2.1. SIRURI. LIMITE DE SIRURI. CRITERII DE CONVERGENTA.

2.1.1. NOTUNEA DE SIR. PROPRIETATI. BREVIAR TEORETIC Definitie: Fie N p = N \ {0,1,.. p − 1}, p ∈ N . Functia f : N p → R, f ( n) = a n ∈ R, ∀n, n ≥ p se numeste sir de numere reale si se noteaza prin ( a n ) n ≥ p . Indicele n al termenilor sirului se numeste rangul termenului. Definitie: Fie g : N → N p o functie strict crescatoare, g ( k ) = n k ∈ N p . Atunci functia
f o g : N → R, ( f o g )(k ) = a nk ∈ R se numeste subsir al sirului ( a n ) n ≥ p si se noteaza prin

(ank )k≥0 .
Exemplu:. (a n ) n≥1 ⊂ R, a n = ( −) n n! Atunci subsiruri ale siruluidat sunt, spre exemplu: (a 2 n ) n≥1 , a 2 n = (2n)! adica subsirul termenilor de rang par ; (a 2 n −1 ) n≥1 , a 2 n −1 = −(2n − 1)! adica subsirul termenilor de rang impar. Studiul sirurilor comporta urmattoarele patru aspecte majore: • Monotonie; • Marginire; • Convergenta; • Limita; Intre acestea exista relatii de dependenta si subordonare . 2.1.2. DEFINIREA SI STUDIUL MONOTONIEI SIRURILOR. Fie (a n ) n≥0 ⊂ R Spunem ca (a n ) n≥0 este
crescator a n +1 ⎧ strict ⎪monoton crescator a n +1 ⎪ ⎪ descrescator ⇔ a n +1 ⎨ strict ⎪monoton descrescator a n +1 ⎪ ⎪ cons tan t a n +1 ⎩ > an ≥ an < a n , ∀n, n ≥ 0 ≤ an = an

.

In aplicatii, utilizam, de obicei , doua criterii: Criteriul diferentei:
⎧> 0 s↑ ⎪ m ↑. ⎪≥ 0 ⎪ a n +1 − a n ⎨< 0 ∀n, n ≥ 0 ⇒ s ↓ ⎪≤ 0 m↓ ⎪ ⎪= 0 ct. ⎩

Criteriul raportului:

⎧> 1 s↑ ⎪ ≥1 m↑ (numai a n +1 ⎪ ⎪ < 1 ∀n, n ≥ 0 ⇒ s ↓ ⎨ an ⎪ ≤1 m↓ ⎪ ⎪ ct. ⎩= 1

in cazul sirurilor strict pozitive)

2.1.3. DEFINIREA SI STUDIUL MARGINIRII SIRURILOR. Fie (a n ) n≥0 ⊂ R .
⎧m arg init inf erior ∃m ∈ R, ∀n ≥ 0 a n ≥ m ⎪ Atunci (a n ) n≥0 este ⎨m arg init sup erior ⇔ ∃M ∈ R, ∀n ≥ 0 a n ≤ M . ⎪m arg init ∃α ≥ 0, ∀n ≥ 0 a n ≤ α ⎩ Fata de studiul monotoniei, studiul marginirii nu se bazeaza pe o modaltate generala de abordare ci difera de la caz la caz. Totusi, este de preferat ca studiul marginirii sa se faca dupa stabilirea monotoniei, dupa cum se observa in exemplele urmatoare: 1 • ( a n ) n ≥0 ⊂ R, a n = , ∀n ≥ 0 . Evident a n > 0, ∀n ≥ 0 , deci sir strict pozitiv si, in n +1 consecinta, marginit inferior. Utilizand criteriul raportului pentru stabilirea a 1 n +1 n +1 ⋅ = < 1 , deci sirul este strict monotoniei, obtinem: n +1 = an n+2 1 n+2 descrescator, de unde avem: 0 < a n ≤ a 0 = 1, ∀n ≥ 0 , deci alegand α = 1 avem indeplinita conditia marginirii sirului. 1 • (bn ) n ≥1 ⊂ R, a n = ( −1) n , ∀n ≥ 1 .se poate remarca usor ca sirul dat contine doua n 1 1 subsiruri: b2 n = , ∀n ≥ 1 si b2 n −1 = − , ∀n ≥ 1 , cu proprietatile: 2n 2n − 1 (b2 n ) n≥1 ∩ (b2 n −1 ) n≥1 = φ si (b2 n ) n≥1 ∪ (b2 n −1 ) n≥1 = (bn ) n≥1 .

Se verifica usor ca (b2 n ) este un subsir strict descrescator, strict pozitiv, deci marginit, 1 0 < b2 n ≤ b2 = , ∀n ≥ 1 , iar sirul (b2 n − 1) este un subsir strict crescator, strict negativ, 2 deci marginit, − 1 = b1 ≤ b2 n −1 < 0 . 1 In concluzie, (bn ) nu este monoton, dar este marginit, − 1 ≤ bn ≤ , ∀n ≥ 1 . 2 Observatii: • In stabilirea marginirii putem utiliza ingalitati algebrice, prelucrari ale formulei generale ce defineste sirul sau proprietati de marginire ale unor functii; • Orice sir periodic este marginit si nemonoton. 2.1.4. DEFINIREA LIMITEI DE SIR. Fie (a n ) n≥0 ⊂ R . Reamintim ca R = R ∪ {±∞} semnifica dreapta reala incheiata.

Spunem ca (a n ) n≥0 are limita l ∈ R daca ∀V ∈ Vl , ∃nV ∈ N astfel incat ∀n ≥ nV avem a n ∈ V . (definitia cu vecinatati). In cazul in care l ∈ R (deci in cazul limitelor finite) avem conditia echivalenta: (a n ) n≥0 are limita l ∈ R ⇔ ∀ε > 0, ∃nε ≥ 0 astfel incat ∀n ≥ nε avem a n − l < ε . In cazul existentei limitei , utilizam scrierea: lim a n = l Asupra limitei de sir se pot face doua tipuri de analize: analiza calitativa, ce consta in stabilirea existentei limitei de sir; analiza cantitativa, ce consta in determinarea valorii limitei, atunci cand exista. In fapt, analiza calitativa a limitei se intrepatrunde cu studiul convergentei sirurilor. Observatie: • Pentru a arata ca un sir (a n ) n≥0 nu are limita, este suficient sa demonstram ca exista doua subsiruri distincte ale sirului dat care au limite diferite; • Orice sir periodic neconstant nu are limita. Exemplu: (a n ) n≥0 , a n = ( −1) n n, ∀n ≥ 0 . Se pot identifica subsirurile: ( a 2 n ) n ≥0 , a 2 n = 2n ⎯n→∞ → +∞ ⎯ ⎯ si ( a 2 n −1 ) n ≥0 , a 2 n −1 = −( 2n − 1) ⎯n→∞ → −∞ , deci sirul (a n ) n≥0 nu are limita. ⎯ ⎯ 2.1.5. DEFINIREA CONVERGENTEI SIRURILOR. Spunem ca (a n ) n≥0 ⊂ R este un sir convergent daca admite limita finita. Un sir care nu are limita finita spunem ca este divergent, avand doua tipuri de divergenta: divergent cu limita (infinita); divergent fara limita (nu exista limita). 2.1.6. STUDIUL LIMITEI DE SIR. In aplicatii, stabilirea existentei si valorii limitei unui sir apeleaza mai rar la definitiile cu vecinatati sau cu ε , deoarece, plecand de la definitii, au fost stabilite urmatoarele directii: A) Criterii de comparatie si alte criterii; Criteriul majorarii: Fie x n , y n doua siruri de numere reale, ∀n ≥ 0 si k ∈ N . Daca

∃l ∈ R astfel incat ∀n ≥ k avem xn − l ≤ y n si y n ⎯n →∞ → 0 , atunci x n ⎯n→∞ → l . ⎯ ⎯ ⎯ ⎯
Criteriul clestelui: Fie x n , y n , z n trei siruri de numere reale, ∀n ≥ 0 si k ∈ N . Daca

∃l ∈ R astfel incat ∀n ≥ k avem x n ≤ y n ≤ z n si x n ⎯n→∞ → l , z n ⎯n→∞ → l , atunci ⎯ ⎯ ⎯ ⎯
y n ⎯n →∞ → l . ⎯ ⎯
* Criteriul raportului: Fie ( x n ) n≥0 ⊂ R+ sir de numere strict pozitive. Daca ∃l ∈ R

astfel incat lim •

x n +1 = l , atunci: xn

Daca l ∈ [0,1) atunci

limxn = 0 ;

• •

Daca l ∈ (1, ∞ ) atunci lim x n = +∞ ; Daca l=1 nu putem afirma nimic despre natura limitei. Criteriul Stolz-Cesaro: Fie (a n ) n≥0 , (bn ) n≥0 siruri de numere reale astfel incat (bn ) este

strict monoton si nemarginit (de la un rang incolo) si exista lim exista lim

a n +1 − a n = l ∈ R . Atunci bn +1 − bn

an =l. bn x n +1 = l , atunci exista lim n x n = l . xn

* Criteriul D’Alembert (radical): Fie ( x n ) n≥0 ⊂ R+ sir de numere strict pozitive. Daca

∃l ∈ R astfel incat lim
Exemple:

. Bazandu-ne pe marginirea functiei sinus, avem o aplicatie n +1 la criteriul clestelui, astfel: n −1 n + sin n! n +1 n −1 − 1 ≤ sin n!≤ 1 ⇒ ≤ ≤ = 1, ∀n ≥ 0. Cum lim = 1 , rezulta n +1 n +1 n +1 n +1 n + sin n! ca lim = 1. n +1 2n 2n • Calculati lim . Utilizand criteriul raportului pentru sirul (a n ) n≥0 , a n = , cum n! n! a n +1 2 2n = lim = 0 ⇒ lim sirul este strict pozitiv si lim = 0. an n +1 n! 1 1 1 1 1 • Calculati lim (1 + + ... + ) . Notam a n = 1 + + ... + , n ≥ 1 si n 2 n 2 n bn = n, n ≥ 1 , avem o aplicatie la criteriul Stolz-Cesaro, deoarece (bn ) este strict crescator si nemarginit, iar lim 1 1 1 lim (1 + + ... + ) = 0. n 2 n • Calculati lim n lim x n +1 xn n2 +1 n2 + 1 . Notam x n = n , n ≥ 1 . Utilizam criteriul radical si cum 2n + 5 2n + 5 (n + 1) 2 + 1 2n + 1 2n 3 + 5n 2 + 6n + 2 = lim ⋅ 2 = lim 3 = 1 (limita rationala, grade 2n + 3 n +1 2n + 3n 2 + 2n + 3 n2 +1 = 1. 2n + 5

Calculati lim

n + sin n!

a n +1 − a n 1 = lim = 0 . In concluzie, bn +1 − bn n +1

egale, raportul coeficientilor dominanti este 1), rezulta lim n

B) Operatii cu limite de siruri; In cele mai multe cazuri, avand data o operatie intre doua siruri de numere reale, operatie ce poate fi adunarea, inmultirea, impartirea, ridicarea la putere, calculul limitei rezultatului operarii da acelasi rezultat ca si rezultatul operatiei dintre limitele celor doua siruri. Pe scurt notand “*” operatia la care facem referire, in anumite ipoteze care se modifica de la caz la caz , avem lim(a n * bn ) = (lim a n ) * (lim bn ) . Pentru fiecare tip de operatie in parte, avem cazuri de nedeterminare: 0 ∞ , (pentru impartire); 1∞ , ∞ 0 ,0 0 ∞ − ∞ (pentru adunare); 0 ⋅ ∞ (pentru inmultire); 0 ∞ (pentru ridicarea la putere). Considerand in cele ce urmeaza ca literele sau numerele utilizate reprezinta limite de siruri,reamintim cateva rezultate de operatii cu limite de siruri: ADUNARE INMULTIRE IMPARTIRE PUTERI 0 a ± ∞ = ±∞; a ⋅ (±∞ ) = ± sgn a ⋅ ∞; b = 0, b ≠ 0; ⎧ + ∞, a > 1 a +∞ = ⎨ a ∞ + ∞ = ∞; (±∞ )(±∞ ) = +∞; ⎩0,0 < a < 1 0 ± = ± sgn a ⋅ ∞, a ≠ 0; a − ∞ − ∞ = −∞. (±∞ )(m ∞) = −∞; exista ⎧ 0, a > 1 − 0 + nu a −∞ = ⎨ a ⎩ + ∞ ,0 < a < 1 ± ∞ = 0; −∞ ±∞ = +∞; b = ± sgn b ⋅ ∞, b ≠ 0; (0 + ) ±∞ ±∞ −∞ ( − 0) = −∞; ± 0 = +∞; m 0 = −∞
∞ −0+

nu exista

(+∞) + ∞ = +∞; (+∞) −∞ = 0 +

C) Siruri tip si formule;

⎧+ ∞, a k > 0; 1. lim(a k n k + aa k −1 n k −1 + ... + a1 n + a 0 ) = lim a k n k = ⎨ ⎩− ∞, a k < 0;
+ ∞, a > 1 ⎧ ⎪ 1, a = 1 ⎪ 2. lim a n = ⎨ ; ⎪ 0, a ∈ (−1,1) ⎪nu exista, a ≤ −1 ⎩ ⎧ ak ⎪ bp , k = p k k −1 k ⎪ a n + a k −1 n + ... + a1 n + a 0 a n 3. lim k p = lim k ⋅ p = ⎨ 0, k < p ; p −1 bp n b p n + b p −1 n + ... + b1 n + b0 ⎪ ak ⎪sgn( b ) ⋅ ∞, k > p p ⎩

1 1 1 4. lim(1 + ) n = e ; lim(1 + ) a n = e, ( a n → ∞) ; lim(1 + a n ) an = e, (a n → 0) ; n an

5. lim(1 + a n ) bn = e lim anbn , (a n → 0, bn → ∞) ; a xn − 1 e xn − 1 = ln a, ( x n → 0) ; lim = 1, ( x n → 0) ; xn xn ln(1 + a n ) = 1, (a n → 0) ; 7. lim an sin a n tga arcsin a n arctgan = lim n = lim = lim = 1, (a n → 0) ; 8. lim an an an an 6. lim 9. lim 10. 14. 15. 16. (1 + a n ) r − 1 = r , (a n → 0) ; an ln n n! n lim n n = 1 ; 11. lim = 0 ; 12. lim n = 0 ; 13. lim n = +∞, ( a > 0) ; n a e 1 1 1 lim(1 + + + ... + ) = +∞ ; 2 3 n 1 1 1 lim(1 + + + ... + − ln n) = c, c ≈ 0,57721... constanta lui Euler; 2 3 n 1 1 1 lim(1 + + + ... + ) = e ; 1! 2! n!

D) Metode de eliminare a nedeterminarilor. Unele dintre cele mai folosite metode de eliminare a nedeterminarilor sunt: scoaterea de factor comun fortat (pentru cazul ∞ − ∞ ) Exemplu: lim(n − n ) = lim n ⋅ lim( n − 1) = ∞ ⋅ ∞ = ∞ ; amplificarea cu expresii conjugate (pentru cazul ∞ − ∞ , cand contine radicali) Exemplu: 1 n2 +1− n2 = lim = 0; lim( n 2 + 1 − n) = lim n2 +1 + n n2 +1 + n prelucrarea termenilor generali in siruri definite ca suma/produs: Exemplu: n n 1 1 1 1 1 1 1 + + ... + = lim ∑ [ − lim( ) = lim ∑ ]= 1⋅ 3 3 ⋅ 5 (2n − 1)(2n + 1) 2k + 1 k =1 ( 2 k − 1)( 2k + 1) k =1 2 2k − 1 1 1 1 1 = lim ( − )= 2 1 2n + 1 2 0 ∞ prelucrarea nedeterminarilor si aducerea lor la cazurile , : 0 ∞ 1 0 1 f 1 ∞ 1 g 0 ⋅ ∞ = 0 ⋅ = ,( f ⋅ g = f ⋅ 1 = 1 ) ; 0 ⋅ ∞ = ⋅ ∞ = ,( f ⋅ g = 1 g = 1 ) ; 0 0 (g) ∞ (f) ∞ g f

Utilizand formula algebrica f = e avem 1 ∞ = e ∞ ⋅0 ; 0 0 = e 0⋅( −∞ ) ; ∞ 0 = e 0⋅∞ . =e Aceste transformari sunt indicate pentru utilizarea rezultatelor obtinute cu ajutorul Regulii L’Hospital, in cazul limitelor de functii. Exemple: • lim(2n 3 − 5n + 1) = lim 2n 3 = +∞ ; • lim(−4n 5 + 2n − 1) = lim(−4n 5 ) = −4 ⋅ (−∞) = +∞ ; π π • lim( ) n = +∞, ( > 1) ; 2 2 3 4 5 n [( ) n + ( ) n + 1] n n n 5 3 +4 +5 5 5 = lim = lim( ) n = 0 ; • lim n n 1 6 2 +6 6 n [( ) n + 1] 3 2 −1 n • lim( ) = +∞ , verficandu-se ca 2 − 1 > 3 − 2 prin ridicari succesive la 3− 2 patrat; 3n − 1 3 • lim = ; (raport de polinoame de acelasi grad, raportul coefcientilor dominanti 4n + 1 4 fiind ¾); 3n 2 − 1 • lim = +∞ ; (grad numarator>grad numitor, ¾>0); 4n + 1 1 − 3n 2 • lim = −∞ ; (grad numarator>grad numitor, -3/2<0); 2n − 1 n(n + 1)(n + 2) • lim = 0 ; (grad numarator<grad numitor); (n − 1)(n + 3)(2n + 5)(n − 3)
g

g ⋅ln f

ln f (1 / g )

⎛ n +1 ⎞ lim⎜ 2 ⎜ n + n + 1⎟ ⎟ ⎝ ⎠
2

n2 +2 n

⎡ ⎛ n +1 ⎞⎤ = lim ⎢1 + ⎜ 2 ⎜ n + n + 1 − 1⎟ ⎥ ⎟ ⎠⎦ ⎣ ⎝
2 lim − n2 +2 n 2 + n +1

n2 +2 n

−n ⎞ ⎛ = lim⎜1 + 2 ⎟ ⎝ n + n +1⎠

n2 +2 n

=

=e

2 ⎛ −n ⎞ n +2 lim ⎜ 2 ⎟⋅ ⎝ n + n +1 ⎠ n

== e

= e −1 = 1 / e

lim n(n 3 − 1) = lim

3 −1
1 n

1 n

= ln 3 ;

• •

−1 ) n n + 1 ⋅ (−1) = −1 ; lim(n + 1) ln = lim −1 n +1 n +1 2 lim( n + 1 − n − 1) = lim = 0 ; (amplficare cu conjugata); n +1 + n −1 ⎛ 1 1⎞ lim( n + 1 − 2n − 1) = lim n ⎜ 1 + − 2 − ⎟ = lim n ⋅ (1 − 2) = −∞ ; ⎜ n n⎟ ⎠ ⎝ ln(1 +

lim( n + n + 1 − 4n − 8 ) = lim( n + n + 1 − 2 n − 2 ) = 2 3 = lim n − n − 2 + lim n + 1 − n − 2 = lim + lim = n + n−2 n +1 + n − 2 = 0+0 = 0

(

)

(

)

Aplicatii: 1. Studiati monotonia, marginirea si convergenta sirurilor: 1 + (−1) n 2n 1 a) (a n ) n≥1 , a n = 2 ; b) (a n ) n≥1 , a n = ; c) (a n ) n≥1 , a n = 2 + , c1 = 5 ; c n −1 n n +3 2. Utilizand criterii de comparatie, calculati limitele: ⎞ ⎛ 1 sin 1 + sin 2 + ... + sin n 1 1 ⎟; a) lim ; b) lim⎜ + + ... + ⎟ ⎜ 2 1 + 2 + ... + n n +1 n2 + 2 n2 + n ⎠ ⎝ an 3. Utilizand criteriul raportului, calculati lim , a ∈ R ; discutie dupa parametrul a. n! 4. Utilizand criteriile Stolz-Cesaro si D’Alembert, calculati limitele: 1 + 2 2 2 + 3 2 3 + ... + n 2 n 1 ⎞ ⎛1 1 a) lim⎜ + ; c) lim n n! ; + ... + 2 ⎟ ; b) lim n 2n n(n + 1)(n + 2) n ⎠ ⎝ ln n ; d) lim n 5. Calculati limitele: 2n + 4n n2 −1 1 ⎞ ⎛ 1 1 a) lim n ; b) lim(π − e) n ; c) lim⎜1 + + 2 + ... + n ⎟ ; d) lim 2 ; 3 + 4 n +1 2 ⎠ n + sin n ⎝ 2 2 1 1 n2 n+ n(n + 1)(n + 2)...(n + 7) ⎛ n +1⎞ ⎛ n +1⎞ n n ; g) lim ; f) lim e) lim ⎜ ⎟ ; h) lim⎜ ⎟ ; 1 (n − 1)(n − 2)...(n − 7) ⎝ n −1⎠ ⎝ n −1⎠ n− n i)

1⎞ 1 ⎞n n+2 − n a n + 3n ⎛ ⎛ * lim⎜ 3 + ⎟ ; j) lim⎜ 3 − ⎟ ; k) lim n , a ∈ R+ ; l) lim ; n n⎠ n⎠ 2 +5 n −1 + n +1 ⎝ ⎝

n2

1

m) lim n n 2 + 1 − n 2 − 1 ; n) lim n n 2 + 1 − n 2 − 1 ; o) lim 3 n 3 + 3n − 1 − n ; p) lim n
k

(

(

n + 1 − n − 1 , k ∈ N , (discutie dupa parametrul k);

)

)

[(

)]

n

(

)

⎛ 2 n + 3n r) lim⎜ n ⎜ 3 + 4n ⎝

⎞ (n + 1)(n + 2)...(n + n) 1 2 n ⎟ ; s) lim n ; t) lim n C n C n ...C n . n ⎟ n ⎠

n