You are on page 1of 148

ASOCIA IA EVREILOR DIN ROMÂNIA VICTIME ALE HOLOCAUSTULUI MARCU ROZEN

HOLOCAUST SUB GUVERNAREA ANTONESCU
DATE ISTORICE ŞI STATISTICE PRIVIND EVREII DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1940 - 1944
Edi ia a II-a revizuită şi completată

A.E.R.V.H. , Bucuresti 2004
Tehnoredactare: mat. Gina Văcărescu

Această lucrare a fost publicată cu sprijinul Ministerului Educa iei şi Cercetării şi al Claims Conference (Fondul Rabbi Israel Miller pentru Cercetare, Documentare şi Educa ie în domeniul Holocaustului)

Prefa ă

Azi, mai mult ca oricând, este necesară reamintirea evenimentelor tragice petrecute în cursul celui de-al doilea război mondial, între care şi crimele săvârşite de către regimul antonescian împotriva evreilor. În multe din sondajele efectuate de diverse posturi de televiziune, se constată că un procent destul de ridicat din cei intervieva i nu ştiu cine a fost mareşalul Antonescu şi care a fost situa ia evreilor în perioada guvernării sale. La aceasta se adaugă şi faptul că unii oameni politici şi istorici, precum şi al i interlocutori care apar pe ecranele unor posturi de televiziune, falsifică adevărul istoric al acestei perioade, inoculând cu această ocazie în rândul tineretului şi al altor categorii de telespectatori mai pu in informa i otrava periculoasă a extremismului şi antisemitismului. Observăm faptul că unii se autointitulează apărători împotriva unor acuza ii ce ar fi fost aduse poporului român pentru crimele care au fost săvârşite în perioada războiului.

Dorim să precizăm că noi, supravie uitorii acestor evenimente, nu am culpabilizat niciodată poporul român şi nu l-am asociat cu aceste ac iuni incompatibile cu no iunea de om. De aceste crime se fac vinova i în exclusivitate guvernul Antonescu, autorită ile centrale şi locale şi unele elemente extremiste şi declasate care au participat la acest genocid. Se pune, desigur, o întrebare firească. Dacă poporul român nu este acuzat, de ce este necesar să fie apărat şi împotriva cui? Considerăm că prezentarea drept model a unor personaje istorice, care au elaborat şi aplicat politica de genocid împotriva evreilor este nocivă şi deosebit de periculoasă pentru noile genera ii. Acelaşi efect negativ îl au şi numeroasele apari ii de căr i şi articole care falsifică adevărul istoric şi chiar neagă faptele petrecute în perioada celui de-al doilea război mondial. Iată de ce am găsit de cuviin ă să sprijinim apari ia acestei lucrări. Dl. ing. Marcu Rozen, autorul acestei lucrări, este cunoscut prin căr ile sale "Involu ia demografică a evreilor din România în perioada 1940-2000", publicată în anul 1998 (tipărită şi în Israel în limba ebraică), "Evreii din jude ul Dorohoi în perioada celui de-al doilea război mondial", publicată în anul 2000 şi "60 de ani de la deportarea evreilor din România în Transnistria", publicată în anul 2001. Folosind o bibliografie bogată şi experien a sa personală (fiind singurul supravie uitor din întreaga sa familie de 5 persoane deportată în Transnistria), autorul reuşeşte să re ină esen ialul şi să prezinte concis şi într-un stil accesibil un volum mare de date şi informa ii privind fenomenul complex cunoscut sub denumirea de “Holocaust”

Fiecare afirma ie are la bază date verificabile.în Europa. Conducerea Asocia iei Evreilor din România Victime ale Holocaustului MĂRTURIA AUTORULUI ÎN CALITATE DE SUPRAVIE UITOR AL HOLOCAUSTULUI DIN TRANSNISTRIA . Publicăm această lucrare care ne redeschide pagini dureroase. În spatele cifrelor seci din tabelele ce înso esc această lucrare stau numeroase destine omeneşti sfărâmate. Pe tot parcursul lucrării. pentru ca cititorul român să cunoască adevărul acestei perioade întunecate şi să poată reac iona adecvat la diversele încercări care se fac pentru falsificarea istoriei şi propagarea unor teze extremiste şi antisemite. din care face parte şi exterminarea unei păr i a evreilor afla i sub autoritatea guvernului antonescian din România. iar dacă acestea acuză. autorul lasă faptele să vorbească. E ca şi cum documentele scrise păstrate în arhive şi-ar ridica glasul în numele celor condamna i la moarte doar pentru că s-au născut evrei. adevărul nu trebuie ocolit.

Ponderea mare a evreilor făcea ca oraşul să aibă un pronun at caracter evreiesc. Pe străzi se auzea vorbindu-se în mod curent atât limba română cât şi limba idiş. a cărui capitală era oraşul Dorohoi.COPILĂRIE FURATĂ M-am născut la data de 20 martie 1930 în oraşul Dorohoi din nordul Moldovei. Oraşul Dorohoi număra în perioada interbelică în jur de 5. împreună cu părin ii (Iancu şi Malvina Rozen). Bunicul meu Meer Peretz a luptat şi el pe front şi a decedat ulterior ca urmare a unei boli contractate în timpul războiului. Între popula ia românească şi cea evreiască era o convie uire bună. Jude ul Dorohoi. 37% din popula ia totală a oraşului.800 de evrei. . o baie comunală rituală şi alte institu ii apar inând comunită ii evreieşti. cu un frate mai mic (Sorel Rozen) şi cu o bunică. la fel ca în toate celelalte familii evreieşti. Atât în războiul de independen ă din 1877 cât şi în marea bătălie pentru reîntregirea neamului din 1916-1918. au participat un număr mare de evrei dorohoieni. Locuiam într-o casă modestă. o şcoală israelită. manifestări antisemite cu caracter violent erau foarte rare. făcea parte din Vechiul Regat. se respectau obiceiurile şi datinile strămoşeşti.. din care mul i au căzut la datorie. un azil de bătrâni. În casă se vorbea atât limba română cât şi idiş. reprezentând cca. În familia mea. un spital. În oraş func ionau mai multe sinagogi.

izbucneşte războiul. după instalarea guvernului Goga-Cuza şi promulgarea primelor legi antisemite. schingiuiri şi alte manifestări odioase. La data de 1 iulie 1940. Rădău i-Prut şi din localită ile rurale. au loc jafuri. teroarea. Unele subunită i române conduse de ofi eri legionari care s-au retras din Basarabia. din Darabani. elemente legionare şi extremiste incită popula ia majoritară la ură şi prigoană împotriva popula iei evreieşti. teama căpătau zi cu zi forme din ce în ce mai diabolice.după proclamarea statului na ional-legionar . Bucovina de Nord şi inutul Her a ucid în mod bestial 70 de evrei din oraş şi din împrejurimi.Începutul anului 1938. Începând cu luna septembrie 1940 . aduce nelinişte şi teamă în rândul popula iei evreieşti din oraş. Mihăileni. fac numeroşi răni i. Curând am fost dat afară de la şcoala primară românească şi am fost nevoit să urmez clasa a IV-a primară la şcoala israelită din localitate. Săveni. În oraşul Dorohoi sosesc mii de evrei evacua i de pe cuprinsul întregului jude . Amenin ările. La 22 iunie 1941. Ca urmare a politicii antievreieşti desfăşurate de guvernele care s-au succedat la putere. am asistat la primul pogrom antievreiesc care a avut loc la Dorohoi. astfel .un nou val de măsuri şi represiuni antisemite se abate asupra evreilor dorohoieni. care a adus un nou val de persecu ii. care mi-au rămas întipărite în memorie pentru tot restul vie ii. manifestările antisemite se amplifică. directorul şcolii israelite Meer Herşcovici a fost bătut şi maltratat în mod sălbatic de legionari şi vreme de câteva luni s-a zbătut între via ă şi moarte. Nu pot uita că într-o noapte din iarna anului 1940. la vârsta de numai 10 ani.

înfometa i am pornit a doua zi în coloană pe jos. înghe a i. părin ii. s-au prăpădit primii oameni. pentru cei mai mul i. întrucât cei evacua i nu şi-au luat decât ceea ce au putut duce cu ei. ne-am ascuns şi nu am plecat mai departe. Obosi i. a plecat în ziua de 12 noiembrie 1941. compusă din cinci persoane. Astfel a început infernul. . Dincolo de Nistru era oraşul Moghilev. Deportarea a început pe data de 7 noiembrie 1941. a fost un adevărat calvar.încât popula ia evreiască a oraşului se dublează. în condi iile unei ierni timpurii şi reci. toate bunurile acumulate de genera ii cu trudă fiind lăsate pradă jefuitorilor. Mii de evrei înghesui i în vagoane de marfă. pornesc pe calea pribegiei. pe un drum care. primele victime ale deportării. un frate mai mic şi subsemnatul în vârstă de 11 ani. popula ia evreiască din oraşul Dorohoi este anun ată că urmează a fi evacuată în Transnistria. Ca urmare se creează mari probleme privind adăpostirea acestora şi ajutorarea lor. Transportul în vagoanele de marfă. Aici am fost caza i într-un lagăr de unde urma să plecăm mai departe pe meleagurile îndepărtate ale Transnistriei. Am fost da i jos din vagoane şi apoi. bunica. am traversat Nistrul cu un bac. Împreună cu al i evrei. La începutul lunii noiembrie 1941. fiecare cu bagajele pe care le putea căra. lângă un pod complet distrus. drumul spre Holocaust. avea să fie fără întoarcere. Familia mea. Pe parcurs. Coloana şi-a continuat însă drumul spre Bug. pe malul Nistrului. După trei zile de mers am ajuns în orăşelul Şargorod. în grupuri. Am ajuns după două zile la Atachi. Întreaga mea familie era epuizată.

rămânând aproape goi. epidemia de tifos exantematic. cu geamuri permanent închise. mai ales cei din Dorohoi. În total erau 337 de case. Frigul. au fost arunca i în bra ele deznădejdii. care au venit ultimii. Moartea îşi arăta fa a hâdă şi căpăta forme şi dimensiuni din ce în ce mai amenin ătoare. sute de cadavre zăceau în cimitirul din Şargorod şi nu puteau fi îngropate pentru că pământul era înghe at în profunzime şi nu se putea săpa o groapă comună. totalizând de 842 de odăi. improvizate. care. locuiau în locuin e comune. Popula ia era subnutrită. Salubritatea publică era complet inexistentă. care nu dispuneau de condi ii elementare de igienă şi căldură. Foarte mul i deporta i. Din această cauză adăpostirea deporta ilor a devenit o problemă. cărora li s-au adăugat peste 7000 de evrei deporta i din Basarabia. cu odăi mici. Locuiam într-o cameră neîncălzită (fost mic magazin de vară) în total cca. încărcând cadavrele celor care nu au supravie uit suferin elor şi mizeriei. în primul rând. . cu câte 2-3 încăperi mici fiecare. care număra cca. Casele erau vechi. ceea ce însemna că reveneau 10-11 persoane la o odaie. În luna februarie 1942. au cuprins întreaga comunitate a evreilor din ghetou. lipsi i de orice ajutor. foametea. aerisirea făcându-se numai printr-un singur ochi. 15 persoane. procurarea alimentelor făcându-se prin schimbul de îmbrăcăminte. cei mai mul i.Şargorod era un mic orăşel ucrainean. Bucovina şi jude ul Dorohoi. în mare majoritate din lut. O sanie trasă de o mâr oagă lihnită de foame făcea în fiecare diminea ă înconjurul ghetoului. bolile de tot felul şi. Iarna anului 1941/42 a fost deosebit de grea. nu exista nici un mijloc de câştig. ca să nu moară de foame. 1800 de evrei autohtoni.

din acea iarnă blestemată. liniştit că a făcut tot ce era necesar ca să ne scoată la liman. Când primele raze căldu e ale soarelui anun ară sosirea iminentă a primăverii. copiilor. îmbrăca i. copiii. Rămas singur cu noi. Şi fiul ei cel mare (fratele mamei) a luptat în primul război mondial având gradul de plutonier şi a fost decorat cu Crucea Comemorativă de Război. Când a murit. Foamea. în mâna ei înghe ată n-am găsit decât o coajă de cartof uscată pe care n-a mai avut puterea s-o mănânce. Slăbită şi extenuată. Îmi aduc aminte că înainte de război inea des în mână şi se lăuda la copii cu medalia pe care o primise so ul ei (bunicul meu) la Mărăşeşti. . hainele de zi erau şi cele de noapte.Dormeam pe jos pe nişte paie strânse din pia ă. n-a mai putut rezista frigului şi bolii. tata făcea eforturi disperate ca să ne aducă din când în când câte mici resturi de mâncare ca să putem supravie ui. După numai trei zile trecu în nefiin ă. Avea doar 38 de ani. întrucât restul hainelor le-am dat treptat ăranilor ucraineni pentru pu ină mâncare. măcar pe noi. frigul şi bolile (în mod deosebit tifosul) au început să facă victime şi în camera noastră şi în familia mea. Prima s-a prăpădit bunica. La numai o lună de zile după moartea bunicii. pentru că pu ina mâncare pe care o aducea tata ne-o dădea nouă. într-o noapte geroasă de februarie s-a stins din via ă şi mama. tata se îmbolnăvi şi cu febră mare căzu într-un somn adânc.

A murit la vârsta de numai 6 ani. în urma căru ei. alături de alte cadavre aduse în zilele precedente. printre care şi coji de cartofi. În vara anului 1942 situa ia mea şi a fratelui mai mic devenise dramatică. La începutul lunii septembrie. întrucât dintre ceilal i locatari. să-l ducă la cimitir. la scurt timp după ce a fost anun ată comunitatea. Am aşezat trupul neînsufle it în căru ă şi am pornit pe jos împreună cu mătuşa. Rubin Peretz (fratele mamei) a rămas în ară. Îmi aduc aminte că. în fa a casei dărăpănate în care locuiam. Nori negri acopereau cerul şi în curând începu să cearnă o ploaie deasă şi rece. neajutorată şi cu doi copii. fiind concentrat într-un detaşament de muncă for ată. la pas. Drumul spre cimitir traversa un deal abrupt. care. La cimitir era prezent doar un singur cetă ean. So ul ei. o parte s-au prăpădit.Rămăsesem singuri în acea cameră. Căru aşul mă privea uneori cu milă şi nu spunea nimic. fratele meu mai mic s-a îmbolnăvit şi nu a mai putut fi salvat. fără să scoatem un cuvânt. desfundat şi anevoios de urcat. sosi un căru aş cu o căru ă trasă de un cal şi ceru corpul neînsufle it al fră iorului. Ca să nu murim de foame mergeam la cerşit sau strângeam resturi menajere. Dora Peretz. într-o zi de toamnă mohorâtă şi înfrigurată. şi ea în grea suferin ă. . Era singurul decedat în acea zi. a luat corpul neînsufle it şi l-a aşezat întro groapă comună. În această situa ie ne-a luat o mătuşă. alături de căru aş. iar cei care au supravie uit s-au mutat în alte încăperi mai bune în locul celor dispăru i. Continuam să mergem încet. eu în vârstă de 12 ani şi fratele mai mic de 6 ani. hrana şi otrava noastră totodată.

Bernthal şi mul i al ii. Pepi Grunfeld. Bucovina şi Dorohoi. Mişu Şapira.Câ iva bulgări de pământ arunca i peste trup şi asta a fost tot. Iancu Katz. Iată doar câteva nume: Sidi Picker. Aici. datorită grijii unor conducători şi educatori inimoşi şi pricepu i. îmi aduc aminte de cei alături de care am convie uit mai bine de un an şi făceam planuri de viitor. În toamna anului 1943. Nu ştiu unde sunt. Harry Lessner. când mă uit într-un mic carne el de amintiri rămas din orfelinat. datorită ajutoarelor primite de la evreii din ară. rămaşi pe drumuri şi fără speran ă. Ester Stein. Rămas singur. M. am avut norocul ca la sfârşitul toamnei anului 1942. În orfelinat am fost aduna i cam 100 de orfani proveni i din Basarabia. Betti Gasner. guvernul Antonescu a acceptat repatrierea evreilor din Dorohoi. Tina Fruht. A fost cea mai cumplită zi din via a mea. Mina Leibovici. copii cu care împărtăşeam aceleaşi sentimente de suferin ă şi speran ă. când frontul se apropia de Transnistria. am fost reda i vie ii. un tren aducând mai pu in de jumătate dintre cei deporta i. Iosif Tesler. sosea în gara Dorohoi. M-am întors acasă deznădăjduit. Uneori. Carol Ruhm. Astfel a dispărut şi ultimul membru al familiei mele. . În orfelinat mi-am făcut primii prieteni din deportare. Nici o rugăciune. Betti Klein. în care m-a primit şi pe mine. În ziua de 23 decembrie 1943. nici o altă ceremonie. câ i mai sunt în via ă sau dacă unii din cei care trăiesc îşi mai aduc aminte de mine. Groapa a rămas deschisă pentru mor ii care urmau să fie aduşi în zilele următoare. Comunitatea Evreilor din Şargorod să organizeze un orfelinat.

foşti deporta i în Transnistria. adresată unchiului său Carol (Chaim) Peretz din Bucureşti. Două documente semnificative ale autorului 1. în care îi aduce la cunoştin ă moartea părin ilor şi a bunicii şi-i solicită sprijin pentru salvarea sa şi a fratelui său mai mic. Cartea poştală scrisă de autor la vârsta de 12 ani. Tuturor celor care sunt de o vârstă cu mine. amestecate cu manifestări de bucurie şi speran ă. . Şi nu numai. strigăte de durere şi jale. Sorel Rozen. Îmbră işări. copilăria mea nefericită din anii grei ai celui de-al doilea război mondial. am plecat cinci şi acum m-am reîntors singur. Cartea poştală i-a fost returnată de unchiul său după reîntoarcerea sa din Transnistria. Am coborât în mijlocul acestui tumult şi o clipă m-am oprit şi am privit cu lacrimi în ochi la locul de unde.În gară lume multă. Aceasta este. evrei şi neevrei au venit să-i întâmpine pe supravie uitori. cu peste doi ani în urmă. regimul antonescian din România lea furat cea mai frumoasă perioadă din via a fiecărui om: copilăria. pe scurt.

Copie după memoriul înaintat de unchiul său Carol (Chaim) Peretz mareşalului Ion Antonescu. Altceva nimic şi vă sărut cu drag. Află că cu mare durere trebuie să.i scriu că tata. . mama şi bunica au murit şi eu cu Sorel am rămas pe drumuri. prin Centrala Evreilor din România. Marcu şi Sorel 2. La acest memoriu unchiul său nu a primit nici un răspuns. Complimente la fiecare. Vede i şi face i tot posibilul pentru a ne scoate la dumneavoastră pe mine şi pe Sorel.Şargorod 1/6 942 Dragă nene Carol.

.

în vârstă de 11 ani şi Sorel. după care îmi permit a anexa o copie fotografică. Atât părin ii şi bunicii acestor copii nenoroci i. iar bunicul copiilor din partea mamei. II. Zilele acestea am primit o carte poştală. având şcoala Militară de Infanterie din Botoşani şi fiind decorat cu Crucea Comemorativă de Război. Jud. Calea Doroban ilor Nr. Dorohoi. în Com. domiciliat în Bucureşti. în vârstă de 4 ani. Meer H. de la nepotul meu Marcu Rozen copil în vârstă de 11 ani. conform actelor alăturate în copie şi a decedat ulterior. Peretz. cât şi copii. . tatăl meu. în afara faptului că a fost născut în ară. în urma unei boli contractate în timpul şi din cauza războiului. mamă şi 2 copii: Marcu.Domnule Mareşal. bunevoin e următoarele: În iarna anului 1941 împreună cu o parte din popula ia evreească a oraşului Dorohoi. mama şi bunica au murit şi că el şi fră iorul său au rămas pe drumuri. compusă din so . a făcut şi războiul din 1916/1918. a fost evacuată în Com Şargorod. Transnistria şi familia Iancu Rozen. conform actelor alăturate în copie. Subsemnatul Chaim Peretz. cumnatul meu. sunt cu to i născu i în Vechiul Regat. 49 Et. îmi permit a supune respectuos înaltei Dv. Moghilev. so ie. prin care îmi comunică trista veste că tatăl. Subsemnatul sunt de asemenea născut în ară din părin i născu i în ară şi am luat parte la campania din 19161918 cu gradul de Elev Plutonier TR. fără nici un sprijin.

originari din Oraşul Dorohoi. să fie trimişi la Bucureşti şi preda i în îngrijirea mea. în vârstă de 11-12 ani şi Sorel Rozen. Vă implor. care mă oblig a-i între ine. în vârstă de 4-5 ani copii lui Iancu Rozen. Domnule Mareşal. Şargorod. spiritul Dv. având această posibilitate. Transnistria. apelez respectuos. rămaşi singuri între străini şi vă asigur că vă vom fi recunoscători toată via a. de dreptate şi omenie. Casa Nr. Jud. a salva pe aceşti copii nenoroci i.În numele acestor copii nenoroci i. rămaşi fără nici un sprijin. 143.1944 . bunăvoin ă. Să trăi i Domnule Mareşal D-Sale Domnului Mareşal Conducător al Statului Român DATE ISTORICE ŞI STATISTICE PRIVIND SITUA IA EVREILOR SUB GUVERNAREA ANTONESCIANĂ 1940 . Domnule Mareşal. rugându-vă a aproba şi dispune ca aceşti copii orfani de ambii părin i Marcu Rozen. după cum reesă din anexatul certificat al Comunită ii Evreilor din Bucureşti. la înalta Dv. Moghilev. acum evacua i în Com.

întrucât acest teritoriu s-a aflat vremelnic sub ocupa ie horthystă iar răspunderea pentru crimele săvârşite împotriva evreilor. Cifrele statistice folosite în lucrare s-au stabilit în cea mai mare parte pe baza datelor oficiale ale statului român. Marcu Rozen membru în Societatea Română de Statistică . revine în exclusivitate autorită ilor maghiare de la Budapesta.În aten ia cititorului! Evenimentele şi datele relatate în lucrare se referă numai la teritoriile care se aflau sub autoritatea românească. adică sub guvernarea antonesciană. din perioada men ionată. deoarece acest teritoriu a fost cedat Bulgariei în septembrie 1940. Nici pu inii evrei (sub 1. Lucrarea nu are ca obiect evreii din Ardealul de Nord. Evenimentele sunt prezentate în ordine cronologică. rezultate din recensăminte şi alte înregistrări speciale.000 de persoane) din Cadrilater nu au făcut obiectul lucrării. Ing.

.Partea I .Vol. este instalat la putere guvernul Goga-Cuza. Garda de Fier.I. Editura Hasefer.191*) au rămas. scrierile şi retorica lui Nae Ionescu. ideologia lui Octavian Goga. prima manifestare a prigoanei rasiale împotriva evreilor. din cei aproape 800.pag.000 de evrei din România Mare.1 . 2001. Ca urmare a aplicării acestei legi discriminatorii şi birocratice. scriitori şi gazetari cu vădite vederi antisemite nu au făcut altceva decât să pregătească şi să netezească drumul de penetrare şi aplicare a ideologiei fasciste în ara noastră. 81. Liga Apărării Na ionale Creştine. primul guvern care a transformat antisemitismul în politică de stat. La data de 28 decembrie 1937.Contribu ii la istoria României. cetă eni români. Acest guvern a promulgat în ianuarie 1938 Legea revizuirii cetă eniei. Bucureşti. Vasile Conta şi ale multor altor politicieni. din punct de vedere legal. doar 391. EVREII DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA PREMERGĂTOARE PRELUĂRII PUTERII DE CĂTRE GENERALUL ION ANTONESCU Perioada dintre cele două războaie mondiale din punctul de vedere analizat poate fi caracterizată ca o perioadă de creştere a for elor antisemite din România. Nichifor Crainic. *) Jean Ancel .

*) Pentru această cedare fără rezisten ă a unei păr i din teritoriul na ional. Şi extremiştii l-au găsit imediat. 1 de la pag. Bucovina de Nord şi inutul Her a. Uniunea Sovietică (în baza tratatului secret Molotov-Ribbentrop) ocupă prin ultimatum Basarabia. Bucovinei de Nord şi a inutului Her a. ei au vândut Basarabia şi Bucovina Uniunii Sovietice. În ară. Tătărăscu. deportare şi exterminare a evreilor din România.Guvernele care s-au succedat în perioada dictaturii regale a lui Carol al II-lea. În prezent. trebuia găsit un ap ispăşitor. când unul dintre principalii coautori ai răpirii Basarabiei şi Bucovinei de Nord s-a dovedit a fi Hitler.000 de evrei. *) Vezi tabelul nr. au continuat aplicarea unei politici antisemite mai mult sau mai pu in agresive. În diverse locuri evreii au fost bătu i şi omorâ i. are loc la Dorohoi un pogrom antievreiesc. teritoriu în care trăiau cca 290. pe data de 1 iulie 1940. se mai găsesc încă propagatori ai ideii că evreii i-au chemat pe sovietici în teritoriile men ionate. 101. Acest pogrom a constituit prima manifestare antievreiască majoră în cadrul întregului proces de teroare. în timpul guvernării Gh. unii au fost arunca i din trenuri. . La sfârşitul lunii iunie 1940. când clauzele secrete ale tratatului sovieto-german sunt cunoscute. atmosfera antievreiască a devenit apăsătoare şi uneori chiar incendiară. Evreii sunt de vină. cu deosebire pe rutele din Moldova. În perioada cedării Basarabiei.

au declanşat un pogrom împotriva popula iei evreieşti din oraşul Dorohoi. unii dintre ei fiind cadre active. de la Regimentul 29 Infanterie din localitate. Au venit şi cca 20 de evrei civili care au avut curajul să înfrunte atmosfera antievreiască din oraş. Dar n-a fost să fie aşa. După cum era firesc. Trebuie men ionat că în acea perioadă evreii făceau parte din armata română. care se retrăgeau din Her a. În oraşul Dorohoi au fost aduse corpurile neînsufle ite al căpitanului român Boroş şi al soldatului evreu Iancu Solomon. . subunită i militare române din Grupul 3 Grăniceri şi 8 Artilerie. autorită ile locale ar fi trebuit să trimită reprezentan i la funeraliile acestor eroi. Aceşti doi militari români au fost împuşca i la Her a într-un incident cu armata sovietică. La înmormântarea soldatului evreu au fost trimişi doar 7 militari evrei neînarma i.Pogromul antievreiesc de la Dorohoi (1 iulie 1940) În ziua de 1 iulie 1940. iar soldatul evreu. ofi erul român urma să fie înmormântat la cimitirul creştin-ortodox. Ei sunt între primii eroi ai armatei române căzu i în confruntarea cu invadatorii sovietici. la cimitirul evreiesc. În ziua de 1 iulie 1940.

a salvat o familie de evrei. Locotenen ii Alexandru Atanasiu şi Ion Gaia precum şi sergentul Gheorghe Olteanu l-au salvat pe dr.Enăchescu. care au venit să dea onorul soldatului erou evreu. semnat de procurorul militar căpitan în rezervă Duca Mihail. din Regimentul 29 Infanterie. locotenentul Nimereanu. au salvat evrei de la moarte. dintre care 11 femei. au fost ucişi de către militarii români. au fost împuşca i 50 de evrei.În momentul desfăşurării funeraliilor. Unii ofi eri şi subofi eri români. ucigaşii dezlăn ui i făcând numeroase victime în rândurile popula iei evreieşti. împotriva participan ilor la această înmormântare solemnă. . Focul s-a extins cu repeziciune în tot oraşul. În timpul pogromului au avut loc jafuri. spre cinstea lor. cu excep ia unui singur supravie uitor. 34 bărba i şi 5 copii. căpitanul Stino a împiedicat omorârea solda ilor evrei din cazarma Regimentului 29 Infanterie. schingiuiri şi scene bestiale. salvându-i astfel de furia criminalilor. fără soma ie. fiul preotului din Trestiana. Leon Haber. ajutor de primar ing. Documentele relatează şi alte cazuri. subunită i ale armatei române care se retrăgeau din regiunea Her a au pătruns în cimitirul evreiesc şi au deschis focul. 462 din 4 iulie 1940. R. arh. După cum rezultă din procesul verbal nr. precum şi şapte militari evrei în frunte cu sergentul T. To i evreii civili prezen i la înmormântare. Men ionăm şi faptul că foarte mul i români au ascuns evrei în propriile case. Bercovici Emil. Ion Pascu şi colonel medic în rezervă C.

guvernul Gh.* * * La data de 4 iulie 1940. regele Carol al II-lea însărcinează pe data de 4 septembrie 1940 pe generalul Ion Antonescu cu formarea noului guvern. Sub presiunea cercurilor extremiste progermane. După numai două zile de la instalarea sa ca prim ministru.000 de evrei *). În perioada guvernării Gigurtu. Tătărăscu demisionează. guvernul Ion Gigurtu. situa ia evreilor din România se înrăută eşte prin promulgarea unor legi rasiale de inspira ie nazistă. În urma acestor cedări teritoriale situa ia politică din România devine explozivă. guvernul Gigurtu cedează Ungariei. 1 de la pag. în baza Dictatului de la Viena. Mihai. 101. generalul Antonescu îi cere regelui să abdice în favoarea fiului său. Urmează la conducerea ării. Ardealul de Nord. . La data de 30 august 1940. teritoriu în care trăiau cca 160. *) Vezi tabelul nr.

II. EVREII DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE LA PRELUAREA PUTERII DE CĂTRE GENERALUL ION ANTONESCU PÂNĂ LA IZBUCNIREA RĂZBOIULUI CU UNIUNEA SOVIETICĂ (4 septembrie 1940 - 22 iunie 1941) În ziua de 4 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu preia puterea politică în România şi 10 zile mai tîrziu România este proclamată, prin Decret Regal, Stat Na ional-Legionar. Generalul Ion Antonescu este numit Conducătorul Statului, cu puteri discre ionare, prerogativele regale fiind limitate. Horia Sima este numit conducătorul Mişcării Legionare. La 7 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu cedează Bulgariei Dobrogea de Sud (jud. Caliacra şi jud. Durostor), teritoriu cunoscut sub numele de Cadrilater, unde trăiau cca 850 de evrei. Trebuie subliniat faptul că, din numărul total al evreilor din România, care la începutul anului 1940 era de cca 800.000, cifră considerată a reprezenta popula ia maximă pe care a atins-o etnia evreiască din această ară, după cedările teritoriale din vara şi toamna anului 1940, în România au rămas, până la izbucnirea războiului cu Uniunea Sovietică, doar cca 350.000 de evrei.*)
*)

Vezi tabelul nr. 1 de la pag. 101.

La 14 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu numeşte membrii guvernului său. În afară de conducătorii departamentelor economice (Finan ele, Economia Na ională şi Agricultura), care erau oamenii de încredere ai generalului, to i ceilal i miniştri erau legionari. Printre primele măsuri luate de guvernul na ional-legionar al generalului Ion Antonescu se număra strângerea legăturilor politice, militare şi economice cu Germania hitleristă şi aderarea României la pactul tripartit Berlin Roma - Tokio. În ceea ce priveşte atitudinea fa ă de popula ia evreiască din România, guvernul Antonescu a amplificat şi extins legisla ia antievreiască şi teroarea rasială până la formele ei extreme. Astfel, în perioada guvernării Antonescu, evreii au fost scoşi în totalitate din serviciul militar, zeci de mii de evrei au fost trimişi în detaşamente de muncă for ată, tinerii evrei au fost da i afară din toate şcolile, liceele şi universită ile româneşti, artiştii evrei au fost îndepărta i din teatrele româneşti, medicii şi tot personalul evreiesc din domeniul sanitar au fost concedia i, s-a interzis evreilor practicarea profesiei de avocat pentru creştini precum şi practicarea profesiei de farmacist, s-a interzis vînzarea căr ilor scriitorilor evrei în librării şi s-a dispus scoaterea lor din toate bibliotecile publice etc. Măsurile antievreieşti continuă cu confiscarea magazinelor, localurilor şi întreprinderilor apar inînd proprietarilor evrei, trecerea imobilelor urbane evreieşti în proprietatea statului, exproprierea proprietă ilor rurale ale evreilor, interzicerea folosirii aparatelor de radio, telefoanelor şi aparatelor de fotografiat, evacuarea evreilor din mediul rural şi din oraşele mai mici în oraşele reşedin ă de jude , impunerea unor taxe şi contribu ii băneşti cu mult

peste posibilită ile oamenilor. Toate aceste măsuri şi alte ac iuni au dus popula ia evreiască la o stare de disperare şi teamă pentru ziua ce va urma.*) În cursul existen ei statului na ional-legionar, legionarii au comis numeroase jafuri, tâlhării şi crime împotriva evreilor şi a unor eminente personalită i ca Nicolae Iorga, Virgil Madgearu, Victor Iamandi şi al ii. Rebeliunea legionară, care a avut loc în zilele de 21-23 ianuarie 1941, a făcut numeroase victime atât în rândul militarilor cât şi în rândul popula iei civile. În Bucureşti, rebelii s-au dedat la acte de banditism (jafuri, devastări, incendieri, omoruri) împotriva locuitorilor români, dar mai cu seamă în cartierele evreieşti Dudeşti şi Văcăreşti, unde au avut loc adevărate pogromuri. Bandele de legionari au strâns sute de evrei în numeroase centre de tortură, precum Prefectura de Poli ie, sedii legionare, sec ii de poli ie, moara Străuleşti, pădurea Jilava etc. Zeci de evrei au fost tortura i şi masacra i la abator, în pădurea Jilava şi chiar în locuin ele lor. Cunoscutul scriitor Virgil Gheorghiu consemnează în “Memorii” (Ed. Gramar 1999, pag. 523-524) următoarele: “În imensa sală a abatorului unde boii sunt agă a i cu cârlige pentru a fi spinteca i, erau suspendate acum cadavre de oameni goi. Era un spectacol oribil care întrecea în cruzime orice imagina ie ….. Pe unele cadavre era însemnat cuvântul “CUŞER”. Erau cadavre de evrei ……
*)

Vezi - Evreii din România între anii 1940-1944 vol.I - Legisla ia antievreiască - Ed. Hasefer, Bucureşti, 1993, volum alcătuit de Lya Benjamin.

ca acei criminali din Garda de Fier. Bucureşti. loviri. 73 . jidanilor şi ungurilor.*) Trebuie subliniat faptul că după înăbuşirea rebeliunii legionare.Editura Hasefer.Sufletul mi-e murdărit. sunt lua i prin rota ie ostatici a căror via ă este pusă în primejdie şi alte măsuri discriminatorii şi umilitoare. torturări şi umiliri). Ruşine. *) Martiriul evreilor din România . În anumite localită i din Moldova se introduce purtarea obligatorie a stelei galbene. 1991.pag. Îmi iau eu această răspundere. muncă extenuantă. devastate sau incendiate. Sentimentul acesta de ură împotriva duşmanilor patriei trebuie împins până la ultima extremitate. 616 magazine şi 547 locuin e evreieşti jefuite. 25 de temple şi sinagogi pângărite şi incendiate. . Politica extremistă şi antisemită promovată de autorită i este foarte bine reliefată în fraza memorabilă pe care generalul Antonescu a rostit-o la şedin a Consiliului de Miniştri din 8 aprilie 1941: "Aşa am crescut eu: cu ură împotriva turcilor. Mi-e ruşine de mine însumi." **) Situa ia evreilor devine din ce în ce mai grea. evreii au dreptul să circule şi să se aprovizioneze numai între anumite ore. condi ii precare de cazare. guvernul Antonescu (fără legionari) a continuat şi chiar a înăsprit măsurile şi teroarea împotriva popula iei evreieşti din România. Evreii mobiliza i în detaşamente de muncă for ată au fost supuşi unui regim deosebit de sever şi inuman (hrană neîndestulătoare şi necorespunzătoare.” Bilan ul tragic al rebeliunii legionare se soldează în Bucureşti cu 130 de evrei asasina i. pentru că sunt român.

. În perioada premergătoare şi după declanşarea războiului. prin pactul de la Tighina din 19 august 1941. EVREII DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE LA IZBUCNIREA RĂZBOIULUI CU UNIUNEA SOVIETICĂ ŞI PÂNĂ LA DEPORTĂRILE ÎN TRANSNISTRIA (22 iunie 1941 . P. Ulterior. 1996. Bucovina de Nord şi Sud. Vechiul Regat. Stenograme). S. adică sub guvernarea antonesciană.III. M. Editura Hasefer. După declanşarea războiului. . la care participă. la insisten ele lui Antonescu şi România. România trece sub autoritatea sa teritoriul ucrainean dintre Nistru şi Bug. Vezi stenograma Consiliului de Miniştri din 8 aprilie 1941 – A. Cabinet.septembrie 1941) La data de 22 iunie 1941 Germania nazistă dezlăn uie războiul împotriva Uniunii Sovietice. 65. 64. B. (În continuare Lya Benjamin. zeci de mii de evrei au fost evacua i din localită ile rurale şi din orăşelele mai mici şi concentra i în oraşele reşedin ă de jude . 66. Basarabia şi Transnistria. iar unii au fost trimişi în lagărele de la Târgu Jiu şi Craiova. filele 60. Bucovina de Nord şi inutul Her a. trupele germane şi române au eliberat într-un timp relativ scurt Basarabia. Fond. 74. C. dosar 474/1941. cunoscut sub numele de Transnistria. Lya Benjamin. În acest context. teritoriul aflat sub autoritatea românească. **) Problema evreiască în stenogramele Consiliului de Miniştri. se va întinde de la Arad şi până la Bug şi va cuprinde Transilvania de Sud.

*) În acest număr nu s-au inclus evreii din Ardealul de Nord şi Cadrilater. după trecerea Transnistriei sub autoritate românească.evreii care au fost deporta i de autorită ile sovietice în Siberia .evreii omorâ i în bombardamente sau ajunşi din urmă şi ucişi de trupele germane de cură ire a terenului .000 de evrei localnici ucraineni din Transnistria.000.evreii încorpora i în armata sovietică . De asemenea în acest număr nu au fost incluşi cca 100. 2 de la pag. cuprinzând: . 102.000 de evrei români din fosta Românie Mare şi 135. *) Vezi tabelul nr. În schimb s-au inclus evreii localnici ucraineni prelua i de autorită ile române.evreii care s-au retras silit sau voluntar cu autorită ile sovietice . din care 540. . Bucovina de Nord şi inutul Her a. Toate aceste categorii de evrei nu au fost preluate de autorită ile române după eliberarea acestor teritorii şi ca atare nu au intrat sub jurisdic ia guvernării antonesciene.Numărul total al evreilor din teritoriile aflate sub autoritatea românească va ajunge astfel la 675.evreii basarabeni refugia i la Odessa care au murit în lungul asediu al acestui oraş etc.000 de evrei români din Basarabia.

W. pag. . Filderman şi Sabin Manuilă sus in cifra de 100. 1997. deci sub guvernare antonesciană.Cunoscutul cercetător Raul Hilberg sus ine că numărul de evrei care au fost deporta i sau evacua i de sovietici depăşea 100. După izbucnirea războiului situa ia evreilor de sub autoritate antonesciană se înrăută eşte şi mai mult datorită aprobării şi aplicării unor noi legi antievreieşti. care va avea rolul de a aplica întocmai legile rasiale stabilite de guvern. Bucovina de Nord şi inutul Her a.000 de persoane*). Guvernul stabileşte că pentru acoperirea cheltuielilor de război. La data de 16 decembrie 1941 se desfiin ează Federa ia Uniunilor de Comunită i Evreieşti din România şi se înlocuieşte cu Centrala Evreilor din România.000. în timp ce al i cercetători apreciază o cifră apropiată. 1. evreii trebuie să plătească impozite suplimentare în natură şi bani. două evenimente majore au avut un efect deosebit asupra întregii obşti evreieşti din România: pogromul şi trenurile mor ii de la Iaşi şi asasinarea în masă a evreilor din Basarabia. 1. Editura Hasefer.000 de evrei din teritoriile aflate sub autoritate românească. În continuare se analizează şi se prezintă concluzii veridice asupra soartei celor 675. vol. cu mult peste posibilită i. 676. În perioada de la declanşarea războiului cu Uniunea Sovietică şi până la începerea deportărilor în Transnistria. Pogromul şi trenurile mor ii de la Iaşi *) Raul Hilberg .Exterminarea evreilor din Europa.

73. 1996." "Socotesc că atacatorii au fost legionari şi borfaşi care urmăreau să producă panică pentru a devasta.vol. pag. lansându-se zvonul că evreii ar fi tras în ostaşii români şi germani şi că ar fi transmis semnale luminoase avioanelor sovietice. de generalul de divizie Leoveanu Emanoil. prin urmare atacul a fost un simulacru executat cu arme de salon (s-au găsit pe teren tuburi trase din această categorie) şi cu sisteme de pocnitori care au imitat focul armelor automate. Iată ce se spune în memoriul înaintat la data de 2 iulie 1941. Ei au putut să dispară în întuneric şi astfel nu au fost descoperi i. 11(368).La numai o săptămână de la izbucnirea războiului. directorul general al poli iei: "Nu a existat nici un rănit sau mort la unită ile române asupra cărora s-a tras şi nici un semn de gloan e pe zidurile caselor sau geamuri.Dinu C.1 iulie 1941.M. Ei au organizat atacul în cartierul evreilor înstări i. . Giurescu ." *) Dar să vedem cum s-au derulat evenimentele. . a avut loc la Iaşi un pogrom organizat cu premeditare de către fasciştii români şi germani. în perioada 29 iunie . pag. constatându-se clar că nici un singur militar român sau german nu a fost omorât sau rănit. III." " … nici germanii nu au avut mor i sau răni i. noiembrie 1997.Magazin istoric Nr. S-a pus la cale o diversiune. 119 – Editura Diogene. Carp . domnului general Ion Antonescu.Cartea Neagră . Rapoartele întocmite chiar de poli ia oraşului Iaşi dovedeau netemeinicia acestor zvonuri şi calomnii. *) .

De asemenea. . Unii dintre evrei s-au prezentat de bună voie. au fost jefui i. în diferite cartiere şi pie e publice ale oraşului Iaşi. evreii care au supravie uit măcelului din chestură au fost duşi. împreună cu al i evrei aduna i din oraş. jafurile şi crimele împotriva evreilor au înce-put în mod izolat încă din zilele de 27 şi 28 iunie 1941. chinui i de căldura sufocantă. evreii. în picioare.Împuşcăturile. bătu i şi schingiui i. În diminea a zilei de duminică. în număr de câteva mii. megafoanele autorită ilor locale îi chemau pe evrei să se prezinte la chestură pentru eliberarea unor adeverin e. abia încăpând om lângă om. 29 iunie 1941.000 de evrei au fost purta i cu aceste trenuri zile întregi. încolona i. pe direc iile Podu Iloaiei şi respectiv Călăraşi.150 de oameni în vagoane de marfă. de sete şi lipsă de aer. au avut loc jafuri. a început să se tragă asupra mul imii. Astfel. înregistrându-se un mare număr de victime în curtea chesturii. la gară şi urca i în două "trenuri ale mor ii". cca 5. al ii au fost aduşi cu for a. la care s-au adăugat elemente declasate din rândul popula iei locale. În timpul nop ii şi în diminea a următoare. Înghesui i câte 100 . Aceste ac iuni au fost efectuate de către militari români şi germani. Apoi. cumplitul măcel a durat ore în şir. Cei care au reuşit să fugă au fost prinşi. bătu i la sânge şi aduşi înapoi. schingiuiri şi omoruri împotriva evreilor. La chestură.

După ce s-a stabilit identitatea acestuia pe baza actului de cununie cu nr. cu geamurile zăbrelite. care în gara Roman a reuşit să convingă paznicii să deschidă uşile vagoanelor şi să dea apă evreilor muribunzi şi înseta i. Iancu ucherman. domiciliat actualmente în Bucureşti. Dar îmbarcarea evreilor în vagoane ermetic închise. Pe mine m-au urcat într-un vagon în care erau 137 de persoane. de către criminali. reprezintă "sufletul românesc în acele vremuri de suferin ă a evreilor". român şi creştin aruncat din eroare în acest tren. această femeie. cu scânduri bătute pe dinafară şi uciderea lor prin asfixiere şi deshidratare a fost folosită numai în România. În vagonul în care am nimerit. Printre supravie uitorii trenului Iaşi-Podu Iloaiei se află şi ing. printre supravie uitorii trenului mor ii de la Podu Iloaiei. Aşa cum arată dr. . Alexandru Şafran. 47-1940. la fel ca şi în multe alte vagoane.O foarte mare parte dintre cei îmbarca i în vagoane au sucombat în condi ii inimaginabile. Marele Rabin al Genevei. În întreaga Europă. împuşcare. ca şi mul i al i români salvatori. se afla şi cetă eanul Marcu Traian. mul i dintre ei ajungând să-şi bea propria urină sau să-şi piardă min ile înainte de a trece în nefiin ă. înfometare etc. În contrast cu criminalii de la Iaşi se află românca Viorica Agarici. Ca o ironie a soartei. Iată cum descrie martorul cele întâmplate în vagonul în care a fost îmbarcat: "Am fost înghesui i în vagoane de vite câte 100-150 de persoane într-un vagon. pe jos se afla un strat de bălegar de grajd peste care era presărat praf de var nestins. jandarmii l-au lăsat să se întoarcă acasă. evreii au fost extermina i prin diverse metode: gazare.

căldura în vagon devenise de nesuportat. costumat în uniformă specifică. Atunci ne-am dat seama că ceva tragic se va întâmpla cu noi. situa ia devenind infernală. Uşile vagoanelor s-au deschis. La orele 14.i mai dădeai seama cine era cadavru sau cine mai era în via ă. Trenul îşi continua drumul făcând numeroase manevre şi opriri pe linii secundare. Supravie uitorii trenurilor mor ii au fost interna i în lagărele de la Podu Iloaiei şi Călăraşi şi abia după aproape 6 luni au putut să revină acasă. mul i au început să-şi bea propria urină. Bălegarul şi varul nestins au început să degaje multă căldură. un lucrător al gării. unii după un timp rămânând chiar goi. Trenul pornise. unii au înnebunit aruncându-se în neştire peste al ii. cu un chipiu roşu. De sete. trenul s-a oprit în gara Podu Iloaiei. Fără aer şi apă. după prima jumătate de oră am avut şi prima victimă.Văzând că micile obloane ale vagonului erau deschise spre interior. Din vagonul meu am coborât doar 8 supravie uitori. Nu." De men ionat că trenul spre Călăraşi a ajuns la destina ie după aproape 7 zile. Eram în plină vară. căutând de la un capăt la altul al vagonului în disperare şi delir un strop de apă sau o gură de aer. care mi s-au părut o veşnicie. . şi-a procurat o scară şi lea uri şi a închis aceste mici ferestre pe dinafară. reducând în acest fel posibilitatea de a mai intra aer în vagon. To i cei închişi în vagon am început să ne scoatem îmbrăcămintea de pe noi. restul de 129 au trecut în nefiin ă sufoca i şi deshidrata i. făcând mult mai multe victime. după 9 ore de chin.

dintr-un convoi de 300 de evrei din jude ul Storojine . împuşca i. 210 au fost împuşca i.septembrie 1941) După izbucnirea războiului. pentru singura lor vină de a se fi născut evrei. Heinrich Frölich şi cu concursul cpt. 451 evrei sunt executa i din ordinul slt. femei. din sectorul Cetatea Albă. apoi au fost culca i cu fa a la pământ şi fiecare primea câte un glon în ceafă. armata română împreună cu armata germană au reuşit într-un timp relativ scurt să elibereze Basarabia. de jandarmi Vetu Gh.Numărul total al victimelor din pogromul de la Iaşi şi din trenurile mor ii.*) 2. Bucovina de Nord şi inutul Her a. . Cei mai mul i au fost mâna i ca vitele dintr-o localitate în alta. 7 . care şi-a însuşit toate obiectele de valoare ale evreilor. *) Martiriul evreilor din România. pag. Subunită i ale armatei române împreună cu unii localnici incita i de noile autorită i române instalate în zonă au declanşat un masacru generalizat. aşa cum a stabilit ancheta judiciară.Editura Hasefer. Ioan.000 de suflete. ucigând fără nici un fel de criteriu zeci de mii de bărba i. jefui i şi supuşi unor chinuri groaznice. Asasinările în masă ale evreilor din Basarabia. Bucovina de Nord şi inutul Her a în primele luni de la izbucnirea războiului (22 iunie . La Băl i. 1991. a fost de aproape 8. În comuna Tătărăşti. În noaptea de 4 spre 5 august 1941. copii şi bătrâni. o parte dintre evrei au fost puşi să-şi sape singuri gropile.

după care a murit.1941. ca un martir. Misiunea acestor echipe este de a crea în sate o atmosferă nefavorabilă elementelor iudaice. cadavre de copii. 3 – pag.” *) *) M. femei şi bătrâni.07. 1996 (după raportul de anchetă nr. Ionescu. Peste tot imagini înspăimântătoare. Carp – Cartea Neagră – Vol. O coloană de 300 de bărba i din Edine . Din ziua de 9 iulie am trecut la executare.convoiul fiind condus de caporalul Sofian Ignat. . sunt foarte numeroase. Rall 7810144.63-67 – Editura Diogene. Referitor la instigarea popula iei la pogromuri împotriva evreilor redăm un extras din raportul găsit în arhivele Marelui Stat Major al Armatei întocmit de locotenent colonelul Al. pe drumurile Basarabiei mărşăluiau coloane de evrei pribegi. am onoarea a înainta alăturatul plan. orele 18. şeful Biroului II: “Pentru executarea ordinului dumneavoastră telephonic primit în ziua de 8. La sosirea trupelor române. flancată de solda i cu arme şi cravaşe se îndrepta spre Hotin. În ziua de 6 august. avându-l în frunte pe rabinul Iehoşua Frenkel.*) În acele zile înfricoşătoare. în aceeaşi zi. RG 25003. rabinului i s-a dat foc la barbă. atmosfera trebuie să fie deja creată şi chiar trecut la fapte. apoi a fost supus unor chinuri şi umilin e inimaginabile. relatate în documente şi procese verbale. sinagogi devastate. *) Arhiva Statului Major Român – Colec ia Armatei a IV – a (din 11 iulie 1941) – Copie în USHMM.00. case jefuite. 2 al comisiei instituite conform ordinului mareşalului Ion Antonescu). Ajunşi la destina ie. Astfel de cazuri. jandarmii din Compania 23 Poli ie au împuşcat 200 de evrei şi i-au aruncat în Nistru. în aşa fel încât popula ia singură să caute a-i înlătura prin mijloace ce se vor găsi mai indicate şi adaptabile împrejurărilor.

după cum relatează martorul dr. ing. To i evreii din satele din jurul Her ei au fost asasina i". la Lipscani şi Briceva şi în multe alte localită i din Basarabia şi Bucovina. primarul Muscaliuc a organizat şi condus bande de ucigaşi care au făcut numeroase crime în rândul evreilor. Seletin. Mii de evrei au fost ucişi în mod sălbatic cu sapele. Ruşine”. care sunt scoşi din locurile unde au fost aduna i şi duşi în coloană spre execu ie. "La Her a . Un număr de cca 100 de evrei au fost duşi la moara Kislinger (lângă gârla oraşului). copii. topoarele. În aceste coloane se găseau şi bătrâni. Evreii au fost puşi să-şi sape singuri groapa şi apoi executa i prin împuşcare. femei cu prunci în bra e. El le-a spus enoriaşilor: “Mi-e ruşine să intru în biserică. la Banila pe Siret. . tăia i cu ferăstraiele şi prin alte metode barbare. cei cca 1.după intrarea trupelor române în diminea a zilei de 5 iulie 1941. Oraşul capătă un aspect jalnic. iar al i 32 în grădina lui Chirulescu. la Stăneştii de Jos din plasa Storojine . când coreligionarii mei s-au dedat la crime.Astfel. Bande de pogromişti români şi ucraineni au organizat crime şi jafuri în satul Milie de lângă Vijni a. cu mobile şi alte lucruri aruncate în stradă. Liviu Beris. în orăşelele Sadagura. Administra ia nou numită întocmeşte liste de suspec i. domiciliat actualmente în Bucureşti . de jaf şi dezastru. Preotul român Ştefanovici a refuzat să intre în biserică pentru a face slujbă.800 de evrei rămaşi în oraş sunt aduna i cu brutalitate în patru sinagogi şi două beciuri. Locuin ele evreilor sunt supuse jafurilor şi tinere fete evreice sunt predate militarilor şi violate. Siret. cu uşile şi geamurile sparte.

B. indica iile cu privire la atitudinea armatei fa ă de popula ia evreiască din Basarabia şi Bucovina de Nord. dosar 475/1941. În aceste lagăre şi ghetouri numeroşi evrei au decedat. cu libertate completă. la şedin a Consiliului de Miniştri din 8 iulie 1941 sunt de o claritate înfiorătoare: "Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari. De altfel.A. Cabinet. … Dacă este nevoie să trage i cu mitraliera … Îmi iau răspunderea în mod formal şi spun că nu există lege … Două-trei săptămâni nu fac nici o lege pentru Basarabia şi Bucovina …Deci fără forme. . bolilor şi foametei. Vertujeni şi Mărculeşti. Fond P. mii de evrei au fost împuşca i sau au pierit slei i de puteri. evreii rămaşi în via ă de pe tot cuprinsul Basarabiei. C. În acest du-te-vino. S. preşedinte ad-interim al guvernului. Edine .… Să folosim acest moment istoric şi să cură im pământul românesc. *) Vezi stenograma Consiliului de Miniştri din 8 iulie 1941 ."*) După ce teroarea a scăzut în intensitate. Cele mai mari lagăre de tranzit au fost organizate la Secureni.. iar mii de evrei au fost duşi în diverse şantiere de muncă şi apoi împuşca i.Stenograme. M. Bucovinei de Nord şi inutului Her a au fost strânşi şi interna i în lagăre de tranzit şi ghetouri. filele 103-128 – Lya Benjamin .În prima perioadă după izbucnirea războiului un număr mare de evrei din Basarabia au fost trecu i de trupele române dincolo de Nistru. Trupele germane i-au întors însă pe aceşti evrei înapoi în Basarabia pentru că îngreunau mişcarea armatei germane în plină ofensivă. ca urmare a mizeriei. iar cele mai mari ghetouri la Chişinău şi Cernău i. date de către Mihai Antonescu.

11 (368) noiembrie 1997. au fost făcute sistematic pe centre de deportare (lagăre de tranzit şi ghetouri).*) Din balan a întocmită de autor rezultă că numărul celor dispăru i în această perioadă a fost de cca 55.**) La începutul lunii septembrie 1941.419 evrei . guvernul Antonescu ia hotărîrea deportării dincolo de Nistru a evreilor rămaşi în via ă din Basarabia.După cum arată un calcul statistic făcut de cunoscutul istoric Dinu C. Bucovina de Nord şi inutul Her a. Spre deosebire de deportarea haotică din iulie 1941.Nr. Vezi tabelul nr. itinerare. Giurescu în perioada de la începutul războiului şi pînă la data de 1 septembrie 1941. pag. în această zonă au dispărut 49. 75. 103. deportarea evreilor din Basarabia.000 de evrei. deportările care au avut loc în toamna anului 1941. *) **) Magazin istoric . Bucovina şi jude ul Dorohoi a avut ca scop unic purificarea etnică prin expulzarea for ată a elementului evreiesc din aceste teritorii. IV. 3 de la pag. precum şi a acelora din Bucovina de Sud şi jude ul Dorohoi. . începând cu luna septembrie. DEPORTAREA EVREILOR DIN ROMÂNIA ÎN TRANSNISTRIA Pentru guvernul antonescian. puncte de trecere a Nistrului şi au cuprins aproape toată popula ia evreiască din teritoriile de nord-est ale României.

Inspectoratul de Jandarmi Basarabia a elaborat instruc iunile de deportare a evreilor din Basarabia. filele 103-128 – Lya Benjamin . Fond P. Bucovina de Nord şi inutul Her a În baza ordinului primit de la serviciul Marelui Pretor. pentru a fi trecu i peste Nistru în Ucraina". 4. Mihai Antonescu a declarat printre altele: “……eu sunt pentru migra iunea for ată a întregului element evreiesc din Basarabia şi Bucovina. cu posibilitatea de purificare etnică şi revizuirea na ională…. dosar 475/1941. S. B. În anul 1942 au mai fost deporta i cca. M. aprobate de Marele Pretor.A. ……Nu ştiu peste câte veacuri neamul românesc se va mai întâlni cu libertatea de ac iune totală.” Deportarea în masă a evreilor din Basarabia. C. Conform acestor instruc iuni.Stenograme. ..000 de evrei din ghetoul Cernău i.La şedin a Consiliului de Miniştri din 8 iulie 1941*) . 1. Bucovina şi jude ul Dorohoi a avut loc în perioada septembrie – noiembrie 1941.. Cabinet. Deportarea evreilor din Basarabia. care trebuie zvârlit peste grani ă. un nou lot de 450 de evrei din Dorohoi. *) Vezi stenograma Consiliului de Miniştri din 8 iulie 1941 . "evacuarea celor 22. ora 8 precis. precum şi câteva mii din Vechiul Regat.150 de evrei din lagărul Vertujeni-Soroca va începe în ziua de 12 septembrie 1941.

destinate să treacă Nistrul pe la Rezina. Soroca. a declarat în fa a comisiunii că a executat întocmai dispozi iunile date. . Văscău i. împuşca i. dintre cei evacua i pe traseul Secureni – Cosău i. unde vor fi aduna i şi împuşca i cei rămaşi în urma coloanelor. Din aceste lagăre. frig şi uneori zăpadă. 2 al Comisiunii instituite conform ordinului mareşalului Ion Antonescu. la un drum de cel pu in 6-8 zile. deportarea a continuat cu evreii din lagărele Edine şi Secureni. Mul i erau îmbrăca i în haine de vară şi fără nici o posibilitate de aprovizionare. Mateu i. La începutul lunii octombrie. bătu i. să fie executa i”. o parte din convoaie au trecut Nistrul şi pe la Atachi. Pe drum evreii au fost jefui i. care au avut ca rezultat împuşcarea a circa 500 de evrei. se arată textual că locotenentul Roşca Augustin. Trebuie men ionat că deplasarea evreilor deporta i din această zonă s-a făcut pe jos. În raportul de anchetă nr. fie din neputin ă. Cosău i şi al doilea prin Temeleu i. 68 – Editura Diogene. Carp – Cartea Neagră – Vol. însărcinat cu evacuarea evreilor.Deportarea s-a făcut pe două itinerarii de mers: unul spre nord prin Cremenea. evreii care nu se vor putea ine în convoaie. Gura Camenca. fie din boală. a raportat “că. Lagărul de la Mărculeşti a fost transformat într-un lagăr de adunare a unora dintre convoaiele venite din Bucovina şi din alte lagăre. 3 – pag. 1996. Locotenentul Roşca A. Cuşmirca. mâna i ca vitele şi cei care nu se puteau ine în coloană. În acest scop să facă din 10 în 10 km câte o groapă pentru cca. în condi ii de ploaie. din ordinul Marelui Cartier General.*) *) M. 100 de persoane. Rezina.

am fost duşi spre Nistru. noroiul făcea ca abia săi po i face pasul. iner i şi trecu i în lumea umbrelor. din păcate. N-am adormit. am mers mai departe. revăd ochii îngrozi i ai celor care trebuiau să plece şi paturile de armă care loveau. oprindu-se pentru o necesitate fiziologică. Unii rămâneau în urmă şi cei care rămâneau mult în urmă erau împuşca i. am fost duşi pe un deal pentru a înnopta. dar au fost mul i. Ochii aceştia cu care vă privesc acum au văzut cum acei oameni erau împuşca i. Noaptea s-a lăsat înghe ul. bătu i. Liviu Beris. Ajunşi în comuna Corbu. Dr. nu departe de malul Nistrului. dar spre diminea ă. ne descrie în calitate de martor. aşa uzi. ne gândeam cu to ii că nu trebuie să dormim pentru că vom muri din cauza înghe ului. s-a repetat şi care deseori nu mă lasă să dorm. când s-a dat ordinul de plecare. într-o mizerie crâncenă. şi acum am în fa a ochilor bocancii jandarmilor care loveau pe cei care nu se mai puteau ridica. foarte mul i. Atunci au început ploile. după ce a fost împuşcat. . Regiunea oferea o privelişte aidoma de infern. aruncau leşurile la marginea drumurilor. Cel mai îngrozitor a fost atunci când am văzut un bătrân care. a fost imediat dezbrăcat de nişte ărani de pe marginea drumului. modul cum a avut loc deportarea evreilor din lagărul de tranzit Edine . Au rămas pe acel deal. obosi i cum eram.Pe parcursul deplasării deporta ilor au avut loc scene incredibile. nu vă pot spune numele lor. Ing.” În cursul lunii octombrie a avut loc şi deportarea evreilor din marile ghetouri de la Cernău i şi Chişinău. Este o scenă care. Aceştia după ce le despuiau de îmbrăcăminte. “În toamnă. Unii jandarmi au vândut ăranilor cadavre ale celor împuşca i pentru hainele cu care erau îmbrăca i. în Transnistria.

164. III. ridicarea şi distrugerea documentelor pentru ca să li se piardă urma. . primarul oraşului şi ale altor colaboratori. 1996 (din spovedania fostului primar al municipiului Cernău i. Era despăr irea pentru totdeauna. pe data de 15 octombrie s-a ob inut de la mareşalul Antonescu aprobarea ca 20. pe vânt.000 de evrei. despăr irea de fra i so i. *) şi surori. Editura Diogene. rămânerea celorlal i în sclavie şi durere. La un singur transport. pag. Despăr irea de membrii aceleiaşi familii. marşurile pe jos. din 60 copii sugari a supravie uit unul singur.vol. pradă vulturilor şi câinilor”. necesari activită ii economice a oraşului. zloată şi noroi. Traian Popovici). Iată cum descrie fostul primar deportarea restului de peste 30. Deposedarea deporta ilor la punctele de adunare pe Nistru de tot ce mai aveau asupra lor. Obosi i. pe ploaie. ba chiar dintre Cartea Neagră de M.000.000 de evrei.*) La Chişinău soarta evreilor a fost de asemenea crâncenă. care erau obliga i să ia drumul pribegiei: “Scene sfâşietoare se petreceau pe rampa de îmbarcare şi la plecarea trenurilor. pornirea lor în bacuri peste Nistru. sunt pagini de tragedie dantescă şi sălbăticie apocaliptică. Datorită eforturilor depuse de Traian Popovici. plecând copiii şi rămânând părin ii sau invers. lăsa i destinului lor. umpleau de vaiet văzduhul şi mişcau şi inimile cele mai împietrite. descul i şi nemânca i. să fie excepta i de la deportare. poticni ii erau abandona i în stare muribundă pe marginea drumurilor. dr. Carp .La Cernău i numărul evreilor era de cca 50. plecarea unora la suferin ă şi moarte.

Armata română a intrat în Chişinău la data de 16 iulie 1941. un număr mare de evrei au fugit în căru e sau pe jos. iar o parte dintre ei asasina i.000 La 24 iulie 1941. În ghetou. evreii din ghetoul Chişinău au fost supuşi terorii. printre victime numărându-se şi mul i evrei. numărul total al evreilor din oraş depăşind cifra de 11.La recensământul din anul 1930. Ghidighici etc). După izbucnirea războiului. După ce situa ia a început să se liniştească. oraşul număra 41. evreii din Chişinău ajunseseră la peste 50. în preajma războiului. unii evrei fugi i au revenit la Chişinău. din ordinul guvernatorului Voiculescu s-a înfiin at ghetoul oraşului Chişinău. După unii autori. unde după terminarea muncii. din cauza condi iilor mizere de trai. Timp de peste două luni până la deportare. Evreii rămaşi în oraş au fost supuşi jafului.405 evrei reprezentând 36% din popula ia totală. asasinatului şi jafului. în direc ia Nistrului. cei mai mul i au fost împuşca i de militari români şi nem i. oraşul a fost bombardat de avioane germane. numeroşi evrei au murit de inani ie şi boli. Sute de bărba i şi femei au fost trimişi pe diverse şantiere de lucru (Visterniceni. Din cauza bombardamentelor şi a haosului care s-a creat.000 de locuitori. O mare parte din aceştia au fost ucişi în bombardamente pe linia frontului sau ajunşi din urmă de trupele germano-române şi împuşca i de unită ile speciale de cură ire a terenului. .

majoritatea coloanelor trecând Nistrul pe la Rezina. Au rămas nedeporta i cca.000 de evrei. colonelul Dumitrescu a trimis guvernatorului Basarabiei. Deportarea evreilor din ghetoul Chişinău a început la 8 octombrie 1941. 4. 5 de la pag.Deşi în ghetou au fost aduşi evrei din unele localită i limitrofe. mul i dintre aceştia găsindu-şi sfârşitul înainte de a trece Nistrul. 104. popula ia a scăzut din cauza numărului mare de victime. În total din Basarabia. Cererea a fost respinsă.794 de evrei din Cernău i. 16.*) *) *) Conform recensământului locuitorilor având sânge evreiesc din mai 1942. *) În luna iunie 1942 au mai fost deporta i cca. . 60 din Storojine şi 227 din Basarabia. două liste de evrei cu 44 şi respectiv 16 persoane ca să fie exceptate de la deportare. deportarea s-a reluat la 14 octombrie şi s-a încheiat la 30 octombrie 1941.000 de evrei din Cernău i. După o întrerupere de câteva zile. cu men iunea că în Basarabia problema evreiască este rezolvată prin deportarea tuturor evreilor. Era vorba de nişte foşti membri ai Parlamentului local care în 1918 proclamase Unirea cu România. La 14 noiembrie 1941. precum şi de evrei şi evreice căsători i cu creştini.000 de evrei. 113. Bucovina de Nord şi Her a au fost deporta i în Transnistria cca. de invalizi şi foşti luptători în primul război mondial. Vezi tabelul nr. În total din ghetoul Chişinău au fost deporta i circa 10.

orele 16.2. Câmpulung şi Rădău i). înghesui i peste măsură. Meier Teich preşedintele comunită ii evreilor din Suceava. Deportarea a început la Suceava şi după cum se arată în dispozi iile primăriei oraşului. în total nu mai mult decât fiecare poate duce cu sine. Deportarea evreilor din Bucovina de Sud În timp ce deportarea evreilor din Basarabia. . popula ia evreiască din comunele I cani şi Burdujeni precum şi cea din oraşul Suceava (din primul lot) "se vor găsi la rampa militară a gării Burdujeni în ziua de 9 octombrie 1941. deporta ii au fost băga i în vagoane de vite necură ate. Din ordinul colonelului Zamfirescu au sosit în gară şi bătrînii şi bolnavii netransportabili. autorită ile antonesciene iau hotărârea ca începând cu data de 9 octombrie 1941 să purceadă şi la deportarea evreilor din Bucovina de Sud (fostele jude e Suceava. înveli i în cearşafuri. Trebuie men ionat faptul că popula ia din aceste jude e nu a fost niciodată sub ocupa ie rusă sau sovietică. Cheia locuin ei şi inventarul se închid într-un plic care se va preda în gara Burdujeni unei comisii. fără nici un bagaj." În ordonan ă se mai arată că fiecare cap de familie va întocmi înainte de plecare un inventar cu bunurile ce lasă în oraşul Suceava. Bucovina de Nord şi inutul Her a se afla în plină desfăşurare. După cum arată dr. Fiecare locuitor evreu poate lua cu el haine groase. îmbrăcăminte şi încăl ăminte precum şi hrană pe cât mai multe zile.

tata. Printre deporta i a fost adus şi Isac Tenenhaus. respectiv cu transportul al treilea. fiecare tren cu deporta i a ajuns în localitatea Atachi. Bona a dat afară din spital to i bolnavii evrei. s-a înştiin at popula ia evreiască din Suceava. mama şi sora . Bernard Wagner (coleg cu dr. Bona) în vârstă de 70 de ani.pe data de 11 octombrie 1941. pe malul Nistrului. Pe data de 10 octombrie pleacă al doilea convoi din Suceava şi Gura Humorului şi deportarea continuă până la 13 octombrie. căruia i s-a amputat un picior a murit după o oră de la plecarea trenului sau dr. grav bolnav. în prezent domiciliat în Bucureşti. a murit la sosirea la Moghilev. înghesui i la maximum. Am fost băga i în vagoane de vite murdare. descrie deportarea sa şi a familiei sale din Suceava: "Pe data de 9 octombrie 1941. chiar şi pe cei în stare gravă. După mai multe zile de mers. de către cei însărcina i să asigure trecerea Nistrului. Martorul ing. . prin baterea tobelor. Aici mul i evrei au fost jefui i de bunurile pe care le aveau asupra lor. Friedrich Antschel.Medicul primar dr. Am fost deportat împreună cu familia . ordinul de evacuare şi deportare. care avea febră tifoidă şi a murit imediat ce a ajuns la Moghilev. Isac Mayer. De exemplu. unde domneau haosul şi disperarea. când ultimele trenuri cu deporta i din jude ele Rădău i şi Câmpulung iau drumul Transnistriei.

nu va supravie ui nici unul dintre to i aceşti nenoroci i. W. Din datele statistice existente rezultă că din Bucovina de Sud au fost deporta i cca.Am sosit la Atachi pe data de 13 octombrie. preşedintele comunită ii evreieşti din Rădău i. o parte la Moghilev şi o parte încă aici la Atachi". înfometa i şi bătu i. redăm mai jos un extras din scrisoarea domnului Isidor Pressmer. sub cerul liber. O mică parte se află încă aici la Atachi. 23. oameni descul i. scrisă pe data de 22 octombrie 1941 şi adresată dr. În aceeaşi zi a trecut şi un convoi venit din Edine (Basarabia). După o perchezi ie minu ioasă făcută de jandarmi. Aici au murit deja sute de persoane şi mul i sunt muribunzi iar al ii s-au sinucis. bunurile de valoare au fost jefuite iar grupul nostru bine escortat şi păzit a fost transportat peste Nistru cu nişte plute. Filderman. o parte pe drumuri spre Ucraina. preşedintele Federa iei Uniunilor de Comunită i Evreieşti din România: "Sunte i desigur informa i că … am fost to i evacua i şi aduşi aici pentru a fi trecu i de Nistru şi trimişi undeva în Ucraina. Cea mai mare parte care pleacă peste Nistru rămâne fără adăpost. 5 de la pag.800 de evrei. considera i indispensabili pentru economia regiunii. Au rămas doar 179. Dacă nu vom fi salva i imediat." Pentru a prezenta cât mai complet situa ia de la Atachi.*) *) Vezi tabelul nr. După părerile noastre ar fi vorba deocamdată de circa 25. în ploaie. 104. unde erau mii de oameni lipsi i de hrană şi adăpost. .000 de suflete care se află în prezent. Un singur lucru este cert. fără destina ie şi fără intă. în noroi şi frig.

de unde şi nenorocirile care s-au abătut asupra evreilor din acest jude . invalizi. Primii deporta i au fost evreii din Darabani. fiind evacua i din orăşelul lor încă din iunie. fără prea mult bagaj. Rădău i-Prut etc. Jude ul Dorohoi făcea parte din Vechiul Regat.3. De asemenea au fost evacuate şi so iile şi copiii ai căror so şi tată erau concentra i la muncă for ată în diverse localită i din ară. Mihăileni. popula ia evreiască număra înainte de evacuare cca. . Dintre evreii deporta i din jude ul Dorohoi.000 de persoane. La 8 noiembrie au fost evacua i în aceleaşi condi ii şi evreii din Săveni şi Mihăileni.). Deportarea evreilor din oraşul Dorohoi a avut loc în zilele de 12 şi 13 noiembrie 1941. orfani şi văduve de război. Aceştia. au făcut parte mul i veterani de război. jude ul a fost trecut la guvernământul Bucovinei. 12. În total. în haine de vară. Deportarea a început la 7 noiembrie 1941 şi s-a desfăşurat în aceleaşi condi ii ca şi în Bucovina de Sud. dar potrivit unei împăr iri administrative arbitrare. Deportarea evreilor din jude ul Dorohoi Pe data de 5 noiembrie 1941. se găseau şi to i evreii evacua i din celelalte localită i ale jude ului (Darabani. erau îmbrăca i sumar. autorită ile informează popula ia evreiască din oraşul Dorohoi că urmează a fi evacuată în Transnistria. În oraşul Dorohoi.

deporta ii şi le făceau în vagoane. Felix Nădejde. evreii deporta i au fost perchezi iona i şi li s-au luat o parte din bunurile pe care le aveau asupra lor. Dorohoi şi a fost înregistrat şi pus în aplicare după plecarea trenului cu deporta ii din ziua respectivă. adică abia începînd cu data de 14 noiembrie 1941. Filderman. un tânăr evreu care a for at uşa vagonului şi a încercat să coboare pentru a bea apă a fost împuşcat de jandarmi. guvernul transmite un ordin de sistare a deportării. prefectul jude ului. primarul oraşului. preşedintele comisiei de triere. medicul şef al jude ului. astfel că la celelalte transporturi s-au luat târnăcoape şi cazmale pentru îngroparea mor ilor. În gară la Cernău i. Printre personalită ile antisemite ale jude ului Dorohoi care au făcut demersuri la Bucureşti şi au insistat pentru deportarea evreilor se numără şi colonelul Barcan. . Vagoanele au fost închise cu lacăte şi păzite de jandarmi pe tot timpul parcursului. După cum au declarat mai mul i func ionari publici. avocatul Adam şi al ii. La gară. acest ordin a fost ascuns de notabilită ile jud. farmacistul Gheorghe Timuş.Datorită interven iilor făcute de conducerea Comunită ii evreilor din Bucureşti şi personal de doctor W. Pe drum unii bătrâni au înghe at de frig şi au murit. ing. dr. înainte de îmbarcare. Necesită ile. Jean Pascu.

în mare parte jefuite. evreii au fost coborâ i din tren şi li s-a permis să ia cu ei numai lucrurile pe care le puteau duce în mână. Unii au rămas în oraşul Moghilev. cu alte cuvinte. Bărba ii evrei din diverse detaşamente de muncă obligatorie. reîntorşi la Dorohoi în cursul lunii decembrie 1941. podul fiind distrus de război. să fie deporta i în Transnistria. Bucureşti. Batalionul 7 drumuri Edini a şi Atelier confec ii Iaşi. Craiova. au găsit casele goale. ale căror familii au fost deportate în Transnistria. Ei au solicitat. Serpeni a. .Sosi i la Atachi pe Nistru. iar so iile şi copiii lor deporta i în Transnistria. Terasament Pod Lipcani. Dincolo de Nistru era oraşul Moghilev. Toate celelalte bunuri rămase în trenuri au fost jefuite. Centrala Evreilor din România a întocmit un dosar cu numele şi prenumele celor afla i la muncă obligatorie în diferite detaşamente de muncă. detaşamentele Zvoriştea. Nistrul l-au traversat cu bacul. care au fost în perioada deportării familiilor lor la Şantierul de îndiguiri Brăila. dar cei mai mul i au fost duşi încolona i pe jos spre diverse localită i ale Transnistriei. Rezolu ia pusă pe memoriu reflectă politica de purificare etnică dusă de autorită ile române: ”Evreii să plece după familiile evacuate”. să li se readucă familiile în Dorohoi. printr-un memoriu adresat mareşalului Ion Antonescu şi guvernului. Acest dosar cuprinde 818 capi de familie.

la cererea organiza iei germane Todt. dintre care majoritatea au constituit-o bărba ii evrei din detaşamente. 8597 din 5 octombrie 1941. . trimite peste Bug. Trenul cu aceşti deporta i ajunge la Serebria lângă Moghilev în ziua de 20 iunie 1942. puşi la diverse munci istovitoare şi ucişi treptat de criminali. au supravie uit. ale căror familii au fost deportate în noiembrie 1941.În anul următor. care au reuşit să fugă din lagăr. 3. to i evreii care *) Vezi tabelul nr. Ei sunt interna i în lagărul Tarasivka. În schimb se dă aprobarea ca familiile acestora din Moghilev să plece împreună cu ei mai departe spre Bug.*) De subliniat că. ultimii supravie uitori din acest grup au fost împuşca i de nem i şi arunca i într-o groapă comună. conform notei secrete nr. Doar circa 50 de evrei dorohoieni.000 de evrei. 104.000 de evrei printre care se aflau şi evreii dorohoieni. Tulcin. a fost deportat un nou lot de 450 de evrei din oraşul Dorohoi. În august 1942. În total. Convoiul ajunge la 3 iulie 1942. la 14 iunie 1942. colonelul Loghin. guvernatorilor Bucovinei şi Basarabiei. 5 de la pag. Pe data de 10 decembrie 1943. de unde sunt trimişi la cariera de piatră Ladijin pe malul Bugului. Soarta acestor ultimi deporta i a fost deosebit de tragică. prefectul jude ului Tulcin. din cei 450 deporta i în iunie 1942. în perioada deportărilor din toamna anului 1941. la Oleani a jud. din jude ul Dorohoi (fără inutul Her a) au fost deporta i în Transnistria circa 10. convoiul mărindu-se astfel la 950 de oameni. transmisă de şeful Cabinetului Militar. însă nu li se permite să coboare din tren.

dar bănui i că ar fi simpatizan i sau ar avea legături cu partidele şi organiza iile de stânga. sunt deporta i şi 578 de evrei. la un curs total nefavorabil. Pe data de 22 septembrie 1942. precum şi banii în numerar în lei. 4. sunt deporta i în mai multe convoaie sute de evrei pe motiv că au lipsit nemotivat de la munca obligatorie. 85 afla i în penitenciare şi 554 afla i în libertate. moneda de aur. Ca urmare au fost deporta i 407 evrei interna i în lagărul de la Tg. Deportarea în anul 1942 a unor categorii de evrei din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud În anul 1942. bijuteriile şi metalele pre ioase. . refuzată de localnicii din Transnistria. Ei au primit în schimb. majoritatea au fost preda i şi împuşca i de trupele SS din localitate. Jiu. au cerut repatrierea în Basarabia. mărci germane de ocupa ie (Kassenscheine). în anul 1940. jud. Berezovka. Aici. în general. De asemenea.urmau să fie deporta i erau obliga i să depună la Banca Na ională valuta. guvernul Antonescu ia hotărârea ca evreii suspecta i cu vederi de stînga să fie deporta i în Transnistria. În aceeaşi perioadă. monedă fără nici o acoperire şi. Numai 16 deporta i au scăpat şi s-au reîntors la sfîrşitul anului 1943 în România. aceştia din urmă ajung la Mostovoi. la care se adaugă şi deportarea altor evrei condamna i pentru diferite delicte. care.

. Astfel. se prezintă la regina mamă Elena şi-i relatează ceea ce a constatat în legătură cu această problemă. Bălan al Sibiului. asupra modului cum sunt deporta i evreii din Bucureşti în Transnistria. după cum relatează SS Hauptsturmführer Richter medicul Victor Gomoiu. din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud. *) Vezi tabelul nr.500 de evrei la muncă for ată. 105. care în prezen a rabinului şef Al.*) Deportarea evreilor din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud s-a sistat datorită interven iei hotărâte a reginei mamă Elena. după ce se convinge personal.1.Tot din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud. au fost deporta i în Transnistria cca.000 de evrei. 4. care a func ionat aproape doi ani. la fa a locului. În total. Regele i-a telefonat numaidecât primului ministru ad-interim Mihai Antonescu şi în consecin ă acesta convoacă o şedin ă a Consiliului de Miniştri. Şafran. 6 de la pag. i-a telefonat lui Mihai Antonescu şi l-a rugat să oprească deportările în Trans-nistria. Regina mamă Elena îi comunică regelui Mihai că este o ruşine ce se întâmplă cu oamenii în această ară şi că ea nu mai poate suporta în continuare şi-i cere să intervină. au fost aduşi în Transnistria cca. în cunoscutul Batalion 120 Balta. Rolul acestui mare slujitor al bisericii şi dreptă ii a fost şi mai important când a intervenit direct la mareşalul Antonescu pentru a nu se deporta evreii din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud în lagărele germane din Polonia. Un rol însemnat l-a avut şi mitropolitul N.

179 din Bucovina de Sud şi 2. Potrivit recensământului locuitorilor având sânge evereiesc din mai 1942.434 de suflete. rezultat din inventarierea efectuată de autorită ile române la sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie 1941. rezultă că înainte de începerea deportărilor masive din toamna anului 1941. însă acestea au fost sporadice şi nesemnificative ca număr. 16. numărul total al evreilor deporta i în Transnistria a fost de 142. 24. în această zonă au rămas nedeporta i un număr de 19. 5.316 din jude ul Dorohoi). adăugăm cca. înainte de deportare.La 15 octombrie 1942. Bucovina de Nord şi inutul Her a. a fost de 126. . 12. Dacă la această cifră. numărul total al evreilor era de 162.858 de persoane. Rezultă că în toamna anului 1941. numărul total al evreilor. Numărul total al evreilor din România deporta i în Transnistria În Basarabia.434 de suflete.854 din Bucovina de Nord. (deci după masacrele comise imediat după eliberarea acestor teritorii). pînă nu se va crea o institu ie pentru organizarea acestei ac iuni. se comunică hotărârea Consiliului de Miniştri de a nu se mai face nici un fel de deportare de evrei.000 din jude ul Dorohoi (fără Her a).000 de evrei existen i în Bucovina de Sud şi cca. Ulterior au mai avut loc deportări în Transnistria.576 de evrei (227 din Basarabia.

*) În acest număr se includ şi cei care au fost împuşca i sau au murit pe drum. numărul total al deporta ilor în Transnistria ar fi fost de 110. . În legătură cu numărul evreilor deporta i în Transnistria circulă mai multe date. Prin urmare. 450 din jude ul Dorohoi (deporta i la 14 iunie 1942) şi 3. Conform unui referat întocmit la Ministerul de Interne în anul 1943. Această cifră.000 din Cernău i (deporta i în perioada 7-28 iunie 1942). 104. ea fiind doar aprecierea subiectivă a unui ziarist şi necorelată cu numărul evreilor existen i înainte de deportare în zona de unde au avut loc evacuările masive de evrei. este de cca. este incompletă.4700 din august 1942) se arată că au fost deporta i în Transnistria 185. 5 de la pag.968 din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud. necuprinzând to i evreii deporta i în toamna anului 1941 şi în anul 1942. trebuie adăuga i evreii deporta i în anul 1942. Consider că această cifră este supradimensionată. 150. într-un articol publicat în ziarul “Bukarester Tagsblatt” (nr.Carp. Pe de altă parte.000 de evrei deporta i din România în Transnistria.033 de suflete.La aceştia. aşa cum arată şi cercetătorul M. numărul total al evreilor deporta i în Transnistria a fost de 151. cifră preluată şi de unii cercetători evrei. *) Vezi tabelul nr.276 de persoane. având un suport statistic.000 de evrei. Se poate considera deci că cifra reală. respectiv 4.

în Transnistria. *) De men ionat că. începând de la Nikolaev la Marea Neagră. 1993.Revista Cultului Mozaic.000 de evrei.Transnistria . Acest teritoriu. Govoron şi Bar. nr. jude ele: Moghilev. de-a lungul Bugului. până la Moghilev la Nistru. în majoritate ucraineni şi ruşi. avea o suprafa ă de 41. *) Schechtman Iosif . guvernul român proclamă oficial provincia “Transnistria”. Tulcin. Ca urmare. .V. cu capitala la Odessa. de la Tiraspol la Râbni a). Din punct de vedere administrativ Transnistria cuprindea 13 jude e: În nord. la Tighina se încheie un pact între Germania şi România prin care teritoriul dintre Nistru şi Bug trece sub autoritate românească.000 de români şi circa 300.LOC DE SUFERIN Ă ŞI MOARTE În ziua de 19 august 1941.4 mii kilometri pătra i (aproape cât Oltenia şi Banatul la un loc) şi o popula ie de 2. ale cărui hotare fuseseră trasate. trecând prin Voznesensk. Iugastru. Konstantinovka.2 milioane de locuitori. care cuprinde o fâşie îngustă de teren de-a lungul Nistrului. parte componentă a Republicii Moldova. înainte de război locuiau peste 200. TRANSNISTRIA . la data de 17 octombrie 1941. 766-sept. (Transnistria din anul 1941 nu trebuie confundată cu Transnistria actuală.

Şargorod. Ovidiopol. Obodovca şi Berşad din jude ul Balta. Balta. În sud. Dubăsari. În unele încăperi mici locuiau câte 8-10 persoane. jude ele: Berezovka. Cele mai mari ghetouri s-au constituit în localită ile Moghilev. în locuin e care nu puteau adăposti pe to i deporta ii. Foarte mul i au devenit cerşetori. Murafa. barăci. În vederea purificării etnice a României. această regiune a fost transformată într-un lagăr imens destinat exterminării a zeci de mii de evrei. iar al ii se hrăneau cu coji de cartofi şi alte resturi menajere. Majoritatea deporta ilor sufereau de foame. Oceakov şi Odessa. frig şi boli. Guvernator al regiunii Transnistria a fost numit prof. Tulcin şi Golta. jude ele: Balta. Alexianu. Gh. fiind obliga i să locuiască în ghetouri. fiind înghesui i alături de evreii localnici. colonii de muncă şi lagăre. care a aplicat întocmai această politică. Lucine . guvernul antonescian hotărăşte ca provincia Transnistria să fie locul de deportare a evreilor români. Copaigorod. Pe baza unui program deliberat şi bine pus la punct. Djurin din jude ul Moghilev. diverse magazii. Evreii deporta i din România au fost aşeza i în grupuri mai compacte în jude ele Moghilev. Al ii locuiau prin sinagogi.În centru. cocini de porci şi alte locuri improvizate. Tiraspol. Golta. Autorită ile nu au asigurat nici cele mai elementare condi ii de supravie uire. Nesterovka din jude ul Tulcin şi altele. Ananiev. Râbni a. . Ca să-şi procure ceva alimente. majoritatea au vândut ucrainenilor ultimele lucruri de care mai dispuneau.

În luna noiembrie 1941. din jude ul Balta. foarte mul i oameni bolnavi sau epuiza i. modul în care această martoră supravie uitoare descrie o parte din suferin ele pe care le-a îndurat în acest ghetou: . Pe drum. Multe familii au dispărut în întregime. Din cauza mizeriei care domnea în ghetouri. s-a declanşat o epidemie de tifos exantematic care a făcut ravagii. Mor ii erau strânşi şi arunca i în gropi comune. aproape de râul Bug. până în ghetoul Berşad. Ruth Glasberg locuieşte în prezent în Statele Unite ale Americii. la vârsta de 11 ani. Redăm. foametea şi bolile au făcut mii şi mii de victime.Iarna anului 1941-1942 a fost deosebit de grea. au fost împuşca i de jandarmii care-i înso eau. a urmat un chinuitor drum pe jos în coloană timp de aproape două săptămâni. După ce au fost duşi cu trenul în vagoane pentru vite până în lagărul de tranzit Mărculeşti din Basarabia. oraşul Miami din Florida. care nu se puteau ine de coloană. în primul rând printre copii şi bătrâni. Majoritatea familiilor au plătit un greu tribut de sânge. Temperaturile foarte scăzute. în rezumat. În ac iunea de combatere a epidemiei au murit la datorie şi mul i medici evrei. condi iile inumane de locuit. împreună cu părin ii şi un frate mai mare a fost deportată de autorită ile române din oraşul Cernău i în Transnistria. în condi iile unei ierni timpurii. fără ca urmaşii să le cunoască vreodată mormântul.

între care aprindeam un foc. . în linişte. Murise în linişte. urmat de foame. fără uşi şi ferestre. În scurt timp şi-a câştigat renumele de locul cu cele mai grele condi ii. cel mai rău ne măcina foamea. Încet. Singurul confort de care aveam parte era o aşa zisă sobă numită trinicika. Pe lângă gerul îngrozitor şi oboseala de după cele două săptămâni de mers pe jos. tifosul ne invada într-un ritm înspăimântător. la distan ă de aproximativ o jumătate de metru. cu un acoperiş găurit. Familia mea s-a văzut nevoită să ocupe camera din spate a unei case par ial demolate. stins ca flacăra unei lumânări. Tata a fost o pradă uşoară. imagina ia n-ar putea vizualiza condi iile inumane în care ne aflam.“Berşad era cel mai mare şi cel mai rău famat dinte toate cele peste o sută şi ceva ghetouri şi lagăre din Transnistria. pentru vecie cu acea expresie de bunătate înghe ată pe chip. până când groparii veneau să le ridice. degerare şi execu iile periodice. Florin Ghinăraru. neobservat. dizenterie. Zile în şir. devenind ucigaşul numărul unu. Eram douăzeci de oameni îngrămădi i într-o odăi ă dintr-o casă pe jumătate distrusă. unul câte unul. cei de lângă noi se stingeau. cu cel mai mare număr de victime şi cel mai sadic administrator. corpurile neînsufle ite rămâneau cu noi. Nici cu cele mai mari eforturi. Condi iile inumane în care trăiam erau favorabile apari iei bolilor. improvizată din două cărămizi aşezate pe jos.

Alesese să moară în clipa în care încetasem s-o strig şi o lăsasem să se stingă în tăcere. m-am trezit şi am scuturat-o strigând: Mamă! Mamă! Tăcere. cu cadavre din toată casa. Tresărind. mai ales în camera noastră. stivuite lângă perete. În casă. La aproape două săptămâni după moartea tatei. A profitat de acel moment pentru a pleca din lumea aceasta dementă. Nimeni nu-i conducea pe mor i. în interval de o lună.Crescând rata mortalită ii. mai târziu treceau şi săptămâni. Cu o voin ă de fier m-am luptat cu somnul două săptămâni întregi ca s-o in pe mama în via ă. voin a mea a cedat şi am căzut pradă somnului. groparii veneau odată la câteva zile. Pu ini erau cei care aveau puterea fizică de a merge pe jos în urma saniei până la marginea oraşului. nimeni nu ştia ce se întâmplă cu ei odată duşi de lângă noi. fratele meu mai mare. În a paisprezecea noapte de când nu mai dormisem. Aşteptarea groparilor a devenit o obsesie pentru cei vii. Zilnic mortalitatea creştea. rămăseserăm patru supravie uitori. care de zile întregi nu scosese un cuvânt şi nu se mişcase. . din cei douăzeci de oameni. a trecut în veşnicie. O parte a camerei a devenit morgă provizorie.

au fost împuşca i în cimitirul din Şargorod din ordinul pretorului Dindelegan. Scazine . În ziua de 20 martie 1942. era o practică curentă şi astfel de exemple sunt numeroase. au fost deporta i şi foarte mul i evrei din ghetoul Moghilev. după terminarea perioadei de lucru au fost împuşca i în cea mai mare parte de nem i. autorită ile antonesciene au organizat lagăre de exterminare. Acest lagăr.Am sim it o împunsătură în inimă când mi-am dat seama că devenisem copilul nimănui. Domanovka. unde au fost supuşi unui regim aspru de muncă chinuitoare în condi ii de cazare şi hrană cu totul necorespunzătoare. *) Ruth Glasberg . În Transnistria. Un mare număr de evrei ap i de muncă din ghetouri au fost trimişi pe diverse şantiere de lucru. denumit lagărul mor ii. pe diferite motive inventate de aceştia. 27 ianuarie 1942 – La vârsta de unsprezece ani. Cei trimişi la muncă în lagărele nem eşti de dincolo de Bug. Editura Hasefer – Bucureşti 2003. În lagărul Peciora. pag. Vapniarca. Acmecetka şi multe altele. nu mai aveam pe cineva căruia să-i pese de mine. 107 – 134. împuşcarea unor evrei de către jandarmi.Gold – Timpul lacrimilor secate.”*) Mul i evrei din ghetouri au fost împuşca i de jandarmi. Bogdanovka. În ghetoul Berşad. instalat chiar pe malul Bugului. am rămas singură pe lume. şase evrei care mergeau spre Moghilev pentru a-şi căuta familiile. Nu mai era nimeni care să mă iubească necondi ionat. . dintre care cele mai cunoscute erau cele de la Peciora. era înconjurat cu trei rânduri de sârmă ghimpată şi păzit de o puternică gardă. Un fel de pustiu mi-a năpădit sufletul.

Iată ce relatează în calitate de martoră supravie uitoare: "În lagăr nu era nici un fel de organizare. "interna ii lagărului. Bety Petrescu-Şechter din Dorohoi. Teritoriul era înconjurat cu sârmă ghimpată şi sentinelele păzeau zi şi noapte orice ieşire din lagăr ca nimeni să nu scape din acest iad. Numărul celor mor i în acest lagăr a atins procentul de 80%. ca să-şi salveze copiii de la moarte prin înfometare. neavând posibilitatea aprovizionării cu alimente. 20% reuşind să fugă şi să ajungă în unele ghetouri din alte localită i. restul de cca. mul i se hrăneau cu carnea cadavrelor umane care erau în preajmă. Nu exista nici un mijloc de aprovizionare. fierbeau pe ascuns carne din cadavre. care erau apoi încărcate cu interna i din lagăr pe care îi transportau spre locuri de exterminare. Ca să nu moară. După cum arată M. un frate mai mic şi al i dorohoieni au fost evacua i din Moghilev în luna octombrie 1942. Unii se culcau pe cadavrele ce urmau să fie scoase în zilele următoare. fiecare căuta să recupereze câte ceva pe care să se poată aşeza. fost preşedinte al Comitetului Evreiesc din Moghilev. Multe mame. Condi iile din acest lagăr erau din cele mai barbare. Oamenii erau zdren ăroşi. (în prezent domiciliată în Bucureşti) împreună cu mama. făcând un fel de supă şi le dădeau celor mici să mănânce spunându-le că este carne de vită. Nu aveam pe ce dormi. Katz. se hrăneau cu cadavre omeneşti". în lagărul Peciora.De multe ori veneau de peste Bug camioane nem eşti. murdari şi lihni i de foame. .

Tivrin şi Crasna. lagărul de la Scazine a fost desfiin at. mai ales diareea şi scabia au făcut sute de victime." Lagărul de la Peciora a fost printre pu inele locuri din Europa în care unii evrei dispera i din cauza foamei la care erau supuşi au fost obliga i să devină canibali. Unii evrei au fost împuşca i pentru că au încercat să treacă peste sârma ghimpată care înconjura lagărul. În toamna anului 1942. comuniştii sau având convingeri ideologice de stânga. În lunile mai-iunie 1942. fiecare aşteptând sfârşitul. evreii rămaşi în via ă au fost duşi pe jos spre Bug în satele Voroşilovka. unde mai mult de jumătate au murit de foame şi boli. Situa ia era disperată şi fără speran ă. foamea necru ătoare şi bolile de tot felul. Lagărul de la Scazine s-a înfiin at în primăvara anului 1942 şi era destinat evreilor ce urmau să fie evacua i din oraşul Moghilev. aruncau peste gardul lagărului diverse resturi vegetale. Lagărul de la Vapniarca a fost creat pentru internarea celor suspecta i de legături cu socialiştii. din milă. care.Noaptea se auzeau ipetele disperate ale unor de inu i care aveau dureri îngrozitoare din cauza foamei şi a altor boli care bântuiau în lagăr. . aproape 400 de evrei din oraşul Moghilev au fost aduşi în acest lagăr. Uneori veneau ărani ucraineni. Mizeria care a domnit aici. care pentru noi erau adevărate delicatese.

În jude ul Golta au fost organizate cunoscutele lagăre de la Bogdanovka. opera ie care a durat aproape două luni şi a fost executată de un grup de cca 200 de evrei. restul de interna i au fost masacra i în grupe de 3-400 folosindu-se în acest scop cartuşe explozive. pentru ca ulterior să ajungă la peste 1500. bolnavii nu erau îngriji i. Cadavrele celor împuşca i au fost arse. unii de inu i au fost tortura i. Bolnavii şi infirmii au fost băga i în grajduri cărora li s-a dat foc. După desfiin area lagărului de la Vapniarca. interna ii sufereau de sete şi foame. În aprilie 1943. unde au fost interna i în majoritate evrei localnici ucraineni şi evrei basarabeni. interna ii au fost hrăni i aproape în exclusivitate cu mazăre furajeră.Dacă la început. zeci de mii de evrei au fost masacra i de jandarmi români şi poli işti ucraineni de etnie germană înrola i în trupele SS. Murgescu. lagărul avea doar 100 de de inu i. în luna august 1942. la mijlocul lunii septembrie 1942. ceea ce adus la îmbolnăvirea lor de latirism. . în perioada decembrie 1941februarie 1942. în aceste lagăre. În lagăr domnea lipsa de igienă. numărul interna ilor creşte la 1135. colonelul I. evreii rămaşi au fost interna i în lagărele de la Grosulovo şi Slivina. un număr de 427 de evrei din lagăr au fost trimişi în jude ele Balta şi Golta pentru a fi întrebuin a i la muncă. prefectul jude ului Golta. Domanovka şi Acmecetka. Din ordinul lui Modest Isopescu. Din ordinul comandantului lagărului.

… În diminea a zilei de 21 decembrie 1941.000 de evrei aduşi de autorită ile antonesciene la Bogdanovka. Era frig. La Bogdanovka. dar barăcile goale. casele în care ne aflam au fost înconjurate de poli işti ucraineni şi de solda i români. Sus pe colină. originară din Chişinău. Ucrainenii de-abia aşteptau să mai fie arunca i afară în cur ile sovhozului cadavrele celor mor i. Ce era mai bun din îmbrăcămintea mor ilor luau solda ii români. nu se mai aflau porci. Pia a de lângă casele de jos ale sovhozului era neagră de oameni. fără uşi şi fără ferestre. Din toate barăcile oamenii erau goni i afară. oboselii. se numără printre cei 120 de evrei rămaşi în via ă din totalul celor cca 60. un frate mai mare şi un frate geamăn. Din nou drumurile erau pavate cu trupuri. discutând aprins ce ordine trebuie date. Pe drum călcam pe trupuri de oameni care nu rezistaseră frigului. câ iva ofi eri nem i şi români priveau. . Acum. îi aşteptau pe evrei. împreună cu mama. ajunge la Bogdanovka la sfârşitul lunii noiembrie 1941. am auzit împuşcături. O iarnă timpurie cu ger şi viscol. În încăperea noastră nimeni nu ştia de unde vin. După epuizante peregrinări prin diverse lagăre din Transnistria. zilnic erau arunca i din baracă cei care muriseră noaptea. zdren ele le lăsau pentru ucraineni. pe cine … Cam după o oră. Redăm mai jos fragmente din mărturia acestei supravie uitoare: “Ce era Bogdanovka? Sub orânduirea sovietică a fost un sovhoz “model” unde se creşteau porci. zi de iarnă grea. Cine împuşcă.Esther Golbelman. Se repezeau ca ulii de pradă să-i despoaie.

Pe marginea râpei stăteau poli işti ucraineni şi jandarmi români. Împuşcau cu schimbul.000 de oameni pe zi: femei. din cocini. de dragul de a trage câteva gloan e ca să-i sperie pe jidanii care au mai rămas … “Vacan a” pe care şi-au luat-o ucigaşii a inut până la 7-8 ianuarie 1942. lângă malul Bugului. bărba i. . foame. peste foc. Ucrainenii trăgeau cu puşca. Solda ii români o ineau într-o be ie. Se ucideau cam 2. îi aruncau de vii direct în râpă. Era Crăciunul. În ziua de 22 decembrie am rămas închişi în barăci. Trupurile lor cădeau peste focul făcut în fundul gropii. Ucigaşii erau ocupa i cu evreii de sus. Ini ial. bătrâni. În ziua de 18 sau poate 20 ianuarie 1942 a sosit ordinul Comandamentului Român să nu mai fie nimeni ucis. aşa. trunchiuri de copaci.De sus. la Bogdanovka. Câte opt mai odihni i luau locul celor opt … obosi i de atâta împuşcat … Echipele de evrei dezbrăcau mor ii şi îi împingeau în râpa din dosul păduricei. De acolo şi fumul! Sus. Pe copii nici nu-i mai împuşcau. buşteni. În aceste flăcări erau aruncate cadavrele evreilor ucişi sus. Nimeni nu ştia nimic. evreii au fost omorâ i până în ziua de 25 decembrie. de pe deal – unde erau barăcile cu zeci de mii de evrei caza i în cocinile de porci – se ridica fum. În râpa de lângă Bug mai fumegau cadavrele evreilor ucişi… O sută douăzeci am rămas în via ă. Între timp cei din barăci mureau pe capete de frig. Pe cei maturi îi ucideau. Au stropit acest rug cu benzină şi i-au dat foc. împuşcându-i. pe malul râpei. solda ii români i-au pus pe evrei să strângă crengi uscate. epuizare.

După război. Cei judeca i la Domanovka pentru crimele comise la Bogdanovka au fost condamna i de către Tribunalul Sovietic la moarte. I-am recunoscut pe cea mai mare parte dintre cei care au fost ucigaşii de la Bogdanovka. De prin tufişuri. Depinde de diavolul sau îngerul din sufletele noastre. Pe banca acuza ilor lipseau – bineîn eles – jandarmii şi ofi erii români.. curate. criminali de război. Râpa mai exista.) în Israel. . zăpezi. majoritatea de origine germană. 225-242 – Editura Libra – Bucureşti. trece i Nistrul!”. 2002 (care cuprinde mărturia completă a supravie uitoarei). a avut loc la Domanovka procesul câtorva zeci de poli işti ucraineni. uscate de soare şi vânt. oasele celor care au fost ucişi. Am făcut un şoc. Am sim it nevoia să revăd locurile unde mi-au fost ucişi cei dragi. Pământul de la Bogdanovka e îmbibat de sânge. am plecat la Bogdanovka. pag. Mai suntem în via ă câ iva… Mâine-poimâne vălul uitării se va aşterne şi peste aceşti martiri asasina i numai pentru “vina” că s-au născut evrei … Şi mâine poate. Pedeapsa a fost executată.a. ofi erii nem i. Am plecat la Domanovka să asist la proces. femeile vor naşte şi vor creşte copii care au şansa să devină asasini fioroşi sau victime nevinovate. Albe. sângele fra ilor noştri evrei. În urmă cu câ iva ani. Dar şi de educa ie …”*) *) Din cartea scriitoarei Sonia Palty “Evrei. din malurile abrupte. ……………………………………………………………………. înainte de a alia (emigra – n. în lumea asta nebună. din pământ ieşeau la vedere oase. Am plâns amarnic. spălate de ploi.

să execute acest ordin diabolic şi astfel a fost salvată via a acestor nevinova i. în mod deosebit din partea reginei mamă Elena şi a altor personalită i române. Bucovina Viitoare. 4. **) * Ilisei Ilie. . 1999. Locotenentul a refuzat. Astfel este cazul locotenentului Ioan D. Alexandru Şafran. După numeroase interven ii şi insisten e. împreună cu alte personalită i (evrei şi neevrei) s-a organizat o importantă operă de ajutorare a deporta ilor.(Tel Aviv. să ucidă cu ajutorul mitralierelor cca. Ioan – Dosarele suferin ei – Grupul Editorial Muşatinii. chestorul oraşului Tiraspol. Popescu. cu riscul vie ii sale. Astfel sub conducerea nemijlocită a dr. iunie. salvând astfel pe cei 347 de evrei care mai erau în via ă la acea dată. care în seara zilei de 18 august 1941 a primit ordin de la colonel. Popescu D. guvernul antonescian a acceptat să se trimită ajutoare evreilor deporta i în Transnistria.300 de evrei aduna i în nişte barăci. Marele Rabin al României. 1988) * * Unii ofi eri şi solda i români au ajutat şi salvat de la moarte evrei deporta i în Transnistria. a desfiin at lagărul şi i-a cazat pe evrei la ăranii ucraineni din localitate.**) Maiorul Orăşanu de la legiunea de jandarmi Moghilev aflând de situa ia disperată în care se găseau evreii interna i în lagărul de la Capusterna (în grajduri de vite şi cocini de porci ale unui fost colhoz) a venit personal la fa a locului.

flămânzi. mii de orfani au rămas pe drumuri.Cu toate piedicile şi greută ile întâmpinate. . Tot din jude ul Dorohoi trebuie să-l amintim şi pe avocatul Panait Panaitescu. a venit din proprie ini iativă în ghetoul Moghilev unde a împăr it la evrei cunoscu i şi chiar necunoscu i o sumă mare de bani din propriul buzunar şi astfel de cazuri au fost numeroase. judecat şi condamnat. fiind secondat în toată activitatea sa de învă ătorul Nae Nem eanu. la întoarcerea în Dorohoi. goi şi destina i mor ii. a început tratative cu conducerea Centralei Evreilor din România şi cu al i conducători evrei. alimente. cetă eni de mare omenie care şi-au riscat via a şi libertatea pentru a-i ajuta pe evreii afla i în suferin ă în Transnistria. a fost denun at. obiecte de îmbrăcăminte şi încăl ăminte etc. ajutoare individuale în bani. Astfel este cazul sublocotenentului Vlad Beiu şi al aghiotantului Petru Muraru. medicamente. Acesta din urmă. Aceste ajutoare au adus alinare suferin elor evreilor deporta i şi de multe ori au salvat vie i omeneşti. Datorită ajutoarelor trimise din ară. pentru readucerea în ară a unor categorii de evrei deporta i. Marino. care în calitate de ofi er în rezervă a adus bani şi medicamente evreilor din Moghilev. Colonelul Alex. În Transnistria. au fost posibile organizarea unor orfelinate. în care au fost strânşi o mare parte din aceşti orfani şi salva i de la moarte. În partea a doua a anului 1943. când guvernul Antonescu şi-a dat seama că războiul este pierdut. s-au trimis în Transnistria ajutoare colective în bani. Ajutoare sub formă de bani au fost trimise de evreii rămaşi în ară prin diverşi locuitori creştini.

980 şi bucovineni 36. *) **) M. . Carp . W. dr. Filderman indică circa 70.000 de evrei rămaşi în via ă. Restul de peste 50. Carp . 3.000 de supravie uitori iar raportul lui I.*) Recensământul colonelului Rădulescu arată 61. Pe de altă parte.Editura Diogene. 511. Stănculescu.000 de deporta i.**) Se poate deci aprecia că cca 60-70.761).000 de persoane. pag. circa 1850 de copii orfani şi câteva mii din vechiul Regat . din totalul celor 150.000 de persoane). 455-458.în total circa 10-12. Câ i evrei români (din fosta Românie Mare) au dispărut în Transnistria? Conform unui referat întocmit de Ministerul de Interne la începutul lunii septembrie 1943 pe baza înregistrării făcute de Inspectoratul General al Jandarmeriei (pe jude e şi localită i). 1996.În urma acestor tratative dificile. cca 80-90.000 de supravie uitori. Rezultă că.Editura Diogene.Cartea Neagră. în Transnistria au mai rămas în via ă un număr de 50. vol. 1996. 75. au fost readuşi la sfârşitul anului 1943 şi începutul anului 1944.000 de supravie uitori rămaşi în Transnistria au fost elibera i de trupele sovietice după 20 martie 1944 şi au ajuns acasă în lunile ce au urmat.000 de evrei au fost extermina i în Transnistria. vol.741 de evrei (dintre care basarabeni 13. M. pag. evreii supravie uitori din jude ul Dorohoi (peste 6.000 de evrei au rămas în via ă la sfârşitul anului 1943. în condi iile grele ale frontului. 3.Cartea Neagră.

000 de victime. după trecerea acestei regiuni sub administra ie românească (conform în elegerii de la Tighina din 19 august 1941).000 de evrei ucraineni. 135. 8 de la pag. 90%). rezultă că autorită ile române au preluat cca. VI. SOARTA EVREILOR LOCALNICI UCRAINENI DIN TRANSNISTRIA În Transnistria. 300. urmat de cel al evreilor dorohoieni (aproape 50%).194 de suflete (conform recensământului sovietic din 1926). . autorită ile române au preluat şi un număr mare de evrei localnici ucraineni. care însumează cel pu in 5. Procentul de exterminare al evreilor deporta i a fost de cca.*) *) Vezi tabelul nr. 54-60%. 107. După izbucnirea războiului mai mult de jumătate din aceştia s-au retras cu autorită ile sovietice (inclusiv cei înrola i în armata sovietică).În acest număr sunt cuprinşi şi evreii ucişi sau mor i pe parcursul deplasării. Cel mai mare grad de exterminare s-a înregistrat la evreii basarabeni (cca. La evreii bucovineni pierderile oscilează între 35 şi 40%. Din datele de care dispunem. Înainte de război în această regiune trăiau cca. dintre care la Odessa 153. al ii au dispărut în timpul lungului asediu al oraşului Odessa sau au fost ucişi de trupele germane de cură ire a terenului (Einsatzgruppe D).000 de evrei localnici ucraineni.

orele 1745. La Bucureşti este redactat şi transmis cel mai grav ordin din întreaga perioadă a guvernării mareşalului Ion Antonescu. 224 din 30 iulie 1993.*) *) Mihai Pelin . emis sub nr. supunând popula ia civilă şi în mod deosebit pe evrei la represalii. a sărit în aer. Ele au fost declanşate fără a se stabili vinova ii pentru această explozie. cu explozie întârziată. Din cauza exploziei deosebit de puternice clădirea s-a prăbuşit ucigând militari şi civili români şi germani. clădirea fostului sediu al NKVD. Ca urmare. în care se stabilise comandamentul militar român din Odessa. Autorită ile române au reac ionat foarte violent.Ziarul "Ora" nr. după un îndelungat asediu. 35 solda i şi 9 subofi eri şi func ionari. a fost instalată de tehnicieni sovietici cu înaltă pregătire în acest domeniu.La data de 16 octombrie 1941 Odessa a căzut. Se apreciază că numărul acestora era de cca 80. 223 din 27 iulie 1993 şi nr. În rândul acestora era şi un număr însemnat de evrei refugia i din Basarabia. La 22 octombrie 1941.Masacrele săvârşite de militarii români la Odessa .000 de suflete. Nu se ştie cu exactitate care a fost numărul evreilor din Odessa prelua i de autorită ile române. mii de evrei sunt spânzura i în pie e publice sau împuşca i fără discernământ şi fără judecată. în total 61 de persoane.563 / 24 octombrie 1941. 16 ofi eri. . Este de presupus că o asemenea încărcătură. Din datele publicate rezultă că în explozie şi-au pierdut via a un general.

.. Revoltat am întrebat cine a făcut această barbarie.. această ruşine. dar popula ia rămasă în oraş a început o jefuire totală a locuin elor...10. Acest ordin se va distruge după citirea lui. Pe de altă parte pe zidurile Odessei a apărut un comunicat fără semnătură al Comandamentului Militar prin care se dispunea ca to i evreii să părăsească oraşul în cursul zilei de 23 octombrie şi să plece în coloane spre Dalnic... pe toate străzile principale şi pe la col uri stăteau spânzura i câte 4 ... To i indivizii ce intră în prevederile ordinului nr...... ... Evreii îngrozi i au părăsit locuin ele şi avutul lor şi s-au îndreptat cu miile spre Dalnic.. Executarea tuturor evreilor din Basarabia......................1941......... vor fi băga i într-o clădire în prealabil minată şi care se va arunca în aer... încă neexecuta i şi al ii ce mai pot fi adăuga i............. Mareşal Antonescu ordonă: 1..... 2.. Gherman Pântea.” În legătură cu evenimentele sângeroase de la Odessa...... Cei în drept mi-au spus că ei nu ştiu nimic.. refugia i la Odessa. instalat de guvern a trimis mareşalului Ion Antonescu o scrisoare din care redăm mai jos câteva fragmente: “M-am trezit diminea a (23 octombrie – n.“Pentru domnul general Macici: Ca represalii....) având în fa ă o scenă îngrozitoare şi anume. dl..... de care noi nu ne vom spăla niciodată în fa a lumii civilizate... 3...... iar popula ia înspăimântată fugea prin oraş în toate păr ile...s. 302858/3161 din 23.5 oameni....... Aceasta se va face în ziua înmormântării victimelor noastre.. primarul român al oraşului.. .

Cristian Troncotă în cunoscuta sa carte “Glorie şi tragedii”: “În aceeaşi diminea ă. Mi s-a spus că aceştia vor fi executa i ca represalii în urma ordinului dumneavoastră. Ajungând coloanele de mii de oameni.) apar pe străzile şi pie ele Odessei spânzurători. între *) Cristian Troncotă – Glorie şi tragedii – Editura Nemira. Coloana înaintată însă de evacua i a fost re inută de organele militare. În ziua de 24 octombrie 1941. Odessa are în momentul de fa ă circa 50. . maşinile şi strigând cu to ii: “Trăiască mareşalul Antonescu. le-am oprit şi le-am vorbit în ruseşte. anume la marginea Odessei. însă jandarmii şi poli ia încep să adune mii şi zeci de mii de oameni. (23 octombrie 1941 n. primeşte ordinul de a escorta pe aceşti nenoroci i către un loc unde ei nu bănuiau ce-i aşteaptă. salvatorul nostru!” Era un act drept. mareşal a dat ordin să vă înapoia i la casele voastre.000 de evrei rămaşi în oraş. 2003 – pag.a. iar al ii erau împuşca i la întâmplare astfel că în aceiaşi diminea ă. pe care-i închideau în marea închisoare de la Odessa. circa 5000 de oameni au fost executa i la Odessa.Am plecat spre Dalnic pentru a înapoia evreii în oraş. arătând că s-a produs o greşeală şi că dl. S-au petrecut cu această ocazie scene sfâşietoare . Au năvălit asupra noastră sărutându-ne mâinile.” *) Ce s-a întâmplat în oraş şi la bariera Dalnic este redat din documente de dl. La ora prânzului execu iile încetează. 76. hainele. Compania a 2-a din Batalionul 10 mitraliere divizionar. căci popula ia n-a avut nici un amestec în catastrofa de la 22 octombrie.

Transportul a durat până în ziua de 24 octombrie 1941. unde se aflau patru magazii lungi de aproximativ 25 – 30 metri şi late de aproximativ 10 . pentru a se face economie de timp şi muni ie. ordonă personal deschiderea focului. era compus din 40 – 50 de inşi. prin care s-au introdus gurile de mitralieră. era presărat cu cadavrele copiilor. Astfel. astfel că drumul de la închisoare până la locul de execu ie. femei. Locotenent–colonelul Deleanu Nicolae. cădeau imediat. în cele patru magazii. încolona i şi mâna i ca vitele către abator. Primul lot adus la locul execu iei. Pentru executarea în masă s-au făcut creneluri în pere ii magaziilor. a fost băgat într-un şan antitanc şi întors cu fa a spre pământul care forma parapetul şan ului.. însă erau împuşca i de către jandarmi. acele care nu se putuseră hotărî să se despartă de so ii lor.. înspre acele magazii . De inu ii – copii. iar în a patra magazie au fost băgate femeile şi copii. În timpul transportului. femeilor şi bolnavilor . bătrâni şi bolnavi de toate vârstele – sunt scoşi din închisoare. care lega i strâns cot la cot. cu frânghii. În total după spusele martorilor. Coca. datorită slăbiciunii. La comanda locotenent–colonelului Deleanu Nicolae şi locotenent–colonelului Niculescu M. ora 14.15 metri. Constatându-se că acest procedeu nu satisface scopul urmărit s-a hotărât să se treacă la executarea lor în masă... s- . atrăgând aten ia solda ilor ca să tragă fiecare câte un foc ochit.. au intrat peste 5000 de oameni.bariera Dalnic. au fost băga i în primele trei magazii bărba ii şi câteva femei şi anume. lung de circa 3 kilometri. mul i dintre cei încolona i.

cu ajutorul unui furtun. După aceea la o scurtă comandă s-a dat foc. . devenind totul un scrum. producând un vacarm îngrozitor. Limbi uriaşe de foc s-au înăl at spre cer. gaz şi benzină. Gloan ele însă n-au putut răzbate până la ultimul om. ipetele sfâşietoare au acoperit detunăturile gloan elor de mitralieră. întunericul se lăsa pe la ora 17. dar nu atât de radical ca să şteargă urmele crimei. fiind luna octombrie. s-a recurs la un procedeu şi mai odios. s-au umplut cu paie podurile şi acoperişurile. Prin acoperiş se mai vedeau oamenii deveni i tor e vii care căutau să iasă din focul îngrozitor care-i cuprinsese. mijloc prin care s-a crezut că se va şterge orice urmă a ororilor sălbatice.a tras în plin. S-a observat deci că nici acest procedeu nu satisface dorin a criminală de a termina cât mai repede această opera iune macabră şi cum. anume la exterminarea prin ardere. cât şi ieşirile magaziilor. iar în focul mistuitor s-au înfră it mor ii cu vii. conform ordinului ce-l aveau de la locotenent – colonelul Niculescu M. Coca împuşcau pe acei care încercau cu disperare să se salveze prin ultimul mijloc de scăpare. Pentru realizarea acestui procedeu s-au astupat atât crenelurile făcute de solda i. s-au stropit pere ii şi acoperişurile şi s-au aruncat înăuntru. Jandarmii însă.

....... cum nici cei mai fantezişti scriitori ai lumii nu şi-au putut imagina vreodată....... a fost aruncată în aer. închişi în aceste ultimele magazii..... pentru ca efectele represalilor să impresioneze popula ia Odessei.......... după ce s-au mitraliat cei dinăuntru.. astfel că a doua zi s-au continuat şi repetat aidoma procedeele din ajun... 563 din 24 octombrie 1941 a fost executat”. femeile... s-au zbătut între chinurile groaznice a aşteptării mor ii şi poate slaba speran ă că miile de oameni sacrifica i în ajun...... O noapte întreagă şi o bună parte din diminea a următoare.... Prin aceste procedee s-a reuşit până la căderea nop ii să fie extermina i cei care erau închişi în primele două magazii. la ora 1735 în ziua de 25 octombrie 1941... arzând.În întunericul care începuse să se lase.. Ba ceva mai mult....... deoarece crimele se pare că nu obosiseră zelul odioşilor făptuitori. Comandantul Armatei a 4-a Române din Odessa transmite următorul mesaj telegrafic: “Raportăm că ordinul cifrat nr............... . Speran e zadarnice.. la orele 21.. urmând ca opera iunea să continue a doua zi... care încercau prin ultimele mijloace şi puteri să-şi salveze via a..”*) La data de 27 octombrie 1941....00... 2003 – pag. copiii şi bătrânii.... ... între care şi aceea în care erau închise femeile şi copii. ar fi putut să potolească setea de sânge a nemiloşilor şi cruzilor executan i ai ordinelor de represalii..... 79–80. *) Cristian Troncotă – Glorie şi tragedii – Editura Nemira...... pentru celelalte două magazii...... spectacolul oamenilor goi. magazia în care erau bărba ii.... constituia pentru cei prezen i un spectacol halucinant şi înfiorător.

a. Cabinet.R.C. 10/2004. am adus. Vezi stenograma Consiliului de Miniştri din 13 noiembrie 1941 – A. în represaliile de la Odessa au fost ucişi cel pu in 25. S. Bucovinei şi Transnistriei. Ovidiu Anca. sus inea.000 . dosar 477/1941. de la poştă. a declarat la proces că “din informa iile luate de la persoanele cu care am vorbit s-au executat 15.E.”*) Gheorghe Alexianu. S-a făcut aşa?” La care prof. M.R. filele 10. printre altele. guvernatorul Transnistriei a răspuns: “Au fost şi împuşca i şi spânzura i pe străzile Odessei”. Ceea ce m-a surprins în mod deosebit – şi asta n-am să uit niciodată – era că.20. Fond P. Hary Kuller – Un document inedit despre represaliile antievreeşti de la Odessa (octombrie 1941) – F. Muzeului şi arhivei istorice a evreilor din România. *) **) .L. pag. personal. pe care cifratorul l-a decodat în fa a mea şi a generalului Trestioreanu. nr.E. B.000 de evrei localnici ucraineni şi evrei basarabeni refugia i. C.-C.36.500 (ce urmau să fie executa i – n. următoarele: “În anii 1941-1944 am fost activ pe frontul de răsărit cu gradul de maior. la şedin a Consiliului de Miniştri cu guvernatorii Basarabiei. guvernatorul Transnistriei. 52. 11. După aruncarea în aer a clădirii Comandamentului armatei române din Odessa.**) După cum sus in unii cercetători. Colonelul în retragere. ordinul de represalii de la Bucureşti. la venerabila vârstă de 95 de ani. – Buletinul Centrului.În ziua de 13 noiembrie 1941. la sfârşit.) specificând ca aceştia să fie evrei din Odessa. 53 (Lya Benjamin – Stenograme). Alexianu.S. în interviul înregistrat pe casetă video pe care l-a dat în septembrie 2003. ordinul stabilea şi o cifră de 22. mareşalul Ion Antonescu a precizat printre altele următoarele: “Am spus să se împuşte câte 200 evrei pentru fiecare mort şi 100 evrei pentru fiecare rănit. Dr.000 de oameni”. Gh.

A. Gh. Domanovka şi Akmecetka. Deci să-mi sco i to i jidanii din Odessa. M. mii de evrei din oraşul şi jude ul Odessa au fost deporta i pe jos. dar scoate-i din Odessa. dosar 478/1941. alte zeci de mii de evrei din Odessa. Gh. o scrisoare în care-i scria. Alexianu. filele 110. Gh. la data de 20 ianuarie 1942. Alexianu. în lagărele Bogdanovka. au fost deporta i în jude ul Berezovka. Fond P. C. În legătură cu deportarea evreilor din Odessa. printre altele: **) Vezi stenograma Consiliului de Miniştri din 16 decembrie 1941 . S. poate să moară o mie. La începutul anului 1942. Nu vreau să ştiu nimic. din ordinul guvernatorului Transnistriei. efectuând deportări chiar înaintea acestui ordin. primarul oraşului. Alexianu a îndeplinit întocmai ordinul primit de la mareşalul Ion Antonescu. Deportarea s-a făcut cu trenuri în lunile ianuarie şi februarie. a adresat guvernatorului Transnistriei. În lunile octombrie-noiembrie 1941. Alexianu cu privire la evreii rămaşi în via ă la Odessa: “Bagă-i în catacombe. 153. în jude ul Golta. Poate să moară o sută. 120.”**) Guvernatorul Gh. Gherman Pântea. Cabinet. 112.Trebuie să arătăm că autorită ile române au predat nem ilor 3000 de evrei pentru cei 15 mor i ai lor. mareşalul Ion Antonescu dă următoarea dispozi ie prof. B. bagă-i în Marea Neagră. 158 (Lya Benjamin – Stenograme). La şedin a Consiliului de Miniştri din 16 decembrie 1941. . rămaşi în via ă după represalii. pot să moară to i…. în lunile ianuarie şi februarie 1942. pe care i-au împuşcat şi îngropat într-un şan anticar din afara Odessei.

*) Mul i dintre evreii deporta i din Odessa. 77. Marele Stat Major roagă a i se comunica dacă poli iştii germani pot să aibă astfel de ini iative pe teritoriul aflat sub administra ie românească”. devine de-a dreptul barbară. făcută acuma în toiul iernii. iar ea. fiindcă nu aveau unde să cadă. cu data de 3 decembrie 1941. pentru refacerea oraşului şi nimeni nu se gândeşte la complotări şi răzmeri e”. din 12 mai 1942. înghesui i în vagoane de vite. v-am raportat în scris că popula ia evreiască a Odessei nu prezintă nici un fel de pericol pentru siguran a Odessei. în nota cabinetului militar nr. se arată că “Marele Stat Major raportează că în perioada 10 martie – 24 aprilie 1942. . extenua i şi bolnavi. poli ia germană a dat foc cadavrelor. cei mai mul i au murit de frig. câmpurile erau presărate cu cadavrele celor care cădeau slei i de putere sau erau împuşca i pentru că nu se puteau ine de convoi. Evreii rămaşi în via ă porneau în coloane pe jos. Mai mult. Cei degera i şi bolnavi au fost despăr i i şi duşi într-un loc de unde nu s-au mai întors niciodată. foame şi boli sau au fost pur şi simplu ridica i şi ucişi de poli iştii ucraineni de etnie germană înrola i în trupele SS. 2003 – pag. mâna i de jandarmi spre diverse lagăre. atăt verbal cât şi în scris că această evacuare este nedreaptă şi neumană. După executare.“V-am raportat. Sosi i după câteva zile la Berezovka. prin ferestrele cărora sufla un vânt năprasnic. *) Cristian Troncotă – Glorie şi tragedii – Editura Nemira. jandarmii îi sileau pe supravie uitori să descarce cadavrele din vagoane. mureau în picioare şi mor ii continuau să stea aşa înghe a i. Ajunşi la destina ie şi interna i în lagăre. ba din contră. B2. Pe acest “drum al mor ii” (prin Mostovoi şi Lidovici). au fost împuşca i de poli iştii germani. ea s-a pus pe lucru. pe muncă. un număr de 4047 de evrei interna i în lagăre din jude ul Berezovka. Semnificativ este faptul că.

comisar pentru problemele evreieşti. frig şi boli. autorită ile române au concentrat cea mai mare parte din evreii localnici ucraineni rămaşi în via ă la Odessa şi alte jude e. 115.Evreii sub regimul Antonescu .pag. zeci de mii de evrei localnici ucraineni au fost ucişi în lagărele de la Bogdanovka. arată că la acea dată au supravie uit doar 13. cei mai mul i găsindu-şi sfârşitul prin împuşcare. Radu Lecca.000 de evrei localnici. Raportul Şaraga. Trebuie subliniat faptul că în jude ele Golta şi Berezovka.000 au fost extermina i sub autoritate românească. rezultă că din cei cca. 302 şi 348. sus ine că la data de 20 noiembrie 1943 se aflau în via ă cca. BILAN TRAGIC PENTRU EVREII DE SUB GUVERNAREA ANTONESCIANĂ *) Radu Ioanid . Bucureşti 1997. Editura Hasefer. . întocmit în anul 1943. Aşa cum am arătat. cca.000 de evrei localnici ucraineni. VII. 20. ardere de vii. Domanovka şi Akmecetka din jude ul Golta.*) Dacă este să dăm crezare ultimei cifre. foame.000 de evrei localnici ucraineni. 135.Mareşalul Antonescu pune următoarea rezolu ie pe această notă: “Nu este în atribu iile statului major să se îngrijoreze de această problemă”.

pers.extermina i . numărul total al evreilor extermina i. 29 iunie – 6 iulie 1941 -Asasinările în masă ale evreilor din Basarabia.În teritoriile aflate sub autoritatea românească în perioada celui de al doilea război mondial. 21–23 ianuarie 1941 .Pogromul de la Dorohoi.000 8.Rebeliunea legionară. rezultă din următorul tabel statistic sintetic: Evrei .A. 1 iulie 1940 .000 130 155. Bucovina de Nord şi inutul Her a (22 iunie – 1 septembrie 1941) 55. EVREI ROMÂNI – TOTAL .Pogromul şi trenurile mor ii de la Iaşi.000 70 .

000 În teritoriile aflate sub guvernare antonesciană.Alte victime B.. 1941 – martie 1944) .000 270. Din numărul total de 270. toate celelalte victime apar in perioadei de guvernare antonesciană.000 evrei români din fosta Românie Mare şi 115.800*) 115. precum şi alte victime din perioada războiului. Cele mai multe victime s-au înregistrat în Transnistria. Tătărăscu.000 de evrei români (din fosta Românie Mare) şi cca 115. EVREI EXTERMINA I– TOTAL (A+B) TRANSNISTRIA – LOCALNICI 80. Notă: Cu excep ia evreilor ucişi în pogromul din Dorohoi sub guvernare Gh.000 11. evreii basarabeni refugia i la Odessa ucişi în timpul represaliilor.Transnistria (sept. cca 200.000 de evrei localnici ucraineni. *) . Cuprinde evreii ucişi sau mor i în timpul deplasării spre Transnistria.000 evrei localnici ucraineni).000 de evrei (155.000 de evrei extermina i. respectiv peste 80.000 au dispărut în teritoriul dintre Nistru şi Bug. în total au fost extermina i cca 270. EVREI UCRAINENI DIN TOTAL C.

teritoriu cunoscut şi sub denumirea de “zonă a supravie uirii”. Trebuie subliniat însă faptul că în această zonă au avut loc pogromul antievreiesc de la Bucureşti. CONCLUZII În perioada celui de-al doilea război mondial. VIII. în pogromurile de la Dorohoi şi Bucureşti şi în alte locuri de tristă amintire.000 de evrei din teritoriile de sub guvernarea antonesciană.000 de evrei au fost ucişi în Basarabia. iar cca 5. declanşat de legionari în zilele de 21–23 ianuarie 1941 (130 de mor i). Din numărul total de 675. pogromul şi trenurile mor ii de la Iaşi din perioada 29 . Vechiul Regat şi Transilvania de Sud. respectiv în pogromul şi trenurile mor ii de la Iaşi.Un număr de cca 55.000 au murit în drum spre inutul mor ii din Transnistria. Bucovina de Nord şi inutul Her a în primele luni după declanşarea războiului.000 de evrei au fost ucişi în Vechiul Regat şi în Transilvania de Sud. Restul de peste 10. dar aici guvernul Antonescu nu a aplicat un program generalizat de deportare şi exterminare. în care evreii au fost supuşi unor persecu ii dure şi inumane. s-au conturat două zone diferite: Zona 1. gradul total de exterminare reprezintă un procent de 40%. pentru evreii din teritoriile aflate sub autoritatea antonesciană.

A. la Bucureşti s-a constituit un consiliu clandestin sub conducerea dr. precum şi numărul evreilor din România care trebuiau transporta i la fiecare două zile cu aceste trenuri. 96-107 – Editura Hasefer. . stabilind chiar şi orarele trenurilor. Principalul pericol de moarte. dr. itinerarul şi sta ia de destina ie din Polonia. Pentru înlăturarea pericolului deportării în masă a evreilor din această zonă. Filderman. Mitropolitul N. Şef Rabinul României. autorită ile germane au făcut mari presiuni asupra guvernului Antonescu. a atenuării prigoanei rasiale şi a ajutorării deporta ilor din Transnistria. Nicolae Lupu şi Ghi ă Pop .000 de mor i). fie în mod direct. Bălan al Sibiului. M. trimiterea a zeci de mii de evrei în detaşamente de muncă for ată şi aplicarea unui număr mare de legi şi măsuri antisemite care au dus popula ia evreiască la disperare şi incertitudinea supravie uirii zilei de mâine. Benvenisti. 8. Froimescu. Alexandru Şafran. 4. În realizarea planului lor de lichidare a evreilor din Europa. 1996. Iuliu Maniu. de care erau amenin a i evreii din această zonă a fost eventuala lor deportare în lagărele de exterminare germane din Polonia. F.000 de evrei în Transnistria. din care mai făceau parte W. dar mai ales prin intermediul unor personalită i ale României.*) Interven iile la guvern sau chiar la mareşalul Antonescu ale unor personalită i ca regina mamă Elena.iunie – 6 iulie 1941 (cca.fruntaşi ai Partidului *) Alexandru Şafran – Un tăciune smuls flăcărilor – pag. Schwefelberg şi al i conducători evrei. deportarea a cca. Ion Mihalache. Acest consiliu se întrunea periodic şi stabilea măsurile care trebuie întreprinse pentru a contracara ac iunile pe care urma să le întreprindă guvernul.

C. un merit important îi revine şi Dr.*) Dar rolul hotărâtor l-au avut fără îndoială eşecul războiului fulger preconizat de Hitler şi ulterior înfrângerea de la Stalingrad. Cu această ocazie Maniu a prezentat lui Antonescu “argumente” pentru anularea planului de deportare care. De altfel. ob inând de multe ori rezultate pozitive. În salvarea vie ii evreilor din România. Maniu şi Antonescu s-au întâlnit la 11 septembrie 1942. Brătianu .primarul Cernău ilor şi ale altora. în calitate de fost preşedinte al Federa iei Uniunilor de Comunită i Evreieşti din România şi de cunoscut om politic.nun iul papal la Bucureşti. l-a influen at într-o oarecare măsură pe mareşal.liderul Partidului Na ional Liberal. *) Jean Ancel – Contribu ii la istoria României. Constantin I. au contribuit în mare măsură la sistarea deportărilor şi atenuarea prigoanei rasiale. i-a înfruntat cu curaj şi inteligen ă pe conducătorii regimului Antonescu. care l-au determinat pe mareşalul Antonescu să refuze categoric cererea Germaniei de a-i deporta pe evreii din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud în lagărele de exterminare naziste din Polonia. . pag. din punctul de vedere na ional românesc şi nu ca o favoare care trebuie făcută evreilor. în atitudinea guvernului antonescian fa ă de evrei intervine o schimbare. Patriarhul Nicodim. Filderman i-a predat lui Iuliu Maniu un memoriu detaliat cuprinzând principalele idei împotriva deportării. 242–248.Na ional ărănesc. W. desigur. Traian Popovici . preconizându-se chiar readucerea acasă a unor categorii de evrei deporta i în Transnistria. după înfrângerea de la Stalingrad. În vara anului 1942. Filderman care. 2 – partea a doua – Editura Hasefer. în sensul reducerii intensită ii persecu iilor. Andrea Cassulo . 2003. vol.

În consecin ă, în această zonă au supravie uit peste 300.000 evrei, fapt deosebit de pozitiv, dacă inem seama că în multe din ările vecine, cu excep ia Bulgariei, s-au aplicat în totalitate prevederile “solu iei finale” preconizate de guvernarea nazistă.de la Berlin. Această zonă a fost şi locul unde unii evrei refugia i din Ardealul de Nord şi-au găsit salvarea. De aici un număr limitat de evrei au putut emigra spre Israel. Procentul de exterminare din această zonă a fost de numai 3,5%. Zona 2. Teritoriile din nord–estul României, respectiv jude ul Dorohoi, Bucovina (de Sud şi de Nord), Basarabia şi Transnistria. În această zonă, denumită de unii autori şi “zona mor ii”, guvernul antonescian a aplicat un program deliberat şi generalizat de deportare şi exterminare în masă a evreilor. Motivând că doreşte să-i pedepsească pe evreii din Basarabia, Bucovina de Nord şi inutul Her a pentru purtarea necorespunzătoare a unor evrei atât în timpul retragerii trupelor române cât şi în perioada ocupa iei sovietice, guvernul antonescian a desfăşurat un adevărat război de exterminare a evreilor în primele luni după izbucnirea războiului şi i-a deportat în Transnistria aproape în totalitate pe cei rămaşi în via ă. După cum arată şi cunoscutul istoric Dinu C. Giurescu, răspunderea pentru aceste acte şi purtări necorespunzătoare "apar ine unor persoane individuale”.*) Ea nu poate fi în nici un caz generalizată la întreaga colectivitate de aproape 200.000 de evrei pe care i-au preluat autorită ile române după eliberarea Basarabiei şi
*)

Realitatea Evreiască nr. 51 (851) din 16-31 mai 1997.

Bucovinei de Nord. Nu trebuie uitat faptul că zeci de mii de evrei au fost deporta i de autorită ile sovietice în Siberia. De altfel, multe din actele antiromâneşti amintite mai sus au fost înfăptuite nu de evrei ci de persoane apar inând etniilor rusă, ucraineană şi chiar română. Deportarea evreilor în Transnistria s-a extins şi la evreii din Bucovina de Sud şi jude ul Dorohoi, care nu au fost niciodată sub ocupa ie sovietică. Cauza adevărată a deportărilor şi exterminărilor a fost purificarea etnică, adică înlăturarea elementului evreiesc din aceste teritorii şi orice altă justificare este o pură abera ie luată în considerare doar de creduli. Ca urmare, în această zonă, gradul de exterminare a evreilor a atins procentul de 63,2% la evreii români din Basarabia, Bucovina şi jud. Dorohoi şi 85,2% la evreii localnici ucraineni din Transnistria. Exprimat în cifre absolute, reprezintă peste un sfert de milion de evrei extermina i. În această zonă a avut loc cu precădere Holocaustul antonescian. Unii comentatori prezintă aproape în exclusivitate situa ia evreilor din “zona supravie uirii” şi caută să ocolescă şi să uite în mod inten ionat cele întâmplate în “zona mor ii”. Guvernul antonescian şi autorită ile române din acele vremuri sunt prezentate ca salvatoare şi se cere chiar reabilitarea unor persoane condamnate pentru crimă şi genocid. Din câte se cunoaşte, nu există ară în care legisla ia să prevadă prescrierea crimelor săvârşite împotriva umanită ii, chiar dacă persoanele respective au contribuit ulterior la salvarea unor vie i omeneşti.

* *

*

Exterminarea evreilor din unele teritorii şi localită i din România, în procesul general al Holocaustului din Europa, prezintă unele particularită i. În majoritatea ărilor cotropite de nazişti precum şi în cele aliate, autorită ile locale nou instalate au colaborat la identificarea evreilor şi la încărcarea lor în trenuri destinate lagărelor germane de exterminare din Polonia. Gazarea şi arderea cadavrelor în aceste lagăre au fost executate însă în întregime numai de către naziştii germani. Din România sub guvernare antonesciană, nici un tren cu evrei nu a plecat în lagărele de exterminare naziste. În schimb, autorită ile române, din proprie ini iativă, au planificat, organizat şi aplicat propriul program de cură ire a terenului, respectiv de exterminare a evreilor. La şedin a Consiliului de Miniştri din 5 septembrie 1941, mareşalul Antonescu declara clar şi fără echivoc: "Să nu crede i că sunt un inconştient. Să nu crede i că atunci când am hotărât să deparazitez via a neamului românesc de to i evreii, nu mi-am dat seama că produc o mare criză economică. Dar mi-am spus că este un război pe care-l duc. Şi atunci, ca la război, sunt pagube pentru na ie. …………………………………………………………………………

Ea a avut loc în condi iile de teroare. înecări în Nistru şi Bug etc. . l-am scăpat pentru totdeauna.000 de evrei români şi evrei localnici ucraineni. Cabinet. S.. M. C. jaful şi deportarea urmată de foame. pentru a nu scăpa “acest moment istoric” au fost folosite toate metodele men ionate pe parcursul lucrării: execu ii în masă prin împuşcare. B. deportare în lagăre şi de nimicire a evreilor. spânzurare. dosar 476/1941. filele 107-109. Au lipsit camerele de gazare. dar chinurile şi moartea brutală a victimelor în Transnistria şi în celelalte locuri arătate în lucrare au fost la fel de barbare şi inumane ca cele din lagărele de exterminare naziste.. ini iate şi înfăptuite aproape în întreaga Europă de către conducătorii Germaniei naziste. În realizarea acestui program. frig şi boli. dinamitare. deshidratare şi asfixiere în trenuri ale mor ii. recurgându-se la metode barbare (unele unice în Europa) pentru eliminarea fizică a acestora. Fond P. Exterminarea evreilor din teritoriile sub autoritate românească nu a fost o ac iune izolată. *) Vezi stenograma Consiliului de Miniştri din 5 septembrie 1941 . ardere de oameni vii.A. 116. Aşa cum am arătat aplicarea acestei politici în teritoriile sub guvernare antonesciană a dus la exterminarea a cel pu in 270.Dacă scăpăm momentul acesta istoric de acum. autorită ile române au procedat la deportarea şi exterminarea în masă a evreilor în mod deosebit din partea de nord–est a României.127-129. 115."*) În consecin ă. Din această cauză putem afirma că genocidul evreilor din România face parte integrantă din Holocaustul european. 143-144 (Lya Benjamin – Stenograme).

deşi erau state cu regim fascist. . conducătorul statului. nu a permis exterminarea nici unui evreu.aliate sau ocupate de Germania fascistă. Discursul politic al mareşalului se schimbă radical. În Finlanda.În Europa. nu au adoptat politica de exterminare rasială a lui Hitler. Dar schimbarea situa iei de pe front. în rândul conducătorilor României apare tot mai des spectrul întunecat al posibilită ii pierderii războiului şi implicit apropierea pentru ei a orei socotelilor. 112. a fost creat de victoriile temporare de pe front şi de siguran a câştigării războiului şi avea ca scop final cură irea ării de evrei. Lichtenstein. sus inut cu multă insisten ă de mareşalul Ion Antonescu. Începând din anul 1943. care. Irlanda şi Turcia) precum şi în Spania şi Portugalia. nu au fost ucişi evrei în ările care au luptat împotriva Germaniei fasciste. 13 de la pag.*) În România. prin eşecul războiului fulger al lui Hitler şi ulterior prin înfrângerea armatei germane de la Stalingrad şi modificarea echilibrului de for e în favoarea alia ilor au făcut ca guvernul antonescian să nu-şi poată pune în aplicare întregul program de “deparazitare şi purificare etnică”. *) Vezi tabelul nr. evreii au plătit un greu tribut de sânge. respectiv în Marea Britanie şi teritoriul neocupat al Uniunii Sovietice. în ările neutre (Elve ia. "momentul istoric care nu trebuie scăpat". În restul statelor din Europa. care a fost aliată cu Germania şi a luptat împotriva Uniunii Sovietice. Gustav Emil Mannerheim. Suedia.

.... începând cu anul 1943... dacă în România a fost sau nu Holocaust şi care a fost dimensiunea acestui fenomen.... .... Bucovina şi Transnistria..... **) Vezi stenograma Consiliului de Miniştri din 20 aprilie 1943 – A.... fiindcă printr-o asemenea măsură a mea au fost scoşi evreii din ară?"**) În consecin ă. ci a organizat şi aplicat în mod concret Holocaustul..La şedin a Consiliului de Miniştri din 20 aprilie 1943. B.... Bucovina şi Transnistria... nu se mai punea problema deportării evreilor din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud în lagărele de exterminare din Polonia............... . microfilme rola 1-106 (Lya Benjamin – Stenograme). prigoana rasială a scăzut din intensitate.... din ară şi de peste hotare..... dar aceasta a participat la Holocaustul din Basarabia...... continuă să aibă loc discu ii în contradictoriu.... mareşalul Antonescu declara: "Eu lupt să câştig războiul. întrucât aceste teritorii erau sub administra ie românească... ceea ce este eronat... Se acreditează chiar ideea că în România nu a fost Holocaust.... Fond 103.... S...... "Şi atunci să expun eu genera iile viitoare ale neamului să fie pedepsite....... dar se poate întâmpla ca să-l câştige democra iile". deportările în Transnistria s-au sistat aproape în totalitate..... În prezent....... cu ocazia unor întâlniri şi reuniuni între specialiştii din domeniu........ Guvernul Antonescu nu a participat la Holocaustul din Basarabia..

Dar parcurgerea lui până la capăt ar reprezenta o certitudine că asemenea evenimente reprobabile nu se vor mai repeta niciodată pe pământul românesc. pretorii. guvernatorii. prefec ii. aveau dreptul de via ă şi moarte asupra evreilor şi poartă răspunderea pentru crimele săvârşite în aceste teritorii. dar acestea s-au făcut în colaborare sau cu acordul tacit al autorită ilor române. Poporul român are dreptul să cunoască adevărul şi să tragă concluziile şi învă ămintele care se impun. Afirmăm încă o dată că poporul român nu este vinovat şi nu poate fi culpabilizat pentru cele întâmplate. DATE CALENDARISTICE MEMORABILE ÎN PERIOADA PRIGOANEI RASIALE ŞI A GENOCIDULUI DIN TERITORIILE AFLATE SUB AUTORITATEA ROMÂNEASCĂ . Drumul spre adevăr şi asumarea răspunderii este însă lung şi anevoios. comandan ii de legiune de jandarmi şi al i factori de răspundere reprezentau autoritatea românească. Nimeni nu neagă faptul că în aceste teritorii unele crime s-au comis şi de către subunită i germane de poli ie SS. răspunderea juridică şi morală revenind autorită ilor antonesciene din acea perioadă precum şi unor elemente criminale şi extremiste care au participat la acest genocid. Bucovina şi Transnistria.În Basarabia.

prin promulgarea unor legi rasiale de inspira ie nazistă. . Tătărăscu – în perioada căreia a avut loc cedarea Basarabiei. 4 iulie 1940 – 4 septembrie 1940 – Guvernarea Ion Gigurtu. prima manifestare a prigoanei rasiale. primul guvern care a transformat antisemitismul în politică de stat. Acest guvern promulgă în ianuarie 1938. Concomitent au loc în ară primele ac iuni criminale împotriva evreilor (aruncări din trenuri. 4 septembrie 1940 – Generalul Ion Antonescu preia puterea politică în România. În perioada guvernării Gigurtu se înrăută eşte situa ia evreilor din România. 6 septembrie 1940 – Regele Carol al II-lea este obligat să abdice în favoarea fiului său Mihai. uciderea unor evrei în diverse localită i). 7 septembrie 1940 – Generalul Ion Antonescu cedează Bulgariei Dobrogea de Sud – teritoriu cunoscut sub numele de Cadrilater. La data de 30 august 1940. Legea revizuirii cetă eniei.28 decembrie 1937 – 10 februarie 1938 – Guvernarea Goga-Cuza. în timpul guvernării Antonescu. care va continua cu intensitate crescândă în perioada următoare şi mai ales în anii celui de al doilea război mondial. 24 noiembrie 1939 – 4 iulie 1940 – Guvernarea Gh. în baza Dictatului de la Viena. guvernul Gigurtu cedează Ungariei Ardealul de Nord. Bucovinei de Nord şi inutului Her a către Uniunea Sovietică şi pogromul antievreiesc de la 1 iulie 1940 din oraşul Dorohoi (70 mor i).

14 septembrie 1940 – România este proclamată prin Decret Regal. Concomitent au loc asasinate înfăptuite de legionari împotriva unor personalită i româneşti. 25 de temple şi sinagogi profanate sau incendiate. 22 iunie 1941 – Germania fascistă dezlăn uie războiul împotriva Uniunii Sovietice. jafuri şi distrugeri. Prin acest Decret Regal. Horia Sima este numit conducătorul Mişcării Legionare. Rebeliunea este înăbuşită de armată. mişcarea legionară înlăturată de la conducere şi interzisă. pe cuprinsul întregului teritoriu al ării. devastate şi unele incendiate. prezidat de generalul Ion Antonescu. rebeliunea are drept bilan 130 de evrei ucişi. format exclusiv din militari şi tehnicieni care va continua şi chiar înăspri prigoana rasială împotriva evreilor prin promulgarea de legi antievreieşti. 14 septembrie 1940 – 21 ianuarie 1941 – Perioada guvernării legionare. care se soldează cu masacre. Pentru popula ia evreiască din Bucureşti. puterea este preluată în întregime de generalul Ion Antonescu. 616 magazine şi 547 locuin e evreieşti jefuite. Se adoptă numeroase legi antievreieşti şi au loc multe cazuri de maltratare şi ucidere a evreilor de către legionari. 21 – 23 ianuarie 1941 – Rebeliunea legionară în scopul preluării puterii în totalitate de către legionari. Mişcarea Legionară este recunoscută ca singura mişcare în noul stat iar generalul Ion Antonescu este numit Conducătorul Statului Legionar şi Şeful Regimului Legionar. în care este antrenată şi România. 28 ianuarie 1941 – Se formează un nou guvern. Stat Na ional-Legionar. .

9 – 13 octombrie 1941 – Deportarea evreilor din Bucovina de Sud în Transnistria. itinerare. Unii sunt evacua i şi în lagărele de la Târgu Jiu şi Craiova. preşedintele ad-interim al Consiliului de Miniştri. 29 iunie – 6 iulie 1941 – Pogromul şi trenurile mor ii de la Iaşi (cca. expune în Guvern planul său de “purificare etnică. . 12 septembrie – 10 noiembrie 1941 – Deportarea în Transnistria a evreilor rămaşi în via ă din Basarabia. Bucovina de Nord şi inutul Her a după un plan bine pus la punct. 19 august 1941 .În perioada premergătoare şi după declanşarea războiului. după un îndelungat asediu. puncte de trecere a Nistrului şi jude e de destina ie din Transnistria. 22 iunie 1941 .000 de mor i).septembrie 1941 – Perioada terorii şi asasinatului în masă a popula iei evreieşti din Basarabia. pe centre de deportare (lagăre de tranzit şi ghetouri). 8.Încheierea la Tighina a unui pact între Germania şi România prin care teritoriul dintre Nistru şi Bug (cunoscut sub numele de Transnistria) trece sub autoritatea românească. pentru migra iunea for ată a întregului element evreiesc din Basarabia şi Bucovina. 55. 8 iulie 1941 – Mihai Antonescu. zeci de mii de evrei sunt evacua i din localită ile rurale şi din oraşele mai mici şi concentra i în oraşele reşedin ă de jude . Bucovina de Nord şi inutul Her a (cca. 16 octombrie 1941 – Căderea oraşului Odessa. care trebuie zvârlit peste grani ă”.000 de mor i).

Iarna anului 1941-1942 – În condi iile unei ierni aspre.22 octombrie 1941 – Clădirea Comandamentului Militar Român din Odessa (instalat în fostul sediu al NKVD) sare în aer. a evreilor din Basarabia. Golta (în majoritate evrei localnici ucraineni şi basarabeni). . 23 – 26 octombrie 1941 – Asasinatele sângeroase de la Odessa. 16 decembrie 1941 – Se desfiin ează Federa ia de Comunită i Evreieşti din România şi se înlocuieşte cu Centrala Evreilor din România. Exterminarea ca represalii a zeci de mii de evrei localnici ucraineni şi evrei basarabeni refugia i în oraş. Se declanşează o cumplită epidemie de tifos exantematic care va secera mii de vie i omeneşti. Domanovka şi Akmecetka) şi în alte lagăre şi ghetouri. boli şi mizerie.000 de evrei deporta i). Noiembrie 1941 – Concentrarea evreilor localnici ucraineni din sudul şi centrul Transnistriei şi a unor evrei basarabeni în lagărele din jude ul Golta (Bogdanovka. 35 solda i şi 9 subofi eri şi func ionari). 7 – 13 noiembrie 1941 – Deportarea evreilor din jude ul Dorohoi în Transnistria. Bucovina şi jude ul Dorohoi (cca 142. în urma acestui atentat au fost ucise 61 de persoane (un general. 16 ofi eri. zeci de mii de evrei din ghetourile şi lagărele din Transnistria au murit de foame. 17 noiembrie 1941 – Încheierea deportării în Transnistria din toamna anului 1941. 21 decembrie 1941 – 20 ianuarie 1942– Masacrarea evreilor din lagărul Bogdanovka – jud. frig.

000 de evrei din Cernău i. Anul 1942 – Deportarea în Transnistria a cca. pentru organizarea asisten ei evreilor care mai erau în via ă în Transnistria. Golta (în majoritate evrei localnici ucraineni şi basarabeni). . până nu se va crea o institu ie pentru organizarea acestei ac iuni. 4. 1 ianuarie 1943 – Deplasarea primei delega ii a Comisiei de Ajutor de la Centrala Evreilor condusă de Fred Şaraga.846 de copii orfani din Transnistria. Februarie 1942 – Masacrarea evreilor din lagărele de la Domanovka şi Acmecetka – jud. 9 martie 1944 – Repatrierea a 1. 19 noiembrie 1942 – Ofensiva sovietică de la Stalingrad care se va solda cu încercuirea şi distrugerea Armatei a VI-a Germană şi schimbarea cursului războiului. 20 – 26 decembrie 1943 – Repatrierea evreilor deporta i din jude ul Dorohoi şi a unor categorii de evrei deporta i din Vechiul Regat. 7 – 28 iunie 1942 – Deportarea în Transnistria a unui nou lot de cca. 27 februarie 1942 – Scufundarea vasului Struma (769 de mor i).000 de evrei din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud. Aceasta va avea ca urmare şi schimbarea în mare măsură a atitudinii guvernului Antonescu fa ă de soarta evreilor din România. 4.Ianuarie – februarie 1942 – Deportarea evreilor supravie uitori din Odessa în lagărele şi ghetourile din jude ul Berezovka şi din alte jude e din Transnistria. 15 octombrie 1942 – Se comunică Hotărârea Consiliului de Miniştri de a nu se mai face nici un fel de deportare de evrei. 14 iunie 1942 – Deportarea în Transnistria a unui nou lot de 450 de evrei din jude ul Dorohoi.

.20 martie 1944 – Trupele sovietice au atins Nistrul şi au eliberat întreaga regiune din nordul Transnistriei şi implicit cca.000 de evrei români şi 115.Recensământul General al Popula iei României din 29 decembrie 1930. rezultate din recensămintele popula iei şi alte înregistrări speciale: . DATE ŞI CALCULE STATISTICE PRIVIND EVREII DIN ROMÂNIA ÎN CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Cifrele statistice folosite în lucrare s-au stabilit în cea mai mare parte pe baza datelor oficiale ale statului român.000 de evrei localnici ucraineni din Transnistria). 50. 23 august 1944 – Încheierea prigoanei rasiale şi a Holocaustului dezlăn uit împotriva evreilor din teritoriile aflate sub autoritate românească (extermina i: 155.000 de evrei deporta i din Basarabia şi Bucovina rămaşi în via ă la acea dată în acest inut. 3 august 1944 – Scufundarea vasului Mefkure (416 evrei mor i).

949 290.Inventarierea Basarabiei şi Bucovinei de Nord în august-septembrie 1941.000 teritoriile cedate) 2.000 3.Înregistrarea evreilor rămaşi în via ă în Transnistria efectuată de Inspectoratul General al Jandarmeriei în luna septembrie 1943.000 . .Recensământul locuitorilor având sânge evreiesc din luna mai 1942.841 350.Alte înregistrări speciale. .. . 1. . România (fără 329. Basarabia.Recensământul popula iei de la 6 aprilie 1941. Transilvania de Nord 148.294 159.930 800. Numărul evreilor din România în anii 1930 şi 1940 SPECIFICARE ROMÂNIA MARE – TOTAL 1.000 1930 1940 756. Bucovina de Nord şi Her a (URSS) (Ungaria) 277.

în perioada 1930 – 1940 sporul natural la evrei a fost de 6.070 persoane.000.786 de suflete. datorită sporului natural şi migra iunilor de popula ie evreiască din şi spre alte ări. se poate socoti că evreii din România n-au sporit în intervalul 1930 – 1940 cu o cifră care să întreacă 50. se arată în raport. După cum se arată într-un memoriu întocmit de Institutul Central de Statistică (Oficiul de Studii) semnat de Anton Golopen ia.000 Notă: Datele pentru anul 1930 – reprezintă persoanele de religie mozaică înregistrate la Recensământul General al Popula iei României din 29 decembrie 1930. Numărul evreilor din teritoriile aflate sub autoritatea antonesciană după izbucnirea războiului Evrei SPECIFICARE după . lipsind indica ii privind evreii intra i în ară clandestin. Cadrilater (Bulgaria) 846 1.4. evreii au sporit în intervalul 1930 – 1940 cu 43. 2. În concluzie. dar se precizează că modificarea cifrei popula iei evreieşti prin migra iune nu este cunoscută cu exactitate. Datele pentru anul 1940 s-au calculat inând seama de modificările intervenite în perioada 1930 – 1940. Conform tabelului de mai sus.

În Vechiul Regat şi 312. EVREI ROMÂNI (fără Transilvania de Nord şi Cadrilater) a.000 Transilvania de Sud b.000 540. Bucovina şi jude ul Dorohoi din care: Bucovina de Nord şi inutul Her a . 192.persoane EVREI – TOTAL (1+2) 1.000 .000 228.000 în Basarabia.000 675.în Bucovina de Sud şi jude ul Dorohoi 36. În Basarabia.izbucnirea războiului .

000 de evrei din Basarabia.000 de evrei localnici ucraineni.000 . după eliberarea Basarabiei.000 de evrei din Transilvania de Nord şi Cadrilater precum şi cca. Nu s-au inclus 160. Bucovina de Nord şi inutul Her a extermina i în perioada de la izbucnirea războiului şi până la deportările în Transnistria . EVREII LOCALNICI UCRAINENI DIN TRANSNISTRIA Notă : Datele din tabelul de mai sus cuprind evreii din teritoriile aflate sub autoritatea românească. cei înrola i în armata sovietică. 100. care s-au retras voluntar sau silit cu autorită ile sovietice (inclusiv cei deporta i în Siberia. Numărul evreilor din Basarabia. ucişi în bombardamente şi de trupele germane de cură ire a terenului. 3.2. mor i la asediul Odessei etc). prelua i de autorită ile române după trecerea Transnistriei sub administra ie românească.calcul statistic 135. Bucovina de Nord şi inutul Her a. Bucovinei de Nord şi inutului Her a şi trecerea regiunii Transnistria sub administra ia românească. S-au inclus 135.

1941 *) extermina i 22. Evrei şi din prelua i de 10.1941 O mare parte din aceşti refugia i au fost ucişi în represaliile de la Odessa. Înregistra i la inventarierea de la 01.înainte de 126. Rămaşi sub autoritate 192.1941 .09. în 55.000 antonesciană 2.Specificare Evrei total persoane 1.06.434 deportare 3. Evrei basarabeni refugia i la Odessa 4.566 Bucovina de Nord şi inutul Her a perioada 1.000 *) autorită ile române Basarabia. .09.

TOTAL Bucovina de Nord .737 24.742 20.Cernău i .Storojine Basarabia . Numărul evreilor din Basarabia.Mărculeşti (Soroca) .Tg.434 53.497 4.000 10.în lagăre şi ghetouri .883 65.Ghetoul Chişinău Persoane 126.809 49.Secureni şi Edine i (Hotin) .909 10. Vărtăjeni (Soroca) . Bucovina de Nord şi inutul Her a existen i înainte de deportare Specificare EVREI .312 72.625 6.4.096 .în oraşe .

081 109.434 17. Numărul evreilor din România deporta i în Transnistria . Datele au fost verificate şi din alte surse în care au fost găsite valori apropiate.Deporta i (în anul 1941) Diferen a .După Congresul Mondial Evreesc – Sec iunea din România – Popula ia evreească în cifre – Memento statistic – 1945. Basarabia.calcul statistic - Specificare 1. Bucovina de Nord şi inutul Her a -Înregistra i la data de 1 IX 1941 -Înregistra i la data de 20 V 1942 . 37-38 (pe baza inventarierii Basarabiei şi Bucovinei de Nord în august-septembrie 1941).353 4.Deporta i din Cernău i 7–28 EVREI -TOTAL- 126. 5. pag.000 .

iunie 1942 Total deporta i 2. Dorohoi (fără Her a) .000 179 23. Jud.353 . Vechiul Regat şi Transilvania de Sud 10.Existen i înainte de deportare .316 inutul 24.134 450 9.684 12. Bucovina de Sud -Existen i înainte de deportare -Înregistra i la data de 20 V 1942 Total deporta i (diferen a) 3.Deporta i (în anul 1941) Diferen a .821 113.000 2.Deporta i la data de 14 VI 1942 Total deporta i 4.Înregistra i la data de 20 V 1942 .

Din lagărul Tg.276 6.968 1.046 407 85 554 .Total deporta i TOTAL DEPORTA I DIN ROMÂNIA 3.pers - EVREI DEPORTA I – TOTAL Din care: 1. Din cei afla i în libertate 3. Din penitenciare c.968 151. Jiu b. Numărul evreilor din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud deporta i în Transnistria Specificare Deporta i total . Suspecta i cu vederi de stânga a.

2. Care au cerut repatrierea în Basarabia 3. S-au mai făcut deportări şi ulterior acestei date. Pentru lipsă de la muncă de folos obştesc*) 4.500 Situa ie la data de 12-X-1942. Numărul evreilor deporta i din România extermina i în Transnistria SPECIFICARE Evrei total % . Condamna i pentru diverse delicte şi al ii 5. Din batalionul de muncă 120 Balta (care a func ionat aproape doi ani în Transnistria) *) 578 594 250 1. 7.

000 100.40-46 70.000 60.54-60 90. 8. aceştia însumând cel pu in 5. Evreii localnici ucraineni din Transnistria trecu i sub autoritatea antonesciană .0 Notă : În numărul total al evreilor deporta i şi extermina i în Transnistria sunt incluşi şi evreii care au fost ucişi sau au murit pe drum.000 150.persoane EVREI DEPORTA I ÎN TRANSNISTRIA .000 de victime.TOTAL EVREI EXTERMINA I ÎN TRANSNISTRIA TOTAL 80.TOTAL EVREI RĂMAŞI ÎN VIA Ă .situa ia în luna noiembrie 1941 - .

10.total existen i la sfârşitul lunii noiembrie 1941.000 85.000 30. la 20.198 Transnistria trecu i sub autoritate românească –total 1.Ucişi în timpul represaliilor de la Odessa (22-26.Supravie uitori Odessa 3.1941) 2.198 . Evrei ucraineni din nordul şi sudul Transnistriei existen i în noiembrie 1941 .SPECIFICARE EVREI TOTAL persoane - Evreii localnici ucraineni din 135.

extermina i în perioada celui de-al doilea război mondial *) Aduna i în lagărele Bogdanovka. Acmecetka şi alte lagăre şi ghetouri din jud.198 3.000 70. Numărul evreilor localnici ucraineni sub autoritatea antonesciană.000*) 9. Domanovka.a. Golta şi Berezovka.005 848 4. inclusiv cei mor i pe drum. În nordul şi vestul Transnistriei – total -Moghilev -Şargorod -Râbni a -Tulcin -Spicov -lagărul Peciora -lagărul Rogozna -Balta şi alte localită i b.000 1.467 118 27 3. . Deporta i în jud.733 2. Golta şi Berezovka din alte localită i din Transnistria 15.

2 După Radu Lecca. .3.000 14. comisar pentru problemele evreieşti 10.persoane - % Evrei localnici ucraineni total Rămaşi în via ă la sfârşitul războiului Extermina i *) 135. Numărul total al evreilor din teritoriile sub autoritatea antonesciană. pag.SPECIFICARE Evrei total .vol.Carp-Cartea Neagră. 1996. extermina i în perioada celui de al doilea război mondial Notă: Datele au fost stabilite după M.8 85.000*) 115. 207 – Editura Diogene.0 20.000 100.

Extermina i între 22 iunie şi 1 septembrie 1941 în Basarabia.Pogromul şi trenurile mor ii de la Iaşi (29 iunie – 6 iulie 1941) .Transnistria (septembrie 1941 – martie 1944) 80.000 70 130 ianuarie 1941 . EVREI ROMÂNI .Pogromul de la Dorohoi – 1 iulie 1940 Rebeliunea legionară 21–23 155.000 8.SPECIFICARE EVREI EXTER MINA I A.000 . Bucovina de Nord şi inutul Her a .000 55.

800*) 115.000 155.000 28.pers 1. Din Vechiul Regat şi *) Evrei extermina i -pers- Gradul de exterminare % Gradul de supra-vie uire % 540. EVREI LOCALNICI UCRAINENI TOTAL EVREI EXTERMINA I (A+B) 11.. EVREI ROMÂNITOTAL a.7 71. evreii basarabeni refugia i la Odessa ucişi în timpul represaliilor precum şi alte victime din perioada războiului.000 270.000 11. Gradul de exterminare şi supravie uire a evreilor din teritoriile de sub autoritatea antonesciană în perioada celui de-al doilea război mondial SPECIFICARE Evrei la începutul războiului .3 Cuprinde evreii ucişi sau mor i în timpul deplasării spre Transnistria. .Alte victime B.

Dorohoi 228.000 3. EVREI LOCALNICI UCRAINENI.000 270.000 115. Din Basarabia.2 40.2 36.TOTAL 135.000 63.000 b. Balan a demografică a evreilor sub guvernarea antonesciană Evrei români (din fosta Românie Mare) .0 144.000 2. Bucovina şi jud.000 85.5 12.0 14.Transilvania de Sud 312.8 11.5 96.8 60.000 TOTAL (1 + 2) 675.

Evrei din România Mare în anul 1940 (fără Tran-silvania de Nord şi Cadrilater) 3.total - 1. Rămaşi sub guvernarea refugia i la Odessa mor i.00 640.97 0 bombardamente şi de trupele germane 100. sovietică.00 de cură ire a terenului. Evrei retraşi cu autorită ile sovietice după izbucnirea războiului (inclusiv încorpora i deporta i în în armata Siberia. în timpul asediului etc) .00 0 607. ucişi în 0 540. Evrei din România Mare după recensământul din anul 1930 (fără Transilvania de Nord şi Cadrilater) 2. 4.SPECIFICARE Evrei .

00 0 310. numărul total al evreilor extermina i sub guvernarea Antonescu. din care: .000 53.000 de oameni.Din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud (fără jud. Rămaşi în via ă la războiului.Extermina i (diferen a) 0 sfârşitul 385.000 8. Dorohoi) Din Basarabia (întorşi din Transnistria) . .antonesciană 5.Din Bucovina de Nord şi Sud (întorşi din Transnistria şi cei nedeporta i) .00 0 Notă: inând seama şi de cei cca 115.Din jude ul Dorohoi (întorşi din Transnistria şi cei nedeporta i) 6. însumează 270.00 0 14.000 155. ucişi în perioada ocupa iei române.000 de evrei localnici ucraineni din Transnistria.

Precizări la unele date statistice din tabelul 12: Numărul evreilor români rămaşi în via ă în Transnistria a fost stabilit de Inspectoratul General al Jandarmeriei prin înregistrarea pe jude e şi localită i la data de 1 septembrie 1943. Potrivit acestei situa ii, dintre evreii evacua i din Basarabia au rămas în via ă 13.980, iar din Bucovina (de Nord şi Sud) 36.761. La cei din Bucovina trebuie adăuga i şi peste 16.000 de evrei nedeporta i (cei mai mul i din Cernău i). În total, deci, din Bucovina (de Nord şi Sud) au rămas în via ă cca 53.000 de evrei. În jude ul Dorohoi s-au reîntors din Transnistria peste 6.000 de evrei, la care, dacă adăugăm şi cca 2.000 de evrei nedeporta i, numărul celor rămaşi în via ă este de cca 8.000 de evrei.

13. Evreii din Europa extermina i în perioada Holocaustului

Popula ia evreiască ARA înainte de război - pers. -

Evrei extermina i în perioada Holocaustului - pers. -

Procent de exter-minare -%-

EUROPA 1. Polonia 2. Uniunea Sovietică2) 3. Ungaria din care: Ardealul de Nord 4. România (sub guvernarea antonesciană) - evrei români - evrei localnici ucraineni 5. Cehoslovacia 6. Germania 7. Lituania 8. Fran a3) 9. Olanda3) 10. Letonia 11. Grecia

9.211.0001) 3.300.000 3.025.000 564.000 160.000 675.000 540.000 135.000 315.000 210.000 150.000 300.000 150.000 95.000 75.000

5.933.000 2.800.000 1.475.000 335.000 135.000 270.000 155.000 115.000 260.000 170.000 135.000 90.000 90.000 85.000 60.000

64,4 84,8 48,8 59,4 84,4 40,0 28,7 85,2 82,5 81,0 90,0 30,0 60,0 89,5 80,0

12. Iugoslavia 13. Belgia3) 14. Austria 15. Italia3) 16. Bulgaria 17. Alte ări4)

75.000 90.000 60.000 57.000 50.000 20.000

55.000 40.000 40.000 15.000 7.000 6.000

73,3 44,4 66,7 26,3 14,0 30,0

Notă: Cu excep ia datelor pentru România, Ungaria şi Uniunea Sovietică, cifrele de mai sus pe ări au fost extrase sau prelucrate după lucrarea lui Jacob Lestchinsky "Bilan de l'Extermination". Pentru România s-au inclus numai evreii din teritoriile sub guvernarea antonesciană - inclusiv Basarabia, Bucovina de Nord şi inutul Her a după eliberare precum şi Transnistria după trecerea acestui teritoriu sub autoritate românească. Ardealul de Nord a fost inclus la Ungaria, întrucât în acest teritoriu ocupat vremelnic, evreii au fost deporta i în lagărele de exterminare de către statul maghiar. Precizări la unele date statistice din tabelul 13:
1)

Cu evreii din Marea Britanie şi din ările neutre (care nu au fost afectate de Holocaust), popula ia evreiască din

Europa depăşea 9,5 milioane de locuitori.

EVREI ROMÂNI RĂMAŞI ÎN VIA Ă 410. Letonia şi Estonia) şi nici Basarabia. EVREI ROMÂNI DIN FOSTA ROMÂNIE MARE ÎN ANUL 1940 – TOTAL Din care: 1. Danemarca.000 800. din tabel. atunci pierderile din zonele ocupate de nem i în Uniunea Sovietică reprezintă o pondere de 73. Popula ia evreiască de dinainte de război. include atât popula ia din zona ocupată de nem i cât şi din cea neocupată. Luxemburg.8% 3) 4) Inclusiv refugia ii.000 . BALAN A DEMOGRAFICĂ GENERALĂ A EVREILOR DIN FOSTA ROMÂNIE MARE ŞI TRANSNISTRIA ÎN PERIOADA CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL A. Dacă inem seama de faptul că popula ia evreiască din zona ocupată a însumat cca două milioane locuitori. Estonia. Bucovina de Nord şi Transnistria. Norvegia şi Danzig.2) În Uniunea Sovietică nu s-au inclus ările baltice (Lituania.

000) B.000 . extermina i sub guvernarea antonesciană EVREI EXTERMINA I SUB GUVERNAREA ANTONESCU TOTAL Din care: 270. EVREI LOCALNICI UCRAINENI DIN TRANSNISTRIA PRELUA I DE AUTORITĂ ILE ANTONESCIENE Din care: 1.000 135.2. RETRAŞI.000-645. EVREI ROMÂNI EXTERMINA I SUB GUVERNAREA ANTONESCU (800.000 20.000 100. rămaşi în via ă 2.000 135.000 155. UCIŞI ŞI DISPĂRU I ÎNAINTE DE INTRAREA TRUPELOR ROMÂNE 4. EVREI ROMÂNI DIN BASARABIA ŞI BUCOVINA DE NORD.000 115. EVREI ROMÂNI EXTERMINA I SUB GUVERNARE HORTHYSTĂ ÎN ARDEALUL DE NORD 3.

pag. cuprinde circa 51.000 de evrei basarabeni şi bucovineni supravie uitori în Transnistria (înregistrare efectuată de Inspectoratul General al Jandarmeriei la 1 septembrie 1943) plus 16.000 de persoane din peroada 1930-1940.000 evrei nedeporta i din această zonă. 6. 241-253). Cifra de 410.000 (Recensământul General al României din 1941. la ca s-a adăugat creşterea de circa 43..000 PRECIZĂRI CU PRIVIRE LA CON INUTUL METODOLOGIC AL INDICATORILOR STATISTICI PREZENTA I ÎN BALAN Ă I.000 de persoane care cuprinde evreii români (din fosta Românie Mare) în anul 1940. CU PRIVIRE LA EVREII ROMÂNI DIN FOSTA ROMÂNIE MARE A.evrei localnici ucraineni (pct B2) 155. În memoriul întocmit de Institutul Central de Statistică (Oficiul de Studii) semnat de cunoscutul statistician Anton Golopen ia.930). reprezentând sporul natural şi imigran ii veni i din ările vecine invadate de armata germană. 1.000 evrei rămaşi în via ă din fosta Românie Mare. Cifra de 800. se arată că evreii din România nu au sporit în intervalul 1930-1940 cu o cifră care să întreacă 50. a fost stabilită pe baza recensământului din anul 1930 (756.000 115.000 evrei .evrei români (pct A4) .000 evrei supravie uitori şi 2.

pag.000 evrei din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud precum şi 25. .R.000 în Occident) la care se adaugă şi cca 20. ea este confirmată şi de numărul evreilor care au emigrat din România şi Republica Moldova (cca 350.C. care au murit în timpul lungului asediu asupra acestui oraş. 30.E.*) De asemenea. numărul evreilor care trăiau în anul respectiv pe teritoriul României. *) Congresul Mondial Evreiesc – Sec iunea din România “Aşezările evreilor din România” – Memento Statistic. din Basarabia. au fost ucişi în bombardamente pe linia frontului sau împuşca i de trupele speciale germane de cură ire a terenului). Bucovina de Nord şi inutul Her a. 3. 310. . Această cifră este confirmată de înregistrarea făcută de Congresul Mondial Evreiesc în anul 1947.000 în Israel şi cca 70.Bucureşti. ucişi şi dispăru i înainte de intrarea trupelor române.312.nedeporta i din jude ul Dorohoi. .evrei retraşi voluntar sau silit cu autorită ile sovietice (mul i dintre ei.000 evrei supravie uitori din Ardealul de Nord. cuprinde: . 1947. ajunşi din urmă de trupele germane.evrei înrola i în armata sovietică. 2.000 evrei rămaşi în via ă în aceste două state. – mapa Transilvania de Nord).evrei refugia i din Basarabia la Odessa.000 de evrei dispăru i sub guvernare horthystă în Ardealul de Nord (deporta i în lagărele de exterminare în masă din Polonia şi Germania) a fost stabilită de cercetători care au studiat această problemă (Arhiva F. la sfârşitul anului 2000. retraşi.evrei deporta i de autorită ile sovietice în Siberia.000 de evrei români. Cifra de 135. . Cifra de 100. care stabileşte la 428.

000 de evrei. Din oraşul Cernău i au fost deporta i în Siberia circa 10. numărul de evrei care au fost deporta i sau evacua i din Bucovina de Nord şi Basarabia în ultimele săptămâni ale domina iei sovietice depăşeşte 100. într-un studiu apărut în anul 1957.000. Astfel.000 evrei (Jean . ca atare. Această cifră a fost stabilită pe baza unor aprecieri făcute de cercetători cunoscu i în acest domeniu. nu pot fi înregistra i ca extermina i sub autoritate românească. JAFFIS OSS). Filderman. în cunoscuta sa lucrare “Exterminarea evreilor din Europa”. Multe alte documente comunică o cifră apropiată de aceasta privind numărul mare de evrei din Basarabia şi Bucovina de Nord deporta i sau retraşi cu autorită ile sovietice înainte de intrarea trupelor române. Numai din oraşul Chişinău.000 de evrei au fugit din fa a trupelor care au intrat în Basarabia şi Bucovina” (American Jewish Archives.evrei ucişi în bombardamente la Chişinău şi în alte localită i etc. nu au intrat sub jurisdic ia antonesciană şi. Sabin Manuilă şi dr. Cincinnati. 676.000 evrei din Basarabia şi Bucovina s-au retras cu autorită ile sovietice sau au fost deporta i de ele”.000 de evrei din Basarabia şi Bucovina de Nord. Un raport al OSS consideră că “100.000 până la 130.. vol. Radu Ioanid. Dr. la pag. Toate aceste categorii de evrei. indică de asemenea cifra de circa 100.1. care avea înainte de război cca 50. pag. arată că. cca 40. retraşi silit sau voluntar cu autorită ile sovietice. în lucrarea sa “Evreii sub regimul Antonescu”. 398 arată: “conform unor evaluări diverse.000 dintre aceştia au dispărut înainte de intrarea trupelor române. aproximativ 100. Raul Hilberg.

la care se adaugă cei extermina i sub autoritate horthystă (135. partea a II-a. pag.000 de evrei români extermina i sub guvernarea antonesciană stabilit prin balan ă corespunde cu cifra rezultată prin metoda directă stabilită în lucrare. I.000). Asta ne face să tragem concluzia că cifra de circa 100. II. ceea ce confirmă veridicitatea acestei cifre. CU PRIVIRE LA EVREII LOCALNICI UCRAINENI DIN TRANSNISTRIA Situa ia evreilor localnici ucraineni din Transnistria sub autoritatea antonesciană în perioada celui de-al doilea război mondial se prezintă după cum urmează: 1.000 retraşi cu autorită ile sovietice (800. 230) şi astfel de exemple sunt numeroase.Ancel.000) şi cei 100. ucişi şi dispăru i înainte de intrarea trupelor române.000-645. Cifra de 155.000 evrei români extermina i sub guvernarea Antonescu rezultă ca diferen ă între numărul total al evreilor din fosta Românie Mare din anul 1940 şi cei rămaşi în via ă (410. poate fi luată în considerare.000) Trebuie subliniat faptul că numărul de 155. vol. retraşi.000 de evrei. 4. Contribu ii la istoria României. Număr de evrei ucraineni prelua i de .

000-20. Rămaşi în via ă la sfârşitul războiului 20.000 2.000 *) Inclusiv circa 30.autorită ile române TOTAL (a+b+c) 135.000*) c) rămaşi în nordul şi vestul Transnistriei 15.000 din care: a) ucişi în represalii la Odessa 20. .000 b) deporta i în lagărele şi ghetourile din jude ele Golta şi Berezovka 100. Extermina i (135.000) 115.000 3.000 de evrei din Odessa deporta i în lunile ianuarie-februarie 1942. precum şi cei împuşca i sau mor i pe drum.

000 evrei din care. Restul de circa 165. vol.000 de victime din care circa 155. 1996. Editura Diogene. În lagărele şi ghetourile din jude ele Golta şi Berezovka au fost deporta i. pag. Rezultă că numărul total al evreilor extermina i în teritoriile aflate sub autoritatea antonesciană.000 evrei basarabeni refugia i în acest oraş. din alte jude e.000 evrei localnici ucraineni şi circa 50.Numărul evreilor ucişi în represaliile de la Odessa a fost de circa 25. * * * . au dispărut în lungul asediu al oraşului Odessa sau au fost ucişi de către unită ile speciale germane de cură ire a terenului (Einsatzgruppe D) şi în bombardamente.000 de evrei români şi circa 115.000 evrei) sunt men iona i pe localită i de către M. înainte de instalarea autorită ilor române. s-au retras cu autorită ile sovietice (inclusiv cei încorpora i în Armata Roşie). în nordul şi vestul Transnistriei (15. de către autorită ile române circa 150.000 evrei ucraineni.000 evrei cât avea Transnistria înainte de război. în Cartea Neagră. circa 100. circa 20.000 evrei basarabeni şi bucovineni. până la limita de 300. Evreii localnici ucraineni rămaşi sub autoritate românească. Carp .000 evrei localnici ucraineni şi circa 5. 207. 3. însumează circa 270.000 evrei localnici ucraineni. stabilit prin balan a statistică demografică.000 din care.

Dubăsari 38. Arva 5. Dimidovka 40. Balki 34. Clocotma 36. LISTA GHETOURILOR ŞI LAGĂRELOR DIN TRANSNISTRIA 1. Chianovka 35. Alexandrovka 2. Akmecetka 4. Ananiev 3. Esen ial este faptul că. peste un sfert de milion de oameni au fost extermina i pentru singura lor vină că s-au născut evrei. Derebcin . Balta 7.Trebuie însă să recunoaştem că nimeni nu a numărat victimile şi nimeni nu poate stabili cu exactitate numărul acestora. putem afirma cu certitudine că în teritoriile aflate sub guvernarea Antonescu. Djurin 39. Balanovka 6. Crivoje-Ozero 37.

14 Britovka . Bar 9. Frunză 43. Grabiv 46. 11 Bondarovka . 13 Birzula . Grosolovo 47. Gorai 45. 12 Bucov . Israilovka . Ivăşcău a 50. Domanovka 42. Halcin i 49. Hrinovka 48.8. 17 Briceni . Golta 44. 41. Bogdanovka 10 Budi . 16 Berşad . 15 Brailov .

Kopaigorod 56. Iaroga 53. 26 Codima . 23 Capusterna . Kolosovka 55. Lucine . 22 Capustiani .18 Cetvarinovka . Lohova 58. Ladija (carieră de piatră) 57. Iarişev 54. 21 Cazaciovka . 19 Cicelnic . 25 Cariskov . 51. 24 Carlovka . Lozova 59. 20 Cernev . Iampol 52.

Malo Kiriuka 62. Mişcovka 66. 28 Comotcau i . Murafa 65. Marinovka 64. Tatarovka . Moghilev 93. 32 Crasnoje . Lucinik 61. 60. Manikovka 63. 31 Chirnasovka . 29 Cucavka . Slidi 94. 33 Ciorna .27 Cuzmin . 30 Crijopol . 68 Mostovoi . 67 Moloknia .

95. 72 Obodovka . ibulovka .69 Nikolaevka . Trihat 100 . 76 Oliani a . Tridubi 99. 103 Vazdovka . 71 Nesterovka . 74 Ozarine . Tiraspol 98. 77 Ostia . 75 Olgopol . 73 Odessa . Tivrin 97. 102 Tropava . Tulcin 96. 70 Nimra . 101 Trostine .

106 Vorosilovka . 104 Vapniarka . 81 Pankovka . 112 Vaslinovo . . 107 Vigoda . 79 Pasiuka . 84 Raschstadt . 80 Popivitz . 110 Vladislavka . 111 Verhovka . 83 Râbni a . 108 Vinduieni . 105 Vitovka .78 Pavlovka . 109 Vinozi . 85 Savrani . 86 Sumilova . 82 Peciora .

113 Vendiceni . 117 Zemrinca . 89 Stanislovcek . 91 Slivina . 116 Zatisia . LISTA LAGĂRELOR GERMANE DE DINCOLO DE BUG . 88 Suha-Balka . 115 Zabokirit . 90 Stefanka . 92 Scazine .87 Şargorod . 114 Varvarovka .

Nikolaev 13. Ordovka 14. Ciucov 5. Narajevka 11. Berezovka 4. Bogokov 3. Ivangorod 8. Nimierov 12. Bratlav 2.1. Corievka 6. Talalaievka 16. Zarodni a . Mateevka 10. Gaisin 7. Taplic 17. Seminka 15.

câteva zeci de persoane au ob inut până acum acest titlu de onoare: Agarici Viorica Antal Rozalia Anu oiu T. 223-224. Mihailovka *) Lista ghetourilor şi lagărelor a fost preluată din lucrarea scriitoarei Sonia Palty – “Evrei.9. CETĂ ENI ROMÂNI DISTINŞI DE STATUL ISRAEL CU TITLUL ŞI MEDALIA DE “DREP I AI POPOARELOR” În anul 1953. trece i Nistrul!” – pag. Editura Libra. parlamentul israelian (knesetul) a votat o lege specială prin care Institutul Yad Vashem a fost împuternicit de a institui un memorial pentru “Drep ii popoarelor”. În România. Bucureşti. 2002. Anghel Hij Metzia Hij Simion Manoliu Florian . oameni care şi-au riscat via a ca să salveze evrei.

Baias Maria Baias Vasile Beceanu Dumitru Catană Maria Cociuba Traian şi fiul lui Cojoc Gheorghe Crăciun Ana Căciun Pavel Demusca Leti iana Dumitru Adrian Regina Mamă Elena Farcaş Rozalia Farcaş Ştefan Florescu Constan a Ghi escu Alexandru Grosz Bandi Grosz Rozalia Puti Maria Mărculescu Emilian Moldovan Valeriu Motora Sabin Muranyi Rozalia Onişor Ioana Pantea Nona Pelungi Ştefan Petre Gheorghe Pocorni Egon Pocorni Nicolina Pop Aristina Pop Maria Pop Nicolae Pop Valer Popovici Traian Profir Grigore Puti Alexa Şu ă Ioan .

Bucureşti. 1–3 Editura Atlas. Bucureşti 2003.69.Puti Tudor Simionescu Constantin Sion Mircea Petru Stoenescu Ioana Stoenescu Pascu Strauss-Tiron Gabriela Stroe Magda Strul Elisabetha Szakadati Ianos Szakadati Iuliana Şorban Raoul Toth Jozsef Tubak Maria Vass Gavril Zaharia Iosif Lya Benjamin – Memorialul martirilor evrei din România – Editura Hasefer. pag. 1998 . BIBLIOGRAFIE Ancel Jean – Transnistria – Vol.

2 – Editura Hasefer. 1-3 .Editura Hasefer. Ontario . 1997 Ilisei Ilie – Popescu D. 1999 Ioanid Radu – Evreii sub regimul Antonescu – Editura Hasefer. Studii .Canada 1997 Carp Matatias – Cartea Neagră – Suferin ele evreilor din România vol. 2003 Hilberg Raul – Exterminarea evreilor din Europa – vol. trece i Nistrul! – Edi ia a IV-a. Bucureşti. 1998 Carmelly Felicia – Shattered! 50 Years of Silence. Ioan – Dosarele suferin ei . Editura Hasefer. Bucureşti. 1 – Editura Hasefer. Editura Libra. 11 (368). 1940–1944. noiembrie 1997 Glasberg Ruth – Gold – Timpul lacrimilor secate . 2001 şi vol. 2002 .Editura Hasefer. History and Voices of the Tragedy in Romania and Transnistria. 1995 Litani Dora – Transnistria – Tel Aviv 1981 Mezincescu Eduard – Mareşalul Antonescu şi catastrofa României – Editura Artemis.Problema evreiască 1933-1944. Bucureşti. Bucureşti. I-II – Editura Hasefer. 1993 Palty Sonia – Evrei. 1997 Korber Bercovici Miriam – Jurnal de ghetou – Editura Criterion. Bucureşti. Dinu – Evreii români 1939-1944 – Magazin istoric Nr. 2003 Benjamin Lya – Prigoană şi rezisten ă în istoria evreilor din România. Bucureşti.Editura Diogene. Bucureşti.Ancel Jean – Contribu ii la istoria României . 1996 Giurescu C.Grupul Editorial – Muşatinii – Bucovina Viitoare. vol. 2001 Bines Carol – Din istoria imigrărilor în Israel 1882–1995. Bucureşti.

.Bucureşti. Une communauté tres eprouvée en voie de disparition – Les Nouveaux Cahiers – Paris. 1995 Şafran Alexandru – Un tăciune smuls flăcărilor – Memorii – Editura Hasefer. mareşalul şi evreii – RAO International Publishing Company. antisémitisme sans juifs. V. R.Editura Matrix Rom. 1998 Rozen Marcu – Evreii din jude ul Dorohoi în perioada celui de al doilea război mondial . H. 224 din 30. De la Struma la Mefkure .Editura Matrix Rom. 2001 Rozen Marcu – The Holocaust under the Antonescu’s Government – Historical and statistical data about Jews in Romania 1940 – 1944 – A.Editura Hasefer.07. J.1993 şi nr. 766 – septembrie 1993 132 Stoenescu Alex Mihai – Armata. 2000 Rozen Marcu – 60 de ani de la deportarea evreilor din România în Transnistria . Bucureşti. 2000 Rozen Marcu – Involu ia demografică a evreilor din România în perioada 1940 –2000. Bucureşti. Bucureşti. à l’approche du XXI siècle. Information Juive – Paris. 1998 Regenstreif Dan – Roumanie. 1994 Regenstreif Dan – Les juifs de Roumanie.1993 Pelin Mihai – Legendă şi adevăr – Editura Edart – Bucureşti. Bucureşti. 1996 . Bucharest. 223 din 27. 1998 Stoian Mihai – Ultima cursă. 2004 Schechtman Iosif – Transnistria – articol publicat în Revista Cultului Mozaic nr.Pelin Mihai – Masacrele săvârşite de militarii români la Odessa – ziarul “Ora” nr.07.

Şafran Alexandru – Cuvântare rostită în Senatul României . 1 (801).Ed. 1 (801). mai 1995 Zahacinschi Nicolae – Mihăileniul de altădată . 1940–1942 Perioada unei mari restrişte – Coordonator ştiin ific prof. II. 209 şi 210 din februarie 1994 ***Martiriul evreilor din România 1940 – 1944 – Documente şi mărturii – Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România – Editura Hasefer. dr. 2003 Udler Rubin – În iadul Transnistriei – Realitatea Evreiască nr. III. Bucureşti.Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România – Volum alcătuit de Lya Benjamin. 1-15 aprilie 1995 Şafran Alexandru – Cuvântare rostită la Templul Coral – Realitatea Evreiască nr.Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România – Volum alcătuit de Lya Benjamin Editura Hasefer – Bucureşti. 1991 ***Evreii din România între anii 1940-1944 – vol. I Legisla ia antievreiască – FCER .Realitatea Evreiască nr. Problema evreiască în stenogramele Consiliului de Miniştri FCER . 1-15 aprilie 1995 Troncotă Cristian – Glorie şi tragedii – Editura Nemira. 1982 ***Antonescu între respectul legii şi crima de război – anchetă publicată în revista ”22” nr. Litera. 1996 ***Evreii din România între anii 1940–1944 vol. Partea I şi II. Coordonator ştiin ific Sergiu Stanciu . 5 (805). Bucureşti. 1993 ***Evreii din România între anii 1940–1944 vol.Editura Hasefer. Ion Şerbănescu .

Editura Hasefer – Bucureşti.Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România – Volum întocmit de Lya Benjamin. Dumitru Hîncu. 1998 ***Evreii din România în războiul de reîntregire a ării 1916–1919 – volum alcătuit de Dumitru Hîncu. 1997 ***Evreii din România între anii 1940–1944 vol. 1. Braham – Editura Hasefer. Darabani.Editura Hasefer – Bucureşti. 3. 2001 ***Exterminarea evreilor români şi ucraineni în perioada antonesciană – Editorul primei păr i: Randolph L. Săveni.Bucureşti. Coordonator ştiin ific prof. 1996 ***Genera ii de iudaism şi sionism – Dorohoi. dr. Mihăileni. Ion Şerbănescu – Editura CSIER – Bucureşti. 1943–1944 Bilan ul tragediei – Renaşterea speran ei .FCER .Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România. 2. 4. 5 .Israel 1993 – 2000 ***1941 – Dureroasa fracturare a unei lungi convie uiri – FCER . 2002 ***Congresul Mondial Evreiesc – Sec iunea din România Popula ia evreiască în cifre – Memento statistic – 1945 ***Congresul Mondial Evreiesc – Sec iunea din România Aşezările evreilor din România – Memento statistic – 1947 . Rădău i Prut – Alcătuire şi redactare Shlomo David – vol. IV. Ion Şerbănescu Editura Hasefer . Her a. Selec ia materialului Lya Benjamin . Hary Kuller.

... I.. DATE ISTORICE ŞI STATISTICE PRIVIND SITUA IA EVREILOR SUB 5 17 1 . Sabin Manuilă – directorul Recensământului General al Popula iei – vol. Mărturia autorului în calitate de supravie uitor al Holocaustului din Transnistria ......E.R....***Institutul Central de Statistică – Recensământul General al Popula iei României din 29 decembrie 1930 – publicat de dr. II.............. dintre cei ce au fost evacua i din Basarabia şi Bucovina – Situa ie la 1 septembrie 1943 – CUPRINS – Prefa ă ……………………………………………....... .. 1938 ***Institutul Central de Statistică – Recensământul Popula iei de la 6 aprilie 1941 ***Inventarierea Basarabiei şi Bucovinei de Nord în august-septembrie 1941 ***C... III şi V – Bucureşti.Recensământul locuitorilor având sânge evreiesc din luna mai 1942 ***Inspectoratul General al Jandarmeriei – Situa ie numerică a evreilor afla i astăzi în Transnistria.. pe jude e şi localită i.

II..………… 34 39 28 30 20 19 18 ... 1. I..22 iunie 1941) ………. Rebeliunea legionară …………………………… III... EVREII DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA PREMERGĂTOARE PRELUĂRII PUTERII DE CĂTRE GENERALUL ION ANTONESCU ……. 1. Pogromul antievreiesc de la Dorohoi (1 iulie 1940) ………………………………………………... Pogromul şi trenurile mor ii de la Iaşi …………...…………....1940 ...... Asasinările în masă ale evreilor din Basarabia.......GUVERNAREA ANTONESCIANĂ 1940 – 1944 ....... 1. EVREII DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE LA PRELUAREA PUTERII DE CĂTRE GENERALUL ION ANTONESCU PÂNĂ LA IZBUCNIREA 24 26 RĂZBOIULUI CU UNIUNEA SOVIETICĂ (4 sept. EVREII DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE LA IZBUCNIREA RĂZBOIULUI CU UNIUNEA SOVIETICĂ ŞI PÂNĂ LA DEPORTĂRILE ÎN TRANSNISTRIA (22 iunie 1941 – sept.. 1941) …..DEPORTAREA EVREILOR DIN ROMÂNIA IN TRANSNISTRIA .. 2.. Bucovina de Nord şi inutul Her a în primele luni de la izbucnirea războiului …......………………………… IV... În aten ia cititorului …………………...

.... VIII.. BILAN TRAGIC PENTRU EVREII DE SUB GUVERNAREA 40 45 48 52 53 56 71 ANTONESCIANĂ………...………. SOARTA EVREILOR LOCALNICI UCRAINENI DIN TRANSNISTRIA VII..… DATE CALENDARISTICE ŞI A MEMORABILE DIN ÎN PERIOADA PRIGOANEI SUB RASIALE GENOCIDULUI TERITORIILE AFLATE 81 83 AUTORITATEA ROMÂNEASCĂ ..1.. 5. 2........... Deportarea evreilor din jude ul Dorohoi ...... 3.…………………..... Numărul total al evreilor din România deporta i în Transnistria …………………………………… V...... CONCLUZII …………. .. VI. Bucovina de Nord şi inutul Her a.. Deportarea evreilor din Bucovina de Sud ……….........LOC DE SUFERIN Ă ŞI MOARTE.....……..... Deportarea evreilor din Basarabia..... Deportarea în anul 1942 a unor categorii de evrei din Vechiul Regat şi Transilvania de Sud.... 93 ...… 4. TRASNISTRIA ..

BALAN A DEMOGRAFICĂ GENERALĂ A EVREILOR DIN FOSTA ROMÂNIE MARE ŞI TRANSNISTRIA ÎN PERIOADA CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL LISTA GHETOURILOR ŞI LAGĂRELOR DIN TRANSNISTRIA........... 115 125 129 131 99 ...... BIBLIOGRAFIE ……….... DREP I AI POPOARELOR........................…….DATE ŞI CALCULE STATISTICE PRIVIND EVREII DIN ROMÂNIA ÎN CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL ……………..…………………………........................