You are on page 1of 40

CUPRINS

INTRODUCERE pag. 2 Capitolul I. TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE Notiuni introductive ________________________ Clasificarea marfurilor periculoase _____________ Capitolul II. PREZENTAREA CODULUI I.M.D.G. Consideratii generale _______________________ Volumul I _______________________________ Volumul II _______________________________ Volumul III _______________________________ Volumul IV _______________________________ Volumul V Supliment _______________________________ _______________________________ pag. 10 pag. 11 pag. 31 pag. 31 pag. 32 pag. 32 pag. 32 pag. 7 pag. 8

CapitolulIII. SECURITATEA NAVEI SI A ECHIPAJULUI IN TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE Fie de securitate ale grupurilor de marfuri ______ pag. 34 Ghid de Prim Ajutor Medical la accidentele survenite n transportul si manipularea marfurilor periculoase _ pag. 39 Prevenirea si lupta contra incendiilor ____________ pag. 43 Capitolul IV.EXEMPLU DE TRANSPORT AL MARFURILOR PERICULOASE CONFORM REGLEMENTARILOR CODULUI I.M.D.G. Transportul marfurilor solide inflamabile _________ pag. 47 CONCLUZII ____________________________________ pag. 54 pag. 56 pag. 69 pag. 74 pag. 80

ANEXA NR. 1 ____________________________________ ANEXA NR. 2 ____________________________________ ANEXA NR. 3 ____________________________________ ANEXA NR. 4 ____________________________________

INTRODUCERE
Schimbul de valori materiale n comerul internaional a crescut considerabil, antrennd un numar tot mai mare de participani si totodat, diversificndu-se si specializndu-se n mod deosebit ca urmare a progreselor tehnico - tiinifice si economice nregistrate n ultimile decenii. Acest avnt economic nregistrat de societatea omeneasc a determinat o marire a traficului de materii prime necesare industriei (minereuri, crbune, petrol), agriculturii (ngrminte chimice), precum si a schimbului de produse finite industriale si alimentare. In realizarea acestor schimburi pe plan mondial conexiunea principal dintre productori si consumatori este realizat preponderent de transportul naval cruia i-a revenit un rol de prim marime din punct de vedere cantitativ, al oportunitii si preului specific. In epoca contemporan, marile si oceanele lumii nu numai c nu separ rile si civilizaiile globului, ci dimpotriv, constituie mijlocul cel mai eficient de legtur pentru schimburile economice, constituind calea principal n derularea lor, comparativ cu restriciile impuse cilor terestre si aeriene. Transportul maritim, mijlocul cel mai economic, calculat fie la cost global, fie la tone transportate, se realizeaz printr-o gam foarte variat de nave specializate si corespunde cu capacitile de transport, acestea fiind cuprinse ntre cteva sute de tdw si 30.000 de tdw pentru navele de marfuri generale (cargouri), pn la marile mineraliere de 100 - 300.000 tdw, vrachiere de 25.000 - 150.000 tdw, petroliere de 10.000 - 150.000 tdw si supertancuri ce depesc frecvent 500.000 tdw. Constructiv, aceste nave maritime au cunoscut mai multe variante n evoluia lor de-a lungul timpului, uneori chiar contradictorii, din care rezult procuparea continu a specialitilor pentru a rspunde exigenelor privind calitile nautice, siguranei si operativitii navelor, cerine necesare unei exploatri ct mai judicioase si economice a acestora. Marfurile constituie obiectul transportului maritim fiind totodat factorul motor n evoluia acestuia. In procesul general privind transportul maritim, dintre cele trei elemente structurale de baz, nava - marfa - portul, marfa are un rol hotrtor, att pentru evoluia navelor ct si a porturilor, determinnd adaptarea acestora din urm, a caracteristicilor lor, pentru a crete la maximum eficiena economic si sigurana n exploatare. Intotdeauna sigurana este factorul care primeaz. Marfurile periculoase (dangerous goods), prin diversitatea si condiiile speciale de manipulare si transport impun respectarea cu strictee a unor reglementri specifice care, de-a lungul timpului au condus la apariia Codului I.M.G.D. (International Maritime Dangerous Goods Code) ale crui dispoziii si reglementri vor constitui obiectul acestei lucrri. Din multitudinea si diversitatea marfurilor se disting marfurile periculoase, att ca pondere n volumul transporturilor, ct mai ales prin caracteristicile si gama larg de produse. Codul Maritim Internaional al Marfurilor Periculoase (International Maritime Dangerous Goods Code) este creat s asiste cerinele comerciale internaionale pentru Ocrotirea Vieii Umane pe Mare (S.O.L.A.S.) referitor la transportul marfurilor periculoase pe mare. De asemenea, Codul I.M.D.G. este conceput pentru a acorda o standardizare internaional pentru transportul marfurilor periculoase pe mare.

Codul a fost publicat pentru prima dat n anul 1961. In anul 1972 a aprut o ediie revizuit, ntro versiune completat. In anii urmtori (1972, 1973, 1974, 1975, 1976) au fost editate suplimente, iar n anul 1977 au fost editate 4 volume ce urmau a fi completate cu suplimente formate din pagini adiionale si nlocuitoare. Ulterior, din motive practice, a fost editat un al cincilea volum, precum si un al aselea intitulat "Supliment". Aceast ediie este garantat de ctre Rezoluia A-81 (IV) a celei de-a IV-a sesiuni a I.M.C.O. Codul I.M.D.G. este axat pe clasificarea marfurilor periculoase pe clase si diviziuni din capitolul VII al Conferinei Internaionale pentru Ocrotirea Vieii Umane pe Mare. Marea majoritate a paginilor codului I.M.D.G. sunt constituite n fie individuale pentru marfurile periculoase existente. Fiecare fi individual de marfuri periculoase (substane) este suficient de informativ privind identificarea, marcarea, etichetarea, ambalarea si stivuirea acestora. Interpretarea corect a informaiilor si respectarea indicaiilor coninute n fiele individuale duc la evitarea accidentelor pe timpul depozitrii, manipulrii si transportului marfuirlor periculoase. In fisa prezentat ca exemplu sunt expuse urmtoarele date : CLASA DENUMIREA PROPRIETATI : : : 4.1. - Solide inflamabile Trinitrotoluen, umed (TNT WETTED) Substan n form pur format din cristale galbene. In caz de incendiu degaj abur toxic, care n compartimentele nchise poate forma un amestec exploziv cu aer. Explozibil si sensibil la frecare n form uscat. Poate forma compui extrem de sensibili cu metale grele sau srurile acestora. AMBALARE : Grupa de ambalare I. Recipiente ermetice a se vedea tabla 3 din introducerea acestei clase. Pentru coninut de ap de 10 - 30 % n recipiente de sticl prevzute cu cptueal inert care s amortizeze ocurile, introduse n lzi de lemn tip 4.C, 4.D, 4.F. OBSERVATII : Duntor la contactul cu pielea. Se va refuza mbarcarea ambalajelor cu defecte sau prezentnd scurgeri.Pe parcursul transportului se va avea n vedere conservarea procentului de 30 % ap n masa acestuia. Pentru TNT uscat sau cu mai puin de 30% ap se va studia fia U.N. No.0209,Clasa 1. STIVUIRE : categoria "E" "Departe de" , clasa 3 si metale grele n special plumbul si compuii si.

Ambalare, stivuire, segregare - a se consulta introducerea general si introducerea la aceast clas Fi informativ aparinnd clasei 4.1 - Solide inflamabile

Capitolul I TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE Notiuni introductive


Marfurile care prin natura lor pot produce avarii celorlalte marfuri de la bord, pot aduce prejudicii navei nsi sau pot vtma sntatea echipajului formeaz o categorie distinct, cunoscut sub denumirea de marfuri periculoase. Transportul pe mare al acestor marfuri a crescut considerabil n ultimele patru decenii si, n consecin rile maritime au ridicat problema reglementrii acestui transport cu navele maritime. Necesitatea unui regulament internaional privind transportul pe mare al marfurilor periculoase a fost exprimat nc din anul 1929 la Conferina Internaional pentru Ocrotirea Vieii Umane pe Mare, care recomanda ca un astfel de regulament s aib un caracter internaional. O clasificare a marfurilor periculoase, precum si unele msuri privind transportul lor pe mare au fost adoptate de aceeai conferin, inut n anul 1948 ; conferina recomanda si efectuarea unui studiu de perspectiv n vederea redactrii unor norme internaionale. In anul 1956, Comitetul de experi O.N.U. pentru transportul marfurilor periculoase a ntocmit un raport privind clasificarea, catalogarea si etichetarea marfurilor periculoase, precum si documentele de transport necesare n cazul unor astfel de marfuri. La Conferina Internaional pentru Ocrotirea Vieii Umane pe Mare din anul 1960, pe lng un cadru larg de msuri adoptate n capitolul VII al Conveniei, s-a recomandat Organizaiei Maritime Internaionale s fac un studiu privind elaborarea unui cod internaional unificat pentru transportul marfurilor periculoase pe mare. Comitetul de Securitate Maritim (I.M.O.) a desemnat un comitet de lucru format din reprezentani ai rilor cu experien considerabil n transportul marfurilor periculoase. Acest comitet de lucru a elaborat (pe baza unor proiecte naintate de delegaii naionale individuale) Codul Maritim Internaional al Marfurilor Periculoase (International Maritime Dangerous Goods Code), cunoscut si sub denumirea prescurtat de Codul I.M.D.G. Acest cod a fost aprobat de Comitetul de Securitate Maritim si recomandat guvernelor de Adunarea Legislativ I.M.O. Reglementrile cuprinse n acest cod, unanim acceptate, stau la baza schimburilor internaionale de marfuri periculoase, n special n ceea ce privete clasificarea, documentele de transport, stivuirea si separarea.

Clasificarea marfurilor periculoase


In capitolul VII al Conveniei Internaionale pentru Ocrotirea Vieii Umane pe Mare din anul 1960, marfurile periculoase au fost clasificate pe clase si diviziuni astfel: CLASA 1 EXPLOZIVI Diviziunea 1.1. Diziziunea 1.2. Diviziunea 1.3. Diviziunea 1.4 Diviziunea 1.5. CLASA 2. GAZE Diviziunea 2.1. Divizunea 2.2. Diviziunea 2.3. Diviziunea 3.1. Diviziunea 3.2. Diviziunea 3.3. Diviziunea 4.1. Diviziunea 4.2. Diviziunea 4.3. Diviziunea 5.1. Diviziunea 5.2. Diviziunea 6.1. Diviziunea 6.2 gaze inflamabile gaze neinflamabile gaze otrvitoare lichide inflamabile cu punct de aprindere (flashing point) sub -180C lichide inflamabile cu punct de aprindere cuprins ntre -180C si +230C exclusiv lichide inflamabile cu punct de aprindere cuprins ntre +230C si +610C inclusiv substane solide inflamabile substane solide combustibile spontan substane solide care eman gaze inflamabile cnd se umezesc ageni oxidani peroxizi organici substane otrvitoare substane infecioase substane sau articole care prezint riscul de explozie n mas substane sau articole care prezint riscul de expulzare fr risc de explozie n mas substane sau articole care prezint fie un risc de incendiu de suflu minor, fie un risc de expulzare, sau ambele riscuri, fr risc de explozie n mas substane sau articole care prezint un risc nesemnificativ substane sau articole foarte insensibile, cu risc de explozie n mas

CLASA 3. LICHIDE INFLAMABILE

CLASA 4. SOLIDE INFLAMABILE

CLASA 5. SUBSTANTE OXIDANTE

CLASA 6. OTRAVURI

CLASA 7. SUBSTANTE RADIOACTIVE CLASA 8. SUBSTANTE COROSIVE CLASA 9. ALTE MARFURI PERICULOASE In ANEXA NR. 1 prezentm etichetele aplicabile coletelor care conin marfuri periculoase specifice fiecrei clase.

Capitolul II PREZENTAREA CODULUI I.M.D.G. Consideraii generale


Codul Maritim Internaional al Marfurilor Periculoase (International Maritime Dangerous Goods Code) a aprut din necesitatea protejrii navei precum si a echipajului acesteia mpotriva avariilor cauzate de depozitarea, manipularea si transportul necorespunztor al marfurilor care prin caracteristicilele lor specifice pot fi considerate periculoase. Reglementrile cuprinse n acest cod, unanim acceptate, stau la baza schimburilor internaionale de marfuri periculoase, n special n ceea ce privete clasificarea, documentele de transport, stivuirea si separarea, fiind conceput pentru a acorda o standardizare internaional pentru transportul marfurilor periculoase pe mare. Pentru supravegherea activitii de depozitare, manipulare si transport marfuri periculoase, n statele cu activitate intens n acest domeniu exist instituii specializate, desemnate ca autoritate naional competent interesat. In ara noastr acest rol este exercitat de Inspectoratul de Navigaie Civil si de Registrul Naval Romn. Ultima ediie, cea din anul 1982, a Codului I.M.D.G. este structurat n cinci volume concepute n sistem biblioraft, pentru a facilita aplicarea amendamentelor. Datorit apariiei pe plan mondial a multor produse care se ncadreaz n categoria "marfuri periculoase" s-a editat, din motive practice, si un al aselea volum intitulat "Supliment".

Volumul I
Dup prezentarea listei abrevierilor folosite n acest volum, este prezentat o introducere general n care gsim : Recomandarea SOLAS 1960 ; Aplicarea codului ; Clasificarea marfurilor periculoase ; Metoda standardizrii punctului de aprindere ; Identificarea, marcarea si etichetarea marfurilor periculoase ; Documente nsotitoare ale ncrcturilor de marfuri periculoase ; Ambalarea ; Tabele de echivalen ; Trafic container ; Stivuire ;

Separare ; Msuri de prevenire a incendiilor ; Transportul marfurilor periculoase pe nave Ro-Ro ; Transportul marfurilor periculoase n cantiti limitate ; Stabilitatea chimic a substanelor periculoase ; Controlul asupra temperaturii acestor substane ; Informaii referitoare la acordul autoritilor. Urmeaz ANEXA Nr. 1 care cuprinde : Recomandri asupra ambalrii ; Glosar al ambalajelor ; Ilustrarea ambalajelor. In continuare sunt prezentate fiele individuale ale clasei 1, respectiv explozivi. Aceste fie sunt similare cu cea prezentat ca exemplu si sunt suficient de informative pentru identificarea, marcarea, etichetarea si ambalarea fiecrei substane n parte. Ne vom referi n continuare la stivuirea si separarea marfurilor periculoase, activitate de o importan deosebit n activitatea de transport. In vederea transportului de marfuri periculoase, navele maritime au fost mprite n dou grupe, astfel : a) cargouri si nave de pasageri cu un numar limitat de persoane la bord (maxim 25 de persoane sau maxim o persoan pentru fiecare 3 metri din lungimea total a navei) ; b) nave de pasageri cu un numar de persoane peste limitele stabilite la punctul a. Transportul de marfuri periculoase cu navele de pasageri este foarte limitat, deoarece numarul mare de persoane de la bord face dificil si de durat o evacuare n siguran, iar accidentele provocate de marfurile periculoase pot afecta rapid ntreaga nav. Inaintea nceperii ncrcrii marfurilor periculoase, echipajul navei este obligat s verifice ca toate loturile s fie corect ambalate, marcate si etichetate. In vederea ncrcrii de marfuri periculoase, spaiile de ncrcare vor fi curate si perfect uscate. Se va urmari ca stivuirea s fie compact, iar marfurile vor fi bine amarate spre a se evita deplasarea lor pe vreme rea. Ori de cte ori se impune ncrcarea marfurilor periculoase n spaiile de sub punte se va urmari ca acestea s fie stivuite departe de surse de cldur (tubulaturi de abur, serpentine de nclzire, tancuri de combustibil greu, etc.) sau de surse de flcri, scntei, scurtcircuite, etc. Pereii despritori ai compartimentului maini si cldri, care delimiteaz un compartiment de ncrcare, vor fi izolai din construcie conform standardelor stabilite de convenia S.O.L.A.S. Dac se nregistreaz scurgeri accidentale din coninutul marfurilor periculoase se va evita drenarea apei de santin si circulaia ei pe tubulatura din compartimentul maini.

Stivuirea pe punte se execut n mod expres n cazul marfurilor periculoase care necesit o supraveghere permanent sau prezint riscul emanaiei de gaze explozive sau de vapori toxici. Marfurile periculoase din clasa 8 (substane corozive) se ncarc de asemenea pe punte. La stivuirea pe punte se va urmari asigurarea accesului la mijloacele de stins incendiu, la gurile de sond, la instalaiile de for de pe punte, la mijloacele de avarie si, n general, la toate compartimentele si instalaiile care asigur desfurarea normal a activitii la bord. Una dintre cele mai importante activiti din cadrul operaiunii de stivuire a marfurilor periculoase este separarea eficient a acestora, astfel nct s se exclud riscul interaciunii periculoase. De asemenea, prin separarea marfurilor periculoase se urmarete evitarea contaminrii celorlalte marfuri de la bord si protejarea echipajului mpotriva oricror riscuri. In afar de separarea general care se execut ntre diferitele clase de marfuri periculoase, se impune si o separarae ntre aceste marfuri si materialele adiacente care ar putea contribui la agravarea consecinelor n caz de accident. In scopul separrii marfurilor periculoase, prin magazie sau compartiment, se nelege un spaiu delimitat de perei, nveliuri si puni de oel. Separaiile dintre aceste spaii trebuie s fie rezistente la aciunea focului si a apei. In operaiunea de stivuire si separare a marfurilor periculoase se utilizeaz o serie de termeni specifici. Astfel, prin expresia "departe de" (away from) se nelege o separare eficient, astfel nct substanele incompatibile s nu poat interaciona periculos n cazul unui accident, dar s poat fi transportate n aceeai magazie (compartiment) sau pe punte. In acest scop se asigur o separare orizontal de minim 3 metri ntre colete, proiectat vertical n spaiu (vezi ANEXA NR. 2). Prin expresia "separat de" (separated from), n cazul stivuirii sub punte, se nelege dispunerea coletelor incompatibile n compartimente diferite. In cazul stivuirii pe punte se asigur o separare orizontal de minim 3 metri ntre colete (vezi ANEXA NR. 2.). Prin expresia "separat printr-un compartiment (magazie) complet" (separeted by a complete compartment or hold) se nelege o separare complet (orizontal si vertical) printr-un compartiment. In cazul stivuirii pe punte, separarea se face alegndu-se o distan corespunztoare (vezi ANEXA NR. 2.). Prin expresia "separat longitudinal printr-un compartiment (magazie) complet de

intervenie" (separated longitudinally by an intervening complete compartment or hold) se nelege c


prin separare vertical nu sunt satisfcute cerinele securitii transportului, iar separarea trebuie fcut, aa cum rezult din enun, numai n plan longitudinal, printr-un compartiment complet de intervenie. In cazul stivuirii pe punte separarea se face alegndu-se o distan corespunztoare (vezi ANEXA NR. 2). Prin expresia "pe punte" (on deck) se nelege c stivuirea se face pe puntea principal, la o anumit distan de coletul de referin, aa cum se indic pentru fiecare cerin de separare. In introducerea general a Codului I.M.D.G. este redat o tabel de separare a marfurilor

periculoase, din care se extrag cerinele generale de separare ntre diferitele clase de marfuri periculoase (a se vedea tabelul urmtor). Tabela rezolv problema separrii ntre dou marfuri periculoase reciproc incompatibile.

Se intra pe orizontala cu clasa si diviziunea unei substante din lista de ncarcare (coletul de referinta) si pe verticala cu clasa si diviziunea celeilalte substante (coletul incompatibil). La intersecia celor dou argumente se gsete simbolul pentru cerina de separare inidcat pentru cele dou substane incompatibile. In legenda din subsolul tablei sunt explicate simbolurile coninute. Pentru o separare eficient se impune ca utilizarea tabelei s se bazeze si pe un studiu atent al fielor individuale ale substanelor analizate, precum si a capitolelor introductive la clasele respective de mrfuri periculoase. Asa cum reiese si din constructia tabelei de separare, toate diviziunile mrfurilor periculoase care apar in clasele 2, 3, 7 si 8 sunt compatibile ntre ele. Diviziunile claselor 4 si 6 au cerinte de separare "departe de", iar cele din clasa 5 trebuie stivuite "separat". Cele 5 diviziuni ale marfurilor periculoase care aparin clasei 1 (explozivi) sunt caracterizate de riscuri specifice care determin incompatibilitatea lor reciproc la stivuire si deci o preocupare suplimentar pentru separarea lor eficient.

TABELA DE SEPARARE A MARFURILOR PERICULOASE 1.1 1.5 Explozivi Explozivi Explozivi Explozivi Gaze inflamabile Gaze neinflamabile Gaze otravitoare 2.2 2.3 3.1 3.2 3.3 4.1 4.2 2 2 2 1 x 2 2 x 1 x x 2 x 1 x 1.1. 1.5 1.2 1.2 1.4 2.1 * * * * 4 1.2 1.3 1.4 2.1 2.2 2.3 2 2 2 1 x 3.1 3.2 4 4 4 2 2 3.3 4.1 4.2 4.3 5.1 5.2 6.1 6.2 2 2 2 x x 7 8

* * * * 4

* * * * 4

* * * * 2

4 4 4 2

4 4 4 2 2

4 4 4 2 1

4 4 4 2 2

4 4 4 2 1

4 4 4 2 2

4 4 4 2 4

2 2 2 2 2

4 4 2 2 1

Lichide inflamabile Lichide inflamabile Solide inflamabile Solide combustie spontan

4 4 4 4

4 4 4 4

4 4 3 3

2 2 2 2

2 2 1 2

2 2 x 1 2 2 1 2

2 1

2 2 1

2 2 1 1

2 2 1 2

3 3 2 2

x x x x

2 2 2 2

1 1 1 1

1.1 1.5 Solide periculoase cnd se umezesc Ageni oxidani Peroxizi organici Otravuri Substante radioactive Substante corozive Alte marfuri periculoase Legend :
1 - departe de 2 - separat de

1.2

1.3

1.4

2.1

2.2 2.3 x x 2 x 1 x

3.1 3.2 2 2 3 x 2 1

3.3

4.1

4.2

4.3

5.1

5.2

6.1 6.2 x 1 1

4.3 5.1 5.2 6.1 6.2 7 8

4 4 4 2 2 4

4 4 4 2 2 4

4 4 4 2 2 2 9

2 2 2 x 2 2

1 2 4 x 2 1

2 2 3 x 2 1

1 1 2 x 2 1

1 2 2 x 2 1 2 2 x 2 1

2 2

2 1 2 x

1 2 2 x 2

2 1 1 2 1 2 2

x x 2

Nu sunt reguli generale de separare. A se consulta fiele individuale

3 - separat printr-un compartiment complet sau magazie 4 - separat longitudinal, printr-un compartiment complet de intervenie sau magazie x - nu sunt reguli generale de separare ; a se consulta fiele individuale * - a se studia tabelul cu grupele de compatibilitate ale diviziunilor clasei 1

Desigur, cea mai sigur ncrcare a acestor marfuri s-ar realiza prin amplasarea fiecrei diviziuni n compartimente complet separate, dar consideraiile de ordin practic si economic exclud o asemenea stivuire ideal. Pentru acordarea cerinelor de securitate cu posibilitile practice de separare existente la bordul unei nave s-a recurs la o stivuire mixt a diviziunilor marfurilor periculoase din clasa 1. Aceast stivuire mixt se bazeaz pe compatibilitatea marfurilor din aceast clas care stabilete substanele care pot fi stivuite mpreun fr a genera riscuri pe timpul transportului pe mare. In acest scop, toate substanele explozive din clasa 1 au fost repartizate pe 12 grupe de compatibilitate, funcie de riscul specifice pe care le prezint. Grupele de compatibilitate sunt desemnate prin literele de la A la L (exclusiv litera I), plus litera S. Grupele de compatibilitate ale clasei 1 de marfuri periculoase cuprind urmtoarele substane si articole : 1. Grupa A : 2. Grupa B : 3. Grupa C : 4. Grupa D : substane explozive primare (1.1.A) ; articole care conin o substan exploziv primar (1.1.B, 1.2.B si 1.4.B) ; substane explozive propulsive sau alte substane explozive incendiare sau articole care conin astfel de substane (1.1.C, 1.2.C, 1.3.C si 1.4.C) ; substane explozive secundare de detonaie, pulbere neagr sau articole care conin o substan de detonaie, n ficare caz fr existena unui mijloc de iniiere si fr sarcin propulsiv (1.1.D, 1.2.D, 1.4.D si 1.5.D) ; 5. Grupa E : articole care conin o substan secundar de detonaie, fr mijloace de iniiere, dar cu sarcin propulsiv diferit de cele care conin lichid inflamabil sau hipergolic (1.1.E, 1.2.E si 1.4.E) ; 6. Grupa F : articole care conin o substan exploziv secundar de detonaie, fr mijloace proprii de iniiere, cu sau fr sarcin propulsiv, diferit de cele care conin lichid inflamabil sau hipergolic (1.1.F, 1.2.F, 1.3. F si 1.4.F) ; 7. Grupa G : substane pirotehnice sau articole care conin substan pirotehnic, sau articole care conin o substan exploviz si una cu efect luminos (sau incendiar, lacrimogen ori fumigen), diferite de articolele activate de ap sau coninnd fosfor alb, fosfid, lichid inflamabil sau gel (1.1.G, 1.2.G, 1.3.G si 1.4.G) ; 8. Grupa H : 9. Grupa J : 10. Grupa K : 11. Grupa L : 12. Grupa S : articole care conin o substan exploziv si fosfor alb (1.2.H si 1.3.H) ; articole care conin o substan exploziv si un lichid inflamabil sau gel (1.1.J, 1.2.J si 1.3.J) ; articole care conin o substan exploziv si un agent chimic toxic (1.1.J, 1.2. J si 1.3. J) ; substane explozive sau articole care conin o substan exploziv si prezint un risc special fiind necesar izolarea individual (1.1.L, 1.2.L si 1.3.L) ; substane sua articole astfel concepute si ambalate nct orice efecte ale unui eventual accident s se produc n limitele ambalajului, exceptnd cazul cnd ambalajul este deteriorat de incendiu ; n aceast situaie orice efect de suflu sau

expulzare este limitat, astfel ncat s nu stnjeneasc aciunea de combatare a incendiului sau alte msuri de siguran n vecintatea coletului (1.4.D). Pentru cele 5 diviziuni ale clasei 1 de marfuri periculoase se aplic urmtoarele cerine de separare, funcie de grupele de compatibilitate : marfurile din aceeai grup de compatibilitate si aceeai diviziune pot fi stivuite n acelai compartiment ; marfurile din aceai grup de compatibilitate dar din diviziuni diferite, pot fi stivuite mpreun, dac se consider c ntreaga cantitate aparine diviziunii cu numarul cel mai mic ; cnd se stivuiesc marfuri din grupa de compatibilitate D, aparinnd diviziunilor 1.2 si 1.5, ntreaga cantitate va fi considerat ca aparinnd diviziunii 1.1 ; - marfurile din diferite grupe de compatibilitate nu vor fi stivuite n acelai compartiment - marfurile din grupa de compatibilitate S nu pot fi stivuite mpreun cu marfuri din alte grupe de compatibilitate (exceptnd grupele de compatibilitate A si L) ; - marfurile din grupa de compatibilitate L nu vor fi stivuite mpreun cu marfuri din alte grupe de compatibilitate. In cazul stivuirii pe punte, substanele explozive vor fi acoperite cu muamale impermeabile care s le protejeze de aciunea apei si a razelor solare. In astfel de situaii se prefer introducerea explozivilor ntr-un container. Dac o anumit substan periculoas din lista de ncrcare nu are fi individual n Codul I.M.D.G. ea va fi primit spre ncrcare numai nsotit de o documentaie suficient de informativ (specificaia marfii) avizat de o autoritate naional competent. Simultan cu mbarcarea marfurilor periculoase, ncrctorii vor pune la dispoziia navei echipamentul special de protecie si materialele de decontaminare specifice naturii marfurilor ncrcate. Echipamentul de protecie si materialele de decontaminare nsoesc marfa de la productor pn la destinatar, pe toate mijloacele de transport intermediare. In conformitate cu regula 5 din Capitolul VII al Conveniei S.O.L.A.S.'74, fiecare nav care transport marfuri periculoase trebuie s aib o list special care s enumere marfurile periculoase mbarcate si s indice amplasarea exact la bord a fiecrui colet sau lot de marfuri periculoase. In locul acestei liste poate fi utilizat un plan de ncrcare detailat, n care s poat fi identificate cu uurin diferitele clase de marfuri periculoase ncrcate pe nav. Marfurile periculoase, pentru marirea considerabil a securitii transportului, pe lng avantajele obinuite, pot fi transportate si n containere. Containerele utilizate n acest scop trebuie s fie suficient de solide pentru a rezista eforturilor posibile impuse de condiiile de transport. De asemenea, ele trebuie ntreinute corespunztor si aprobate conform Conveniei Internaionale pentru Containere Sigure (C.S.C.) 1972. La ncrcarea marfurilor periculoase n containere se va sine cont de compatibilitatea lor reciproc. Dac o partid de marfuri periculoase formeaz numai o parte din ncrctura contanierului, va fi astfel amplasat nct la deschiderea uilor accesul la aceste marfuri s fie liber. Coletele care se ncarc n

containere trebuie examinate cu atenie, iar cele care nu sunt corect ambalate, marcate si etichetate vor fi refuzate. In cazul transportului containerizat de marfuri periculoase, ncrctorii au obligaia de a elibera un certificat de ambalare n container, din care s rezulte c acesta a fost curat si uscat nainte de ncrcare, iar coletele ncrcate corespund din toate punctele de vedere transportului. De asemenea, n acest certificat se va meniona si faptul c n containerul respectiv nu au fost ncrcate marfuri incompatibile. Contanierele cu marfuri periculoase vor fi etichetate pe cele patru laturi, conform naturii marfurilor coninute. Dimensiunile etichetelor pentru containere sunt de 150 x 250 mm. In cazul transportului de containere cu nave convenionale, pe punte sau n magazii, se va accentua mult asupra unui amaraj eficient. La bordul navei se va ntocmi o list a marfurilor periculoase coninute n containere precum si un plan de ncrcare din care s rezulte clar care sunt containerele cu marfuri periculoase, precum si amplasarea lor la bord. La stivuirea containerelor ncrcate cu marfuri periculoase reciproc incompatibile se vor aplica unele reguli de separare. Astfel : containerele nchise sau deschise nu vor fi stivuite pe aceeai vertical, exceptnd cazul cnd sunt separate de o punte rezistent la foc si ap ; la stivuirea vertical, cnd o substan solid trebuie stivuit departe de alt substan, ea poate fi stivuit deasupra acesteia, dar nu n vecintate, ci la o distan oarecare, cu condiia ca ambele substane s fie dispuse n containere nchise ; acolo unde se impune o separare printr-un compartiment (magazie) complet, containerele vor fi separate printr-o punte rezistent la foc si ap si nu vor fi plasate pe aceeai vertical In cazul stivuirii orizontale exist patru cerine de separare : "departe de", "separat de", "separat

printr-un compartiment (magazie) complet", separat longitudinal printru-un compartiment (magazie) complet de invervenie". Astfel :
containerele nchise (pe punte sau sub punte) nu au restricii nici n plan longitudinal nici n plan transversal ; containerele deschise (pe punte sau sub punte) vor fi separate longitudinal printru-un container neutru (sau un spaiu echivalent) sau printr-un perete despritor rezistent la foc si ap ; n plan transversal, containerele deschise vor fi separate printr-un spaiu echivalent cu un container ; containerele nchise (pe punte sau sub punte) si cele deschise (pe punte) vor fi separate longitudinal printr-un container neutru (sau un spaiu echivalent) sau printr-un perete despritor rezistent la foc si ap. Separarea n plan transversal va fi realizat printr-un spaiu echivalent cu dou containere. la stivuirea sub punte, containerele deschise se vor separa printr-un perete despritor rezistent la foc si ap ;

containerele nchise sau deschise stivuite pe punte vor fi separate longitudinal printr-un container neutru (sau un spaiu echivalent). Separarea n plan transversal va fi realizat printr-un spaiu echivalent cu trei containere ; la stivuirea sub punte, containerele nchise se vor separa printr-un perete despritor rezistent la foc si ap, iar containerele deschise se vor separa prin doi perei despritori rezisteni la foc si ap ; containerele nchise sau deschise stivuite pe punte vor fi separate printr-o distan de 24 m. La stivuirea sub punte, containerele nchise se vor separa fie prin doi perei despritori rezisteni la foc si ap, fie printr-un perete despritor rezistent la foc si ap, si o distan total de minim 24 metri n care containerele se vor stivui la nu mai puin de 6,1 metri fa de peretele respectiv. Containerele deschise stivuite sub punte se vor separa prin doi perei despritori rezisteni la foc si ap. Spaiile n care s-au ncrcat containere care conin marfuri periculoase susceptibile a degaja vapori toxici sau inflamabili trebuie verificate corespunztor. De asememenea, n aceste spaii nu se vor ncrca containere frogorifice sau alte ncrcturi echipate cu agregate n funciune capabile s produc scntei. La ncrcarea marfurilor n containere se va sine cont de condensul ce apare pe suprafaa interioar a acestora ca urmare a umezelii coninute de marf si a diferenelor de temperatur ce apar pe timpul transportului. Dup descrcarea marfurilor din containere se vor lua msuri urgente de decontaminare total a acestora dup care se vor ndeprta etichetele. Pentru separarea containerelor incompatibile la stivuirea pe vertical si orizontal se va consulta ANEXA NR. 2 a prezentei lucrri. In transportul marfurilor periculoase cu nave de tip RO/RO prin ncrctur unitar se nelege orice palet, container, cistern, vehicul sau alte recipiente ncrcate, stivuite si descrcate separat, ca o singur pies. O ncrctur unitar de tip nchis asigur nchiderea total a marfurilor prin perei rezisteni (containere, cisterne etc.). Operaiunea de separare la navele RO/RO se refer la separarea prin stivuire a mrfurilor periculoase de alte mrfuri incompatibile sau de spaiile de locuit si cele destinate mecansimelor (sau n alte spaii de lucru necesare funcionrii normale a navei). Dispozitivele de nchidere pentru cile de acces ntre punile vehiculelor si spaiile de locuit sau cele destinate mecanismelor trebuie s fie eficiente, astfel nct s mpiedice ptrunderea vaporilor periculoi, inflamabili sau toxici n aceste spaii. Asemenea ci de acces vor fi permanent nchise cnd se transport mrfuri periculoase. La stivuirea containerelor sau vehiculelor frigorifice pe punile nchise se va avea n vedere riscul producerii scnteilor pe timpul funcionrii agregatelor frigorifice. Stivuirea marfurilor periculoase pe punile navelor RO/RO trebuie astfel fcut nct acestea s fie accesibile n orice moment, n special pentru lupta mpotriva incendiilor. Marfurile periculoase din clasa 3, diviziunile 3.1. si 3.2. vor fi stivuite numai pe punile deschise.

La stivuirea marfurilor periculoase la bordul navelor RO/RO sunt patru cerine de separare :

"departe de", "separat de", "separat printr-un compartiment (magazie) complet", "separat longitudinal printr-un compartiment (magazie) complet de intervenie", astfel :
ncrcturile unitare (pe punte sau sub punte) vor fi separate printr-o distan orizontal de minim 3 metri (spaiul dintre aceste ncrcturi poate fi folosit pentru stivuirea altor marfuri compatibile) ; ncrcturile unitare de tip nchis nu mai necesit distana de separare de 3 metri. ncrcturile unitare (sub punte) vor fi separate printr-un perete despritor sau o punte de intervenie, rezistente la foc si ap ; ncrcturile unitare de tip nchis (sub punte) vor fi separate printro distan orizontal de minim 12 metri (spaiul dintre aceste ncrcturi poate fi folosit pentru stivuirea altor marfuri compatibile) ; ncrcturile unitare (sub punte) vor fi separate prin doi perei despritori sau dou puni de intervenie, rezistente la foc si ap. ncrcturile unitare de tip nchis (sub punte) vor fi separate printr-o disten orizontal de minim 20 metri (spaiul dintre aceste ncrcturi poate fi folosit pentru stivuirea altor marfuri compatibile) n cazul stivuirii pe punte se va asigura o distan orizontal de separare de minim 20 de metri iar dac pe puntea vecin se stivuiesc marfuri incompatibile se vor aplica aceleai reguli ca la stivuirea sub punte. ncrcturile unitare (sub punte) vor fi separate prin doi perei despritori rezisteni la foc si ap, asigurndu-se ca si punile s fie rezistente la foc si ap ; ncrcturile unitare de tip nchis (sub punte) vor fi separate printr-o distan orizontal de minim 40 de metri (spaiul dintre aceste ncrcturi poate fi folosit pentru stivuirea altor marfuri compatibile) asigurndu-se ca punile s fie rezistente la foc si ap. In cazul stivuirii pe punte se va asigura o distan de separare orizontal de minim 40 de metri. La ncrcarea marfurilor periculoase n vehicule se vor lua aceleai msuri ca si n cazul ncrcrii n containere. Barjele sunt mijloace plutitoare nepropulsate, destinate transportului de marfuri. Ele sunt proiectate si construite astfel nct s poat fi ridicate si stivuite la bordul unei nave portbarje. Coletele care conin marfuri periculoase (inclusiv cisternele si containerele) si orice alte bunui ncrcate ntr-o barj trebuie s fie arimate dup un plan de ncrcare, respectndu-se toate criteriile de ncrcare ale unui cargoplan. De asemenea, ele trebuie s fie corect amarate si asigurate pentru orice condiii de vreme. La stivuirea coletelor care conin marfuri periculoase n interiorul barjelor se vor aplica regulile de separare obinuite. Astfel, execptnd stivuirea "departe de", coletele care necesit alte tipuri de stivuire nu vor fi ncrcate n aceeai barj. Marfurile periculoase care necesit o stivuire "departe de" pot fi ncrcate n aceai barj, asigurndu-se ntre ele o dinstan minim de 3 metri, proiectat vertical. Marfurile periculoase care necesit o stivuire "separat de" vor fi ncrcate n barje diferite.

La ncrcarea conteinerelor care conin marfuri periculoase n barje se vor aplica urmtoarele reguli marfurile care necesit stivuirea "departe de " pot fi ncrcate n containere alturate ; marfurile care necesit sivuire "separat de" vor fi ncrcate n containere diferite, asigurndu-se o dinstan ntre containere de cel puin 2,4 metri (acest spaiu poate fi ocupat de alte marfuri compatibile, nepericuloase) ; containerele ncrcate cu marfuri periculoase care au alte cerine de separare dect cele artate vor fi ncrcate n barje diferite ; La stivuirea barjelor (ncrcate cu marfuri periculoase) la bordul navelor portbarje sunt trei cerine de separare : "separat de", "separat printr-un compartiment (magazie) complet", "separat longitudinal

printr-un compartiment (magazie) complet de intervenie" , astfel c :


barjele pot fi stivuite n acelai compartiment (magazie) ; la navele cu magazii vericale stivuirea se va face n magazii diferite ; la navele cu nivele orizontale pentru barje stivuirea se va face pe nivele diferite ; la navele cu magazii verticale separarea se face printr-o magazie de intervenie (poate fi utilizat si compartimentul maini) ; la navele cu nivele orizontale pentru barje separarea se realizeaz prin stivuire pe nivele diferite si, suplimentar, se asigur un spaiu de intervenie egal cu cel puin dou barje. La ncrcarea marfurilor periculoase n barje si la ncrcarea barjelor pe bordul navelor portbarje se vor lua aceleai msuri generale care se iau n cazul ncrcrii containerelor pe nav. Anexa Nr. 1 a Volumului I, partea care se refer la ambalarea marfurilor periculoase, conine : Note generale ; Definiii ; Cerine pentru ambalare ; Cerine suplimentare aplicabile la clasa 1 ; Marcare ; Cerine specifice ale ambalajelor ; Ilustrarea ambalajelor apte pentru transportul marfurilor periculoase. La ambalarea marfurilor periculoase se pot folosi : butoaie din oel si aluminiu ; canistre din oel ; butoaie din lemn si din plastic ; cutii din lemn si placaj ; cutii din plastic ; lzi din aluminiu si oel ; saci textili din plastic si din hrtie ; ambalaje compuse. Sunt prezentate aceste ambalaje n forma n care se preteaz la transportul marfurilor periculoase.

Acestea au fost realizate pe baza unei ndelungate experiene,astfel nct s aib un nalt grad de securitate n manipulare, depozitare si transport. In scopul ambalrii, marfurile periculoase au fost mprite n trei grupe de ambalare conform gradului de pericol pe care l genereaz, astfel : Grupa I de ambalare pentru substane cu pericol mare ; Grupa II de ambalare pentru substane cu pericol mediu ; Grupa III de ambalare pentru substane cu pericol mic. Grupa de ambalare pentru fiecare substan periculoas este coninut n fia individual si n indexul alfabetic din volumul V al Codului I.M.D.G. Ambalajele reprezentative practicii transportului maritim se supun unor teste de performan (test de cdere, test la presiuna aerului, test de temperatur si umiditate, test de rezisten static sau de stivuire, etc.). Orice ambalaje noi create pot fi acceptate dac sunt recunoscute ca eficiente de o autoritate naional competent si dac rezist la testele de performan. Rezistena unui ambalaj trebuie s fie de aa natur nct s rein coninutul si s-l fereasc de contaminare n condiii normale de transport. Materialele din care se fabric recipientele trebuie, n cazul n care vin n contact cu coninutul, s fie inerte sau protejate cu un nveli inert la coninut. Recipientele, prile lor componente, capacele (dopurile), garniturile elastice si materialele absorbante care vin n contact direct cu coninutul, trebuie de asemenea s fie inerte, potrivit naturii coninutului. Materialele plastice utilizate trebuie s fie impenetrabile la coninut. Ele nu trebuie s se nmoaie, s se frmieze sau s suporte alte deteriorri cauzate de temperatur sau nvechire. Lzile din plci fibrolemnoase folosite ca ambalaje exterioare trebuie s fie solide, etane la ap si nu vor fi refolosite. Termenii consacrai pentru ambalaje sunt : 1. Recipiente : recipient rigid (rigid receptacle) - i pstreaz forma cnd este plin sau gol, chiar comprimat la presiunile normale ntlnite pe timpul transportului recipient semirigid (semi-rigid receptacle) - i pstreaz forma cnd este gol si necomprimat cptueal (liner) - mijloc folosit la protejarea suprafeelor interioare mpotriva reaciei cu coninutul si pentru prentmpinarea ptrunderii umezelii ; recipient etan (shift-proof receptacle) - impenetrabil la coninut uscat. 2. Materiale : material etan la umiditate (damp-proof material) - rezistent la ptrunderea aerului umed ; material etan la umezeal (moisture-proof material) - rezistent la ptrunderea apei ; material rezistent la rupere (tear-proof material) - nu prezint riscul de rupere la manipulri

normale. 3. Sisteme de nchidere : nchis ermetic (hermetically scaled) - etan la vapori ; nchis efectiv (effectively closed) - etan la lichide ; nchis n siguran (secureley closed) - nu permite scurgeri de coninut uscat. Chiar atunci cnd un ambalaj este gol, suprafeele lui pot fi contaminate de substanele transportate anterior. De aceea, recipientele goale, necurate, vor fi transportate sub acelai regim ca si cele pline, pn la luarea unor msuri de decontaminare total. Umplerea recipientelor se efectueaz lsndu-se un spaiu interior suficient pentru a preveni scurgerile sau deformarea recipientului, ca urmare a dilatrii coninutului la evetualele creteri de temperatur pe timpul transportului. Acest spaiu de expansiune se stabilete ca procent din capacitatea total a recipientului. Fiecare ambalaj trebuie s aib un marcaj vizibil si clar, din care s rezulte : simbolul de ambalare O.N.U. ; numarul de cod care desemneaz tipul de ambalaj ; statul pe al crui teritoriu s-au efectuat testele de performan ; grupa de ambalare determinat pe baza testelor de performan ; firma productoare ; anul fabricaiei si anul recondiionrii. Pentru lichidele cu densitatea mai mare de 1,2 t/m3, marcajul ambalajelor va cuprinde si valoarea densitii. O unitate de sarcin (unit load) reprezint un numar de colete care sunt stivuite mpreun si amarate cu chingi sau alte mijloace pe o plac de lemn (asemntor paletizrii). Tot n aceast categorie intr si coletele stivuite mpreun cu ambalaj exterior comun (asemntor boxpaleilor), precum si cele amarate mpreun, permanent, constituind o coad. Coletele care conin marfuri periculoase pot fi transportate n uniti de sarcin, dac respect urmtoarele condiii : n cazul dezmembrrii unitii de sarcin, coletele componente s poat fi manipulate individual n siguran ; unitile de sarcin s fie compacte si pe ct posibil s aib form regulat;ele trebuie s poat fi stivuite corespunztor, iar construcia si amarajul s fie astfel executate nct s nu se deterioreze coletele componente ; unitile de sarcin trebuie s fie suficient de rezistente pentru a suporta manipulri repetate, precum si presiunea exercitat de unitile de sarcin similare, stivuite deasupra lor, pe o nlime care s satisfac cerinele transportului ; materialele folosite pentru amarajul coletelor n uniti de sarcin trebuie s fie compatibile cu substanele coninute si s-i pstreze eficiena chiar cnd sunt supuse umezelii, creterilor de temperatur si aciunii razelor solare ;

coletele componente, precum si unitatea de sarcin trebuie marcate si etichetate : unitile de sarcin trebuie s poat fi ridicate si manevrate cu autostivuitoarele ; cnd punctele de ridicare n siguran nu sunt evidente (prin forma paletului), ele trebuie marcate pe unitatea de sarcin. Ambalarea corect a marfurilor periculoase contribuie n mare msur la securitatea transportului. Codificarea ambalajelor n Codul I.M.D.G. este urmtoarea : Tipuri de ambalaje : 1. Butori (metal, plastic) ; 2. Butoi de lemn ; 3. Canistr ; 4. Lad ; 5. Sac ; 6. Ambalaj compus. Materiale de confectii pentru ambalaje : a. Oel ; b. Aluminiu ; c. Lemn ; d. Placaj ; f. P.A.L. g. P.F.L. ; h. Material plastic ; l. Textile ; m. Hrtie multistratificat ; p. Sticl, porelan sau ceramic. Grupe de ambalaje : X - pentru grupele de ambalare I, II, III ; Y - pentru grupele de ambalare II si III ; Z - pentru grupa de ambalare III Varieti de ambalare : 1.A. (Butoi de oel) 1.A.1. - cu capac nedetaabil ; 1.A.2. - cu capac detaabil ; 1.B. (Butoi de aluminiu) 1.B.1. - cu capac nedetaabil ; 1.B.2. - cu capac detaabil ; 1.D. (Butoi de placaj) 1.G. (Butoi de P.F.L.) 1.H. (Butoi de plastic) 2.C. (Butoi de lemn) 1.H.1. - cu capac nedetaabil ; 1.H.2. - cu capac detaabil ; 2.C.1. - cu cep ;

2.C.2. - cu capac detaabil ; 3.A. (Cansitr de oel) 3.A.1. - cu capac nedetaabil ; 3.A.2. - cu capac detaabil ; 3.H. (Canistr d eplastic) 3.H.1. - cu capac nedetaabil ; 3.H.2. - cu capac detaabil ; 4.A. (Lad de oel) 4.B. (Lad de aluminiu) 4.C. (Lad de lemn) 4.D. (Lad de placaj) 4.F. (Lad de P.A..L.) 4.G. (Lad de P.F.L.) 4.H. (Lad de plastic) 5.H. (Sac de plastic esut) 4.H.1. - expandat ; 4.H.2. - solid ; 5.H.1. - fr cptueal sau mbrcminte ; 5.H.2. - etan la coninut uscat ; 5.H.3. - etan la ap ; 5.L. (Sac textile) 5.L.1. - fr cptueal sau mbrcminte ; 5.L.2. - etan la coninut uscat ; 5.L.3. - etan la ap 5.M. (Sac de hrtie) 5.M.1. - multistratificat ; 5.M.2. - multistratificat etan la ap ; 6.H. (Ambalaj compus cu recipient de plastic) 6.H.A.1. - n butoi de oel ; 6.H.A.2. - n lad de oel ; 6.H.B.1. - n butoi de aluminiu ; 6.H.B.2. - n lad de aluminiu ; 6.H.C. - n lad de lemn ; 6.H.D.1. - n butoi de placaj ; 6.H.D.2. - n lad de placaj ; 6.H.C.1. - n butoi de P.F.L. ; 6.H.G.2. - n lad de P.F.L. ; 6.H.H. - n butoi de plastic ; 6.P. (Ambalaj compus cu recipiente de sticl, porelan sau ceramic) 6.P.A.1. - n butoi de oel ; 6.P.A.2. - n lad de oel ; 4.A.1. - fr cptueal ; 4.A.2. - cu cptueal ; 4.B.1. - fr cptueal ; 4.B.2. - cu cptueal ; 4.C.1. - obinuit ; 4.C.2. - cu perei etani ;

6.P.B.1. - n butoi de aluminiu ; 6.P.B.2. - n lad de aluminiu ; 6.P.C. - n lad de lemn ; 6.P.D.1 - n butoi de placaj ; 6.P.D.2 - n couri mpletite ; 6.P.G.1. - n butoi de P.F.L. ; 6.P.G.2. - n lad de P.F.L. ; 6.P.H.1. - n ambalaj de plastic expandat ; 6.P.H.2. - n ambalaj de plastic solid. In ANEXA NR. 3 a prezentei lucrri sunt prezentate cteva exemple de ambalaje specifice clasei 1 - explozibili. Codul I.M.D.G. are n componena sa si alte exemple exhaustive de ambalaje speciale pentru toate substanele care le necesit.

Volumul II
Dup lista abrevierilor folosite n acest volum sunt prezentate fiele informative ale clasei 2, clasei 3 ale substanelor periculoase, respectiv gaze comprimate, lichefiate sau dizolvante sub presiune si lichide inflamabile.

Volumul III
Este format de asemenea dintr-o niruire de fie, astfel : Clasa 4 Diviziunea 4.1. Diviziunea 4.2. Diviziunea 4.3. Clasa 5 Diviziunea 5.1. Diviziunea 5.2. Inflamabile solide inflamabile solide substane solide, combustibile spontan substane solide care eman gaze inflamabile n contact direct cu apa Substane oxidante si peroxizi organici ageni oxidani peroxizi organici

Volumul IV
Este constituit din fie informative, astfel : Clasa 6 Diviziunea 6.1. Diviziunea 6.2. Clasa 7. Substane toxice si infectante substane toxice substane infectante Substane radioactive

Volumul V
Conine : Clasa 8. Clasa 9. Substane corozive Alte mrfuri periculoase

Mai conine un index general al mfurilor periculoase precum si un index numeric al acestora, creat pentru a ajuta la identificarea lor.

Supliment
Este constituit pentru a aduce un plus de informaii necesare n activitatea de transport al mrfurilor periculoase. Acest volum conine : proceduri de urgen (Emergency Procedures - EmS) ghidul primului ajutor medical (Medical First Aid Guide - M.F.A.G.) transportul n vrac al chimicalelor solide (B.C. Code - Solid Chemicals in Bulk) proceduri de declarare (reporting procedures) ambalarea unitilor de transport (Packing Cargo Transport Units) folosirea pesticidelor la bordul navei (Use of Pesticides in Ships) anex (Appendix). Ultima ediie a suplimentului este publicat n anul 1990 la Londra de ctre I.M.O. Comitetul Maritim de Securitate (Maritime Safety Committe) a aprobat n unanimitate amendamentul 25/89 la Codul I.M.D.G., anexa 1, procedurile de urgen aplicabile la navele care transport marfuri periculoase si ghidul primului ajutor medical. De asemenea, acest comitet a hotrt ca cele artate mai sus trebuie implementate n activitatea de transport maritim nainte de 1 ianuarie 1991, cu precizarea c guvernele au prerogativul de a introduce amendamente mai devreme de aceast dat, cu notificarea organizaiei n prealabil. Vom prezenta n continuare componena capitolelor acestui supliment si modul lor de utilizare, precum si importana acestora n activitatea de transport si manipulare a marfurilor periculoase.

Capitolul III SECURITATEA NAVEI SI A ECHIPAJULUI IN TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE Fie de securitate a grupurilor de marfuri
La cererea Comitetului de Securitate Maritim (I.M.O.), subcomitetul pentru marfurile periculoase a eleborat fie de securitate (emergency schedule) pentru toate clasele de marfuri periculoase cuprinse n Codul I.M.D.G. Aceste fie de securitate au fost publicate n lucrarea "Msuri de urgen pentru navele care transport marfuri periculoase" (Emergency Procedures for Ships Carring Dangerous Goods). Lucrarea a fost adoptat de Comitetul de securitate Maritim (I.M.O.) n decembrie 1980. Manipularea si transportul marfurilor periculoase trebuie efectuate cu cele mai sigure mijloace pentru a se preveni incidente cum ar fi contaminarea celorlalte marfuri, poluarea mediului, avarierea navei sau vtmarea sntii echipajului. Personalul implicat n transportul de marfuri periculoase trebuie s fie complet informat asupra proprietilor si riscurilor generate de acestea, precum si asupra msurilor de prevenire a unor incidente. De asemenea, personalul care particip la manipularea si transportul de marfuri periculoase trebuie s fie familiarizat cu regulile de securitate, primul ajutor, msurile de urgen si intervenie n caz de necesitate. Marfurile periculoase care necesit msuri similare n caz de urgen au fost grupate pe aa-zisele grupe de materii si fac obiectul aceleiai fie de securitate. Msurile de urgen si interveniile n caz de pericol trebuie adoptate n strns legtur cu informaiile date de Codul I.M.D.G. n fiele individuale ale marfurilor periculoase si cu msurile cuprinse n "Ghidul medical de prim ajutor n accidentele care implic marfuri periculoase" (First Aid Guide for Use in Accidents Involving Dangerous Goods - M.F.A.G.). Pentru obinerea numarului fiei de securitate si a numarului tabelei M.F.A.G. se va utiliza de asemenea indexul general al marfurilor periculoase din volumul V al Codului I.M.D.G. Se mai poate folosi pentru obinerea numarului fiei de securitate si a numarului tablei M.F.A.G., indexul numeric al marfurilor periculoase inclus n Volumul V al Codului I.M.D.G. Fiecare fi de securitate cuprinde 5 seciuni : Seciunea 1 cuprinde numarul fiei de securitate si grupele de materii prime la care se refer. Seciunea 2 cuprinde echipamentul special necesar n caz de pericol (costume de protecie si materiale de decontaminare). Navele care transport marfuri periculoase vor fi dotate cu un numar suficient de costume de protecie, aparate de respirat autonome, manici cu cioc de barz si materiale absorbante corespunztoare.

- 26 In fiele de securitate se indic echipamentul special necesar n caz de pericol, suplimentar fa de cerinele S.O.L.A.S. si normele R.N.R. Nu toate costumele de protecie rezist la aciunea tuturor marfurilor periculoase si de aceea se vor solicita productorului instruciuni pentru costumele destinate anumitor substane. Toate costumele contaminate vor fi curate sau pstrate izolat pn la decontaminarea lor total. Cnd este necesar utilizarea unui aparat de respirat, n fiele de securitate se recomand aparatele de respirat autonome (pentru mtile de gaze nu s-au convenit nc standarde internaionale). Manicile cu cioc de barz sunt recomandate n fiele de securitate ori de cite ori se consider necesar. Aceste manici trebuie asigurate suplimentar fa de cerinele S.O.L.A.S. Dintre materialele absorbante disponibile unele sunt inerte, iar altele sunt reactive la anumite marfuri periculoase. Un exemplu de material absorbant, foarte utilizat n transportul marfurilor periculoase l constituie rumeguul. Este dificil de apreciat cantitile de echipament de protecie si material de decontaminare, deoarece acestea depind de cantitatea total de marfuri periculoase transportate, de marimea si tipul navei si de numarul de persoane disponibile pentru intervenie n caz de pericol. De aceea, comandantul navei va fi singurul n msur s aprecieze aceste cantiti. Seciunea 3 cuprinde msurile de urgen. Aceast seciune se refer la msurile prealabile aciunilor n caz de pericol, luate de ctre echipele de intervenie. In mod obinuit, coletele care conin marfuri periculoase pot fi manipulate fr a se utiliza echipament special de protecie, deoarece ambalajele sunt proiectate si confecionate astfel nct s rein coninutul si s nu permit scurgerile. In cazul avarierii coletelor se pot produce astfel de scurgeri, care pot genera vapori toxici sau inflamabili, coroziuni etc. Aceste consecine pot deriva fie din scurgerile propriu - zise fie din reacia acestora cu alte materiale. O atenie deosebit se va acorda proteciei ochilor. Cnd o substan prezint un risc de toxicitate n caz de scurgeri de coninut se recomand ca personalul echipei de intervenie s poarte costum de protecie si aparat de respirat autonom. Un costum complet de protecie cuprinde : cizme, combinezon, mnui, ochelari si glug. Dac o substan prezint numai un risc mic de inhalare a unor vapori toxici, n caz de scurgeri se recomand numai costum de protecie. Aparatul de respirat autonom va fi folosit n lupta mpotriva incendiilor n preajma acestor substane. Unele substane emit gaze toxice sau corosive n caz de scurgeri. Pentru activitatea de intervenie n cazul unui accident cu astfel de substane se va manevrea cu nava astfel ca zona afectat s rmn sub vnt. Seciunea 4 cuprinde aciunile de intervenie n caz de pericol. Recomandrile privind intervenia n caz de pericol sunt diferite si depind de condiiile atmosferice, de amplasarea la bord (sub punte sau pe punte) si de starea de agregare a marfurilor periculoase. In caz de scurgeri la marfurile stivuite pe punte, recomandarea general este de a spla bine zona

- 27 afectat cu cantiti mari de ap. Dac marfurile periculoase reacioneaz periculos cu apa, ele vor fi ndeprtate de pe punte cu alte mijloace. Decizia de aruncare peste bord a marfurilor periculoase aparine comandantului si se bazeaz pe principiul c securitatea vieii umane pe mare are prioritate fa de protecia mediului maritim mpotriva polurii. In ape cu funduri mici sau n strmtori, se vor limita scurgerile n afara bordajului, provenite de la poluani puternici. Inaintea unei intervenii ntr-un accident cu marfuri periculoase stivuite sub punte, se impune evacuarea eventualilor vapori toxici, corosivi sau inflamabili. In asemenea situaii vor interveni numai persoane bine antrenate, mbrcate cu costume de protecie si avnd aparate de respirat autonome. Ptrunderea ntr-un astfel de compartiment se face numai sub supravegherea unui ofier al bordului. Scurgerile colectate cu ajutorul materialelor absorbante, pstrate n saci de plastic sau alte recipiente, vor fi depozitate izolat, n siguran, pentru a fi predate ulterior la uscat, n primul port de escal. Colectarea scurgerilor provenite de la marfurile stivuite sub punte, prin materiale absorbante, nu este prea eficace si de aceea se vor lua msuri prealabile intrrii n astfel de compartimente. In cazul unor scurgeri provenite de la corosivi puternici, se vor inspecta amnunit elementele de structur ale navei. Ori de cte ori este posibil, un colet care conine marfuri periculoase va fi mutat din preajma unui incendiu. Dac acest lucru nu este posibil si cldura degajat de incendiu risc s provoace modifcri chimice sau fizice unor substane, sau risc s deterioreze ambalajul acestora, se va proceda la rcirea suprafeelor expuse, prin jet de ap. O atenie deosebit se va acorda substanelor care polimerizeaz, deoarece reacia poate continua mult timp dup ndeprtarea sursei de cldur. Pentru incendiile care au loc sub punte, calea obinuit de intervenie este nchiderea etan a magaziei (compartimentului), ntreruperea ventilaiei si acionarea mijloacelor de stins incendiu. Seciunea 5 cuprinde msurile de prim ajutor n caz de accident, sub form de trimiteri n "Ghidul medical de prim ajutor n accidentele care implic marfuri periculoase" - M.F.A.G. In concluzie, la primirea unei liste de ncrcare care cuprinde si unele marfuri periculoase, comandantul navei trebuie s se asigure c n documentaia bordului exist urmtoarele publicaii ; Codul I.M.D.G. (International maritime Dangerous Goods Code) n 5 volume, cu amendamentele la zi ; "Msuri de urgen pentru navele care transport marfuri periculoase" (Emergency Procedures for Ship Carring Dangerous Goods), cu amendamentele la zi ; "Ghidul medical de prim ajutor n accidentele care implic marfuri periculoase" (Medical First Aid Guide, for Use in Accident Involving Dangerous Goods). In continuare, pentru fiecare marf periculoas din lista de ncrcare se caut denumirea tehnic n indexul general din volumul V al Codului I.M.D.G. si se scot elementele care intereseaz n procesul

- 28 de ncrcare si transport : numarul de pagin corespunztor fiei individuale din Codul I.M.D.G., numarul de nregistrare O.N.U., clasa si diviziunea, grupa de ambalare, riscurile secundare, numarul fiei de securitate si numarul tabelei M.F.A.G. In cazul n care una din marfurile periculoase cuprinse n lista de ncrcare nu figureaz n indexul Codului I.M.D.G., se va solicita ncrctorului o specificaie complet, cu toatele elementele necesare, avizat de o autoritate competent. Odat extrase elementele din indexul general se va trece la studierea fielor individuale al fiecrei substene n parte. Totodat pentru o mai bun documentare, se va studia introducerea general a Codului I.M.D.G., precum si introducerea la fiecare clas de marfuri luat n studiu. Pe baza acestui studiu se poate ntocmi planul de ncrcare n care se va sine cont de toate proprietile marfurilor nominalizate n lista de ncrcare. La ntocmirea planului de ncrcare se va utiliza si tabela de separare a marfurilor periculoase. Dac planul de ncrcare satisface toate criteriile urmarite se va trece la studierea fielor de securitate ; pe baza acestui studiu ntocmindu-se lista cu necesarul de echipament si materiale de decontaminare care se va nmna ncrctorului. In continuare se vor studia tabelele din "Ghidul medical de prim ajutor n accidentele care implic marfuri periculoase". Pe baza studierii fielor individuale, a cargoplanului, a fielor de securitate si a tabelelor M.F.A.G. se vor stabili echipele de intervenie n caz de urgen. La stabilirea acestor echipe se vor lua n considerare cantitatea total de marfuri periculoase, tipul si deplasamentul navei, numarul membrilor de echipaj, vrsta si aptitudinile acestora, mijloacele de intervenie, etc. Se va face apoi o instruire a ntregului echipaj, privind specificul marfurilor ce urmeaz a fi ncrcate, dup care, separat, se va face instructajul echipelor de intervenie. Dup perfectarea tuturor acestor msuri prealabile comandantul se va asigura c nava este pregtit pentru ncrcare si transport din toate punctele de vedere, dup care poate dispune nceperea ncrcrii navei. Pe msura ncrcrii marfurilor periculoase, ofierii bordului vor urmari ca ncrctorii s livreze navei echipamentul de protecie si materialele de decontaminare aferente. Periodic se vor efectua exerciii cu echipele de intervenie pentru meninerea antrenamentului.

Ghid de Prim Ajutor Medical la accidentele survenite n transportul si manipularea marfurilor periculoase (M.F.A.G.)
Acest Ghid, parte component a suplimentului Codului I.M.D.G., conine : Introducerea, n care sunt prezentate la modul general accidentele ce pot avea loc n activitatea de transport si manipulare a marfurilor periculoase, precum si diferite trimiteri la publicaii ce pot ajuta la limitarea consecinelor unor astfel de accidente;

- 29 Informaii privitoare la utilizarea acestui Ghid, prezentndu-se metode de identificare a substanei care a produs leziunea si identificarea n cadul ghidului a indicaiilor pentru limitarea si eventual eliminarea consecinelor rezultate dintr-un accident n timpul manipulrii si transportului marfurilor periculoase. Echipajele si ofierii navelor ce transport marfuri periculoase trebuie instruii pentru prevenirea acestor accidente. Codul I.M.D.G. prezint, de exemplu, la clasa 6.1. diagrama privind limita de toxicitate pentru diferitele grupe de transport. Aceasta este prezentat n ANEXA NR. 1 a prezentei lucrri. Diagnostic de infestare, cuprinznd principii generale referitoare la condiiile n care poate avea loc intoxicarea, metode de identificare a otrvii, precum si a prilor anatomice expuse. Sunt prezentate de asemenea simptomele generale precum si stadiile de dezvoltare a intoxicaiilor rezultate din otrvire. In cazul tipic de otrvire se disting trei stadii : 1. Stadiul latent - care este intervalul de timp cuprins ntre momentul infestrii si momentul n care apar primele simptome sau semne de intoxicare. In general, acest interval d etimp este foarte scurt. 2. Stadiul activ - stadiu n care semnele si simptomele intoxicrii sunt evidente. In multe cazuri sunt similare ntre ele pentru intoxicaii cu substane chimice diferite. Principalele ci de contact sunt : prin piele, ochi, inhalaie, indigestie. Simptomele generale includ : dureri de cap, vrsturi, schimbri psihice, convulsii, durere, puls rapid si slab, culoare nchis a pielii (gri-albastru), probleme serioase ale respiraiei. 3. Stadiul final - stadiu n care simptomele se rezolv uzual n majoritatea cazurilor cu expunere mic n cteva ore. In cazul unei expuneri mai mari sau dac substana respectiv este deosebit de toxic, simptomele pot persista cteva ore si chiar zile. Starea pacientului se poate deteriora si poate duce la complicaii, cum ar fi : asfixiere, edem pulmonar, bronit, pneumonie, infarct, colaps circulator, blocaj renal si blocaj biliar. Diagnostice specifice. Funcie de simptomatica prezentat de ctre accidentat putem stabili cu ajutorul ghidului care este substana toxic care a cauzat accidentul, precum si diagnosticul prezumtiv. Primul ajutor la bordul navei este necesar pentru accidentele minore sau pentru a mbunti starea accidentatului pn n momentul n care este posibil aplicarea unui tratament adecvat. este de preferat ca fiecare marinar s fie instruit n acordarea primului ajutor la bordul navei. In momentul identificrii unui accidentat trebuie s se in seama de urmtoarele reguli atenie la motivele care au cauzat accidentul ; dac este necesar, se scoate accidentatul din zona periculoas ; se vor folosi aparate de respirat dac se bnuiete prezena gazelor toxice sau a fumului n zon ;

- 30 se cheam ajutor. Sunt prezentate grafic si textual fazele primului ajutor acordat, funcie de simptomele accidentatului. Aceste simptome pot fi : pierderea cunotinei ; neregularit si insuficiene ale aparatului circulator si respirator ; oprirea respiraiei dublat de infarct ; metode de respiraie artificial si resuscitare cardiac Complicaii ale intoxicaiilor. In urma contaminrii cu o substan pot avea loc anumite complicaii. Aceste complicaii sunt prezentate n M.F.A.G. n felul urmtor : Asfixia (sufocarea) Identificare Diagnostic Tratament : : : cauzat de lipsa oxigenului n snge. Poate fi cauzat de intoxicarea cu substane chimice. dificulti n respiraie, puls rapid (peste 100/min.), culoare nchis a pielii, pacientul poate fi agitat la nceput dar devine apatic ulterior. Tratamentul de urgen este descris n prezentul cod. In continuare sunt prezentate dup acelai model : edemul pulmonar ; bronita ; pneumonia ; afeciuni ale aparatului respirator ; plurita ; colapsul circulator acut ; infarctul miocardic ; starea de com ; convulsiile ; tulburrile mentale ; afeciuni ale aparatului digestiv ; temperatura ; afeciuni renale. Tratamente de urgen. Se descriu procedurile de urgen si de acordare a primului ajutor medical pentru limitarea consecinelor accidentelor cu substane toxice. Aceste tratamente de urgen sunt structurate funcie de zona anatomic de contact a accidentatului : contact direct cu pielea sau cu ochii ; inhalare sau ingestie. Se descrie de asemenea si procedura de acordare a terapiei cu oxigen. Tabele cu substane chimice. Sunt prezentate fie ale substanelor chimice astfel :

- 31 Informaii generale Semne si simptome Tratament se prezint particularitile de toxicitate ale substanelor respective ; sunt prezentate simptomele ce apar n cazul contactului cu substana respectiv. se fac trimiteri la procedurile de tratament descrise n prezenta publicaie. In tabelele cu substane chimice, acestea sunt ordonate dup numarul de tabl si grupul de chimicale din care face parte substana respectiv. Lista de medicamente. Sunt tabelate medicamentele recomandate care ar trebui s se afle la bordul navelor care trasnport marfuri periculoase. In tabel se afl numele medicamentului, unitatea recomandat standard, forma de prezentare, precum si cantitatea acestuia.

Prevenirea si lupta contra incendiilor


Prevenirea incendiilor la bordul unei nave care transport marfuri periculoase se realizeaz printr-o bun practic marinreasc, respectndu-se n special urmtoarele msuri de precauie : materialele combustibile se vor sine departe de sursele de cldur ; substanele inflamabile vor fi protejate prin ambalare corespunztoare, respingndu-se ambalajele care sunt deteriorate sau prezint scurgeri ; stivuirea se va face astfel nct coletele s fie protejate mpotriva avarierii sau nclzirii marfurile periculoase se vor separa de substanele care pot produse sau rspndi focul se va asigura accesibilitatea marfurilor periculoase astfel ca la nevoie, coletele din vecintatea incensiului s poat fi protejate ; cablurile si instalaiile electrice trebuie s fie n stare corespunztoare si protejate mpotriva riscurilor de scurt-circuitare ; acolo unde este necesar separarea printr-o punte sau un perete despritor, penetraiile cablurulor sau tubulaturilor dintr-un compartiment n altul vor fi bine izolate, n scopul mpiedicrii ptrunderii vaporilor sau gazelor ; la stivuirea marfurilor periculoase pe punte se vor avea n vedere forma si poziia macanismelor auxiliare de punte, a cablurilor si echipamentului electric, pentru evitarea surselor de aprindere ; Pentru substanele care necesit recomandri speciale, pentru lupta mpotriva incendiilor, acestea sunt date n introducerea fiecrei clase si n fia individual; In general, agentul extinctor cel mai uor disponibil este apa, care este eficient pentru majoritatea, dar nu pentru toate marfurile periculoase. Cteodat, aa cum rezult din fiele individuale ale substanelor, apa nu este eficient si poate, n

- 32 unele cazuri, s intensifice incendiul sau s cauzeze o explozie. De aceea, o nav care transport marfuri periculoase asupra crora nu se poate aciona cu ap n caz de incendiu trebuie s aib la bord suficiente extinctoare adecvate. In cazul acestor marfuri speciale se recomand utilizarea extinctoarelor chimice uscate sau a celor cu un gaz inert, cum ar fi bioxidul de carbon. Datorit riscului mare de otrvire sau intoxicare a persoanelor neprotejate, cu fumul emanat de unele substane incendiate, nava trebuie s fie echipat cu costume de protecie si aparate de respirat autonome. In majoritatea cazurilor, cnd are loc un incendiu n magaziile navei, capacele gurilor de magazii si toate deschiderile vor fi bine nchise astfel nct s se elimine posibilitatea alimentrii cu oxigen a incendiului. Totui, cnd se transport substane care, fie degaj oxigen cnd sunt nclzite, fie menin incendiu, aceast msur poate fi ineficace, uneori chiar periculoas. Pentru aceste substane sunt date recomandri speciale n fiele individuale. Pentru asigurarea unei aciuni eficiente mpotriva incendiilor, la bordul navelor care transport marfuri periculoase se impun urmtoarele msuri : realizarea instruciunilor speciale de comportare la bord pentru membrii echipajului, pasageri sau alte persoane aflate temporar la bord pe timpul operrii navei ; completarea inventarului cu materialele si echipamentul de prevenire si combatere a incendiilor ; stabilirea de responsabiliti concrete pentru fiecare membru din echipaj, prin rolul de incendiu realizarea unui grafic de supraveghere a marfurilor periculoase ; efectuarea de exerciii de antrenament cu personalul de la bord, privind modul de intervenie n caz de necesitate ; instruirea echipajului privind utilizarea echipamentului special de combatere a incendiilor reglementarea fumatului la bord. Pe tot timpul operrii marfurilor periculoase, comandantul navei nu va prsi nava, pentru a putea conduce activitatea de combatere a unui eventual incendiu. Aceast atribuie nu poate fi transmis secundului navei sau altei persoane.

Capitolul IV EXEMPLU DE TRANSPORT AL MARFURILOR PERICULOASE CONFORM REGLEMENTARILOR CODULUI I.M.D.G. - TRANSPORTUL MARFURILOR SOLIDE INFLAMABILE Clasa 4.1. Solide inflamabile
Substanele din aceast clas sunt substane ce prezint proprietatea comun de a se aprinde uor de la surse externe, ca scntei sau flame si de a fi uor combustibile. Unele din aceste substane cnd sunt n stare uscat sunt clasificate ca explozive. Unde se face referire n text la o substan care se umezete din cauza apei sau a oricrui alt lichid, se va permite transportul lor ca substane din clasa 4.1. numai dac se pot asigura condiii de umiditate corespunztoare. Agentul de umezire se va distribui uniform prin substana n starea n care se va transporta. Cnd transportul este anticipat n condiii de temeperatur sczut pentru substanele umezite sau coninnd ap, se poate aduga un solvent compatibil potrivit, cum ar fi alcoolul, pentru a micora punctul de congelare al lichidului. Altele, ca de exemplu celuloidul, poate dezvolta gaze inflamabile si toxice cnd sunt nclzite sau cind ard. Proprietile caracteristice fiecrei substane sunt prezentate n fiele individuale. Ambalare. Diversele proprieti ale substanelor din aceast clas nu permit o form de ambalare uniform aplicabil, date fiind cerinele individuale pentru fiecare substan n parte. Exist totui cteva cerine de baz care sunt aplicabile la toate formele de ambalare utilizate la substanele din aceast clas. Datorit uurinei cu care aceste substane pot lua foc, ambalajul trebuie s serveasc la protejarea coninutului mpotriva surselor exterioare de aprindere. Substanele acestei clase, care sunt admise numai la trasnport n virtutea faptului c se umezesc cu ap sau oricare alt lichid se ambaleaz n recipieni perfect impermeabili la ap. Capacul de nchidere va fi n toate cazurile efectiv etan mpotriva pierderilor de lichid, fiind solicitat ca un sigiliu ermetic. Inainte de stivuirea coletelor coninnd aceste substane particulare se va proceda la un control al recipienilor pentru observarea scurgerilor sau semnalizrii de scurgeri anterioare care ar putea s reduc cantitatea de lichid sub cota normal. Separare. Stivuirea se va executa astfel nct n permamen substanele din aceast clas s fie inute :

- 34 "Departe de" ("away from") :


- gaze inflamabile (2.1.) - lichide inflamabile - substane cu aprindere spontan - substane ce devin periculoase cnd sunt umede - substane oxidante - corozive clasa 2 clasa 3.3. clasa 4.2. clasa 4.3. clasa 5.1. clasa 8.

adic astfel de marfuri trebuie efectiv separate nct s nu reacioneze periculos cu solide inflamabile ale acestei clase n caz de accident, dar pot fi transportate n aceeai magazie sau compartiment, dac recomandrile din fiele individuale permit, sau pe punte cu condii asigurrii unei separaii orizontale de minim 3 metri proiectat pe vertical.

"Separat de" ("separated from") :


- explozive - lichide inflamabile - peroxizi organici - substane radioactive coninnd solide inflamabile din aceast clas. Pentru stivuirea "on deck" (pe punte), aceasta separare nseamn "departe de" ("away from"). clasa 1 Diviziunea 1.4 si 1.5. clasa 3.1. si 3.2. clasa 5.2. clasa 7,

adic colete din astfel de transporturi nu vor fi ncrcate n aceeai magazie sau compartiment, cu cele

"separat printr-o magazie sau compartiment complet" ("separated by a complete


compartment or hold" ). - explozivi n vecintate cu cele ce conin solide inflamabile. Pentru stivuirea "on deck" (pe punte) nseamn o separare printr-o distan corespunztoare. clasa 1 diviziunea 1.3, adic coletele din astfel de transportui nu vor fi ncrcate n aceleai magazii sau compartimente si nici

"separat longitudinal prin intermediul unei magazii sau compartiment complet" ("separated
longitudinally by an intervening complete compartment or hold from") - explozivi clasa 1, diviziunea 1.1. si 1.2. adic coletele din astfel de transportui nu vor fi ncrcate n aceleai magazii, sau n magazii nvecinate cu cele ce conin solide inflamabile. O separare prin intermediul a cel puin o magazie sau compartiment va fi meninut n faa sau n spatele fiecrei substane incompatibile. Pentru stivuirea "on deck" aceasta nsemn o separare printr-o distan corespunztoare. Msurile generale de precauie pentru ncrcarea si stivuirea substanelor din aceast clas sunt prezentate detailat n paragraful 3 al introducerii la clasa 4. Cantiti limitate. Scutire total de la prevederile acestui cod. Solidele inflamabile n recipieni foarte mici, potrivit limitrilor specificate n tabelul de mai jos, pot prezenta n aceast privin un risc neglijabil, si nu vor fi transportate sub prevederile acestui cod.

- 35 Scutirile sunt permise dup cum urmeaz :

GRUPUL DE SUBSTANTE

Cantitatea net maxim pentru recipientul interior 100 gr. 1 kg.

Cantitatea net maxim pentru colet 2 kg. 10 kg.

Cantitatea net maxim care poate fi ncrcat de un expeditor pentru un destinatar 20 kg. 50 kg.

Grupul II de ambalare Grupul III de ambalare

Autoritatea competent poate permite scutiri de la prevederile acestui cod pentru cantiti mai mari dect cele specificate mai nainte, pentru solide inflamabile n varianta grupului II sau III de ambalare a acestei clase cnd astfel de substane sunt dizolvate sau n amestec cu substane, care reduc considerabil riscul, aceasta cu condiia ca elementul periculos dizolvat sau amestecat s nu depeasc cantitile specificate n tabelul de mai sus. Astfel de solide inflamabile vor fi descrise n "Dangerous Goods Declaration" (Declaraia marfurilor periculoase) ca "Dangerous goods in exempted guaranties" (Marfuri periculoase n cantiti exceptate). Faptul c aceste condiii de mai sus sunt n concordan, iar transportul nu este supus prevederilor acestui Cod, totui trebuie incluse n "Declaraia marfurilor periculoase" care va fi semnat. Scutiri de ambalare. Solidele inflamabile n recipieni mici sunt n aceast privin mai puin periculoase dect n recipieni mari. Astfel, autoritatea competent poate permite un standard mai mic de recipient si ambalaj exterior fa de cel normal solicitat pentru aceleai substane din cod, cu condiia ca aceti recipieni si ambalaje s satisfac condiia de siguran si s fie corespunztoare pentru transportul pe mare. Celelalte prevederi ale acestui cod rmn n continuare valabile. Recipieni de dimensiuni maxime limitate supuse scutirilor : Grupul II de ambalare - solide inflamabile n recipieni coninnd mai mult de 500 gr. Grupul III de ambalare - solide n recipieni coninnd nu mai mult de 3 kg. Autoritatea competent poate permite scutiri de la prevederile acestui cod pentru cantiti mai mari dect cele prezentate n tabelul 1, pentru solide inflamabile n varianta grupului II sau III de ambalare a acestei clase, cnd astfel de substane sunt dizolvate sau n amestec cu substane, care reduc n mod considerabil riscul, aceasta cu condiia ca elementul periculos dizolvat sau amestecat s nu depeasc cantitile specificate n tabelul 1. Coletele trebuie s fie n concordan cu testele de performan ale grupului III de ambalare, afar de cazul n care autoritatea competent a aprobat altfel. Greutatea brut a ambalajului nu trebuie s depeasc greutatea maxim admis pentru astfel de ambalaj, cnd nu este supus scutirilor de ambalare si nu trebuie s depeasc 100 kg, exceptnd cele specificate mai jos. Limita greutii brute nu se aplic ncrcturilor transportate n concordan cu prevederile

- 36 prevzute n introducerea general a acestui cod sau n condiiile aprobate de autoritatea competent. Diferite substane ale acestei clase pot fi ambalate mpreun cu acelai ambalaj exterior cu condia ca ele s fie compatibile una cu alta. Substanele ncrcate la bord propuse scutirilor de mai sus, vor fi declarate ca marfuri periculoase. Ele trebuie nscrise n "Declaraia marfurilor periculoase" sub denumirile lor tehnice sau ca marfuri ale acestei clase, n ambele cazuri urmate de cuvintele "IN SMALL RECEPTACLES" (n recipieni mici). Schema general. Solidele inflamabile n cantiti limitate care nu sunt scutite de prevederile prevzute n tabelul 1 sau nu sunt transportate sub prevederile scutirii de ambalare, nu trebuie declarate ca marfuri ale acestei clase, dac sunt n concordan cu prevederile schemei generale din introducerea general la acest cod, si sunt identificate n "Declaraia marfurilor periculoase" ca "DANGEROUS GOODS IN LIMITED QUANTITIES" (marfuri periculoase n cantiti limitate), fiind nsotite de un "CERTIFICATE OF COMPLIANCE" (certificat de conformitate) cu prevederile schemei generale pentru transportul marfurilor periculoase n cantiti limitate. Transportul unei singure substane sau a diferitelor substane n cantiti limitate mpreun n acelai ambalaj exterior este permis de prevederile acestei scheme. Transporturile n condiii corespunztoare a cantitilor mici de substane ce nu sunt nregistrate n aceast clas, sunt de asemeni permise de prevederile schemei generale. Desigur substanele foarte periculoase nu pot fi transportate sub prevederile acestei scheme. Ele pot fi transportate numai ca marfuri periculoase ale acestei clase, nefiind permise scutiri pentru cantiti limitate. Prevederile detaliate ale schemei generale sunt cuprinse n introducerea general a acestui cod. ANEXA la Clasa 4.1. Fibre vegetale uscate : Bumbac ; In ; Cnep ; Iut ; Capoc ; Sizal Proprieti : Se aprind uor Observaii : Magaziile sau compartimentele trebuie s fie curate si fr pete de ulei sau grsimi. Aprtorile gurilor de ventilaie de la magazii sau compartimente trebuie s fie dotate cu ecrane de prevenire a scnteilor. Toate deschiderile, intrrile si gurile de vizit din magaziile compartimente vor fi bine nchise. Pe durata ntreruperii temporare a ncrcrii, cind magaziile rmn deschise vor fi pregtite manicile de incendiu. In timpul ncrcrii sau descrcrii, fumatul n apropiere va fi interzis si mijloacele de stins incendiu vor fi gata de intervenie. Bumbacul umed sau contaminat face parte din clasa 4.2. Fibrele vegetale arse, umede sau umezite si fibrele vegetale uleioase intr n clasa 4.2. Etichetare : Nu este cazul Ambalare : Bale asigurate cu benzi metalice su bale ambalate n pnz de sac si asigurate cu benzi metalice.

- 37 Stivuire : Departe de uleiuri vegetale sau animale, pe punte sau sub punte.

Filme pe baz de nitroceluloz Nr. U.N. 1324 Proprieti : Filmele vechi sau uzate pot fi susceptibile de a se aprinde spontan si ard uor. Cnd sunt implicate ntr-un incendiu, eman fum toxic. In compartimente nchide, acest fum poate forma cu aerul amestecuri explozive. Observaii : Stingerea incendiului se realizeaz prin inundarea cu ap. Ambalare : Grupul III de ambalare : Recipient net - litri Cutii metalice n lzi de lemn sau lzi de sipci Cutii metalice n lzi de placaj Lzi de lemn cptuite Butoaie de placaj Butoaie metalice 20 20 Colet brut - kg 225 40 225 100 450

Etichetare : Clasa 4 solid inflamabil Stivuire : Departe de alte substane inflamabile, numai pe punte la cargouri si nave de pasageri cu mai puin de 25 de pasageri. Pe alte pasagere interzise. Fn, paie Nr. U.N. 1327 Proprieti : Se aprind uor. Susceptibile de aprindere spontan cnd sunt umede si umezite sau contaminate cu ulei. Observaii : Se refuz la ncrcare cnd sunt neambalate, umede, umezite sau contaminate cu ulei. Magaziile sau compartimentele trebuie s fie curate, uscate, fr pete de ulei sau grsimi. Aprtorile gurilor de ventilaie de la magazii sau compartimente trebuie s fie dotate cu ecrane pentru prevenirea scnteilor. Toate deschiderile, intrrile si gurile de vizit din magazii sau compartimente vor fi bine nchise. Pe durata ntreruperii temporare a ncrcrii, cnd magaziile rmn deschise vor fi pregtite

- 38 manicile de incendiu. In timpul ncrcrii sau descrcrii fumatul n apropiere este strict interzis si mijloacele de stins incendiu vor fi gata de intervenie. Ambalare : Grupul III de ambalare : n bale asigurate cu benzi metalice. Etichetare : Nu este cazul. Stivuire : Departe de uleiuri animale sau vegetale, pe punte si sub punte.

Deeuri de cauciuc, pudr sau granulat Nr. U.N. 1345 Proprieti : Observaii : Ambalare : Grupul II de ambalare Colete brut - kg Cptueal etan la : - lazi de lemn - lzi de placaj Pungi din plastic mai multe straturi, saci de hirtie sau pnz Butoaie din placaj sau fibre Butoaie metalice 125 40 25 100 225

Etichetare : Solide inflamabile 4 Stivuire : Pe punte si sub punte.

CONCLUZII
La primirea unei liste de ncrctur care cuprinde si unele marfuri periculoase, comandantul navei trebuie s se asigure c n documentaia bordului exist urmtoarele publicaii : Codul I.M.D.G. n cinci volume, cu amendamentele la zi. Tabla de materii a celor 5 volume este prezentat la nceputul fiecruia dintre ele si redat n ANEXA NR. 4 a prezentei lucrri. Msuri de urgen pentru navele care transport marfuri periculoase, cu amendamentele la zi ; Ghidul medical de prim ajutor n accidentele care implic marfuri periculoase; Pentru fiecare marf periculoas aflat pe lista de ncrcare, se procedeaz astfel : se caut denumirea tehnic n indexul general din volumul V al Codului I.M.D.G. (sau cu numarul O.N.U. n indexul numeric din acelai volum) si se scot elementele care intereseaz n procesul de ncrcare si transport : numarul de pagin corespunztor fiei individuale din Codul I.M.D.G. ; numarul de nregistrare O.N.U. (pentru o dubl identificare) ; clasa si diviziunea ; grupa de ambalare ; riscurile secundare ; numarul fiei de securitate ; numarul tabelei M.F.A.G. In cazul n care una din marfurile periculoase cuprinse n lista de ncrcare nu figureaz n indexul Codului I.M.D.G., se va solicita ncrctorului o specificaie complet cu toate elementele necesare, avizat de o autoritate naional competent. Odat extrase elementele din indexul general se va trece la studierea fielor individuale ale fiecrei substane n parte. Totodat pentru o mai bun documentare, se va studia introducerea general a Codului I.M.D.G., precum si introducerea la fiecare clas de marfuri luat n studiu. Pe baza acestui studiu se poate ntocmi planul de ncrcare, n care se va sine cont de toate proprietile marfurilor nominalizate n lista de ncrcare. De asemenea, la ntocmirea planului de ncrcare se va utiliza tabela de separare a marfurilor periculoase. Dac planul de ncrcare satisface toate criteriile urmarite, se va trece n continuare la studierea fielor de securitate. Pe baza acestui studiu, innd cont de cargoplan, se va ntocmi lista cu necesarul de echipament si materiale de decontaminare, list ce se va nmna ncrctorului. In continuare se vor studia tabelele din ghidul M.F.A.G. Pe baza studierii fielor individuale, a cargoplanului si a tabelelor M.F.A.G. se vor stabili echipele de intervenie n caz de urgen. La stabilirea acestor echipe se va lua n considerare cantitatea total de marfuri periculoase,

tipul si deplasamentul navei, numarul membrilor de chipaj, mijloacele de intervenie. De asemenea se pot stabili restricii de acces si circulaie la bordul navei n scopul securitii acesteia si al echipajului. Se va face instruirea ntregului echipaj cu privire la specificul marfurilor ce urmeaz a fi ncrcate, dup care se va realiza separat instruirea echipelor de intervenie. Dup perfectarea tuturor acestor msuri prealabile, comandantul se va sigura c nava este pregtit pentru ncrcare si transport din toate punctele de vedere, putnd dispune nceperea ncrcrii. Pe msura ncrcrii marfurilor periculoase, echipajul va urmari respectarea cu strictee de ctre ncrctori a normelor specifice de securitate, pentru a preveni orice fel de incidente care ar putea interveni. Respectnd litera si spiritul reglementrilor Codului I.M.D.G. si insuflndu-le si celorlali membrii de echipaj, ofierii bordului vor reui s reduc la minim riscurile iminente ce decurg din transportul marfurilor periculoase.

BIBLIOGRAFIE Anton Beziris, Gh. Bamboi "Transportul maritim - Probleme tehnice si de exploatare", Editura Tehnic, 1988 Teodor Mircea, I. Prlieanu "Indrumar tehnic pentru transportul si depozitarea marfurilor periculoase", Editura Tehnic, Bucureti, 1986 *** *** "International Maritime Dangerous Goods Code", London, 1982 "Medical First Aid Guide for Use in Accidents Involving Dangerous Goods", London,1982