autoritatea sa teritoriul ucrainean dintre Nistru şi Bug. Vechiul Regat. Lya Benjamin.III. prin pactul de la Tighina din 19 august 1941. C. M. 74.

000 de evrei localnici ucraineni din Transnistria.Numărul total al evreilor din teritoriile aflate sub autoritatea românească va ajunge astfel la 675. Bucovina de Nord şi inutul Her a. 2 de la pag. din care 540.evreii încorpora i în armata sovietică . În schimb s-au inclus evreii localnici ucraineni prelua i de autorită ile române.000 de evrei români din Basarabia. 102. *) Vezi tabelul nr. De asemenea în acest număr nu au fost incluşi cca 100. după trecerea Transnistriei sub autoritate românească.evreii basarabeni refugia i la Odessa care au murit în lungul asediu al acestui oraş etc.evreii omorâ i în bombardamente sau ajunşi din urmă şi ucişi de trupele germane de cură ire a terenului .evreii care s-au retras silit sau voluntar cu autorită ile sovietice . Toate aceste categorii de evrei nu au fost preluate de autorită ile române după eliberarea acestor teritorii şi ca atare nu au intrat sub jurisdic ia guvernării antonesciene. .*) În acest număr nu s-au inclus evreii din Ardealul de Nord şi Cadrilater. cuprinzând: .000.000 de evrei români din fosta Românie Mare şi 135.evreii care au fost deporta i de autorită ile sovietice în Siberia .

La data de 16 decembrie 1941 se desfiin ează Federa ia Uniunilor de Comunită i Evreieşti din România şi se înlocuieşte cu Centrala Evreilor din România. W.000 de evrei din teritoriile aflate sub autoritate românească.Cunoscutul cercetător Raul Hilberg sus ine că numărul de evrei care au fost deporta i sau evacua i de sovietici depăşea 100. în timp ce al i cercetători apreciază o cifră apropiată. .000 de persoane*). vol. 1997. pag. Pogromul şi trenurile mor ii de la Iaşi *) Raul Hilberg . 1. deci sub guvernare antonesciană. două evenimente majore au avut un efect deosebit asupra întregii obşti evreieşti din România: pogromul şi trenurile mor ii de la Iaşi şi asasinarea în masă a evreilor din Basarabia. 1. evreii trebuie să plătească impozite suplimentare în natură şi bani.000. Filderman şi Sabin Manuilă sus in cifra de 100. Editura Hasefer. În perioada de la declanşarea războiului cu Uniunea Sovietică şi până la începerea deportărilor în Transnistria. Bucovina de Nord şi inutul Her a. În continuare se analizează şi se prezintă concluzii veridice asupra soartei celor 675. 676. care va avea rolul de a aplica întocmai legile rasiale stabilite de guvern.Exterminarea evreilor din Europa. După izbucnirea războiului situa ia evreilor de sub autoritate antonesciană se înrăută eşte şi mai mult datorită aprobării şi aplicării unor noi legi antievreieşti. cu mult peste posibilită i. Guvernul stabileşte că pentru acoperirea cheltuielilor de război.

Ei au putut să dispară în întuneric şi astfel nu au fost descoperi i. prin urmare atacul a fost un simulacru executat cu arme de salon (s-au găsit pe teren tuburi trase din această categorie) şi cu sisteme de pocnitori care au imitat focul armelor automate." " … nici germanii nu au avut mor i sau răni i. Iată ce se spune în memoriul înaintat la data de 2 iulie 1941. Carp . Giurescu . Rapoartele întocmite chiar de poli ia oraşului Iaşi dovedeau netemeinicia acestor zvonuri şi calomnii. constatându-se clar că nici un singur militar român sau german nu a fost omorât sau rănit. noiembrie 1997.Magazin istoric Nr. Ei au organizat atacul în cartierul evreilor înstări i. 1996." "Socotesc că atacatorii au fost legionari şi borfaşi care urmăreau să producă panică pentru a devasta.Dinu C. . în perioada 29 iunie . 11(368).1 iulie 1941. pag. 73. de generalul de divizie Leoveanu Emanoil. S-a pus la cale o diversiune. domnului general Ion Antonescu. a avut loc la Iaşi un pogrom organizat cu premeditare de către fasciştii români şi germani.vol.Cartea Neagră .M. *) .La numai o săptămână de la izbucnirea războiului." *) Dar să vedem cum s-au derulat evenimentele. directorul general al poli iei: "Nu a existat nici un rănit sau mort la unită ile române asupra cărora s-a tras şi nici un semn de gloan e pe zidurile caselor sau geamuri. III. 119 – Editura Diogene. lansându-se zvonul că evreii ar fi tras în ostaşii români şi germani şi că ar fi transmis semnale luminoase avioanelor sovietice. pag. .

La chestură. 29 iunie 1941. . megafoanele autorită ilor locale îi chemau pe evrei să se prezinte la chestură pentru eliberarea unor adeverin e. Cei care au reuşit să fugă au fost prinşi. a început să se tragă asupra mul imii. evreii care au supravie uit măcelului din chestură au fost duşi. De asemenea. În timpul nop ii şi în diminea a următoare.Împuşcăturile. evreii. cumplitul măcel a durat ore în şir. la gară şi urca i în două "trenuri ale mor ii". chinui i de căldura sufocantă. Înghesui i câte 100 .150 de oameni în vagoane de marfă. la care s-au adăugat elemente declasate din rândul popula iei locale. în picioare. schingiuiri şi omoruri împotriva evreilor. Unii dintre evrei s-au prezentat de bună voie. În diminea a zilei de duminică. au avut loc jafuri. jafurile şi crimele împotriva evreilor au înce-put în mod izolat încă din zilele de 27 şi 28 iunie 1941. încolona i. în diferite cartiere şi pie e publice ale oraşului Iaşi. abia încăpând om lângă om. bătu i la sânge şi aduşi înapoi. înregistrându-se un mare număr de victime în curtea chesturii. Astfel. bătu i şi schingiui i. în număr de câteva mii. cca 5. au fost jefui i. pe direc iile Podu Iloaiei şi respectiv Călăraşi. Aceste ac iuni au fost efectuate de către militari români şi germani. al ii au fost aduşi cu for a. împreună cu al i evrei aduna i din oraş. Apoi. de sete şi lipsă de aer.000 de evrei au fost purta i cu aceste trenuri zile întregi.

la fel ca şi în multe alte vagoane. 47-1940. Aşa cum arată dr. Alexandru Şafran. . Dar îmbarcarea evreilor în vagoane ermetic închise. care în gara Roman a reuşit să convingă paznicii să deschidă uşile vagoanelor şi să dea apă evreilor muribunzi şi înseta i. de către criminali. cu scânduri bătute pe dinafară şi uciderea lor prin asfixiere şi deshidratare a fost folosită numai în România. pe jos se afla un strat de bălegar de grajd peste care era presărat praf de var nestins. mul i dintre ei ajungând să-şi bea propria urină sau să-şi piardă min ile înainte de a trece în nefiin ă. În contrast cu criminalii de la Iaşi se află românca Viorica Agarici. se afla şi cetă eanul Marcu Traian. domiciliat actualmente în Bucureşti. reprezintă "sufletul românesc în acele vremuri de suferin ă a evreilor". În vagonul în care am nimerit. cu geamurile zăbrelite. Iancu ucherman. În întreaga Europă. împuşcare. Marele Rabin al Genevei. ca şi mul i al i români salvatori. printre supravie uitorii trenului mor ii de la Podu Iloaiei. român şi creştin aruncat din eroare în acest tren. jandarmii l-au lăsat să se întoarcă acasă. această femeie. Printre supravie uitorii trenului Iaşi-Podu Iloaiei se află şi ing. Ca o ironie a soartei.O foarte mare parte dintre cei îmbarca i în vagoane au sucombat în condi ii inimaginabile. evreii au fost extermina i prin diverse metode: gazare. înfometare etc. Pe mine m-au urcat într-un vagon în care erau 137 de persoane. Iată cum descrie martorul cele întâmplate în vagonul în care a fost îmbarcat: "Am fost înghesui i în vagoane de vite câte 100-150 de persoane într-un vagon. După ce s-a stabilit identitatea acestuia pe baza actului de cununie cu nr.

căldura în vagon devenise de nesuportat. făcând mult mai multe victime. To i cei închişi în vagon am început să ne scoatem îmbrăcămintea de pe noi. Bălegarul şi varul nestins au început să degaje multă căldură. De sete. Nu. căutând de la un capăt la altul al vagonului în disperare şi delir un strop de apă sau o gură de aer. situa ia devenind infernală. mul i au început să-şi bea propria urină. trenul s-a oprit în gara Podu Iloaiei." De men ionat că trenul spre Călăraşi a ajuns la destina ie după aproape 7 zile.i mai dădeai seama cine era cadavru sau cine mai era în via ă. un lucrător al gării. restul de 129 au trecut în nefiin ă sufoca i şi deshidrata i. . reducând în acest fel posibilitatea de a mai intra aer în vagon. după prima jumătate de oră am avut şi prima victimă. Uşile vagoanelor s-au deschis. Trenul îşi continua drumul făcând numeroase manevre şi opriri pe linii secundare. după 9 ore de chin. Atunci ne-am dat seama că ceva tragic se va întâmpla cu noi. care mi s-au părut o veşnicie. Fără aer şi apă. Supravie uitorii trenurilor mor ii au fost interna i în lagărele de la Podu Iloaiei şi Călăraşi şi abia după aproape 6 luni au putut să revină acasă. cu un chipiu roşu. unii după un timp rămânând chiar goi. Din vagonul meu am coborât doar 8 supravie uitori. Eram în plină vară. La orele 14. Trenul pornise. unii au înnebunit aruncându-se în neştire peste al ii. şi-a procurat o scară şi lea uri şi a închis aceste mici ferestre pe dinafară.Văzând că micile obloane ale vagonului erau deschise spre interior. costumat în uniformă specifică.

ucigând fără nici un fel de criteriu zeci de mii de bărba i. din sectorul Cetatea Albă. *) Martiriul evreilor din România. . copii şi bătrâni. Bucovina de Nord şi inutul Her a. La Băl i. pag.000 de suflete. jefui i şi supuşi unor chinuri groaznice. o parte dintre evrei au fost puşi să-şi sape singuri gropile. pentru singura lor vină de a se fi născut evrei. Heinrich Frölich şi cu concursul cpt.*) 2. Cei mai mul i au fost mâna i ca vitele dintr-o localitate în alta. armata română împreună cu armata germană au reuşit într-un timp relativ scurt să elibereze Basarabia. În comuna Tătărăşti.Editura Hasefer. Asasinările în masă ale evreilor din Basarabia. care şi-a însuşit toate obiectele de valoare ale evreilor. apoi au fost culca i cu fa a la pământ şi fiecare primea câte un glon în ceafă. 210 au fost împuşca i.Numărul total al victimelor din pogromul de la Iaşi şi din trenurile mor ii. aşa cum a stabilit ancheta judiciară. de jandarmi Vetu Gh. a fost de aproape 8. Bucovina de Nord şi inutul Her a în primele luni de la izbucnirea războiului (22 iunie .septembrie 1941) După izbucnirea războiului. Subunită i ale armatei române împreună cu unii localnici incita i de noile autorită i române instalate în zonă au declanşat un masacru generalizat. 7 . În noaptea de 4 spre 5 august 1941. Ioan. împuşca i. 451 evrei sunt executa i din ordinul slt. femei. dintr-un convoi de 300 de evrei din jude ul Storojine . 1991.

În ziua de 6 august. femei şi bătrâni. 3 – pag. sinagogi devastate. La sosirea trupelor române. am onoarea a înainta alăturatul plan. *) Arhiva Statului Major Român – Colec ia Armatei a IV – a (din 11 iulie 1941) – Copie în USHMM. în aşa fel încât popula ia singură să caute a-i înlătura prin mijloace ce se vor găsi mai indicate şi adaptabile împrejurărilor. Ionescu.07. 1996 (după raportul de anchetă nr. rabinului i s-a dat foc la barbă. 2 al comisiei instituite conform ordinului mareşalului Ion Antonescu). după care a murit. şeful Biroului II: “Pentru executarea ordinului dumneavoastră telephonic primit în ziua de 8. Peste tot imagini înspăimântătoare. orele 18. în aceeaşi zi. relatate în documente şi procese verbale. Astfel de cazuri. avându-l în frunte pe rabinul Iehoşua Frenkel. . sunt foarte numeroase.” *) *) M. ca un martir. O coloană de 300 de bărba i din Edine . Carp – Cartea Neagră – Vol. atmosfera trebuie să fie deja creată şi chiar trecut la fapte. Referitor la instigarea popula iei la pogromuri împotriva evreilor redăm un extras din raportul găsit în arhivele Marelui Stat Major al Armatei întocmit de locotenent colonelul Al. apoi a fost supus unor chinuri şi umilin e inimaginabile. RG 25003. jandarmii din Compania 23 Poli ie au împuşcat 200 de evrei şi i-au aruncat în Nistru. Misiunea acestor echipe este de a crea în sate o atmosferă nefavorabilă elementelor iudaice. Rall 7810144. case jefuite. flancată de solda i cu arme şi cravaşe se îndrepta spre Hotin. Ajunşi la destina ie. pe drumurile Basarabiei mărşăluiau coloane de evrei pribegi.00.1941.63-67 – Editura Diogene.*) În acele zile înfricoşătoare. Din ziua de 9 iulie am trecut la executare. cadavre de copii.convoiul fiind condus de caporalul Sofian Ignat.

Ruşine”.800 de evrei rămaşi în oraş sunt aduna i cu brutalitate în patru sinagogi şi două beciuri. cu uşile şi geamurile sparte. copii. iar al i 32 în grădina lui Chirulescu. tăia i cu ferăstraiele şi prin alte metode barbare. Un număr de cca 100 de evrei au fost duşi la moara Kislinger (lângă gârla oraşului). când coreligionarii mei s-au dedat la crime. la Lipscani şi Briceva şi în multe alte localită i din Basarabia şi Bucovina. topoarele. Siret. . domiciliat actualmente în Bucureşti . El le-a spus enoriaşilor: “Mi-e ruşine să intru în biserică. Liviu Beris.după cum relatează martorul dr. la Stăneştii de Jos din plasa Storojine . primarul Muscaliuc a organizat şi condus bande de ucigaşi care au făcut numeroase crime în rândul evreilor.Astfel. Seletin. To i evreii din satele din jurul Her ei au fost asasina i". cu mobile şi alte lucruri aruncate în stradă. Evreii au fost puşi să-şi sape singuri groapa şi apoi executa i prin împuşcare. în orăşelele Sadagura. Preotul român Ştefanovici a refuzat să intre în biserică pentru a face slujbă. Bande de pogromişti români şi ucraineni au organizat crime şi jafuri în satul Milie de lângă Vijni a. cei cca 1. care sunt scoşi din locurile unde au fost aduna i şi duşi în coloană spre execu ie. Mii de evrei au fost ucişi în mod sălbatic cu sapele. la Banila pe Siret. Administra ia nou numită întocmeşte liste de suspec i. de jaf şi dezastru. Oraşul capătă un aspect jalnic. "La Her a . Locuin ele evreilor sunt supuse jafurilor şi tinere fete evreice sunt predate militarilor şi violate. În aceste coloane se găseau şi bătrâni.după intrarea trupelor române în diminea a zilei de 5 iulie 1941. ing. femei cu prunci în bra e.

M. evreii rămaşi în via ă de pe tot cuprinsul Basarabiei. De altfel. date de către Mihai Antonescu. preşedinte ad-interim al guvernului. filele 103-128 – Lya Benjamin . indica iile cu privire la atitudinea armatei fa ă de popula ia evreiască din Basarabia şi Bucovina de Nord. Fond P.În prima perioadă după izbucnirea războiului un număr mare de evrei din Basarabia au fost trecu i de trupele române dincolo de Nistru.Stenograme. C. S. Trupele germane i-au întors însă pe aceşti evrei înapoi în Basarabia pentru că îngreunau mişcarea armatei germane în plină ofensivă."*) După ce teroarea a scăzut în intensitate. iar mii de evrei au fost duşi în diverse şantiere de muncă şi apoi împuşca i.. Vertujeni şi Mărculeşti. cu libertate completă.A. Bucovinei de Nord şi inutului Her a au fost strânşi şi interna i în lagăre de tranzit şi ghetouri. Cele mai mari lagăre de tranzit au fost organizate la Secureni. *) Vezi stenograma Consiliului de Miniştri din 8 iulie 1941 . Cabinet. dosar 475/1941. … Dacă este nevoie să trage i cu mitraliera … Îmi iau răspunderea în mod formal şi spun că nu există lege … Două-trei săptămâni nu fac nici o lege pentru Basarabia şi Bucovina …Deci fără forme. În aceste lagăre şi ghetouri numeroşi evrei au decedat. . mii de evrei au fost împuşca i sau au pierit slei i de puteri.… Să folosim acest moment istoric şi să cură im pământul românesc. În acest du-te-vino. iar cele mai mari ghetouri la Chişinău şi Cernău i. B. bolilor şi foametei. la şedin a Consiliului de Miniştri din 8 iulie 1941 sunt de o claritate înfiorătoare: "Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari. ca urmare a mizeriei. Edine .

000 de evrei. pag. au fost făcute sistematic pe centre de deportare (lagăre de tranzit şi ghetouri). guvernul Antonescu ia hotărîrea deportării dincolo de Nistru a evreilor rămaşi în via ă din Basarabia. .După cum arată un calcul statistic făcut de cunoscutul istoric Dinu C. Vezi tabelul nr. 11 (368) noiembrie 1997. 103. *) **) Magazin istoric . puncte de trecere a Nistrului şi au cuprins aproape toată popula ia evreiască din teritoriile de nord-est ale României. IV. Bucovina de Nord şi inutul Her a. 3 de la pag. deportarea evreilor din Basarabia. Spre deosebire de deportarea haotică din iulie 1941. 75.*) Din balan a întocmită de autor rezultă că numărul celor dispăru i în această perioadă a fost de cca 55. Bucovina şi jude ul Dorohoi a avut ca scop unic purificarea etnică prin expulzarea for ată a elementului evreiesc din aceste teritorii. precum şi a acelora din Bucovina de Sud şi jude ul Dorohoi. Giurescu în perioada de la începutul războiului şi pînă la data de 1 septembrie 1941.Nr.419 evrei . în această zonă au dispărut 49. DEPORTAREA EVREILOR DIN ROMÂNIA ÎN TRANSNISTRIA Pentru guvernul antonescian. deportările care au avut loc în toamna anului 1941. începând cu luna septembrie.**) La începutul lunii septembrie 1941. itinerare.

. cu posibilitatea de purificare etnică şi revizuirea na ională…. care trebuie zvârlit peste grani ă. precum şi câteva mii din Vechiul Regat.A. pentru a fi trecu i peste Nistru în Ucraina". *) Vezi stenograma Consiliului de Miniştri din 8 iulie 1941 . Mihai Antonescu a declarat printre altele: “……eu sunt pentru migra iunea for ată a întregului element evreiesc din Basarabia şi Bucovina.Stenograme. 4. B. ora 8 precis. un nou lot de 450 de evrei din Dorohoi. S.000 de evrei din ghetoul Cernău i. În anul 1942 au mai fost deporta i cca.. 1. aprobate de Marele Pretor. Bucovina de Nord şi inutul Her a În baza ordinului primit de la serviciul Marelui Pretor. Inspectoratul de Jandarmi Basarabia a elaborat instruc iunile de deportare a evreilor din Basarabia.La şedin a Consiliului de Miniştri din 8 iulie 1941*) .” Deportarea în masă a evreilor din Basarabia. "evacuarea celor 22.150 de evrei din lagărul Vertujeni-Soroca va începe în ziua de 12 septembrie 1941. Conform acestor instruc iuni. Fond P. M. dosar 475/1941.. Bucovina şi jude ul Dorohoi a avut loc în perioada septembrie – noiembrie 1941. Deportarea evreilor din Basarabia. Cabinet. filele 103-128 – Lya Benjamin . ……Nu ştiu peste câte veacuri neamul românesc se va mai întâlni cu libertatea de ac iune totală. C.

Rezina. 68 – Editura Diogene. Locotenentul Roşca A. Văscău i. Lagărul de la Mărculeşti a fost transformat într-un lagăr de adunare a unora dintre convoaiele venite din Bucovina şi din alte lagăre. 1996. deportarea a continuat cu evreii din lagărele Edine şi Secureni. fie din boală. se arată textual că locotenentul Roşca Augustin. în condi ii de ploaie. În acest scop să facă din 10 în 10 km câte o groapă pentru cca. 100 de persoane. În raportul de anchetă nr. să fie executa i”. din ordinul Marelui Cartier General. care au avut ca rezultat împuşcarea a circa 500 de evrei. Cuşmirca. dintre cei evacua i pe traseul Secureni – Cosău i. Carp – Cartea Neagră – Vol. a declarat în fa a comisiunii că a executat întocmai dispozi iunile date.Deportarea s-a făcut pe două itinerarii de mers: unul spre nord prin Cremenea. la un drum de cel pu in 6-8 zile. evreii care nu se vor putea ine în convoaie. . o parte din convoaie au trecut Nistrul şi pe la Atachi. 2 al Comisiunii instituite conform ordinului mareşalului Ion Antonescu. Gura Camenca. unde vor fi aduna i şi împuşca i cei rămaşi în urma coloanelor. La începutul lunii octombrie. Din aceste lagăre.*) *) M. Mateu i. mâna i ca vitele şi cei care nu se puteau ine în coloană. frig şi uneori zăpadă. Cosău i şi al doilea prin Temeleu i. a raportat “că. Trebuie men ionat că deplasarea evreilor deporta i din această zonă s-a făcut pe jos. împuşca i. bătu i. 3 – pag. Pe drum evreii au fost jefui i. însărcinat cu evacuarea evreilor. destinate să treacă Nistrul pe la Rezina. fie din neputin ă. Mul i erau îmbrăca i în haine de vară şi fără nici o posibilitate de aprovizionare. Soroca.

Regiunea oferea o privelişte aidoma de infern. ne gândeam cu to ii că nu trebuie să dormim pentru că vom muri din cauza înghe ului. Aceştia după ce le despuiau de îmbrăcăminte. Au rămas pe acel deal. într-o mizerie crâncenă. dar spre diminea ă. modul cum a avut loc deportarea evreilor din lagărul de tranzit Edine . am fost duşi spre Nistru. revăd ochii îngrozi i ai celor care trebuiau să plece şi paturile de armă care loveau. aruncau leşurile la marginea drumurilor. Ochii aceştia cu care vă privesc acum au văzut cum acei oameni erau împuşca i. Unii rămâneau în urmă şi cei care rămâneau mult în urmă erau împuşca i. Noaptea s-a lăsat înghe ul. şi acum am în fa a ochilor bocancii jandarmilor care loveau pe cei care nu se mai puteau ridica. obosi i cum eram. iner i şi trecu i în lumea umbrelor. nu vă pot spune numele lor. oprindu-se pentru o necesitate fiziologică. ne descrie în calitate de martor.” În cursul lunii octombrie a avut loc şi deportarea evreilor din marile ghetouri de la Cernău i şi Chişinău. am mers mai departe. Dr. din păcate. s-a repetat şi care deseori nu mă lasă să dorm. aşa uzi. “În toamnă. Este o scenă care. Unii jandarmi au vândut ăranilor cadavre ale celor împuşca i pentru hainele cu care erau îmbrăca i. foarte mul i. dar au fost mul i. noroiul făcea ca abia săi po i face pasul. când s-a dat ordinul de plecare. Atunci au început ploile. a fost imediat dezbrăcat de nişte ărani de pe marginea drumului. Cel mai îngrozitor a fost atunci când am văzut un bătrân care. . în Transnistria. bătu i. Ajunşi în comuna Corbu. nu departe de malul Nistrului.Pe parcursul deplasării deporta ilor au avut loc scene incredibile. am fost duşi pe un deal pentru a înnopta. după ce a fost împuşcat. N-am adormit. Ing. Liviu Beris.

. ridicarea şi distrugerea documentelor pentru ca să li se piardă urma. *) şi surori. ba chiar dintre Cartea Neagră de M. Iată cum descrie fostul primar deportarea restului de peste 30. pornirea lor în bacuri peste Nistru.000. pe vânt. din 60 copii sugari a supravie uit unul singur. poticni ii erau abandona i în stare muribundă pe marginea drumurilor. pradă vulturilor şi câinilor”. pe ploaie. Obosi i. zloată şi noroi. Traian Popovici).La Cernău i numărul evreilor era de cca 50.*) La Chişinău soarta evreilor a fost de asemenea crâncenă. Era despăr irea pentru totdeauna. despăr irea de fra i so i. lăsa i destinului lor. primarul oraşului şi ale altor colaboratori. descul i şi nemânca i. să fie excepta i de la deportare. necesari activită ii economice a oraşului. Despăr irea de membrii aceleiaşi familii. umpleau de vaiet văzduhul şi mişcau şi inimile cele mai împietrite. pe data de 15 octombrie s-a ob inut de la mareşalul Antonescu aprobarea ca 20. 1996 (din spovedania fostului primar al municipiului Cernău i. dr. III. La un singur transport. Editura Diogene. Datorită eforturilor depuse de Traian Popovici. sunt pagini de tragedie dantescă şi sălbăticie apocaliptică. rămânerea celorlal i în sclavie şi durere. plecând copiii şi rămânând părin ii sau invers. Carp .vol. plecarea unora la suferin ă şi moarte. care erau obliga i să ia drumul pribegiei: “Scene sfâşietoare se petreceau pe rampa de îmbarcare şi la plecarea trenurilor.000 de evrei. pag. marşurile pe jos. Deposedarea deporta ilor la punctele de adunare pe Nistru de tot ce mai aveau asupra lor.000 de evrei. 164.

După ce situa ia a început să se liniştească. Armata română a intrat în Chişinău la data de 16 iulie 1941. O mare parte din aceştia au fost ucişi în bombardamente pe linia frontului sau ajunşi din urmă de trupele germano-române şi împuşca i de unită ile speciale de cură ire a terenului. cei mai mul i au fost împuşca i de militari români şi nem i. . După unii autori. un număr mare de evrei au fugit în căru e sau pe jos. În ghetou.La recensământul din anul 1930.000 de locuitori. printre victime numărându-se şi mul i evrei. în preajma războiului. numeroşi evrei au murit de inani ie şi boli.405 evrei reprezentând 36% din popula ia totală. asasinatului şi jafului. evreii din Chişinău ajunseseră la peste 50. După izbucnirea războiului. Din cauza bombardamentelor şi a haosului care s-a creat.000 La 24 iulie 1941. din ordinul guvernatorului Voiculescu s-a înfiin at ghetoul oraşului Chişinău. Timp de peste două luni până la deportare. unde după terminarea muncii. iar o parte dintre ei asasina i. oraşul a fost bombardat de avioane germane. oraşul număra 41. numărul total al evreilor din oraş depăşind cifra de 11. Sute de bărba i şi femei au fost trimişi pe diverse şantiere de lucru (Visterniceni. din cauza condi iilor mizere de trai. unii evrei fugi i au revenit la Chişinău. evreii din ghetoul Chişinău au fost supuşi terorii. în direc ia Nistrului. Ghidighici etc). Evreii rămaşi în oraş au fost supuşi jafului.

. precum şi de evrei şi evreice căsători i cu creştini.000 de evrei din Cernău i. Au rămas nedeporta i cca. colonelul Dumitrescu a trimis guvernatorului Basarabiei.Deşi în ghetou au fost aduşi evrei din unele localită i limitrofe.000 de evrei. *) În luna iunie 1942 au mai fost deporta i cca. La 14 noiembrie 1941. cu men iunea că în Basarabia problema evreiască este rezolvată prin deportarea tuturor evreilor. În total din Basarabia. de invalizi şi foşti luptători în primul război mondial. Deportarea evreilor din ghetoul Chişinău a început la 8 octombrie 1941. Cererea a fost respinsă. deportarea s-a reluat la 14 octombrie şi s-a încheiat la 30 octombrie 1941. Bucovina de Nord şi Her a au fost deporta i în Transnistria cca. 16. 113. mul i dintre aceştia găsindu-şi sfârşitul înainte de a trece Nistrul. 104. Vezi tabelul nr. două liste de evrei cu 44 şi respectiv 16 persoane ca să fie exceptate de la deportare. Era vorba de nişte foşti membri ai Parlamentului local care în 1918 proclamase Unirea cu România. popula ia a scăzut din cauza numărului mare de victime. 60 din Storojine şi 227 din Basarabia.794 de evrei din Cernău i. 5 de la pag.000 de evrei. 4. În total din ghetoul Chişinău au fost deporta i circa 10. După o întrerupere de câteva zile.*) *) *) Conform recensământului locuitorilor având sânge evreiesc din mai 1942. majoritatea coloanelor trecând Nistrul pe la Rezina.

Câmpulung şi Rădău i). îmbrăcăminte şi încăl ăminte precum şi hrană pe cât mai multe zile. popula ia evreiască din comunele I cani şi Burdujeni precum şi cea din oraşul Suceava (din primul lot) "se vor găsi la rampa militară a gării Burdujeni în ziua de 9 octombrie 1941.2. înveli i în cearşafuri. autorită ile antonesciene iau hotărârea ca începând cu data de 9 octombrie 1941 să purceadă şi la deportarea evreilor din Bucovina de Sud (fostele jude e Suceava. Trebuie men ionat faptul că popula ia din aceste jude e nu a fost niciodată sub ocupa ie rusă sau sovietică. fără nici un bagaj. Din ordinul colonelului Zamfirescu au sosit în gară şi bătrînii şi bolnavii netransportabili. Bucovina de Nord şi inutul Her a se afla în plină desfăşurare. Fiecare locuitor evreu poate lua cu el haine groase. Meier Teich preşedintele comunită ii evreilor din Suceava." În ordonan ă se mai arată că fiecare cap de familie va întocmi înainte de plecare un inventar cu bunurile ce lasă în oraşul Suceava. . înghesui i peste măsură. deporta ii au fost băga i în vagoane de vite necură ate. Deportarea evreilor din Bucovina de Sud În timp ce deportarea evreilor din Basarabia. Deportarea a început la Suceava şi după cum se arată în dispozi iile primăriei oraşului. orele 16. Cheia locuin ei şi inventarul se închid într-un plic care se va preda în gara Burdujeni unei comisii. în total nu mai mult decât fiecare poate duce cu sine. După cum arată dr.

Am fost băga i în vagoane de vite murdare. înghesui i la maximum. Printre deporta i a fost adus şi Isac Tenenhaus. a murit la sosirea la Moghilev. căruia i s-a amputat un picior a murit după o oră de la plecarea trenului sau dr. în prezent domiciliat în Bucureşti.Medicul primar dr. când ultimele trenuri cu deporta i din jude ele Rădău i şi Câmpulung iau drumul Transnistriei. De exemplu. Bona) în vârstă de 70 de ani. ordinul de evacuare şi deportare. Friedrich Antschel. chiar şi pe cei în stare gravă.pe data de 11 octombrie 1941. descrie deportarea sa şi a familiei sale din Suceava: "Pe data de 9 octombrie 1941. Martorul ing. s-a înştiin at popula ia evreiască din Suceava. . pe malul Nistrului. unde domneau haosul şi disperarea. Aici mul i evrei au fost jefui i de bunurile pe care le aveau asupra lor. care avea febră tifoidă şi a murit imediat ce a ajuns la Moghilev. După mai multe zile de mers. mama şi sora . Bona a dat afară din spital to i bolnavii evrei.tata. respectiv cu transportul al treilea. Isac Mayer. Pe data de 10 octombrie pleacă al doilea convoi din Suceava şi Gura Humorului şi deportarea continuă până la 13 octombrie. prin baterea tobelor. Am fost deportat împreună cu familia . de către cei însărcina i să asigure trecerea Nistrului. Bernard Wagner (coleg cu dr. grav bolnav. fiecare tren cu deporta i a ajuns în localitatea Atachi.

*) *) Vezi tabelul nr. preşedintele Federa iei Uniunilor de Comunită i Evreieşti din România: "Sunte i desigur informa i că … am fost to i evacua i şi aduşi aici pentru a fi trecu i de Nistru şi trimişi undeva în Ucraina. o parte pe drumuri spre Ucraina. Filderman. redăm mai jos un extras din scrisoarea domnului Isidor Pressmer. în noroi şi frig.800 de evrei. fără destina ie şi fără intă. Au rămas doar 179.Am sosit la Atachi pe data de 13 octombrie. Aici au murit deja sute de persoane şi mul i sunt muribunzi iar al ii s-au sinucis. nu va supravie ui nici unul dintre to i aceşti nenoroci i. scrisă pe data de 22 octombrie 1941 şi adresată dr. 104. preşedintele comunită ii evreieşti din Rădău i. sub cerul liber. În aceeaşi zi a trecut şi un convoi venit din Edine (Basarabia). 23. unde erau mii de oameni lipsi i de hrană şi adăpost. O mică parte se află încă aici la Atachi.000 de suflete care se află în prezent. După o perchezi ie minu ioasă făcută de jandarmi. o parte la Moghilev şi o parte încă aici la Atachi". După părerile noastre ar fi vorba deocamdată de circa 25. W. în ploaie. Un singur lucru este cert. oameni descul i. considera i indispensabili pentru economia regiunii. bunurile de valoare au fost jefuite iar grupul nostru bine escortat şi păzit a fost transportat peste Nistru cu nişte plute." Pentru a prezenta cât mai complet situa ia de la Atachi. Dacă nu vom fi salva i imediat. . Din datele statistice existente rezultă că din Bucovina de Sud au fost deporta i cca. Cea mai mare parte care pleacă peste Nistru rămâne fără adăpost. 5 de la pag. înfometa i şi bătu i.

Deportarea evreilor din oraşul Dorohoi a avut loc în zilele de 12 şi 13 noiembrie 1941. În oraşul Dorohoi. au făcut parte mul i veterani de război. popula ia evreiască număra înainte de evacuare cca. . în haine de vară. Dintre evreii deporta i din jude ul Dorohoi. de unde şi nenorocirile care s-au abătut asupra evreilor din acest jude . erau îmbrăca i sumar. În total. autorită ile informează popula ia evreiască din oraşul Dorohoi că urmează a fi evacuată în Transnistria. Primii deporta i au fost evreii din Darabani. orfani şi văduve de război. Deportarea evreilor din jude ul Dorohoi Pe data de 5 noiembrie 1941. fiind evacua i din orăşelul lor încă din iunie. se găseau şi to i evreii evacua i din celelalte localită i ale jude ului (Darabani. Mihăileni. jude ul a fost trecut la guvernământul Bucovinei. invalizi. Aceştia.). 12. La 8 noiembrie au fost evacua i în aceleaşi condi ii şi evreii din Săveni şi Mihăileni. dar potrivit unei împăr iri administrative arbitrare. Jude ul Dorohoi făcea parte din Vechiul Regat.000 de persoane.3. Deportarea a început la 7 noiembrie 1941 şi s-a desfăşurat în aceleaşi condi ii ca şi în Bucovina de Sud. Rădău i-Prut etc. fără prea mult bagaj. De asemenea au fost evacuate şi so iile şi copiii ai căror so şi tată erau concentra i la muncă for ată în diverse localită i din ară.

Vagoanele au fost închise cu lacăte şi păzite de jandarmi pe tot timpul parcursului. . înainte de îmbarcare. guvernul transmite un ordin de sistare a deportării. evreii deporta i au fost perchezi iona i şi li s-au luat o parte din bunurile pe care le aveau asupra lor. acest ordin a fost ascuns de notabilită ile jud. Necesită ile. Jean Pascu. Pe drum unii bătrâni au înghe at de frig şi au murit. astfel că la celelalte transporturi s-au luat târnăcoape şi cazmale pentru îngroparea mor ilor. avocatul Adam şi al ii. După cum au declarat mai mul i func ionari publici.Datorită interven iilor făcute de conducerea Comunită ii evreilor din Bucureşti şi personal de doctor W. prefectul jude ului. farmacistul Gheorghe Timuş. Filderman. adică abia începînd cu data de 14 noiembrie 1941. În gară la Cernău i. Printre personalită ile antisemite ale jude ului Dorohoi care au făcut demersuri la Bucureşti şi au insistat pentru deportarea evreilor se numără şi colonelul Barcan. preşedintele comisiei de triere. Felix Nădejde. dr. Dorohoi şi a fost înregistrat şi pus în aplicare după plecarea trenului cu deporta ii din ziua respectivă. un tânăr evreu care a for at uşa vagonului şi a încercat să coboare pentru a bea apă a fost împuşcat de jandarmi. La gară. ing. primarul oraşului. deporta ii şi le făceau în vagoane. medicul şef al jude ului.

Dincolo de Nistru era oraşul Moghilev. în mare parte jefuite. Serpeni a. să fie deporta i în Transnistria. evreii au fost coborâ i din tren şi li s-a permis să ia cu ei numai lucrurile pe care le puteau duce în mână.Sosi i la Atachi pe Nistru. Bărba ii evrei din diverse detaşamente de muncă obligatorie. Centrala Evreilor din România a întocmit un dosar cu numele şi prenumele celor afla i la muncă obligatorie în diferite detaşamente de muncă. Rezolu ia pusă pe memoriu reflectă politica de purificare etnică dusă de autorită ile române: ”Evreii să plece după familiile evacuate”. Unii au rămas în oraşul Moghilev. să li se readucă familiile în Dorohoi. reîntorşi la Dorohoi în cursul lunii decembrie 1941. detaşamentele Zvoriştea. . printr-un memoriu adresat mareşalului Ion Antonescu şi guvernului. iar so iile şi copiii lor deporta i în Transnistria. Nistrul l-au traversat cu bacul. cu alte cuvinte. Toate celelalte bunuri rămase în trenuri au fost jefuite. au găsit casele goale. care au fost în perioada deportării familiilor lor la Şantierul de îndiguiri Brăila. Acest dosar cuprinde 818 capi de familie. Ei au solicitat. ale căror familii au fost deportate în Transnistria. dar cei mai mul i au fost duşi încolona i pe jos spre diverse localită i ale Transnistriei. podul fiind distrus de război. Terasament Pod Lipcani. Batalionul 7 drumuri Edini a şi Atelier confec ii Iaşi. Bucureşti. Craiova.

Soarta acestor ultimi deporta i a fost deosebit de tragică. de unde sunt trimişi la cariera de piatră Ladijin pe malul Bugului. to i evreii care *) Vezi tabelul nr. Ei sunt interna i în lagărul Tarasivka. prefectul jude ului Tulcin. care au reuşit să fugă din lagăr. la Oleani a jud. din jude ul Dorohoi (fără inutul Her a) au fost deporta i în Transnistria circa 10. guvernatorilor Bucovinei şi Basarabiei. Tulcin. au supravie uit. în perioada deportărilor din toamna anului 1941. În schimb se dă aprobarea ca familiile acestora din Moghilev să plece împreună cu ei mai departe spre Bug. a fost deportat un nou lot de 450 de evrei din oraşul Dorohoi.000 de evrei printre care se aflau şi evreii dorohoieni. dintre care majoritatea au constituit-o bărba ii evrei din detaşamente. la 14 iunie 1942. transmisă de şeful Cabinetului Militar. puşi la diverse munci istovitoare şi ucişi treptat de criminali. 3. Convoiul ajunge la 3 iulie 1942. 8597 din 5 octombrie 1941. din cei 450 deporta i în iunie 1942. însă nu li se permite să coboare din tren. ultimii supravie uitori din acest grup au fost împuşca i de nem i şi arunca i într-o groapă comună. conform notei secrete nr. 5 de la pag.În anul următor. 104. În total. Trenul cu aceşti deporta i ajunge la Serebria lângă Moghilev în ziua de 20 iunie 1942. Pe data de 10 decembrie 1943. trimite peste Bug. colonelul Loghin. .*) De subliniat că. convoiul mărindu-se astfel la 950 de oameni. Doar circa 50 de evrei dorohoieni. la cererea organiza iei germane Todt. În august 1942.000 de evrei. ale căror familii au fost deportate în noiembrie 1941.

au cerut repatrierea în Basarabia. jud. 85 afla i în penitenciare şi 554 afla i în libertate. la care se adaugă şi deportarea altor evrei condamna i pentru diferite delicte. în general. Berezovka. Jiu. aceştia din urmă ajung la Mostovoi. în anul 1940. majoritatea au fost preda i şi împuşca i de trupele SS din localitate. Numai 16 deporta i au scăpat şi s-au reîntors la sfîrşitul anului 1943 în România. refuzată de localnicii din Transnistria. Deportarea în anul 1942 a unor categorii de evrei din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud În anul 1942. la un curs total nefavorabil. Ca urmare au fost deporta i 407 evrei interna i în lagărul de la Tg. precum şi banii în numerar în lei. sunt deporta i şi 578 de evrei. dar bănui i că ar fi simpatizan i sau ar avea legături cu partidele şi organiza iile de stânga. De asemenea. Aici. Pe data de 22 septembrie 1942. guvernul Antonescu ia hotărârea ca evreii suspecta i cu vederi de stînga să fie deporta i în Transnistria. monedă fără nici o acoperire şi. bijuteriile şi metalele pre ioase. 4. moneda de aur. mărci germane de ocupa ie (Kassenscheine). sunt deporta i în mai multe convoaie sute de evrei pe motiv că au lipsit nemotivat de la munca obligatorie. Ei au primit în schimb.urmau să fie deporta i erau obliga i să depună la Banca Na ională valuta. . care. În aceeaşi perioadă.

care a func ionat aproape doi ani. . 4. 105. Rolul acestui mare slujitor al bisericii şi dreptă ii a fost şi mai important când a intervenit direct la mareşalul Antonescu pentru a nu se deporta evreii din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud în lagărele germane din Polonia.1. În total. după ce se convinge personal. care în prezen a rabinului şef Al. Bălan al Sibiului.000 de evrei. în cunoscutul Batalion 120 Balta. Regina mamă Elena îi comunică regelui Mihai că este o ruşine ce se întâmplă cu oamenii în această ară şi că ea nu mai poate suporta în continuare şi-i cere să intervină. la fa a locului.500 de evrei la muncă for ată. după cum relatează SS Hauptsturmführer Richter medicul Victor Gomoiu.Tot din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud. Şafran. *) Vezi tabelul nr. Regele i-a telefonat numaidecât primului ministru ad-interim Mihai Antonescu şi în consecin ă acesta convoacă o şedin ă a Consiliului de Miniştri. 6 de la pag. Astfel. din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud. au fost deporta i în Transnistria cca.*) Deportarea evreilor din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud s-a sistat datorită interven iei hotărâte a reginei mamă Elena. Un rol însemnat l-a avut şi mitropolitul N. au fost aduşi în Transnistria cca. se prezintă la regina mamă Elena şi-i relatează ceea ce a constatat în legătură cu această problemă. i-a telefonat lui Mihai Antonescu şi l-a rugat să oprească deportările în Trans-nistria. asupra modului cum sunt deporta i evreii din Bucureşti în Transnistria.

000 din jude ul Dorohoi (fără Her a). numărul total al evreilor era de 162.858 de persoane. Rezultă că în toamna anului 1941. Dacă la această cifră. 12.La 15 octombrie 1942. se comunică hotărârea Consiliului de Miniştri de a nu se mai face nici un fel de deportare de evrei.854 din Bucovina de Nord. însă acestea au fost sporadice şi nesemnificative ca număr. înainte de deportare. rezultat din inventarierea efectuată de autorită ile române la sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie 1941.000 de evrei existen i în Bucovina de Sud şi cca. numărul total al evreilor. (deci după masacrele comise imediat după eliberarea acestor teritorii). Bucovina de Nord şi inutul Her a. a fost de 126.434 de suflete. 5. Numărul total al evreilor din România deporta i în Transnistria În Basarabia. 16. 179 din Bucovina de Sud şi 2.576 de evrei (227 din Basarabia. pînă nu se va crea o institu ie pentru organizarea acestei ac iuni. numărul total al evreilor deporta i în Transnistria a fost de 142.434 de suflete. 24. Ulterior au mai avut loc deportări în Transnistria. rezultă că înainte de începerea deportărilor masive din toamna anului 1941. Potrivit recensământului locuitorilor având sânge evereiesc din mai 1942. .316 din jude ul Dorohoi). adăugăm cca. în această zonă au rămas nedeporta i un număr de 19.

Carp. numărul total al evreilor deporta i în Transnistria a fost de 151.000 din Cernău i (deporta i în perioada 7-28 iunie 1942). Pe de altă parte. 104.La aceştia. 150. respectiv 4. este de cca. într-un articol publicat în ziarul “Bukarester Tagsblatt” (nr. Prin urmare. În legătură cu numărul evreilor deporta i în Transnistria circulă mai multe date. .000 de evrei. Se poate considera deci că cifra reală. Conform unui referat întocmit la Ministerul de Interne în anul 1943. având un suport statistic.4700 din august 1942) se arată că au fost deporta i în Transnistria 185. numărul total al deporta ilor în Transnistria ar fi fost de 110. necuprinzând to i evreii deporta i în toamna anului 1941 şi în anul 1942. cifră preluată şi de unii cercetători evrei. 5 de la pag.968 din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud. ea fiind doar aprecierea subiectivă a unui ziarist şi necorelată cu numărul evreilor existen i înainte de deportare în zona de unde au avut loc evacuările masive de evrei. trebuie adăuga i evreii deporta i în anul 1942.033 de suflete. este incompletă.276 de persoane. 450 din jude ul Dorohoi (deporta i la 14 iunie 1942) şi 3. Această cifră. *) Vezi tabelul nr. Consider că această cifră este supradimensionată. aşa cum arată şi cercetătorul M.*) În acest număr se includ şi cei care au fost împuşca i sau au murit pe drum.000 de evrei deporta i din România în Transnistria.

înainte de război locuiau peste 200.Revista Cultului Mozaic. care cuprinde o fâşie îngustă de teren de-a lungul Nistrului. în majoritate ucraineni şi ruşi. *) Schechtman Iosif .LOC DE SUFERIN Ă ŞI MOARTE În ziua de 19 august 1941. TRANSNISTRIA . Din punct de vedere administrativ Transnistria cuprindea 13 jude e: În nord. Acest teritoriu. începând de la Nikolaev la Marea Neagră. Konstantinovka.2 milioane de locuitori. . la data de 17 octombrie 1941. Tulcin.V. parte componentă a Republicii Moldova. Ca urmare. (Transnistria din anul 1941 nu trebuie confundată cu Transnistria actuală. trecând prin Voznesensk. jude ele: Moghilev.Transnistria . de-a lungul Bugului. Govoron şi Bar. nr. la Tighina se încheie un pact între Germania şi România prin care teritoriul dintre Nistru şi Bug trece sub autoritate românească. până la Moghilev la Nistru. Iugastru. avea o suprafa ă de 41. ale cărui hotare fuseseră trasate. de la Tiraspol la Râbni a). cu capitala la Odessa.000 de români şi circa 300. 766-sept.4 mii kilometri pătra i (aproape cât Oltenia şi Banatul la un loc) şi o popula ie de 2. 1993. *) De men ionat că. în Transnistria. guvernul român proclamă oficial provincia “Transnistria”.000 de evrei.

Cele mai mari ghetouri s-au constituit în localită ile Moghilev. Evreii deporta i din România au fost aşeza i în grupuri mai compacte în jude ele Moghilev. Majoritatea deporta ilor sufereau de foame. . Obodovca şi Berşad din jude ul Balta. Foarte mul i au devenit cerşetori. Pe baza unui program deliberat şi bine pus la punct. cocini de porci şi alte locuri improvizate. barăci. majoritatea au vândut ucrainenilor ultimele lucruri de care mai dispuneau. Gh. Ananiev. Al ii locuiau prin sinagogi. În vederea purificării etnice a României. diverse magazii. guvernul antonescian hotărăşte ca provincia Transnistria să fie locul de deportare a evreilor români. Golta. frig şi boli. Dubăsari. Autorită ile nu au asigurat nici cele mai elementare condi ii de supravie uire. în locuin e care nu puteau adăposti pe to i deporta ii. Ovidiopol. Nesterovka din jude ul Tulcin şi altele. Djurin din jude ul Moghilev. Copaigorod. Tulcin şi Golta. Râbni a.În centru. această regiune a fost transformată într-un lagăr imens destinat exterminării a zeci de mii de evrei. care a aplicat întocmai această politică. Alexianu. iar al ii se hrăneau cu coji de cartofi şi alte resturi menajere. Ca să-şi procure ceva alimente. Murafa. jude ele: Balta. Şargorod. Guvernator al regiunii Transnistria a fost numit prof. Balta. colonii de muncă şi lagăre. fiind obliga i să locuiască în ghetouri. Lucine . Oceakov şi Odessa. Tiraspol. fiind înghesui i alături de evreii localnici. În unele încăperi mici locuiau câte 8-10 persoane. jude ele: Berezovka. În sud.

aproape de râul Bug. Din cauza mizeriei care domnea în ghetouri. au fost împuşca i de jandarmii care-i înso eau. Multe familii au dispărut în întregime. Majoritatea familiilor au plătit un greu tribut de sânge. împreună cu părin ii şi un frate mai mare a fost deportată de autorită ile române din oraşul Cernău i în Transnistria. După ce au fost duşi cu trenul în vagoane pentru vite până în lagărul de tranzit Mărculeşti din Basarabia. care nu se puteau ine de coloană. la vârsta de 11 ani. modul în care această martoră supravie uitoare descrie o parte din suferin ele pe care le-a îndurat în acest ghetou: . Temperaturile foarte scăzute. Mor ii erau strânşi şi arunca i în gropi comune. Ruth Glasberg locuieşte în prezent în Statele Unite ale Americii. în condi iile unei ierni timpurii.Iarna anului 1941-1942 a fost deosebit de grea. Redăm. s-a declanşat o epidemie de tifos exantematic care a făcut ravagii. foametea şi bolile au făcut mii şi mii de victime. În ac iunea de combatere a epidemiei au murit la datorie şi mul i medici evrei. Pe drum. foarte mul i oameni bolnavi sau epuiza i. În luna noiembrie 1941. în primul rând printre copii şi bătrâni. din jude ul Balta. până în ghetoul Berşad. în rezumat. a urmat un chinuitor drum pe jos în coloană timp de aproape două săptămâni. condi iile inumane de locuit. fără ca urmaşii să le cunoască vreodată mormântul. oraşul Miami din Florida.

Murise în linişte. Tata a fost o pradă uşoară. Eram douăzeci de oameni îngrămădi i într-o odăi ă dintr-o casă pe jumătate distrusă. Familia mea s-a văzut nevoită să ocupe camera din spate a unei case par ial demolate. Zile în şir. corpurile neînsufle ite rămâneau cu noi. Pe lângă gerul îngrozitor şi oboseala de după cele două săptămâni de mers pe jos. stins ca flacăra unei lumânări. la distan ă de aproximativ o jumătate de metru. cel mai rău ne măcina foamea. Florin Ghinăraru. cu un acoperiş găurit. dizenterie. unul câte unul. Încet.“Berşad era cel mai mare şi cel mai rău famat dinte toate cele peste o sută şi ceva ghetouri şi lagăre din Transnistria. în linişte. Nici cu cele mai mari eforturi. . improvizată din două cărămizi aşezate pe jos. fără uşi şi ferestre. Condi iile inumane în care trăiam erau favorabile apari iei bolilor. Singurul confort de care aveam parte era o aşa zisă sobă numită trinicika. între care aprindeam un foc. tifosul ne invada într-un ritm înspăimântător. urmat de foame. devenind ucigaşul numărul unu. pentru vecie cu acea expresie de bunătate înghe ată pe chip. degerare şi execu iile periodice. În scurt timp şi-a câştigat renumele de locul cu cele mai grele condi ii. până când groparii veneau să le ridice. neobservat. cu cel mai mare număr de victime şi cel mai sadic administrator. cei de lângă noi se stingeau. imagina ia n-ar putea vizualiza condi iile inumane în care ne aflam.

Zilnic mortalitatea creştea. Alesese să moară în clipa în care încetasem s-o strig şi o lăsasem să se stingă în tăcere. Aşteptarea groparilor a devenit o obsesie pentru cei vii. mai târziu treceau şi săptămâni. care de zile întregi nu scosese un cuvânt şi nu se mişcase. cu cadavre din toată casa. Nimeni nu-i conducea pe mor i. În a paisprezecea noapte de când nu mai dormisem. stivuite lângă perete. Pu ini erau cei care aveau puterea fizică de a merge pe jos în urma saniei până la marginea oraşului. fratele meu mai mare. La aproape două săptămâni după moartea tatei. mai ales în camera noastră. a trecut în veşnicie. din cei douăzeci de oameni. groparii veneau odată la câteva zile. Cu o voin ă de fier m-am luptat cu somnul două săptămâni întregi ca s-o in pe mama în via ă. .Crescând rata mortalită ii. voin a mea a cedat şi am căzut pradă somnului. În casă. m-am trezit şi am scuturat-o strigând: Mamă! Mamă! Tăcere. Tresărind. în interval de o lună. rămăseserăm patru supravie uitori. A profitat de acel moment pentru a pleca din lumea aceasta dementă. O parte a camerei a devenit morgă provizorie. nimeni nu ştia ce se întâmplă cu ei odată duşi de lângă noi.

Nu mai era nimeni care să mă iubească necondi ionat. Scazine . Un mare număr de evrei ap i de muncă din ghetouri au fost trimişi pe diverse şantiere de lucru. 27 ianuarie 1942 – La vârsta de unsprezece ani. am rămas singură pe lume. au fost deporta i şi foarte mul i evrei din ghetoul Moghilev.Gold – Timpul lacrimilor secate. nu mai aveam pe cineva căruia să-i pese de mine. era o practică curentă şi astfel de exemple sunt numeroase.”*) Mul i evrei din ghetouri au fost împuşca i de jandarmi. instalat chiar pe malul Bugului. . În Transnistria. Acest lagăr. era înconjurat cu trei rânduri de sârmă ghimpată şi păzit de o puternică gardă. după terminarea perioadei de lucru au fost împuşca i în cea mai mare parte de nem i. În ziua de 20 martie 1942. şase evrei care mergeau spre Moghilev pentru a-şi căuta familiile. au fost împuşca i în cimitirul din Şargorod din ordinul pretorului Dindelegan. pag.Am sim it o împunsătură în inimă când mi-am dat seama că devenisem copilul nimănui. Acmecetka şi multe altele. Bogdanovka. Vapniarca. unde au fost supuşi unui regim aspru de muncă chinuitoare în condi ii de cazare şi hrană cu totul necorespunzătoare. pe diferite motive inventate de aceştia. autorită ile antonesciene au organizat lagăre de exterminare. Domanovka. În ghetoul Berşad. *) Ruth Glasberg . În lagărul Peciora. dintre care cele mai cunoscute erau cele de la Peciora. împuşcarea unor evrei de către jandarmi. denumit lagărul mor ii. 107 – 134. Un fel de pustiu mi-a năpădit sufletul. Editura Hasefer – Bucureşti 2003. Cei trimişi la muncă în lagărele nem eşti de dincolo de Bug.

De multe ori veneau de peste Bug camioane nem eşti. făcând un fel de supă şi le dădeau celor mici să mănânce spunându-le că este carne de vită. murdari şi lihni i de foame. Ca să nu moară. fierbeau pe ascuns carne din cadavre. fost preşedinte al Comitetului Evreiesc din Moghilev. se hrăneau cu cadavre omeneşti". un frate mai mic şi al i dorohoieni au fost evacua i din Moghilev în luna octombrie 1942. (în prezent domiciliată în Bucureşti) împreună cu mama. în lagărul Peciora. Nu exista nici un mijloc de aprovizionare. "interna ii lagărului. După cum arată M. care erau apoi încărcate cu interna i din lagăr pe care îi transportau spre locuri de exterminare. Oamenii erau zdren ăroşi. restul de cca. Unii se culcau pe cadavrele ce urmau să fie scoase în zilele următoare. 20% reuşind să fugă şi să ajungă în unele ghetouri din alte localită i. Bety Petrescu-Şechter din Dorohoi. . Nu aveam pe ce dormi. Condi iile din acest lagăr erau din cele mai barbare. Multe mame. Iată ce relatează în calitate de martoră supravie uitoare: "În lagăr nu era nici un fel de organizare. Numărul celor mor i în acest lagăr a atins procentul de 80%. fiecare căuta să recupereze câte ceva pe care să se poată aşeza. Teritoriul era înconjurat cu sârmă ghimpată şi sentinelele păzeau zi şi noapte orice ieşire din lagăr ca nimeni să nu scape din acest iad. neavând posibilitatea aprovizionării cu alimente. ca să-şi salveze copiii de la moarte prin înfometare. Katz. mul i se hrăneau cu carnea cadavrelor umane care erau în preajmă.

foamea necru ătoare şi bolile de tot felul. care pentru noi erau adevărate delicatese. mai ales diareea şi scabia au făcut sute de victime. Lagărul de la Vapniarca a fost creat pentru internarea celor suspecta i de legături cu socialiştii. . Tivrin şi Crasna. Lagărul de la Scazine s-a înfiin at în primăvara anului 1942 şi era destinat evreilor ce urmau să fie evacua i din oraşul Moghilev. În lunile mai-iunie 1942. fiecare aşteptând sfârşitul. lagărul de la Scazine a fost desfiin at. aruncau peste gardul lagărului diverse resturi vegetale. Mizeria care a domnit aici. unde mai mult de jumătate au murit de foame şi boli. evreii rămaşi în via ă au fost duşi pe jos spre Bug în satele Voroşilovka. Situa ia era disperată şi fără speran ă. comuniştii sau având convingeri ideologice de stânga." Lagărul de la Peciora a fost printre pu inele locuri din Europa în care unii evrei dispera i din cauza foamei la care erau supuşi au fost obliga i să devină canibali.Noaptea se auzeau ipetele disperate ale unor de inu i care aveau dureri îngrozitoare din cauza foamei şi a altor boli care bântuiau în lagăr. Uneori veneau ărani ucraineni. care. aproape 400 de evrei din oraşul Moghilev au fost aduşi în acest lagăr. din milă. În toamna anului 1942. Unii evrei au fost împuşca i pentru că au încercat să treacă peste sârma ghimpată care înconjura lagărul.

unii de inu i au fost tortura i. Din ordinul comandantului lagărului. un număr de 427 de evrei din lagăr au fost trimişi în jude ele Balta şi Golta pentru a fi întrebuin a i la muncă. Bolnavii şi infirmii au fost băga i în grajduri cărora li s-a dat foc. numărul interna ilor creşte la 1135. În jude ul Golta au fost organizate cunoscutele lagăre de la Bogdanovka. unde au fost interna i în majoritate evrei localnici ucraineni şi evrei basarabeni. opera ie care a durat aproape două luni şi a fost executată de un grup de cca 200 de evrei. pentru ca ulterior să ajungă la peste 1500. prefectul jude ului Golta. . ceea ce adus la îmbolnăvirea lor de latirism. evreii rămaşi au fost interna i în lagărele de la Grosulovo şi Slivina. bolnavii nu erau îngriji i. Murgescu. Cadavrele celor împuşca i au fost arse. interna ii au fost hrăni i aproape în exclusivitate cu mazăre furajeră. în luna august 1942. Domanovka şi Acmecetka. În aprilie 1943.Dacă la început. interna ii sufereau de sete şi foame. colonelul I. După desfiin area lagărului de la Vapniarca. la mijlocul lunii septembrie 1942. zeci de mii de evrei au fost masacra i de jandarmi români şi poli işti ucraineni de etnie germană înrola i în trupele SS. Din ordinul lui Modest Isopescu. restul de interna i au fost masacra i în grupe de 3-400 folosindu-se în acest scop cartuşe explozive. lagărul avea doar 100 de de inu i. În lagăr domnea lipsa de igienă. în perioada decembrie 1941februarie 1942. în aceste lagăre.

La Bogdanovka. nu se mai aflau porci. Cine împuşcă. zilnic erau arunca i din baracă cei care muriseră noaptea. discutând aprins ce ordine trebuie date. fără uşi şi fără ferestre. Din toate barăcile oamenii erau goni i afară. pe cine … Cam după o oră. zi de iarnă grea.Esther Golbelman. Pia a de lângă casele de jos ale sovhozului era neagră de oameni. se numără printre cei 120 de evrei rămaşi în via ă din totalul celor cca 60. ajunge la Bogdanovka la sfârşitul lunii noiembrie 1941. câ iva ofi eri nem i şi români priveau. casele în care ne aflam au fost înconjurate de poli işti ucraineni şi de solda i români. Acum. Redăm mai jos fragmente din mărturia acestei supravie uitoare: “Ce era Bogdanovka? Sub orânduirea sovietică a fost un sovhoz “model” unde se creşteau porci. Din nou drumurile erau pavate cu trupuri. Ucrainenii de-abia aşteptau să mai fie arunca i afară în cur ile sovhozului cadavrele celor mor i. Ce era mai bun din îmbrăcămintea mor ilor luau solda ii români. dar barăcile goale.000 de evrei aduşi de autorită ile antonesciene la Bogdanovka. … În diminea a zilei de 21 decembrie 1941. oboselii. O iarnă timpurie cu ger şi viscol. am auzit împuşcături. Pe drum călcam pe trupuri de oameni care nu rezistaseră frigului. zdren ele le lăsau pentru ucraineni. Sus pe colină. În încăperea noastră nimeni nu ştia de unde vin. Era frig. După epuizante peregrinări prin diverse lagăre din Transnistria. originară din Chişinău. . împreună cu mama. îi aşteptau pe evrei. Se repezeau ca ulii de pradă să-i despoaie. un frate mai mare şi un frate geamăn.

de pe deal – unde erau barăcile cu zeci de mii de evrei caza i în cocinile de porci – se ridica fum. Era Crăciunul. epuizare. Pe marginea râpei stăteau poli işti ucraineni şi jandarmi români. Ini ial. Împuşcau cu schimbul. În râpa de lângă Bug mai fumegau cadavrele evreilor ucişi… O sută douăzeci am rămas în via ă. În ziua de 22 decembrie am rămas închişi în barăci. Pe cei maturi îi ucideau.000 de oameni pe zi: femei. Câte opt mai odihni i luau locul celor opt … obosi i de atâta împuşcat … Echipele de evrei dezbrăcau mor ii şi îi împingeau în râpa din dosul păduricei. De acolo şi fumul! Sus. Între timp cei din barăci mureau pe capete de frig. de dragul de a trage câteva gloan e ca să-i sperie pe jidanii care au mai rămas … “Vacan a” pe care şi-au luat-o ucigaşii a inut până la 7-8 ianuarie 1942. pe malul râpei. În ziua de 18 sau poate 20 ianuarie 1942 a sosit ordinul Comandamentului Român să nu mai fie nimeni ucis. Au stropit acest rug cu benzină şi i-au dat foc. împuşcându-i. bătrâni. foame. Nimeni nu ştia nimic. aşa. lângă malul Bugului. peste foc. Se ucideau cam 2. În aceste flăcări erau aruncate cadavrele evreilor ucişi sus. Ucrainenii trăgeau cu puşca. Solda ii români o ineau într-o be ie. din cocini. Trupurile lor cădeau peste focul făcut în fundul gropii. trunchiuri de copaci.De sus. la Bogdanovka. Pe copii nici nu-i mai împuşcau. îi aruncau de vii direct în râpă. . Ucigaşii erau ocupa i cu evreii de sus. bărba i. buşteni. evreii au fost omorâ i până în ziua de 25 decembrie. solda ii români i-au pus pe evrei să strângă crengi uscate.

Am făcut un şoc. 225-242 – Editura Libra – Bucureşti. Am sim it nevoia să revăd locurile unde mi-au fost ucişi cei dragi. Cei judeca i la Domanovka pentru crimele comise la Bogdanovka au fost condamna i de către Tribunalul Sovietic la moarte. înainte de a alia (emigra – n. zăpezi. Dar şi de educa ie …”*) *) Din cartea scriitoarei Sonia Palty “Evrei. Pe banca acuza ilor lipseau – bineîn eles – jandarmii şi ofi erii români. criminali de război.a. . trece i Nistrul!”. Pământul de la Bogdanovka e îmbibat de sânge. femeile vor naşte şi vor creşte copii care au şansa să devină asasini fioroşi sau victime nevinovate. uscate de soare şi vânt. majoritatea de origine germană. pag. Am plecat la Domanovka să asist la proces. Pedeapsa a fost executată.. În urmă cu câ iva ani. Am plâns amarnic. De prin tufişuri. ofi erii nem i.După război. a avut loc la Domanovka procesul câtorva zeci de poli işti ucraineni. din pământ ieşeau la vedere oase. spălate de ploi.) în Israel. 2002 (care cuprinde mărturia completă a supravie uitoarei). oasele celor care au fost ucişi. Mai suntem în via ă câ iva… Mâine-poimâne vălul uitării se va aşterne şi peste aceşti martiri asasina i numai pentru “vina” că s-au născut evrei … Şi mâine poate. curate. am plecat la Bogdanovka. I-am recunoscut pe cea mai mare parte dintre cei care au fost ucigaşii de la Bogdanovka. sângele fra ilor noştri evrei. ……………………………………………………………………. Depinde de diavolul sau îngerul din sufletele noastre. Albe. Râpa mai exista. în lumea asta nebună. din malurile abrupte.

1999. a desfiin at lagărul şi i-a cazat pe evrei la ăranii ucraineni din localitate. Astfel sub conducerea nemijlocită a dr. guvernul antonescian a acceptat să se trimită ajutoare evreilor deporta i în Transnistria. Bucovina Viitoare.(Tel Aviv. Marele Rabin al României. salvând astfel pe cei 347 de evrei care mai erau în via ă la acea dată. Popescu D. cu riscul vie ii sale. în mod deosebit din partea reginei mamă Elena şi a altor personalită i române. După numeroase interven ii şi insisten e. împreună cu alte personalită i (evrei şi neevrei) s-a organizat o importantă operă de ajutorare a deporta ilor. . **) * Ilisei Ilie. 1988) * * Unii ofi eri şi solda i români au ajutat şi salvat de la moarte evrei deporta i în Transnistria. Ioan – Dosarele suferin ei – Grupul Editorial Muşatinii.300 de evrei aduna i în nişte barăci. care în seara zilei de 18 august 1941 a primit ordin de la colonel. să ucidă cu ajutorul mitralierelor cca. Alexandru Şafran. iunie. Popescu. 4. să execute acest ordin diabolic şi astfel a fost salvată via a acestor nevinova i. Astfel este cazul locotenentului Ioan D. chestorul oraşului Tiraspol. Locotenentul a refuzat.**) Maiorul Orăşanu de la legiunea de jandarmi Moghilev aflând de situa ia disperată în care se găseau evreii interna i în lagărul de la Capusterna (în grajduri de vite şi cocini de porci ale unui fost colhoz) a venit personal la fa a locului.

a venit din proprie ini iativă în ghetoul Moghilev unde a împăr it la evrei cunoscu i şi chiar necunoscu i o sumă mare de bani din propriul buzunar şi astfel de cazuri au fost numeroase. Datorită ajutoarelor trimise din ară.Cu toate piedicile şi greută ile întâmpinate. alimente. Astfel este cazul sublocotenentului Vlad Beiu şi al aghiotantului Petru Muraru. când guvernul Antonescu şi-a dat seama că războiul este pierdut. Tot din jude ul Dorohoi trebuie să-l amintim şi pe avocatul Panait Panaitescu. Acesta din urmă. în care au fost strânşi o mare parte din aceşti orfani şi salva i de la moarte. Ajutoare sub formă de bani au fost trimise de evreii rămaşi în ară prin diverşi locuitori creştini. Marino. obiecte de îmbrăcăminte şi încăl ăminte etc. care în calitate de ofi er în rezervă a adus bani şi medicamente evreilor din Moghilev. . s-au trimis în Transnistria ajutoare colective în bani. ajutoare individuale în bani. goi şi destina i mor ii. judecat şi condamnat. În Transnistria. În partea a doua a anului 1943. a început tratative cu conducerea Centralei Evreilor din România şi cu al i conducători evrei. medicamente. Colonelul Alex. flămânzi. mii de orfani au rămas pe drumuri. a fost denun at. cetă eni de mare omenie care şi-au riscat via a şi libertatea pentru a-i ajuta pe evreii afla i în suferin ă în Transnistria. pentru readucerea în ară a unor categorii de evrei deporta i. fiind secondat în toată activitatea sa de învă ătorul Nae Nem eanu. Aceste ajutoare au adus alinare suferin elor evreilor deporta i şi de multe ori au salvat vie i omeneşti. au fost posibile organizarea unor orfelinate. la întoarcerea în Dorohoi.

pag.Cartea Neagră. Pe de altă parte.761). *) **) M.000 de evrei au fost extermina i în Transnistria. evreii supravie uitori din jude ul Dorohoi (peste 6. 75. W. în condi iile grele ale frontului.000 de deporta i.000 de supravie uitori iar raportul lui I. 511. cca 80-90. Carp . . în Transnistria au mai rămas în via ă un număr de 50. au fost readuşi la sfârşitul anului 1943 şi începutul anului 1944.000 de persoane). 1996. din totalul celor 150. Rezultă că.Cartea Neagră.Editura Diogene. vol.000 de evrei au rămas în via ă la sfârşitul anului 1943. M.în total circa 10-12.*) Recensământul colonelului Rădulescu arată 61. Stănculescu.În urma acestor tratative dificile.000 de supravie uitori rămaşi în Transnistria au fost elibera i de trupele sovietice după 20 martie 1944 şi au ajuns acasă în lunile ce au urmat. 3. Carp .000 de supravie uitori. 1996.**) Se poate deci aprecia că cca 60-70. Restul de peste 50. pag. Câ i evrei români (din fosta Românie Mare) au dispărut în Transnistria? Conform unui referat întocmit de Ministerul de Interne la începutul lunii septembrie 1943 pe baza înregistrării făcute de Inspectoratul General al Jandarmeriei (pe jude e şi localită i).000 de evrei rămaşi în via ă. 3. vol. 455-458. circa 1850 de copii orfani şi câteva mii din vechiul Regat .980 şi bucovineni 36.Editura Diogene. dr.741 de evrei (dintre care basarabeni 13.000 de persoane. Filderman indică circa 70.

300. dintre care la Odessa 153. autorită ile române au preluat şi un număr mare de evrei localnici ucraineni. La evreii bucovineni pierderile oscilează între 35 şi 40%. Cel mai mare grad de exterminare s-a înregistrat la evreii basarabeni (cca. al ii au dispărut în timpul lungului asediu al oraşului Odessa sau au fost ucişi de trupele germane de cură ire a terenului (Einsatzgruppe D). rezultă că autorită ile române au preluat cca. 90%).194 de suflete (conform recensământului sovietic din 1926). După izbucnirea războiului mai mult de jumătate din aceştia s-au retras cu autorită ile sovietice (inclusiv cei înrola i în armata sovietică). SOARTA EVREILOR LOCALNICI UCRAINENI DIN TRANSNISTRIA În Transnistria. Procentul de exterminare al evreilor deporta i a fost de cca. urmat de cel al evreilor dorohoieni (aproape 50%). care însumează cel pu in 5. Înainte de război în această regiune trăiau cca.În acest număr sunt cuprinşi şi evreii ucişi sau mor i pe parcursul deplasării. VI. 107. 8 de la pag. 135. după trecerea acestei regiuni sub administra ie românească (conform în elegerii de la Tighina din 19 august 1941). . 54-60%. Din datele de care dispunem.000 de evrei ucraineni.000 de evrei localnici ucraineni.000 de victime.*) *) Vezi tabelul nr.

Din cauza exploziei deosebit de puternice clădirea s-a prăbuşit ucigând militari şi civili români şi germani. La Bucureşti este redactat şi transmis cel mai grav ordin din întreaga perioadă a guvernării mareşalului Ion Antonescu. clădirea fostului sediu al NKVD. după un îndelungat asediu.563 / 24 octombrie 1941. emis sub nr.*) *) Mihai Pelin .000 de suflete. supunând popula ia civilă şi în mod deosebit pe evrei la represalii. Este de presupus că o asemenea încărcătură. Autorită ile române au reac ionat foarte violent. La 22 octombrie 1941. a fost instalată de tehnicieni sovietici cu înaltă pregătire în acest domeniu. 224 din 30 iulie 1993. În rândul acestora era şi un număr însemnat de evrei refugia i din Basarabia. 16 ofi eri. a sărit în aer. Ca urmare. Din datele publicate rezultă că în explozie şi-au pierdut via a un general. 35 solda i şi 9 subofi eri şi func ionari. în care se stabilise comandamentul militar român din Odessa. .Ziarul "Ora" nr.Masacrele săvârşite de militarii români la Odessa . Ele au fost declanşate fără a se stabili vinova ii pentru această explozie. mii de evrei sunt spânzura i în pie e publice sau împuşca i fără discernământ şi fără judecată. orele 1745. în total 61 de persoane. cu explozie întârziată. Nu se ştie cu exactitate care a fost numărul evreilor din Odessa prelua i de autorită ile române.La data de 16 octombrie 1941 Odessa a căzut. 223 din 27 iulie 1993 şi nr. Se apreciază că numărul acestora era de cca 80.

......... dar popula ia rămasă în oraş a început o jefuire totală a locuin elor. Cei în drept mi-au spus că ei nu ştiu nimic.......... primarul român al oraşului. ..... pe toate străzile principale şi pe la col uri stăteau spânzura i câte 4 . 3...... vor fi băga i într-o clădire în prealabil minată şi care se va arunca în aer... această ruşine... refugia i la Odessa... 302858/3161 din 23..... de care noi nu ne vom spăla niciodată în fa a lumii civilizate. ... dl.. 2....... Aceasta se va face în ziua înmormântării victimelor noastre..s. Pe de altă parte pe zidurile Odessei a apărut un comunicat fără semnătură al Comandamentului Militar prin care se dispunea ca to i evreii să părăsească oraşul în cursul zilei de 23 octombrie şi să plece în coloane spre Dalnic. încă neexecuta i şi al ii ce mai pot fi adăuga i. Evreii îngrozi i au părăsit locuin ele şi avutul lor şi s-au îndreptat cu miile spre Dalnic.....1941. Gherman Pântea.. To i indivizii ce intră în prevederile ordinului nr.....5 oameni... Mareşal Antonescu ordonă: 1...“Pentru domnul general Macici: Ca represalii..... instalat de guvern a trimis mareşalului Ion Antonescu o scrisoare din care redăm mai jos câteva fragmente: “M-am trezit diminea a (23 octombrie – n...... iar popula ia înspăimântată fugea prin oraş în toate păr ile.... Executarea tuturor evreilor din Basarabia.” În legătură cu evenimentele sângeroase de la Odessa.... Acest ordin se va distruge după citirea lui.) având în fa ă o scenă îngrozitoare şi anume.........10........... Revoltat am întrebat cine a făcut această barbarie...

arătând că s-a produs o greşeală şi că dl. circa 5000 de oameni au fost executa i la Odessa. S-au petrecut cu această ocazie scene sfâşietoare . Ajungând coloanele de mii de oameni. (23 octombrie 1941 n. primeşte ordinul de a escorta pe aceşti nenoroci i către un loc unde ei nu bănuiau ce-i aşteaptă. Compania a 2-a din Batalionul 10 mitraliere divizionar. Au năvălit asupra noastră sărutându-ne mâinile. căci popula ia n-a avut nici un amestec în catastrofa de la 22 octombrie. 2003 – pag. salvatorul nostru!” Era un act drept. În ziua de 24 octombrie 1941. . Odessa are în momentul de fa ă circa 50. 76. Cristian Troncotă în cunoscuta sa carte “Glorie şi tragedii”: “În aceeaşi diminea ă. Coloana înaintată însă de evacua i a fost re inută de organele militare. La ora prânzului execu iile încetează. hainele. însă jandarmii şi poli ia încep să adune mii şi zeci de mii de oameni. anume la marginea Odessei. le-am oprit şi le-am vorbit în ruseşte. mareşal a dat ordin să vă înapoia i la casele voastre.000 de evrei rămaşi în oraş.Am plecat spre Dalnic pentru a înapoia evreii în oraş. pe care-i închideau în marea închisoare de la Odessa.” *) Ce s-a întâmplat în oraş şi la bariera Dalnic este redat din documente de dl. iar al ii erau împuşca i la întâmplare astfel că în aceiaşi diminea ă.) apar pe străzile şi pie ele Odessei spânzurători. maşinile şi strigând cu to ii: “Trăiască mareşalul Antonescu.a. între *) Cristian Troncotă – Glorie şi tragedii – Editura Nemira. Mi s-a spus că aceştia vor fi executa i ca represalii în urma ordinului dumneavoastră.

Transportul a durat până în ziua de 24 octombrie 1941. Astfel. acele care nu se putuseră hotărî să se despartă de so ii lor. La comanda locotenent–colonelului Deleanu Nicolae şi locotenent–colonelului Niculescu M. Locotenent–colonelul Deleanu Nicolae. Coca. era presărat cu cadavrele copiilor. era compus din 40 – 50 de inşi. De inu ii – copii. bătrâni şi bolnavi de toate vârstele – sunt scoşi din închisoare.15 metri.bariera Dalnic. a fost băgat într-un şan antitanc şi întors cu fa a spre pământul care forma parapetul şan ului. Constatându-se că acest procedeu nu satisface scopul urmărit s-a hotărât să se treacă la executarea lor în masă.. cu frânghii. unde se aflau patru magazii lungi de aproximativ 25 – 30 metri şi late de aproximativ 10 . în cele patru magazii. femei. ora 14. încolona i şi mâna i ca vitele către abator. În timpul transportului. mul i dintre cei încolona i. datorită slăbiciunii. atrăgând aten ia solda ilor ca să tragă fiecare câte un foc ochit. lung de circa 3 kilometri. cădeau imediat. înspre acele magazii . pentru a se face economie de timp şi muni ie. au fost băga i în primele trei magazii bărba ii şi câteva femei şi anume. femeilor şi bolnavilor . au intrat peste 5000 de oameni. În total după spusele martorilor. astfel că drumul de la închisoare până la locul de execu ie.. iar în a patra magazie au fost băgate femeile şi copii.. ordonă personal deschiderea focului. prin care s-au introdus gurile de mitralieră. Primul lot adus la locul execu iei. însă erau împuşca i de către jandarmi.. care lega i strâns cot la cot.. Pentru executarea în masă s-au făcut creneluri în pere ii magaziilor. s- .

. devenind totul un scrum. mijloc prin care s-a crezut că se va şterge orice urmă a ororilor sălbatice. Jandarmii însă. gaz şi benzină. Coca împuşcau pe acei care încercau cu disperare să se salveze prin ultimul mijloc de scăpare. s-au umplut cu paie podurile şi acoperişurile. ipetele sfâşietoare au acoperit detunăturile gloan elor de mitralieră. s-au stropit pere ii şi acoperişurile şi s-au aruncat înăuntru. După aceea la o scurtă comandă s-a dat foc. s-a recurs la un procedeu şi mai odios. Limbi uriaşe de foc s-au înăl at spre cer. Pentru realizarea acestui procedeu s-au astupat atât crenelurile făcute de solda i. dar nu atât de radical ca să şteargă urmele crimei. S-a observat deci că nici acest procedeu nu satisface dorin a criminală de a termina cât mai repede această opera iune macabră şi cum.a tras în plin. Prin acoperiş se mai vedeau oamenii deveni i tor e vii care căutau să iasă din focul îngrozitor care-i cuprinsese. iar în focul mistuitor s-au înfră it mor ii cu vii. cât şi ieşirile magaziilor. întunericul se lăsa pe la ora 17. producând un vacarm îngrozitor. conform ordinului ce-l aveau de la locotenent – colonelul Niculescu M. anume la exterminarea prin ardere. cu ajutorul unui furtun. Gloan ele însă n-au putut răzbate până la ultimul om. fiind luna octombrie.

.. femeile...... cum nici cei mai fantezişti scriitori ai lumii nu şi-au putut imagina vreodată. 79–80.. deoarece crimele se pare că nu obosiseră zelul odioşilor făptuitori.. magazia în care erau bărba ii. . Ba ceva mai mult........ arzând.. la orele 21.....00.... a fost aruncată în aer.. la ora 1735 în ziua de 25 octombrie 1941.... astfel că a doua zi s-au continuat şi repetat aidoma procedeele din ajun.... ..... urmând ca opera iunea să continue a doua zi.. constituia pentru cei prezen i un spectacol halucinant şi înfiorător... s-au zbătut între chinurile groaznice a aşteptării mor ii şi poate slaba speran ă că miile de oameni sacrifica i în ajun.. pentru celelalte două magazii...... copiii şi bătrânii. Speran e zadarnice...”*) La data de 27 octombrie 1941..... spectacolul oamenilor goi.. după ce s-au mitraliat cei dinăuntru..... Prin aceste procedee s-a reuşit până la căderea nop ii să fie extermina i cei care erau închişi în primele două magazii.... ar fi putut să potolească setea de sânge a nemiloşilor şi cruzilor executan i ai ordinelor de represalii. O noapte întreagă şi o bună parte din diminea a următoare................. *) Cristian Troncotă – Glorie şi tragedii – Editura Nemira......... închişi în aceste ultimele magazii.. 2003 – pag.... pentru ca efectele represalilor să impresioneze popula ia Odessei... între care şi aceea în care erau închise femeile şi copii. Comandantul Armatei a 4-a Române din Odessa transmite următorul mesaj telegrafic: “Raportăm că ordinul cifrat nr.. care încercau prin ultimele mijloace şi puteri să-şi salveze via a..În întunericul care începuse să se lase.. 563 din 24 octombrie 1941 a fost executat”....

Ceea ce m-a surprins în mod deosebit – şi asta n-am să uit niciodată – era că. la venerabila vârstă de 95 de ani. am adus.C. Hary Kuller – Un document inedit despre represaliile antievreeşti de la Odessa (octombrie 1941) – F. în represaliile de la Odessa au fost ucişi cel pu in 25. pe care cifratorul l-a decodat în fa a mea şi a generalului Trestioreanu.) specificând ca aceştia să fie evrei din Odessa. 10/2004. Fond P.000 de evrei localnici ucraineni şi evrei basarabeni refugia i.a.”*) Gheorghe Alexianu.500 (ce urmau să fie executa i – n. la şedin a Consiliului de Miniştri cu guvernatorii Basarabiei. După aruncarea în aer a clădirii Comandamentului armatei române din Odessa. C. Dr. guvernatorul Transnistriei a răspuns: “Au fost şi împuşca i şi spânzura i pe străzile Odessei”. la sfârşit.L. printre altele. personal. ordinul stabilea şi o cifră de 22. ordinul de represalii de la Bucureşti. Gh.R. Vezi stenograma Consiliului de Miniştri din 13 noiembrie 1941 – A. filele 10. 11. 52.S. de la poştă. S. nr. Cabinet. Alexianu.000 . dosar 477/1941. Muzeului şi arhivei istorice a evreilor din România. sus inea. mareşalul Ion Antonescu a precizat printre altele următoarele: “Am spus să se împuşte câte 200 evrei pentru fiecare mort şi 100 evrei pentru fiecare rănit. în interviul înregistrat pe casetă video pe care l-a dat în septembrie 2003. Colonelul în retragere. 53 (Lya Benjamin – Stenograme).36.-C. M. – Buletinul Centrului.E.R. Bucovinei şi Transnistriei.**) După cum sus in unii cercetători. următoarele: “În anii 1941-1944 am fost activ pe frontul de răsărit cu gradul de maior. B.20.000 de oameni”. S-a făcut aşa?” La care prof. Ovidiu Anca. guvernatorul Transnistriei. pag. *) **) .E.În ziua de 13 noiembrie 1941. a declarat la proces că “din informa iile luate de la persoanele cu care am vorbit s-au executat 15.

Poate să moară o sută. 112. La şedin a Consiliului de Miniştri din 16 decembrie 1941.A. Deci să-mi sco i to i jidanii din Odessa. pot să moară to i…. în lagărele Bogdanovka.”**) Guvernatorul Gh. a adresat guvernatorului Transnistriei. la data de 20 ianuarie 1942. poate să moară o mie. Cabinet. mareşalul Ion Antonescu dă următoarea dispozi ie prof. o scrisoare în care-i scria. alte zeci de mii de evrei din Odessa. S. 153. B.Trebuie să arătăm că autorită ile române au predat nem ilor 3000 de evrei pentru cei 15 mor i ai lor. rămaşi în via ă după represalii. . bagă-i în Marea Neagră. primarul oraşului. mii de evrei din oraşul şi jude ul Odessa au fost deporta i pe jos. În legătură cu deportarea evreilor din Odessa. Nu vreau să ştiu nimic. Fond P. Deportarea s-a făcut cu trenuri în lunile ianuarie şi februarie. dar scoate-i din Odessa. efectuând deportări chiar înaintea acestui ordin. Alexianu. 120. în lunile ianuarie şi februarie 1942. filele 110. au fost deporta i în jude ul Berezovka. printre altele: **) Vezi stenograma Consiliului de Miniştri din 16 decembrie 1941 . pe care i-au împuşcat şi îngropat într-un şan anticar din afara Odessei. în jude ul Golta. din ordinul guvernatorului Transnistriei. 158 (Lya Benjamin – Stenograme). La începutul anului 1942. Alexianu cu privire la evreii rămaşi în via ă la Odessa: “Bagă-i în catacombe. Domanovka şi Akmecetka. În lunile octombrie-noiembrie 1941. Alexianu a îndeplinit întocmai ordinul primit de la mareşalul Ion Antonescu. C. Alexianu. Gh. dosar 478/1941. Gherman Pântea. M. Gh. Gh.

foame şi boli sau au fost pur şi simplu ridica i şi ucişi de poli iştii ucraineni de etnie germană înrola i în trupele SS.“V-am raportat. . B2. atăt verbal cât şi în scris că această evacuare este nedreaptă şi neumană. din 12 mai 1942. mureau în picioare şi mor ii continuau să stea aşa înghe a i. ba din contră. 77. cu data de 3 decembrie 1941. mâna i de jandarmi spre diverse lagăre. Cei degera i şi bolnavi au fost despăr i i şi duşi într-un loc de unde nu s-au mai întors niciodată. ea s-a pus pe lucru. în nota cabinetului militar nr.*) Mul i dintre evreii deporta i din Odessa. devine de-a dreptul barbară. prin ferestrele cărora sufla un vânt năprasnic. Mai mult. jandarmii îi sileau pe supravie uitori să descarce cadavrele din vagoane. iar ea. 2003 – pag. poli ia germană a dat foc cadavrelor. Pe acest “drum al mor ii” (prin Mostovoi şi Lidovici). pe muncă. extenua i şi bolnavi. câmpurile erau presărate cu cadavrele celor care cădeau slei i de putere sau erau împuşca i pentru că nu se puteau ine de convoi. Semnificativ este faptul că. Marele Stat Major roagă a i se comunica dacă poli iştii germani pot să aibă astfel de ini iative pe teritoriul aflat sub administra ie românească”. au fost împuşca i de poli iştii germani. făcută acuma în toiul iernii. După executare. se arată că “Marele Stat Major raportează că în perioada 10 martie – 24 aprilie 1942. Sosi i după câteva zile la Berezovka. *) Cristian Troncotă – Glorie şi tragedii – Editura Nemira. pentru refacerea oraşului şi nimeni nu se gândeşte la complotări şi răzmeri e”. Evreii rămaşi în via ă porneau în coloane pe jos. cei mai mul i au murit de frig. un număr de 4047 de evrei interna i în lagăre din jude ul Berezovka. fiindcă nu aveau unde să cadă. Ajunşi la destina ie şi interna i în lagăre. înghesui i în vagoane de vite. v-am raportat în scris că popula ia evreiască a Odessei nu prezintă nici un fel de pericol pentru siguran a Odessei.

20. sus ine că la data de 20 noiembrie 1943 se aflau în via ă cca.000 de evrei localnici ucraineni. comisar pentru problemele evreieşti. 115. BILAN TRAGIC PENTRU EVREII DE SUB GUVERNAREA ANTONESCIANĂ *) Radu Ioanid .Evreii sub regimul Antonescu .000 de evrei localnici. Domanovka şi Akmecetka din jude ul Golta. .000 de evrei localnici ucraineni. cei mai mul i găsindu-şi sfârşitul prin împuşcare.000 au fost extermina i sub autoritate românească. ardere de vii. întocmit în anul 1943. Editura Hasefer. 302 şi 348. VII. 135. rezultă că din cei cca. cca. Radu Lecca.pag. Aşa cum am arătat.Mareşalul Antonescu pune următoarea rezolu ie pe această notă: “Nu este în atribu iile statului major să se îngrijoreze de această problemă”. Raportul Şaraga. frig şi boli. autorită ile române au concentrat cea mai mare parte din evreii localnici ucraineni rămaşi în via ă la Odessa şi alte jude e. foame. arată că la acea dată au supravie uit doar 13. Bucureşti 1997. zeci de mii de evrei localnici ucraineni au fost ucişi în lagărele de la Bogdanovka.*) Dacă este să dăm crezare ultimei cifre. Trebuie subliniat faptul că în jude ele Golta şi Berezovka.

numărul total al evreilor extermina i. EVREI ROMÂNI – TOTAL .000 130 155. 29 iunie – 6 iulie 1941 -Asasinările în masă ale evreilor din Basarabia.Pogromul şi trenurile mor ii de la Iaşi. rezultă din următorul tabel statistic sintetic: Evrei .pers.000 8. Bucovina de Nord şi inutul Her a (22 iunie – 1 septembrie 1941) 55. 1 iulie 1940 .Rebeliunea legionară.000 70 . 21–23 ianuarie 1941 .A.În teritoriile aflate sub autoritatea românească în perioada celui de al doilea război mondial.Pogromul de la Dorohoi.extermina i .

000 de evrei români (din fosta Românie Mare) şi cca 115.000 de evrei localnici ucraineni.000 au dispărut în teritoriul dintre Nistru şi Bug. Cuprinde evreii ucişi sau mor i în timpul deplasării spre Transnistria.000 evrei localnici ucraineni). *) . EVREI UCRAINENI DIN TOTAL C..Transnistria (sept.000 11.000 evrei români din fosta Românie Mare şi 115. Din numărul total de 270.800*) 115. 1941 – martie 1944) . toate celelalte victime apar in perioadei de guvernare antonesciană. cca 200.Alte victime B. respectiv peste 80. Notă: Cu excep ia evreilor ucişi în pogromul din Dorohoi sub guvernare Gh.000 de evrei extermina i.000 În teritoriile aflate sub guvernare antonesciană.000 de evrei (155. în total au fost extermina i cca 270. precum şi alte victime din perioada războiului. EVREI EXTERMINA I– TOTAL (A+B) TRANSNISTRIA – LOCALNICI 80. Tătărăscu. evreii basarabeni refugia i la Odessa ucişi în timpul represaliilor.000 270. Cele mai multe victime s-au înregistrat în Transnistria.

000 de evrei au fost ucişi în Basarabia.000 de evrei au fost ucişi în Vechiul Regat şi în Transilvania de Sud. iar cca 5. teritoriu cunoscut şi sub denumirea de “zonă a supravie uirii”. CONCLUZII În perioada celui de-al doilea război mondial.000 au murit în drum spre inutul mor ii din Transnistria. Vechiul Regat şi Transilvania de Sud. Trebuie subliniat însă faptul că în această zonă au avut loc pogromul antievreiesc de la Bucureşti. în care evreii au fost supuşi unor persecu ii dure şi inumane. Restul de peste 10. pogromul şi trenurile mor ii de la Iaşi din perioada 29 . Bucovina de Nord şi inutul Her a în primele luni după declanşarea războiului. pentru evreii din teritoriile aflate sub autoritatea antonesciană.000 de evrei din teritoriile de sub guvernarea antonesciană. s-au conturat două zone diferite: Zona 1. respectiv în pogromul şi trenurile mor ii de la Iaşi. VIII.Un număr de cca 55. declanşat de legionari în zilele de 21–23 ianuarie 1941 (130 de mor i). gradul total de exterminare reprezintă un procent de 40%. Din numărul total de 675. în pogromurile de la Dorohoi şi Bucureşti şi în alte locuri de tristă amintire. dar aici guvernul Antonescu nu a aplicat un program generalizat de deportare şi exterminare.

itinerarul şi sta ia de destina ie din Polonia. fie în mod direct. Benvenisti. Schwefelberg şi al i conducători evrei. precum şi numărul evreilor din România care trebuiau transporta i la fiecare două zile cu aceste trenuri. la Bucureşti s-a constituit un consiliu clandestin sub conducerea dr.000 de evrei în Transnistria. 4. Bălan al Sibiului. 8. Ion Mihalache. dr. 96-107 – Editura Hasefer. a atenuării prigoanei rasiale şi a ajutorării deporta ilor din Transnistria. Iuliu Maniu. trimiterea a zeci de mii de evrei în detaşamente de muncă for ată şi aplicarea unui număr mare de legi şi măsuri antisemite care au dus popula ia evreiască la disperare şi incertitudinea supravie uirii zilei de mâine. A. din care mai făceau parte W.iunie – 6 iulie 1941 (cca. Alexandru Şafran. . Şef Rabinul României. de care erau amenin a i evreii din această zonă a fost eventuala lor deportare în lagărele de exterminare germane din Polonia. 1996. stabilind chiar şi orarele trenurilor. Acest consiliu se întrunea periodic şi stabilea măsurile care trebuie întreprinse pentru a contracara ac iunile pe care urma să le întreprindă guvernul. deportarea a cca. dar mai ales prin intermediul unor personalită i ale României. Froimescu.*) Interven iile la guvern sau chiar la mareşalul Antonescu ale unor personalită i ca regina mamă Elena. Principalul pericol de moarte. Filderman.fruntaşi ai Partidului *) Alexandru Şafran – Un tăciune smuls flăcărilor – pag. Nicolae Lupu şi Ghi ă Pop .000 de mor i). În realizarea planului lor de lichidare a evreilor din Europa. M. autorită ile germane au făcut mari presiuni asupra guvernului Antonescu. Mitropolitul N. F. Pentru înlăturarea pericolului deportării în masă a evreilor din această zonă.

*) Jean Ancel – Contribu ii la istoria României. după înfrângerea de la Stalingrad. 2003. W. în calitate de fost preşedinte al Federa iei Uniunilor de Comunită i Evreieşti din România şi de cunoscut om politic. . Maniu şi Antonescu s-au întâlnit la 11 septembrie 1942.primarul Cernău ilor şi ale altora. preconizându-se chiar readucerea acasă a unor categorii de evrei deporta i în Transnistria.nun iul papal la Bucureşti. 242–248. în sensul reducerii intensită ii persecu iilor. De altfel. vol. Constantin I. În vara anului 1942. care l-au determinat pe mareşalul Antonescu să refuze categoric cererea Germaniei de a-i deporta pe evreii din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud în lagărele de exterminare naziste din Polonia.Na ional ărănesc. Filderman i-a predat lui Iuliu Maniu un memoriu detaliat cuprinzând principalele idei împotriva deportării.liderul Partidului Na ional Liberal. i-a înfruntat cu curaj şi inteligen ă pe conducătorii regimului Antonescu. l-a influen at într-o oarecare măsură pe mareşal.*) Dar rolul hotărâtor l-au avut fără îndoială eşecul războiului fulger preconizat de Hitler şi ulterior înfrângerea de la Stalingrad. În salvarea vie ii evreilor din România. Filderman care. ob inând de multe ori rezultate pozitive. un merit important îi revine şi Dr. pag. Cu această ocazie Maniu a prezentat lui Antonescu “argumente” pentru anularea planului de deportare care. în atitudinea guvernului antonescian fa ă de evrei intervine o schimbare. din punctul de vedere na ional românesc şi nu ca o favoare care trebuie făcută evreilor. au contribuit în mare măsură la sistarea deportărilor şi atenuarea prigoanei rasiale. desigur. Patriarhul Nicodim. Andrea Cassulo . Brătianu . C. 2 – partea a doua – Editura Hasefer. Traian Popovici .

În consecin ă, în această zonă au supravie uit peste 300.000 evrei, fapt deosebit de pozitiv, dacă inem seama că în multe din ările vecine, cu excep ia Bulgariei, s-au aplicat în totalitate prevederile “solu iei finale” preconizate de guvernarea nazistă.de la Berlin. Această zonă a fost şi locul unde unii evrei refugia i din Ardealul de Nord şi-au găsit salvarea. De aici un număr limitat de evrei au putut emigra spre Israel. Procentul de exterminare din această zonă a fost de numai 3,5%. Zona 2. Teritoriile din nord–estul României, respectiv jude ul Dorohoi, Bucovina (de Sud şi de Nord), Basarabia şi Transnistria. În această zonă, denumită de unii autori şi “zona mor ii”, guvernul antonescian a aplicat un program deliberat şi generalizat de deportare şi exterminare în masă a evreilor. Motivând că doreşte să-i pedepsească pe evreii din Basarabia, Bucovina de Nord şi inutul Her a pentru purtarea necorespunzătoare a unor evrei atât în timpul retragerii trupelor române cât şi în perioada ocupa iei sovietice, guvernul antonescian a desfăşurat un adevărat război de exterminare a evreilor în primele luni după izbucnirea războiului şi i-a deportat în Transnistria aproape în totalitate pe cei rămaşi în via ă. După cum arată şi cunoscutul istoric Dinu C. Giurescu, răspunderea pentru aceste acte şi purtări necorespunzătoare "apar ine unor persoane individuale”.*) Ea nu poate fi în nici un caz generalizată la întreaga colectivitate de aproape 200.000 de evrei pe care i-au preluat autorită ile române după eliberarea Basarabiei şi
*)

Realitatea Evreiască nr. 51 (851) din 16-31 mai 1997.

Bucovinei de Nord. Nu trebuie uitat faptul că zeci de mii de evrei au fost deporta i de autorită ile sovietice în Siberia. De altfel, multe din actele antiromâneşti amintite mai sus au fost înfăptuite nu de evrei ci de persoane apar inând etniilor rusă, ucraineană şi chiar română. Deportarea evreilor în Transnistria s-a extins şi la evreii din Bucovina de Sud şi jude ul Dorohoi, care nu au fost niciodată sub ocupa ie sovietică. Cauza adevărată a deportărilor şi exterminărilor a fost purificarea etnică, adică înlăturarea elementului evreiesc din aceste teritorii şi orice altă justificare este o pură abera ie luată în considerare doar de creduli. Ca urmare, în această zonă, gradul de exterminare a evreilor a atins procentul de 63,2% la evreii români din Basarabia, Bucovina şi jud. Dorohoi şi 85,2% la evreii localnici ucraineni din Transnistria. Exprimat în cifre absolute, reprezintă peste un sfert de milion de evrei extermina i. În această zonă a avut loc cu precădere Holocaustul antonescian. Unii comentatori prezintă aproape în exclusivitate situa ia evreilor din “zona supravie uirii” şi caută să ocolescă şi să uite în mod inten ionat cele întâmplate în “zona mor ii”. Guvernul antonescian şi autorită ile române din acele vremuri sunt prezentate ca salvatoare şi se cere chiar reabilitarea unor persoane condamnate pentru crimă şi genocid. Din câte se cunoaşte, nu există ară în care legisla ia să prevadă prescrierea crimelor săvârşite împotriva umanită ii, chiar dacă persoanele respective au contribuit ulterior la salvarea unor vie i omeneşti.

* *

*

Exterminarea evreilor din unele teritorii şi localită i din România, în procesul general al Holocaustului din Europa, prezintă unele particularită i. În majoritatea ărilor cotropite de nazişti precum şi în cele aliate, autorită ile locale nou instalate au colaborat la identificarea evreilor şi la încărcarea lor în trenuri destinate lagărelor germane de exterminare din Polonia. Gazarea şi arderea cadavrelor în aceste lagăre au fost executate însă în întregime numai de către naziştii germani. Din România sub guvernare antonesciană, nici un tren cu evrei nu a plecat în lagărele de exterminare naziste. În schimb, autorită ile române, din proprie ini iativă, au planificat, organizat şi aplicat propriul program de cură ire a terenului, respectiv de exterminare a evreilor. La şedin a Consiliului de Miniştri din 5 septembrie 1941, mareşalul Antonescu declara clar şi fără echivoc: "Să nu crede i că sunt un inconştient. Să nu crede i că atunci când am hotărât să deparazitez via a neamului românesc de to i evreii, nu mi-am dat seama că produc o mare criză economică. Dar mi-am spus că este un război pe care-l duc. Şi atunci, ca la război, sunt pagube pentru na ie. …………………………………………………………………………

pentru a nu scăpa “acest moment istoric” au fost folosite toate metodele men ionate pe parcursul lucrării: execu ii în masă prin împuşcare. *) Vezi stenograma Consiliului de Miniştri din 5 septembrie 1941 . Aşa cum am arătat aplicarea acestei politici în teritoriile sub guvernare antonesciană a dus la exterminarea a cel pu in 270. frig şi boli. deportare în lagăre şi de nimicire a evreilor. dinamitare.. C. Exterminarea evreilor din teritoriile sub autoritate românească nu a fost o ac iune izolată.000 de evrei români şi evrei localnici ucraineni. recurgându-se la metode barbare (unele unice în Europa) pentru eliminarea fizică a acestora. Fond P. Din această cauză putem afirma că genocidul evreilor din România face parte integrantă din Holocaustul european. Ea a avut loc în condi iile de teroare. jaful şi deportarea urmată de foame. ardere de oameni vii. 116. dosar 476/1941. . autorită ile române au procedat la deportarea şi exterminarea în masă a evreilor în mod deosebit din partea de nord–est a României. dar chinurile şi moartea brutală a victimelor în Transnistria şi în celelalte locuri arătate în lucrare au fost la fel de barbare şi inumane ca cele din lagărele de exterminare naziste. 143-144 (Lya Benjamin – Stenograme). l-am scăpat pentru totdeauna. Au lipsit camerele de gazare. înecări în Nistru şi Bug etc. B."*) În consecin ă. spânzurare. 115.A. M. deshidratare şi asfixiere în trenuri ale mor ii. S. Cabinet.127-129..Dacă scăpăm momentul acesta istoric de acum. filele 107-109. În realizarea acestui program. ini iate şi înfăptuite aproape în întreaga Europă de către conducătorii Germaniei naziste.

În Finlanda. "momentul istoric care nu trebuie scăpat". nu a permis exterminarea nici unui evreu. în ările neutre (Elve ia. evreii au plătit un greu tribut de sânge.*) În România. . care a fost aliată cu Germania şi a luptat împotriva Uniunii Sovietice. deşi erau state cu regim fascist. 112. În restul statelor din Europa. Gustav Emil Mannerheim. a fost creat de victoriile temporare de pe front şi de siguran a câştigării războiului şi avea ca scop final cură irea ării de evrei. Irlanda şi Turcia) precum şi în Spania şi Portugalia. nu au adoptat politica de exterminare rasială a lui Hitler.aliate sau ocupate de Germania fascistă. sus inut cu multă insisten ă de mareşalul Ion Antonescu.În Europa. Suedia. Lichtenstein. nu au fost ucişi evrei în ările care au luptat împotriva Germaniei fasciste. prin eşecul războiului fulger al lui Hitler şi ulterior prin înfrângerea armatei germane de la Stalingrad şi modificarea echilibrului de for e în favoarea alia ilor au făcut ca guvernul antonescian să nu-şi poată pune în aplicare întregul program de “deparazitare şi purificare etnică”. Începând din anul 1943. respectiv în Marea Britanie şi teritoriul neocupat al Uniunii Sovietice. *) Vezi tabelul nr. Discursul politic al mareşalului se schimbă radical. Dar schimbarea situa iei de pe front. care. în rândul conducătorilor României apare tot mai des spectrul întunecat al posibilită ii pierderii războiului şi implicit apropierea pentru ei a orei socotelilor. conducătorul statului. 13 de la pag.

.. microfilme rola 1-106 (Lya Benjamin – Stenograme)..... Bucovina şi Transnistria...... dar se poate întâmpla ca să-l câştige democra iile"... Fond 103... Guvernul Antonescu nu a participat la Holocaustul din Basarabia.......... mareşalul Antonescu declara: "Eu lupt să câştig războiul.. B... prigoana rasială a scăzut din intensitate. Se acreditează chiar ideea că în România nu a fost Holocaust. În prezent. fiindcă printr-o asemenea măsură a mea au fost scoşi evreii din ară?"**) În consecin ă. continuă să aibă loc discu ii în contradictoriu.. **) Vezi stenograma Consiliului de Miniştri din 20 aprilie 1943 – A. dar aceasta a participat la Holocaustul din Basarabia....... dacă în România a fost sau nu Holocaust şi care a fost dimensiunea acestui fenomen. începând cu anul 1943..... Bucovina şi Transnistria... întrucât aceste teritorii erau sub administra ie românească.................. "Şi atunci să expun eu genera iile viitoare ale neamului să fie pedepsite........ . cu ocazia unor întâlniri şi reuniuni între specialiştii din domeniu. ci a organizat şi aplicat în mod concret Holocaustul... S. nu se mai punea problema deportării evreilor din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud în lagărele de exterminare din Polonia... ceea ce este eronat...... ........... deportările în Transnistria s-au sistat aproape în totalitate.La şedin a Consiliului de Miniştri din 20 aprilie 1943. din ară şi de peste hotare...........

răspunderea juridică şi morală revenind autorită ilor antonesciene din acea perioadă precum şi unor elemente criminale şi extremiste care au participat la acest genocid. Nimeni nu neagă faptul că în aceste teritorii unele crime s-au comis şi de către subunită i germane de poli ie SS. Drumul spre adevăr şi asumarea răspunderii este însă lung şi anevoios. guvernatorii.În Basarabia. Bucovina şi Transnistria. Poporul român are dreptul să cunoască adevărul şi să tragă concluziile şi învă ămintele care se impun. DATE CALENDARISTICE MEMORABILE ÎN PERIOADA PRIGOANEI RASIALE ŞI A GENOCIDULUI DIN TERITORIILE AFLATE SUB AUTORITATEA ROMÂNEASCĂ . Afirmăm încă o dată că poporul român nu este vinovat şi nu poate fi culpabilizat pentru cele întâmplate. prefec ii. Dar parcurgerea lui până la capăt ar reprezenta o certitudine că asemenea evenimente reprobabile nu se vor mai repeta niciodată pe pământul românesc. pretorii. comandan ii de legiune de jandarmi şi al i factori de răspundere reprezentau autoritatea românească. aveau dreptul de via ă şi moarte asupra evreilor şi poartă răspunderea pentru crimele săvârşite în aceste teritorii. dar acestea s-au făcut în colaborare sau cu acordul tacit al autorită ilor române.

Tătărăscu – în perioada căreia a avut loc cedarea Basarabiei.28 decembrie 1937 – 10 februarie 1938 – Guvernarea Goga-Cuza. În perioada guvernării Gigurtu se înrăută eşte situa ia evreilor din România. . uciderea unor evrei în diverse localită i). guvernul Gigurtu cedează Ungariei Ardealul de Nord. La data de 30 august 1940. Concomitent au loc în ară primele ac iuni criminale împotriva evreilor (aruncări din trenuri. primul guvern care a transformat antisemitismul în politică de stat. prin promulgarea unor legi rasiale de inspira ie nazistă. 7 septembrie 1940 – Generalul Ion Antonescu cedează Bulgariei Dobrogea de Sud – teritoriu cunoscut sub numele de Cadrilater. Legea revizuirii cetă eniei. care va continua cu intensitate crescândă în perioada următoare şi mai ales în anii celui de al doilea război mondial. 6 septembrie 1940 – Regele Carol al II-lea este obligat să abdice în favoarea fiului său Mihai. 4 septembrie 1940 – Generalul Ion Antonescu preia puterea politică în România. 24 noiembrie 1939 – 4 iulie 1940 – Guvernarea Gh. în timpul guvernării Antonescu. 4 iulie 1940 – 4 septembrie 1940 – Guvernarea Ion Gigurtu. prima manifestare a prigoanei rasiale. Acest guvern promulgă în ianuarie 1938. Bucovinei de Nord şi inutului Her a către Uniunea Sovietică şi pogromul antievreiesc de la 1 iulie 1940 din oraşul Dorohoi (70 mor i). în baza Dictatului de la Viena.

616 magazine şi 547 locuin e evreieşti jefuite.14 septembrie 1940 – România este proclamată prin Decret Regal. care se soldează cu masacre. . Se adoptă numeroase legi antievreieşti şi au loc multe cazuri de maltratare şi ucidere a evreilor de către legionari. Pentru popula ia evreiască din Bucureşti. Horia Sima este numit conducătorul Mişcării Legionare. 21 – 23 ianuarie 1941 – Rebeliunea legionară în scopul preluării puterii în totalitate de către legionari. 28 ianuarie 1941 – Se formează un nou guvern. jafuri şi distrugeri. Prin acest Decret Regal. 14 septembrie 1940 – 21 ianuarie 1941 – Perioada guvernării legionare. Stat Na ional-Legionar. rebeliunea are drept bilan 130 de evrei ucişi. mişcarea legionară înlăturată de la conducere şi interzisă. 25 de temple şi sinagogi profanate sau incendiate. prezidat de generalul Ion Antonescu. format exclusiv din militari şi tehnicieni care va continua şi chiar înăspri prigoana rasială împotriva evreilor prin promulgarea de legi antievreieşti. în care este antrenată şi România. devastate şi unele incendiate. puterea este preluată în întregime de generalul Ion Antonescu. Concomitent au loc asasinate înfăptuite de legionari împotriva unor personalită i româneşti. 22 iunie 1941 – Germania fascistă dezlăn uie războiul împotriva Uniunii Sovietice. pe cuprinsul întregului teritoriu al ării. Mişcarea Legionară este recunoscută ca singura mişcare în noul stat iar generalul Ion Antonescu este numit Conducătorul Statului Legionar şi Şeful Regimului Legionar. Rebeliunea este înăbuşită de armată.

pentru migra iunea for ată a întregului element evreiesc din Basarabia şi Bucovina. care trebuie zvârlit peste grani ă”. Bucovina de Nord şi inutul Her a (cca. itinerare. 22 iunie 1941 . puncte de trecere a Nistrului şi jude e de destina ie din Transnistria. 9 – 13 octombrie 1941 – Deportarea evreilor din Bucovina de Sud în Transnistria. 29 iunie – 6 iulie 1941 – Pogromul şi trenurile mor ii de la Iaşi (cca. 12 septembrie – 10 noiembrie 1941 – Deportarea în Transnistria a evreilor rămaşi în via ă din Basarabia.Încheierea la Tighina a unui pact între Germania şi România prin care teritoriul dintre Nistru şi Bug (cunoscut sub numele de Transnistria) trece sub autoritatea românească. 8 iulie 1941 – Mihai Antonescu. Unii sunt evacua i şi în lagărele de la Târgu Jiu şi Craiova. 8. preşedintele ad-interim al Consiliului de Miniştri. zeci de mii de evrei sunt evacua i din localită ile rurale şi din oraşele mai mici şi concentra i în oraşele reşedin ă de jude . 16 octombrie 1941 – Căderea oraşului Odessa.000 de mor i). expune în Guvern planul său de “purificare etnică. pe centre de deportare (lagăre de tranzit şi ghetouri). Bucovina de Nord şi inutul Her a după un plan bine pus la punct.În perioada premergătoare şi după declanşarea războiului.000 de mor i). 19 august 1941 . 55. . după un îndelungat asediu.septembrie 1941 – Perioada terorii şi asasinatului în masă a popula iei evreieşti din Basarabia.

Domanovka şi Akmecetka) şi în alte lagăre şi ghetouri. 7 – 13 noiembrie 1941 – Deportarea evreilor din jude ul Dorohoi în Transnistria. a evreilor din Basarabia. 21 decembrie 1941 – 20 ianuarie 1942– Masacrarea evreilor din lagărul Bogdanovka – jud. Exterminarea ca represalii a zeci de mii de evrei localnici ucraineni şi evrei basarabeni refugia i în oraş. 17 noiembrie 1941 – Încheierea deportării în Transnistria din toamna anului 1941.22 octombrie 1941 – Clădirea Comandamentului Militar Român din Odessa (instalat în fostul sediu al NKVD) sare în aer. 16 decembrie 1941 – Se desfiin ează Federa ia de Comunită i Evreieşti din România şi se înlocuieşte cu Centrala Evreilor din România. 16 ofi eri. Se declanşează o cumplită epidemie de tifos exantematic care va secera mii de vie i omeneşti. 35 solda i şi 9 subofi eri şi func ionari). Bucovina şi jude ul Dorohoi (cca 142. în urma acestui atentat au fost ucise 61 de persoane (un general. Noiembrie 1941 – Concentrarea evreilor localnici ucraineni din sudul şi centrul Transnistriei şi a unor evrei basarabeni în lagărele din jude ul Golta (Bogdanovka. . frig. Iarna anului 1941-1942 – În condi iile unei ierni aspre. 23 – 26 octombrie 1941 – Asasinatele sângeroase de la Odessa. zeci de mii de evrei din ghetourile şi lagărele din Transnistria au murit de foame.000 de evrei deporta i). Golta (în majoritate evrei localnici ucraineni şi basarabeni). boli şi mizerie.

20 – 26 decembrie 1943 – Repatrierea evreilor deporta i din jude ul Dorohoi şi a unor categorii de evrei deporta i din Vechiul Regat. 15 octombrie 1942 – Se comunică Hotărârea Consiliului de Miniştri de a nu se mai face nici un fel de deportare de evrei. 4. 4. 27 februarie 1942 – Scufundarea vasului Struma (769 de mor i). până nu se va crea o institu ie pentru organizarea acestei ac iuni. 1 ianuarie 1943 – Deplasarea primei delega ii a Comisiei de Ajutor de la Centrala Evreilor condusă de Fred Şaraga. Golta (în majoritate evrei localnici ucraineni şi basarabeni). 14 iunie 1942 – Deportarea în Transnistria a unui nou lot de 450 de evrei din jude ul Dorohoi.Ianuarie – februarie 1942 – Deportarea evreilor supravie uitori din Odessa în lagărele şi ghetourile din jude ul Berezovka şi din alte jude e din Transnistria.000 de evrei din Cernău i. . 19 noiembrie 1942 – Ofensiva sovietică de la Stalingrad care se va solda cu încercuirea şi distrugerea Armatei a VI-a Germană şi schimbarea cursului războiului.000 de evrei din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud. Anul 1942 – Deportarea în Transnistria a cca. pentru organizarea asisten ei evreilor care mai erau în via ă în Transnistria. 7 – 28 iunie 1942 – Deportarea în Transnistria a unui nou lot de cca. Februarie 1942 – Masacrarea evreilor din lagărele de la Domanovka şi Acmecetka – jud.846 de copii orfani din Transnistria. 9 martie 1944 – Repatrierea a 1. Aceasta va avea ca urmare şi schimbarea în mare măsură a atitudinii guvernului Antonescu fa ă de soarta evreilor din România.

000 de evrei deporta i din Basarabia şi Bucovina rămaşi în via ă la acea dată în acest inut. rezultate din recensămintele popula iei şi alte înregistrări speciale: .20 martie 1944 – Trupele sovietice au atins Nistrul şi au eliberat întreaga regiune din nordul Transnistriei şi implicit cca.Recensământul General al Popula iei României din 29 decembrie 1930. .000 de evrei localnici ucraineni din Transnistria). DATE ŞI CALCULE STATISTICE PRIVIND EVREII DIN ROMÂNIA ÎN CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Cifrele statistice folosite în lucrare s-au stabilit în cea mai mare parte pe baza datelor oficiale ale statului român. 50. 23 august 1944 – Încheierea prigoanei rasiale şi a Holocaustului dezlăn uit împotriva evreilor din teritoriile aflate sub autoritate românească (extermina i: 155. 3 august 1944 – Scufundarea vasului Mefkure (416 evrei mor i).000 de evrei români şi 115.

930 800. .Înregistrarea evreilor rămaşi în via ă în Transnistria efectuată de Inspectoratul General al Jandarmeriei în luna septembrie 1943.000 teritoriile cedate) 2.000 .Recensământul locuitorilor având sânge evreiesc din luna mai 1942. .949 290. 1. Transilvania de Nord 148. Bucovina de Nord şi Her a (URSS) (Ungaria) 277.Recensământul popula iei de la 6 aprilie 1941. .Inventarierea Basarabiei şi Bucovinei de Nord în august-septembrie 1941.841 350. Numărul evreilor din România în anii 1930 şi 1940 SPECIFICARE ROMÂNIA MARE – TOTAL 1..294 159. România (fără 329. .Alte înregistrări speciale. Basarabia.000 1930 1940 756.000 3.

se arată în raport.000 Notă: Datele pentru anul 1930 – reprezintă persoanele de religie mozaică înregistrate la Recensământul General al Popula iei României din 29 decembrie 1930. lipsind indica ii privind evreii intra i în ară clandestin. dar se precizează că modificarea cifrei popula iei evreieşti prin migra iune nu este cunoscută cu exactitate.786 de suflete. evreii au sporit în intervalul 1930 – 1940 cu 43. 2.070 persoane. în perioada 1930 – 1940 sporul natural la evrei a fost de 6. se poate socoti că evreii din România n-au sporit în intervalul 1930 – 1940 cu o cifră care să întreacă 50. Conform tabelului de mai sus.4.000. datorită sporului natural şi migra iunilor de popula ie evreiască din şi spre alte ări. În concluzie. Cadrilater (Bulgaria) 846 1. Numărul evreilor din teritoriile aflate sub autoritatea antonesciană după izbucnirea războiului Evrei SPECIFICARE după . Datele pentru anul 1940 s-au calculat inând seama de modificările intervenite în perioada 1930 – 1940. După cum se arată într-un memoriu întocmit de Institutul Central de Statistică (Oficiul de Studii) semnat de Anton Golopen ia.

EVREI ROMÂNI (fără Transilvania de Nord şi Cadrilater) a. În Vechiul Regat şi 312.000 540. Bucovina şi jude ul Dorohoi din care: Bucovina de Nord şi inutul Her a .000 675.000 . 192.000 228.izbucnirea războiului .în Bucovina de Sud şi jude ul Dorohoi 36.000 în Basarabia.persoane EVREI – TOTAL (1+2) 1.000 Transilvania de Sud b. În Basarabia.

care s-au retras voluntar sau silit cu autorită ile sovietice (inclusiv cei deporta i în Siberia. Numărul evreilor din Basarabia. Bucovina de Nord şi inutul Her a. EVREII LOCALNICI UCRAINENI DIN TRANSNISTRIA Notă : Datele din tabelul de mai sus cuprind evreii din teritoriile aflate sub autoritatea românească. Nu s-au inclus 160. prelua i de autorită ile române după trecerea Transnistriei sub administra ie românească. 100. Bucovina de Nord şi inutul Her a extermina i în perioada de la izbucnirea războiului şi până la deportările în Transnistria .000 de evrei din Transilvania de Nord şi Cadrilater precum şi cca.2.calcul statistic 135. ucişi în bombardamente şi de trupele germane de cură ire a terenului.000 de evrei localnici ucraineni.000 de evrei din Basarabia. mor i la asediul Odessei etc). S-au inclus 135. 3.000 . după eliberarea Basarabiei. cei înrola i în armata sovietică. Bucovinei de Nord şi inutului Her a şi trecerea regiunii Transnistria sub administra ia românească.

1941 *) extermina i 22.Specificare Evrei total persoane 1.1941 .1941 O mare parte din aceşti refugia i au fost ucişi în represaliile de la Odessa.000 *) autorită ile române Basarabia.000 antonesciană 2.06. . Evrei şi din prelua i de 10. în 55.434 deportare 3.09. Rămaşi sub autoritate 192.566 Bucovina de Nord şi inutul Her a perioada 1. Înregistra i la inventarierea de la 01.09.înainte de 126. Evrei basarabeni refugia i la Odessa 4.

909 10.Storojine Basarabia .312 72. Bucovina de Nord şi inutul Her a existen i înainte de deportare Specificare EVREI .Mărculeşti (Soroca) .Ghetoul Chişinău Persoane 126.096 .737 24.Tg.4.809 49. Vărtăjeni (Soroca) .742 20. Numărul evreilor din Basarabia.Secureni şi Edine i (Hotin) .în oraşe .625 6.497 4.în lagăre şi ghetouri .434 53.TOTAL Bucovina de Nord .883 65.000 10.Cernău i .

Deporta i din Cernău i 7–28 EVREI -TOTAL- 126. 5.calcul statistic - Specificare 1. Basarabia. Datele au fost verificate şi din alte surse în care au fost găsite valori apropiate.000 .081 109. 37-38 (pe baza inventarierii Basarabiei şi Bucovinei de Nord în august-septembrie 1941).După Congresul Mondial Evreesc – Sec iunea din România – Popula ia evreească în cifre – Memento statistic – 1945. Numărul evreilor din România deporta i în Transnistria .434 17. pag.Deporta i (în anul 1941) Diferen a .353 4. Bucovina de Nord şi inutul Her a -Înregistra i la data de 1 IX 1941 -Înregistra i la data de 20 V 1942 .

134 450 9.Înregistra i la data de 20 V 1942 .Deporta i la data de 14 VI 1942 Total deporta i 4. Vechiul Regat şi Transilvania de Sud 10.684 12.353 .000 179 23. Dorohoi (fără Her a) .iunie 1942 Total deporta i 2.Existen i înainte de deportare .316 inutul 24.Deporta i (în anul 1941) Diferen a . Bucovina de Sud -Existen i înainte de deportare -Înregistra i la data de 20 V 1942 Total deporta i (diferen a) 3. Jud.821 113.000 2.

Numărul evreilor din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud deporta i în Transnistria Specificare Deporta i total .046 407 85 554 . Din cei afla i în libertate 3. Suspecta i cu vederi de stânga a.276 6. Din lagărul Tg. Jiu b.968 1.Total deporta i TOTAL DEPORTA I DIN ROMÂNIA 3.pers - EVREI DEPORTA I – TOTAL Din care: 1.968 151. Din penitenciare c.

S-au mai făcut deportări şi ulterior acestei date.2.500 Situa ie la data de 12-X-1942. Din batalionul de muncă 120 Balta (care a func ionat aproape doi ani în Transnistria) *) 578 594 250 1. Pentru lipsă de la muncă de folos obştesc*) 4. 7. Care au cerut repatrierea în Basarabia 3. Condamna i pentru diverse delicte şi al ii 5. Numărul evreilor deporta i din România extermina i în Transnistria SPECIFICARE Evrei total % .

000 de victime.situa ia în luna noiembrie 1941 - .000 150.TOTAL EVREI EXTERMINA I ÎN TRANSNISTRIA TOTAL 80.000 100. aceştia însumând cel pu in 5.54-60 90. Evreii localnici ucraineni din Transnistria trecu i sub autoritatea antonesciană .TOTAL EVREI RĂMAŞI ÎN VIA Ă . 8.000 60.persoane EVREI DEPORTA I ÎN TRANSNISTRIA .0 Notă : În numărul total al evreilor deporta i şi extermina i în Transnistria sunt incluşi şi evreii care au fost ucişi sau au murit pe drum.40-46 70.

198 . la 20.1941) 2.Ucişi în timpul represaliilor de la Odessa (22-26.000 85.000 30.total existen i la sfârşitul lunii noiembrie 1941. Evrei ucraineni din nordul şi sudul Transnistriei existen i în noiembrie 1941 .10.198 Transnistria trecu i sub autoritate românească –total 1.SPECIFICARE EVREI TOTAL persoane - Evreii localnici ucraineni din 135.Supravie uitori Odessa 3.

005 848 4. extermina i în perioada celui de-al doilea război mondial *) Aduna i în lagărele Bogdanovka.000 70. Golta şi Berezovka. . Numărul evreilor localnici ucraineni sub autoritatea antonesciană. În nordul şi vestul Transnistriei – total -Moghilev -Şargorod -Râbni a -Tulcin -Spicov -lagărul Peciora -lagărul Rogozna -Balta şi alte localită i b.000 1. Domanovka.467 118 27 3.000*) 9.a. Deporta i în jud. Golta şi Berezovka din alte localită i din Transnistria 15. inclusiv cei mor i pe drum. Acmecetka şi alte lagăre şi ghetouri din jud.733 2.198 3.

vol.0 20.persoane - % Evrei localnici ucraineni total Rămaşi în via ă la sfârşitul războiului Extermina i *) 135.SPECIFICARE Evrei total .000 14. extermina i în perioada celui de al doilea război mondial Notă: Datele au fost stabilite după M.000 100. 1996. pag.8 85.3. 207 – Editura Diogene.000*) 115.2 După Radu Lecca. comisar pentru problemele evreieşti 10.Carp-Cartea Neagră. . Numărul total al evreilor din teritoriile sub autoritatea antonesciană.

SPECIFICARE EVREI EXTER MINA I A.000 8.Pogromul de la Dorohoi – 1 iulie 1940 Rebeliunea legionară 21–23 155.Extermina i între 22 iunie şi 1 septembrie 1941 în Basarabia.Transnistria (septembrie 1941 – martie 1944) 80.000 .000 55.000 70 130 ianuarie 1941 .Pogromul şi trenurile mor ii de la Iaşi (29 iunie – 6 iulie 1941) . Bucovina de Nord şi inutul Her a . EVREI ROMÂNI .

3 Cuprinde evreii ucişi sau mor i în timpul deplasării spre Transnistria.000 155. evreii basarabeni refugia i la Odessa ucişi în timpul represaliilor precum şi alte victime din perioada războiului.Alte victime B..000 28.800*) 115. Din Vechiul Regat şi *) Evrei extermina i -pers- Gradul de exterminare % Gradul de supra-vie uire % 540.pers 1. EVREI ROMÂNITOTAL a.000 270.7 71. . Gradul de exterminare şi supravie uire a evreilor din teritoriile de sub autoritatea antonesciană în perioada celui de-al doilea război mondial SPECIFICARE Evrei la începutul războiului . EVREI LOCALNICI UCRAINENI TOTAL EVREI EXTERMINA I (A+B) 11.000 11.

TOTAL 135. Din Basarabia.000 115.0 144.8 11.2 36.8 60.000 85.5 96.Transilvania de Sud 312. Dorohoi 228.000 63.5 12.000 TOTAL (1 + 2) 675.2 40.0 14. Balan a demografică a evreilor sub guvernarea antonesciană Evrei români (din fosta Românie Mare) . EVREI LOCALNICI UCRAINENI.000 270.000 2.000 3. Bucovina şi jud.000 b.

Evrei din România Mare în anul 1940 (fără Tran-silvania de Nord şi Cadrilater) 3.00 640. sovietică. Rămaşi sub guvernarea refugia i la Odessa mor i.total - 1.97 0 bombardamente şi de trupele germane 100. 4. în timpul asediului etc) . Evrei din România Mare după recensământul din anul 1930 (fără Transilvania de Nord şi Cadrilater) 2.00 de cură ire a terenului. ucişi în 0 540. Evrei retraşi cu autorită ile sovietice după izbucnirea războiului (inclusiv încorpora i deporta i în în armata Siberia.SPECIFICARE Evrei .00 0 607.

Rămaşi în via ă la războiului.00 0 310. Dorohoi) Din Basarabia (întorşi din Transnistria) . însumează 270.Din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud (fără jud. .000 8.Din jude ul Dorohoi (întorşi din Transnistria şi cei nedeporta i) 6.Din Bucovina de Nord şi Sud (întorşi din Transnistria şi cei nedeporta i) .000 155.00 0 14. ucişi în perioada ocupa iei române. din care: .00 0 Notă: inând seama şi de cei cca 115.Extermina i (diferen a) 0 sfârşitul 385.000 53.000 de evrei localnici ucraineni din Transnistria.000 de oameni. numărul total al evreilor extermina i sub guvernarea Antonescu.antonesciană 5.

Precizări la unele date statistice din tabelul 12: Numărul evreilor români rămaşi în via ă în Transnistria a fost stabilit de Inspectoratul General al Jandarmeriei prin înregistrarea pe jude e şi localită i la data de 1 septembrie 1943. Potrivit acestei situa ii, dintre evreii evacua i din Basarabia au rămas în via ă 13.980, iar din Bucovina (de Nord şi Sud) 36.761. La cei din Bucovina trebuie adăuga i şi peste 16.000 de evrei nedeporta i (cei mai mul i din Cernău i). În total, deci, din Bucovina (de Nord şi Sud) au rămas în via ă cca 53.000 de evrei. În jude ul Dorohoi s-au reîntors din Transnistria peste 6.000 de evrei, la care, dacă adăugăm şi cca 2.000 de evrei nedeporta i, numărul celor rămaşi în via ă este de cca 8.000 de evrei.

13. Evreii din Europa extermina i în perioada Holocaustului

Popula ia evreiască ARA înainte de război - pers. -

Evrei extermina i în perioada Holocaustului - pers. -

Procent de exter-minare -%-

EUROPA 1. Polonia 2. Uniunea Sovietică2) 3. Ungaria din care: Ardealul de Nord 4. România (sub guvernarea antonesciană) - evrei români - evrei localnici ucraineni 5. Cehoslovacia 6. Germania 7. Lituania 8. Fran a3) 9. Olanda3) 10. Letonia 11. Grecia

9.211.0001) 3.300.000 3.025.000 564.000 160.000 675.000 540.000 135.000 315.000 210.000 150.000 300.000 150.000 95.000 75.000

5.933.000 2.800.000 1.475.000 335.000 135.000 270.000 155.000 115.000 260.000 170.000 135.000 90.000 90.000 85.000 60.000

64,4 84,8 48,8 59,4 84,4 40,0 28,7 85,2 82,5 81,0 90,0 30,0 60,0 89,5 80,0

12. Iugoslavia 13. Belgia3) 14. Austria 15. Italia3) 16. Bulgaria 17. Alte ări4)

75.000 90.000 60.000 57.000 50.000 20.000

55.000 40.000 40.000 15.000 7.000 6.000

73,3 44,4 66,7 26,3 14,0 30,0

Notă: Cu excep ia datelor pentru România, Ungaria şi Uniunea Sovietică, cifrele de mai sus pe ări au fost extrase sau prelucrate după lucrarea lui Jacob Lestchinsky "Bilan de l'Extermination". Pentru România s-au inclus numai evreii din teritoriile sub guvernarea antonesciană - inclusiv Basarabia, Bucovina de Nord şi inutul Her a după eliberare precum şi Transnistria după trecerea acestui teritoriu sub autoritate românească. Ardealul de Nord a fost inclus la Ungaria, întrucât în acest teritoriu ocupat vremelnic, evreii au fost deporta i în lagărele de exterminare de către statul maghiar. Precizări la unele date statistice din tabelul 13:
1)

Cu evreii din Marea Britanie şi din ările neutre (care nu au fost afectate de Holocaust), popula ia evreiască din

Europa depăşea 9,5 milioane de locuitori.

EVREI ROMÂNI RĂMAŞI ÎN VIA Ă 410. Norvegia şi Danzig. Dacă inem seama de faptul că popula ia evreiască din zona ocupată a însumat cca două milioane locuitori. Danemarca. include atât popula ia din zona ocupată de nem i cât şi din cea neocupată. Estonia. EVREI ROMÂNI DIN FOSTA ROMÂNIE MARE ÎN ANUL 1940 – TOTAL Din care: 1.2) În Uniunea Sovietică nu s-au inclus ările baltice (Lituania. Bucovina de Nord şi Transnistria. atunci pierderile din zonele ocupate de nem i în Uniunea Sovietică reprezintă o pondere de 73. din tabel.000 800. Popula ia evreiască de dinainte de război. BALAN A DEMOGRAFICĂ GENERALĂ A EVREILOR DIN FOSTA ROMÂNIE MARE ŞI TRANSNISTRIA ÎN PERIOADA CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL A.000 .8% 3) 4) Inclusiv refugia ii. Luxemburg. Letonia şi Estonia) şi nici Basarabia.

UCIŞI ŞI DISPĂRU I ÎNAINTE DE INTRAREA TRUPELOR ROMÂNE 4.000 20.000-645. rămaşi în via ă 2.000 155. EVREI ROMÂNI DIN BASARABIA ŞI BUCOVINA DE NORD.000 135.000) B. EVREI ROMÂNI EXTERMINA I SUB GUVERNARE HORTHYSTĂ ÎN ARDEALUL DE NORD 3. EVREI ROMÂNI EXTERMINA I SUB GUVERNAREA ANTONESCU (800.000 135. RETRAŞI.2.000 115.000 100.000 . EVREI LOCALNICI UCRAINENI DIN TRANSNISTRIA PRELUA I DE AUTORITĂ ILE ANTONESCIENE Din care: 1. extermina i sub guvernarea antonesciană EVREI EXTERMINA I SUB GUVERNAREA ANTONESCU TOTAL Din care: 270.

evrei români (pct A4) . CU PRIVIRE LA EVREII ROMÂNI DIN FOSTA ROMÂNIE MARE A.000 evrei nedeporta i din această zonă. 6.000 evrei supravie uitori şi 2. Cifra de 800.evrei localnici ucraineni (pct B2) 155. a fost stabilită pe baza recensământului din anul 1930 (756.000 de evrei basarabeni şi bucovineni supravie uitori în Transnistria (înregistrare efectuată de Inspectoratul General al Jandarmeriei la 1 septembrie 1943) plus 16.000 evrei . reprezentând sporul natural şi imigran ii veni i din ările vecine invadate de armata germană.000 (Recensământul General al României din 1941.000 evrei rămaşi în via ă din fosta Românie Mare.000 PRECIZĂRI CU PRIVIRE LA CON INUTUL METODOLOGIC AL INDICATORILOR STATISTICI PREZENTA I ÎN BALAN Ă I.930). cuprinde circa 51.. 241-253).000 de persoane care cuprinde evreii români (din fosta Românie Mare) în anul 1940. pag. la ca s-a adăugat creşterea de circa 43.000 115.000 de persoane din peroada 1930-1940. Cifra de 410. 1. se arată că evreii din România nu au sporit în intervalul 1930-1940 cu o cifră care să întreacă 50. În memoriul întocmit de Institutul Central de Statistică (Oficiul de Studii) semnat de cunoscutul statistician Anton Golopen ia.

2. 310. Această cifră este confirmată de înregistrarea făcută de Congresul Mondial Evreiesc în anul 1947.000 evrei rămaşi în via ă în aceste două state. numărul evreilor care trăiau în anul respectiv pe teritoriul României.nedeporta i din jude ul Dorohoi.evrei retraşi voluntar sau silit cu autorită ile sovietice (mul i dintre ei. Cifra de 100. Cifra de 135.000 evrei supravie uitori din Ardealul de Nord. ucişi şi dispăru i înainte de intrarea trupelor române. care au murit în timpul lungului asediu asupra acestui oraş.*) De asemenea.R. – mapa Transilvania de Nord).000 în Occident) la care se adaugă şi cca 20. la sfârşitul anului 2000. au fost ucişi în bombardamente pe linia frontului sau împuşca i de trupele speciale germane de cură ire a terenului). *) Congresul Mondial Evreiesc – Sec iunea din România “Aşezările evreilor din România” – Memento Statistic. 3. din Basarabia.C.Bucureşti. 1947.000 de evrei dispăru i sub guvernare horthystă în Ardealul de Nord (deporta i în lagărele de exterminare în masă din Polonia şi Germania) a fost stabilită de cercetători care au studiat această problemă (Arhiva F. retraşi. 30. Bucovina de Nord şi inutul Her a. ea este confirmată şi de numărul evreilor care au emigrat din România şi Republica Moldova (cca 350.000 evrei din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud precum şi 25.312. .evrei înrola i în armata sovietică. pag. care stabileşte la 428. .000 de evrei români.E.000 în Israel şi cca 70.evrei refugia i din Basarabia la Odessa. cuprinde: . ajunşi din urmă de trupele germane. .evrei deporta i de autorită ile sovietice în Siberia. .

într-un studiu apărut în anul 1957. Din oraşul Cernău i au fost deporta i în Siberia circa 10.000 evrei din Basarabia şi Bucovina s-au retras cu autorită ile sovietice sau au fost deporta i de ele”. Sabin Manuilă şi dr. indică de asemenea cifra de circa 100.000 dintre aceştia au dispărut înainte de intrarea trupelor române. JAFFIS OSS). Un raport al OSS consideră că “100.000 evrei (Jean . 398 arată: “conform unor evaluări diverse.000 de evrei au fugit din fa a trupelor care au intrat în Basarabia şi Bucovina” (American Jewish Archives. Multe alte documente comunică o cifră apropiată de aceasta privind numărul mare de evrei din Basarabia şi Bucovina de Nord deporta i sau retraşi cu autorită ile sovietice înainte de intrarea trupelor române. 676. vol. Astfel.. Filderman.000 de evrei din Basarabia şi Bucovina de Nord. retraşi silit sau voluntar cu autorită ile sovietice.1.000 până la 130. Dr. Cincinnati. Această cifră a fost stabilită pe baza unor aprecieri făcute de cercetători cunoscu i în acest domeniu. care avea înainte de război cca 50. Raul Hilberg. Radu Ioanid. Numai din oraşul Chişinău. cca 40. Toate aceste categorii de evrei.000 de evrei. arată că. la pag. în lucrarea sa “Evreii sub regimul Antonescu”. aproximativ 100. pag. nu au intrat sub jurisdic ia antonesciană şi. ca atare. numărul de evrei care au fost deporta i sau evacua i din Bucovina de Nord şi Basarabia în ultimele săptămâni ale domina iei sovietice depăşeşte 100. în cunoscuta sa lucrare “Exterminarea evreilor din Europa”.000.evrei ucişi în bombardamente la Chişinău şi în alte localită i etc. nu pot fi înregistra i ca extermina i sub autoritate românească.

I. la care se adaugă cei extermina i sub autoritate horthystă (135.000 retraşi cu autorită ile sovietice (800. retraşi. 230) şi astfel de exemple sunt numeroase. Contribu ii la istoria României.000 de evrei români extermina i sub guvernarea antonesciană stabilit prin balan ă corespunde cu cifra rezultată prin metoda directă stabilită în lucrare.000) Trebuie subliniat faptul că numărul de 155.000 evrei români extermina i sub guvernarea Antonescu rezultă ca diferen ă între numărul total al evreilor din fosta Românie Mare din anul 1940 şi cei rămaşi în via ă (410. CU PRIVIRE LA EVREII LOCALNICI UCRAINENI DIN TRANSNISTRIA Situa ia evreilor localnici ucraineni din Transnistria sub autoritatea antonesciană în perioada celui de-al doilea război mondial se prezintă după cum urmează: 1. ceea ce confirmă veridicitatea acestei cifre. Cifra de 155. 4. poate fi luată în considerare. Număr de evrei ucraineni prelua i de .000).000-645.000 de evrei. II. pag. ucişi şi dispăru i înainte de intrarea trupelor române. partea a II-a. vol.Ancel. Asta ne face să tragem concluzia că cifra de circa 100.000) şi cei 100.

000 din care: a) ucişi în represalii la Odessa 20. Extermina i (135.autorită ile române TOTAL (a+b+c) 135.000) 115.000 de evrei din Odessa deporta i în lunile ianuarie-februarie 1942.000 2.000*) c) rămaşi în nordul şi vestul Transnistriei 15.000 b) deporta i în lagărele şi ghetourile din jude ele Golta şi Berezovka 100.000 3.000 *) Inclusiv circa 30. . Rămaşi în via ă la sfârşitul războiului 20.000-20. precum şi cei împuşca i sau mor i pe drum.

000 evrei basarabeni refugia i în acest oraş. de către autorită ile române circa 150.000 evrei localnici ucraineni şi circa 50. circa 20. din alte jude e. în nordul şi vestul Transnistriei (15.000 evrei din care. Restul de circa 165. însumează circa 270. vol.000 de evrei români şi circa 115.000 evrei basarabeni şi bucovineni. Editura Diogene. circa 100. În lagărele şi ghetourile din jude ele Golta şi Berezovka au fost deporta i. 1996.000 evrei localnici ucraineni şi circa 5. 207.000 evrei localnici ucraineni. 3. Carp . în Cartea Neagră.000 evrei ucraineni. Evreii localnici ucraineni rămaşi sub autoritate românească.Numărul evreilor ucişi în represaliile de la Odessa a fost de circa 25.000 din care. * * * . au dispărut în lungul asediu al oraşului Odessa sau au fost ucişi de către unită ile speciale germane de cură ire a terenului (Einsatzgruppe D) şi în bombardamente. până la limita de 300.000 de victime din care circa 155.000 evrei cât avea Transnistria înainte de război. Rezultă că numărul total al evreilor extermina i în teritoriile aflate sub autoritatea antonesciană. înainte de instalarea autorită ilor române. s-au retras cu autorită ile sovietice (inclusiv cei încorpora i în Armata Roşie).000 evrei) sunt men iona i pe localită i de către M. pag. stabilit prin balan a statistică demografică.

Dimidovka 40. Crivoje-Ozero 37. Derebcin . Dubăsari 38. Balanovka 6.Trebuie însă să recunoaştem că nimeni nu a numărat victimile şi nimeni nu poate stabili cu exactitate numărul acestora. LISTA GHETOURILOR ŞI LAGĂRELOR DIN TRANSNISTRIA 1. Esen ial este faptul că. Akmecetka 4. Ananiev 3. Chianovka 35. Clocotma 36. Balki 34. peste un sfert de milion de oameni au fost extermina i pentru singura lor vină că s-au născut evrei. putem afirma cu certitudine că în teritoriile aflate sub guvernarea Antonescu. Arva 5. Balta 7. Djurin 39. Alexandrovka 2.

15 Brailov . Grosolovo 47. Domanovka 42. Grabiv 46. 41. Bar 9. 12 Bucov . Ivăşcău a 50. Frunză 43. Halcin i 49. Gorai 45. 16 Berşad . Israilovka . 17 Briceni . Golta 44. 11 Bondarovka . 13 Birzula . 14 Britovka . Hrinovka 48. Bogdanovka 10 Budi .8.

26 Codima . Lucine . Iarişev 54. 20 Cernev . Lohova 58. Iampol 52. 24 Carlovka . Iaroga 53. 22 Capustiani . 51. 21 Cazaciovka . Lozova 59. Kolosovka 55. Kopaigorod 56. Ladija (carieră de piatră) 57. 23 Capusterna . 19 Cicelnic . 25 Cariskov .18 Cetvarinovka .

32 Crasnoje . 28 Comotcau i . Murafa 65. Malo Kiriuka 62. Mişcovka 66. Marinovka 64. 68 Mostovoi . Lucinik 61. 33 Ciorna . Moghilev 93. 31 Chirnasovka . Slidi 94. 29 Cucavka . 67 Moloknia .27 Cuzmin . 60. Tatarovka . 30 Crijopol . Manikovka 63.

69 Nikolaevka . 103 Vazdovka . 95. 102 Tropava . ibulovka . Trihat 100 . 73 Odessa . 75 Olgopol . 71 Nesterovka . 101 Trostine . 74 Ozarine . Tridubi 99. 72 Obodovka . 77 Ostia . 76 Oliani a . Tiraspol 98. Tivrin 97. Tulcin 96. 70 Nimra .

107 Vigoda . 82 Peciora . 111 Verhovka . 79 Pasiuka . 110 Vladislavka .78 Pavlovka . 85 Savrani . 80 Popivitz . 83 Râbni a . 81 Pankovka . 112 Vaslinovo . 104 Vapniarka . 86 Sumilova . 109 Vinozi . 106 Vorosilovka . 84 Raschstadt . 105 Vitovka . 108 Vinduieni . .

92 Scazine . LISTA LAGĂRELOR GERMANE DE DINCOLO DE BUG . 114 Varvarovka . 91 Slivina . 115 Zabokirit . 89 Stanislovcek . 113 Vendiceni . 116 Zatisia . 90 Stefanka . 88 Suha-Balka .87 Şargorod . 117 Zemrinca .

1. Ivangorod 8. Nimierov 12. Seminka 15. Taplic 17. Nikolaev 13. Zarodni a . Corievka 6. Bogokov 3. Berezovka 4. Gaisin 7. Mateevka 10. Ordovka 14. Narajevka 11. Bratlav 2. Ciucov 5. Talalaievka 16.

parlamentul israelian (knesetul) a votat o lege specială prin care Institutul Yad Vashem a fost împuternicit de a institui un memorial pentru “Drep ii popoarelor”. oameni care şi-au riscat via a ca să salveze evrei. În România. Mihailovka *) Lista ghetourilor şi lagărelor a fost preluată din lucrarea scriitoarei Sonia Palty – “Evrei.9. câteva zeci de persoane au ob inut până acum acest titlu de onoare: Agarici Viorica Antal Rozalia Anu oiu T. 223-224. Anghel Hij Metzia Hij Simion Manoliu Florian . CETĂ ENI ROMÂNI DISTINŞI DE STATUL ISRAEL CU TITLUL ŞI MEDALIA DE “DREP I AI POPOARELOR” În anul 1953. Bucureşti. Editura Libra. 2002. trece i Nistrul!” – pag.

Baias Maria Baias Vasile Beceanu Dumitru Catană Maria Cociuba Traian şi fiul lui Cojoc Gheorghe Crăciun Ana Căciun Pavel Demusca Leti iana Dumitru Adrian Regina Mamă Elena Farcaş Rozalia Farcaş Ştefan Florescu Constan a Ghi escu Alexandru Grosz Bandi Grosz Rozalia Puti Maria Mărculescu Emilian Moldovan Valeriu Motora Sabin Muranyi Rozalia Onişor Ioana Pantea Nona Pelungi Ştefan Petre Gheorghe Pocorni Egon Pocorni Nicolina Pop Aristina Pop Maria Pop Nicolae Pop Valer Popovici Traian Profir Grigore Puti Alexa Şu ă Ioan .

pag. BIBLIOGRAFIE Ancel Jean – Transnistria – Vol.Puti Tudor Simionescu Constantin Sion Mircea Petru Stoenescu Ioana Stoenescu Pascu Strauss-Tiron Gabriela Stroe Magda Strul Elisabetha Szakadati Ianos Szakadati Iuliana Şorban Raoul Toth Jozsef Tubak Maria Vass Gavril Zaharia Iosif Lya Benjamin – Memorialul martirilor evrei din România – Editura Hasefer. 1998 . Bucureşti. Bucureşti 2003.69. 1–3 Editura Atlas.

2003 Hilberg Raul – Exterminarea evreilor din Europa – vol.Canada 1997 Carp Matatias – Cartea Neagră – Suferin ele evreilor din România vol. Bucureşti. Bucureşti.Grupul Editorial – Muşatinii – Bucovina Viitoare. Bucureşti. 1996 Giurescu C. I-II – Editura Hasefer. Ioan – Dosarele suferin ei . Editura Libra. vol. noiembrie 1997 Glasberg Ruth – Gold – Timpul lacrimilor secate . 11 (368). 1997 Korber Bercovici Miriam – Jurnal de ghetou – Editura Criterion. 1995 Litani Dora – Transnistria – Tel Aviv 1981 Mezincescu Eduard – Mareşalul Antonescu şi catastrofa României – Editura Artemis. 1-3 . Dinu – Evreii români 1939-1944 – Magazin istoric Nr.Problema evreiască 1933-1944. 1 – Editura Hasefer. 1997 Ilisei Ilie – Popescu D. 2002 . Bucureşti. Bucureşti. trece i Nistrul! – Edi ia a IV-a. Bucureşti. Studii . 2001 şi vol. 1999 Ioanid Radu – Evreii sub regimul Antonescu – Editura Hasefer. Bucureşti. 1940–1944. 1998 Carmelly Felicia – Shattered! 50 Years of Silence. 2001 Bines Carol – Din istoria imigrărilor în Israel 1882–1995. History and Voices of the Tragedy in Romania and Transnistria.Editura Hasefer. 2 – Editura Hasefer. 2003 Benjamin Lya – Prigoană şi rezisten ă în istoria evreilor din România. Editura Hasefer.Ancel Jean – Contribu ii la istoria României .Editura Diogene. Bucureşti.Editura Hasefer. 1993 Palty Sonia – Evrei. Ontario .

Pelin Mihai – Masacrele săvârşite de militarii români la Odessa – ziarul “Ora” nr. Bucharest. 223 din 27. Bucureşti. 2001 Rozen Marcu – The Holocaust under the Antonescu’s Government – Historical and statistical data about Jews in Romania 1940 – 1944 – A.Bucureşti. 224 din 30. De la Struma la Mefkure . antisémitisme sans juifs. 1996 . 766 – septembrie 1993 132 Stoenescu Alex Mihai – Armata. à l’approche du XXI siècle.Editura Matrix Rom. mareşalul şi evreii – RAO International Publishing Company. 1998 Regenstreif Dan – Roumanie. 1994 Regenstreif Dan – Les juifs de Roumanie. 1998 Stoian Mihai – Ultima cursă. 2000 Rozen Marcu – Involu ia demografică a evreilor din România în perioada 1940 –2000. R.1993 şi nr. Bucureşti. 2004 Schechtman Iosif – Transnistria – articol publicat în Revista Cultului Mozaic nr.07.Editura Hasefer. Une communauté tres eprouvée en voie de disparition – Les Nouveaux Cahiers – Paris. H.Editura Matrix Rom. 2000 Rozen Marcu – 60 de ani de la deportarea evreilor din România în Transnistria .07. J. 1998 Rozen Marcu – Evreii din jude ul Dorohoi în perioada celui de al doilea război mondial . V.1993 Pelin Mihai – Legendă şi adevăr – Editura Edart – Bucureşti. Information Juive – Paris. Bucureşti. Bucureşti. 1995 Şafran Alexandru – Un tăciune smuls flăcărilor – Memorii – Editura Hasefer..

Partea I şi II. Bucureşti. 1-15 aprilie 1995 Şafran Alexandru – Cuvântare rostită la Templul Coral – Realitatea Evreiască nr. mai 1995 Zahacinschi Nicolae – Mihăileniul de altădată . 1982 ***Antonescu între respectul legii şi crima de război – anchetă publicată în revista ”22” nr.Realitatea Evreiască nr. 1996 ***Evreii din România între anii 1940–1944 vol. II. Ion Şerbănescu . Bucureşti. 209 şi 210 din februarie 1994 ***Martiriul evreilor din România 1940 – 1944 – Documente şi mărturii – Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România – Editura Hasefer.Ed. III.Editura Hasefer. 5 (805).Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România – Volum alcătuit de Lya Benjamin. dr. 1991 ***Evreii din România între anii 1940-1944 – vol. I Legisla ia antievreiască – FCER . 1-15 aprilie 1995 Troncotă Cristian – Glorie şi tragedii – Editura Nemira. 1 (801). 1993 ***Evreii din România între anii 1940–1944 vol. 1 (801). Coordonator ştiin ific Sergiu Stanciu . Litera.Şafran Alexandru – Cuvântare rostită în Senatul României . 2003 Udler Rubin – În iadul Transnistriei – Realitatea Evreiască nr. Problema evreiască în stenogramele Consiliului de Miniştri FCER . 1940–1942 Perioada unei mari restrişte – Coordonator ştiin ific prof.Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România – Volum alcătuit de Lya Benjamin Editura Hasefer – Bucureşti.

1997 ***Evreii din România între anii 1940–1944 vol.FCER . 2. Braham – Editura Hasefer.Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România – Volum întocmit de Lya Benjamin. dr. 4. Mihăileni. 2002 ***Congresul Mondial Evreiesc – Sec iunea din România Popula ia evreiască în cifre – Memento statistic – 1945 ***Congresul Mondial Evreiesc – Sec iunea din România Aşezările evreilor din România – Memento statistic – 1947 . 1. 5 . Rădău i Prut – Alcătuire şi redactare Shlomo David – vol. Her a. Darabani. IV.Israel 1993 – 2000 ***1941 – Dureroasa fracturare a unei lungi convie uiri – FCER . Dumitru Hîncu. 2001 ***Exterminarea evreilor români şi ucraineni în perioada antonesciană – Editorul primei păr i: Randolph L. Ion Şerbănescu Editura Hasefer . Selec ia materialului Lya Benjamin . Hary Kuller. Coordonator ştiin ific prof.Editura Hasefer – Bucureşti. 1996 ***Genera ii de iudaism şi sionism – Dorohoi. Săveni. 1998 ***Evreii din România în războiul de reîntregire a ării 1916–1919 – volum alcătuit de Dumitru Hîncu. Ion Şerbănescu – Editura CSIER – Bucureşti.Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România.Editura Hasefer – Bucureşti.Bucureşti. 3. 1943–1944 Bilan ul tragediei – Renaşterea speran ei .

. Sabin Manuilă – directorul Recensământului General al Popula iei – vol.***Institutul Central de Statistică – Recensământul General al Popula iei României din 29 decembrie 1930 – publicat de dr... 1938 ***Institutul Central de Statistică – Recensământul Popula iei de la 6 aprilie 1941 ***Inventarierea Basarabiei şi Bucovinei de Nord în august-septembrie 1941 ***C.. DATE ISTORICE ŞI STATISTICE PRIVIND SITUA IA EVREILOR SUB 5 17 1 . II............. .. pe jude e şi localită i......R. III şi V – Bucureşti...... Mărturia autorului în calitate de supravie uitor al Holocaustului din Transnistria . dintre cei ce au fost evacua i din Basarabia şi Bucovina – Situa ie la 1 septembrie 1943 – CUPRINS – Prefa ă ……………………………………………....Recensământul locuitorilor având sânge evreiesc din luna mai 1942 ***Inspectoratul General al Jandarmeriei – Situa ie numerică a evreilor afla i astăzi în Transnistria.E..... I..

...1940 . 1941) …. În aten ia cititorului …………………........ 1.. EVREII DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE LA PRELUAREA PUTERII DE CĂTRE GENERALUL ION ANTONESCU PÂNĂ LA IZBUCNIREA 24 26 RĂZBOIULUI CU UNIUNEA SOVIETICĂ (4 sept..………… 34 39 28 30 20 19 18 ...... 2....GUVERNAREA ANTONESCIANĂ 1940 – 1944 . II.………………………… IV.………….... Pogromul şi trenurile mor ii de la Iaşi …………... 1... Bucovina de Nord şi inutul Her a în primele luni de la izbucnirea războiului …..22 iunie 1941) ……….... Rebeliunea legionară …………………………… III. EVREII DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE LA IZBUCNIREA RĂZBOIULUI CU UNIUNEA SOVIETICĂ ŞI PÂNĂ LA DEPORTĂRILE ÎN TRANSNISTRIA (22 iunie 1941 – sept. EVREII DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA PREMERGĂTOARE PRELUĂRII PUTERII DE CĂTRE GENERALUL ION ANTONESCU …….... Asasinările în masă ale evreilor din Basarabia.DEPORTAREA EVREILOR DIN ROMÂNIA IN TRANSNISTRIA .. 1...... Pogromul antievreiesc de la Dorohoi (1 iulie 1940) ………………………………………………. I....

...… 4...… DATE CALENDARISTICE ŞI A MEMORABILE DIN ÎN PERIOADA PRIGOANEI SUB RASIALE GENOCIDULUI TERITORIILE AFLATE 81 83 AUTORITATEA ROMÂNEASCĂ ....LOC DE SUFERIN Ă ŞI MOARTE. Deportarea evreilor din jude ul Dorohoi .......…………………. Deportarea evreilor din Bucovina de Sud ………... ..... 3.. Deportarea în anul 1942 a unor categorii de evrei din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud.. 93 ..... SOARTA EVREILOR LOCALNICI UCRAINENI DIN TRANSNISTRIA VII..…….......... Deportarea evreilor din Basarabia... VIII..... Bucovina de Nord şi inutul Her a. BILAN TRAGIC PENTRU EVREII DE SUB GUVERNAREA 40 45 48 52 53 56 71 ANTONESCIANĂ……….... CONCLUZII ………….1. VI.. 5..……….. Numărul total al evreilor din România deporta i în Transnistria …………………………………… V.......... TRASNISTRIA ... 2....

DREP I AI POPOARELOR............. 115 125 129 131 99 ......................................DATE ŞI CALCULE STATISTICE PRIVIND EVREII DIN ROMÂNIA ÎN CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL ……………........ BALAN A DEMOGRAFICĂ GENERALĂ A EVREILOR DIN FOSTA ROMÂNIE MARE ŞI TRANSNISTRIA ÎN PERIOADA CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL LISTA GHETOURILOR ŞI LAGĂRELOR DIN TRANSNISTRIA. BIBLIOGRAFIE ……….........…….…………………………..