VC O ITR FU Z R NĂ U r s u l cel mare de pe perete

piesă
www.cimec.ro

într-un

act

PERSONAJELE:
SI I i i L A — o leliţă de virstă şcolară, tlar încă a l i t dc mică p e n t r u ca s-o sperie ,.ursul cel mare de pc perete". 0 0 0 EL VOCE BĂRBĂTEASCA DE DE PLICTISITA DOAMNA MARIUS VOCE B U N D A VOCE B L I N D A UNUI şi E A , două FEMEIE BĂRBAT RAREŞ dialog

MAMA

BĂIEŢEL,

g l a s u r i în

U N C H I U L COSTEL ANDREI MARCELA, mama Silnici

Acţiunea la telefon.

piesei se desfăşoară

i n întregime

S I B I L A : T a n t i A n e t a , t u eşti ? V r e a u cu t a n t i A n e t a . N i c i u n c h i u l S a n d u n u e acasă ? Dar t u cine eşti ? N u te cunosc ! Cc treabă am cu ei ? N - a m n i c i o treabă c u e i . V o i a m s-o întreb pe t a n t i A n e t a ceva. Ce-va ! B i n e . a l u n e i te întreb pe l u i e . T u o cunoşti pe m a m a mea ? A . n-o cunoşti. A t u n c i n u le m a i întreb. întrebarea eslc despre m a m a mea şi dacă n-o cunoşti, n i c i n - a i să ştii să-mi răspunzi. Dă-mi a l u n e i la telefon pe a l t cineva de la v o i , care o cunoaşte pe m a m a mea. N u c n i m e n i acolo ? N u m a i t u eşti. singură ? B i n e . a l u n e i te întreb pe tine. M a m a mea n u e acolo, la t a n t i Aneta ? M i - a i spus că eşti singură, d a r v o i a m să ştiu şi dacă m a m a mea n u e acolo. T a n h , a t u n c i s p u n e - m i măcar cit e ceasul. M u l ţumesc. L a revedere. Fetiţa pune receptorul jos. D a r imediat. îl ridică. Formează u n număr. Alscultă atentă a p e l u l . I n sfirşit. cineva răspunde.) S I B I L A : A l o . casa M a r i u s ? 0 V O C E B Ă R B Ă T E A S C A P L I C T I S I T A : Da., casa M a r i u s . Cu cine doriţi ? S I B I L A : A i c i e S i b i l a , fetiţa d o a m n e i M a r cela. V O C E A B Ă R B Ă T E A S C A : N u te cunosc n i c i pc t i n e , n i c i pe maică-ta. Şi ce doreşti ? S I B I L A : Daţi-mi-o l a telefon pe d o a m n a M a ri LLS. 7l>

V O C E A B Ă R B Ă T E A S C A : E ocupată, spune ce v r e i c u ea ? S I B I L A : T r e b u i e să-i s p u n ceva. Adică s-o întreb... VOCEA (adresîndu-se u n e i femei) : Vino. dragă, l a telefon, e o fetiţă şi-i foarte i n sistentă. D O A M N A M A R I U S : D a . le ascult, fetiţo. S I I i l L A : Vă r o g să-mi spuneţi dacă mămica mea e c u m v a la dumneavoastră. D - N A M A R I U S : N u e ! T r e b u i a să vină de săptămîna trecută. Chiar le r o g să-i t r a n s miţi că o aştept. Aşa sint toate clientele : îutîi te grăbesc si după aceea le l i n încurcată. S I B I L A : D a r m i e aşa m i - a spus. că d u p ă ce termină s e r v i c i u l , merge la croitoreasă, adică la dumneavoastră. D - N A M A R I U S : N-a trecut pe a i c i . Şi la ora asta n u cred că m a i v i n e . S I B I L A : Dacă v i n e . vă r o g să-i spuneţi... D - N A M A R I U S : Face o cută sub braţ... Desfă cusătura şi p r i n d e - o c u ace. N u sînt i n cutie ? U i t e - l e sub n a s u l tău ! SIBILA : Ce-aţi spus ? D - N A M A R I U S : V o r b e a m aici cu c i n e v a . B i n e feliţo, a m să-i s p u n că m i - a i telefonat şi că o aşlepţi... (aparte) D a r u n d e umblă, dragă, la ora asta ? D a r să n u iuţi să-i c o m u n i c i ce te-am r u g a t ! N o a p t e bună ! S I B I L A : Staţi, n u închideţi, vă r o g , n u V - a m spus încă de ce o caut... A l o , alo. mă auziţi ? (Fetiţa suspină. încă n u plinge... Se aude u n mormăit de urs, ceva ireal, aproape

www.cimec.ro

fantastic, d a r u n mormăit de urs.) T a c i , te rog taci ! M i - e frică. Lasă că o să vină m a m a ! M a m a trebuie să f i e l a . . . D a r ce trebuie să fie i n număr are ? Numărul agendă. (Silabiseşte. în sfirşit, a găsit n u mărul căutat.) A h , u n c h i u l e Costel ! De ce vorbeşti aşa de m u l t ? (Formează a l t număr.) S I B I L A : A l o , aici e S i b i l a . Dumneavoastră sinleţi ? O V O C E B L I N D A D E F E M E I E : D a , eu sînt. D a r de ce n u te-ai culcat pînă la o r a asta ? Precis că eşti pusă pe pozne ! S I B I L A : N u . n u m a i s p u n de m u l t „ m i a u " la telefon. Şi n u m a i i m i t n i c i lătratul l u i Mops. Vă r o g foarte m u l t să-mi spuneţi ceva. V O C E A : Spune S i b i l a . V r e i să ştii de u n d e am cumpărat p e n t r u fetiţa mea păpuşa care rîde ? S I B I L A : N u asta a m v r u t să întreb, pent r u că n u ştiu dacă mămica o să-mi ia o păpuşă atît de m a r e . A m două... V r e a u să vă întreb dacă mămica mea n u a v e n i t la dumneavoastră ? V O C E A : A , a c u m eşti detectiv... A m înţeles. Şi de ce te interesează, mă r o g . dacă m ă mica ta a fost sau n u pe l a n o i ? S I B I L A : Aş v r e a să-mi spuneţi, dacă a c u m e la dumneavoastră ! V O C E A : A , asta-i altceva. N u c u m v a t u eşti singură acasă ? S I B I L A : D a . sint singură şi de asta v - a m r h e m a t . Mămica a spus că termină cu turiştii ei pe l a şapte şi că după aceea trece pc la croitoreasă şi l a nouă e acasă. Şi n-a v e n i t pînă acum... (Fetiţa izbucneşte în plîns. Femeia de la celălalt capăt a l f i r u l u i încearcă să o liniştească. E şi ea vădit încurcată.) V O C E A : N u e cazul să p l i n g i . Eşti aşa de mare... Poate a i n t e r v e n i t ceva în p r o g r a m . . . Poale a t r e b u i t să meargă cu turiştii la teatru şi n-a a v u t t i m p să te avertizeze... D o a r a i m a i aşteptat-o şi altă dată... Şi a venit ! S I B I L A : D a . d a r a c u m e altceva. M i - e frică. E ceva m a r e şi n e g r u pe perete. Cred că e uit u r s . fiindcă m i s-a părut că şi m o r măie. S-a u r c a t pe picioarele d i n spate şi stă i n două labe. Să-1 vedeţi ce fioros e ! Şi mormăie, mormăie într-una ! M i - e frică, de asta n u m - a m culcat. V O C E A : N u e n i c i u n urs ! A p r o p i e - t e şi ai să vezi că e o umbră... Lasă r e c e p t o r u l şi du-te. A i să v e z i că eu a m dreptate î S I B I L A : M i - e frică ! N u mă duc ! Mă duc n u m a i c i n d o să vină mămicuţa. Cu ea a m curaj să m e r g . d a r smgură m i - e teamă. V O C E A : Dacă ţi-a spus mămicuţa că v i n e . nu-ţi face g r i j i , că trebuie să vină d i n m o ment i n m o m e n t . De a l t f e l , cit e ceasul tău '.' S I B I L A : E unsprezece fără c i n c i . V O C E A : N u se poate ! V e z i că ceasul tău a băut azi r a c h i u şi a l u a t - o razna. E abia nouă fără douăzeci. S I B I L A : L - a pus m a m a după r a d i o , aseară ! V O C E A : Asta a fost aseară. D a r a z i d i m i neaţă, ceasul tău a băut r a c h i u . Fetiţa rîde.

Ascultă-1 atentă, n u - i zăngănt- maşinăria ? S I B I L A : U i t e ce caraghios ticăic, parcă ar fi şchiop. V O C E A : Aş. n u - i şchiop. E cherchelit. umblă pe două cărări şi cîntă ca orice p e h l i v a n . (Fetiţa rîde.) Aşa-i că a m a v u t d r e p tate ? A c u m c abia nouă fără douăzeci. Te rog să potriveşti i m e d i a t ceasul şi să-i f a c i o morală s-o ţină m i n t e . S I B I L A (după ce rîde d i n nou) : D a r m i e tot m i - e frică de u r s u l acela m a r e dc ne perete V O C E A : A . apropo, ce-ar f i să-i dai u n telefon l u i taică-tău ? S I B I L A : Păi, mămica n u are ce căuta acolo. A p o i , e l s-a culcat d e v r e m e , fiindcă are serv i c i u dimineaţa... I - a m m a i d a t , aşa i n t r - o seară telefon şi d o a m n a aceea, soţia l u i . m-a certat. A p o i m-a d o j e n i t şi mămica. De atunci îl sun n u m a i l a b i r o u , i a r a c u m el n u e Ia s e r v i c i u ca să-1 s u n . A r f i m a i b i n e dacă s-ar culca acolo, l-aş telefona de cile o r i mi-e d o r de e l . V O C E A : S i b i l a . fetiţă scumpă. Cred că ai face foarlc b i n e dacă tc-ai cidea. Mămica are cheie şi c i n d v a v e n i , le v a găsi d o r m i n d . O fetiţă c u m i n t e aşa trebuie găsită... S I B I L A : N u p o t , mi-e frică de u r s u l acela de pe perete... v - a m spus. V O C E A : H a i , încearcă, îmi promiţi ? S I B I L A : N u mă culc pînă n u o săsesc. M a i a m dc d a t m u l t e telefoane. V O C E A : D a r n u sc c u v i n e ca la ora asta să d e r a n j e z i lumea... S I B I L A : N-aţi spus chiar dumneavoastră că e a b i a nouă fără douăzeci ? ! V O C E A : D a , dar... la cine m a i v r e i să suni ? S I B I L A : L a u n c h i u l Costel. V O C E A : Cine e u n c h i u l Costel ? Nu-1 c u nosc ! S I B I L A : E fratele m a m e i ! V O C E A : Coslel. a n t r e n o r u l . . . L a e l poţi să s u n i . Ascultă. S i b i l a , dacă m a i stai m i d i singură, şi n - a i să le c o n v i n g i că u r s u l acela mare de pe perete e o umbră, o părere a ta, să mă chemi... Mă îmbrac si v i n la t i n e . Ne-am inlcles ? S I B I L A : Şi totuşi, trebuie să d a u de m a m a î D a r dacă... V O C E A : Şi a c u m culcă-te ! Sau sună-1 pe u n c h i u l Costel... N o a p t e bună ! S I B I L A : Bună seara ! A m să-1 sun pe u n c h i u l Costel. D i n n o u formează u n număr. I n l o c u l a p e l u l u i se aude o muzică sincopată. D ar mormăitul u r s u l u i întrerupe m u zica şi fetita formează repede a l t număr. Sună. Cineva ridică receptorul.) S I B I L A : ..Miau*' ( D i n receptor i sc răsp u n d e . . M i a u * . A r e loc în c o n t i n u a r e un d i a l o g : fetiţa măcăie, latră, gigiic, cotcodăoc.şte, ciripeşte, gungureşte ca guguştiucii, ţipă ca păunii. De la celălalt capăt a l f i r u l u i i se răspunde întocmai, pină ce persoana aflată în dialog cu fetiţa pufneşte înt r - u n ris baritonal.) Rareş. n u eşti tu '.'

www.cimec.ro

73

O V O C E B L I N D A D E B Ă R B A T : B a da. c u sini ! S I B I L A : N u m a i spune, d a r dc c i n d vorbeşti cu vocea asta groasă de l u p ? V O C E A : E u p o t v o r b i i n ţoale f e l u r i l e , n u ştiai ? S I B I L A : A , n u eşti Rareş. Eşti c u m v a f r a tele l u i m a i m a r e care sînteţi în armată ? V O C E A : N u , n u sînt fratele m a i m a r e care sint în armată. S i n t a l t c i n e v a , g b i c i . S I B I L A : A t u n c i a m greşit numărul ? V O C E A : Poate l - a i greşit. SIBILA (sobră) : N u vă supăraţi, vă r o g să-mi spuneţi n u m a i dacă ceasul m e u merge bine. V O C E A : E u cred că stă. S I B I L A : B a ceasul m e u merge. \ OCEA : Şi u n d e se duce c i n d merge ? S I B I L A : E l merge, d a r stă pe loc ! V O C E A : A t u n c i , o r i merge, o r i stă ! S I B I L A : Zău nene, toate ceasurile m e r g , dar nu fac paşi ! \ O C E A : U i t e , amănuntul acesta n u l - a m observat ! S I B I L A : Asta aş f i v r u t să ştiu, dacă vă cheamă Rareş şi dacă ceasul tău e nouă fără u n sfert. Fiindcă ceasul m e u şi ceasul l u i Rareş m e r g la f e l . V O C E A : Şi dacă a m să-ţi s p u n că e tot nouă fără u n sfert, mă crezi că sint t o t Rareş ? S I B I L A : Te cred. \ O C E A : B i n e , a t u n c i , află că c... e... t r e i şi douăzeci. S I B I L A : Dumneavoastră faceţi g l u m e cu m i n e . E u vorbesc serios. V O C E A : S i eu vorbesc serios. S I B I L A : N u vă cheamă Rareş. Băiatul care se numeşte Rareş. îmi spune t o t d e a u n a c i t e ceasul, exact. M a i exact decît la r a d i o . ..deoarece" tatăl l u i e ceasornicar. Poate îl ştii şi t u . ceasornicarul d i n colţ, de pe b u l e v a r d . N-a existat o dată ca Rareş să mă mintă. Aşa că ceasul m e u n u poate să meargă înainte sau să rămînă m u l t în urmă faţă de <casul l u i . A c u m a m cel m a i m u l t nevoie să ştiu dacă e nouă fără u n sfert sau n u . V O C E A : A , de aceea n u d o r m i m a t a l e la ora asta. fiindcă n u ştii cît e ora, exact, după ceasornicăria d i n colţ ! S I B I L A : N u , n u de aceea n u d o r m : ci d i n altă cauză... V O C E A : Şi de .ştiu şi e u ? ce, mă r o g , n-aş putea să

S I B I L A : De u n d e aţi g h i c i t ? Ştiţi c u m v a unde e mămica ? VOCEA : M - n i - m , n u ţi-a spus m u i e se duce ? S I B I L A : B a da, m i - a spus că termină pe la şapte şi că se duce la croitoreasă şi la nouă e acasă... V O C E A : Cam multişor slă l a croitoreasă. S I B I L A : N u e acolo, a m căutat-o ! V O C E A : A t u n c i aşteaptă. înseamnă că t r e buie să vină d i n clipă în clipă. D o a r singură ai spus că n u e încă ora nouă. Sau m a i bine a i face, domnişoară, de te-ai culca. S I B I L A : N u po t ! S i n g u r a i g h i c i t că m i - e u r i t . U i t e , pe perete a apărut u n u r s . S-a r i d i c a t în două labe şi mormăie. Se aude şi în telefon... I a taci, ascultă... (Efect sonor.) V O C E A : Cred că u r s u l tău e vîntul. Cred că v a f i furlună. 0 f i căzut v r e u n f i r de Ia antenă care se loveşte de geam. H a i , t r i m i t e - 1 pe urs la culcare ca să te poţi culca şi t u . Să p r e s u p u n e m că mămica a i n t i r z i a t la croitoreasă... D a r tăticul, n i c i el nu e acasă ? S I B I L A : A t u n c i n u eşti Rareş şi n i c i măcar fratele l u i . . . Eşti, u i t e că eu n u p o t să g h i cesc cine eşti. V O C E A : Iţi s p u n t o t eu : sînt de a z i înainte p r i e t e n u l tău ! S I B I L A : Dacă eşti p r i e t e n u l m e u , iţi po t spune. Tăticul n u stă c u n o i . E r a m mică dc tot c i n d tăticul s-a despărţit de n o i . V O C E A : Şi între t i m p n - a i căutat a l t tătic ? S I B I L A (schimbînd v o r b a ) : A m m a i v o r b i t cu o t a n t i şi m i - a spus, t o t aşa. că e o i n venţie, că urşii n u umblă aşa, de c a p u l l o r p r i n casele o a m e n i l o r . D a r eu m ă t e m că ăsta e urs curat... V O C E A : Precis că c o umbră şi u n f i r şi se loveşte de geam... De obicei c o p i i i rămîn acasă, măcar cu b u n i c i i , sau cu a l t c i n e v a . S I B I L A : B u n i c i i m e i sînt la ţară... A l t c i n e v a cine să stea ? D o a r sint m a r e . N u m a i a c u m aş f i v r u t să vină cineva, d i n cauza u r s u l u i de ]>e p e r e t e V O C E A : Spune, aşa ca să treacă t i m p u l , mămica t a c u m e ? S I B I L A : Mămica e bună, deşi u n e o r i mă ceartă. D a r asta d i i i v i n a mea. V O C E A : T e - a m întrebat c u m arată, e drăguţă ? S I B I L A : E frumoasă. V O C E A : Şi cîţi a n i arc ? S I B I L A : E bătrină. N u chiar ca m a m a m a r e de Ia ţară. d a r are şi ea treizeci şi c i n e i de ani V O C E A : Şi e blondă sau brună ? S I B I L A : N u ştiu. V O C E A : C u m . n u ştii ? Adică ce fel dc păr arc ? SIBILA : Lung. V O C E A : Şi e voinică ? S I B I L A : E înaltă şi frumoasă şi c bună cu m i n e , deşi u n e o r i mă ceartă d a r asta n u d i n cauză că e rea. Aşa e mămica. V O C E A : Şi tăticul n u te vede de loc ? De e x e m p l u , a c u m de ce n u - 1 suni să-i spui că ţi-e urît ? Poate se îmbracă şi v i n e .

S I B I L A : N u d o r m . deoarece... D a r cine eşti la u r m a u r m e l o r t u ? Dacă-mi s p u i cine eşti, iţi s p u n şi eu de ce n u d o r m . V O C E A : B i n e , a t u n c i h a i să ne jucăm de-a ghicitoarea : t u ghiceşti cine sînt e u , i a r eu ghicesc de ce n u d o r m i t u . Să incep e u , de acord ? N u d o r m i , deoarece n u ştii exact cit e ceasul... SIBILA (amuzată) : N - a i g h i c i t ! V O C E A : Păi, n u m - a i ascultat pină l a capăt ! Şi n u d o r m i şi p e n t r u că eşti singură acasă şi ţi-e urît. Aşa e ? 74

www.cimec.ro

S I B I L A : Deranjez. V O C E A : Pe cine d e r a n j e z i ? S I B I L A : ..Persoanele" d i n casă. V O C E A : V r e i să-1 sun eu în l o c u l lău ? Poate aşa ar f i m a i b i n e . S I B I L A : Şi t u . . . şi dumneavoastră deranjaţi. V O C E A : N - a m să-i s p u n , decît să te sune el pe t i n e . S I B I L A : E u sînt mică. Tăticul m e u , care e o m m a r e , n u poate să cheme la telefon o fetiţă ca m i n e . Aşa m i - a spus şi el : cînd m i - e d o r de el să-1 chem eu. D a r n i c i a t u n c i n u are t i m p să vorbească m u l t că c foarte ocupat. Ue vreo două o r i în u l t i m u l t i m p mi-a spus : „Zi repede ce v r e i , fiindcă i n t r u într-o şedinţă". I a r eu n - a m ştiut ce să-i s p u n că v r e a u , p e n t r u că nu-1 sunasem să-i cer ceva. Şi i - a m spus că v r e a u o păpuşă care rîde, o păpuşă m a r e , n u ştiu dacă ai văzut-O, o are şi M i h a e l a , i a r dînsul m i - a spus eă mă pupă şi a închis t e l e f o n u l . E u însă n u a m nevoie dc păpuşa care rîde. deoarece o a m pe L i z u c a şi e c u m i n t e si ascultătoare... V O C E A : N u - i n i m i c , n u trebuie să f i i necăjită ! S I B I L A : D a r cine v-a spus că sint necăjită ? E u sint veselă. Joc şotronul, sar coarda, dacă n u m i - a r f i frică de u r s u l de pe perele ţi-aş spune şi o poezie l a telefon. D a r asta. altă dată... V O C E A : Va t r e b u i , într-adevăr, să lămurim povestea asta. De u n d e să apară u n u r s i n t r - u n bloc n o u ? ! Şi să m a i şi cirîic. D o a r n u sintem n i c i la circ, n i c i la grădina zoologică. S I B I L A : Vorbeşti despre urs ca despre o găină. E u cred că e u n urs adevărat. V O C E A : A t u n c i să-1 p r i n d e m . V r e i să v i n la tine să-1 înbăţăm ? ! S I B I L A : V r e a u ! D a r le p r i c e p i ? V O C E A : D o a r sint şi vînător ! U n d e stai ? S I B I L A : B l o c u l O.Z., la numărul... A m u i t a t numărul... Cobori l a . . . V O C E A : N-are rost să bîjbiim, m a i ales că pină să a j u n g s-ar face m i e z u l nopţii, adică... zece... şi o r i c u m ar v e n i m a m a . Rămîne să \ o r b i m m i i n e l a telefon, să-mi s p u i şi m i e ce-ai făcut. M a i ţii m i n t e ce număr a i f o r mat ? S I B I L A : D a . a m f o r m a t numărul l u i Rareş. V O C E A : Şi cum sc termină
r

numărul l u i

V O C E A : Şi să-i s p u i m a m e i că a i găsit u n prieten b u n . Dă-mi numărul. S I B I L A : Istrate... 51-20... (Cortină amplă.) V O C E A : Mă iertaţi, casa Istrate ? I S T R A T E (EA) : D a , casa Istrate, cu cine doriţi ? V O C E A : Cu tovarăşul Istrate. E A : E în pat. Dacă n u - i urgent, reveniţi m i i n e dimineaţă... V O C E A : N u - i urgent, d a r aş vrea să vorbesc ceva, a c u m . E A : Cine întreabă ? V O C E A : O cunoştinţă ! E A : N-are n u m e cunoştinţa ? V O C E A : B a da, Petre, d a r nu-şi aduce a m i n t e de m i n e . N u ne-am m a i văzut de la şcoala primară. A m învăţat împreună... EA (in afara receptorului) : U n tovarăş Petre... aţi fost colegi... l a ora asta ! I S T R A T E (EL) : A l o . ce fac i , mă Petrică... De u n d e a i picat l a ora asta ? V O C E A : N u sînt Petre pe care-1 ştiţi, ci u n altul... E L : M a i adineaurea chiar d u m n e a t a ai spus că a m fost colegi... V O C E A : E r a u n fel de t e r t i p . . . Vă sun în legătură cu fetiţa... E L : Spuneţi ! V O C E A : E singură acasă. S-a speriat de ceva şi dă telefoane pe la cunoştinţe... A r fi t r e b u i t să stea cineva cu ea, pină v i n e m a m a . m a i ales că e într-adevăr inspăimîutată... Zice că e n u urs pe perele, care mormăie... sau cam aşa ceva. I S T R A T E (pufneşte în rîs) : Lasă g l u m e l e , măi tovarăşe. A m i m p r e s i a după glasul d u m neavoastră că sinteţi o m serios... L a u r m a urmelor cine sinteţi, v-a a u t o r i z a t cineva, sinteţi de la miliţie ? Cunosc eu t e r t i p u r i l e astea ! De ce n u le d u c i d u m n e a t a , sau poale că vorbeşti chiar de acolo. D u m n e a t a , le rog să porţi g r i j a c o p i l u l u i d u m i t a l e , n u să le e r i j e z i în o c r o t i t o r u l c o p i l u l u i a l t u i a . Te-a rugat cineva să mă s u n i ? Dacă era g r a v . mă suna chiar fetiţa. E speriată, s p u i , o s-o afume maică-sa cu părul u r s u l u i ăla. cind o să-1 prindă ; şi o să-i treacă. Sau te-a rugat chiar ca, ca să-mi demonstreze, că vezi doamne, a găsit u n „ o m de caracter" cum c u n u sint. Să-i fie i n t r - u n ceas cu cuc şi notează că \m o m c i v i l i z a t n u deranjează, dacă n u are u n m o t i v serios ! (Trînteşte telefonul.) VOCEA singur ' (aparte) : In ce bu clu c am intrat

S I B I L A : Cu 35. V O C E A : A i f o r m a t 3 i i n loc dc 35. S I B I L A : A c u m ştiu c u m să te găsesc. sun m i i n e . Te

(Cortină muzicală. A p e l telefonic. T e l e f o n u l răspunde. O voce morocănoasă de femeie.) M A M A L I T R A R E Ş : A l o , c u cine doriţi ? SIBILA : Tanti M a r i l e n a . s i n i e u , Sibila ! Rareş e acasă ? F E M E L A : D a r cc te-a apucat să deranjezi o a m e n i i Ia ora asta, fetiţe ? Se cunoaşte că n-are cine să-ţi dea educaţie. Ce ţi s-a năzăr i i să trezeşti o a m e n i i la m i e z u l nopţii ?

V O C E A : B i n e . aştept. D a r s p u n e - m i . totuşi, numărul tatălui lău. S I B I L A : î m i promiţi că n-ai să-1 suni ? V O C E A : Iţi p r o m i t . D a r nu m - a i întrebai c u m mă cheamă. S I B I L A : Te cheamă . . d o m n u l P i t p a l a c " . E u am să cotcodăcesc, i a r t u să-mi răspunzi ca p i t p a l a c u l . Văd că a i talent.

www.cimec.ro

75

S I B I L A : Vă r o g să mă iertaţi, doamnă... t a n t i . . . V o i a m să-I întreb pe Rareş dacă e nouă fără u n sferl. sau fără cinci... O aşt e p t a m pe mămica şi n u ştiu exact ce a v e m m i i n e m a i i u t i i , citirea sau m u z i c a ? F E M E I A : A m spus eu că c o p i i i fără părinţi, dacă s i n t lăsaţi i n v o i a soartei îşi fac de cap ! Fetiţo, e ora unsprezece şi c i n c i . Rareş doarme de m u l t . Adică n u chiar aşa de m u l t . că p r o g r a m u l la televizor a b i a s-a t e r m i n a t . D a r n u contează, Rareş e i n p a t . Să faci bine să n u m a i s u n i noaptea să trezeşti oam e n i i , că dacă n-are cine să-ţi dea educaţie iţi d a u eu, tic n - a i s-o poţi duce... (Replica se întrerupe brusc, fetiţa incit i zînd telefonul. Formează încă u n număr. în l o c u l a p e l u l u i obişnuit se a u d două glasuri care dialoghează i n t r e ele. Fetiţa spune dc cîteva o r i ...alo", a p o i , prinzîndu-se i n joc, rămîne şi ascultă atentă.) E L : ...e i n u t i l a c u m . E A : Şi mă r o g . dacă-mi s p u i că vorbeşti p r i n a u t o m a t , de ce n u m - a i chemat m a i devreme ? E L : Ţi-am spus că n - a m obţinut legătura ? î E A : \ n . n u asta... A i plecat de două săplămîni. A m v r u t să s p u n , de ce n u m - a i chemat măcar săptămina trecută ? E L : Ştii. d o a r ce înseamnă să f i i i n d e p l a sare... N - a i t i m p ! E A : Desigur, sint absurdă. N u p o l avea asemenea pretenţii. E L : Ce fac c o p i i i '.' E A : Dacă-ţi să-i vezi. era d o r de ci, puteai să treci

E L : Te r o g , scuză-mă. legătura sc v a î n trerupe «lin m o m e n t i n m o m e n t . N u m a i am fise. De a l t f e l , d i u r n a . . . S I B I L A : T a n t i , t a n t i , alo ! T e l e f o n u l a rămas surd. A ocile au u n d e v a . Se aude tonul.) dispă-

rut

E L : Ţi-am spus doar că s i n t la C l u j ! E A : Poale astă seară. D a r alaltăieri, b u n u l lău p r i e t e n şi tovarăş de p a h a r a t r e c u t pc aici şi m i - a lăsat m a p a . n i m i c altceva decît mapa pe care a i u i t a t - o la berărie în aceeaşi zi. A i fost atît dc i m p r u d e n t , încît n u l - a i a v e r t i z a t că ai plecat dc acasă. E L : Zău. L i a . i a r începem discuţiile... M i - a i p r o m i s doar... N u m a i a m decît o fisă de t r e i l e i şi s e m n a l u l roşu s-a şi a p r i n s . EA : Să şlii că n u sint amatoare dc discuţii. Şi u n d e m a i p u i şt nocturne... D a r l u c r u r i l e trebuiesc clarificate odată şi p e n t r u totdeauna. E L : D a r termină odată ! P u t e m f i ascultaţi ! Ne-aude lumea.

E A : S t r i g i atît de tare, încît ai putea t r e z i c o p i i i î Şi ştii că telefonul e lingă p a l . E L : N - a i vrea să s p u i că sînt u n tală rău. Cine Ie cumpără b o m b o a n e ? E A : Poate iţi v e i a m i n t i că au nevoie si de nişte p a n t o f i . Ştii că ăsla m a r c şi-a r u p t u l t i m a pereche, bătînd m i n g e a . I a r celălalt, ce folos că sint b u n i , cînd i - a u rămas m i c i ? E L : V o m discuta acasă... E A : Cu discuţii n u po t să-i încalţ... A c u m \ inc l u m i n a . . . Lemnele trebuiesc cumpărate pină n u încep ploile...

S I B I L A : Tăticul m e u e h u n . S i n t e m p r i e teni şi de aceea eu i i s p u n şi pe n u m e . . D o r n " , i a r el n u sc supără. E l m i - a d a t p a n t o f i i aceştia frumoşi, de lac. d i n picioare... P a n t o f i i sint roşii, aduşi dc el d i n străin㬠tate. E u îi iubesc n u n u m a i p e n t r u că sînt frumoşi şi îmi sade b i n e i n ei. c i p e n t r u că, i n ziua aceea, c i n d s-au a p r i n s luminările, înfipte i n t o r t , s-a a u z i t soneria şi în uşă a apărut e l . E r a u mulţi c o p i i la m i n e şi poate de aceea lata s-a roşit. M i - a d a t pac h e t u l legat cu o fundă frumoasă, pachetul pe care scria ..La mulţi a n i " ! şi a plecat, deşi l - a m rugat să rămînă să stea cu m i n e loală seara. D r a g u l de el a plecat, fiindcă avea o l u c r a r e urgentă pe care t r e b u i a s-o predea chiar i n seara aceea m i n i s t r u l u i în persoană. Ce m a r e e lalăl m e u şi ce b u n ! D i n nou se aude mormăitul u r s u l u i . ) C O S T E L : S i b i l a ! De ce n u d o r m i , de ce vorbeşti aşa dc m u l t l a telefon şi l a o oră ca asta ! ? S I B I L A : S i n i singură, u n c h i u l e ! M a m a a zis ( ă \ inc la nouă şi a c u m n u ştiu exact ce oră e. d a r cred că a t r e c u i de nouă şi n-a apărui. C O S T E L : De u n d e trecut de nouă. eă e unsprezece şi u n sfert ! D a r n u te teme... S I B I L A : M ă t e m ! A v e n i t u n urs şi stă pe perete i n două labe. C O S T E L : C u m , a i n t r a t u n urs i n casă ? A i lăsat fereastra deschisă ? S I B I L A : Mala faci glume, unchiule. Ursul e de-adevăratelea pe perete şi m ă pindeşte. D i n cind i n cînd scoale u n mormăit. N i c i nu vreau să mă întorc cu faţa l a el... C O S T E L : U i t e ce facem. Sibila. E u mă îmbrac şi v i n la t m e s-o aşteptăm împreună pe m a m a . I n t r e t i m p , te r o g să m a i suni şi la nenea A n d r e i , să vezi dacă n u c u m v a mama a trecut pe acolo. Ştii numărul l u i S I B T L A : E scris aici pe caiet. C O S T E L : Sună şi după aceea, telefonează-mi d i n n o u . Vezi să n u te m a i uiţi l a u r s u l care le sperie, pină n u sun eu l a uşă. S I B I L A : D a r de u n d e ştiu eu că eşti t u ? Dacă sună a l t c i n e v a între t i m p şi zice că eşti t u ? C O S T E L : Văd că n u mă inţeleg cu line. O r i c i n e ar suna, t u întrebi cine e ? Şi-mi cunoşti g l a s u l , n u - i aşa ? A t u n c i e f o a r t e simplu. S I B I L A : B i n e , d a r cînd v i i ? C O S T E L : Cred că m a i d e v r e m e decît î n tr-o jumătate de ceas n u a j u n g . S I B I L A : 0 jumătate de ceas... D a r e atît dc m u l t . A m s-o rog m a i b i n e pe „tovarăşa să vină. Ea mă iubeşte. M i - a şi spus odală că dacă rămîn singură şi mi-e frică să-i d a u

76

www.cimec.ro

u n telefon şi-mi t r i m i t e pc cineva să-mi ţină <lc u r i i . . . C O S T E L : D a r cine e ..tovarăşa'" ? S I B I L A : E d i r i g i n t a noastră. C O S T E L : Da, dur n u la ora asta. M i i n e are şi dinsa slujbă. S I B I L A : Ba n-are slujbă ! C O S T E L : D a r are ore, n u - i aşa ? S I B I L A : D a , are ore c u n o i . D a r şi eu am ore. C O S T E L : I u orice caz, Sibila, las-o să doarmă. Dacă m a m a n-a v e n i t , înseamnă că nu te-a p u t u t anunţa. î m i închipui că a v r u t să te sune şi t u de două ceasuri ţii telefonul o c u p a i . .Numai eu încerc la tine de o oră. O r i c u m trebuie să apară... Mă îmbrac şi v i n şi eu i m e d i a t . D a r m a i i u t i i , sună-mă. S I B I L A : Bine, unchiule. Dar ursul e lot acolo. C O S T E L : N u - i m a i da atenţie. E afară... Fetiţa m a i formează u n Sună-1 pe A n d r e i . număr. Trecere muzicală.') S I B I L A : Domnul Andrei? A N D R E I : D a , eu sint, cine e ? S I B I L A : S i n t eu, fiica d o a m n e i M a r c e l a . A N D R E I : A , Sibda... De ce n u s p u i aşa ? A r t r e b u i să te cert. M a i b i n e de o oră ţii t e l e f o n u l ocupat şi maicăita s-a p l i c t i s i t s i e n i n d u - t e . Pină la urmă, m i - a telefonat m i e să mă roage să m a i încerc ca să-ţi s p u n să nu te impacientezi... E pe d r u m , trebuie să vină d i n m o m e n t în m o m e n t . . . I n t r e t i m p cu formez numărul v o s t r u d i n c i n c i i n cinci m i n u t e si sună ocupat. Ce s-a întîmplat ? Fetiţele cuminţi d o r m l a această oră. T u de ce n u d o r m i ? S I B I L A : Vă rog să m ă iertaţi dacă v - a m trezit d i n somn ! A N D R E I : N u d o r m e a m . Nu-ţi s p u n că t • sun într-una pc tine ? S I B I L A : M - a rugat u n c h i u l Costel să vă dau telefon. A N D R E I : Puteai să d a i şi singură... N u era nevoie să te roage Costel... I n fine, b i n e că m-ai sunat t u . Mămica a întirziat puţin cu turiştii pe care-i însoţeşte... A u plecat tîrziu d i n Sinaia, a i n t e r v e n i t o schimbare în p r o g r a m , n u ştiu, o să-ţi explice ea... D e acolo te-a sunat şi c u m n-a p u t u t l u a legătura cu l i n e , m-a sunat pe m i n e . S I B I L A : D a r c i n d v i n e , n u ştiţi, d o m n u l e Andrei ? A N D R E I : Spunea că pină-n unsprezece e acasă. D a r , apropo, de c i n d n u - m i m a i s p u i pc n u m e ? S I B I L A : B a vă s p u n şi a c u m . A N D R E I : D a r abia mi^ai spus „domnul Andrei"' şi „dumneavoastră". Va trebui. Sibila,
mama.

că m a m a ţi-a spus ceva... Ea n u poale răm i n e m e r e u , aşa, singură... I a r t u vei f i fiica mea ! S I B I L A : D ar eu am u n tată si n u m a i vr eau a l t u l ! A N D R E I : Desigur, tatăl tău răminc tot acela pe care-1 ştii. E ceva destul de comp l i c a t , pe care trebuie să ţi-1 e x p l i o m a i pe îndelete. De aceea ziceam eu că trebuie să stăm de vorbă. S I B I L A : D o m n u l e A n d r e i , a m şi eu să vă s p u n ceva. A N D R E I : Te ascult, bucuros... S I B I L A : Să n u - m i m a i aduceţi de azi înainte n i c i ciocolată si n i c i gumă de mestecai. A N D R E I : B i n e , dacă spui t u aşa. D a r de ce ? S I B I L A : N u - m i m a i plac. A N D R E I : De c i n d ? S I B I L A : De astă seară, de acum... A N D R E I : Te-am supărat cu ceva ? S I B I L A : N u m-aţi supărat, d a r J I U m a i vreau să mănânc ciocolată şi să mestec gumă. A N D R E I : E treaba ta... Poate că a i m o tivele tale... I n f i n e , a m zis eu că m a i t r e buie să v o r b i m . D a r dacă eu nu-ţi aduc, de unde a i să mănânci, că n i c i tatăl tău n u ţi-a m a i dat o ciocolată de c i n d l u m e a ! S I B I L A : A m să p r e d a u sticle goale şi d i n b a n i i câştigaţi pe ele îmi cumpăr ciocolată. A N D R E I : Şi în afara u n e i perechi de p a n t o f i n-a m a i cumpărat p e n t r u t i n e n i m i c dc multă v r e m e . îţi este d a t o r c u o sumă foarte m a r e , care creşte dc la lună l a lună. S I B I L A : D o m n u l e A n d r e i , eu v r e a u să vină m a m a m a i repede. M i e mi-e foarte frică de urs. ANDREI să nu-ţi luminile. SIBILA : ANDREI SIBILA : : U i t e , te învăţ eu ce să faci ca m a i fie frică de e l . A n r i n d e ţoale Şi în sufragerie '.' : Şi în sufragerie. I n sufragerie mi-e frică să

intru.

A N D R E I : Fă aşa c u m iţi s p u n c u . S I B I L A : N u mă mişc de aici pînă n u v i n e mama. A N D R E I : Măcar dă-i u n telefon l u i Costel si spune-i să n u ducă grijă. Cred că l - a i a l a r m a t şi pe el. S I B I L A : U n c h i u l Costel meu. L a revedere. A N D R E I : Noapte bună ' (Cortină m u z i c a l a telefonice. V o c i J COSTEL : ursul ? Te-ai aşteaptă telefonul

întretăiată

cu

apeluri

lămurit,

Sibila ? să vină.

Ce-i Ea

cu m-a

vorbim

intre

patru

ochi,

fără

S I B I L A : M a m a trebuie sunat încontinuu...

S I B I L A : Dumneavoastră... t u . . . n i c i n u ştiţi că e u n urs pc perete şi m i - e foarte frică de e l . A N D R E I : M a m a v i n e îndată şi a i să vezi ce c cu el. A m să v i n într-o z i . . . D a r poate

C O S T E L : 0 f i crezul, ca şi m i n e că a i pus greşit r e c e p t o r u l i n furcă. Pină v i n e ea, eu zic să m a i stăm puţin dc vorbă. A m c i t i t chiar azi o carte de poveşti, m i n u n a t e . U i t e , chiar a c u m aş vrea să-ţi s p u n u n a , cred că n - a i auzit-o niciodată. E r a u odată, u n

www.cimec.ro

77

moş şi o Labă. Moşul avea o găină şi baba avea u n cocoş... S I B I L A : Lasă poveştile, u n c l i i u i c . . . Măcar de le-ai spune ca l u m e a . D a r găina era a b<-:bei şi cocoşul era a l moşului. Mă crezi c u m v ă d eu, t o t naică. M i e m i sc pare că u r s u l a început să se a p r o p i e . C O S T E L : M a i ai u n pic dc răbdare. Maică-la t r e b u i e să vină d i n m o m e n t i n m o m e n t 0 să vadă ce-i cu... l u p u l . S I B I L A : E u r s , u n c h i u l e . D u m i t a l e iţi arde dc g l u m e . Stai, m i se pare că e m a m a . Ea e. A u d o cheie în broască. Mă duc să-i desc h i d . L a revedere, i m c l i i u l e . M a m ă , b i n e că a i v e n i t , m i - a fost aşa de frică... M A R C E L A : B i n e . SU>Ua, asta e o oră c i n d c o p i i i m a i sînt i n picioare ? De ce n u d o r m i M i i n e parcă văd că o să t r a g de t i n e să l? scol. să m e r g i la şcoală ! Şi t e l e f o n u l , s-a întâmplat ceva cu el. A m încercat să te s u n , să-ţi s p u n că n u a j u n g , să te r o g să d a i u n telefon croitoresei şi suna într-un a ocupat. Ce s-a întîmplat ? L - a i pus greşit în furcă, s-a d e r a n j a t ? Văd că merge. S I B I L A : M i - a fost frică. Uită-te b i n e colo pe perete. (Fetiţa abia a c u m izbucneşte înt r - u n p l i n s uşurător.) Toată seara m - a pîndit u r s u l . . . Priveşte-1 şi t u . (Arată spre peretele d i n capătud sufrageriei.) Şi u i t e c u m se clatină... M A R C E L A : U n urs... într-adevăr seamănă cu u n urs... D a r t u nu-ţi d a i seama că e

u m b r a pe care p o m u l care are v i r f u l în I crasa noastră o aruncă pe peTete. C u m . afară e v i n t , f e b n a r u l se mişcă, u m b r a , dev c n m d şi ea mişcătoare... V i n o la m a m a ! U i t e , a p r i n d e m l u m i n a şi u r s u l a dispărut. apare i a r . Alungă-1 chiar t u . 0 stingem, Fetiţa a p r i n d e l u m i n a . F e m e i a îşi îmbrăţişează fetiţa, care continuă să suspine.) M - a i căutat peste t o t , n u - i aşa ? (Fetiţa încuviinţează dînd d i n cap.) N u ţi^a v e n i t în m i n t e să a p r i n z i l u m i n a ? De a l t f e l , t r e b u i e să vorbim... S I B I L A : Şi t u ? M A R C E L A : Ţi-a m a i spus cineva că vrea să vorbească c u tine ? S I B I L A : D a , d o m n u l A n d r e i . . . A şi v o r b i t puţin... M A R C E L A : Şi ţi-a spus că... Ce ţi-a spus ? S I B I L A : Ştii, m ă m i c o , eu te iubesc n u m a i pe t i n e şi te iubesc de două o r i m a i m u l t , o dală p e n t r u că t u eşti m a m a mea şi a doua oară p e n t r u că t u eşti p e n t r u m i n şi tata... M A R C E L A : De ce vorbeşti aşa ? D o a r t u ai u n tală care ţine l a tine... S I B I L A : Toţi mă credeţi u n c o p i l , m ă m i c o . D a r eu sînt m a r e . . . Dacă v r e i , s p u n e - i l u i d o m n u l A n d r e i să se m u t e chiar de miinel a n o i . . . Pe urmă, şi p e n t r u m i n e ar f i m a i bine : n - a m să m a i rămin singură cu u r s u l cel m a r e de pe perete.

SFÎRSIT

www.cimec.ro

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful