PROIECT PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ - NIVEL 3

-

PROFESOR COORDONATOR

ABSOLVENT

IUNIE 2008

1

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PRIN CONTURI DESCHISE LA BĂNCI STUDIU DE CAZ LA S.C. „PRODCOM” – SRL

IUNIE 2008

2

STRUCTURĂ ATESTAT PARTEA I ARGUMENT CAP. I Prezentarea firmei : S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL 1.1– Denumire, sediu, 1.2 – Formă juridică, 1.3 - Capital social şi părţi sociale. 1.4– Obiect de activitate 1.5-Structura de producţie 1.6– Structura de conducere 1.7– Organizarea compartimentului financiar – contabil 1.8- Dizolvarea şi lichidarea societăţii. CAP. II MEDIUL EXTERN AL FIRMEI CAP. III TEMA LUCRĂRII 3.1 Definirea noţiunilor teoretice în domeniul studiat 3.2 Prezentarea conturilor şi a corespondenţei lor în funcţiune 3.3 Prezentarea documentelor de evidenţă utilizate CAP. IV ANALIZA ACTIVITĂŢII CAP. V CONCLUZII ŞI PROPUNERI CU PRIVIRE LA TEMA STUDIATĂ CAP. VI BIBLIOGRAFIE PARTEA II -ANEXE: CONTABILITATEA PRACTICĂ – MONOGRAFIE CONTABILĂ Documente contabile primare : - Registru jurnal - Fişe de cont pentru operaţiuni diverse - Balanţa de verificare - Documente specifice temei.

3

ARGUMENT Prin trezorerie se înţelege ansamblul operaţiilor băneşti şi financiare pe care le efectuează o unitate patrimonială. Importanţa mijloacelor băneşti rezultă din funcţiile pe care le împlinesc banii. Ţinând seama de importanţa mijloacelor băneşti, organizarea raţională a evidenţei lor constituie un obiectiv patrimonial al contabilităţii în acest domeniu Acest obiectiv constă în asigurarea echilibrului financiar permanent şi al unei eficienţe raţionale a întregii activităţi a unităţii patrimoniale De mare importanţă în organizarea contabilităţii este şi cunoaşterea structurii mijloacelor băneşti, având în vedere locul unde se găsesc, destinaţia pe care o au, modul de prezentare (în lei sau în devize). Mijloacele băneşti pot fi: în casieria unităţii patrimoniale sau în conturi la bănci din ţară sau din străinătate. Din punct de vedere al destinaţiei mijloacelor băneşti pot fi: pentru exploatare, investiţii, activităţi social-culturale, etc Încasările de la terţe persoane juridice şi plătile către acestea sunt efectuate de către unităţile patrimoniale prin virament, adică prin trecerea sumei în cauză din contul unităţii plătitoare în contul unităţii beneficiare. În economia de piaţă băncile au un mare rol în ceea ce priveşte mobilizarea în condiţii de siguranţă a mijloacelor băneşti ale persoanelor juridice şi fizice, prin intermediul cărora se efectuează orice încasări şi plăţi fără numerar de valori mari şi foarte mari. Deschiderea de conturi la bănci şi efectuarea de operaţiuni prin intermediul acestora este necesară pentru efectuarea cu rapiditate a decontărilor. Se pot deschide conturi în lei şi în devize de către orice unitate patrimonială la una sau mai multe bănci. În general conturile la bănci se deschid ca nişte conturi complexe sau pe anumite destinaţii: activitatea de exploatare, investiţii operaţiuni de comerţ exterior, conturi de acreditive, etc. Conturile deschise la bănci au caracterul de conturi de disponibil, adică efectuează plăţi în limita disponibilului existent, dar pentru activitatea curentă de exploatare se pot deschide cu acordul băncilor şi conturi curente. Caracteristica acestora este că din acestea se pot face plăţi mult mai mari decât disponibilul existent, respectiv din credite de trezorerie acordate direct în conturile curente. Conturile curente prezintă avantajul că simplifică acordarea şi rambursarea creditelor şi diminuează mărimea dobânzilor pentru beneficiari, întrucât se acordă

4

numai când şi cât sunt necesare, rambursarea făcându-se imediat din încasările ulterioare prin contul curent. Am ales această temă având în vedere importanţa gestionarii raţionale de către fiecare unitate patrimonială a mijloacelor băneşti de care dispune. Informaţiile oferite de contabilitatea elementelor de trezorerie permit stabilirea la sfârşitul fiecărei perioade de gestiune a capacităţii de plată a unităţii patrimoniale. Am studiat activitatea acestui agent economic din mai multe considerente: În primul rând din cauza profilului şi activităţilor desfăşurate în domeniul comerţului. Un alt considerent ar fi acela că am avut acces la documentele firmei. De asemenea S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL şi-a câştigat un loc meritoriu în categoria agenţilor economici cu profil de comerţ din judeţul nostru.

5

CAP. I Prezentarea firmei S.C.TIGER TEAM PRODCOM SRL 1.1. – Denumire, sediu Denumirea societăţii studiate este S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL. S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL are sediul în România, judeţul Bihor, municipiul Oradea, Strada M. Viteazul, nr.6. În toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile şi alte documente emanate de la societate se vor indica în denumirea acesteia urmată imediat de cuvintele „societate cu răspundere limitată” sau de sigla „S.R.L.”, sediul şi numărul de înregistrare Registrul Comerţului. Sediul societăţii poate fi schimbat la o altă adresă în România prin Hotărârea A.G.A., cu respectarea formalităţilor prevăzute de lege. 1.2 . – Formă juridică S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL este persoană juridică română fiind organizată ca societate cu răspundere limitată, prescurtat „SRL”. S-a constituit în temeiul Legii nr. 15/1990, şi a fost înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J05/5164/1994. Codul unic de înregistrare la Registrul Comerţului este 6732951 1.3– Capitalul social şi părţi sociale Capitalul social al S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL este de 50.000LEI, divizat în 500 părţi sociale cu o valoare nominală de 100 lei fiecare. Societatea are conturi în lei şi valută deschise la BRD – Societe General, Banca Ţiriac şi la Trezoreria Oradea În anul 2006 societatea a realizat o cifră de afaceri de 5 milioane lei ,iar la sfârşitul anului 2007cifra de afaceri sa dublat ajungând la 10 milioane lei . S.C. TIGER TEAM PRODCOM S.R.L. funcţionează cu un număr relativ mic de personal, la sfârşitul anului 2007 avea angajaţi cu contract de muncă 12 persoane. 1.4– Obiectul de activitate Obiectul de activitate al S.C. TIGER TEAM PRODCOM – SRL este: - 5153 – Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi a materialelor de construcţii - 5154 – Comerţ cu ridicata al echipamentelor şi furniturilor de fierărie pentru instalaţii sanitare şi de încălzire - 5190 – Comerţ cu ridicata al altor produse - 5212 – Comerţ cu amănuntul în magazine ne specializate, cu vânzare predominantă de produse ne alimentare - 5244 – Comerţ cu amănuntul ale mobilei, al articolelor de iluminat şi al altor articole de uz casnic - 5246 – Comerţ cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor de sticlă şi a celor de vopsit
6

Printre cele mai importante materiale pe care această societate le comercializează sunt: - faianţa, gresie, var, ciment, adezivi pentru lipit din ţară şi import - mobilier de baie , set de baie, obiecte sanitare - ţevi PVC şi metal - fitinguri şi racorduri pentru instalaţii - căzi de baie din tablă, fibră de sticlă, acrilice - adezivi, tavane false, vopsele - radiatoare pentru instalaţii de încălzire - cazane, boilere, etc. Principalul obiect de activitate pe care îl desfăşoară S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL este comerţul cu amănuntul pentru produse ne alimentare - cod 5212 1.5 – Structura de producţie Asemeni oricărei societăţi comerciale specializate în comerţul cu amănuntul şi S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL constituie veriga finală a distribuirii mărfurilor către populaţie. Raţionamentul economic al S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL este de a cumpăra mărfuri ne alimentare (gresie, faianţă, instalaţii sanitare şi de încălzire, etc.) din ţară şi din import la un anumit preţ, de a le stoca, pregăti şi apoi a le revinde la un preţ mai mare cu o anume sumă ce reprezintă în principal, adaosul comercial. Stocul de marfă a S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL este reprezentat de materiale ca: faianţă, gresie, instalaţii şi obiecte sanitare, mobilier de baie, instalaţii de încălzire, etc., achiziţionate din afara unităţii pentru a fi revândute în aceeaşi stare fără vreo prelucrare ulterioară. Obţinerea profitului nu este posibilă fără degajarea unor venituri care să fie superioare cheltuielilor angajate. Veniturile curente ale societăţii trebuie să provină, în principal, din vânzări. S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL dispune de mai multe puncte de lucru, dispersate teritorial, având magazine în Oradea şi puncte de lucru în judeţ. Stocul de marfă este împărţit pe grupe, fiecare grupă de marfă fiind prezentată în raion distinct, astfel: - grupa I: faianţă, gresie, brâuri - grupa II: obiecte şi instalaţii sanitare - grupa III: adezivi, materiale de construcţii - grupa IV: fitinguri, electrice, vopsele şi accesorii pentru baie 1.6 – Structura de conducere Organizarea S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL este structurată conform organigramei din Anexa nr. 1. ADMINISTRATORUL – are următoarele atribuţii: - reprezintă societatea în raporturile cu terţii, cu autorităţile de stat şi instanţele judecătoreşti
7

- încheie şi semnează contracte sau alte acte în numele societăţii - aprobă operaţiunile de încasări şi plăţi - stabileşte schema de personal a societăţii DEPARTAMENTUL FINANCIAR – CONTABIL are ca obiect: - înregistrarea cronologică şi sistematică a tuturor operaţiunilor economice - întocmirea registrelor contabile - întocmirea balanţei de verificare lunare - întocmirea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere DEPARTAMENTUL APROVIZIONARE urmăreşte: - studiul pieţei - necesarul de mărfuri - încheierea de contracte cu furnizorii - onorează comenzile DEPARTAMENTUL DESFACERE urmăreşte: - studiul de marketing şi urmărirea pieţei - vânzarea mărfurilor - încheierea de contracte cu clienţii 1.7- Organizarea compartimentului financiar – contabil S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL organizează şi conduce contabilitatea în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991. Responsabilitatea pentru adoptarea corespunzătoare a programelor informatice utilizate, pentru prelucrarea datelor financiar-contabile, organizarea şi ţinerea contabilităţii în conformitate cu prevederile legii revine administratorului. Activitatea financiar-contabilă este condusă de contabilul-şef, sarcină atribuită de către administrator. Contabilitatea financiară are la bază norme unitare privind organizarea şi conducerea ale acesteia, care au caracter obligatoriu pentru toate unităţile patrimoniale, având ca obiect principal furnizarea informaţiilor necesare atât pentru necesităţile proprii cât şi în relaţiile acestora cu clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale, etc. În acest scop administratorul şi contabilul şef trebuie să asigure condiţii necesare pentru: - întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale - organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii - efectuarea inventarului patrimoniului, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia - respectarea regulilor de întocmire a bilanţului contabil - păstrarea documentelor justificative şi a registrelor contabile În prezent unitatea dispune de programe informatice de contabilitate şi un număr mare de calculatoare legate în reţea. Activitatea financiar – contabilă se desfăşoară conform organigramei din Anexa nr. 2. 1.8– Dizolvarea şi lichidarea societăţii
8

Dizolvarea societăţii reprezintă dizolvarea juridică a acesteia, care se finalizează cu radierea societăţii din Registrul Comerţului. Lichidarea reprezintă operaţiile de valorificare a patrimoniului societăţii intrate în dizolvare, de plată a datoriilor şi de partajare între asociaţi a valorii rămase. Dizolvarea şi lichidarea benevolă poate avea loc din următoarele motive: - expirarea duratei stabilite pentru existenţa societăţii - imposibilitatea realizării obiectivului de activitate - atingerea scopului pentru care a fost înfiinţată societatea - reducerea capitalului social sub limita minimă admisă - reducerea numărului acţionarilor sub cel prevăzut de lege - hotărârea AGA - falimentul. În aceste condiţii dizolvarea are ca urmare începerea procedurilor de lichidare a societăţii. Societatea poate fi lichidată de către lichidatori numiţi de asociaţi sau instanţe de judecată. Lichidatorii sunt obligaţi să întocmească un inventar şi să încheie un bilanţ care să constate situaţia exactă a activului şi a pasivului societăţii şi să le semneze personal. După terminarea lichidării, lichidatorii trebuie să ceară radierea societăţii Registrul Comerţului. În cazul în care se hotărăşte fuzionarea cu alte societăţi comerciale se va depune o declaraţie la Registrul comerţului, despre modul în care doreşte să schimbe pasivul său. Fuziunea nu poate avea loc decât după trecerea unei perioade de trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial. În acest termen orice creditor al societăţii care fuzionează va putea face opoziţie la instanţa competentă. Opoziţia suspendă fuziunea până la data rămânerii definitive a sentinţei judecătoreşti. Societatea care rămâne în fiinţă sau cea care rezultă din fuziune, va avea drepturi şi va prelua obligaţiile societăţii care îşi încetează activitatea. Litigiile dintre Societatea Comercială TIGER TEAM PRODCOM SRL şi orice altă persoană fizică sau juridică din ţară sau din străinătate, vor fi rezolvate pe cale arbitrară sau după caz, la organele de judecată

9

ANEXA NR. 1

10

ORG ANI GRA MA S.C. TIG ER TEA M PRO DCO M SRL ORA DEA ADMINISTRATOR DIRECTOR GENETAL

11

DEPARTAMENT FINANCIAR - CONTABIL

DEPARTAMENT MARKETING

BIROU APROVIZIONARE

BIROU DESFACERE
1

ANEXA NR. 2

12

ORGANIGRAMA COMPARTIMENTULUI FINANCIAR – CONTABIL AL S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL ORADEA

ATE

13

BIROU PERSONAL

Trezoreria reprezinta ansamblul de operaţii financiare şi monetare pe care le face unitatea patrimonială pentru procurarea mijloacelor băneşti necesare desfăşurării activităţii economice. Aşadar putem spune că băncile au un rol primordial în activitatea firmei, prin intermediul serviciilor pe care acestea le oferă, şi anume: posibilitatea efectuării tranzacţiilor monetare prin conturi deschise la bănci, deschiderea unor acreditive, efectuarea unor plăţi sau ăncasarea unor creanţe prin intermediul efectelor comerciale puse la dispoziţie de bănci şi alte operaţiuni asemănătoare. S.C.”TIGER TEAM PRODCOM “ S.R.L. colaborează cu mai multe bănci, scopul efectuării plăţilor datoriilor: salariale,fiscale, comerciale, sociale şi a altor datorii cu conţinut financiar-economic, sau a încasării creanţelor de la clienţi şi a dobânzilor pentru depozitele deschise. Cele mai importante bănci cu care intreprinderea colaborează sunt: - B.R.D. GRUPE SOCIETE GENERALE S.A. - Banca ŢIRIAC - S.A. - TREZORERIA ORADEA. Relaţiile societăţii cu furnizorii Furnizorii sunt entităţile care asigură resursele destinate realizării unui produs sau serviciu. Furnizorii se împart după resursele oferite de aceştia şi anume: materii prime şi materiale, forţă de muncă, capital oferit sau servicii oferite. Un factor important îl constituie echilibrul financiar al S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL care este în relaţie directă cu creanţele şi datoriile generate din activitatea de vânzare-cumpărare de mărfuri, respectiv raportul între creanţele – clienţi şi intervalul lor de încasare şi datoriile – furnizori şi intervalul lor de plată. S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL vinde pe credit comercial iar acest credit „îngheaţă” pe moment capitalurile circulante. Pe de altă parte, întreprinderea cumpără pe credit şi poate astfel beneficia de capitalurile furnizorilor. Derularea operaţiilor de cumpărare de mărfuri pentru activitatea curentă a societăţii presupune selecţia furnizorilor în funcţie de o serie de parametri cum sunt: preţurile şi tarifele practicate de furnizori, termenele de livrare, modul de livrare, condiţiile de plată, capacitatea de producţie pentru a se face faţă cererii, calitatea produselor. În acest sens S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL are
14

BIROU FINANCIAR

DIRE CTO CAP. II. MEDIUL EXTERN AL FIRMEI R Micromediul firmei. FINA Micromediul firmei este alcătuit din partenerii cei mai apropiaţi ai agentului economic. Firma va urmări stabilirea unor relaţii de: colaborare, finanţare şi NCIA cooperare pe termen lung cu aceste organizaţii, care influienţează în mod direct Rîntreaga activitate a intreprinderii. Relaţiile societăţiiCON cu băncile Operaţiile băneşti de încasări şi plăţi, operaţiile financiar-bancare, formează TABI zona în care sunt dirijate şi controlate fluxurile băneşti între parteneri, sunt derulate L şi finanţate relaţiile financiar-bancare, se realizează circulaţia capitalului financiar.

BIRO CONTABIL

încheiate contracte cu principalii furnizori cum sunt: S.C. Sanex SA, S.C. Mondial SA, S.C. Multistar SRL, S.C. Cesarom SA, S.C. Ninotrading SRL, S.C. Erostar SRL, S.C. Plaza Ceramicas Trading SRL, etc. Aprovizionarea se face de regulă prin delegat propriu, dar există situaţii când delegatul este din partea furnizorului. Relaţiile societăţii cu clienţii Clienţii reprezintă componenta centrală a micromediului firmei, rolul S.C. TIGER TEAM PRODCOM S.R.L. fiind acela de a răspunde nevoilor şi preferinţelor clienţilor şăi într-un mod cât mai eficient şi mai convenabil pentru ambele părţi. Societatea utilizează ca preţ de înregistrare a mărfurilor, preţul de vânzare cu amănuntul, practicând un adaos comercial de 0 – 60%. S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL ocupă un loc preferenţial în clientela multor furnizori datorită fidelităţii de care dă dovadă, drept urmare, în prezent obţine unele facilităţi, mai exact unele remize aplicate în mod obişnuit asupra preţului curent de vânzare sub formă de procent. În aceste condiţii marfa este recepţionată cu un adaos comercial mic iar vânzarea este pe măsură. Un stimulent pentru clienţi este transportul gratuit în incinta municipiului a mărfurilor cumpărate, cu mijloacele de transport a S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL. Principalii clienţi ai societăţii sunt firmele de construcţii şi magazinele specializate din Oradea şi judeţ. Relatiile societăţii cu concurenţii Concurenţii sunt agenţi economici care urmăresc satisfacerea aceleaşi nevoi ale clienţilor, ca şi agentul economic în cauză. Astfel S.C. TIGER TEAM PRODCOM S.R.L. are atât concurenţi direcţi cât şi concurenţi indirecţi, diferenţa dintre aceştia fiind legete de produsele substituibile pe care concurenţii indirecti le oferă şi care urmăresc şi ei satisfacerea aceloraşi nevoi. Concurenţii mai importanţi ai firmei sunt: S.C. TIGER AMIRA COM S.R.L. S.C. PRACTIKER S.A. Macromediul firmei Macromediul firmei este constituit din factori ce nu pot fi controlaţi de agentul economic, dar care pot avea influienţă favorabilă asupra activităţii acestuia. Astfel componentele macromediului deschid uneori adevărate oportunităţi ce trebuiesc valorificate de agentii economici, dar alteori prezintă modificări nefevorabile care restrâng activitatea agentului economic sau îl obligă la reprofilare. Componentele macromediului firmei sunt formate din medii şi anume: mediul economic, social, cultural, demografic, politic, juridic, tehnologic şi ecologic al unei ţări, dar şi mediul internaţional redat prin elemente precum: Reglementările C.E.E. sau alte reglementări de nivel internaional sau chiar mondial, care îşi pun într-un fel sau altul amprenta asupra activităţii firmei, determinând dinamismul pieţei pe care acesta activează, dinamism care reprezintă
15

o adevarată provocare de supraveţuire a firmei în cadrul unui mediu concurenţial acerb. CAPITOLUL III. – TEMA LUCRĂRII DEFINIREA NOŢIUNILOR OPERANTE ÎN DOMENIUL STUDIAT. Prin trezorerie se înţelege ansamblul operaţiilor băneşti şi financiare pe care le efectuează o unitate patrimonială. Importanţa mijloacelor băneşti rezultă din funcţiile pe care le împlinesc banii, astfel: - sunt o măsură a valorii bunurilor, lucrărilor şi serviciilor, funcţie care se realizează prin etalonul preţurilor - sunt mijloc de circulaţie a bunurilor permiţând evaluarea şi astfel schimbul mărfurilor între vânzători şi cumpărători - sunt mijloc de plată şi de decontare a datoriilor şi a drepturilor între partenerii de afaceri, precum şi de decontare sumelor cuvenite angajaţilor, statului şi a altor organisme interne şi internaţionale - sunt mijloace de trezorerie, utilizate de către unităţile patrimoniale în scopul cumpărării unor bunuri de folosinţă îndelungată, cât şi pentru efectuarea unor plasamente aducătoare de venituri suplimentare, bani universali, folosind la evaluarea operaţiilor de comerţ exterior şi a altor relaţii externe, precum şi la compararea diverşilor indicatori în cadrul economiei naţionale Ţinând seama de importanţa mijloacelor băneşti, organizarea raţională a evidenţei lor constituie un obiectiv patrimonial al contabilităţii în acest domeniu Acest obiectiv constă în asigurarea echilibrului financiar permanent şi al unei eficienţe raţionale a întregii activităţi a unităţii patrimoniale. Din acest motiv rezultă şi alte obiective ale contabilităţii mijloacelor băneşti cum ar fi: - gestionarea raţională a valorilor materiale şi băneşti - asigurarea unor informaţii corecte şi în timp util - utilizarea pe destinaţii stabilite a mijloacelor băneşti şi a fondurilor constituite - decontarea le timp şi integral a drepturilor şi datoriilor, a rezultatelor financiare. De mare importanţă în organizarea contabilităţii este şi cunoaşterea structurii mijloacelor băneşti, având în vedere locul unde se găsesc, destinaţia pe care o au, modul de prezentare (în lei sau în devize). Mijloacele băneşti pot fi: în casieria unităţii patrimoniale sau în conturi la bănci din ţară sau din străinătate. Din punct de vedere al destinaţiei mijloacelor băneşti pot fi: pentru exploatare, investiţii, activităţi social-culturale, etc. Potrivit Legii nr. 82/1991 privind contabilitatea şi Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii, pentru înregistrarea operaţiunilor legate de mijloace băneşti ale unităţii patrimoniale sunt utilizate conturi din clasa a 5-a “Conturi de trezorerie” a planului general de conturi care cuprinde: titluri de plasament, conturi
16

3.1

la bănci, casa, acreditive, viramente interne şi provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie. Încasările de la terţe persoane juridice şi plătite către acestea sunt efectuate de către unităţile patrimoniale prin virament, adică prin trecerea sumei în cauză din contul unităţii plătitoare în contul unităţii beneficiare. În economia de piaţă băncile au un mare rol în ceea ce priveşte mobilizarea în condiţii de siguranţă a mijloacelor băneşti ale persoanelor juridice şi fizice, prin intermediul cărora se efectuează orice încasări şi plăţi fără numerar de valori mari şi foarte mari. Deschiderea de conturi la bănci şi efectuarea de operaţiuni prin intermediul acestora este necesară pentru efectuarea cu rapiditate a decontărilor. Se pot deschide conturi în lei şi în devize de către orice unitate patrimonială la una sau mai multe bănci. În general conturile la bănci se deschid ca nişte conturi complexe sau pe anumite destinaţii: activitatea de exploatare, investiţii operaţiuni de comerţ exterior, conturi de acreditive, etc. Conturile deschise la bănci au caracterul de conturi de disponibil, adică efectuează plăţi în limita disponibilului existent, dar pentru activitatea curentă de exploatare se pot deschide cu acordul băncilor şi conturi curente. Caracteristica acestora este că din acestea se pot face plăţi mult mai mari decât disponibilul existent, respectiv din credite de trezorerie acordate direct în conturile curente. Conturile curente prezintă avantajul că simplifică acordarea şi rambursarea creditelor şi diminuează mărimea dobânzilor pentru beneficiari, întrucât se acordă numai când şi cât sunt necesare, rambursarea făcându-se imediat din încasările ulterioare prin contul curent. Acreditivul se utilizează în mod deosebit în relaţiile internaţionale dar şi în relaţiile interne, între cumpărători şi vânzători, datorită avantajelor pe care le prezintă. Acreditivul se deschide de obicei la cererea vânzătorului pentru a se asigura de încasarea la timp a contravalorii bunurilor livrate, serviciilor prestate sau lucrărilor executate. Acreditivul reprezintă disponibilităţile băneşti virate într-un cont distinct la dispoziţia unui terţ de regulă furnizor şi destinate achitării obligaţiilor faţă de acesta, pe măsura livrării de mărfuri, executării de lucrări sau prestării de servicii. Acreditivele se deschid în lei sau devize din disponibilităţile băneşti ale cumpărătorului sau din credite bancare. 3.2 PREZENTAREA CONTURILOR ŞI A CORESPONDENŢEI LOR ÎN FUNCŢIUNE

Reflectarea în contabilitate a decontărilor fără numerar se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 51 “Conturi la bănci”.
17

Sistemul conturilor cuprinde următoarele conturi sintetice de gradul I şi anume: - 511 – “Valori de încasat” - 512 – “Conturi curente la bănci” - 518 – “Dobânzi” - 519 – “Credite bancare pe termen scurt”. Contul 511 – “Valori de încasat”, ţine evidenţa hârtiilor de valoare cunoscute sub denumirea de efecte de comerţ cum ar fi: cecurile de încasat şi efectele de încasat primite de la clienţi. Este un cont de activ. Se debitează cu sumele reprezentând valoarea cecurilor de încasat şi a efectelor de încasat de la clienţi, depuse la bănci pentru a fi încasate. Se creditează cu sumele reprezentând efectele de comerţ încasate prin bănci. Soldul debitor reprezintă valoarea efectelor comerciale depuse spre încasare la bancă dar încă neîncasate. Contul se detaliază pe sintetice de gradul II astfel: 5112 – “Cecuri de încasat” 5113 – “Efecte de încasat” 5114 – “Efecte remise spre scontare” Înregistrări contabile: a) facturare de produse finite. 411 “Clienţi” = % 701 “Venituri din vânzarea produselor finite” 4427 “TVA – colectată” b) primirea de cecuri de încasat. 5112 “Cecuri de încasat” = 411 “Clienţi” c) încasarea cecurilor. 5121 “Conturi la bănci în lei” = 5112 “Cecuri de încasat” d) primirea efectelor de încasat. 5113 “Efecte de încasat” = 413 “Efecte de primit de la clienţi” e) încasarea efectelor la scadenţă. 5121 “Conturi la bănci în lei” = 5113 “Efecte de încasat” f) depunerea efectelor spre scontare. 5114 “Efecte remise spre scontare” = 5113 “Efecte de încasat” g) scontarea propriu-zisă a efectelor de comerţ. % = 5114 “Efecte remise spre scontare” 5121 “Dispoziţii la bănci în lei” 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare” 666 “Cheltuieli privind dobânzile” Contul 512 “Conturi curente la bănci”. Ţine evidenţa operaţiilor efectuate prin conturi bancare fără numerar.

18

Este un cont bifuncţional al cărui sold debitor reflectă disponibilităţile existente în lei şi în devize iar soldul creditor reflectă creditele primite. Contul 512 “Conturi curente la bănci se detaliază pe conturi sintetice de gradul II astfel: - 5121 – “Conturi la bănci în lei” - 5124 – “Conturi la bănci în devize” - 5125 – “Sume în curs de decontare” 1) Contul 5121 “Conturi la bănci în lei” este un cont bifuncţional. Cu ajutorul său se reflectă existenţa şi mişcarea disponibilităţilor în lei păstrate în conturi la bănci, dar şi creditele acordate la bancă până la limita de creditare. Dacă nu se acordă credite prin contul 5121, el îndeplineşte funcţia unui cont de disponibilităţi băneşti şi este un cont de activ. Contul 5121 “Conturi la bănci în lei” îndeplineşte alternativ cele două funcţii de activ sau de pasiv astfel: a) dacă disponibilităţile existente în cont acoperă integral volumul plăţilor, atunci contul funcţionează ca un cont de activ şi prezintă sold debitor fiind un cont de disponibilităţi băneşti. b) dacă disponibilităţile existente în cont nu acoperă nivelul plăţilor de efectuat în acel moment, banca poate acorda un credit până la limita stabilită, numită limită de creditare. În această situaţie contul 5121 funcţionează ca un cont de pasiv şi prezintă sold creditor. Contul 5121 se debitează cu încasările de disponibil bancar şi cu restituirile de credite şi se creditează cu plăţile efectuate în lei şi cu creditele acordate. Poate prezenta sold debitor care reprezintă disponibilităţile băneşti în lei sau sold creditor care reprezintă credite primite. Toate operaţiile efectuate prin conturi sunt înscrise la bancă în extrasul de cont. O unitate economică poate avea deschise conturi pentru disponibil în lei la mai multe unităţi bancare, caz în care se impune o detaliere analitică a contului 5121. Înregistrări contabile : a) încasarea sumei de la clienţi 5121 “Conturi la bănci în lei” = 411 “Clienţi” b) plăţi prin contul de la bancă % = 5121 “Conturi curente la bănci în lei” 444 – “Impozit pe salarii” 4311 – “Contribuţia unităţii la asigurările sociale” 2) Contul 5124 “Conturi curente la bănci în devize”. Este un cont de activ care reflectă, operaţiile bancare în devize. Operaţiunile bancare în devize se contabilizează atât în devize cât şi în lei la cursul zilei sau la un curs fix. La sfârşitul exerciţiului financiar disponibilităţile în devize existente în conturile la bănci se evaluează la cursul de schimb din ultima

19

zi. Diferenţele de curs valutar se înregistrează ca şi venituri sau cheltuieli financiare astfel: a) diferenţele de curs favorabile (cursul oficial din ultima zi este mai mare decât cursul de înregistrare) 5124 “Conturi la bănci în devize” = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” b) diferenţe de curs nefavorabile 665 “Cheltuieli din diferenţe = 5124 “Conturi la bănci în lei” de curs valutar” Evidenţa dobânzilor datorate precum şi a dobânzilor de încasat, aferente creditelor acordate de bănci în conturi curente, respectiv a disponibilităţilor aflate în conturile curente se ţine cu ajutorul contului 518 ”Dobânzi”. Este un cont bifuncţional. Se debitează cu dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturi curente şi cu cele plătite aferente împrumuturilor primite. Se creditează cu dobânzile datorate aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente şi cele necesare aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente. Soldul debitor reprezintă dobânzi de primit, iar soldul creditor dobânzi de plătit. 4) Contul 518 “Dobânzi” se detaliază pe două conturi sintetice de gradul II în funcţie de felul dobânzi astfel: - 5186 “Dobânzi de plătit” - 5187 “Dobânzi de încasat” Înregistrări contabile. Dobânda de plătit se înregistrează astfel: a) plata dobânzii aferente creditelor acordate de bănci 666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 “Conturi la bănci în lei” b) obligaţia privind plata dobânzii, în perioada viitoare. 666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 5186 “Dobânzi de plătit” b) plata dobânzii datorate în perioada viitoare. 5186 “Dobânzi de plătit” = 5121 “Conturi la bănci în lei” Dobânda de încasat se contabilizează astfel: a) încasarea dobânzi până la sfârşitul perioadei. 5121 “Conturi la bănci în lei” = 766 “Venituri din dobânzi” b) dreptul de a încasa dobânzile perioada următoare. 5187 “Dobânzi de încasat” = 766 “Venituri de încasat” c) încasare dobânzii în perioada viitoare. 5121 “Conturi la bănci în lei” = 5187 “ Dobânzi de încasat” Creditele acordate de bănci pe termen scurt se reflectă cu ajutorul contului 519 “Credite bancare pe termen scurt”. Este un cont de pasiv. Se creditează cu creditele bancare pe termen scurt acordate de bancă pentru nevoi temporare prin conturi bancare distincte, inclusiv dobânda datorată. Se debitează cu creditele bancare pe termen scurt restituite băncii finanţatoare inclusiv dobânzile plătite.
20

Soldul contului poate fi numai creditor şi reprezintă creditele bancare pe termen scurt nerestituite la un moment dat. Contul 519 “Credite bancare pe termen scurt” se detaliază pe conturi sintetice de gradul II în funcţie de felul creditului astfel: 5191 – “Credite bancare pe termen scurt” 5192 – “Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă” 5193 – “Credite externe guvernamentale” 5194 – “Credite externe garantate de stat” 5195 – “Credite externe garantate de bănci” 5196 – “Credite de la trezoreria statului” 5197 - “Credite interne garantate de stat “ 5198 – “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt” Acestea sunt toate conturile de pasiv care se creditează cu ocazia creditelor primite sau dobânda datorată şi se debitează cu plata datoriilor. Pot avea numai sold creditor care reprezintă datorii neachitate. 5) Contul 5191 “Credite bancare pe termen scurt” poate fi caracterizat astfel: - după conţinut este un cont de datorii pe termen scurt - după funcţia contabilă este de pasiv Se creditează cu creditele bancare pe termen scurt acordate unităţilor economice. Se debitează la rambursarea sau trecerea la restanţă a creditelor bancare pe termen scurt. Soldul creditor reprezintă creditele bancare pe termen scurt nerestituite. - primirea unui credit pe termen scurt 5121 “Conturi la bănci în lei” = 5191 “Credite bancare pe termen scurt 1) Contul 5198 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”. Este un cont de pasiv care reflectă datoria din dobânzile aferente creditelor pe termen scurt, neplătită până la finele perioadei la care se referă. Chiar dacă nu se plăteşte dobânda în perioada la care se referă, ea trebuie să se înregistreze ca o cheltuială a acelei perioade şi ca datorie de plată. Înregistrări contabile. - obligaţia de plată a dobânzii la sfârşitul perioadei 666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 5198 “Dobânzi aferente creditelor pe termen scurt” - reflectarea creditelor pe termen nerambursate la scadenţă 5191 “Credite bancare pe termen = 5192 “Credite bancare pe scurt” termen scurt nerambursate la scadenţă” - plata dobânzii datorate în perioada următoare 5198 “Dobânzi aferente creditelor = 5121 “Conturi la bănci în lei” pe termen scurt”
21

3.3

-

PREZENTAREA DOCUMENTELOR DE EVIDENŢĂ UTILIZATE Documentele cu regim special utilizate sunt: foaia de vărsământ cecul barat şi cecul de numerar ordin de plată extras de cont Alte documente utilizate note de contabilitate registru jurnal fişa de cont pentru operaţii diverse balanţa de verificare

Foaia de vărsământ este un document cu regim special, care se complectează în momentul în care agentul economic depune numerarul din casierie în contul său de la bancă. Acest document are regim de chitanţă. CECUL este instrumentul cu care se poate plăti valoare unor bunuri primite, lucrări şi servicii prestate fără a avea nevoie de numerar. Este o hârtie de valoare nominală sau la purtător. Cecul poate fi de mai multe feluri :cec girabil , cec în alb , de călătorie sau cec barat. Cecul poate fi utilizat numai în scopul ridicării de numerar de la bancă, caz în care poartă numele de CEC de numerar. Ordinul de plată reprezintă un document tipizat care se cumpără de la bancă. Cuprinde următoarele elemente: - nr. ordin de plată - suma de plată în cifre şi litere - plătitor (cod fiscal, cont, denumirea băncii) - beneficiar (cont, banca) - motivaţia băncii - semnătura plătitorului - ştampila plătitorului - data emiterii Ordinul de plată se completează în trei exemplare şi există două tipuri de ordine de plată şi anume: - ordin de plată pentru operaţiuni în relaţie cu banca de trezorerie. - ordin de plată utilizat pentru alte operaţiuni bancare. Extrasul de cont este emis de bancă şi cuprinde: data emiterii, soldul iniţial, încasările şi plăţile efectuate, soldul final şi numărul extrasului. Acest document se emite de bancă în urma operaţiilor efectuate prin conturile curente la bănci. Registrul – Jurnal este un document obligatoriu de înregistrare cronologică, operaţie cu operaţie pe baza documentelor primare sau notelor de contabilitate a mişcării patrimoniului unităţii. Fişa de cont pentru operaţiuni diverse este un document contabil deschis pentru fiecare, client, furnizor, debitor sau creditor şi se complectează la începutul
22

anului pe baza soldurilor de la sfârşitul anului precedent, iar în cursul anului pe baza documentelor justificative. În fişa de cont se stabileşte situaţia fiecărui cont cu datele privind soldul iniţial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldul final. Fişele de cont pentru operaţiuni diverse stau la baza întocmirii balanţei de verificare prin intermediul cărora se validează corectitudinea aritmetică a înregistrărilor efectuate pe parcursul unei luni şi de la începutul anului în Registru Jurnal. Balanţa de verificare se complectează lunar pe baza fişelor de conturi, deschise distinct pentru fiecare cont sintetic în parte. În forma sa completă cuprinde: simbolul şi denumirea conturilor precum şi câte o pereche de coloane pentru debit şi credit privind: - soldurile la începutul anului - rulaj lună curentă - total rulaj plus soldul de la începutul anului - solduri finale Balanţa de verificare serveşte pentru întocmirea bilanţului contabil.

23

C.A.P. IV. ANALIZA ACTIVITĂŢII. Pe baza datelor preluate din Bilanţ şi Contul de profit şi pierdere pe anul 2007 se calculează următorii indicatori economico-financiari: Indicatori de lichiditate: Lichiditatea reprezintă capacitatea de a-ţi onora la termen obligaţiile de plată din resursele băneşti. a) Lichiditatea curentă = Active circulante / Datorii curente. Lichiditatea curentă = 59.200 :32.000 = 1,85. Indicatorul se apropie de valoarea 2, ne arată că unitatea oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din active curente. b)Lichiditatea imediată = Active curente - Stocuri / Datorii curente Lichiditatea imediată = (59.200 – 16.500) / 32000 = 1,33 Valoarea indicată este mai mare de 1, şi arată că nu există dificultăţi în achitarea datoriilor scadente. Indicatorii gradului de îndatorare. a) Gradul de îndatorare = Capital împrumutat / Capital propriu x100. Gradul de îndatorare = (185.200 / 303240) x100 = 61% Indicatorul arată că există riscul în obţinerea de rezultate optime. Indicatori de activitate. a) Viteza de rotaţie a stocurilor = Costul vânzării / Stocul mediu.. Viteza de rotaţie a stocurilor = 485.600 / 36.800 =13,2 Indicatorul arată că stocul a fost rulat de 13 ori în cursul exerciţiului şi se apreciază că nu este o viteză optimă în raport cu volumul vânzărilor. b) Nr. zile de stocare = (Stocul mediu / Costul vânzării) x 365
24

Nr. zile de stocare = (36.800 / 485.600 )x365 =27,66 zile Indicatorul arată că de stocare este mare, ceea ce presupune o aprovizionare deficitară. c) Viteza de rotire a activelor totale = Cifra de afaceri / Active totale Viteza de rotaţie a act. totale =9.200.000 / 853.900 =10,77 Se apreciază că nivelul indicatorului este bun, rezultă că la un leu active totale se obţin 11 lei venituri aferente cifrei de afaceri.

Indicatorii de profitabilitate a) Rentabilitatea capitalului angajat = Profit înaintea plăţii dobânzii şi a impozitului pe profit / capital angajat. Rent. cap. angajat. = 131.555 / 585.000 = 0,23 Indicatorul arată profitul pe care îl obţine unitatea din sumele investite în afacere. Se apreciază că rezultatul este satisfăcător obţinându-se la 1 leu capital angajat 0,23 lei profit. Capitalul angajat cuprinde capitalul propriu şi datorii pe termen lung. b) Marja brută din vânzări = (Profitul brut din vânzări / cifra de afaceri) x 100. Marja br. din vânz. = (133.000 / 9.200.000) x100 = 1.45 % Indicatorul arată că la 100 lei vânzări se obţine 1,45 lei profit. Se apreciază că este un procent redus urmând să fie reorganizată activitatea.

25

PARTEA II - ANEXE CONTABILITATEA PRACTICĂ – MONOGRAFIE CONTABILĂ S.C TIGER AMIRA TEAM PRODCOM S.R.L. prezintă la data de 1.04.2008. următoarea situaţie economico – financiară: - Capital social 50.000 lei - Rezerve 133.000 lei - Profit şi pierdere 100.000 lei - Produse finite 56.000 lei - Furnizori 20.240 lei - Clienţi 102.210 lei - Efecte de primit de la clienţi 20.000 lei - Conturi la bănci în lei 80.000 lei - Casa în lei 45.030 lei În cursul lunii aprilie 2008 , au loc următoarele operaţiuni economico - financiare: 1) Se primeşte de la client un CEC pentru suma de 100.000 lei, reprezentând c/v bunurilor livrate pe care îl depune la bancă pentru încasare. Se încasează CECul depus la bancă. - CEC-ul primit de la client 5112 = 411 100.000 - încasarea CEC-ului depus la bancă 5121 = 5112 100.000 2) Societatea deţine în portofoliul său o cambie acceptată de un client, pentru suma de 10.000 lei, TVA 19%, rata scontului 12%. Societatea remite cambia înainte de scadenţă la 16.04.2008. În vederea încasării sumei înscrise în cambie societatea comercială poate alege una dintre variantele: a) remiterea cambiei la bancă, spre încasare, la scadenţă; b) remiterea cambiei la bancă, spre scontare, înainte de scadenţă la 16.04.2008; a) remiterea cambiei spre încasare la scadenţă - remiterea efectului comercial la bancă spre încasare: 5113 = 413 10.000 lei
26

- încasarea efectului comercial % = 5113 10.000 lei 5121 7.100 lei 627 1.000 lei 4426 1.900 lei b) remiterea cambiei spre scontare - remiterea efectului comercial la bancă spre decontare: 5114 = 413 10.000 lei - încasarea efectului comercial scontat: % = 5114 10.000 lei 5121 5.900 lei 667 1.200 lei 627 1.000 lei 4426 1.900 lei 3) Se contabilizează primire mandatelor poştale aferente vânzărilor prin colete în sumă de 210 lei, care se încasează prin contul de disponibil la bancă. primirea mandatelor poştale: 5125 = 411 210 lei încasarea mandatelor poştale 5121 = 5125 210 lei 4) Se plăteşte datoria faţă de furnizor, în sumă de 10.000 lei. - se achită un furnizor: 401 = 5121 10.000 lei 5) Se încasează un avans de 10.000∈ la cursul de 3,2lei /∈ de la un client extern, în vederea livrării de produse în baza contractului încheiat. Se facturează clientului extern produse ]n valoare de 20.000 ∈ la cursul de 3,3lei /∈ preţul de înregistrare 56.000 lei. Se încasează de la clientul extern diferenţa între valoarea produselor livrate de 20.000 ∈ şi avansul încasat de 10.000∈, la cursul de schimb de 3,34 lei /∈ (10.000∈). - primirea avansului: 5124 = 419 32.000 lei - livrarea produselor: 411 = 701 66.000 lei - descărcarea gestiunii de produse finite: 711 = 345 56.000 lei - încasarea facturii externe: % = 411 66.000 lei 5124 33.400 lei
27

419 665

32.000 lei 600 lei

6) Se primeşte un credit pe termen scurt, de la BRD -SA de 38.000 lei, dobândă aferentă 1.140 lei. La scadenţă se rambursează creditul şi dobânda aferentă: - primirea creditului de la bancă: 5121 = 5191 38.000 lei - dobânda datorată: 666 = 5198 1.140 lei - rambursarea creditului: % = 5121 39.140 lei 5191 38.000 lei 5198 1.140 lei 7) Pe baza notificării băncii se înregistrează dobânda de încasat aferentă disponibilităţilor băneşti aflate în conturile şi depozitele bancare, în sumă de 30.000 lei. Pe baza extrasului de cont se înregistrează dobânda încasată, aferentă disponibilităţilor băneşti la bancă: - dobândă de încasat aferentă disponibilităţilor băneşti la bancă. 5187 = 766 30.000 lei - încasarea dobânzii: 5121 = 5187 30.000 lei 8) Pe baza notificării se înregistrează dobânda de plătit pentru creditele acordate de bancă, prin contul curent, în sumă de 3.500 lei. Pe baza extrasului de cont se înregistrează dobânda reţinută de bancă. - dobânda de plătit pentru creditele acordate prin contul curent: 666 = 5186 3.500 lei - dobânda reţinută la bancă: 5186 = 5121 3.500 lei 9) Se impută persoanelor vinovate suma de 800 lei, reprezentând sume lipsă în gestiune: 461 = 758 800 lei 5125 = 461 800 lei 10) Societatea rezervă suma de 35.000 lei necesară cumpărării de valută la licitaţie. În urma licitaţiei valutare se obţin 5000∈ la cursul de 3,3 lei/∈. Comisionul bancar pentru schimb valutar este se 1%, TVA 19%.. Se restituie în contulde disponibil suma nefolosită. - rezervarea sumei pentru licitaţie: 5125 = 5121 35.000 lei
28

-

cumpărarea ∈ la licitaţie: % = 5125 5124 622 4426 5121

35.000 lei 16.500 lei 165 lei 3.135 lei 15.200 lei

11) Se cumpără cafea în valoare de 9.760lei, cu TVA inclus cu factura numărul 3.

-

înregistrarea facturii cu cafea cumpărată: % = 401 9.760 lei 371 8.000 lei 4426 1.760 lei

12) Se ridică numerar de la bancă în valoare de 10.000 lei cu fila CEC , pentru plata furnizorilor. 581 = 5121 10.000 lei 5311= 581 10.000 lei 401 = 5311 10.000 lei 13) Societatea cumpără în luna mai obiecte de inventar în valoare de 9.996 lei, TVA inclus, cu factura nr. 5, din 15 mai 2008 - înregistrarea facturii pentru ob. de inventar cumpărate: % = 401 9.996 lei 4426 1.596 lei 321 8.400 lei - plata facturii furnizorului. 401 = 5121 9.996 lei 14) În data de 28 aprilie 2008 se depun din casă 8.000 lei la bancă, sumă ce reprezintă c/v vânzărilor. 581 = 5311 8.000 lei 5121 = 581 8.000 lei 15) Se ridică din contul de la bancă numerar de 15.000 lei pentru plata avansului din salarii. a) Ridicarea de numerar din contul de la bancă: 581 = 5121 15.000 lei b) Intrări în numerar în casierie: 5311 = 581 15.000 lei c) Plata avansului din salariu: 425 = 5311 15.000 lei
29

16) Se achită înainte de scadenţa prevăzută o datorie faţă de un furnizor de 10.000 lei, scontul acordat de furnizor 2%. * Suma acordată furnizorului 10.000 lei * Scont 2% x 10.000 lei -200 lei * Suma de plată 9.800 lei - Plata furnizorului: 401 = % 5121 767

10.000 lei 9.800 lei 200 lei

17) Se încasează de la un client înainte de scadenţă 2.000 lei, din vânzarea unor produse; scontul acordat clienţilor 2%. * Suma de încasat 2.000 lei * Scont 2% x 2.000 lei -40 lei * Suma încasată 1.960 lei % = 411 2.000 lei 5121 1.960 lei 667 40 lei 18) Dobânda la disponibil bancar acordată de bancă şi încasată de unitate 2.000 lei. a) Înregistrarea dobânzii la disponibilităţi: 5187 = 766 2.000 lei b) Încasarea dobânzii: 5121 = 5187 2.000 lei 19) Societatea comercială primeşte de la bancă un împrumut pe termen scurt de 10.000 lei; dobânda fiind de 20%. La scadenţă se restituie creditul şi se plăteşte dobânda aferentă. a) Obţinerea împrumutului de la bancă: 5121 = 5191 10.000 lei b) Înregistrarea dobânzii aferente creditului: 666 = 5198 2.000 lei (2% x 10.000 lei) c) Rambursare credit şi dobândă: % = 5121 12.000 lei 5191 10.000 lei 5198 2.000 lei 20) Pentru serviciile bancare prestate, agentul economic plăteşte suma de 800 lei. - Plata serviciilor bancare:
30

627 = 5121 21) Închidere conturi de cheltuieli: 121 = % 622 627 665 666 667

800 lei 11.445lei 165 lei 2.800 lei 600 lei 6.640 lei 1.240 lei

22) Închiderea conturilor de venituri: % = 121 701 758 766 767 23) Închiderea conturilor de venituri: 121 = 711 24) Închiderea conturilor de TVA: 4424 = 4426

99.000 lei 66.000 lei 800 lei 32.000 lei 200 lei 56.000 lei 10.2 91 lei

31

CAP. V CONCLUZII ŞI PROPUNERI CU PRIVIRE LA TEMA STUDIATĂ În ţara noastră au apărut o serie de firme, dar nu toate au dat randamentul scontat, fapt pentru care nu au supravieţuit. Cele care nu au avut o bază materială corespunzătoare, forţă de muncă calificată, obiect de activitate bine întemeiat, au eşuat. S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL, înfiinţată în anul 1994, nu a întâmpinat nici pe departe asemenea probleme. Dispunând de o conducere cu iniţiativă, şi-a orientat activitatea spre comercializarea acelor mărfuri care au fost cerute pe piaţă, căutând să procure tot timpul mărfuri noi, diversificând stocul de marfă. În prezent a ajuns la una stadiu înalt de dezvoltare, cu o cifră de afaceri ridicată, ocupând un loc preferenţial în ierarhia firmelor din domeniul comercial (materiale pentru construcţii, instalaţii sanitare, etc.). În anul 2006, cifra de afaceri era de5.000.000 lei, iar în anul 2007, cifra de afaceri s-a dublat , ajungând la10.000.000 lei. În prezent se importă faianţă şi gresie, printr-o firmă intermediară, dar datorită cererii mari se urmăreşte, pe viitor, importul direct, efectuând transportul cu camioane proprii. În acest sens ar scădea cheltuielile de intrare a acestor mărfuri şi evident preţul de vânzare ar fi mai mic. O mai mare cheltuială a societăţii este transportul extern care are drept urmare majorarea preţului la produsele vândute. Dacă unitatea ar dispune de mijloace de transport proprii, cheltuielile cu transportul ar scădea simţitor, drept urmare preţul la astfel de produse ar scădea, având ca efect creşterea vânzărilor. Din partea practică a lucrării reiese, că la sfârşit de lună societatea a obţinut profit, ceea ce urmăreşte orice agent economic. În realitate S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL realizează profit în fiecare lună. Totodată, societatea, la sfârşit de lună, urmăreşte ca din regularizarea TVA, să rezulte TVA de recuperat, care se poate recupera sau se poate face cerere de rambursare. În acest sens, societatea nu îşi diminuează activele circulante, respectiv mijloacele băneşti. Dacă se urmăreşte activitatea acestui agent economic, se observă că o mare parte a clienţilor se încasează la termen, achiziţionându-se în mare parte şi datoriile faţă de furnizori.
32

Ne achitarea în totalitate a furnizorilor nu se datorează lipsei de disponibilităţi ci tocmai aceasta este una din strategiile S.C. TIGER TEAM PRODCOM SRL, de a încheia contracte cât mai profitabile cu furnizorii, cu plata la termen cât mai lung decât cea de încasare. de la clienţi. În cazul acesta există fonduri pentru re investire, astfel cresc vânzările şi implicit profitul. Pe viitor se urmăreşte îmbunătăţirea sistemului informatic pentru a se putea transfera rapid datele de la punctele de lucru la punctul central din Oradea. Problema mare cu care se confruntă societatea o reprezintă spaţiile vânzare şi de depozitare, în prezent funcţionează numai în spaţii luate cu chirie. Se urmăreşte de asemenea deschiderea unor noi puncte de lucru şi în alte oraşe din ţară. CAP: VI BIBLIOGRAFIE

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0

Pantea P.

- Managementul contabilităţii româneşti, Ed. Intel Credo, Deva 1999 Pantea P. - Contabilitatea financiară a agenţilor economici din România, Ed. Intel Credo, Deva 1999 Moroşan I. - Contabilitatea practică, Obligaţiile fiscale şi sociale ale firmei, Ed. Evcont Consulting, Suceava 2000 Pap A., Dumbrava P. - Contabilitatea de gestiune în comerţ, Ed. Intel Credo, Deva 1997 Pop V., Pop M. - Bazele contabilităţii, Ed. Treira 1999 Boulescu M. - Expertiză contabilă şi audit financiar – contabil, EDP Bucureşti 1995 Pop V. - Contabilitatea financiară a societăţilor comerciale, curs anul III, ediţia a II-a, Ed. Treira, Oradea 1998 Vonea O., Vonea R. - Culegere de probleme de contabilitate, ediţie revăzută şi adăugită, Ed. Universităţii din Oradea, 2004 Legea contabilităţii nr. 82/1991 – modificată şi completată Planul general de conturi al agenţilor din România

33

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful