Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor Specializarea Finanţe – Bănci

Îndrumători: Prof. univ. dr. Gabriel A. Ştefura Lect. drd. Sebastian Lazăr

Student : Grosu Alina-Nicoleta An III, Grupa 16

IAŞI -2011-

CUPRINS

Cap. 1 Organizare şi funcţionalitate la S.C. VIOANGEL S.R.L.
1.1. Scurt istoric-justificare in plan economic, social si national
S.C. VIOANGEL S.R.L. a fost înfiinţată în anul 2002, ca societate cu răspundere limitată, cu un capital de 200 RON, aport în numerar, având un singur asociat, conducerea fiind asigurată de către aceasta, în calitate de administrator. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, nu pot fi grevate de datorii sau alte obligaţii personale şi sunt indivizibile, asociatul fiind răspunzător până la concurenţa sumei care reprezintă părţile sociale pe care le posedă societatea. Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată si are un singur angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, având calificarea necesara muncii pe care o prestează. Societatea comercială are sediul în VASLUI, str. Filaturii, bl. 422, sc. B, ap. 38,jud. Vaslui. si este imatriculata la Oficiul Registrului Comertului sub numarul J37/341/2002, Cod Unic de Inregistrare RO 15001179 în conformitate cu dispoziţiile art. 199 din Legea nr. 31/1990 şi a OUG nr. 76/2001, republicate cu modificările ulterioare.1

1.2.

Domeniul de activitate

S.C. VIOANGEL S.R.L., îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi statutul societăţii.

1

Monitorul Oficial al Romaniei, partea a 4A, Publicatii ale agentilor economici., 18 oct 2007, anul 175(XVII)nr.2829

2

Obiectul principal de activitate al societăţii, conform statutului societăţii şi clasificării CAEN, este Comertul cu amanuntul al produselor alimentare, bauturilor si produselor din tutun efectuat prin standuri, chioscuri si piete, care corespunde codului CAEN 4781. Obiectele secundare de activitate sunt cele prevăzute în actul constitutiv şi actele modificatoare ale societăţii, respective: 5540 - Baruri; 5530 - Restaurante; 4521 - Construcții de clădiri și lucrări de geniu; 4522 - Lucrări de învelitori, șarpante și terase la construc ț ii ; 4525 - Alte lucrări speciale de construcții; 4531 - Lucrări de instalații electrice; 4532 Lucrări de izolații și protecție anticorozivă; 4533 - Lucrări de instalații tehnico-sanitare; 4534 -Alte lucrări de instalații; 4541 - Lucrări de ipsoserie; 4542 - Lucrări de tâmplărie și dulgherie; 4543 -Lucrări de pardosire și placare a pere ț ilor ; 4544 -Lucrări de vopsitorie, zugrăveli și montări de geamuri; 4545 - Alte lucrări de finisare; 5153 - Comerț curidicata al materialului lemnos și de construc ț ii, 0111-Cultivareacerealelor, porumbului și a altor plante n.c.a.; 0112Cultivarea legumelor, a specialităților horticole și aproduselor de seră; 0124-Creșterea păsărilor; 0125-Creșterea altor animale; 0141-Activități de serviciianexe agriculturii; grădinărit peisagistic (arhitecturapeisageră); 1598-Producția de ape minerale și băuturi răcoritoare nealcoolice; 5020-Intreținerea și repararea autovehiculelor; 5138-Comerț cu ridicata specializat alaltor alimente, inclusiv pește, crustacee și moluște ; 5183-Comerț cu ridicata al mașinilor pentru industriatextilă și al mașinilor de cusut și de tricotat; 5188-Comerț cu ridicata al mașinilor, accesoriilor și uneltelor agricole, inclusiv al tractoarelor; 5190Comerț cu ridicata al altor produse. Obiectul de activitate poate fi modificat de către asociat prin restrângerea sau extinderea acestuia, cu respectarea prevederilor legale. S.C. VIOANGEL S.R.L. a reuşit în scurt timp să se impună pe piaţa prin ritmicitatea vanzarilor, corectitudinea si apropierea cat mai mult de dorintele clientilor acest lucru se poate realiza prin reduceri de preturi, onorarea promta a comenzilor, discutii amiabile cu clientii si promovarea materialelor comercializate si a serviciilor prestate. Firma a rezistat cu succes pe parcursul ultimilor ani de la infiintare, conditiilor dure ale tranzitiei si economiei de piata, situatia fiind mai greu de suportat datorita perioadei de recesiune pe care pe care firma o traverseaza in acest domeniu infruntand valul de preturi ce se modifica de la o zi la alta. Cu toate acestea a trecut cu succes peste toate impedimentele astfel incat cifra de afaceri a avut o evolutie constanta de la 185.787 RON in 2009 la 180.148 RON in 2010. Obiectivul declarat si misiunea al S.C. VIOANGEL S.R.L. constau în excelarea în eficienţă, grija faţă de client, valoare şi inovaţie, pentru a crea standarde de servicii globale care vor fi cele mai bune de pe piaţa si de a-şi menţine şi consolida statutul de partener competent de primă alegere pe piaţa românească, în domeniul de activitate.
3

Piata de desfacere a firmei a fost extinsa pe raza judetului Vaslui, iar concurenta societatii este destul de mare dintre care : SC Concomb Vrabie SRL, SC Radical Grup SRL, SC Vega SRL, SC Celanova SRL, SC Mirco SRL, SC Corevas SA, SC IPIC SA. S.C. VIOANGEL S.R.L. în realizarea obiectului său de activitate va plăti taxele şi impozitele prevăzute de legislaţia în vigoare.

1.3.

Organigrama internă

Figura nr.1 : Organigrama internă S.C. VIOANGEL S.R.L.

Pentru buna desfăşurare a activităţii, la nivelul societăţii comerciale, se stabilesc organe de conducere, care să asigure procesul de coordonare, conducere şi decizie. Conducerea societăţii are următoarele atribuţii principale :
• • •

să aprobe situaţia financiară anuală şi să stabilească repartizarea profitului net; să decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter să decidă urmărirea persoanelor, pentru daunele cauzate societăţii, desemnând şi să modifice actul constitutiv.

obligatoriu, potrivit legii; persoana însărcinată să o exercite; •

4

VIOANGEL S. prin intermediul departamentelor sale. este organizată în departamente. ajustarea preturilor in confirmitate cu principiile concurentei loiale. prin incheierea de contracte cu viitorii furnizori. a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute. existenţa reală a dividendelor plătite. Funcţionalitate la S.L. următoarele funcţii : • • • Financiar-contabilă Comercială Personal a) Funcţia financiar – contabilă este atribuită Departamentului Financiar-Contabil. asigurarea zilnica a cresterii calitatii.S. îndeplineşte în activitatea desfăşurată. avand si calitatea de asociat unic fiind răspunzător faţă de societate pentru: realitatea vărsămintelor efectuate de asociatul unic. pregateste marfurile pentru viitoarele vanzari. urmareste extinderea pietei de desfacere. • asigură crearea resurselor financiare pentru acoperirea costurilor de prestări servicii şi comercializare. Activitatea societăţii S.L. produse etc.R. oferind o imagine completă a patrimoniului.4.C VIOANGEL S. care asigură societăţii comerciale cunoaşterea şi controlul patrimoniului şi a rezultatelor economice obţinute. S. 1.R. este administrată nelimitat cu puteri depline de administrare şi reprezentare de către Darie Constantin.L. birouri şi servicii.C.R. tarifele şi costurile pentru prestări servicii. conform modelului emis de Ministerul Finanţelor. preţurile. 5 . stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun. având următoarele atribuţii: • elaborează bugetul societăţii şi stabileşte indicatorii de eficienţă economică. Unitatea are asigurate doua departamente care contribuie la organizarea si functionarea profitabila a firmei.R. precum şi întocmirea bilanţului contabil. in acest caz fiind aceiasi persoana.C. pentru desfăşurarea normală a activităţii economice. Un exemplar al bilanţului contabil se depune până la data stabilită de Ministerul Finanţelor de societatea comercială la Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice. existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere. aceştia având obligaţii stabilite prin fişa individuală a postului.C. atragere de noi clienti prin oferte de preturi concurentiale. VIOANGEL S. iar răspunderea în realizarea sarcinilor de serviciu revine şefilor de departamente. VIOANGEL S.L.

care reflectă situaţia existentă la sfârşit de an a patrimonială rezultată în urma efectuării inventarului anual obligatoriu. impozitul pe veniturile din salarii şi sumele cuvenite ca rest de plată pentru fiecare salariat. debitori diverşi. creditori diverşi. care stă la baza determinării datoriilor unităţii către diferitele bugete de stat referitor la impozitul pe profit. inventarierea generală a patrimoniului cel puţin o dată pe an şi evaluează elementele patrimoniale pe baza inventarierii.• • asigură executarea întocmai a bugetului societăţii şi efectuarea plăţii la termen a exercită control financiar asupra mijloacelor materiale şi băneşti. de activ şi pasiv. respectiv cheltuieli şi venituri. furnizori. • • Registrul Inventar. taxe locale. plăţi şi încasări. clienţi creditori. elemente de trezorerie. Departamentul Financiar-Contabil al societăţii întocmeşte proiectul programului financiar şi după aprobarea acestuia urmăreşte îndeplinirea indicatorilor financiari cuprinşi în acesta. sporuri. Departamentul Financiar-Contabil întocmeşte următoarele documente principale: • • Registrul de casă. care reflectă situaţia financiară a salariaţilor referitor la: salariul brut. • Situaţia financiară. tarifar. urmărind capacitatea de plată a societăţii. efectuează calcule de fundamentare a indicatorilor financiari. care se întocmeşte anual şi reflectă situaţia Bilanţul contabil. diferitelor elemente patrimoniale de activ – imobilizări. care se întocmeşte zilnic şi reflectă operaţiunile cu Balanţele de verificare lunare. lunare pentru fiecare categorie de elemente patrimoniale. în funcţie de operaţiunile reflectate în balanţă de verificare. • Statele de plată. • Declaraţiile lunare de impunere şi Decontul de TVA. datoriile către personalul salariat. efectuate prin casă în ziua întocmirii. efectuează impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului statului. care reflectă datoriile către Bugetul de Stat. Fondurile Locale şi Fondurile Speciale. reflectarea acestora în bilanţul contabil realizându-se potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanţelor. si de pasiv – capitaluri. furnizori debitori. clienţi. reţineri la bugetele asigurărilor sociale de stat şi special de sănătate. care reflectă în conturi toate operaţiunile numerar. de determinare a fondurilor financiare necesare desfăşurării ritmice a activităţii de prestare a serviciilor şi gestiunea acestora în condiţii de eficienţă maximă. stocuri. Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat. 6 .

condiţiile de muncă. ca o recunoaştere a sistemului de management privind calitatea implementată în toate departamentele.• Contul de profit şi pierdere. care se întocmeşte odată cu bilanţul contabil anual şi reflectă situaţia pe întregul an a diferitelor elemente de cheltuieli şi venituri pe cheltuieli şi venituri de exploatare.R. cheltuieli şi venituri financiare. b) Funcţia comercială este îndeplinită. la S. profesionist. având ca atribuţii: • stabilirea necesarului de personal. analiza climatului social.C.L.R. eliberat sub egida UKAS Marea Britanie. Departamentul Comercial al firmei S. • aplicarea formelor de salarizare stabilite prin lege. randament ridicat. funcţie de care se stabileşte şi nivelul de salarizare negociat. programul de pregătire şi perfecţionare. categoriile tarifare şi clase de calificare. încadrarea şi promovarea acestuia potrivit cerinţelor pentru fiecare loc de muncă. selecţionarea. Serviciul de Aprovizionare care primeşte facturile de la furnizori. efectuată de personal autorizat. constituie garanţia unei intervenţii de calitate. răspund de imobilizările de elaborează propuneri pentru creşterea ritmicităţii serviciilor şi păstrarea lor la un normele în vigoare. impune standarde riguroase privind calitatea produselor care sunt deţinătoare a Certificatului de Calitate ISO 9001:2000. competenţei profesionale. precum şi intervenţii în timp util în vederea soluţionării problemelor apărute. fişei postului sau Regulamentului de Ordine Interioară şi complexităţii lucrărilor de executat. comunicarea socială şi informarea. devenind un etalon pentru activităţile similare ale altor prestatori de servicii în acest domeniu. corespunzător nivelului de pregătire şi competenţă. stocuri peste prevederile stabilite. de către Departamentul de Comercial care emite facturile pentru serviciile prestate. şi Serviciul de Desfacere care asigură distribuirea produselor.L. Cumulativ. relaţiile sociale. cele trei au următoarele atribuţii principale: • • • • elaborează necesarul produselor de aprovizionat. asigurând depozitarea şi transportul intern al acestora. gestiunea personalului. a cerinţelor indicatoare tarifare de calificare. 7 . cheltuieli şi venituri financiare.. efectuează recepţia calitativă şi cantitativă a marfurilor în conformitate cu iau măsuri pentru preîntâmpinarea formării de stocuri. c) Funcţia de personal este atribuită Biroului de Resurse Umane aflat in subordinea Departamentului Financiar-Contabil care răspunde la cerinţele unor domenii precum: administrarea personalului. regulamentul şi contractul colectiv de muncă pe structuri de personal. VIOANGEL S. VIOANGEL S.C.

ore de lucru suplimentare. sume în numerar. date privind fluctuaţia şi starea disciplinară a acestuia. precum şi documente privind serviciile efectuate de terţi. Principalele relaţii stabilite între departamentele societăţii S.  Departamentul Financiar-Contabil transmite Biroului Resurse Umane date privind mijloacele financiare necesare perfecţionării pregătirii personalului propriu. • organizarea timpului de lucru în cadrul societăţii comerciale. inventare patrimoniu.• acordarea sporurilor la salariile de bază privind condiţiile de muncă. indicaţii şi dispoziţii de Departamentul Financiar-Contabil prezintă administratorului bilanţul şi balanţele lucru. precum şi transmite propuneri privind ritmicitatea prestărilor de servicii. precum şi date contabile privind prestarea serviciilor. concediile de odihnă plătite şi alte drepturi băneşti în concordanţă cu legislaţia în vigoare.  Departamentul Financiar-Contabil transmite tuturor departamentelor societăţii Departamentul Financiar-Contabil primeşte de la Serviciul de Aprovizionare si planuri de control pentru coordonare şi raportare de activitate. decizii şi aprobări referitoare la activitatea de evidenţă contabilă a patrimoniului. inventarierea mijloacelor fixe şi situaţiile refuzurilor la plată a facturilor cu produse expediate din motive de calitate. informaţii privind patrimoniul societăţii comerciale. sunt următoarele:  Toate departamentele primesc de la administrator avize.  Desfacere. 8 . • asigurarea îndeplinirii sarcinilor ce revin societăţii comerciale în domeniul salarizării personalului şi acordarea celorlalte drepturi băneşti cuvenite acestuia.R. evidenţa prezenţei la lucru. informări privind indicatorii contabili. documente din relaţiile cu clienţii şi furnizorii.  analitice pentru aprobare.C. vechime de muncă. respectând prevederile legale privind durata muncii pe zi şi acordarea pauzelor săptămânale.  Departamentul Financiar-Contabil transmite Serviciului Aprovizionare si Serviciului Desfacere situaţiile contabile privind comercializarea de produse. date contabile pentru analiza situaţiei economicofinanciare şi despre situaţia patrimoniului societăţii comerciale etc.L. cheltuielile efectuate pe mijloace de transport. consumurile de materiale şi prestaţiile efectuate.  Departamentul Financiar-Contabil transmite administratorului informări şi raportări asupra situaţiei financiare şi situaţii contabile privind activităţi specifice departamentului. inventar. nivelul stocurilor. documentaţii de scădere din gestiune. VIOANGEL S. creşterea eficienţei acestora.

 Biroul Contabilitate-Salarii primeşte de la celelalte departamente ale societăţii documente privind salarizarea.5 Relaţii cu exteriorul Figura nr. Impozite si taxe locale Ordin de plata Extras de cont Virament bancar PRIMARIE ADMINISTRATIA Declaratiile fiscale privind FINANCIARA A siplata 9 impozitelor a taxelor Instiintare FINANTELOR PUBLICE de plata TREZORERIE . după prevederile legislaţiei în vigoare. prezenţa la lucru. VIOANGEL S. programul de pregătire personal. corespondenţa asupra modului de reţinere de la salariaţi a sumelor de plată pentru serviciile de care au beneficiat.L. conform dosarelor de impozit pe venitul global.. relaţii privind sistemul de salarizare.  Biroul Contabilitate-Salarii primeşte de la Departamentul Financiar-Contabil informaţii privind mărimea fondului de salarii necesar acordării drepturilor băneşti ale salariaţilor societăţii.C. stabilit prin bugetul de venituri şi cheltuieli. 2 : Relaţiile cu exteriorul la S. cât şi ale persoanelor aflate în întreţinere.L. Biroul Resurse Umane şi Biroul Contabilitate-Salarii trimit Departamentui Financiar-Contabil studii de organizare elaborate spre a fi aplicate. în vederea obţinerii carnetelor de sănătate. acordarea altor drepturi băneşti personalului.R.  Biroul Contabilitate-Salarii transmite situaţia salariaţilor societăţii la C. care cuprinde codul numeric personal al fiecărui salariat. VIOANGEL S.A. şi primeşte la rândul său statele de plată şi alte documente cu determinarea drepturilor băneşti.C.S.S. FURNIZORI Documente insotire marfa RAIFFEISENBANK CLIENTI Bon fiscal Comenzi Obligatii de plata S.  Biroul Contabilitate-Salarii transmite Departamentului Financiar-Contabil rapoarte şi informări privind salarizarea.R. 1.

L sunt în general persoane fizice dar şi persoane juridice. VIOANGELS. a jurnalelor de cumpărări. Pe baza informaţiilor obţinute se determină lunar TVA colectată si impozitul pe profit. Principalii furnizorii de marfuri ai societăţii sunt SC DORECO SRL. 2) Relaţiile cu furnizorii S. Utilităţile sunt furnizate fără întreruperi. În urma acestor operaţiuni banca eliberează extrase de cont prin care sunt confirmate operaţiunile 10 .S. care testează produsele comercializate de firma. a centralizatorului de cumpărări. bugetelor locale. Pe baza acestor documente se determină lunar TVA deductibilă. pentru ca toţi clienţii fideli şi viitorii clienţi.R.R. VIANGEL S. Între furnizori şi societate s-a stabilit o bună colaborare fără să existe întârzieri în aprovizionare sau litigii în curs de soluţionare. Principalii clienţi ai S.L. SC TURCANU SRL. SC VAD TOTAL SRL..L.R. VIOANGEL S. pentru desfăşurarea normală a activităţii sale.C.L. are deschis cont la Raiffeisenbank sucursala Vaslui. să fie pe deplin mulţumiţi de alegerea făcută.R. neexistând probleme în alimentarea cu energie electrică sau apă. a facturilor fiscale. activitate înregistrata în contabilitate pe baza avizelor de însoţire. bugetelor fondurilor speciale. Artis Design 1) Relaţiile cu clienţii Investment S. Stingerea obligaţiilor de plată faţă de furnizori se realizează prin intermediul contului deschis la Raiffeisenbank pe baza ordinelor de plată emise de societate şi transmise băncii.C. prin intermediul căruia realizează vărsămintele aferente impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat. Societatea comercială se găseşte într-un proces permanent de schimbare. care au ca obiectiv comun – reducerea cheltuielilor privind bunurile achizitionate prin raportul calitate-pret. iar furnizorii de utilităţi E-ON Vaslui – pentru energie electrică. 3) Relaţiile cu societăţile bancare S. bugetului asigurărilor sociale de stat.C.C. Documentele pe baza cărora se înregistrează relaţiile cu clienţii sunt: jurnal vânzări si bonuri de casa. se aprovizionează cu marfuri din ţară.

6. VIOANGEL S. Plata impozitelor şi taxelor datorate către bugetul statului şi bugetele locale se realizează prin intermediul contului deschis la bancă.R. prin intermediul băncii se realizează şi plata sumelor datorate personalului. de 5. 4) Relaţiile cu Inspectoratul Teritorial de Muncă S. până la data de 25 inclusiv pe luna precedentă a “Declaraţiei privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidate” (Declaraţia 100) în care se înscriu date referitoare la:     contribuţia la asigurările sociale datorate de angajator. prin ordin de plată.C.2%.L. are datoria de a calcula şi de a vărsa la termen veniturile bugetare datorate. VIOANGEL S. contribuţia aferentă asigurărilor sociale de sănătate.C. contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator. S.R. VIOANGEL S. Prin intermediul Raiffeisenbank şi a Trezoreriei. 5) Relaţiile cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate S. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate datorate de angajat.L.C. Raiffeisenbank virând din contul societăţii în contul Trezoreriei sumele reprezentând impozitele şi taxele datorate. reprezentând salarii şi alte drepturi cuvenite acestora. societatea varsă. 1.R.L. De asemenea. contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale impozitele pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor. are următoarele obligaţii în relaţiile cu Administraţia Financiară: •depunerea lunară.de plată a sumelor datorate. contribuţia de asigurări pentru şomaj datorată de angajator.R.L.C. datorată de angajator. are obligaţia la angajare sa tina evidenta electronica a angajatilor. prin ordine de plată. Relatiile cu Trezoreria Relaţiile firmei cu Trezoreria Vaslui sunt generate de obligativitatea prelevării la dispoziţia statului a diferitelor impozite şi taxe. contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de angajat. S. contribuţia de asigurări pentru şomaj datorată de angajat. VIOANGEL S. este obligată să depună o situaţie a salariaţiilor societăţii in cazul in care acestia sunt in concediu medical.     11 .

655 0 Nr.1 Bugetul local Taxa asupra mijloacelor de transport 12 .R.974 675 19. crt.706 78 88 166 22 120 132 274 16. 1 Impozite.R.664 4.7 Structura şi evoluţia principalelor venituri bugetare vărsate de S.654 2.243 1. în perioada 2008-2010 Tabel nr. taxe. taxa pe valoarea adăugată deductibilă.667 216 9.379 556 598 1.L. VIOANGEL S.C. Anul 2010 Sume Bugetul de stat Impozitul pe profit Impozitul pe venituri din salarii Taxa pe valoare adăugată Alte impozite si taxe majorari TOTAL 1 2 3.095 414 439 853 70 28 98 30 59 62 151 4. VIOANGEL S.458 1.405 690 2. contribuţii 2009 Sume 2008 Sume Bugetul asigurărilor sociale de stat Contribuţia angajatorului la fondul asigurărilor speciale de stat Contribuţia angajatului la fondul asigurărilor sociale de stat TOTAL 2 3 Bugetul asigurărilor sociale de sănătate Contribuţia angajatorului la fondul de sanătate Contribuţia angajatului la fondul de sănătate TOTAL 3 4 Fond de şomaj Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj Contribuţia angajaţilor la fondul de şomaj TOTAL 4 5 Bugetele fondurilor speciale Fondul special de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale Comision pentru completarea cartilor de munca Fond pentru concedii si indemnizatii OUG 158/2005 TOTAL 5 TOTAL (1+2+3+4+5) 6 6.225 780 14.C. taxa pe valoarea adăugată colectată.283 1.486 160 2896 1233 4. 1 : Evoluţia principalelor venituri bugetare la S.154 57 59 116 15 78 90 183 24.L.947 824 882 1.012 3. “Decont privind taxa pe valoarea adaugată” (Declaraţia 300 ) în care se consemnează:  1.105 0 656 494 308 1.136 3.•   depunerea lunară până pe 25 inclusiv pentru luna precedentă a unui date de identificare a plătitorului.

de asemenea aceasta crestere este determinata si de cresterea numarului de salariati in 2009 ca apoi in 2010 sa ramana un singur salariat. firma contribuie din 2010. la fondul asigurarilor de sanatate si la fondul de somaj au evoluat in acelasi sens.655 RON în 2008. Astfel firma a contribuit a contribuit in 2009 si 2010 cu un nivel al taxei pe valoarea adaugata mai mare. dezvoltarii societatii prin cresterea profitului obtinut si implicit a impozitului datorat catre bugetul de stat si cresterea vanzarilor firmei prin diversificarea gamei de produse comercializate.L. pentru care nivelul impozitului.486 RON în anul 2010. cu o taxa asupra mijloacelor de transport utilizate in unitatea sa.C.105 RON în 2009 şi la 24. comparativ cu 2008 se datoreaza in principal. calitatea acestora si totodata atragerea mai multor clienti. Trendul ascendent al veniturilor bugetare din 2009 si din 2010. au înregistrat o crestere semnificativă de la 4. 13 .TOTAL 6 160 0 0 Veniturile varsate de catre S. la 16. VIOANGEL S. la bugetul de stat. La bugetul local. al contributiilor la fondul asigurarilor sociale.R. în perioada 2008-2010.

scutiri. pierderi fiscale externe.nr.571/2003.C.R. cu modificările aduse prin O.U.L.1.203/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. lichidări şi alte transferuri de active şi titluri de participare. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală şi legile speciale care reglementează această categorie de venit la bugetul de stat şi O. reţinerea impozitului pe dividende. HG 1050/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a O. cote de impozitare.Cap. Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplică asupra profitului obţinut din desfăşurarea unei activităţi economice.U. nr. reorganizări.U. • aspecte fiscale internaţionale.G nr. • cheltuieli. 2. credit fiscal. 14 titlurilor de participare. modalitatea de calcul. 2 Asezarea si calculul veniturilor bugetare la S.G . provizioane şi rezerve. respectiv reguli generale. cheltuieli cu dobânzile şi diferenţe de curs valutar. • reguli speciale aplicabile vânzării-cesionării proprietăţilor imobiliare şi plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale. amortizarea fiscală. venituri neimpozabile.1 Cadru juridic Cadrul normativ privind impozitul profit ca venit la bugetul de stat este asigurat de Legea nr. perioada (anul) fiscală. sfera de cuprindere.571/2003 privind Codul Fiscal. contracte de leasing. • • . Aşezarea şi calculul impozitului pe profit are drept repere fiscal-juridice următoarele: • principalele categorii de contribuabili. VIOANGEL S.1 Impozitul pe profit 2. respectiv veniturile unui sediu permanent. asocieri fără personalitate juridică.109/2009 privind modificări aduse impozitului pe profit aplicabile de la 1 ianuarie 2011. venituri obţinute de persoanele juridice străine din proprietăţi imoboliare şi din vânzareacesionarea titlurilor de participare.

15 . cât şi în străinătate. contribuabilii sunt persoanele obligate la plata impozitului pe profit. profitul impozabil aferent veniturilor obţinute în legătură cu vânzarea profitul impozabil al asocierii ce poate fi atribuit persoanei fizice rezidente. • c) Scutirile de la plata impozitului pe profit se acordă următoarelor categorii de contribuabili: • Trezoreria statului. care se diferenţiază în funcţie de categoriile de contribuabili menţinoate la punctul a) astfel: • • profitul impozabil obţinut din orice sursă. persoanele juridice străine care desfăşoară o activitate cu sediu în România. se reţine şi se varsă de către persoana juridică română).1. inclusiv pierderile fiscale din perioadele de 2. fiind grupate în următoarele categorii de contribuabili: • • • • persoanele juridice române. • persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române. este reprezentat de termenul de contribuabil. pentru veniturile realizate atât în România. dispoziţii tranzitorii şi finale. Astfel. cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică (impozitul se calculează. profitul impozabil atribuibil sediului permanent. proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română.• scutire. în conformitate cu legislaţia şi practica fiscală din România după anul 1993. • • proprietăţilor imobiliare sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute. persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică. b) Obiectul impozitului pe profit este reprezentat de profitul obţinut din activitatea economică. atât în România. partea din profitul impozabil atribuită fiecărei persoane obţinută din asociere.2 Elemente tehnice a) Subiectul (plătitorul) impozitului pe profit.

pentru Scutirea impozitului pe profit mai acţionaează şi în alte situaţii.G.500/2002 privind finanţele publice. • • Persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. la organizaţiile non-profit.• Instituţiile publice. • • • • Fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar.114/1996. cu modificările ulterioare. veniturile din despăgubiri sub formă bănească obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstruirea dreptului de proprietate. • Asociaţiile de proprietari constituie ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari. • Instituţiile de învăţământ particular acreditate. pentru lucrări de construcţii. 45/2003 privind finanţele publice locale. respectiv cotizaţii şi taxe de înscriere a membrilor. înfiinţat potrivit legii. constituit potrivit legii.174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea învăţământului superior. potrivit Ordonanţei Guvernului în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV din Codul fiscal. pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune. Banca Naţională a României.U. privind asociaţii şi fundaţii în cazul manifestării unor situaţii şi evenimente. pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii.26/2000. dacă legea nu prevede altfel. pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi utilizate în Cultele religioase pentru: veniturile obţinute din producerea şi valorificarea susţinerea activităţilor cu scop caritabil. republicată cu modificările şi completările ulterioare. inclusiv veniturile proprii şi disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr.84/1995. nr. reparaţii şi consolidări ale locaşurilor de cult. şi a O. precum: anumite categotrii de venituri. veniturile obţinute din chirii. pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult. obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult. Fondul de compensare a investitorilor. cu modificările ulterioare. în anul curent sau în anii următori. cu modificările ulterioare. şi Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. pentru veniturile utilizate în anul curent sau anii următori. precum şi cele autorizate. condiţionat de utilizarea sumelor respective. la organizaţiile sindicale şi la cele patronale. Fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat. pentru fondurile publice. nr. potrivit Legii locuinţei nr. republicată cu modificările şi completările ulterioare. • • Cultele religioase. taxele de 16 . potrivit Legii învăţământului nr.

influenţa prin cheltuielile cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar. Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă (Vt) şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri (Cht). e) Anul fiscal corespunde anului calendaristic. beneficiază în continuare de această facilitate pe durata 17 . influenţarea cu armonizarea fiscală. În momentul în care un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal. cluburilor de noapte. luare în considerare a veniturilor neimpozabile. cazinourilor sau pariurilor sportive. Impozitul pe profit se determină prin aplicarea cotei de impozitare asupra profitului impozabil. dintr-un an fiscal. contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor. într-un an fiscal. deducerea rezervelor şi provizioanelor. perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat. Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte. dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit din situaţia anterioară. şi la care impozitul pe profit datorat pentru activităţile menţionate este mai mic decât 5% din veniturile respective. din care se scad veniturile neimpozabile (Vni) şi se adaugă cheltuielile nedeductibile (Chnd): Pi = (Vt-Cht) – Vni + Chnd Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. care presupune respectarea unor reguli generale. f) Baza de calcul (de impunere) a impozitului pe profit îl reprezintă profitul impozabil. • la aceleaşi organizaţii pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro. d) Cota de impozitare aplicată asupra profitului impozabil este de 16%. determinarea cheltuielilor. sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate. cu contractele de leasing şi pierderile fiscale. începând cu data de 1 ianuarie 2005. conform prevederilor legale.înregistrare stabilite prin legislaţie. pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vânzare cu plata în rate. pe măsură ce ratele devin scadente. inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere. donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare. cu excepţiile prevăzute la articolul 38 din Titlul II al Codului fiscal modificat. discotecilor.

proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului. înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor. prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative. produselor şi serviciilor. precum şi diferenţele de valoare a investiţiilor fiannciare pe termen lung. precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin titluri de participare. reprezentând acţiuni deţinute la societăţi afiliate. potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii. Cheltuielile deductibile sunt cele efectuate în vederea realizării de venituri impozabile. cheltuielile efectuate pentru protecţia muncii. precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit. boli sau riscuri a bolilor profesionale. prevenirea accidentelor de muncă şi cheltuielile cu primele de asigurare privind accidente de muncă. cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor. precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile. diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare. în baza convenţiilor la care România este parte. • veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere. înregistrate astfel potrivit reglementărilor contabile. titluri de participare şi investiţii deţinute ca imobilizări. a cesionării. pe durata de viaţă stabilită de 18 . • • profesionale.derulării contractelor respective. sunt luate în calculul profitului impozabil. Veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora ale contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale. • veniturile neimpozabile. veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere. • cheltuielile pentru reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei. lichidării investiţiilor financiare. Veniturile neimpozabile care nu sunt cuprinse în calculul profitului impozabil sunt următoarele: • • dividendele primite de la o persoană juridică română. a retragerii. beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare. cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleaşi termene scadente. referindu-se la: • contribuabil.

confiscări şi penalităţi de întârziere cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor datorate către autorităţile române potrivit prevederilor legale. Cheltuielile cu dobânzi şi diferenţe de curs valutar sunt stabilite distinct de către legislaţia fiscală. • cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator. • cheltuielile efectuate în numele unui angajat. Rezerva legală este deductibilă în limita cotei de 5% aplicată asupra profitului contabil. precum şi de societăţile de credit ipoticar. anuale de 9% pentru împrumuturile în valută. Deducerea provizioanelor şi rezervelor este limitată la prevederile din lege cum ar fi: provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor. în numele angajatului. • sursă. la asigurările facultative de pensii ocupaţionale. astfel: • cheltuieli de protocol în limita de 2% din diferenţa rezultată din totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente respectivelor venituri altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit. Cheltuielile nedeductibile determină creşterea profitului impozabil şi se referă la: • dobânzi/majorări de întârziere. 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006. care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului conform Titlului III din Codul fiscal. rezervele legale şi provizioanele constituite de Banca Naţioanlă a României. în conformitate cu legislaţia în vigoare. amenzi. din valoarea creanţelor asupra clienţilor. Deducerea provizioanelor se constituie în limita de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004. dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la 19 . înainte de determinarea impozitului pe profit. ajutoare pentru boli grave sau incurabile). dobânzile deductibile sunt limitate potrivit cu nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României. rezervele constituite de societăţile bancare sau alte instituţii de credite autorizate. • cheltuielile asociate în limita a 2% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului (ajutoare de naştere. acestea fiind integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât 1 sau în cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi cu anumite excepţii a societăţilor comerciale bancare. fiind exprimate în mărimi relative. sub forma unor avantaje în natură. 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005. ajutoare de înmormântare. în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal. cooperativelor de credit. sucursalelor băncilor străine.Cheltuielile cu deductibilitate limitată sunt cele stabilite la un anumit nivel.

utilizatorul este locatorul care deduce chiria sau rata de leasing. fie ca urmare a operaţiunii de lichidare. se tratează ca transfer impozabil. potrivit cu anumite situaţii: distribuirea de active de către o persoană juridică română către participanţii săi. producerii. deţinerea de către o persoană juridică a peste 25% din titlurile de participare la o altă persoană juridică română. g) Aspectele fiscale internaţionale. plata impozitului în numele asociaţiilor. în cazul contractului de leasing operaţional. fie sub formă de dividend. instalării sau îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile. are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre de Guvern. amortizarea bunului care reprezintă obiectul constactului se face de către utilizator care deduce dobânda. definesc şi delimitează: veniturile unui sediu permanent. veniturile obţinute de persoanele juridice străine din proprietăţi imobiliare şi din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare. Reorganizările. construirii. facând referire la: declaraţia de impozit pe profit şi la anumite situaţii în care apar diverse categorii de contribuabili. Contractele de leasing influenţează deductibilitatea profitului impozabil în funcţie de o anumită abordare a leasingului şi anume: în cazul contractului de leasing financiar. prin Codul fiscal. pierderile fiscale externe. conducerea evidenţelor contabile ale societăţii. Asocierile fără personalitate juridică reflectă veniturile şi cheltuielile înregistrate să se atribuie fiecărui asociat potrivit cotei de participare deţinute. referitor la cheltuielile aferente achiziţionării. Asocierile fără personalitate juridică dintre persoane juridice străine care îşi desfăşoară activitatea în România au obligaţia să desemneze una din părţi care să îndeplinească responsabilităţile ce-i revin fiecărui asociat.Amortizarea fiscală influenţează în sensul deducerii profitul impozabil. lichidările. potrivit cu prevederile lagale în vigoare în anul înregistrării acestora. are o durată normală de utilizare mai mare de un an. asamblării. respectiv: înregistrarea asocierii la autoritatea fiscală competentă. cu excepţia unor cazuri de reorganizare dacă acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscală sau evitarea plăţii impozitelor. livrarea de bunuri sau prestarea de servicii. precizate şi reglementate prin Codul fiscal. fiind considerate orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ trei condiţii: este deţinut şi utilizat în producţia. alte transferuri de active şi titluri de participare sunt reglementate pe baza unor reguli. creditul fiscal. pentru a fi închiriate terţilor sau în scopuri administrative. 20 . Pierderile fiscale se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi în ordinea înregistrării pierderilor la fiecare termen de plată a impozitului pe profit. utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar.

cu unele excepţii. cu plăţi anticipate efectuate în cursul anului potrivit cu termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit. contribuabilii au obligaţia de a preleva impozit pe profit anual. 21 . valoarea lor fiscală. care reprezintă o obligaţie a contribuabililor pe care trebuie s-o respecte. Persoana juridică străină care obţine venituri din proprietăţi imobiliare şi din vânzarea-concesionarea titlurilor de participare are obligaţia de a plăti mpozitul pe profit până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plăteşte venitul. cu reglementare juridică. i) Plata impozitului pe profit şi depunerea declaraţiilor fiscale fac referire la termenul de plată. condiţiile de îndeplinit de către proprietăţile imobiliare sau titlurile de participare pentru a se încadra în prevederile legii. respectiv până la 25 aprilie anul următor.h) Vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare şi a titlurilor de participare prezintă. Astfel. reguli speciale cu referire la persoanele juridice române şi străine referitoare la proprietăţile imobiliare situate în România şi vizează: pierderile sau câştigurile obţinute din vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare.

099 + 696= 4.655 RON .R.cheltuieli nedeductibile: 696 RON Profit brut = Venituri totale – Cheltuieli totale Profit brut = 1756.753 RON . VIOANGEL S.795 RON Cota de impozitare = 16% Impozit pe profit = Profit impozabil * Cota de impozitare Impozit pe profit = 4.L.795* 16% = 767 RON 22 .venituri totale : 176.cheltuieli totale : 172.3 Exemplu de calcul În luna martie 2011 S.C.venituri neimpozabile: 0 RON .655 = 4099 RON Profit impozabil = Profit brut – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile Profit impozabil = 4. a înregistrat următoarea situaţie a veniturilor şi cheltuielilor : .1.753-172.2.

la care se adaugă cheltuielile nedeductibile şi se scad veniturile neimpozabile.venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile Calcule Se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi Profit impozabil Cota de impunere Impozit pe profit Departamentul Financiar-Contabil calculează. 3 : Flux informaţional privind asezarea si calculul impozitului pe profit Departamentul Financiar-Contabil Balanţa de verificare Venituri totale > Cheltuieli totale Profit brut Venituri totale < Cheltuieli totale Pierdere fiscală . 23 .R. profitul brut în funcţie de dimensiunea veniturilor şi a cheltuielilor. Prin aplicarea cotei de impozitare.C. asupra profitului impozabil se determină impozitul pe profit care urmează să fie plătit de către S. de 16%. pe baza documentelor contabile şi a Balanţei de verificare. obţinându-se profitul impozabil.2.1.4 Flux informaţional Figura nr.L. VIOANGEL S.

150/2002 . Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei Legea 399/2006 privind concendiile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de O.U.G.privind Legea bugetului asigurărilor sociale de stat O. cu ultimele modificări aduse prin O.571/3003.U. 2.571/2003 şi Codul Fiscal 2011. Cadrul juridic al impozitului pe salarii mai este asigurat.U.1 Cadru juridic Cadrul normativ privind impozitul pe salarii ca venit la bugetul de stat cu precizarea categoriilor de contribuabili. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală HG 1050/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a O. III Venituri din salarii privind modificări aduse Legii nr. modul de calcul sau de plată este asigurat de Legea 571/2003 privind Codul Fiscal.G.2 Impozitul pe veniturile din salarii 2.G. 7/2001 privind impozitul pe venit.privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări O. pe lângă Codul Fiscal.U.2.U. Titlul III Impozit pe venit. Cap.2 Elemente tehnice aplicare a Legii 571/2003 privind Codul Fiscal sociale de sănătate 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală de muncă • sănătate • 24 .2. 91/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.Legea asigurărilor sociale de sănătate Legea 19/2009 .G nr.2. de următoarele acte legislative: • • • • • • • • HG 1618/2008 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de Legea 571/2003 privind Codul Fiscal Legea 145/1997 .G.

Salariatul suportă efectiv impozitul plătit în sensul că cedează o parte din disponibilităţile sale băneşti dobândite din salarii. angajatorul fiind cel care calculează. inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. timpul de lucru şi locul desfăşurării activităţii. unelte de muncă şi altele asemenea. nu şi cu capitalul propriu. interesul serviciului ale angajatului. care are obligaţia de a calcula. îmbrăcăminte specială. c) Obiectul impozitului îl constituie veniturile în bani şi/sau natură obţinute de persoana fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege. reţine şi vira lunar impozitul şi celelalte contribuţii ca venituri la dispoziţia statului. inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. • • persoana care activează contribuie numai cu prestaţia fizică sau cu capacitatea ei plătitorul de venituri de natură salarială suportă cheltuielile de deplasare în intelectuală. cum ar fi: spaţii cu înzestrate corespunzătoare. iar angajatul este cel căruia i se reţine suma plătită ca impozit. de muncă. reţine şi virează statului impozitul. conform legii. de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă. domiciliul sau reşedinţa în România. • persoana care activizează lucrează sub autoritatea unei alte persoane şi este obligată să respecte condiţiile impuse de aceasta. Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a a unui statut special prevăzut de lege. indiferent de perioada la care se referă. b) Suportatorul impozitului (destinatarul impozitului) este persoana fizică în calitate de salariat în baza unui contract de muncă încheiat cu un angajator. cum ar fi indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă suportate de angajator potrivit legii. sporuri şi alte drepturi băneşti cuvenite. Veniturile din salarii sunt venituri din activităţi independente dacă sunt îndeplinte următoarele criterii: • • părţile care intră în relaţia de muncă. Suportatorul este diferit de subiectul impozitului în acest caz. 25 . stabilesc de la partea care utilizează forţa de muncă pune la dispoziţia celeilalte părţi mijloacele început: felul activităţii. denumite angajator şi angajat. indemnizaţii. de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă.a) Subiectul impozitului (plătitorul impozitului) pe veniturile din salarii este angajatorul cu sediul. indiferent de perioada la care se referă.

societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar. la nivelul valorii înscrise în declaraţia de sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit subscripţie publică. stabilite potrivit legii. pe profit.În vederea impunerii. • • • • • sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor. Deducerile personale apar sub două forme: • • personală de bază (din venitul anual global) suplimentare (acordate pentru fiecare lună a perioadei impozabile). de administraţie. asigurări sociale. Deducerea personală de bază se stabileşte anual în sumă fixă prin ordin al Ministerului Finanţelor Publice. precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor soicetăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor. primele.5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate. pentru salariaţii din instituţiile publice. drepturi ale personalului militar. sunt asimilate salariilor : • • • • indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul drepturile de soldă lunară. cu referire la categorii de contribuabili aflaţi în anumite situaţii. precum şi suma din profitul net. indemnizaţia lunară a asociatului unic. • indemnizaţia administratorilor. • orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor. persoanelor juridice fără scop lucrativ. 26 . d) Deducerile personale sunt sume de bani stabilite într-o limită (mărime). ce se aplică asupra obiectului impunerii în vederea obţinerii bazei de calcul a impozitului pe venit. precum şi la regiile autonome. premiile. acordate potrivit legii. indemnizaţiile. sporurile şi alte indemnizaţia lunară brută. potrivit legii. în consiliul sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite. peste limita de 2. în ţară şi străinătate. cuvenite publică. în interesul serviciului. în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori. administratorilor la companii/societăţi naţionale.

.Deducerile personale suplimentare se calculează potrivit cu un coeficient.001 lei şi 30. ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi......000 mp în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.4 Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 30. 5 % ..000. e) • Sporuri spor de vechime 15-20 ani. inclusiv.450 lei pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere .250 lei pentru contribuabilii care au o persoana în întreţinere ... copiii sau alţi membri de familie.. nu depăşesc 2. deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al Ministrului Finanţelor Publice..000 lei inclusiv..000. 10..000....500.(Vbrut-1.000] . • Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 10... în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat... Dp = Si*[1.000 mp în zonele montane legumelor şi zarzavaturilor în sere.550 lei pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere . rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv. Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere: • • persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor.3....000. ale cărei venituri. astfel: • • • • pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere ... indiferent de suprafaţă...5 ani .. Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 10.20% 27 Angajatul are dreptul la următoarele categorii de sporuri: Tranşa de vechime / Sporul la salariul de bază: 3 . plantelor decorative şi ciupercilor... în vârstă de până la 18 ani împliniţi..000 lei nu se acordă deducerea personală. aplicat asupra deducerii de baza în funcţie de situaţiile concrete în care se găseşte subiectul venitului (contribuabilul). prevăzut în lege.000 lei.350 lei pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere .2. impozabile si neimpozabile.000)/2. Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul.650 lei. precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole. din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor.. Copiii minori.000 lei lunar... i = 1.

5-10 ani....................10% 10 -15 ani.................15% • spor de noapte – 25% din salariul de bază.

peste 20 ani..............25 %

f) Cota de impozitare pentru determinarea impozitului pe veniturile din: activităţi

independente, salarii, cedarea folosinţei bunurilor, pensii, activităţi agricole, premii, sau alte surse este de 16% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă. Fac excepţie de la această cotă, cotele de impozit prevăzute în categoriile de venituri din investiţii şi din jocuri de noroc.
g) Baza impozabilă reprezintă suma la care se aplică cota de impozitare. Ea se

determină ca diferenţă între venitul brut obţinut de un salariat şi cheltuielile privind contribuţia privind asigurările sociale de stat, contribuţia privind asigurările de sănătate, contribuţia la fondul de şomaj şi deducerile personale ale salariatului.
h) Termenul de plată a impozitului - Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate

salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
i)

Fişele fiscale - Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din

salarii se cuprind în fişele fiscale. Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze aceste formulare, pe întreaga durată de efectuare a plaţii salariilor. Plătitorul este obligat să păstreze fişele fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul şi conţinutul formularelor se aprobă prin ordin al Ministrului Finanţelor Publice.

28

2.2.3 Exemplu de calcul În luna martie 2011 S.C. VIOANGEL S.R.L. a înregistrat următoarea situaţie a impozitului privind salariile platite : • Subiectul impozitului: S.C. VIOANGEL S.R.L. Registru Comerţului : J37/341/2002 Cod fiscal: RO 15001179

Suportatorul impozitului:

Salariat : Darie Valentina Contract colectiv de muncă :

salar tarifar : 805RON nu are în întreţinere nici o persoană. Obiectul impozitului: venit salariat Darie Valentina, luna martie 2011 Deduceri personale: 250 RON Cota de impozitare: 16% Baza de calcul : Baza de calcul = Venit brut salariat - Contrib. asigurări sociale de stat – Contrib. asigurări sociale de sănătate – Contrib. fond de şomaj – Deduceri personale angajat


• • • •

Baza de calcul = 805 – 85 – 44 – 4 – 250 = 422 RON
o o o o

Venit brut = Salar tarifar CAS salariat = Venit brut salariat * 10,5% = 805 * 10,5% = 85 RON CASS salariat = Venit brut salariat * 5,5% = 805 * 5,5% = 44 RON Fond şomaj salariat = Venit brut salariat * 0,5% = 805* 0,5% = 4 RON Impozit reţinut

29

Impozit reţinut = Baza de calcul * Cota de impozitare = 422 * 16% = 68 RON

Suma de plată salariat

Suma de plată salariat = Venit brut – Contrib. obligatorii – Impozit salar reţinut Contrib. obligatorii = CAS salariat + CASS salariat + Fond şomaj salariat = 201 RON Suma de plată salariat = 805 – 201 – 68 = 604 RON 2.2.4 Flux informaţional privind impozitul pe veniturile din salarii Figura nr.4 : Flux informaţional privind asezarea si calculul impozitului pe veniturile din salarii

Departamentele firmei
Fişe de pontaj ale salariaţilor

Biroul Contabilitate-Salarii
Fişe pontaj centralizate

Stat de plată Departament Financiar - Contabil

Impozit pe veniturile din salarii

Biroul Contabilitate-Salarii centralizează şi studiază aceste fişele de pontaj ale angajatilor, pe care le transmite Departamentului Financiar-Contabil care determină pentru nivelul venitului şi a impozitului ce urmează a fi plătit, întocmind toate documentele necesare precum: state de plată, borderouri centralizatoare.

30

2.3 Taxa pe valoarea adăugată
Taxa pe valoare adăugată reprezintă principalul impozit indirect atât din punctul de vedere al volumului încasărilor la bugetul de stat, cât şi din punctul de vedere al sferei de aplicare, care se aplică asupra operaţiunilor privind livrările de bunuri mobile, transferul proprietăţii bunurilor imobile, importul de bunuri, prestările de servicii şi a operaţiunilor asimilate acestora. TVA este un impozit general pe consum, care se aplică pe fiecare stadiu al circuitului economic de producţie al produsului final, are un caracter universal, este un impozit neutru unic, dar cu plata funcţională, şi se caracterizează prin:
• • • •

caracter universal deoarece se aplică tuturor bunurilor şi serviciilor din economie; transparenţă deoarece permite cunoaşterea exactă a mărimii obligaţiei de plată ce randament fiscal ridicat; neutralitate deoarece mărimea sa rămâne independentă de numărul verigilor din

revine fiecărui subiect;

circuitul economic al unui produs. Avantajele TVA ce decurg din modul specific de aşezare al acestui impozit sunt :

prin utilizarea taxei pe valoare adăugată statul are posibilitatea de a mobiliza

resurse financiare într-un termen mai scurt decât în cazul impozitului pe cifra de afaceri brută, deoarece taxa se datorează din momentul livrării bunurilor şi emiterii facturii şi nu din momentul încasării acesteia;

organele fiscale au posibilitatea efectuării controlului riguros asupra modului de

calcul şi plata la bugetul de stat, deoarece plătitorii au obligaţia de a ţine o evidenţă detaliată a tranzacţiilor de vânzare-cumpărare şi a impozitului datorat; • folosirea taxei pe valoare adăugată accelerează circuitul economic al resurselor, stimulează dimensionarea raţională a stocurilor, evitarea clienţilor rău-platnici, favorizând derularea normală a fluxurilor băneşti şi funcţionarea normală, fără blocaje, a mecanismului financiar-monetar.

31

redevenţe. 797/2005. transport de bunuri şi de persoane. gaze. cu modificările ulterioare. Ordonanţa de urgenţă nr. energie electrică. taxe sau alte plăţi. comercianţilor sau prestatorilor de servicii.Principalul dezavantaj al TVA îl constituie volumul mare de lucrări ce trebuie efectuate şi multiplicarea numărului de evidenţe presupuse de urmărirea şi încasarea acestui impozit ca resursă financiară la nivelul statului. Instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităţile care sunt desfăşurate în calitate de autorităţi publice. nr. ca venit la bugetul de stat. este asigurat de Legea 571/2003 privind Codul fiscal. nr.3. produse pentru vânzare. chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi se percep cotizaţii. dintre care O. O.3. 32 . onorarii.U. achiziţionându-se producţia stocată. 203/2005 şi actualizat conform H. energie termică. precum şi pentru activităţile următoare : • • • • • • telecomunicaţii. 2. 157 din Legea nr.3/1992 defineşte valoarea adăugată ca fiind „echivalentă cu diferenţa dintre vânzările şi cumpărările din cadrul aceluiaşi stadiu al circuitului economic. furnizarea de apă. livrarea de bunuri noi. activitatea târgurilor şi expoziţiilor comericiale. inclusiv activităţile extractive.G nr. 2. iar TVA colectată este taxa aferentă vânzărilor. activităţi economice de natura activităţilor producătorilor. Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în calitate de autorităţi publice.G. de o manieră independentă şi indiferent de loc. Valoarea adăugată constă în diferenţa dintre valoarea unui bun obţinută în urma vânzării şi valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor care au fost achiziţionate pentru a realiza acest bun.G.” TVA deductibilă este TVA inclusă în valoarea pe care un cumpărător o plăteşte pentru bunurile şi serviciile pe care le achiziţionează pentru a le utiliza în activitatea sa economică. servicii prestate de porturi şi aeroporturi.2 Elemente tehnice a) Subiectul este considerat orice persoană care desfăşoară. TVA deductibilă este taxa aferentă cumpărărilor. agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora.1 Cadru juridic Cadrul normativ privind taxa pe valoarea adăugată. cu excepţia acelor activităţi care ar produce distorsiuni concurenţiale dacă instituţiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile. 571/2003 privind Codul fiscal. 22/2007 din 28/03/2007 pentru modificarea şi completarea art.

activităţile organelor de publicitate comercială. precum: c1) Livrarea de bunuri reprezintă orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar către o altă persoană. activităţile magazinelor pentru personal. activităţile agenţiilor de călătorie. direct sau prin persoane care acţionează în numele acestuia. sunt în relaţii strânse una cu alta din punct de vedere financiar. restaurante şi alte localuri • asemănătoare. energia termică. c) Obiectul impozitului sunt operaţiunile impozabile pentru care se aplică cotele prevăzute de legislaţia în vigoare. Nu constituie livrare de bunuri : • bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă bunurile de natura stocurilor degradate calitativ. Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizaţii fără personalitate juridică este considerat persoană impozabilă separată pentru acele activităţi economice care nu sunt desfăşurate în numele asocierii sau organizaţiei respective. Prin bunuri se înţelege : • • bunurile corporale mobile şi imobile. cantine. agentul frigorific. b) Plătitorii taxei pe valoare adăugată sunt reprezentaţi de: • • persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pentru beneficiarii prestărilor de servicii taxabile. stabilite în străinătate. economic şi organizatoric. sunt considerate ca un gup fiscal unic persoanele impozabile stabilite în România care.• • • depozitarea. • la importul de bunuri. • • 33 . perisabilităţile. altele asemenea. în limitele stabilite prin lege. independente fiind din punct de vedere juridic. majoră. prin natura lor sau prin destinaţie bunuri considerate bunuri imobile corporale: energia electrică. În condiţiile şi în limitele prevăzute în norme. efectuate de persoane impozabile operaţiunile taxabile realizate. gazele naturale. plătitorii taxei pe valoare adăugată sunt persoanele care imporă bunuri în România. indiferent dacă beneficiarii sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoare adăugată.

în cadrul unui contract transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor. în cadrul acţiunilor de sponsorizare. care acţionează în numele şi în contul de leasing. de mecenat. • comitentului. alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor. admiterea temporară a mărfurilor. perfecţionarea pasivă a mărfurilor. de a nu concura cu altă prestările de servicii efectuate în baza unui ordin emis de/sau în numele unei intermedierea efectuată de comisionari. c4) Importul de bunuri constituie intrarea de bunuri în România provenind dintr-un alt stat. • • • mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare. • norme. în mod gratuit. autorităţi publice sau potrivit legii. persoană sau de a tolera o acţiune ori o situaţie.• bunurile acordate gratuit din rezerva de stat. Nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată livrarea bunurilor aflate în regimuri vamale suspensive. regimurile suspensive sunt: tranzitul mărfurilor. atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. operaţiune impozabilă din punct de vedere al TVA. în cazul cărora fiecare livrare/prestare în parte va fi considerată ca o livrare de bunuri/prestare de servicii efectuată cu plată. c3) Schimburi de bunuri sau servicii.141/1997 privind Codul vamal al României. • pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare. brevetelor. externe. precum şi alte destinaţii prevăzute de lege. precum : • acordarea de bunuri. transformarea sub control vamal a mărfurilor. în condiţiile stabilite prin închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor. angajamentul de a nu desfăşura o activitate economică. Locul livrării de bunuri poate reprezenta: 34 . c2) Prestarea de servicii reprezintă orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri. ca ajutoare umanitare interne sau acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul companiilor publicitare. Conform Legii nr. d) Locul operaţiunilor impozabile are o importanţă deosebită în cazul tranzacţiilor dintre o persoană impozabilă din România şi un partener extern (furnizor/client). licenţelor. de protocol. perfecţionarea activă a mărfurilor. antrepozitul mărfurilor.

• locul unde se găsesc bunurile în momentul în care are loc livrarea. • operaţiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată. 35 . Locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul îşi are stabilit: • • sediul activităţii economice un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate – locul de unde se în lipsa acestora. • sunt efectuate la bordul unui avion sau vapor. pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată şi nu este permisă deducerea taxei pe valoare adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achiziţionate. în funcţie de care se clasifică operaţiunile impozabile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoare. • operaţiuni scutite fără drept de deducere. coordonează activitatea în mod direct.• locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul. pentru care nu se datorează taxa pe adăugată. în lipsa acestora. de beneficiar sau de un terţ. inclusiv subvenţiile legate de preţul operaţiunilor. • valoare adăugată. domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită. indiferent dacă punerea în funcţiune este efectuată de către furnizor sau de altă persoană în contul său. preţul de cost determinat la momentul suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor obţinute. în cazul în care livrările de bunuri bunurilor care nu sunt expediate sau transportate. • locul unde se efectuează instalarea sau montajul în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau montaj. precum: • operaţiuni taxabile. în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor. • e) Regimuri de impozitare. f) Baza impozabilă a taxei pe valoare adăugată este constituită din : • • pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii obţinute sau care urmează a fi preţurile de achiziţie sau. dar este permisă deducerea taxei pe valoare adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achizitionate. în cazul locul de plecare al transportului de pasageri. pentru care se aplică cota standard a taxei pe valoare operaţiuni scutite cu drept de deducere. • de servicii. livrării.

livrări cu plata în rate. • definitivă. • asigurare. • decontează acestuia. • în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa.În baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată se cuprind: • impozitele. sumele achitate de furnizor sau perstator în contul clientului şi care apoi se taxa de reclamă şi publicitate şi taxa hotelieră care sunt percepute de către de leasing. precum şi în cazul majorării preţului ulterior livrării sau prestării. taxele. • fără facturare. calitatea sau preţurile în situaţia în care reducerile de preţ sunt acordate după livrarea bunurilor sau contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din parţial. • dobânzile percepute pentru : plăţi cu întârziere. operaţiuni valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate. exclusiv taxa pe valoare cheltuielile accesorii precum : comisioanele. 36 . sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească furnizori direct clienţilor. bunurilor livrate sau a serviciilor prestate. înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor. prestarea serviciilor. transport şi adăugată. cheltuielile de ambalaje. prin schimb. dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate. ajustarea este permisă începând cu data de la care se declară falimentul. cauza falimentului beneficiarului. risturnele. pentru ambalajele care circulă prin facturare. decontare cumpărătorului sau clientului. penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale. • autorităţile publice locale prin intermediul prestatorilor. dacă prin lege nu se prevede altfel. Baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată se ajustează în următoarele cazuri: • • • • dacă au fost emise facturi fiscale şi ulterior operaţiunea este anulată total sau în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea. Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată următoarele: • rabaturile. remizele.

medicamente de uz uman şi veterinar. formarea profesională a adulţilor. • prestările de servicii efectuate de către stomatologi şi tehnicieni dentari. h) Operaţiunile scutite de taxa pe valoarea adăugată sunt următoarele: •spitalizarea. expoziţii. de către entităţi autorizate în acest sens. conform prevederilor legale aplicabile în materie. de provenienţă umană. staţii de salvare şi alte unităţi autorizate să desfăşoare astfel de activităţi. ziare şi reviste. în vehicule special amenajate în acest scop. grădini zoologice şi botanice. dentare. desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi. muzee. târguri. •prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical. livrarea de manuale şcolare.g) Cotele de impozitare a taxei pe valoarea adăugată utilizate în România sunt de două feluri: cota standard şi cota redusă. precum şi prestările 37 . cu excepţia celor destinate livrările de proteze de orice fel şi accesoriile acestora. exclusiv publicităţii. baze de tratament şi recuperare. sânge şi lapte. dispensare. monumente istorice. cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie asimilară. Cota aplicabilă pentru un import de bunuri este cea aplicată în interiorul ţării pentru livrarea aceluiaşi bun. cu modificările şi completările ulterioare. cu excepţia protezelor livrările de produse ototpedice. centre de sănătate rurale sau urbane. republicată. •livrările de organe. monumente de arhitectură şi arheologie. îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea. Cota redusă a taxei pe valoare adăugată este de 9% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: • • • dreptul de a intrare la castele. precum: spitale. centre de îngrijire medicală şi de diagnostic. • • • inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. •transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate. sanatorii. cabinete şi laboratoare medicale. case memoriale. cărţi. Cota standard a taxei pe valoare adăugată este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoare adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoare adăugată. 84/1995. • activitatea de învăţământ prevăzută în Legea învăţământului nr. precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicieni dentari. indiferent de forma de organizare.

religioasă. efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi autorizate. •prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv. filozofică. sindicală.de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de aceste activităţi. •prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a tinerilor. în folosul exclusiv al persoanelor direct implicate în activităţile scutite conform punctului anterior. •prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea. în schimbul unei cotizaţii fixate conform statutului. efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social. altele decât activităţile de natură comercială. în limitele şi în condiţiile stabilite prin norme şi în condiţiile în care această scutire nu este de natură a produce distorsiuni concurenţiale. efectuate de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial. precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor. cu condiţia ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurenţiale. •activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune. profesională sau civică. ale căror operaţiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei. efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educaţia fizică. recunoscute ca atare de către Ministerul Culturii şi Cultelor. • livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele şi cantinele organizate pe lângă instituţiile publice şi entităţile autorizate prevăzute la punctul anterior. patriotică. grupuri create în scopul prestării către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităţilor acestora. • prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror operaţiuni sunt scutite. •serviciile publice poştale. •meditaţiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învăţământului şcolar. preuniversitar şi universitar. •prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice. patronală. 38 . în condiţiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurenţă. •prestările de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane. în cazul în care aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-părţi de cheltuieli comune. de organizaţii fără scop patrimonial care au obiective de natură politică. filantropică. cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate în profitul lor exclusiv. • prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau protecţia socială. precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora. efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social.

operaţiuni scutite de taxă în cazul în care cumpărătorul ori clientul este stabilit în • afara comunităţii sau în cazul în care aceste operaţiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi exportate într-un stat din afara comunităţii. misiunile diplomatice sau birourile bunurile expediate. forţele armate ale statelor străine consulare). • operaţiuni scutite de taxă. artistic sau finanţate din împrumuturi nerambursabile.• activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru realizarea programelor nucleu. dacă taxa ar fi deductibilă. • La aceste scutiri se adaugă şi cele speciale. Scutirile la export sau alte operaţiuni similar pentru transportul internaţional vizează: • membre NATO. • comercializarea în regim duty-free sau în funcţie de modalităţile de intrare sau de procurare a bunurilor primite gratuit sub formă de ajutoare sau donaţii destinate unor scopuri cu caracter religios. • prestările unor servicii financiar bancare. i) Regimul deducerilor presupune că orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achiziţiilor. operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate. precum şi în cazul operaţiunilor efectuate de 39 . cumpărătorul care nu este stabilit în România. cu excepţia celor cu uz privat. bunurile transportate sau expediate în afara ţării de prestările de servicii legate direct de exportul de bunuri . • livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate de producătorii agricoli individuali. legate de traficul internaţional de bunuri – livrarea de bunuri care sunt plasate în regim de antrepozit vamal sau a celor destinate plasării în magazinele duty-free sau operaţiunile desfăşurate într-o zonă liberă sau într-un post liber. Scutirile la import de taxa pe valoarea adăugată sunt: • • importul de bunuri scutite de TVA în România. de apărare. bunuri ce vizează persoanele beneficiare (reprezentanţele persoanelor. •livrarea obiectelor şi a veşmintelor de cult religios. reprezentanţele organismelor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România. dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operaţiuni: • • operaţiuni taxabile. • lucrări de construcţii şi reparaţii la monumente. • operaţiuni de asigurare şi reasigurare. în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România.

după caz. care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrărilor/prestărilor efectuate. suma taxei colectate care nu a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în care a luat naştere exigibilitatea taxei. suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioada fiscală de raportare şi. În condiţiile stabilite prin norme se acordă dreptul de deducere a taxei pentru achiziţiile efectuate de o persoană impozabilă înainte de înregistrarea acesteia în scopuri de TVA. • taxa datorată sau achitată pentru achiziţiile de băuturi alcoolice şi produse din tutun.intermediari care acţionează în numele şi în contul altei persoane. atunci când aceştia intervin în derularea unor astfel de operaţiuni.000 euro inclusiv. până la data de 25 februarie. precum şi taxa aferentă sumelor încasate în numele şi în contul altei persoane. pentru persoanele impozabile care nu au depăşit în cursul anului precedent o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere de 100. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă. Persoanele impozabile aflate în această situaţie au obligaţia de a depune la organul fiscal teritorial. k) Decontul de taxă . precum şi alte informaţii prevăzute în modelul stabilit de Ministerul Finanţelor Publice. după caz. j) Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristică.persoanele trebuie să depună la organele fiscale competente. Prin derogare de la aceasta prevedere. o declaraţie în care să menţioneze cifra de afaceri înregistrată în anul precedent. Pro-rata se determină ca raport între veniturile obţinute din operaţiuni care dau drept de deducere inclusiv subvenţii legate direct de preţul lor şi veniturile obţinute din operaţiuni care dau 40 . perioada fiscală este trimestrul calendaristic. Nu sunt deductibile: • taxa aferentă sumelor achitate în numele şi în contul clientului care apoi se decontează acestuia. pentru fiecare perioadă fiscală. cu excepţia cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii. Datele înscrise incorect într-un decont de taxă se pot corecta prin decontul unei perioade fiscale ulterioare şi se vor înscrie la rândurile de regularizări l) Pro-rata constituie determinarea gradului de utilizare a bunurilor şi/sau serviciilor la realizarea operaţiunilor care dau drept de deducere. un decont de taxă. la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului precedent. suma taxei pentru care se exercită dreptul de deducere. Decontul de taxă va cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia naştere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare şi.

prin excepţie. Persoanele impozabile pot renunţa la aplicarea pro-rata lunară numai la începutul unui an fiscal şi sunt obligate să anunţe organele fiscale. în acest caz elementele prevăzute la numitor şi numărător fiind cele efectiv realizate în cursul fiecărei luni. Pro-rata se determină de regulă anual. precum şi orice alte venituri din care este finanţată activitatea.drept de deducere plus veniturile obţinute din operaţiuni care nu dau drept de deducere. aceasta poate fi determinată lunar. În anul în care a fost acordată aprobarea persoanele impozabile au obligaţia să recalculeze TVA dedusă de la începutul anului pe baza pro-rata lunară. La cererea justificată a persoanelor impozabile. subvenţii. alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale. organele fiscale la care acestea sunt înregistrate ca plătitori de TVA pot aproba ca pro-rata să fie determinată lunar. 41 . Pro-ratele lunare efectiv realizate sunt definitive şi nu se regularizează la sfârşitul anului. situaţie în care elementele prevăzute la numitor şi numărător sunt cumulate pentru întregul an fiscal. iar.

Exemplu de calcul În luna martie 2011 SC VIOANGEL SRL a înregistrat următoarea situaţie a operaţiilor taxabile: • • Achiziţii: 38.3.029 RON Vânzări: 41. TVAc – TVAd = 10.127 RON TVAc = 41.059 RON • • TVAd = taxa pe valoare adăugată deductibilă TVAc = taxa pe valoare adăugată colectată În urma calcului rezultă TVA de recuperat/ TVA de plată.059 – 9.912 x 24% = 10.127 = 932 RON=>TVA de plată 42 .3.912 RON TVAd = 38.029 x 24% = 9.2.

Departamentul Financiar-Contabil pe baza notelor contabile trimise clienţilor şi primite de la Servicull de Desfacere. şi lunar Jurnalul centralizat privind cumpărările..Contabil Serviciul Desfacere Jurnal centralizat privind cumpărările şi vânzările TVA deductibilă TVAd > TVAc TVAd < TVAc TVA colectată TVA de recuperat Întocmirea Decontului de TVA TVA de plată Departamentul Financiar-Contabil primeşte de la Serviciul de Aprovizionare facturile fiscale recepţionate de la furnizori. şi calculează TVA deductibilă. după stabilirea taxei pe valoarea deductibilă şi a taxei pe valoarea colectată.3. De asemenea. întocmeşte zilnic jurnalul de vânzări şi lunar Jurnalul centralizat privind vânzările. SC VIOANGEL SRL. şi calculează TVA colectată după formula de calcul: TVA colectată = Vânzări *24%. folosind ca modalitate de calcul: TVA deductibilă = Achiziţii*24%. Astfel. completează Decontul TVA pe care îl trimite lunar la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vaslui. sau TVA de recuperat dacă TVA deductibilă > TVA colectată. pe baza cărora stabileşte zilnic jurnalul de cumpărări. se determină TVA de plată dacă TVA deductibilă < TVA colectată.4 Flux informaţional Figura nr. 5: Flux informaţional privind asezarea si calculul taxei pe valoare adăugată Serviciul Aprovizionare Departament Financiar . 43 .

sediul. alte taxe locale. resursele provenite din impozite şi taxe locale se utilizează pentru finanţarea impozitele şi taxele locale reprezintă instrumente de manifestare a autonomiei cheltuielilor publice din bugetele locale.L. taxe speciale. Impozitele şi taxele locale se individualizează în ansamblul impozitelor şi taxelor prin următoarele : • • bunurile impozabile sau taxabile sunt situate în unităţile administrativ-teritoriale. avizelor şi autorizaţiilor. impozitul pe teren. impozitele şi taxele locale au ca reprezentare.C.2.4 Impozite şi taxe locale Impozitele şi taxele locale constituie venituri ale bugetelor unităţilor administrativteritoriale. taxa asupra mijloacelor de transport. 44 .R. taxa hotelieră. taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate. Structural. VIOANGEL S. în care contribuabilii îşi au domiciliul. • locale. punctul de lucru în care se află bunurile impozabile. impozitul pe spectacole. taxa pentru eliberarea certificatelor. are obligaţia de a plăti către bugetul local : • taxa asupra mijloacelor de transport. prin codul fiscal următoarele categorii : a) b) c) d) e) f) g) h) i) impozitul pe clădiri. S.

dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public.4. Taxa asupra mijloacelor de transport se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde persoana îşi are domiciliul. b) Scutirile de la taxa asupra mijloacelor de transport sunt: • pentru mijloacele de transport ale persoanelor juridice care sunt utilizate pentru servicii de transport public. modernizare.1 Cadru juridic Cadrul normativ privind taxa asupra mijloacelor de transport. 2. navele fluviale de pasageri. În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar. Resursele financiare provenite din taxa asupra mijloacelor de transport se utilizează pentru lucrări de întreţinere. taxa asupra mijloacelor de transport este datorată de către locator. este asigurat de Legea 571/2003 privind Codul Fiscal. • • mijloacele de transport ale instituţiilor publice. impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora începând cu anul fiscal 2011. 2. inclusiv transportul de pasageri în afara unei localităţi.2.2 Elemente tehnice a) Subiectul taxei asupra mijloacelor de transport este persoana juridică care deţine în proprietate un mijloc de transport inmatriculat în România. de pasageri în regim urban sau suburban. cu modificările ulterioare şi HG 956/2009 privind nivelul pentru valorile impozabile.4.2.2 Taxa asupra mijloacelor de transport Taxa asupra mijloacelor de transport reprezintă o altă categorie de venituri care se constituie la bugetul local în vederea susţinerii cheltuielilor publice angajate de autorităţile publice locale.2. reabilitare şi construcţie de drumuri de interes local şi judeţean şi se constituie ca venit la bugetul local în proporţie de 60% şi respectiv 40% la bugetul judeţean. sediul sau punctul de lucru.4. 45 . ca venit la bugetul local.

Tractoare înmatriculate în lei. Motorete. Autobuze. conform HG 956/2009 privind nivelul pentru valorile impozabile. Mijloacele de transport dobândite în cursul anului se datorează începând de la data de 1 a lunii următoare. d) Baza impozabilă a impozitului pe mijloacele de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport. impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia. prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 de cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor. Alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone inclusiv. Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1601 cm3 şi 2000 cm3 inclusiv 3. Tipuri de autovehicule 1. Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3. luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării.• bărcile. 46 . autocare. 2 : Mijloace de transport în funcţie de capacitatea cilindrică Suma. motoretele şi scuterele respective. În cazul înstrăinării sau radierii în timpul anului din evidenţele autorităţilor la care sunt înmatriculate. motociclete şi autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1600 cm3 inclusiv 2. În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule.001 cm3 6. microbuze 7. Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2001 cm3 şi 2600 cm3 inclusiv 4. potrivit cu anumite încadrări tehnice şi mijloacele de transport pe apă. pentru fiecare grupă de 200 cm3 sau fracţiune din aceasta 8 18 36 72 145 24 30 18 În cazul unui ataş. Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei. precum şi autoturismele de teren din producţie internă 8. taxa se scade cu data de întâi a lunii următoare. c) Obiectul impozitului îl constituie mijloacele de transport rutier cu tracţiune mecanică. impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora începând cu anul fiscal 2011: Tabelul nr. impozitul pe mijloacele de transport este de 50% din taxa pentru motocicletele. scutere. Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2601 cm3 şi 3000 cm3 inclusiv 5.

conform HG 956/2009 privind nivelul pentru valorile impozabile. impozitul pe mijloacele de transport este egală cu suma corespunzătoare din tabelul următor. impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora începând cu anul fiscal 2011. Tabelul nr.3: Taxa asupra mijloacelor de transport tip marfă 47 .În cazul unui autovehicul de transport marfă cu masa totală autorizată de peste 12 tone.

dar nu mai mult de 27 tone 3. dar nu mai mult de 23 tone 5. Masa peste 17 tone. Masa peste 12 tone.Impozit (lei) Vehicule cu sistem de Numărul axelor şi masa totală maximă autorizată I Vehicule cu două axe 1. Masa peste 15 tone. Masa peste 15 tone I I Vehicule cu trei axe 1. Masa peste 23 tone. dar nu mai mult de 13 tone 2. dar nu mai mult de 29 tone 4. în două rate egale. Masa peste 14 tone. până la 48 . dar nu mai mult de 25 tone 2. dar nu mai mult de 25 tone 6. dar nu mai mult de 14 tone 3. Masa peste 29 tone. datorat pentru întregul an de către contribuabili. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe mijlocul de transport. dar nu mai mult de 15 tone 4. Masa peste 25 tone I II Vehicule cu patru axe 1. Masa peste 19 tone. Masa peste 31 tone 472 478 747 1185 1185 102 177 364 472 727 727 suspensie pneumaticã sau recunoscut un echivalent Vehicule cu alt sistem de suspensie 0 102 282 386 102 282 386 897 177 364 472 727 1129 1129 478 747 1185 1758 1758 e) Termene de plată .Taxa asupra mijloacelor de transport se plăteşte anual. dar nu mai mult de 31 tone 5. Masa peste 27 tone. Masa peste 13 tone. Masa peste 23 tone. Masa peste 25 tone. dar nu mai mult de 19 tone 3. Masa peste 21 tone. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. dar nu mai mult de 21 tone 4. dar nu mai mult de 17 tone 2.

2.2. se acordă o bonificaţie de până la 10% inclusiv.4.data de 31 martie a anului respectiv inclusiv.3 Exemplu de calcul Societatea S. stabilită prin hotărâre a consiliului local.L. deţine un mijloc de transport care au capacitatea cilindrică de 1397 cm3 Taxa asupra mijlocului de transport = Capacitate cilindrică/fiecare grupă de 200 cm3 * Suma fixă prevăzută de Codul Fiscal Taxa asupra mijlocului de transport = 1397 cm3/200 cm3 * 8lei/ cm3 Taxa asupra mijlocului de transport = 56 RON 49 .R. VIOANGEL S.C.

Serviciul taxe şi impozite locale .2.2.4 Flux informaţional Figura nr. 6 : Flux informaţional privind asezarea si calculul taxei asupra mijloacelor de transport Contract de vânzare-cumpărare Cartea tehnică Certificat de înmatriculare Declaraţie de impunere Departament FinanciarContabil Înştiinţare de plată 50 Primărie.4.

5 Contribuţiile obligatorii ale persoanei juridice S.5.19/2009. 51 .1.C. Cadru juridic Cadrul normativ privind contribuţia la asigurările sociale de stat este asigurat de Legea nr.1.19/2009 a bugetului asigurărilor sociale de stat şi Legea nr.R. 19/2009 privind bugetul asigurările sociale de stat. OUG nr.L.Taxa asupra mijloacelor de transport Departamentul Financiar-Contabil al societăţii comerciale depune până la data de 31 ianuarie a fiecărui an la Serviciul Impozite şi Taxe Persoane Juridice din cadrul Primăriei Vaslui „Declaraţia de impunere”. Serviciul Impozite şi Taxe calculează taxa asupra mijloacelor de transport a cărui valoare de plată o va transmite Departamentului FinanciarContabil.5. Legea nr.1 Contribuţia la asigurărilor sociale de stat 2. 2.12/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat privind modificarea Legii nr. VIOANGEL S. 2. După care. 28/2008 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială.

persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii colective sau numite în cadrul persoanele care beneficiază de ajutor de şomaj. o constituie: • salariile individuale brute realizate lunar. • c) Baza impozabilă lunară a contribuţiei individuale de asigurări sociale. • • muncă vor fi desfăcute ca urmare a concediilor colective. • veniturile brute de natura salariilor realizate lunar de persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţilor executive. legislative. Plătitorii de salarii datorează o contribuţie la bugetul asigurărilor sociale care se calculează şi se virează lunar la bugetul statului. ajutor de integrare profesională persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic. plăţile compensatorii acordate persoanelor ale căror contracte individuale de premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale.L.2. servicii.2. inclusiv sporurile sau adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul individual de muncă.5.nu se datorează contribuţii pentru: • sumele plătite pentru munca prestată în baza convenţiilor civile de prestări sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit. respectiv contribuabil de asigurări sociale.C. servicii şi care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin 5 salarii medii brute pe economie. respectiv: • • • • • persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă.R. subiect. este societatea în calitate de angajator şi angajaţii firmei în calitate de asiguraţi. VIOANGEL S. în cazul asiguraţilor care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă. sau alocaţie de sprijin. în cazul asiguraţilor. puţin 5 salarii medii brute pe economie. b) Scutirile . judecătoreşti. sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii. în sistemul public. Elemente tehnice a) Subiectul este reprezentat de persoanele care.1. echivalent cu cel persoanele ce desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile de prestări autorităţii executive. În cazul societăţii S. 52 .

pentru contribuţii. prevăzut în declaraţia sau în contractul de asigurare. • venitul lunar asigurat.8 % condiţii deosebite de muncă : 25. d) Cotele de impozitare la contribuţiile de asigurări sociale sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de muncă normale.5% Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii este de 0. termenul scadent pentru plata contribuţiei este data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia. Pentru angajator baza lunară de calcul o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi şi nu poate fi mai mare decât numărul mediu al asiguraţilor din luna pentru care se calculează contribuţia înmulţit cu valoarea corespunzătoare a 5 salarii medii brute pe economie. dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata. • în situaţia în care plata drepturilor salariale se face după data a 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale. Baza de calcul determinată nu poate depăşi plafonul de 5 ori salariul mediu brut. deosebite sau speciale.8% condiţii speciale de muncă : 30. nediminuând cotele de contribuţii de asigurări sociale stabilite prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009 . şi se aprobă anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. e) Termenele de plată şi depunerea declaraţiilor fiscale a contribuţiei de asigurări sociale sunt: • data stabilită pentru plata drepturilor salariale pentru luna în curs. Începând cu 1 februarie 2009 cotele de contribuţii aferente salariilor sunt următoarele:  • • •  CAS angajator: condiţii normale de muncă : 20.• veniturile brute de natură salarială realizate lunar de persoanele care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile şi prestări servicii.85%. 53 . care nu poate fi mai mic de ¼ din salariul lunar brut pe economie. mai puţin pensionarii de limită de vârstă. în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar.8% CAS angajaţi : 10. Neplata la termen a contribuţiilor de asigurări sociale generează dobânzi şi penalităţi de întârziere.

5.C. iar cota de 10. • CAS plătit de angajator lunar: CAS = 20. VIOANGEL S.8% * fond salarii brute pentru luna martie 2011 CAS = 20.5% se aplică angajatului asupra salariului brut. calculează şi virează contribuţii la asigurările sociale de stat prin aplicarea unei cote de 20.1.8% asupra fondului de salarii prin însumarea salariilor brute lunare a angajaţilor.3 Exemplu de calcul S.R.L.8% * 805 RON CAS = 167 RON 54 .2.

5. 7: Flux informaţional privind contribuţia la asigurările sociale de stat Angajat Fluturaş Biroul Contabilitate-Salarii Stat de plată Plată salar angajator : fond salarii brute (20.4 Flux informaţional Figura nr.1.• CAS plătit de angajat lunar: CAS = 10.5 % * salar brut luna martie 2011 CAS = 10.5%) 55 .8%) Departament Financiar-Contabil Contribuţia :la asigurările sociale de stat angajat fond salar brut (10.5% * 805 RON CAS = 85 RON 2.

pe baza cărora şi a fondului de salarii brute stabileşte contribuţia la asigurările sociale de stat.1 Cadru juridic Cadrul normativ privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate este asigurat de Legea nr.2.5.5. 2.Biroul Contabilitate-Salarii trimite la Departamentul Financiar-Contabil statele de plată aferente fiecărui angajat. 28/2008 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială. 19/2009 privind bugetul asigurările sociale de stat şi OUG nr. 2.5.2 Contribuţia la asigurările sociale de sănătate 2. Suportatorul contribuţiei de asigurări 56 . prin aplicarea cotelor de impozitare corespunzătoare.2.2 Elemente tehnice a) Subiectul este reprezentat persoanele fizice sau juridice sau orice altă entitate în beneficiul căreia una sau mai multe persoane fizice prestează în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenţii civile de prestări servicii.

aflaţi în întreţinerea unei persoane persoanele ale căror drepturi sunt stabilite în Legea nr. b) Suportatorul. • pensionari. soţul.sociale de sănătate se identifică cu subiectul acestei contribuţii. servicii de îngrijire a sănătăţii. cetăţenii străini care au reşedinţa în România. asigurate. 118/1990 privind persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă. etc să beneficieze de servicii medicale de urgenţă să beneficieze de unele servicii de asistenţă stomatologică să beneficieze de servicii de îngrijire medicală la domiciliu.L. 57 . tinerii de la 18 la 26 de ani dacă sunt elevi. iar plătitorul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate este societatea S. medicamente. surse şi se află în îngrijirea familiei. Asiguraţii au următoarele drepturi: • • • • • • să îşi schimbe medicul de familie ales să fie înscrişi pe lista unui medic de familie pe care îl solicită să beneficieze de servicii medicale.C. VIOANGEL S. medicamente. în calitate de persoană juridică. d) Scutirile sunt acordate următoarele categorii de contribuabili: • • toţi copiii până la vârsta de 18 ani. c) Obiectul contribuţiei la asigurările sociale de sănătate este reprezentat de fondul de salarii brute lunare pentru angajator. sau de venitul brut lunar pentru angajat. pensie sau alte pensionarii de asigurări sociale. respectiv persoanele asigurate sunt:  cetăţenii români cu domiciliul în ţară. pensionarii militari precum şi alte categorii de ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă. soţia şi părinţii fără venituri proprii. • • acordarea unor drepturi persoanelor persecutate politic.  Asiguraţii au dreptul la un pachet de servicii de bază care cuprinde servicii medicale.R. materiale sanitare şi dispozitive medicale care se stabilesc pe baza contractului cadru care se elaborează de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) .

58 . trimestrial. în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale chenzinal. în cazul asiguraţilor. în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar.calculul contribuţiei la asigurările sociale de sănătate se face pentru angajator se aplică cota de 5. societăţi alte drepturi de natura salarială acordate în bani sau în natura de către angajator. Contribuţiile se plătesc astfel: lunar. publică. Cota de impozitare . • indemnizaţiile pentru activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate indemnizaţia lunară brută cuvenită administratorilor la companii. anual. inclusiv sumele plătite de acest fond pentru concediile medicale. • comerciale. pentru angajat se aplică cota de 5. în cazul angajatorul o constituie fondul de salarii brute realizate de asiguraţi.e) Baza impozabilă lunară. care nu poate fi stabilită mai târziu de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata. Baza lunară de calcul. • f) lunar. Fondul de salarii include: • suma veniturilor în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică pentru munca prestată în baza unui contract de muncă sau a unei convenţii civile de prestări de servicii. care nu poate fi stabilită mai târziu de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata. în baza contractelor individuale de muncă. astfel:   g) Termenele de plată a contribuţiilor la Fondul Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate sunt: • data plăţii drepturilor salariale pe luna în curs. o constituie salariile individuale brute realizate lunar.5 % asupra salariului brut lunar.2% asupra fondului brut de salarii. • data plătii chenzinei a doua.

2% * fond salarii brute pentru luna martie 2011 CASS = 5.2% * 805 RON CASS = 42 RON Contribuţii la asigurările sociale de sănătate plătite de angajat lunar: 59 .2% asupra fondului de salarii prin însumarea salariilor brute lunare a angajaţilor.C.2. cota de 5.5.L. VIOANGEL S. Contribuţii la asigurările sociale de sănătate plătite de angajator lunar : CASS = 5. calculează şi virează contribuţii la asigurările sociale de sănătate prin aplicarea unei cote de 5.R.2.3 Exemplu de calcul S.5% aplicându-se asupra salariului brut al fiecărui angajat.

5% * 805 RON CASS = 44 RON 2.2.5%) angajat : fondde sănătate 60 .5 % * salar brut luna martie 2011 angajat CASS =5.CASS =5.4 Flux informaţional Figura nr.2%) Departament Financiar-Contabil sociale salar brut (5.5. 8: Flux informaţional privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate Angajat Fluturaş Biroul Contabilitate-Salarii Stat de plată Plată salar Contribuţia la asigurările angajator : fond salarii brute (5.

proiectul bugetului asigurărilor pentru şomaj care se aprobă prin legea bugetului de stat. 2.5.3 Contribuţia la fondul de şomaj Bugetul asigurărilor pentru şomaj cuprinde veniturile şi cheltuielile sistemului asigurărilor pentru şomaj. 19/2009 privind bugetul asigurările sociale de stat. HG nr. 405/2004 pentru 61 . Ministerul Muncii fundamentează anual. 2. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. pe baza cărora şi a fondului de salarii brute stabileşte contribuţia la asigurările sociale de ănătate. nr. 174/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.S.Biroul Contabilitate-Salarii trimite la Departamentul Financiar-Contabil statele de plată aferente fiecărui angajat.M. Cadru juridic Cadrul normativ privind contribuţia la fondul de şomaj este asigurat de Legea nr.5. Legea nr.3.F. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi Ordinul M. prin aplicarea cotelor de impozitare corespunzătoare.S. pe baza propunerilor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.1.

gărzi.5. unităţi. indemnizaţiile pentru perioadele de incapacitate temporară de muncă suportate de plăţile făcute salariaţilor zilieri sau temporari. este reprezentată de fondul de salarii brut realizat lunar: • • • • • • • • • salariile de bază. 2. drepturile ce se acordă personalului de specialitate trimis în străinătate (în stimulentele şi premiile de orice fel care se plătesc din fondurile de salarii. pentru angajator. numire. cenzorilor sau pensionarii care cumulează pensia cu salariul. sportive).aprobarea Procedurii privind declararea lunară de către angajatori a evidenţei nominale a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj. indemnizaţii pentru concediul de odihnă. salariile fixe sau indemnizaţiile plătite administratorilor. indemnizaţii clinice. salariile de bază pentru persoanele încadrate prin cumul.2. • în cadrul autorităţii executive. Elemente tehnice a) Subiectul (plătitorii) contribuţiei la fondul de şomaj sunt persoanele fizice sau juridice sau orice altă entitate în beneficiul căreia una sau mai multe persoane fizice prestează în baza unui contract individual de muncă sau a unei convenţii civile de prestări servicii. • c) Baza impozabilă. pe durata mandatului. culturale artistice. legislative ori judecătoreşti. salariul de merit. sau pe bază de contract temporar.3. • • imputerniciţilor statului. sporurile şi indemnizaţiile la salariul de bază. deplasare pentru acţiuni ştiintifice. 62 .în sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate obligatoriu în efectul legii: • • persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă funcţionari publici şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe baza actului de persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite militari angajaţi pe bază de contract. inclusiv pentru sumele realizate prin plata cu ora. b) Suportatori .

declaraţia lunară privind obligaţiile de plată către bugetul asigurărilor pentru şomaj şi dovada efectuării plăţii. cel mult 5 zile de la: • data stabilită pentru plata drepturilor salariale sau a drepturilor membrilor cooperatori pe luna în curs. drepturilor chenzinale.Baza impozabilă. respectiv calculul contribuţiei la fondul de şomaj se face lunar.angajatorii au obligaţia să depună. d) Cota de impozitare. caz în care angajatorii efectuează plata data stabilită pentru contractul de asigurare pentru şomaj. la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărui rază îşi are sediul sau domiciliul. după caz. Termenul de plată a contribuţiei la fondul de şomaj este.5% asupra fondului brut de salarii. astfel:   pentru angajator se aplică cota de 0.5 % asupra salariului brut lunar. 63 . Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă va proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prevăzute de lege. în cazul angajatorilor care efectuează plata acestor drepturi o singură dată pe lună. în termen de 20 de zile calendaristice de la expirarea lunii pentru care se datorează contribuţia. • data stabilită pentru plata chenzinei a II-a. pentru angajat se aplică cota de 0. În cazul neachitării contribuţiilor pentru constituirea bugetului asigurărilor pentru şomaj a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor. este reprezentată de salariul brut lunar înscris în cartea de muncă. • Pentru neplata contribuţiilor datorate la termenele prevăzute se aplică majorări de întârziere potrivit reglementărilor legale privind executarea creanţelor bugetare. e) Termene de plată . pentru angajat.

R. VIOANGEL S.3. calculează şi virează contribuţii la fondul de şomaj prin aplicarea unei cote de 0. şi a unei cote de 0.5. • Contribuţie fond de şomaj plătită de angajator lunar: Fond şomaj = 0.C. Exemplu de calcul S.5% * 805 RON Fond şomaj = 4 RON • Contribuţie fond de şomaj plătită de angajat lunar: Fond şomaj =0.5% asupra salariului brut pentru fiecare angajat.5% asupra fondului de salarii prin însumarea salariilor brute lunare a angajaţilor.5% * 805 RON 64 .5% * fond salarii brute pentru luna martie 2011 Fond şomaj = 0.3.5 % * salar brut luna martie 2011 angajat Fond şomaj =0.2.L.

Fond şomaj = 4 RON 2. Flux informaţional Figura nr.4.5%) Contribuţia la fondul de şomaj angajat : fond salar brut (0.5.9 : Flux informaţional privind contribuţiile la fondul de şomaj Angajat Fluturaş Biroul Contabilitate-Salarii Stat de plată Plată salar Departament Financiar-Contabil angajator : fond salarii brute (0.5%) 65 .3.

cu modificările şi completările ulterioare. 2. 2. nr. 50/2009 privind Normele metodologice de calcul a contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. 346/2002 privind asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale.2 Elemente tehnice a) Subiectul este reprezentat de angajatori care datorează la Fondul Naţional de Asigurare pentru Accidente de Muncă şi Boli Profesionale. modificată prin H.4. nr.5.Departamentul de Resurse Umane trimite la Departamentul Financiar-Contabil statele de plată aferente fiecărui angajat. 144/2008.G.4 Contribuţia la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale 2.1. persoanele asigurate obligatoriu prin efectul legii şi anume: • persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă.5. Cadru juridic Cadrul normativ privind contribuţia la fondul naţional pentru accidente de muncă şi boli profesionale este asigurat de Legea nr. prin aplicarea cotelor de impozitare corespunzătoare.4. indiferent de durata acestuia. inclusiv funcţionarii publici.5. 66 . H. pe baza cărora şi a fondului de salarii brute stabileşte contribuţia la fondul de şomaj.G.

pe durata mandatului. zilelor lucrătoare din concediul medical. precum şi drepturile de autor. pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor în cadrul autorităţii executive.angajatorii trebuie să vireze contribuţia de asigurare de accidente de muncă şi boli profesionale pentru salariaţii săi până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale. pe toată durata efectuării practicii profesionale. Angajatorii nu datorează contribuţii pentru ucenici. în funcţie de clasa de risc. detaşare şi participarea salariaţilor la profit.85%. indemnizaţiile de delegare. se stabilesc de la 0. elevi şi studenţi. cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală c) Scutirile se aplică asupra sumelor reprezentând: • • prestaţii suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat. aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar. e) Termenele de plată . corespunzător numărului • profesională.• persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite şomerii. • organizate.15% la 0. • d) Cotele de impozitare la contribuţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorate de angajatori. inclusiv cele acordate diurnele de deplasare şi de delegare. transfer. b) Baza impozabilă lunară la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale pentru persoanele prevăzute din lege o constituie: • suma veniturilor brute realizate lunar. salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată. 67 . legislative sau judecătoreşti. pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

calculează şi virează contribuţii la fondul de asigurare de accidente de muncă şi boli profesionale prin aplicarea unei cote de 0.3.R.C.33% asupra fondului de salarii prin însumarea salariilor brute lunare a angajaţilor.4. Fond accidente de muncă şi boli profesionale = 0.L.2. Exemplu de calcul S.5.33% * 805 RON Fond accidente de muncă şi boli profesionale = 1 RON 68 . VIOANGEL S.33% * fond salarii brute pentru luna martie 2011 Fond accidente de muncă şi boli profesionale = 0.

2. Flux informaţional Figura nr.4.5.4.25%) profesionale . 10: Flux informaţional privind contribuţia la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale Angajat Fluturaş Biroul Contabilitate-Salarii Fond de salarii brute Plată salar Departament Financiar-Contabil Contribuţia la fondul de asigurare 69 angajatoraccidente de muncă şi bolişi pentru : fond accidente de muncă boli profesionale (0.

în contul impozitului pe profit anual.Departamentul de Resurse Umane trimite la Departamentul Financiar-Contabil statele de plată aferente fiecărui angajat. 3 Realizarea veniturilor bugetare la S. b) Impozitul pe veniturile din salarii 70 . VIOANGEL S. în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent. estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate. actualizat cu indicele de inflaţie. Cap. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata. prin aplicarea cotelor de impozitare corespunzătoare.C.1 Termene de realizare a veniturilor bugetare a) Impozitul pe profit SC VIOANGEL SRL are obigaţia de a declara şi efectua trimestrial plăţi anticipate. 3.R. SC VIOANGEL SRL are obigaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 25 aprilie inclusiv a anului următor.L. pe baza cărora şi a fondului de salarii brute stabileşte contribuţia la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

71 . se acordă o bonificaţie de până la 10%. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unui trimestru calendaristic. impozitul se scade cu data de întâi a lunii următoare. precum şi de a vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri. o declaraţie recapitulativă privind livrările intracomunitare. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului.SC VIOANGEL SRL are obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor din salarii fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri. datorat pentru întregul an de către SC VIOANGEL SRL. Neplata la termen a contribuţiilor la asigurările sociale de stat generează dobânzi şi penalităţi de întârziere. f) Contribuţia la asigurările sociale de sănătate SC VIOANGEL SRL are obligaţia de a plăti contribuţia societăţii şi a angajaţilor la bugetul asigurărilor sociale de sănătate până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata. SC VIOANGEL SRL trebuie să întocmească şi să depună la organele fiscale competente. conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice şi un Decont de taxă aferent fiecărei perioade fiscale. până la data de 31 martie a anului respectiv. d) Taxa asupra mijloacelor de transport SC VIOANGEL SRL are obligaţia de a plăti anual taxa asupra mijloacelor de transport în două rate egale până la datele de: 31 martie şi 30 septembrie incusiv. termenul scadent este prima zi imediat lucrătoare. stabilită prin hotărâre a consiliului local. Impozitul pentru mijloacele de transport dobândite în cursul anului se datorează începând de la data de întâi a lunii următoare. Atunci când data de 25 a lunii este zi nelucrătoare. c) Taxa pe valoarea adăugată Perioada fiscală pentru care se determină taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristică. e) Contribuţia la asigurările sociale de stat SC VIOANGEL SRL are obligaţia de a plăti contribuţia societăţii şi a angajaţilor la bugetul asigurărilor sociale de stat până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata. În cazul înstrăinării sau radierii în timpul anului din evidenţele autorităţilor la care sunt înmatriculate.

pe toată durata efectuării practicii profesionale.2 Modalităţi de realizare a veniturilor bugetare Se deosebesc mai multe modalităţi de vărsare şi plată a veniturilor bugetare unde iniţiativa revine societăţii comerciale şi organelor fiscale. Încălcarea de către angajator a obligaţiilor constând în sustragerea de la obligaţia privind plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj. Pentru neplata contribuţiilor datorate la termen se aplică majorări de întârziere potrivit reglementărilor legale privind executarea creanţelor bugetare. CNAS. constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă. potrivit legii. În cazul neachitării contribuţiilor pentru constituirea bugetului asigurărilor pentru şomaj. g) Contribuţia la fondul de şomaj SC VIOANGEL SRL are obligaţia de a plăti contribuţia societăţii şi a angajaţilor la fondul de şomaj în termen de cel mult 5 zile de la data stabilită pentru plata drepturilor salariale sau a drepturilor membrilor cooperatori pe luna în curs. procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului asigurărilor sociale de sănătate şi a majorărilor de întârziere. SC VIOANGEL SRL nu datorează contribuţia la fondul de asigurare de muncă şi boli profesionale pentru ucenici. a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor. 3.În cazul neachitării la termen. h) Contribuţia la fondul pentru asigurare de accidente de muncă şi boli profesionale SC VIOANGEL SRL are obligaţia să vireze contribuţia la fondul de asigurare de accidente de muncă şi boli profesionale pentru salariaţii săi până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale. a contribuţiilor datorate fondului. potrivit legii. direct sau prin casele de asigurări. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă va proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prevăzute de lege. în raport cu structura veniturilor bugetare datorate: 72 . elevi şi studenţi.

prin fixarea lor pe documentele eliberate sau cererile de soluţionare au sensul anulării obligaţiilor de plată. calculul şi plata directă la iniţiativa subiectului (societăţii comerciale) – presupune evaluarea materiei impozabile. respectiv. în ceea ce priveşte dimensiunea şi structura obiectului de impunere.  anularea de timbre fiscale mobile . pe parcursul execuţiei bugetare.  metoda stopajului la sursă . Folosirea de timbre fiscale. dispoziţii de plată prin care banca comercială Raiffeusen virează sumele datorate în conturile bugetare. fiind caracteristică impozitului pe salarii unde calculul. În acest cadru de venituri bugetare se încadrează: TVA. calculul obligaţiei de plată şi vărsarea.vizează o diversitate pronunţată de situaţii de calcul şi plată a unor taxe. ca urmare a serviciilor prestate de instituţii ale statului sau care acţionează în numele statului ce au ca obiect de venit bugetar acte şi/sau fapte prevăzute de lege. Impunerea în cadrul exigibilităţii.se bazează pe faptul că acestea dispun de datele necesare asupra obiectului de venit bugetar. plata către organul fiscal. evidenţa şi urmărirea veniturilor bugetare se realizează pe componentele sistemului bugetar (cu referire la fiecare buget public în parte). în conturile bugetare deschise la unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice. se regăseşte prin deschiderea rolului şi debitorii acestuia până în momentul încasării când se stinge obligaţia de plată (impozitul pe venit. impozitul pe profit.este folosită în practica execuţiei veniturilor bugetare. 3. Încasarea. SC VIOANGEL SRL foloseşte pentru plata veniturilor bugetare următoarele modalităţi: • • depunerea direct la casieria trezoreriei a sumelor în numerar. cu echivalenţă sau reprezentare valorică a unor servicii prestate.  impunerea şi debitarea de către organele fiscale . plătitorul (societatea comercială). evidenţa este organizată pe surse de venituri. SC VIOANGEL SRL are obligaţia să informeze în acest sens. În cadrul acestora. oganele fiscale care. Veniturile bugetare se încasează în conturile Trezoreriei Finanţelor Publice prin virarea dispusă de către SC VIOANGEL SRL. pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi pe categorii de plătitori. reţinerea şi vărsarea la buget trece de la subiect la o terţă persoană.3 Regularizări şi recalculări privind realizarea veniturilor bugetare Eventualele modificări intervenite sau erori constatate. la rândul lor trebuie să procedeze la 73 . impozite şi taxe locale).

3. procedeul fiind cel al compensării. Astfel în cazul în care sumele sunt vărsate într-un cuantum mai mic decât cel efectiv se va cere societăţii SC VIOANGEL SRL suplimentarea acestora în sensul regularizării.constatarea şi la reevaluarea materiei impozabile şi în cele din urmă la recalcularea şi regularizarea plăţilor. pentru SC VIOANGEL SRL se întocmeşte o notă contabilă prin care se debitează contul de venituri bugetare în care s-a înregistrat iniţial primirea sumei şi se creditează contul corespondent al Trezoreriei. potrivit uzanţelor şi la care rezultatul analizei se consemnează într-un referat unde propunerea de restituire se fundamentează. bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Cererea justificativă se adresează Trezoreriei care o verifică. prin serviciul controlul veniturilor. În cazul unor sume vărsate într-un cuantum mai mare decât cel cuvenit. bugetul local.4 Fluxuri informaţionale generate de realizarea veniturilor bugetare Fluxurile informaţionale generate de realizarea veniturilor bugetare sunt acele cicluri care evidenţiază circulaţia diferitelor impozite şi contribuţii în afara societăţii către bugetul de stat. SC VIOANGEL SRL poate solicita ca acestea să fie trecute în contul altor obligaţii bugetare datorate.4. restituirea sumei pentru care se cer documentele din care rezultă că suma a fost vărsată necuvenit bugetului. 3. În scopul aprobării.1 Impozitul pe profit Figura nr. de către directorul Trezoreriei. tot la cerere justificată. De asemenea se poate practica. şi bugetele fondurilor speciale. virând suma în contul societăţii la banca acesteia (Raiffeisen).11: Flux informaţional privind realizarea impozitului pe profit Departament Financiar-Contabil Plata impozitului pe profit Ordin de plată (OP) Înştiinţare de plată 74 . bugetul asigurărilor sociale de stat.

respectiv Raiffeisen. şi după efectuarea plăţii. societatea comercială eliberează şi un ordin de plată prin care înştiinţează banca la care are deschis cont curent.Extras de cont Bancă (Raiffeisen) Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidate/trimestrial (Declaraţia 100) şi Declaraţia de impunere a impozitului pe profit. anual (Declaraţia 101) Trezoreria Finanţelor Publice Bugetul de stat Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vaslui Departamentul Financiar-Contabil al societăţii determină impozitul pe profit datorat către bugetul de stat şi trimite trimestrial Declaraţia 100 şi anual Declaraţia 101 privind această obligaţie de plată către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vaslui . să plătească către Trezoreria statului valoarea impozitului pe profit. 3.12 : Flux informaţional privind realizarea impozitului pe veniturile din salarii Departament Financiar Contabil OP impozit salarii Extras de cont Bancă (Raffeisen) Înştiinţare de plată Declaraţia 100 şi Declaraţia 112 privind obligaţiile de plată la bugetele asigurărilor sociale şi fondurile speciale Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vaslui Trezoreria Finanţelor Publice 75 Bugetul de stat . Raiffeisen eliberează un extras de cont către SC VIOANGEL SRL pentru confirmarea plăţii obligaţiilor fiscale. care transmite înştiinţarea de plată privind plata impozitului pe profit. De asemenea.4.2. Impozitul pe veniturile din salarii Figura nr.

3.13 : Flux informaţional privind realizarea taxei pe valoarea adăugată TVA de recuperat Întocmirea Decontului de TVA TVA de plată TVAd < TVAc TVAd > TVAc Departamentul Financiar . care transmite înştiinţarea de plată privind plata impozitului pe veniturile din salarii.Departamentul Financiar-Contabil al societăţii determină impozitul pe veniturile din salariit datorat către bugetul de stat şi trimite trimestrial Declaraţia 100 şi anual Declaraţia 112 privind această obligaţie de plată către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vaslui. respectiv Raiffeisen.3.4.Contabil Decont TVA – Declaraţia 300 OP Extras de cont Banca Raiffeisen 76 Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vaslui . să plătească către Trezoreria statului valoarea impozitului pe veniturile din salarii. Taxa pe valoarea adăugată Figura nr. De asemenea. şi după efectuarea plăţii Raiffeisen eliberează un extras de cont către SC VIOANGEL SRL pentru confirmarea plăţii obligaţiilor fiscale. societatea comercială eliberează şi un ordin de plată prin care înştiinţează banca la care are deschis cont curent.

SC VIOANGEL SRL va depune ordinul de plată la banca la care are deschis cont curent (Raiffeisen). determinându-se TVA de plată dacă TVA colectată > TVA deductibilă sau TVA de recuperat dacă TVA colectată < TVA deductibilă. se înregistrează TVA de recuperat timp de 3 luni. se înregistrează TVA de plată. 14: Flux informaţional privind realizarea taxei asupra mijloacelor de transport Departament Financiar-Contabil OP taxa asupra mijloacelor de transport Extras de cont Bancă (Raiffeisen) Trezoreria Finanţelor Publice Bugetul local 77 . În cazul în care. respectiv Declaraţia 300 pe care îl trimite lunar la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vasluii. după ce stabileşte taxa pe valoarea deductibilă şi taxa pe valoarea colectată. 3. În cazul în care. pentru suma care urmează să fie virată către Trezorerie şi apoi către bugetul de stat.4.1 Taxa asupra mijloacelor de transport Figura nr.Trezoreria Finanţelor Publice Bugetul de stat Departamentul Financiar-Contabil. societatea va trimite Direcţiei Generale a Finanţelor Publice. cererea de rambursare aferentă sumei de recuperat. completează Decontul TVA.

în vederea vărsării sumei pentru taxa asupra mijloacelor de transport către Trezorerie. 3. respectiv către bugetul local. după determinarea taxei asupra mijloacelor de transport datorată bugetului local. respectiv Raiffeisen.Departamentul Financiar-Contabil al societăţii.15 : Flux informaţional privind realizarea contribuţiei la asigurările sociale de stat Departament Financiar-Contabil Declaraţie privind plata CAS Extras de cont Administraţia Financiară Vaslui OP contribuţia la asigurările sociale de stat Bancă (Raiffeisen) Trezoreria Finanţelor Publice Bugetul asigurărilor sociale de stat 78 . trimite un ordin de plată către banca la care are deschis cont curent.4.2 Contribuţia la asigurările sociale de stat Figura nr.

4. 3.16 : Flux informaţional privind realizarea contribuţiei la asigurările sociale de sănătate Departament Financiar-Contabil OP contribuţia la asigurările sociale de sănătate Extras de cont Declaraţie privind plata CASS Administraţia Financiară Vaslui Bancă (Raiffeisen) Trezoreria Finanţelor Publice Bugetul asigurărilor sociale de sănătate 79 . să plătească către Trezoreria statului valoarea contribuţiei la asigurările sociale de stat.3 Contribuţia la asigurările sociale de sănătate Figura nr. completează Declaraţia privind această obligaţie de plată către Administraţia Financiară Vaslui. respectiv Raiffeisen. Societatea comercială eliberează şi un ordin de plată prin care înştiinţează banca la care are deschis cont curent. sumă ce va fi virată apoi la bugetul asigurărilor sociale de stat. după stabilirea contribuţiei la asigurările sociale de stat.Departamentul Financiar-Contabil al societăţii.

după stabilirea contribuţiei la asigurările sociale de sănătate. respectiv Raiffeisen. completează Declaraţia privind această obligaţie de plată către Administraţia Financiară Vaslui. Societatea comercială eliberează şi un ordin de plată prin care înştiinţează banca la care are deschis cont curent.Departamentul Financiar-Contabil al societăţii.4 Contribuţia la fondul de şomaj Figura nr. 3.4. completează Declaraţia privind această obligaţie de plată către Administraţia Financiară 80 .17 : Flux informaţional privind realizarea contribuţiei la fondul de şomaj Departament Financiar-Contabil OP contribuţia la fondul de şomaj Declaraţie privind plata la fondul de şomaj Administraţia Financiară Vaslui Extras de cont Bancă (Raiffeisen) Trezoreria Finanţelor Publice Bugetul asigurărilor sociale de stat Departamentul Financiar-Contabil al societăţii. după stabilirea contribuţiei la fondul de şomaj. să plătească către Trezoreria statului valoarea contribuţiei la asigurările sociale de sănătate. sumă ce va fi virată apoi la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.

sumă ce va fi apoi virată către bugetul asigurărilor sociale de stat. să plătească către Trezoreria statului valoarea contribuţiei la fondul de şomaj.18 : Flux informaţional privind realizarea contribuţiei la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale Departament Financiar-Contabil OP contribuţia la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale Declaraţie privind plata la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale Extras de cont Bancă (Raiffeisen) Administraţia Financiară Vaslui Trezoreria Finanţelor Publice Bugetele fondurilor speciale 81 .5 profesionale Contribuţia la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli Figura nr. 3. respectiv Raiffeisen. SC VIOANGEL SRL eliberează şi un ordin de plată prin care înştiinţează banca la care are deschis cont curent.4.Iaşi.

Iaşi 2011 2. să plătească către Trezoreria statului valoarea contribuţiei la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. trezorerie publică. Editura Junimea. Societatea comercială eliberează şi un ordin de plată prin care înştiinţează banca la care are deschis cont curent. după stabilirea contribuţiei la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Editura Didactică şi Pedagogică. metodologice de aplicare a Codului Fiscal din 2011 8. sumă ce va fi apoi virată către bugetele fondurilor speciale. Iaşi 2002 Voinea Gheorghe – Finanţe publice locale. Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind normele „Alexandru Ioan Cuza”. 5. completează Declaraţia privind această obligaţie de plată către Administraţia Financiară Vaslui. Editura Junimea. Iaşi 2002 Văcărel Iulian – Finanţe publice. „Alexandru Ioan Cuza”. Câmpeanu Emilia. ediţia a II-a. Iaşi 2005 3. Editura Universitară. Bucureşti 2007 7. Editura Universităţii Moşteanu Tatiana. BIBLIOGRAFIE 1. Bucureşti 2004 4. 6. respectiv Raiffeisen. Editura Universităţii Ştefura Gabriel – Bugete publice şi fiscalitate. Vasilescu Delia – Buget şi Filip Gheorghe – Finanţe publice. Ştefura Gabriel – Proces bugetar public.Departamentul Financiar-Contabil al societăţii. Ghidul privind taxa pe valoarea adăugată 82 .

Agentia Nationala de Administrare Fiscala www.9.anaf. 10.ro – Ministerul Finanţelor Publice ANEXE 83 . www.mfinante.ro .