Convertoare electromecanice I

__________________________________________________________________
1
Ion VLAD

CONVERTOARE
ELECTROMECANICE I

Notie de curs

Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
2
1. NOÞIUNI DE BAZÁ

1.1. Definiii.Clasificarea mainilor electrice
Prin main electric se înelege, un ansamblu de înfurri plasate
pe un sistem de miezuri feromagnetice, fixe sau mobile între ele, cuplate
electric, magnetic, sau electric i magnetic. Prin intermediul acestui
ansamblu, puterea electric se transform în putere mecanic i invers.
Mainile electrice sunt reversibile, adic pot funciona ca motor sau
generator fr modificri constructive. In procesul de conversie al energiei
în main apar pierderi datorit fenomenelor electromagnetice de baz,
pierderi care se transform în cldur i înclzesc maina.
Dup modul de transformare al energiei se disting maini
generatoare care primesc putere sub form mecanic i o transform în
putere electric (fig.1.1,a) i maini motoare la care se inverseaz sensul de
circulaie al puterii (fig.1.1,b).
Fig.1.1. Regimurile de Iunc(ionare la o masinä electricä:
a) generator; b) motor; c) transIormator electric.

Transformatorul electric, reprezinta un caz limit de main
electric, unde înfurrile sunt plasate pe miezuri feromagnetice fixe, fiind
cuplate electric i magnetic sau numai magnetic. El transform puterea
electric, tot în putere electric, dar modific parametrii acesteia: tensiunea,
curentul, numrul de faze i pstreaz aceeai frecven (fig.1.1,c).
Dup natura curentului ce strbate înfurrile, mainile electrice se
împart în: maini de curent alternativ (sincrone, asincrone cu sau fr
colector), monofazate sau polifazate i maini de curent continuu.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
3
Din punct de vedere constructiv, la mainile rotative normale se
distinge o armtur feromagnetic cilindric fix numit stator i o armtur
mobil concentric numit rotor, plasat în interiorul statorului.
Spaiul de aer dintre armturi se numete întrefier i se noteaz cu o. În
stator i rotor de partea interfierului sunt plasate o serie de conductoare
legate potrivit, numite înfurrile mainii.
1. TRANSFORMATORUL ELECTRIC

1.1. ELEMENTE CONSTRUCTIVE
TransIormatorul electric reprezintä un caz particular de masinä
electricä ce nu are piese în miscare, Iiind alcätuitä din douä sau mai multe
înIäsuräri, cuplate magnetic, cu ajutorul cäruia se schimbä valorile
märimilor electrice ale puterii în curent alternativ (tensiunea si curentul),
Irecven(a rämânând aceeasi.
La baza Iunc(ionärii transIormatorului electric stä Ienomenul de
induc(ie electromagneticä. Pentru realizarea unui cuplaj magnetic cât mai
strâns, înIäsurärile sunt asezate pe un miez Ieromagnetic.
În Iunc(ie de destina(ia lor, în principal, transIormatoarele sunt:
-de putere, care alimenteazä anumi(i consumatori sau conecteazä
între ele diIerite sisteme energetice;
-cu destinaþie specialá, acestea Iiind reprezentate de
transIormatoarele de mäsurä, pentru cuptoare cu arc electrice, de sudurä, de
mäsurä, de încercare, etc.
TransIormatoarele de puteri mici ( ) 1kVA S
N
< au, de regulä, räcire
naturalä în aer si se numesc transIormatoare uscate. Cele de puteri mai mari
au räcire în ulei, desi în ultimul timp s-au construit si transIormatoare uscate
cu puteri de pânä la 1600 kVA.
Cele mai importante elemente constructive ale transIormatoarelor
sunt: -miezul feromagnetic; -ínfáçurárile; -schela; -construcþia metalicá;
-accesoriile.
1.1.1.Construcþia miezului feromagnetic
Miezul feromagnetic, denumit prescurtat miezul magnetic, reprezintä
calea de închidere a Iluxului magnetic principal. Ca urmare este un miez
pentru Ilux variabil, Iiind magnetizat ciclic, cu Irecven(a tensiunii de
alimentare a înIäsurärii primare.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
4
TransIormatoarele de putere au miezul Ieromagnetic construit din
tole de o(el electrotehnic, aliate cu siliciu si izolate între ele. Utilizarea
tolelor conduce la micsorarea pierderilor prin curen(i turbionari, iar alierea
o(elului cu siliciu asigurä pierderi relativ reduse, datorate atât curen(ilor
turbionari, cât si Ienomenului de histerezis.
În construc(ia miezurilor de transIormatoare se utilizeazä Irecvent
tolele din o(el electrotehnic laminate la rece, cu
cristale orientate, izolate cu carlit (izola(ie
ceramicä), care prezintä o crestere a
permeabilitä(ii magnetice în direc(ia laminärii
(scade solenaia de magnetizare) si o reducere a
pierderile in Iier. Se impune ca liniile de cãmp s
aib o direcþia paralelá cu direcþia de laminare.
Izola(ia ceramicä (carlitul) este o
acoperire anorganicä a tablei, produsä printr-un
tratament de supraIa(ä atât termic, cât si chimic,
pentru a izola tolele intre ele i a proteja tabla,
atât împotriva ruginii cât si contra oxidärii în
timpul recoacerii (la cca. C
0
800 ).
Tabla laminatä la rece cu cristale
orientate îsi schimbä într-o mäsurä importantä
caracteristicile, ca urmare a modiIicärii
structurii cristalograIice în timpul täierii,
stan(ärii, îndoirii sau lovirii tolelor. De aceea,
pentru îmbunätä(irea calitä(ii tolelor, a Iost
necesarä introducerea opera(iei de recoacere a
lor la Iabricile de transIormatoare, înaintea împachetärii miezului.
Din punct de vedere constructiv, miezul Ieromagnetic pentru
transIormatoare se compune din coloane al cäror numär depinde de tipul si
de numärul de Iaze ale transIormatorului, si jugurile care servesc la
închiderea liniilor de câmp magnetic între coloane.
La transIormatoarele de putere, jugul superior este astIel construit
încât sä se poatä demonta sau despacheta, pentru introducerea bobinelor.
Existä douä metode de a executa miezurile: cu îmbinare prin suprapunere
sau prin între(esere.
Figura 1.1. Douä straturi
succesive de tole ale
unui miez triIazat
asamblat prin (esere la
0
45 : a-strat par; b-strat
impar
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
5
Potrivit primei metode, coloanele si jugurile se executä separat, iar
dupä aceasta miezul se asambleazä cu buloane prin strângere. IntreIierul de
îmbinare este mare, rezultand astIel un current de magnetizare mare.
In cazul metodei de împachetare prin între(esere o tolä a coloanei
alterneazä cu o tolä a jugului, înläturându-se dezavantajul întreIierului
parazit al îmbinärii.
Pentru tolele din tablä laminatä la rece cu cristale orientate,
asamblarea dintre coloane si juguri se Iace prin tesirea tolelor la col(uri (Iig.
1.1 –imbinare la unghi de 45*).
Asamblarea prin (esere a tolelor texturate are o inIluen(ä însemnatä
si asupra curentului de magnetizare. Acest curent este, la un miez asamblat
prin (esere sub un unghi de
0
90 , de circa trei ori mai mare decât în cazul
asamblärii unui miez prin (esere sub un unghi de
0
45 .
Dupá forma constructivá a coloanei, se deosebesc:
-miezuri cu sec(iune dreptunghiularä sau pätratä, Iolosite în special
la transIormatoarele mici (pânä la 5 kVA);
-miezuri cu sec(iunea în trepte (Iig.1.2), urmärindu-se înscrierea
sec(iunii coloanei într-un cerc, astIel încât coeIicientul de umplere cu Iier al
cercului sä Iie cât mai mare.
TransIormatoarele triIazate cu cinci coloane sunt Iolosite în cazurile
când utilizarea unui miez cu trei coloane ar duce la o înäl(ime mai mare a
transIormatorului. În cazul transIormatoarelor de mare putere,
transIormatoarele cu cinci coloane sunt utilizate pentru a nu se depäsi
gabaritul de cale Ieratä. Trecerea de la o construc(ie cu trei coloane la una cu
cinci coloane si aceeasi înäl(ime a miezului conduce la cresterea puterii cu
25-35°.

1.1.2.Construcþia ínfáçurárilor
ÎnIäsurärile constituie una din pär(ile cele mai importante ale unui
transIormator. TransIormatorul trebuie calculat si executat astIel încât
märimile sale de bazä (pierderile în înIäsuräri, tensiunea de scurtcircuit si
încälzirile) sä Iie în concordan(ä cu valorile prescrise de norme. În acelasi
timp, înIäsurärile trebuie sä asigure transIormatorului o rigiditate dielectricä
suIicentä, precum si stabilitate dinamicä si termicä mare, astIel încât sä
garanteze buna Iunc(ionare a acestuia.
Se disting douä tipuri principale de înIäsuräri: înIäsuräri concentrice
si înIäsuräri alternate.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
6
ÎnIäsurärile de tip concentric se caracterizeazä prin Iaptul cä
bobinele de înaltä tensiune s-au scris prescurtat I.T. si de joasä tensiune, s-
au scris prescurtat J.T., au înäl(imi aproximativ egale.
Din considerente de izola(ie înIäsurarea de înaltä tensiune este
asezatä la exterior, având un diametru mai mare, iar înIäsurarea de joasä
tensiune se aseazä la interior în imediata apropiere a coloanei miezului
Ieromagnetic Aproape în exclusivitate se Iolosesc înIäsurärile de tip
concentric, cele alternate utilizându-se la unele transIormatoare speciale.
Dupä Iorma constructivä, înIäsurärile pot Ii: cilindrice, stratificate,
ín galeþi, continue çi spiralate
A. Construcþia metalic
În Iunc(ie de märimea transIormatorului, cuvele din tablä de o(el pot
Ii: cu pere(i netezi, cu pere(i ondula(i, cu (evi sudate, cu radiatoare si cu
baterii de räcire suIlate cu aer sau räcite cu apä.
Pentru transIormatoarele Ioarte mici (cu puteri pânä la 20 kVA), la
care nu este necesarä supraIa(ä de räcire suplimentarä, cuvele sunt de tip
neted. La puteri mari se Iolosesc cuvele cu pere(i din tablä ondulatä, cuvele
cu (evi rotunde sau ovale.
La puteri mari se prevede execu(ia transIormatorului cu circula(ie
Ior(atä a uleiului si cu räcire Ior(atä cu aer
Conservatorul de ulei are rolul de a asigura o supraIa(ä de contact a
uleiului cu aerul mai micä decât în cazul lipsei lui, micsorând astIel
posibilitatea de oxidare a uleiului. De asemenea, conservatorul asigurä
spa(iul necesar dilatärilor si contractärilor uleiului în timpul încälzirii si al
räcirii transIormatorului. La transIormatoarele de putere micä si medie
conservatorul se asazä pe latura mai micä a capacului.
Izolatoarele transIormatoarelor servesc la trecerea conductoarelor
electrice prin capacul cuvei, permi(ând legarea inträrilor sau iesirilor
înIäsurärilor cu re(eaua electricä.

1.2. ECUAÞIILE TRANSFORMATORULUI ELECTRIC

1.2.1. Genaralitáþi
Dacä se iau trei transIormatoare monoIazate identice si se
conecteazä inIäsurärile primare la un sistem triIazat de tensiuni, se ob(ine
modiIicarea tensiunilor sistemului triIazat.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
7
Capetele înIäsurärilor (primare si secundare) se leagä între ele în
conexiune stea sau triunghi. Ansamblul transIormatoarelor Iormeazä un
grup transIormatoric triIazat prezentat în Iigura 1.15, a.

Fig. 1.15. a - grup transIormatoric triIazat; b - transIormator triIazat
cu trei coloane cu axele în acelasi plan.

De obicei se preIerä miezul trifazat cu circuite magnetice coplanare
(cu fluxuri forate) din Iigura 1.15, b (Iig.1.16, c) în care sunt suprimate
douä juguri si axele celor trei coloane sunt aduse în acelasi plan. Acest miez
nu mai are avantajul simetriei magnetice complete pe toate Iazele.

1.2.2. Principiul de funcþionare
Fie pentru simpliIicare un transIormator monoIazat, reprezentat
principial în Iig.1.17.
El constä dintr-un miez magnetic pe care sunt plasate înIäsurärile1,2,
cu numerele de spire . ,
2 1
N N pentru a asigura un cuplaj magnetic strâns.
InIäsurarea primarä este alimentatä cu tensiunea
1
u si sträbätutä de curentul
1
i ;
2
u si
2
i sunt respectiv tensiunea la borne si curentul înIäsurärii
secundare. Asocierea sensurilor pozitive pentru curen(i si tensiuni este
corespunzätor receptorului pentru înIäsurarea primarä si sursei pentru
înIäsurarea secundarä. Sensurile curen(ilor
2 1
, i i s-au ales astIel încât
solena(ia rezultantä ce condi(ioneazä câmpul magnetic principal al
transIormatorului, sä Iie suma solena(iilor înIäsurärilor.
ÎnIäsurarea 1 alimentatä cu tensiunea
1
U se numeste ínfáçurare
primará, înIäsurarea 2 la bornele cäreia se stabileste prin induc(ie
electromagneticä tensiunea
20
U la mersul în gol, se numeste ínfáçurare
secundará (sensul de bobinare al celor douä înIäsuräri este acelasi).
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
8
Dacä la bornele AX ale înIäsurärii primare se aplicä tensiunea
alternativä
1
u , atunci curentul prin înIäsurare va Ii tot alternativ si produce o
solena(ie
1 1
i N . Solena(ia determinä un câmp magnetic variabil în timp. O
parte din liniile acestui câmp magnetic se închid prin miezul magnetic al
transIormatorului si înlän(uie si înIäsurarea secundarä Iormând fluxul
magnetic util (flux magnetic fascicular
h
u ), iar o altä parte se vor închide
prin aer în jurul înIäsurärii primare determinând fluxul magnetic de scápári
(de dispersie) al primarului.
Fig.1.17. Reprezentarea schematicä a unui transIormator monoIazat.

Fluxul util induce tensiunile electromotoare
dt
d
N u
h
e
u
÷ =
1 1
,
dt
d
N u
h
e
u
÷ =
2 2
astIel astIel încât .
2
1
2
1
N
N
U
U
e
e
= La mersul în gol, tensiunile la
borne sunt practic egale cu tensiunile induse si deci
2
1
2
1
20
1
N
N
U
U
U
U
e
e
= ~ (1.1)
Daca Iluxul magnetic Iascicular creat de înIäsurarea primarä este de
Iorma:
t
hm h
e sin u = u (1.2)
unde:
c c hm
S B = u (1.3)
reprezintä märimea Iluxului magnetic maxim printr-o spirä;

c
B -induc(ia magneticä maximä în miez, în T;

c
S -aria sec(iunii miezului, în
2
m ,
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
9
atunci, tensiunea electromotoare (t.e.m) indusä în înIäsurarea secundarä pe
baza legii induc(iei electromagnetice va Ii:
] [
2
sin
2
sin
2 2 2 2
V t U t N
dt
d
N u
e hm
h
e
|
.
|

\
|
÷ = |
.
|

\
|
÷ u =
u
÷ =
t
e
t
e e (1.4)
Se poate vedea simplu cä valoarea eIectivä a t.e.m. induse este:
hm
m e
e
fN
U
U u = =
2
2
2
2
2
t (1.5)
Dacä la bonele înIäsuirärii secundare se conecteazä un receptor,
atunci se va stabili în circuit un curent
2
i , iar la bornele înIäsurärii
secundare va apare tensiunea
2
u .
1.2.3. Ecuaþiile teoriei tehnice
Se ia în considera(ie în cele ce urmeazä Ienomenul de satura(ie al
miezului magnetic. Cum în acest caz între solena(ie si Ilux este o rela(ie
nelinearä si neunivocä (dacä se considerä si histereza magneticä) nu se mai
poate aplica metoda suprapunerii eIectelor si ecua(iilor ce descriu
comportarea transIormatorului, capätä o altä Iormä. Înlocuind în continuare
pierderile prin histerezis cu pierderi echivalente prin curen(i turbionari,
adicä utilizând pentru Iluxul principal o rela(ie de Iorma
dt
d
K K
ho
ho h
+
÷ + = +
// /
(1.6)
se eliminä caracterul neunivoc al legäturii dintre solena(ie si Ilux.
Se aplicä teorema a-I a lui KirchhoII pe conturul
1
I ce se suprapune
cu axa conductorului înIäsurärii, pentru a ob(ine ecua(ia de tensiuni a
primarului,
dt
d
dt
d
u i R
h 1 1
1 1 1
+
÷
+
÷ = ÷
o
(1.7)
In mod asemänätor pentru conturul
2
I rezultä ecua(ia de tensiuni a
secundarului
dt
d
dt
d
u i R
h 2 2
2 2 2
+
÷
+
÷ = +
o
(1.8)
Fluxurile de dispersie
o o 2 1
, + + se închid în cea mai mare parte prin
aer si în consecin(ä practic nu sunt condi(ionate de satura(ie, deci se poate
scrie
,
1 1 1
i L
o o
= +
2 2 2
i L
o o
= + (1.9)
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
10
unde
o o 2 1
, L L sunt inductivitä(i constante.
Fluxurile principale
h h 2 1
, + + sunt legate de Iluxul Iascicular
principal
h
u ce înlän(uie ambele înIäsuräri prin rela(iile
,
1 1 h h
N u = +
h h h
N u = +
2 2
(1.10)
La producerea Iluxului
h
+ participä atât solena(ia înIäsurärii primare
1 1 1
i N = 0 cât si solena(ia
2 2 2
i N = 0 a înIäsurärii secundare. Cum
), (0 µ f =
h
u nu mai poate Ii ob(inut ca sumä a câmpurilor determinate de
solena(iile
2 1
,0 0 în parte ci este dat de solena(ia rezultantä de magnetizare

2 2 1 1 0
i N i N + = 0 (1.11)
Aceeasi solena(ie
0
0 poate Ii ob(inutä la alimentarea înIäsurärii
primare a transIormatorului, înIäsurarea secundarä Iiind deschisä, cu o astIel
de tensiune încât sä se stabilescä un curent
01
i care sä determine un câmp
magnetic de aceeasi valoare în miezul Ieromagnetic ca si în cazul real.
Curentul
01
i se numeste curentul total al transformatorului redus la
primar si satisIace evident rela(ia
2 2 1 1 01 1
i N i N i N + = (1.12)
Se poate proceda analog la alimentarea înIäsurärii secundare, în care
caz se deIineste curentul total
02
i si pe aceastä bazä se poate scrie
,
01 11 0 1
i L
h h
= +
02 22 0 2
i L
h h
= + (1.13)
Se considerä în continuare transIormatorul alimentat în regim
permanent cu o tensiune sinusoidalä.
Dacä se are în vedere prima ecua(ie
din (1.7), întrucât cäderile de
tensiune
1 1
i R si
dt
d
o 1
+
la
transIormatoarele reale în regim
normal de Iunc(ionare sunt reduse,
se poate considera
dt
d
u
h 1
1
+
~ si
dacä tensiunea variazä sinusoidal cu
pulsa(ia e , rezultä cä si Iluxul va avea tot o varia(ie sinusoidalä.
Amplitudinea maximä a Iluxului Iascicular principal
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
11
e
1
1
2
N
U
hm
= u (1.14)
Dacä caracteristica ) (
01
i f
h
= u se considerä linearä în plaja ,
hm
u ±
la o varia(ie sinusoidalä a lui
h
u corespunde o varia(ie sinusoidalä în timp
si a curentului total iar inductivitä(ile
h h
L L
22 11
, capätä valori constante,
independent de sarcinä. La altä valoare a tensiunii de alimentare se
liniarizeazä caracteristica magneticä pentru altä plajä ,
hm
u ± si în consecin(ä
inductivitä(ile
h h
L L
22 11
, iau alte valori constante, considerând pe aceastä
bazä în ecua(ii, eIectul satura(iei magnetice. Notând

dt
d
u
dt
d
u
h
e
h
e
2
2
1
1
,
+
÷ =
+
÷ = (1.15)
si (inând cont de (1.6) - (1.10) si considerând pentru o tensiune datä
1
u si
inductivitä(ile
h h
L L
22 11
, constante, se poate stabili urmätorul sistem de
ecua(ii în valori momentane în teoria tehnicä,
¦
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
¦
´
¦
=
+ ÷ =
+ =
+ + =
÷ + =
2 1 1 2
2
01
2
11
01
11 1
2 2 1 1 01 1
2
2
2 2 2 2
1
1
1 1 1 1
`` `
e e
h h e
e
e
u N u N
dt
i d
L K
dt
di
L K u
i N i N i N
u
dt
di
L i R u
u
dt
di
L i R u
o
o
(1.16)
În regim permanent dacä curen(ii si tensiunile variazä sinusoidal,
ecua(iile (1.16) se pot scrie în märimi complexe
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
´
¦
=
÷ =
=
= +
÷ =
+ ÷ =
2 1 1 2
01 1 1
2 2
01 1 2 2 1 1
2 2 2 2
1 1 1 1
e e
m e
e
e
U N U N
I Z U
I Z U
I N I N I N
I Z U U
I Z U U
(1.17)
la care s-a adäugat si ecua(ia tensiunilor circuitului de sarcinä.
În aceste ecua(ii s-a notat
;
1 1 1
jX R Z + =
o
e
1 1
L X = ;
2 2 2
jX R Z + = ;
o
e
2 2
L X = ; (1.18)
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
12
;
1 1 1 m m m
jX R Z + =
;
11
2
1 h m
L K R e ' ' =
h m
L K X
11 1
e ' = ;
jX R Z + =
R, X - respectiv rezisten(a si reactan(a circuitului conectat la borne.

Raportarea secundarului la primar
Prin raportare se în(elege înlocuirea secundarului real cu unul
echivalent care are acelasi numär se spire si Iaze ca primarul
(
1
/
2 1
/
2
, m m N N = = ). Se pune condi(ia de a conserva regimul de Iunc(ionare al
transIormatorului, iar märimile secundarului raportat se noteazä cu indice
prim. Pentru aceasta se are în vedere:
-expresia t.e.m. induse în secundarul echivalent,
1 1 1
/
2 1
/
2
2 2
e m m e
U N f N f U = u = u = t t (1.19)
si cea a t.e.m. induse în secuindarul real
m e
N f U u =
2 1 2
2 t (1.20)
Din cele douä rela(ii se ob(ine condi(ia de raportare,
1 2
2
/
2 /
2 e e e
U KU
N
N
U = = = (1.21)
-condi(ia de a conserva solena(ia secundarului real si cel echivalent,
/
2
/
2 2 2
I N I N = (1.22)
2 2
1
2 /
2
1
I
K
I
N
N
I = = (1.23)
-condi(ia de a conserva pierderile în secundarul real si cel echivalent,
2 /
2
/
2
2
2 2
/
2 2
I R I R p p
Cu Cu
= ¬ = (1.24)
De aici rezultä valoarea raportatä a rezisten(ei secundare,
2
2
2
2
/
2
2 /
2
R K R
I
I
R =
|
|
.
|

\
|
= (1.25)
-condiia de pástrare a defazajului dintre t.e.m. indus i curent la cele douá
secundare,
/
2
/
2
2
2 /
2 2
R
X
arctg
R
X
arctg = ¬ + = + (1.26)
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
13
Rezultä imediat rela(ia de raportare a reactan(ei de dispersie a
secundarului,
2
2
2
2
/
2
2 /
2
X K X
I
I
X =
|
|
.
|

\
|
= (1.27)
Pe baza celor prezentate ecua(iile
(1.16), (1.17) pot lua si o altä Iormä în care
sä nu aparä explicit numerele de spire.
Notând
¦
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
¦
´
¦
=
=
=
=
= =
/
2 2
2
/ 2
/'
2 2
/
2 2
1
/
2 2
1
Z Z K
Z Z K
I I
K
U U K
U U U K
e e e
(1.28)
unde
2
1
N
N
K = este raportul de transIormare
al transIormatorului.
In aceste condi(ii ecua(iile
transIormatorului cu märimi raportate,
numit transformator echivalent sunt
urmätoarele:
01 1
/
2 1
/
2
/
2
/
2
01
'
2 1
/'
2
/
2
/
2
/
2
1 1 1 1
I Z U U
I Z U
I I I
I Z U U
I Z U U
m e e
e
e
÷ = =
=
= +
÷ =
+ ÷ =
(1.29)
Prin intermediul transIormatorului echivalent se poate analiza mai
simplu comportarea transIormatorului real.
Diagrama fazorialá
Pentru construc(ia acesteia se cunosc märimile secundare: tensiunea
2
U , curentul
2
I si deIazajul
2
¢ , si parametrii transIormatorului,
m m
X R X X R R
1 1 2 1 2 1
, , , , , . Se calculeazä märimile raportate Iolosind rela(iile
(1.28) si se ia ca origine de Iazä în planul complex tensiunea secundarä. Se
Fig.1.19. Diagrama Iazorialä a
transIormatorului cu douä
înIäsuräri.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
14
pozi(ioneazä curentul secundar cunoscând deIazajul
2
¢ , iar cu ajutorul
ecua(iei 2 din (1.29) se determinä t.e.m.
/
2 e
U . Din ecua(ia a cincea din (1.29)
a rezultat
01
I iar conIorm celei de a treia ecua(ii, curentul primar .
1
I Din
prima ecua(ie rezultä în Iinal tensiunea
1
U si deIazajul
1
¢ Ia(ä de .
1
I
Schema echivalentá ín T a transformatorului
Eliminând din sistemul (1.29) pe
'
2 01
'
2 1
, , , I I U U
e
se ob(in
urmätoarea rela(ie ce leagä curentul si tensiunea primarä de Iorma
1
' '
2 1
' '
2 1
1 1
) (
I
Z Z Z
Z Z Z
Z U
m
m
(
¸
(

¸

+ +
+
+ = (1.30)
Fig. 1.20. Schema echivalentá ín T cu ramurile circuitului
magnetic puse în paralel.

Se obine astfel schema echivalentá ín T cu elementele circuitului de
magnetizare conectate ín paralel (fig.1.20) unde transformatorul apare faá
de reea ca o impedanþá de parametrii dependeni atãt de datele
transformatorului cãt i ale receptorului. Se poate urmárii astfel íncárcarea
transformatorului ín funcie de márimea i caracterul sarcinii secundare.
Se definete astfel impedana echivalentá a transformatorului,
(
(
¸
(

¸

+ +
+
+ =
' '
2 1
' '
2 1
1
) (
Z Z Z
Z Z Z
Z Z
m
m
e
(1.31)
Altä variantä a schemei echivalente în T este aceea în care parametrii
circuitului magnetic sunt conecta(i în serie (Iig.1.21).
In schemele prezentate pierderile în Iier sunt modelate sub Iorma
unor pierderi de naturä electricä pe rezisten(ele Iictive de magnetizare
Fe
R
sau
m
R
1
.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
15
Fig. 1.21. Schema echivalentä în T cu ramurile circuitului
magnetic conectate în serie.

Din condi(ia de conservare a acestor pierderi rezultä rela(ia de
legäturä între parametrii circuitului magnetic,
u Fe
u Fe
m m m
jX R
jX R
jX R Z
1
1
1 1 1
+
·
= + = (1.32)
Prin identificare rezultá valorile:
2
1
2
1
2
1
2
1
2
2
1
1
u Fe
u Fe
m
u Fe
u Fe
m
X R
X R
X
X R
X R
R
+
=
+
= (1.33)
Schema echivalentá ín H (cu circuitul de magnetizare scos la borne)
Pornind de la rela(ia (1.30) prin prelucrare se ajnge la Iorma,
(
¸
(

¸

+ +
+
+
=
) (
1 1
' '
2
2
1 1 1
1 1
1 1
Z Z C Z C
Z Z
U I
m
(1.34)
în care
m
Z
Z
C
1
1
1
1+ = - coeIicient de corec(ie.
Fig.1.22. Schema echivalentä în H .
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
16
Pe baza ecua(iei (1.34) se obine schema echivalentá ín H (fig.1.22),
folositá mai ales la studiul locurilor geometrice unde la ramurile legate ín
paralel apar curenii
01
I ,
//
2
I . Schemele echivalente au avantajul cá
ínlocuiesc cuplajul magnetic al ínfáurárilor prin cuplaj galvanic i pe
aceastá bazá se simplificá analiza comportárii transformatorului.
1.2.4. Conexiunile transformatoarelor
Fie pe un miez douä înIäsuräri monoIazate la Iel înIäsurate cu
capetele de început si sIârsit A, X, respectiv a, x (Iig.1.23, a); prin litere
mari se noteazä bornele înIäsurärii de înaltä tensiune. Dacä Iluxul ce
înlän(uie înIäsurärile variazä sinusoidal si tensiunile la borne variazä
sinusoidal, iar în planul complex se reprezintä prin Iazorii sinIazici
ax AX
U U , (Iig.1.23, b).

Dacä se inverseazä capätul de început cu cel de sIârsit al uneia din
înIäsuräri, tensiunea
) (ax
U se reprezintä în opozi(ie de Iazä cu
AX
U .
Inversarea sensului de înIäsurare este echivalentä deci cu inversarea
capätului de început cu capätul de sIârsit al înIäsurärii.
La transIormatoarele triIazate, se leagä galvanic între ele înIäsuräri
apar(inrnd aceleiasi pär(i. Modul de legare se numeste conexiune. Se
considerä în continuare cä sensurile de înIäsurare sunt aceleasi pentru toate
înIäsurärile.
Fig.1.24. a - înIäsuräri în
sensuri opuse bobinate; b -
Iazorii tensiunilor la borne.
Fig.1.23. a - înIäsuräri în acelasi
sens bobinate; b- Iazorii
tensiunilor la borne.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
17
Dacä se leagä între ele toate capetele de început sau sIârsit ale
înIäsurärilor se ob(ine conexiunea stea notatä prin Y sau y (
0 0
, y Y .)
Pentru un sistem triIazat sinusoidal simetric, tensiunea de linie se
ob(ine ca sumä a tensiunilor de Iazä cum se aratä în Iig.1.25 d ;între valorile
eIective existä rela(ia
f l
U U 3 = , corespunzätor pentru curen(i,
f l
I I = .
Fig.1.25. Conexiunile ínfáçurárilor transformatoarelor trifazate çi
tensiunile de Iazä si de linie corespunzätoare.

Dacä se leagä consecutiv capätul de început al unei înIäsuräri cu
capätul de sIârsit al urmätoarei s.a.m.d. se ob(ine conexiunea triunghi
( d , A ), Iig.1.25, b. Tensiunea de linie se vede (Iig.1.25, e) cä este egalä cu
tensiunea de Iazä; între curentul de linie si de Iazä în regim sinusoidal
simetric, existä rela(ia . 3
f l
I I =
În practicä intervine si conexiunea zigzag notatä prin Z,z, când
înIäsurärile de Iazä se împart în douä semiînIäsuräri.
Ansamblul tuturor conexiunilor înIäsurärilor unui transIormator,
constituie schema de conexiuni. Se noteazä prima, conexiunea înIäsurärii de
înaltä tensiune.
Se considerä transIormatorul din Iig.1.26 cu înIäsurarea de IT
conectatä în stea, corespunde conexiunilor n Yz ÷ . Numärul de ordine,
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
18
6 / t
¢
= n unde ¢ este deIazajul tensiunilor de linie omoloage primare si
secundare; la stabilirea lui ¢ tensiunea secundarä se considerä întotdeauna
rotitä în urmä.
Se considerä un sens comun, de reIerin(ä, de parcurgere a
înIäsurärilor primare si secundare, presupuse la Iel înIäsurate; dacä sensul
de parcurgere al înIäsurärilor de pe acelasi miez de la capätul de început la
cel de sIârsit este acelasi la ambele Ia(ä de sensul de reIerin(ä ales, tensiunile
primare si secundare respective se considerä sinIazice, altIel în opozi(ie. Se
comparä în principal tensiunile omoloage de linie primare si secundare.
Totalitatea schemelor de conexiuni cu acelasi numär de ordine,
Iormeazä o grupá de conexiuni.
Numärul de ordine prezintä importan(ä mai ales la Iunc(ionarea în
paralel a transIormatoarelor, posibilä doar când acestea apar(in aceleiasi
grupe de conexiuni.

1.2.5. Ecuaþiile transformatorului trifazat
Ecua(iile si schemele echivalente stabilite pentru un transIormator
monoIazat sunt valabile pentru Iazele omoloage primare si secundare ale
transIormatorului triIazat simetric.
Parametrii ce intervin în schemele echivalente sunt parametrii
înIäsurärilor de Iazä. Trebuie Iäcutä o observa(ie în legäturä cu
inductivitä(ile corespunzätoare câmpului magnetic principal, la alimentarea
separatä si simultanä a Iazelor. Dacä transIormatorul triIazat este cu circuite
magnetice libere, înIäsurärile Iazelor nu sunt cuplate magnetic între ele si
inductivitä(ile lor principale rämân aceleasi si în cazul alimentärii simultane.
La transIormatorul cu circuite magnetice Ior(ate, înIäsurärile sunt cuplate
magnetic astIel încât la producerea câmpului magnetic al unei Iaze,
contribuie toate Iazele si ca urmare înIäsurärile prezintä alte inductivitä(i.
Inductivitatea principalä pe care o prezintä o înIäsurare la
alimentarea simultanä a Iazelor se numeste inductivitate principalá ciclicá si
este de 3/2 ori mai mare ca inductivitatea principalä proprie a Iazei
|
.
|

\
|
=
h h
L L
11 1
2
3
.
Inductivitä(ile de dispersie ale Iazelor rämân aceleasi la alimentarea
separatä sau simultanä si ca urmare reactan(ele de dispersie ce intervin în
ecua(ii, nu se modiIicä.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
19
În ecua(ii si în schemele echivalente, la determinarea lui
m
Z
1
se
considerä inductivitatea corespunzätoare por(iunii din circuitul magnetic
aIerent Iazei, adicä inductivitatea ciclicä dacä transIormatorul triIazat este
cu circuite magnetice Ior(ate, si inductivitatea principalä proprie dacä
transIormatorul este cu circuite magnetice libere.

1.3.1.1. Regimul de mers ín gol al transformatorului monofazat
La mersul în gol · =
'
Z si schema echivalentä capätä Iorma din
Iig.1.28, a. TransIormatorul se comportä ca un ansamblu de douä bobine
legate în serie: o bobinä Iärä miez de Iier de impedan(ä
1
Z si o bobinä cu
miez de Iier de impedan(ä
m
Z
1
.
Fig.1.28. a - schema echivalentä a transIormatorului la mersul în gol;
b- diagrama Iazorialä.

Cum
m
Z
1
este importantä, curentul primar are o valoare la mersul în
gol
10
I , redusä,
N
I I
1 10
) 1 , 0 02 , 0 ( ÷ = . Curentul absorbit la mersul în gol când
tensiunea de alimentare este cea nominalä, se numeste curent nominal de
mers ín gol.
Ecua(iile la mersul în gol sunt de Iorma
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
20
20
'
2 1
10 1 1
10 1 1 1
U K U U
I Z U
I Z U U
e
m e
e
= =
÷ =
+ ÷ =
(1.35)
Diagrama Iazorialä este reprezentatä în Iig.1.28,b. ca urmare a
pierderilor în Iier, curentul de gol apare deIazat Ia(ä de
h
u cu unghiul o (în
Iigurä s-au eviden(iat componentele de magnetizare
µ 10
I si corespunzätoare
pierderilor în Iier
a
I
10
, ale curentului
10
I ).
Bilanul de puteri la funcionarea ín gol
Raportat la tensiunea
1
U a retelei, componenta activä a curentului de
gol ia o valoare, corespunzätor pierderilor
10
P de la mersul în gol
2
10 1
2
10 1 10 10
I R I R p p P
m Fe Cu
+ = + = (1.36)
Primul termen reprezintä pierderile în înIäsurarea primarä, cel de al
doilea, pierderile echivalente în Iier. La transIormatoarele normale
pierderile în Iier si în înIäsuräri la curentul nominal, sunt de acelasi ordin de
märime. Cum
N
I I
1 10
<< , pierderile în înIäsuräri la mersul în gol sunt Ioarte
mici si se pot neglija Ia(ä de pierderile în Iier astIel încât
fe
p P ~
10
.
Incercarea la funcionarea ín gol
Încercarea la mersul în gol a transIormatorului monoIazat se
realizeazä conIorm schemei din Iig.1.29, a.
Fig.1.29. Incercarea la Iunc(ionarea în gol:
a-schema de încercare; b-curbele caracteristice.

Se regleazä tensiunea de alimentare
1
U si se mäsoarä puterea
absorbitä
10
P si curentul
10
I , se calculeazä Iactorul de putere corespunzätor
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
21
10
cos¢ si se reprezintä caracteristicile de Iunc(ionare în gol
), (
1 10
U f I = ), (
1 10
U f P = ) ( cos
1 10
U f = ¢ , (Iig.1.29, b),. Se observä cä
datoritä satura(iei circuitului magnetic curentul de gol variazä neliniar cu
tensiunea de alimentare si de asemenea
10
cos¢ se modiIicä în limite largi.
Intersecteazä märimile corespunzätoare tensiunii nominale
N N N
I P
10 10 10
, cos , ¢ determinate ca în Iig.1.29, b.
Parametri transformatorului la funcionarea ín gol
Din datele mäsurätorilor se determinä la tensiunea nominalä,
impedan(a totalä de mers în gol,
N
N
I
U
Z
10
1
10
= (1.36)
rezisten(a la Iunc(ionarea în gol,

2
10
10
10
N
N
I
P
R = (1.37)
respectiv reactan(a,
2
10
2
10 10
R Z X ÷ = (1.38)

1.3.2. Regimul de scurtcircuit
Un transIormator Iunc(ioneazä în regim de scurtcircuit atunci când
înIäsurarea primarä este alimentatä iar secundarul conectat în scurcircuit
(impedan(a circuitului de sarcinä este zero, 0
'
= Z ). Dupä nivelul tensiunii
de alimentare avem scurtcircuit de avarie si de probä.

Scurtcircuitul de avarie
In acest caz înIäsurarea primarä a transIormatorului este alimentatä
cu tensiune nominalä iar secundarul pus în scurtcircuit. Curen(ii prin
înIäsuräri sunt Ioarte mari
N sc
I I ) 20 10 ( ÷ = si solicitä termic si mecanic
înIäsurarea. For(ele electrodinamice sunt dependente de pätratul curentului.
De aceea protec(ia va trebui sä ac(ioneze în timp Ioarte scurt decuplând
transIormatorul de la re(a.

Scurtcircuitul de probá
În acest caz înIäsurarea secundarä este conectatä în scurtcircuit, iar
înIäsurarea primarä se alimenteazä cu tensiune redusä astIel ca prin
înIäsuräri sä avem curen(i apropia(i de cei nominali.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
22
Tensiune nominalá de scurtcircuit reprezintä acea valoare a tensiunii
de alimentare a transIormatorului legat cu secundarul în scurtcircuit, astIel
ca în înIäsurarea secundarä sä se stabileascä curentul nominal,.Iiind de
câteva procente,
N sc
U U
1 1
)% 10 5 ( ÷ = .
Ecuaiile transformatorului la proba de scurtcircuit
Ele se ob(in din ecua(iile generale stabilite, în cazul particular 0 = Z , având
Iorma
sc m sc e sc e
sc sc sc
sc sc e
sc sc e sc
I Z U U
I I I
I Z U
I Z U U
01 1
/
2 1
01
'
2 1
'
2
'
2
/
2
1 1 1 1
= =
= +
=
+ ÷ =
(1.54)
Schema echivalentá la scurtcircuit
TransIormatorul se comportä ca douä bobine Iärä miez de Iier de
impedan(e
'
2 1
, Z Z , legate în serie,
sc sc sc
jX R Z
1 1 1
+ = impedanþá de
scurtcircuit a transIormatorului.
sc sc
X R
1 1
, sunt respectiv rezisten(a si
reactan(a de scurtcircuit de Iorma,
'
2 1 1
R R R
sc
+ =
'
2 1 1
X X X
sc
+ = (1.55)
Înlocuid
sc
Z Z Z
1
'
2 1
= + rezultä.
sc sc sc
I Z U
1 1 1
= (1.56)
Fig.1.36. a - schema echivalentä a transIormatorului la mersul în
scurtcircuit; b -schema simpliIicatä; c-diagrama Iazorialä simpliIicatä.

Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
23
Diagrama fazorialá la scurtcircuit
Pe baza ecua(iile scrise (1.54) se construieste diagrama Iazorialä
simpliIicatä (Iig.1.36, c).
Cäderile de tensiune
sc sc scx sc sc sca
I jX U I R U
1 1 1 1 1 1
, = = se numesc
componentele active çi reactive ale tensiunii de scurtcircuit
sc
U
1
iar
triunghiul ABC, triunghi de scurtcircuit. Unghiul
sc 1
¢ este dat de rela(ia
sc sc sc
R arctgX
1 1 1
/ = ¢ . Dacä triunghiul este construit pentru curentul
nominal ( )
1 1 N sc
I I = , se numeste triunghi principal de scurtcircuit..
Impedan(a
sc
Z
1
ca sumä a impedan(elor de dispersie are o valoare
redusä si în consecin(ä la scurtcircuit chiar la o tensiune redusä se pot stabili
curen(i importan(i.

Bilanul de puteri la scurtcircuitul de probá
Puterea activä luatä din re(ea la scurtcircuit corespunde pierderilor în
înIäsuräri si în Iierul transIormatorului.
Fesc sc sc Fesc sc sc
p I R p I R R P + = + + =
2
1 1
2
1
'
2 1 1
) ( (1.58)
Tensiunea de alimentare este de ordinul procentelor la curen(i prin
înIäsuräri de ordinul curen(ilor nominali. Ca urmare, câmpul magnetic al
transIormatorului este practic un câmp de dispersie si deci se pot neglija
pierderile în Iier Ia(ä de cele din înIäsuräri rezultând astIel,
2
1 1 1 sc sc sc
I R P ~ (1.59)
Incercarea la scurtcicuitul de probá
În uzina constructoare se eIectueazä scurtcircuitul de probá la toate
transIormatoarele. Se alimenteazä transIormatorul cu tensiuni reduse, astIel
ca prin înIäsuräri sä se stabileascä curen(i admisibili si se ridicä curbele
) (
1 1 sc sc
U f I = , ) (
1 1 sc sc
U f p = , ) ( cos
1 1 sc sc
U f = ¢ reprezentate în Iig.1.37, b.
Fig. 1.37. Încercarea de scurtcircuit:
a - schema de încercare; b- curbele caracteristice.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
24
Cum impedan(a
sc
Z
1
este a unei bobine Iärä miez de Iier, satura(ia nu
intervine ca în cazul regimului de mers în gol si
sc 1
cos¢ rämâne practic
constant cu tensiunea.
Parametrii transformatorului la scurtcircuit
Parametrii transIormatorului la scurtcircuit sunt da(i de rela(iile
2
1
2
1 1
2
1
1
1
1
1
1
, ,
sc sc sc
sc
sc
sc
sc
sc
sc
R Z X
I
p
R
I
U
Z ÷ = = = (1.60)
Din proba de scurtcircuit se veriIicä tensiunea nominalä de
scurtcircuit ce nu trebuie sä diIere Ia(ä de cea impusä cu peste % 10 ±
1.3.3. Regimul de funcþionare ín sarciná
La Iunc(ionarea în sarcinä simetricä a unui transIormator triIazat
simetric, încärcarea Iazelor este simetricä si analiza comportärii se poate
Iace având în vedere o singurä Iazä. Dacä puterea secundarä transmisä
,
3
1
2 2 N
P P > unde
N
P
2
este puterea secundarä nominalä, în schema
echivalentä în T rezultä
01
'
2 1
, I I I >> si curentul de magnetizare se poate
neglija astIel încât se utilizeazä schema simpliIicatä din Iig. 1.38 a, în care
tensiunea secundarä raportatä
'
2
U s-a înlocuit cu tensiunea
/'
2
//
2
U U ÷ = .
Ecua(iile transIormatorului în acest caz sunt urmätoarele
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
= ÷ =
÷
+ =
1
/
2
//
2
/
2
//
2
1 1
//
2 1
I I I
U U
I Z U U
sc
(1.61)
Fig. 1.38.a - schema echivalentä simpliIicatä a transIormatorului la
Iunc(ionarea în sarcinä; b- diagrama Iazorialä corespunzätoare.

Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
25
Pe baza acestor ecua(ii, cunoscând märimile aIerente
consumatorului,
2 2 2
, , ¢ I U si parametrii de scurtcircuit ai transIormatorului
sc sc
X R
1 1
, s-a construit diagrama Iazorialä (Iig.1.38, b).

1.3.4. Stabilirea tensiunii secundare ín sarciná
La Iunc(ionarea în sarcinä a unui transIormator, un interes deosebit
prezintä determinarea varia(iei de tensiune la bornele secundare, de la mers
în gol la plinä sarcinä ,
2 20
U U ÷ sau în procente din tensiunea nominalä
100 [%]
20
U
U
u
A
= A (1.62)
Fig.1.39. Diagrama Iazorialä necesarä la calculul lui
2
u A .
In continuare se determinä varia(ia tensiunii la bornele înIäsurärii
secundare, când sarcina variazä de la zero la sarcinä nominalä. Pentru
aceasta se va Iolosi diagrama Kapp din Iigura 1.38, b completatä cu
construc(ii ajutätoare, cum se aratä în Iigura 1.39.
Prin varia(ia tensiunii secundare se în(elege
2 20 2
U U U ÷ = A (1.63)
Dacä aceastä rela(ie se înmul(este cu raportul de transIormare k, se
ob(ine varia(ia de tensiune din secundar, raportatä la primar, adicä
'
2 1
'
2
'
20
'
2
U U U U U ÷ = ÷ = A (1.64)
Din Iigura 1.39 se ob(ine:
AD OA OC U = ÷ = A
/
(1.65)
Cu destulä precizie se poate considera 0
/
= D C , rezultând
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
26
/ / / /
2
C B AB AD U + = ~ A (1.66)
Din triunghiul dreptunghic ABB’
2 1 1 2
/
cos cos ¢ ¢ I R AB AB
sc
= = (1.67)
iar din triunghiul dreptunghic BCC”
2 1 1 2
// / /
sin sin ¢ ¢ I X BC BC C B
sc
= = = (1.68)
Se ob(ine astIel, în Iinal
. sin cos
2 1 1 2 1 1
/
2
¢ ¢ I X I R U
sc sc
+ = A (1.69)
Pentru o apreciere mai corectä, se obisnuieste ca varia(ia de tensiune
sä se calculeze în unitä(i relative, sau în procente din tensiunea nominalä.
[%] 100 100 100 [%]
2
20
2 20
1
/
2 1
/
20
/
2
/
20 /
2
u
U
U U
U
U U
U
U U
u A =
÷
=
÷
=
÷
= A (1.70)
In continuare, se exprimä cäderea de tensiune
2
u A în procente, în
Iunc(ie de componentele tensiunii de scurtcircuit.
Pornind de la rela(ia (1.69), se ob(ine
2
1
1 1
2
1
1 1
1
/
2
2
sin 100 cos 100 100 [%] ¢ ¢
N
sc
N
sc
N
U
I X
U
I R
U
U
u + =
A
= A (1.71)
si prin înmul(ire si împär(ire cu
N
I
1
2
1
1
1
1 1
2
1
1
1
1 1
2
sin 100 cos 100 [%] ¢ ¢
N N
N sc
N N
N sc
I
I
U
I X
I
I
U
I R
u + = A (1.72)
Dacä valoarea relativä a sarcinii secundare se noteazä cu
N N
s
I
I
I
I
k
2
2
1
1
= = (1.73)
atunci rela(ia (1.72) devine
( )
2 2 2
sin cos [%] ¢ ¢
krN kaN s
u u k u + = A (1.74)
unde
kaN
u si
krN
u sunt componenta activä si reactivä ale tensiunii de
scurtcircuit nominale în procente.
Rela(ia (1.71) sau (1.74) permite determinarea varia(iei tensiunii
secundare pe cale analiticä la sarcinä variabilä (
2
I variazä ca märime prin
intermediul lui
s
k , iar deIazajul
2
¢ si tensiunea
1
U se men(in constante).
Figura 1.40 a reprezintä varia(ia tensiunii secundare în raport de märimea
sarcinii, iar Iigura 1.40 b reprezintä varia(ia tensiunii secundare în raport cu
caracterul sarcinii, în condi(iile unei tensiunii de alimentare constante.
Cum se observä, din Iigura 1.40, cäderea de tensiune
2
u A este pozitivä (la
srcinä rezistivä sau inductivä), sau poate Ii negativä (la sarcinä capacitivä).
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
27
Fig.1.40. Varia(ia tensiunii secundare: a- ) (
2 s
k f u = A
pentru . cos .
2 1
ct si ct U = = ¢ ; b- ) (cos
2 2
¢ f u = A pentru . .
1
ct k si ct U
s
= =
Caracteristica externá a
transIormatorului se deIineste astIel,
. cos
.
) (
2
1
2 2
const
const U
I f U
=
=
=
¢
si este reprezentatä în Iigura 1.41.

1.3.5. Pierderile çi randamentul
Bilan(ul puterilor active si reactive la un transIormator este prezentat
în Iigura 1.43, semniIica(iile märimilor Iiind:
1
S -puterea aparentä primitä;
2
S -puterea aparentä cedatä;
1
P -puterea electricä activä primitä;
2
P -puterea electricä activä cedatä;
1 Cu
p -pierderile în înIäsurarea primarä;
2 Cu
p -pierderile în înIäsurarea secundarä;
Fe
P -pierderile în Iier;
1
Q -puterea electricä reactivä primitä;
2
Q -puterea electricä reactivä cedatä;
Fig.1.41. Caracteristicile externe
(consumatori rezitiv, inductiv si
capacitiv).
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
28
1 o
Q -pierderile de putere reactivä în înIäsurarea primarului;
2 o
Q -pierderile de putere reactivä în înIäsurarea secundarului;
m
Q
1
-pierderile de putere reactivä în Iier.
Fig.1.43. Bilan(ul de puteri si reactive.

Randamentul transIormatorului la Iunc(ionarea în sarcinä este dat de
expresia
1
2
P
P
= q (1.75)
unde
2 2 2 2 2
cos¢ I U m P = , este puterea transmisä receptorului iar
p P P E + =
2 1
, este puterea cerutä din re(ea; p E - pierderile totale din
transIormator, date de suma pierderilor în Iier si înIäsuräri,
Cu Fe
p p p + = E .
Cum la Iunc(ionarea în sarcinä câmpul principal rämâne practic cel
de la mersul în gol, pierderile în Iier se considerä constante, cele
determinate la proba de mers în gol, la tensiunea nominalä.
Pierderile în înIäsuräri sunt practic cele de la scurtcircuitul de probä
la curentul respectiv, deci
2
1 1 1
I R m p
sc Cu
= sau introducând coeIicientul de
sarcinä
s
k
2
s CuN Cu
k p p = (1.76)
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
29
Aproximând cä tensiunea
2
U în sarcinä este practic cea de la
mersul în gol adicä ,
2 20 2 N
U U U = = rezultä
2 2 2 2 2
cos¢ I U m P
N
· = sau
notând
N s
I k I
2 2
=
2 2 2
cos¢
s N
k S P = (1.77)
unde
N N N
I U m S
2 2 2 2
= este puterea nominalä aparentä a circuitului secundar.

Fe CuN s s N
s N
p p k k S
k S
+ +
=
2
2 2
2 2
cos
cos
¢
¢
q (1.78)
Se observä cä q este Iunc(ie de
märimea sarcinii secundare si de
caracterul ei, prin intermediul lui
s
k si
2
¢ . În Iig.1.44 sunt reprezentate curbele
) (
2
P f = q pentru douä valori ale lui
2
cos¢ .
La ,
2
ct = ¢ valoarea
s
k pentru
care
max
q q = se determinä din rela(ia
0 =
c
c
s
k
q
(1.79)
Rezultä

CuN s Fe
p k p
2
= (1.80)
Dacä se cere ca randamentul sä
Iie maxim la sarcina nominalä, trebuie sä Iie îndeplinitä condi(ia
.
CuN Fe
p p = Randamentul transIormatorului este ridicat, si la puteri mari
poate depäsi 99°.

1.4.CUPLAREA ÍN PARALEL A TRANSFORMATOARELOR

Necesitatea cuplärii în paralel a Iost determinatä de urmätorii Iactori:
-ín anumite situaii puterea instalatá a staiei de transformare depáete
puterea transformatoarelor construite;
-din necesitatea de a asigura continuitatea alimentärii cu energie a
consumatorilor importan(i;
-posibilitatea de a eIectua revizii si repara(ii la transIormatoare;
-se poate asigura Iunc(ionarea optimä a transIormatoarelor în raport
de încärcarea sta(iei, men(inându-se în Iunc(iune un numär corespunzätor de
transIormatoare.
Fig.1.44. Curbe de randament pentru
transIormator la diversi
2
cos¢ .
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
30
În Iig.1.45, a se indicä modul de legare în paralel a douä
transIormatoare monoIazate sau a Iazelor omoloage a douä transIormatoare
triIazate; s-a notat prin Z impedan(a receptorului monoIazat sau impedan(a
echivalentä pe Iazä a receptorului triIazat.
Fig.1.45. Conectarea în paralel a transIormatoarelor

La cuplarea în paralel a transIormatoarelor se urmäreste evitarea
curen(ilor de circula(ie între transIormatoare si o Iunc(ionarea optimä în
sarcinä. La Iunc(ionarea optimä reparti(ia sarcinii pe transIormatoare se Iace
propor(ional cu puterile lor nominale iar curen(ii din secundarele
transIormatoarelor se însumeze aritmetic nu Iazorial. Pierderile ce se produc
în acest caz în transIormatoare, sunt minime iar puterea secundarä maximä;
În cazul absen(ei sarcinii secundare, trebuie ca si curen(ii secundari ai
transIormatoarelor sä Iie nuli.
În condi(ii determinate se pot însä stabili curen(i de circula(ie între
înIäsurärile legate în paralel asa cum este indicat în Iig.1.45, b. Prezen(a
curen(ilor de circula(ie Iace ca în sarcinä unele transIormatoare sä aparä
supraîncärcate, altele subîncärcate.
Condi(iile de cuplare si Iunc(ionare optimä în paralel a
transIormatoarelor sunt urmätoarele:
1. Toate transformatoarele sá aibá acelaçi raport de transformare;
2. Transformatoarele sá aparþiná aceleiaçi grupe de conexiuni;
3. Tensiunile nominale de scurtcircuit sá fie egale;
4. Raportul puterilor nominale de maximum 1/3-1/4.
În continuare se considerä cä doar numai câte una din condi(ii nu
este îndeplinitä. Analiza comportärii se Iace pin intermediul ecua(iilor
simpliIicate ale transIormatorului, în care se neglijeazä curentul total, pentru
care este valabilä schema simpliIicatä reprezentatä în Iig.1.45, b.

Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
31
1.4.1. Funcþionarea ín paralel a transformatoarelor cu
rapoarte de transformare diferite
Se considerä pentru simpliIicare douä transIormatoare I si II, cu
II I
K K < si de puteri nominale
N N
S S
2 1
< , conectate la bare comune de
tensiune
1
U . Se considerä egale tensiunile nominale de scurtcircuit si de
asemenea si componentele lor active si reactive (
scaII scaI
U U
1 1
= ,
scxII scxI
U U
1 1
= ), adicä triunghiurile nominale de scurtcircuit sunt suprapuse.
La Iunc(ionarea în gol, independentä, a Iiecärui transIormator,
tensiunile secundare
II I
U U
20 20
, sunt diIerite. La Iunc(ionarea în paralel,
înIäsurärile secundare se conecteazä pe bare comune astIel încât la borne se
stabileste o tensiune comunä
2
U ; Iie I curentul total de sarcinä raportat la
primar. Ecua(iile prin intermediul cärora se determinä reparti(ia încärcärilor
pe cele douä transIormatoare sunt de Iorma
I I I
U I Z U
U I Z U
II I
II II scII
I I scI
= +
÷ =
÷ =
1 1
/
2 1 1 1
/
2 1 1 1
(1.80)
Rezolvând sistemul în raport cu curen(ii primari
II I
I I
1 1
, ai
transIormatoarelor I, II se ob(ine
isc
scI
isc
II I
II
isc
scII
isc
II I
I
Z
I Z
Z
U U
I
Z
I Z
Z
U U
I
E
+
E
÷
÷ =
E
+
E
÷
=
1
/
2
/
2
1
1
/
2
/
2
1
(1.81)
scII scI isc
Z Z Z
1 1
+ = E (1.82)

1.4.1.1. Funcþionarea la mersul ín gol a transformatoarelor cuplate
În acest caz I÷0 si curen(ii
II I
I I
1 1
, iau valorile
isc
II I
isc
II I
II I
Z
U K K
Z
U U
I I
E
÷
=
E
÷
= ÷ =
20
/
2
/
2
10 10
) (
(1.83)
deoarece
20
/
21
U K U
I
= ,
20
/
2
U K U
II II
= .
Tensiunea
20
U este tensiunea comunä la barele secundare la mersul
în gol. Curen(ii
II I
I I
10 10
, au caracterul unor curen(i de circula(ie ce se închid
prin înIäsuräri ca în Iig.1.45, a în care s-au reprezentat si curen(ii secundari
corespunzätori. Diagrama Iazorialä pentru mersul în gol este datä în
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
32
Iig.1.46. Amplitudinea curen(ilor de circula(ie este dependentä de diIeren(a
rapoartelor de transIormare iar Iaza
condi(ionatä de
). / (
1 1 1 1 1 sca scx sc scII scI
U U arctg = = = ¢ ¢ ¢
Curen(ii de circula(ie pot lua valori
importante chiar la diIeren(e mici între
rapoartele de transIormare, ei Iiind limita(i de
impedan(ele de scurtcircuit în general de
valori Ioarte reduse. Un calcul aratä cä la o
diIeren(ä doar de 1° între rapoartele de
transIormare curen(ii de egalizare pot atinge
valori de 15-20° din curen(ii nominali. Ei
încarcä inutil transIormatoarele, determinä
pierderi si prin aceasta sunt nedori(i. Desigur
procentual apare mai încärcat Ia(ä de curentul
de egalizare, transIormatorul de putere mai
micä.

1.4.1.2. Funcþionarea ín sarciná a transformatoarelor cuplate
În sarcinä 0 = I si apar si componentele

isc
scI
II
isc
scII
I
Z
I Z
I
Z
I Z
I
E
=
E
=
1 /
1
1 /
1
(1.84)
ale curen(ilor
II I
I I
1 1
, . Deoarece tensiunile nominale de scurtcircuit sunt
egale )
1 1 1 1 NII scII NI scI
I Z I Z = , prin împär(irea rela(iilor din (1.83) rezultä
NII
NI
NII N
NI N
NII
INI
NI
sc
NII
sc
scI
scII
II
I
S
S
I U
I U
I
I
I
U
I
U
Z
Z
I
I
= = = = =
1 1
1 1
1
1
1
1
1
1
1
/
1
/
1
3
3
(1.85)
Curen(ii
'
1
'
1
,
II I
I I rezultä propor(ionali cu curen(ii nominali (cu
puterile nominale) si conIorm rela(iei (1.84), sinIazici (s-a luat
scII scI
¢ ¢ = ).
Curen(ii de sarcinä
II I
I I
1 1
, rezultä prin suprapunerea peste
componentele
'
1
'
1
,
II I
I I deIazate Ia(ä de
1
U cu un unghi ¢ , a curen(ilor de
circula(ie conIorm diagramei Iazoriale din Iig. 1.47.
Fig.1.46. Mersul în gol
al transIormatoarelor cu
rapoarte diIerite.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
33
În diagramä s-a luat
'
1II
I mai mare,
întrucât s-a considerat
I N II N
S S > >> > . În
sarcinä tensiunea la borne
2
U diIerä de
tensiunea
20
U de la mersul în gol si într-o
anumitä mäsurä se modiIicä deci si
amplitudinea curen(ilor de circula(ie. Totusi,
pentru sarcini admisibile pe
transIormatoarele cuplate, curen(ii de
egalizare se pot considera constan(i, cei de
la mersul în gol. Se observä cä în cazul ales,
transIormatorul de putere mai micä apare
supraîncärcat. Puterea secundarä ce poate Ii
transmisä de ansamblul transIormatoarelor,
trebuie limitatä astIel ca sarcina nominalä a
transIormatorulu de micä putere sä nu Iie
depäsitä; întrucât transIormatorul de mare
putere rezultä subîncärcat, randamentul
instala(iei este redus.
În cazul egalitä(ii rapoartelor de transIormare, ambele
transIormatoare pot Ii utilizate la capacitatea lor maximä.
Ín concluzie, la Iunc(ionarea în paralel a transIormatoarelor cu
rapoartele de transIormare diIerite, apar curen(i de circula(ie ce încarcä
transIormatoarele la mers în gol si limiteazä puterea ce se poate transmite în
secundar, la Iunc(ionarea în sarcinä. În mod practic se admit Ioarte mici
abateri. Raportul de transIormare al unui transIormator se determinä cu
multä grijä la proba de mers în gol, având în vedere limitele restrânse în care
se poate modiIica si transIormatorul se respinge dacä apare o abatere de
peste % 5 , 0 ± Ia(ä de valoarea impusä.

1.4.2. Funcþionarea ín paralel a transformatoarelor cu
grupe de conexiuni diferite
În acest caz tensiunile secundare omoloage la Iunc(ionarea
independentä a transIormatoarelor triIazate sunt egale (s-a considerat
egalitatea rapoartelor de transIormare) dar deIazate, deci
0
/
20
/
20
= ÷ = A
II I
U U U . Ca urmare la Iunc(ionarea în paralel se stabileste un
curent de circula(ie. Pentru aprecierea ordinului de märime, se considerä
Fig.1.47. Diagrama curen(ilor
la Iunc(ionarea în sarcinä în
cazul
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
34
cazul cel mai avantajos a douä transIormatoare apar(inând unor grupe de
conexiuni cu numerele de ordine consecutive, pentru
care deIazajul
o
30 = ¢ (Iig.1.48) si se aproximeazä
1
/
20
/
20
U U U
II I
= = .
Se acceptä, pentru simpliIicare, egalitatea
impedan(elor de scurtcircuit
.
1 1 scII scI
Z Z = (1.86)
Pentru cazul analizat
1 1
52 , 0 15 sin 2 U U U
o
= = A
va rezulta curentul de circula(ie
NI
scNI
NI
NI scI
NI
NI
scI
I
I
u
I
U
I Z
I
I
Z
U
I
1
1
1
1
1 1
1
1
1
1
10
2
52
100 2
100 52 , 0
2
52 , 0
= == =
· ·· ·
= == = = == =
(1.87)
Dacä se ia % 5
1
=
scNI
u rezultä
NI I
I I
1 10
5 ~ , un curent de circula(ie
Ioarte mare. In concluzie, nu este posibilä Iunc(ionarea în paralel a
transIormatoarelor ce apar(in unor grupe de conexiuni diIerite.

1.4.3. Funcþionarea ín paralel a transformatoarelor cu
tensiuni nominale de scurtcircuit diferite
In continuare, se vor analiza condi(iile ce trebuie sä le îndeplineascä
transIormatoarele la Iunc(ionarea în paralel, pentru ca sarcina totalä sä se
repartizeze propor(ional cu puterile lor nominale si curen(ii de sarcinä sä se
însumeze aritmetic.
Pentru aceasta se porneste de la rela(ia (1.81) si se are în vedere cä la
Iunc(ionarea în paralel tensiunea din secundar este aceiasi pentru ambele
transIormatoare (
/
2
/
2 II I
U U = ), rezultând
scI
scII
II
I
Z
Z
I
I
1
1
1
1
= (1.88)
Din ecua(ia curen(ilor, neglijând curetul de Iunc(ionare în gol
rezultä,
1
/
2 2
/
2 1
0 I K I K I I I ÷ = = ¬ ~ + (1.89)
In aceste condi(ii rela(ia (1.88) devine,
NII
NI
NI scI
NII scII
II
I
II
I
I
I
I Z
I Z
I
I
I
I
1
1
1 1
1 1
1
1
2
2
= = (1.90)
Fig.1.48.Diagrama
de tensiuni pentru
transIormatoare cu
grupe de conexiuni
diIerite.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
35
si având în vedere expresia tensiunii de scurtcircuit
NII scII scII
NI scI scI
I Z U
I Z U
1 1 1
1 1 1
=
=
(1.91)
se ob(ine
) (
1
1
1 1
1 1
1
1
1
1
1
1
2
2
1 1
3
3
scI scII
j
scI
scII
NII
NI
NII
NI
scI
scII
NII
NI
scI
scII
II
I
e
U
U
S
S
I U
I U
U
U
I
I
U
U
I
I
¢ ¢ ÷
= = = (1.92)
unde
scII scI
si
1 1
¢ ¢ se deIinesc, dupä cum se stie, pe baza triunghiului de
scurtcircuit; indicele 1 aratä cä secundarul a Iost raportat la primar
Pentru simpliIicarea modului de analizä a inIluen(elor pe care le au
tensiunile de scurtcircuit, se vor considera douä cazuri distincte si anume:
-cazul cãnd tensiunile de scurtcircuit sunt egale ca modul, dar au
componente diferite;
-cazul cãnd tensiunile de scurtcircuit sunt diferite ca modul, dar au
componentele proporþionale.
In primul caz
scII scI
U U
1 1
= , dar
scII scI 1 1
¢ ¢ = , în baza rela(iei (1.89)
rezultä un deIazaj între curen(ii din secundarele celor douä transIormatoare.
Datoritä deIazajului dintre curen(i, curentul de sarcinä total
2
I se ob(ine ca
sumä Iazorialä a celor doi curen(i, care este mai micä decât suma aritmeticä,
adicä suma Iazorialä depäseste cu 3,5° suma aritmeticä a curen(ilor.
In cel de-al doilea caz, când
scII scI 1 1
¢ ¢ = dar
scII scI
U U
1 1
= , curen(ii
celor transIormatoare sunt în Iazä, se poate renun(a la scrierea complexä si
în baza rela(iei (1.92) rezultâ
scI
scII
NII
NI
II
I
U
U
S
S
I
I
1
1
2
2
= (1.94)
sau
scI
scII
NII
NI
II
I
U
U
S
S
I U
I U
1
1
2 2
2 2
3
3
= (1.95)
Deoarece uzual tensiunea de scurtcircuit se dä procentual rezultâ în Iinal
scI
scII
NII
NI
II
I
u
u
S
S
S
S
1
1
= (1.96)
Prin prelucrare se ob(ine
scII
NII
scI
NI
II I
scII
NII
II
scI
NI
I
u
S
u
S
S S
u
S
S
u
S
S
+
+
= = (1.97)
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
36
Rela(ia (1.97) aratä cä puterile aparente cu care cele douä
transIormatoare contribuie la acoperirea sarcinii totale
II I
S S + , sunt direct
propor(ionale cu puterile lor nominale si invers propor(ionale cu tensiunile
de scurtcircuit. Pentru ca cele douä transIormatoare sä se încarce numai
propor(ional cu puterile lor nominale, din rela(iile (1.92) si (1.97) rezultä
condi(iile trei si patru de cuplare în paralel:
-Cele douá transformatoare sá aibá tensiunile nominale de
scurtcircuit egale ca modul;
-Componentele tensiunilor nominale de scurtcircuit active çi reactive
sá fie egale.
Puterea debitatä de un singur transIormator depinde de puterea totalä
cerutä de consumator cât si de puterile nominale si tensiunile de scurtcircuit
ale tuturor transIormatoarelor
sci
Ni
i
scj
Nj
j
u
S
S
u
S
S
E
E
= (1.99)
Se admit abateri ale raportelor de transIormare în limitele de % 5 , 0 ±
din raportul de transIormare garantat, iar pentru tensiunile de scurtcircuit
abaterile sunt în limitele
scN
u din % 10 , iar deIazajul maxim dintre
tensiunile de scurtcircuit sä nu depäseascä 15 grd. Aceastä ultimä condi(ie
de deIazaj, impune ca puterile nominale ale transIormatoarelor ce se pot
cupla în paralel sä Iie mai mic decât 5.

1.5. FUNCÞIONAREA TRANSFORMATOARELOR
TRIFAZATE INCÁRCATE NESIMETRIC

In condi(iile de exploatare ale transIormatoarelor triIazate, pot
interveni situa(ii când curen(ii si tensiunile pe cele trei Iaze ale
transIormatorului sunt diIerite - cauzate de situa(ii normale sau anormale.
In cazul transIormatoarelor analiza regimurilor nesimetrice se va
Iace în baza urmätoarelor ipoteze:
a)sistemul tensiunilor primare de linie este dat si Iormrazä un sistem
triIazat simetric si echilibrat, independent de regimul de Iunc(ionare, deci
0 = + +
CA BC AB
U U U (1.100)
b)transIormatorul se considerä simetric, iar curentul de Iunc(ionare
în gol se neglijeazä;
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
37
c)sistemul magnetic se considerä nesaturat pentru a se putea aplica
principiul suprapunerii eIectelor.
In aceste condi(ii se pune problema sä se determine:
a) curen(ii de Iazä secundari
c b a
I I I , , când acestia sunt diIeri(i de
curen(ii de linie
cl bl al
I I I , , ;
b) curen(ii primari de Iazä
C B A
I I I , , si curen(i de linie
Cl Bl Al
I I I , , ;
c) tensiunile secundare de Iazä
c b a
U U U , , si cele de linie
ca bc ba
U U U , , ;
d) tensiunile primare de Iazä
C B A
U U U , , .
Analiza si calculul regimurilor nesimetrice se simpliIicä dacä se are
în vedere cä impedan(a directä si inversä a transIormatorului este identicä
(comportarea transIormatorului rämâne aceiasi dacä la alimentarea lui se
schimbä douä Iaze între ele si deci se trece de la sistemul direct la sistemul
invers al tensiunilor).
Analiza regimurilor triIazate de Iunc(ionare nesimetricä, se Iace prin
descompunerea acestora în trei sisteme de Iunc(ionare simetrice si anume:
-sistemul de succesiune directä notat cu indice d;
-sistemul de succesiune inversä notatä cu indice i;
-sistemul homopolar notat cu indice h.
Fa(ä de aceste sisteme transIormatorul prezintä o încärcare simetricä,
iar comportarea lui în acest caz a Iost studiatä.
Rela(iile utilizate la treansIormarea sitemului triIazat nesimetric
c b a
V V V , , în componente simetrice sunt:
|
|
|
.
|

\
|
|
|
|
.
|

\
|
=
|
|
|
.
|

\
|
c
b
a
i
d
h
V
V
V
a a
a a
V
V
V
2
2
1
1
1 1 1
(1.101)
respectiv, transIormarea inversä
|
|
|
.
|

\
|
|
|
|
.
|

\
|
=
|
|
|
.
|

\
|
i
d
h
c
b
a
V
V
V
a a
a a
V
V
V
2
2
1
1
1 1 1
(1.102)
Regimul se poate considera simetric dac
% 5 s
ad
ai
I
I
(1.103)

Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
38
1.5.1. Funcþionarea ín sarciná nesimetricá a transformatorului
cu conexiunea
o
Yy
Pentru cazul încärcärii monoIazate ca
în Iigura 1.50, I I
a
= ; 0 = =
c b
I I .
La aceastä conexiune, o sarcinä
secundarä monoIazatä conduce la o mare
nesimetrie a tensiunilor de Iazä atât în primar
cât si în secundar.
In adevär (Iig.1.50), prin Iaza secundarä a trece
curentul
a
I , iar prin Iazele secunadare b si c
nu trece nici un curent. In secundar pot apärea
cutren(i homopolari, deoarece existä Iir de nul,
iar în primar 0 =
h
I deoarece nu existä Iir de
nul.
Având în vedere condi(iile ini(iale
0 = =
c b
I I , 0 =
a
I din rela(ia (1.101) rezultä
curen(ii celor trei sisteme simetrice din
secundar pe Iaza a
( )
( )
( )
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
´
¦
= + + =
= + + =
= + + =
I I a I a I I
I I a I a I I
I I I I I
c b a ai
c b a ad
c b a ah
3
1
3
1
3
1
3
1
3
1
3
1
2
2
(1.104)
Pentru reprezentärile graIice se considerä dat sistemul triIazat
simetric de Iluxuri din transIormator coerspunzätor regimului de Iunc(ionare
în gol (Iig.1.51, a). T.e.m. induse de aceste Iluxuri Iormeazä un sistem
simetric reprezentat în Iigura 1.51, b. Corespunzätor regimului de
Iunc(ionare (sarcinä monoIazatä pe Iaza a) rezultä curentul
a
I deIazat Ia(a
de t.e.m.
ea
U cu un unghi ¢ . Curen(ii Iazei a de succesiune directä, inversä
si homopolarä (rela(ia (1.104)) sunt sinIazici, iar reprezentärile graIice ale
celor trei sisteme de curen(ii sunt din Iigura 1.51, c, d, e.
Fig.1.50. TransIormator cu
conexiunea
o
Yy si încärcat
cu sarcina monoIazatä.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
39
Fig.1.51. Fluxurile si t.e.m. induse la Iunc(ionarea în gol, respectiv sistemele
de curen(i din secundarul transIormatorului la sarcinä nesimetricä.

In cazul conexiunii de Ia(ä, în secundar pot exista curen(i
homopolari, dar în primar nu este posibil acest lucru si în baza rela(iilor de
craportare a curen(ilor putem determina curen(ii din primar:
( )
( )
( ) I
k
I I
k
I
I
k
I I
k
I
I
k
I I
k
I
ci cd C
bi bd B
ai ad A
3
1 1 1
;
3
1 1 1
;
3
2 1 1
÷ = + ÷ =
÷ = + ÷ =
÷ = + ÷ =
(1.105)
Din cele arätate rezultä cä Iunc(ionarea transIormatorului triIazat cu
conexiunea
o
Yy si sarcinä monoIazatä poate Ii consideratä ca rezultatul
suprapunerii a trei regimuri: douä regimuri triIazate simetrice
corespunzätoare sistemelor direct si invers când solena(iile înIäsurärilor
primarä si secundarä se compenseazä reciproc,si un regim corespunzätor
curen(ilor homopolari când solena(ia secundarä rämâne necompensatä.
Ca urmare apar câmpuri magnetice homoplare pe cele trei coloane,
care sunt egale ca märime si sinIazice.
La transIormatoarele triIazate cu circuite magnetice coplanare,
câmpurile magnetice homopolare nu se pot închide în totalitate prin circuitul
magnetic deoarece s-ar contrazice teorema întâi a lui KirchhoII reIeritoare
la circuite magnetice. De aceea aceste câmpuri magnetice homopolare se
închid prin coloane, aer, cuva transIormatorului si piesele de consolidare,
rezultând în Iinal Iluxuri magnetice homopolare relativ mici (Iig.1.52).
La sistemele Iormate din trei transIormatoare monoIazate (grupul
transIormatoric), câmpurile magnetice homopolare produse de curen(ii
homopolari din înIäsurärile secundare, se închid Iiecare prin miezurile
magnetice ale transIormatoarelor monoIazate. Deoarece circuitele
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
40
Fig.1.52. Liniile
câmpului magnetic
homopolar.
Fig.1.53. Nesimetria Iluxurilor si a t.e.m.
induse pe cele trei Iaze determinate de curen(ii
homopolari.
magnetice au permeabilitatea magneticä mare, se ob(in Iluxuri magnetice
homopolare mari chiar pentru curen(i homopolari mici.

Aceste Iluxuri magnetice homopolare se însumeazä cu Iluxurile
existente si rezultä un sistem nesimetric de Iluxuri (Iig.1.53, a). Fluxurile
homopolare induc în înIäuräri t.e.m. homopolare
eh
U care se compun cu
t.e.m. de Iazä
ec eb ea
U U U , , cum se aratä în Iigura 1.53, b, rezultatul Iiind o
nesimetrie pronun(atä a tensiunilor de Iazä din secundar.
Ca eIect, se constatä cä t.e.m. homopolare
eh
U reduc tensiunea pe
Iaza încärcatä
eA
U si märesc tensiunile celor douä Iaze neîncärcate
eC eB
U si U , iar tensiunile de linie
Ca BC AB
U U U , , nu sunt aIectate.
De aceea, tensiunile homopolare au ca eIect deplasarea punctului
neutru al sistemului de Iazori cu märimea
eh
U .
La transIormatoarele cu circuite magnetice coplanare inIluen(a
Iluxului magnetic homopolar este mai redusä decât la sistemele de
transIormatoare cu trei transIormatoare monoIazate unde Iluxul magnetic
homopolar poate ajunge la valori de ordinul Iluxurilor magnetice principale.
Prin urmare nu se recomandä Iunc(ionarea în sarcinä nesimetricä a
grupului transIormatoric triIazat, dar se poate accepta la transIormatorul cu
coloane coplanare prin limitarea nesimetriei, adicä a curentului prin Iirul de
nul
N o
I I % 30 s .
1.6.1. Autotransformatorul
AutotransIormatorul numit si transIormator în construc(ie
economicä, are utilizäri multiple acolo unde se cere modiIicarea tensiunii în
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
41
limite restrânse de pânä la 50°, când este preIerat transIormatorului ca
urmare a randamentului superior. El se executä monoIazat, triIazat sau
poliIazat în general. Se construiesc autotransIormatoare de mare putere ce
servesc la interconectarea re(elelor electrice de tensiuni apropiate si de micä
putere utilizate în radiotehnicä, automaticä etc. AutotransIormatoarele de
micä putere se executä uscate, cele de mare putere în ulei.
Schematic un autotransIormator monoIazat
se reprezintä ca în Iig.1.58. Miezul Ieromagnetic
pe care este plasatä înIäsurarea se realizeazä ca si
la transIormator. Por(iunea BC a înIäsurärii
autotransIormatorului reprezentat, este comunä
primarului si secundarului.
Fie , , , ,
2 2 1 1
i u i u tensiunea si curentul la
bornele primare respectiv secundare; asocierea
indicatä asensurilor pozitive se Iace ca si la
transIormator.
Dacä
1
N este numärul total de spire al
înIäsurärii între bornele A,C si
2
N numärul de
spire între B,C, raportul de transIormare al
autotransIormatorului
.
2
1
2
1
U
U
N
N
K = = (1.110)
În Iig.1.58 cum
2 1
N N > , tensiunea
1 2
U U < si autotransformatorul
este cobotãtor de tensiune. Dacä primarul si secundarul îsi inverseazä
rolurile, se ob(ine un autotransformator ridicátor de tensiune.
Puterea electricä totalä P trece din primar în secundar pe douä cäi:
prin inducþie electromagneticá prin intermediul por(iunii AB si direct, prin
por(iunea BC. Puterea
em
P transmisä prin induc(ie electromagneticä
|
.
|

\
|
÷ =
÷
=
K
P
N
N N
P P
em
1
1
1
1
2 1
1
(1.118)
Ca urmare a posibilitä(ii transIerului de putere si pe cale directä,
pierderile ce se dezvoltä în autotransIormator sunt mai mici decât pierderile
dintr-un transIormator cu douä înIäsuräri
CuT CuA
p
K
p |
.
|

\
|
÷ =
1
1 (1.122)
Fig.1.58. Schema
autotransIormatorului
monoIazat.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
42
Cum miezul autotransIormatorului se dimensioneazä pentru
P P
em
< , rezultä de dimensiuni mai mici decât miezul transIormatorului cu
douä înIäsuräri si deci si ,
FeT FeA
p p < si randamentul autotransIormatorului
este superior randamentului transIormatorului de compara(ie, cu atât mai
mult cu cât K ia vaori mai mici. Se justiIicä astIel denumirea de
transIormator în construc(ie economicä, datä autotransIormatorului.

1.7.1. Regimul tranzitoriu la conectarea ín gol
a transformatorului la reea
b) Se considerá saturaþia miezului feromagnetic
Se va presupune, în continuare, cä permeabilitatea magneticä a
miezului Ieromagnetic depinde de satura(ie.
dt
d
i R u
1
10 10 1
¢
+ = (1.131)
unde
10 10 1
i L = ¢ -este Iluxul magnetic total ce sträbate înIäsurarea
primarä.
Intrucât inductivitatea totalä .
11 1 10
ct L L L
h
= + =
o
, ecua(ia (1.131) cu
explicitarea lui
10
i este neliniarä. Având însä în vedere contribu(ia redusä a
cäderii de tensiune
10 10
i R se poate introduce
10
1
10
L
i
¢
= cu considerarea pentru
10
L a unei valori constante. Se ob(ine ecua(ia diIeren(ialä
dt
d
L
R
u
1
1
10
10
1
¢
¢ + = (1.132)
Solu(ia ecua(iei diIeren(iale (1.132) este
10
) sin(
10 0 1 1
T
t
m
Ke t
÷
+ ÷ + + = ¢ o e ¢ (1.133)
Din condi(ia ini(ialä
rem 1 1
+ = ¢ , la t ÷ 0, se determinä constanta K,
[ ]
10
) sin( ) sin(
10 0 1 1 10 0 1 1
T
t
m rem m
e t
÷
÷ + ÷ + + ÷ + + = ¢ o ¢ o e ¢ (1.134)
Se observä cä pe durata regimului tranzitoriu avem :
p 1
¢ -este componenta periodicá a fluxului,
) sin(
10 0 1 1
¢ o e ¢ ÷ + + = t
m p
(1.135)
ap 1
¢ -este componenta aperiodicá a fluxului,
[ ]
10
) sin(
10 0 1 1 1
T
t
m rem ap
e
÷
÷ + ÷ + = ¢ o ¢ (1.136)
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
43
e
1
1
2U
m
= + -reprezintä amplitudinea Iluxului total.
Prezen(a componentei aperiodice
ap 1
¢ poate conduce la
valori importante pentru
1
¢ care sä determine satura(ia miezului magnetic si
implicit curen(i
10
i mari.
Situa(ia cea mai dezavantajoasä apare când componenta aperiodicä
de la t÷0, ia valoarea maximä
m rem 1 1
+ + + deci pentru 2 /
0
t o ~ .
Din rela(ia (1.134) se vede cä valoarea maxim maximorum a Iluxului
1
¢ se ob(ine la momentul t e = t
m 1 max max, 1
) 3 , 2 2 , 2 ( + ÷ = + (1.138)
Situa(ia cea mai Iavorabilä apare când momentul conectärii la re(ea a
transIormatorului are loc astIel încât sä nu avem componentä aperiodicä. In
aceastä împrejurare se stabileste de la început regimul permanent si curentul
10
i ia valorile reduse cunoscute, de câteva procente din curentul nominal.
Dacä se are în vedere cä 2 /
10
t ¢ ~ deoarece
10 10
R L >> rezult
[ ]
10
0 1 1 0 1 1
cos ) cos(
T
t
m rem m
e t
÷
+ + + + + + ÷ = o o e ¢ (1.139)
Neglijând Iluxul remanent se observä cä valoarea criticä,
corespunzätoare regimului cel mai deIavorabil corespunde situa(iei 0
0
= o .
In Iigura 1.63 este reprezentatä potrivit ecua(iei (1.139) varia(ia
) (
1
t f = ¢ . In continuare, uzând de caracteristica magneticä ) (
10 1
i f = ¢ s-a
ridicat punct cu punct curba nesinusoidalä ) (
10
t f i = care se caracterizeazä
printr-o valoare Ioarte mare a curentului
max max, 10
I .
Fig.1.63. Curbele ) (
10
t f i = si ) (
1
t f = ¢ la
conectarea unui transIormator la re(ea.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
44
Curentul
max max, 10
I de conectare, se numeste curent de çoc la
conectare. Încercärile experimentale au arätat cä pentru o induc(ie în miez
T B
m
4 , 1 = (corespunzätoare regimului de Iunc(ionare permanent, în gol)
raportul dintre amplitudinea curentului de cuplare si amplitudinea curentului
permanent de Iunc(ionare în gol este 50-80, iar pentru induc(ii mai mari
acest raport este 100-120. |inând seama însä cä valoarea curentului de
Iunc(ionare în gol reprezintä aproximativ 5° din valoarea curentului
nominal, urmeazä cä amplitudinea curentului de cuplare poate Ii de 6-8 ori
superioarä amplitudinii curentului nominal.
Experimental se constatä cä amortizarea curentului de cuplare
datoritä rezisten(ei ohmice
1
R se realizeazä, practic, în aproximativ 6-8
secunde la transIormatoarele mici, iar la transIormatoarele mari cu tensiuni
înalte, în aproximativ 20 secunde sau chiar mai mult.
Curentul care apare la cuplarea transIormatorului Iunc(ionând în gol,
nu reprezintä un pericol pentru transIormator. Valoarea mare a curentului
poate însä duce la decuplarea transIormatorului de la re(ea de cätre sistemul
de protec(ie maximalä de curent. Pentru o limitare si pentru o amortizare
rapidä a acestuia, se înseriazä cu înIäsurarea la conectare o rezisten(ä, ce
apoi se scoate din circuit. De asemenea protec(ia se temporizeazä.

1.7.2. Regimul de scurtcircuit brusc la bornele secundare
ale transformatorului
Scurtcircuitul brusc constituie un proces de avarie a
transIormatorului. Pentru studiul acestui regim tranzitoriu se poate Iolosi
schema echivalentä la scurtcircuit a transIormatorului cu ecua(ia diIeren(ialä
dt
di
L i R u
sc
sc sc sc
1
1 1 1 1
+ = (1.140)
) sin( 2
1 1 sc
t U u o e + = (1.141)
sc
o -Iaza ini(ialä a tensiunii, adicä momentul producerii
scurtcircuitului.
Prin rezolvarea ecua(iei diIeren(iale (1.140) se ob(ine solu(ia
sc
T
t
sc sc sc sc
Ke t I i
÷
+ ÷ + = ) sin( 2
1 1 1
¢ o e (1.142)

sc
I
1
-valoarea eIectivä a curentului de scurtcircuit în regim sta(ionar,
2
1
2
1
1
1
) (
sc sc
sc
L R
U
I
e +
= (1.143)

sc 1
¢ -unghiul de deIazaj tensiune-curent,
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
45
sc
sc
sc
R
L
T
1
1
= -constanta de timp la scurtcircuit;
K-constantä care se determinä din condi(ia ini(ialä, la t÷0 sä rezulte
curentul ) 0 (
1 1
i i
sc
= . Rezultä astIel pentru curent rela(ia:
[ ]
sc
T
t
sc sc sc sc sc sc sc
e I i t I i
÷
÷ ÷ + ÷ + = ) sin( 2 ) 0 ( ) sin( 2
1 1 1 1 1 1
¢ o ¢ o e (1.144)
Se observä cä pe durata regimului tranzitoriu, curentul are douä
componente:

scp
i
1
-componenta periodicá a curentului,
) sin( 2
1 1 1 sc sc sc scp
t I i ¢ o e ÷ + = (1.145)

scap
i
1
-componenta aperiodicá a curentului,
[ ]
sc
T
t
sc sc sc scap
e I i i
÷
÷ ÷ = ) sin( 2 ) 0 (
1 1 1 1
¢ o (1.146)
Se deIineste curentul de soc la
scurtcircuit, ca Iiind vârIul maxim al
curentului
sc
i
1
, Iiind condi(ionat de
componenta aperiodicä. Curentul de soc
maxim
max , 1sc
I apare în momentul t e = t .
Constanta de timp
sc
T determinä viteza de
amortizare a procesului tranzitoriu, la
transIormatoarele de putere Iiind
s T
sc
) 2 , 0 01 , 0 ( ÷ = , valorile mari se
întâlnesc la transIormatoarele mari.
Aceasta înseamnä cä procesul
tranzitoriu se amortizeazä relativ
repede între 1-2 perioade la
transIormatoarele mici si 8-9
perioade la cele mari. Raportul 3 , 1 2 , 1 ÷ =
sc
K la transIormatoarele mici,
respectiv 85 , 1 7 , 1 ÷ =
sc
K la transIormatoarele de putere.
Dacä conectare se Iace astIel ca 0
1
= ÷
sc sc
¢ o componenta aperiodicä
este nulä, si se stabileste direct regimul permanent de scurtcircuit.
De exemplu, la un transIormator mare ce are tensiunea de
scurtcircuit % 10
1
=
sc
u si 8 , 1 =
sc
K curentul de soc va Ii
N sc
I I
1 max , 1
24 = .
Valorile mari ale curen(ilor de scurtcircuit brusc (10-30)
N
I sunt
destul de periculoase pentru transIormator prin ac(iunea Ior(elor
electrodinamice, motiv pentru care trebuie asiguratä cu multä grijä
consolidarea înIäsurärilor.
Fig.1.65. Varia(ia în timp a curentului
de scurtcircuit brusc la un
transIormator, si componentele sale.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
46
2. MAÇINA ASINCRONÁ

2.1. PÁRÞI COMPONENTE ÇI MATERIALE UTILIZATE
Masinile asincrone sunt Iolosite în ac(ionärile electrice din ce în ce
mai mult datoritä construc(iei robuste si Iiabilitä(ii ridicate în exploatare.
Masina asincronä poate Iunc(iona ca motor, generator sau Irânä, însä regimul
de bazä il reprezintä cel de motor asincron triIazat.
Pär(i componente de bazä
stator - parte fixá cu rol de inductor, rotor - parte mobilá cu rol de indus çi elemente
constructive auxiliare.

2.1.1. Párþile componente ale statorului
Carcasa are rol de suport al miezului Ieromagnetic si al înIäsurärii
inductoare, prin intermediul cäreia masina se Iixeazä pe placa de Iunda(ie. Ea
se poate executa în mai multe variante:
- turnatä din Iontä, sau în construc(ie sudatä din o(el.
Miezul feromagnetic al statorului este parcurs de un camp magnetic
variabil în timp si de aceea se realizeazä din tole de tablä silicioasä laminatä la
rece cu cristale neorientate, izolate cu lac sau cu oxizi, de grosime 0,5 mm.
Tola stator ete preväzutä cu crestäturi uniIorm repartizate la interior.
Aceste crestäturi pot Ii ovale sau trapezoidale în cazul masinilor mici unde
înIäsurarea statorului este din sârma, sau dreptunghiulare la puteri mari când
înIäsurarea se Iace din conductor proIilat sau din bare de cupru. Prezen(a
acestor crestäturi Iace ca în întreIier câmpul magnetic sä Iie neuniIorm.
Înfáçurarea statorului este o înIäsurare triIazatä într-un strat sau în
dublu strat (cel mai Irecvent), se executä sub Iormä de bobine cu una sau mai
multe spire si este plasatä în crestäturile miezului statoric.
Forma conductoarelor, tipul înIäsurärii si Iorma crestäturilor depind
de sec(iunea conductoarelor si tesniunea de lucru, iar schema de izola(ie este
impusä de tensiunea de alimentare.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
47
Infáçurárile din conductor rotund (din sârmä) sunt Iolosite practic,
exclusiv la masinile de joasä tensiune si, în special, la cele de puteri mici,
(Iig.2.6) unde diametrul sârmei nu depäseste 2,5 mm.
La masinile mari, sec(iunea conductorului cerutä de curentul mare al
masinii este realizatä prin Iolosirea mai multor Iire în paralel. Izola(ia de
crestäturä este Iormatä dintr-o Iolie sau douä de NMN, iar la capetele de
bobinä, între Iaze, se întäreste izola(ia prin introducerea unor Iolii izolante.
Infáçurárile din conductor profilat se Iolosesc la sec(iuni mai mari ale
conductorului, sunt tot înIäsuräri de joasä tensiune, conductorul proIilat
Iolosit este izolat cu email si douä straturi de Iire de sticlä (PE2S).
La masinile asincrone bobinele au mai multe spire, asezarea
conductoarelor în crestäturä Iäcându-se pe lat. Un aspect deosebit al acestei
înIäsuräri este cel al consolidärii capätului de bobinä.
Infáçurárile din conductor profilat izolate (prefabricate) sunt utilizate
numai la inaltä tensiune, în acest caz Iiind necesare miezuri magnatice cu
crestäturi deschise. Laturile active sunt izolate cu teacä izolantä (micabandä)
ob(inutä prin opera(ia de micanizare.

2.1.2. Párþile componente ale rotorului
Miezul feromagnetic al rotorului are aceiasi construc(ie ca si cel al
statorului, deoarece tolele rotorice se stan(eazä din interiorul tolelor statorice.
Deoarece intreIierul masinii asincrone este Ioarte mic (max.2 mm),
pentru realizarea sa este necesarä opera(ia de strunjire a miezului statoric, sau
a miezului rotoric pânä la diametrul.
La maçinile de puteri mici miezul feromagnetic al rotorului se preseazá direct pe arbore, iar la maçinile de
puteri medii çi mari se preseazá pe nervurile sudate pe arbore sau pe butucul rotoric.
Înfáçurarea rotoricá (indusá) este plasatä în crestätiurile uniIorm
repartizate pe periIeria miezului rotoric.
Din punct de vedere al construc(iei înIäsurärii rotorice, motoarele
asincrone pot Ii cu rotorul bobinat sau cu rotorul in scurtcircuit (tip colivie).
A. Înfáçurarea rotoarelor bobinate, este in general, triIazatä, cu
acelasi numär de poli ca si inIäsurarea statorului conectatä în stea si având
capetele conectate la 3 inele colectoare montate pe arbore, izolate atat între
ele cat si Ia(ä de bucsa suport.
Cel mai Irecvent, se utilizeaz înfáçurarea din bare în douá straturi de
tip ondulat (care are un numär minim de conexiuni). Consolidarea capetelor
Irontale ale înIäsurärii se Iace cu bandä de contrac(ie, iar crestäturile sunt
semiinchise sau semideschise.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
48
B. Înfáçurarea tip colivie este cea mai utilizatä la motoarele de
asincrone. Ea constä din bare asezate în crestäturile rotorului si unite la capete
prin inele de scurtcircuitare.
In Iunc(ie de Iorma constructivä, dictatä de valorile impuse pentru
caracteristicile de pornire si Iunc(ionare, se disting 3 tipuri de colivii:
normalä, cu bare inalte si dublä colivie.
Din punct de vedere tehnologic, coliviile pot Ii impär(ite în douä mari
categorii: colivii sudate si colivii turnate.
a) Coliviile sudate se compun din bare de cupru, de alamä sau de
aluminiu si din inelul de scurtcircuitare. Barele nu sunt izolate Ia(ä de miez si
sunt introduse în crestäturä pe la capät.
b) Coliviile turnate din aluminiu au apärut, în primul rând, ca o
necesitate tehnologicä în vederea eliminärii volumului mare de muncä ce se
depune la conIec(ionarea coliviilor sudate.

Cãmpul magnetic pulsatoriu
Dacä analizäm armonica Iundamentalä,
t x B t x B e
t
t
o o
sin sin ) , (
1 1
= == = (2.69)
se observä cä avem un câmp magnetic repartizat sinusoidal în spa(iu si variabil în
timp dupä o lege sinusoidalä, adicä avem un câmp magnetic pulsatoriu (Iig. 2.39).
Rela(ia anterioarä se poate descompune astIel:
|
.
|

\
|
t
t
+ e + |
.
|

\
|
t
t
÷ e =
o o o
x t B x t B t x B sin
2
1
sin
2
1
) , (
1 1 1
(2.70)
S-a ob(inut astIel douä câmpuri
magnetice învârtitoare circulare de aplitudini
egale, care rotesc cu viteze egale în sensuri
inverse; câmpul direct caracterizat prin tura(ia si
viteza de deplasare
t f v
p
f
n
d d
2 = == = = == = (2.71)
respectiv cel invers:
t f v
p
f
n
i i
2 ÷ ÷÷ ÷ = == = ÷ ÷÷ ÷ = == = (2.72)

2.3.2. Cãmpul magnetic ínvãrtitor circular
1. Cãmpul magnetic ínvãrtitor circular produs pe cale electricá
Fig. 2.39. Câmp magnetic
pulsatoriu la diIerite momente
de timp.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
49
Se considerä o masinä electricä triIazatä simetricä cu crestäturi pe stator,
înIäsurarea repartizatä sinusoidal pe pasul polar,
rotorul neted si întreIierul constant. Prin
alimentarea înIäsurärii statorului cu un sistem
triIazat simetric de tensiunii, rezultä un sistem
triIazat simetric sinusoidal de curen(i:
|
.
|

\
| t
÷ e =
|
.
|

\
| t
÷ e =
e =
3
4
sin 2
3
2
sin 2
sin 2
t I i
t I i
t I i
C
B
A
(2.73)
Considerând numai armonica Iundamentalä,
Iiecare înIäsurare de Iazä produce în punctul P situat
în întreIier la distan(a x (Iig. 2.40), câte un câmp
magnetic pulsatoriu, care se echivaleazä cu douä
câmpuri învârtitoare circulare:
|
.
|

\
| t
÷
t
t
+ e +
|
.
|

\
|
t
t
÷ e =
|
.
|

\
| t
÷
t
t
+ e + |
.
|

\
|
t
t
÷ e =
|
.
|

\
|
t
t
+ e + |
.
|

\
|
t
t
÷ e =
o o o
o o o
o o o
3
8
sin
2
1
sin
2
1
) , (
3
4
sin
2
1
sin
2
1
) , (
sin
2
1
sin
2
1
) , (
x t B x t B t x B
x t B x t B t x B
x t B x t B t x B
C
B
A
(2.74)
S-a stabilit originea spa(iului în axa Iazei A, si momentul t÷0 cel
corespunzätor trecerii prin zero a curentului acestei Iaze.
Câmpul rezultant ob(inut prin însumare va Ii :
|
.
|

\
|
t
t
÷ e =
o o
x t B t x B sin
2
3
) , ( (2.75)
si reprezintä o undä circularä directä, care roteste în sensul succesiunii Iazelor.
Determinäm viteza de deplasare a undei punând condi(ia de reproducere:
) , ( ) , ( t t x x B t x B A A
o o
+ ++ + + ++ + = == = (2.76)
de unde rezultä:
( ) ( ) x x t t x t A +
t
t
÷ A + e =
t
t
÷ e (2.77)
Dupä eIectuarea calculelor se ob(ine:
Fig. 2.40. Producerea
câmpului magnetic
învârtitor pe cale electricä.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
50
p
f
n f
t
x
v = == = = == = = == = t
A
A
2 (2.78)
Deoarece a rezultat v>0, câmpul magnetic rezultant este direct si unda se
deplaseazä în sensul pozitiv al axei Ox (Iig. 2.41, a).

Fig. 2.41. Câmpuri magnetice circulare : a) de succesiune directä ;
b) de succesiune inversä.

Dacä se schimbä douä Iaze între ele si se cupleazä masina la re(ea, atunci
printr-un calcul similar rezulä :
|
.
|

\
|
t
t
+ e =
o o
x t B t x B sin
2
3
) , ( (2.79)
si reprezintä o undä circularä inversä, care roteste în sens invers succesiunii
Iazelor. Dupä eIectuarea calculelor se ob(ine:
p
f
n f
t
x
v
i i
÷ ÷÷ ÷ = == = ÷ ÷÷ ÷ = == = ÷ ÷÷ ÷ = == = t
A
A
2 (2.80)
Deoarece a rezultat 0 <
i
v , câmpul magnetic rezultant este invers si unda
se deplaseazä în sensul negativ al axei Ox (Iig. 2.41, b).

2.2. PRINCIPIUL DE FUNCÞIONARE
La alimentarea înIäsurärii
1
m - Iazate simetrice statorice cu un sistem
simetric sinusoidal de tensiuni de pulsa(ie
1
e în masinä se stabileste un
câmp magnetic învârtitor de tura(ie

p
f
n
1
1
= (2.1)
numitä turaþie de sincronism.
Acesta induce în înIäsurare
2
m -Iazatä rotoricä presupusä cä roteste
cu tura(ia n, pozitivä în sensul câmpului învârtitor, o tensiune
electromotoare de Irecven(ä
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
51
2 2
pn f = (2.2)
unde
n n n ÷ =
1 2
(2.3)
este tura(ia câmpului învârtitor Ia(ä de rotor.
În ecua(iile masinii asincrone nu intervine direct tura(ia n a rotorului,
ci o märime s, numitä alunecare deIinitä de rela(ia

1
1
n
n n
s
÷
= (2.4)
Asupra curentului de Irecven(ä
2
f indus în înIäsurarea rotoricä, se
exercitä o Ior(ä electromagneticä F si în consecin(ä masina dezvoltä un
cuplu electromagnetic M.
Regimurile de funcionare ale mainii asincrone
Regimul de motor al maçinii asincrone
Pentru
1
0 n n < < (Iig.2.12, a) masina dezvoltä un cuplu
electromagnetic M în sensul câmpului magnetic învârtitor. Dacä cuplul
rezistent la arborele masinii este nul, rotorul este antrenat pânä la o tura(ie
apropiatä de tura(ia
1
n . La un cuplu rezistent 0 =
r
M , tura(ia n se Iixeazä la
o valoare pentru care
r
M M = . Masina absoarbe din re(ea o putere activä si
eIectueazä la arbore un lucru mecanic.
La
1
n n = , cuplul M ÷ 0 întrucât rotorul este într-o pozi(ie relativä
Iixä Ia(ä de câmpul învârtitor si tensiunea electromotoare indusä este nulä.
Masina nu poate Iunc(iona cu aceastä tura(ie decât dacä este antrenatä de un
alt motor.
Fig. 2.12. Principiul de Iunc(ionare al masinii de induc(ie:
a - regim de motor; b- regim de generator; c- regim de Irânä.

Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
52
Regimul de generator al maçinii asincrone
Dacä antrenäm rotorul masinii asincrone cu un motor auxiliar la o
tura(ie mai mare decât tura(ia de sincronism (
1
n n > ), Ior(a electromagneticä
F si cuplul electromagnetic M schimbä de sens (Iig.2.12, b), sunt opuse
rota(iei. Masina primeste putere mecanicä pe la arbore si o transIormä prin
intermediul câmpului electromagnetic în putere electricä pe care o cedeazä
re(elei de alimentare.

Regimul de frãná electromagneticá
In acest regim rotorul masinii asincrone este antrenat din exterior cu
un motor auxiliar, în sens invers Ia(a de sensul de rota(ie al câmpului
electromagnetic ( 0 < n , Iig.2.12, c). Masina dezvoltä un cuplu
electromagnetic M în sensul lui
1
n (opus miscärii) , deci absoarbe putere
electricä din re(eaua de alimentare. Masina apare dublu alimentatä, primeste
atât putere electricä pe la borne, cât si putere mecanicä pe la arbore.
Pe baza celor prezentate, regimuri de Iunc(ionare ale masinii
asincrone pot Ii prezentate în urmätorul tabel:

÷· = s
Gen.asincron s÷0 Mot.asincron s÷1 Frânä elmag.
· = s
· = n
Gen.asincron
1
n n =
Mot.asincron n÷0 Frânä elmag.
÷· = n
Pentru Irecven(a tensiunii indusä în rotor se ob(ine
1 1
1
1
1 2
) ( sf pn
n
n n
n n p f =
÷
= ÷ = (2.5)

2.3. ECUAÞIILE ÇI SCHEMELE ECHIVALENTE
Se presupune cä masina asincronä este alimentatä cu un sistem
simetric sinusoidal de tensiuni, cä este nesaturatä si cä toate înIäsurärile sunt
repartizate sinusoidal si simetric pe pasul polar. Câmpul învârtitor rezultant
din întreIier devine circular. Considerarea doar a armonicilor Iundamentale
de timp si spa(iu, este justiIicatä de Iaptul cä acestea condi(ioneazä direct
procesele de bazä din masinä.
Fie masina asincronä triIazatä cu axele Iazelor ca în Iig.2.13.
ÎnIäsurarea de Iazä statoricä prezintä rezisten(a
1
R si inductivitä(ile în
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
53
câmpul rezultant
s sh s
L L L , ,
o
(inductivitatea de dispersie, inductivitatea
ciclicä utilä si cea totalä). Analog, parametrii unei înIäsuräri de Iazä rotorice
sunt rezisten(a
2
R si inductivitä(ile . , ,
r rh r
L L L
o
La asocierea sensurilor pozitive
corespunzätor receptorului pentru înIäsurärile
statorice si sursei pentru înIäsurärile rotorice, se
ob(ine în mod similar ca la transIormator, ecua(iile
de tensiuni în complex.
2 2 2 2
1 1 1 1
I Z U U
I Z U U
s s e
e
÷ =
+ ÷ =
(2.8)

1 e
U -t.e.m. indusä pe o Iazä a statorului
de câmpul util,

s e
U
2
-t.e.m. indusä pe o Iazä a rotorului
aIlat în miscare.
In rela(iile (2.8) s-au Iolosit nota(iile:
,
,
2 2 2 , 2 2 2 2
1 1 1 1 1 1
s s s
jX R Z sX L X
jX R Z L X
+ = = =
+ = =
o
o
e
e
(2.9)

1
Z -impedan(a de dispersie pe o
Iazä a storuluiu;

s
Z
2
-impedan(a de dispersie pe Iazä a rotorului în miscare.
In consecin(ä, pentru urmärirea comportärii unei masini asincrone,
este suIicient sä se considere câte o Iazä din stator si rotor. Ecua(ia
solena(iilor în complex pentru înIäsurärile poliIazate simetrice, când se
considerä doar amplitudinea armonici Iundamentale va Ii:
01 1 1 1 2 2 2 2 1 1 1 1
I K N m I K N m I K N m
B B B
= + (2.10)
Pentru t.e.m. induse de câmpul principal în înIäsuräri avem:
h B h s e
h B h e
K N js j U
K N j j U
u ÷ = + ÷ =
u ÷ = + ÷ =
2 2 1 2 2 2
1 1 1 1 1 1
e e
e e
(2.11)
Pe baza celor prezentate ecua(iile masinii asincrone devin:
01 1 1
01 2
1 1 1
2 2 2
1
2 2 2 2
1 1 1 1
I Z U
I I
K N m
K N m
I
I Z U U
I Z U U
m e
B
B
s s e
e
÷ =
= +
÷ =
+ ÷ =
(2.12)
Fig.2.13. Reprezentarea
schematicä a masinii
asincrone.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
54
În sistemul (2.12) ecua(iile în care intervine indicele s corespund
Irecven(ei rotorice .
1 2
sf f = Presupunând rezisten(a reostatului inclusä în
rezisten(a înIäsurärii rotorice, se poate
considera în ecua(ii . 0
2
= U Pentru a
avea aceiasi Irecven(ä în stator si
rotor, se înlocuieste rotorul masinii
reale printr-un rotor imobil Ia(ä de
stator, dar care conservä regimul de
Iunc(ionare al masinii . Din punct de
vedere matematic, opera(ia de
raportare este echivalentä cu
împär(irea prin s în ecua(ia de tensiuni
a rotorului
0
2 2 2
= ÷ I Z U
e
(2.13)
unde
2
2
2
jX
s
R
Z + = (2.14)
reprezintä impedan(a pe Iazä a
rotorului imobil, iar

h B e
K N j U u ÷ =
2 2 1 2
e (2.15)
Se pune condi(ia ca puterea mecanicä corespunzätoare rotorului real,
sä se regäseascä la rotorul imobil, sub Iorma unor pierderi pe o rezisten(ä
Iictivä dependentä de alunecare,

s
s
R m R
s
÷
=
1
2 2
(2.17)
Cu aceste transIormäri se ob(ine schema echivalentä a circuitului
rotoric imobil (Iig.2.14, b).

Raportarea rotorului la stator
Prin opera(ia de raportare se în(elege înlocuirea rotorului real cu unul
echivalent care are acelasi numär de Iaze, acelasi numär de spire si Iactor de
bobinaj ca statorul, si conservä în întregime regimul de Iunc(ionare al
masinii. Märimile rotorului raportat se noteazä cu indice prim, si pentru a
ob(ine ecua(iile masinii asincrone în acest caz, se au în vedere condi(iile
impuse (
1
/
2 1
/
2 1
/
2
, ,
B B
K K N N m m = = = ) si urmätoarele aspecte:
-expresiile t.e.m. induse pe o fazá ín rotorul real çi cel raportat,
Fig.2.14. Schema echivalentä a
unei Iaze: a) cu rotor real; b) cu
rotor echivalent.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
55
h B e
h B e
K N j U
K N j U
u ÷ =
u ÷ =
/
2
/
2 1
/
2
2 2 1 2
e
e
(2.19)
Se deIineste raportul de transIormare al tensiunilor,
2 2
1 1
B
B
U
K N
K N
K = (2.20)
1 2
/
2 e e U e
U U K U = = (2.21)
-condiþia de conservare a solenaþiilor la rotorul real çi cel raportat:
/
2
/
2
/
2
/
2 2 2 2 2
I K N m I K N m
B B
= (2.22)
Se deIineste raportul de transIormare al curen(ilor,
2 2 2
1 1 1
B
B
I
K N m
K N m
K = (2.23)
si rezultä pentru curentul raportat, respectiv ecua(ia solena(iilor expresiile:
01
/
2 1 2
/
2
1
I I I I
K
I
I
= + = (2.24)
-condi(ia de conservare a pierderilor în înIäsurarea rotorului real si
cel raportat:
2 /
2
/
2
/
2
2
2 2 2
I R m I R m = (2.25)
Prin prelucrare rezultä valoarea rezisten(ei rotorului raportat,
2
/
2
R K K R
I U
= (2.26)
-condi(ia de conservare a deIazajului dintre t.e.m. indusä si curent la
cele douä rotoare:
/
2
/
2
2
2
R
X
arctg
R
X
artctg = (2.27)
de unde rezultä valoarea raportatä a reactan(ei rotorului,
2
/
2
X K K X
I U
= (2.28)
Pe baza celor prezentate, în urma unor prelucräri simple, se ob in
ecua iile ma inii asincrone cu rotorul raportat la stator sub Iorma:
01 1
/
2 1
01
/
2 1
/
2
/
2
/
2
1 1 1 1
0
I Z U U
I I I
I Z U
I Z U U
m e e
e
e
÷ = =
= +
= ÷
+ ÷ =
(2.29)
Ecua(iile ob(inute sunt similare cu cele de la transIormator unde
avem secundarul raportat la primar. Din acest motiv se spune cä masina
asincronä generalizeazä transIormatorul. Pe lângä tensiuni, curen(i si numär
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
56
de Iaze, ca urmare a cuplajului înIäsurärilor primare si secundare prin câmp
magnetic învârtitor la masina asincronä se modiIicä si Irecven(a conIorm
rela(iei (2.4). In ecua(iile (2.29) au Iost considerate si pierderile în Iier,
pentru tensiunea electromotoare
1 e
U , similar ca la transIormator,
sh m sh m m m m
L K X L K R jX R Z
1
'
1
2
1
' '
1 1 1 1
, , e e = = + = (2.30)
Pe baza acestor ecua(ii se ob(in similar ca la transIormator schemele
echivalente în T si în H (cu circuitul de magnetizare scos la borne)
prezentate în Iigura 2.15.
Pentru schema echivalentá cu circuitul de magnetizare scos la borne (fig.2.15, b) se
defineçte coeficientul de corecþie:

m
Z
Z
C
1
1
1
1+ = (2.31)
Fig. 2.15. Schemele echivalente ale masinii
asincrone.

Diagramele Iazoriale corespunzätoare
schemelor echivalente din Iig.2.15, a, 2.15, b, se
reprezintä ca si pentru transIormator.
Prin intermediul schemelor echivalente
din Iig.2.15, comportarea masinii asincrone poate
Ii urmäritä pentru orice valoare +· < < · ÷ s .
Pentru s ÷ 1, rezisten(a de sarcinä 0 =
s
R si
0 =
mec
P (cum era de asteptat întrucât tura(ia
Fig.2.16.Diagrama
fazorial.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
57
masinii n ÷ 0). Este regimul de scurtcircuit al maçinii; pentru s ÷ 0,
rezisten(a · =
s
R si din nou 0 =
mec
P . Este regimul de mers ín gol ideal.
Curentul
10 1
I I = si masina absoarbe din re(ea o putere

Fe
p I R m P + =
2
10 1 1 10
(2.32)
sau neglijând pierderile în înIäsurarea statoricä

Fe
p P ~
10
(2.33)
La s ÷ 0, cuplul electromagnetic este nul si Iunc(ionarea este posibilä
doar prin antrenarea cu o masinä auxiliarä. Dacä la un motor asincron
Iunc(ionând în sarcinä cuplul rezistent la arbore devine nul, alunecarea s
scade cätre o valoare redusä numitä alunecare de mers ín gol. Masina
dezvoltä un cuplu electromagnetic redus, cât sä acopere pierderile. Este
regimul de mers ín gol real. Dacä se neglijeazä pierderile în înIäsurärile
masinii se poate considera cä puterea absorbitä este

v m Fe
p p P
+
+ ~
10
(2.34)

2.4. CUPLUL ELECTROMAGNETIC AL MAÇINII
ASINCRONE

În studiul Iunc(ionärii masinii asincrone prezintä o importan(ä
particularä caracteristica mecanicá M ÷ I(s). Având în vedere dependen(a
liniarä dintre alunecarea s si tura(ia n, putem deIini caracteristica mecanicá
si sub Iorma n÷I(M).
Fie pentru regimul de motor
1
P puterea
primitä din re(ea. Dupä ce sunt acoperite
pierderile
1 Cu
p în înIäsurärile statorice, pierderile
în Iier
Fe
p si pierderile suplimentare
s
p , puterea
rämasä
M
P numitä putere electromagnetiicä
(interioarä) se transmite prin intermediul
cuplajului magnetic dintre înIäsurärile statorice si
rotorice rotorului. În rotor sunt acoperite
pierderile în înIäsuräri
2 Cu
p si puterea
e
P
2
cedatä
pe la inele (în cazul general al prezen(ei unui
receptor în circuitul rotoric). Întrucât de regulä
Irecven(a în rotor
1 2
sf f = este Ioarte redusä se pot
neglija pierderile în Iierul rotoric.
Fig. 2.18. Bilan ul
energetic corespunzätor
regimului de motor.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
58
Puterea rämasä este transIormatä în putere mecanicá
mec
P din care
dacä se scad pierderile mecanice si de ventila(ie
v m
p
+
se ob(ine puterea
mecanicá utilá la arbore
2
P . Dacä se considerä conven(ia 0
2
= U , rezultä
0
2
=
e
P si rezultä

2
Cu mec M
p P P = ÷ (2.44)
Puterea
M
P transmisä prin întreIier prin intermediul câmpului
magnetic învârtitor de vitezä unghiularä
1
O si puterea mecanicä a rotorului
având viteza unghiularä O sunt
O = O = M P M P
mec M
,
1
(2.45)
Prin înlocuire în rela(ia (2.44) ob(inem,
2 '
2
'
2 1 1
2
) ( I R m p M
Cu
= = O ÷ O (2.46)
2 '
2
'
2
1
1
I
s
R m
M
O
= (2.47)
Curentul
//
2 1
/
2
* / 1 I c I ÷ = se determinä din schema echivalent în H
'
2 1 1
1
/
2
2
1
1
1
1
1
/
2
1
Z C Z
U
Z C Z C
U
C
I
+
÷ =
+
÷ = (2.50)
dacä se considerä .
1 1
C C ~ i se ine cont de valorile
/
2 1
, Z Z
( )
2
'
2 1 1
2
'
2
1 1
2
1 2 /
2
X C X
s
R
C R
U
I
+ +
|
|
.
|

\
|
+
= (2.51)
si cuplul electromagnetic devine

2 /
2 1 1
2
/
2
1 1
2
1
/
2
1
1
) ( X C X
s
R
C R
U
s
R
pm
M
+ +
|
|
.
|

\
|
+
=
e
(2.52)
Ecua(ia M ÷ I (s) nu prezintä discontinuitä(i si trece prin zero la s ÷ 0
si ±· = s . Pentru stabilirea valorilor extreme
k
M , prin rezolvarea ecua(iei
0 =
ds
dM
, se ob(ine alunecarea criticä
k
s corespunzätoare de Iorma
2 /
2 1 1
2
1
/
2 1
) ( X C X R
R C
s
k
+ +
± = (2.53)
Prin înlocuirea lui
k
s s = în (2.52) se ob(ine cuplul maxim (critic)
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
59
2 '
2 1 1
2
1 1
2
1
1 1
1
) (
2
X C X R R
U
C
pm
M
k
+ + ±
e
= (2.54)
Fig.2.19. Caracteristica mecanicá la maina asincroná ín cele douá variante:
a - curba M = f(s); b - curba n=f(M).

La Iunc(ionarea ca generator din (2.54) rezultä o valoare negativä
pentru
K
M cum era de asteptat, cuplul electromagnetic Iiind în acest regim
opus rota(iei. De asemenea, se constatä cä în valoarea absolutä cuplul
maxim corespunzätor Iunc(ionärii ca motor, este inIerior celui dezvoltat în
regim de generator.
Pe baza celor prezentate, putem deIini caracteristica mecanicä
naturalä,
¦
¹
¦
´
¦
=
=
=
=
0
) (
1 1
1 1
s
N
N
R
f f
U U
s f M sau
¦
¹
¦
´
¦
=
=
=
=
0
) (
1 1
1 1
s
N
N
R
f f
U U
M f n (2.55)
In Iigura 2.19 s-au reprezentat graIic aceste caracteristici si s-au
precizat regimurile de Iunc(ionare ale masinii.
Împär(ind ecua(iile (2.57), (2.58) se ob(ine forma canonicá (Iormula
lui Kloss) a caracteristicii M ÷ I (s). Pentru masini de puteri mijlocii si mari
unde
1
R este redus rezultând astIel:
s
s
s
s
M
M
k
k
k
+
=
2
(2.61)
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
60
În ecua(ia (2.61) simpliIicatä nu se cer cunoscute decât valorile
k k
s M , (indicate de regulä pentru Iiecare masinä) pentru a putea trasa
caracteristica mecanicä, si din acest motiv este utilizatä Irecvent în
ac(ionärile electrice.
Observatii. Zona Iunc(ionärii stabile a masinii ca motor corespunde
intervalului. Analog Iunc(ionarea stabilä în regim de generator este posibilä
în intervalul ( ). , 0
k
s ÷ Se deIineste capacitatea de supraíncárcare a unui
motor asincron ca Iiind raportul
N k
M M / = ì unde
N
M - cuplul nominal,
3 2 ÷ = ì .
2.4.1. Expresii simplificate pentru alunecarea i cuplul critic
Deoarece rezistena ínfáurárii statorului este neglijabilá ín raport cu
reactana de scurtcircuit, i tinãnd cont de expresiile scrise pentru alunecarea
criticá (2.53), respectiv cuplul critic (2.54) rezultá urmátoarele expresii
simplificate:
'
2 1
'
2
X X
R
s
k
+
± = (2.62)
'
2 1
2
1
1
1
2 X X
U pm
M
k
+
± =
e
(2.63)
-aspecte privind alunecarea criticá:
a) nu depinde de tensiunea de alimentare ) (
1
U f s
k
= ;
b) depinde liniar de rezisten(a totalä a circuitului rotoric ) (
'
2
R f s
k
= ;
c) este invers propor(ionalä cu Irecven(a tensiunii
|
|
.
|

\
|
=
1
1
f
f s
k
.
-aspecte privind cuplul critic:
a) depinde de pätratul tensiunii de alimentare ) (
2
1
U f M
k
= ;
b) nu depinde de rezisten(a circuitului rotoric ) (
'
2
R f M
k
= ;
c) este invers propor(ional cu pätratul Irecven(ei
|
|
.
|

\
|
=
2
1
1
f
f M
k
.
2.4.2. Caracteristicile mecanice
La masina asincronä, în raport cu märimea care se modiIicä se
deIinesc urmätoarele tipuri de caracteristici mecanice artiIiciale:
1.Caracteristicile mecanice artificiale de tensiune
¦
¹
¦
´
¦
=
=
=
=
0
) (
1 1
1 1
s
N
N
R
f f
U U
s f M sau
¦
¹
¦
´
¦
=
=
=
=
0
) (
1 1
1 1
s
N
N
R
f f
U U
M f n (2.64)
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
61
Dacá se crete tensiunea de alimentare peste valoarea nominalá, i
frecvena se menine constantá ( .
1
'
1 1
const f si U U = | ), atunci din ecuaia de
tensiuni a statorului ín ipoteza neglijárii cáderilor de tensiune pe impedana
fazei,
h B e
K N f U U u = ~
1 1 1 1 1
2 t (2.65)
rezultä o crestere a satura(iei magnetice a masinii ceea ce determinä o
crestere substan(ialä a curentului de magnetizare.
In aceste condi(ii capacitatea de încärcare a masinii reduce mult, deci
posibilitatea cresterii tensiunii de alimentare nu se recomandä. Dacä se
micsoreazä tensiunea de alimentare nu mai sunt probleme cu satura(ia, si din
rela(ia (2.63) observäm o reducere pronun(atä a cuplului critic.
Fig.2.21. Caracteristicile mecanice artiIiciale de tensiune.
2.Caracteristicile mecanice artificiale reostatice
¦
¹
¦
´
¦
>
=
=
=
0
) (
1 1
1 1
s
N
N
R
f f
U U
s f M sau
¦
¹
¦
´
¦
>
=
=
=
0
) (
1 1
1 1
s
N
N
R
f f
U U
M f n (2.66)
Fig.2.22. Caracteristicile mecanice artiIiciale reostatice.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
62
În Iig.2.22 sunt reprezentate caracteristicile mecanice artiIiciale
reostatice. In cazul varia(iei rezisten(ei suplimentare din circuitul rotorului
în baza rela(iilor (2.62) si (2.63) observäm modiIicarea alunecärii critice în
timp ce cuplul critic se pästreazä constant.

4.Caracteristicile mecanice artificiale de tensiune çi frecvenþá
¦
¹
¦
´
¦
=
=
=
=
0
) (
1 1
1 1
s
N
N
R
f f
U U
s f M sau
¦
¹
¦
´
¦
=
=
=
=
0
) (
1 1
1 1
s
N
N
R
f f
U U
M f n (2.69)
Dacä se alimenteazä masina de la o sursä de tensiune si Irecven(ä
variabile astIel ca . /
1 1
ct f U = rezultä un cuplul . ct M
k
~ , respectiv dacä
raportul . /
1
2
1
ct f U = rezultä o putere . ct P
M
~ , (dacä se poate neglija
rezisten(a
1
R Ia(ä de )
'
2 1 1
X C X + , iar
k
s se modiIicä în limite largi..
Fig.2.24. Caracteristicile mecanice artiIiciale de tensiune si Irecven(ä:
a) la cuplu constant, b) la putere constantä.

Observaþie: Regimul de bazä al masinii asincrone este cel de motor
si corespunde alunecärilor cuprinse între 0 si 1. Zona Iunc(ionärii stabile
este pentru . 0 > > s s
k
În mod normal alunecarea corespunzätoare sarcinii
nominale )% 4 1 ( ÷ =
N
s , iar )% 24 6 ( ÷ =
k
s (ciIrele mai mari se reIerä la
motoarele de putere mai micä). Din valorile prezentate se constatä cä tura(ia
motorului asincron variazä relativ pu(in cu încärcarea.
Comportarea ca motor a masinii asincrone este deIinitä de
caracteristicile de pornire, Iunc(ionare, reglare si Irânare.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
63
2.5. PORNIREA MOTORULUI ASINCRON
Analizäm metodele de pornire cu ajutorul urmätorilor indici tehnico-
economici:
-
N p p
I I K = curentul speciIic de pornire
-
N p M
M M K = cuplul speciIic de pornire,
- ,
p
t durata procesului de pornire,
-pierderile de energie în înIäsuräri,
-încälzirea înIäsurärilor,
-caracteristica n ÷ I (t), etc.
La pornire, pe lângä regimul tranzitoriu mecanic determinat de
varia(ia tura(iei masinii, se stabileste si un regim tranzitoriu electromagnetic
condi(ionat de varia(ia curen(ilor si Iluxurilor.
Vom în(elege în continuare prin curentul de pornire, componenta
periodicä a curentului de scurtcircuit, datä de rela(ia:
2 /
2 1
2 /
2 1
1
1
1
1
) ( ) ( X X R R
U
Z
U
I
sc
p
+ + +
~ = (2.78)

2.5.1. Pornirea motorului asincron cu rotor bobinat
Masina asincronä cu rotorul bobinat conectat în scurtcircuit si
alimentatä la tensiune nominalä, ca urmare a rezisten(ei rotorice
/'
2
R reduse,
dezvoltä un cuplu electromagnetic de pornire relativ redus. De asemenea,
curentul de pornire (2.78) limitat de rezisten(ele înIäsurärilor si reactan(ele
de dispersie depäseste de multe ori (5-7 ori) curentul nominal.
Condi(ia de reducere a curentului de pornire simultan cu asigurarea
unui cuplu de pornire suIicient de mare, este asiguratä prin conectarea la
inele a unui reostat de pornire
p
R conIorm schemei electrice din Iig.2.29,a.
În baza conven(iei, rezisten(a suplimentarä
p
R se considerä
înglobatä în rezisten(a înIäsurärii rotorice si determinä o crestere a
rezisten(ei
/
2
R . Aceasta are ca urmare reducerea curentului de pornire
p
I
1
. În
acelasi timp creste alunecarea criticä (rela(ia 2.62) si caracteristica mecanicä
se modiIicä astIel încât cuplul de pornire creste (Iig.2.29, b). Se poate
introduce o rezisten(ä suplimentarä astIel, încât sä se ob(inä 1 =
k
s , când la
pornire motorul dezvoltä cuplul maxim.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
64
Toate caracteristicile ridicate pentru 0 =
p
R sau la alte tensiuni si
frecvente sunt caracteristici mecanice artificiale.
Fig.2.29. a) conectarea reostatului de pornire la inele rotorice; b) varia ia
cuplului la pornirea reostaticä a motorului asincron.

În momentul conectärii motorului la re(ea, rezisten(a reostatului de
pornire este maximä. Fie A (Iig.2.29,b) punctul pe caracteristica mecanicä
artiIicialä corespunzätoare.
Întrucât cuplul de pornire este superior cuplului rezistent, masina
inträ în tura(ie si punctul de Iun(ionare descrie caracteristica în sensul
säge(ii. Cu cresterea tura(iei cuplul electromagnetic scade si corespunzätor,
se reduce si accelera(ia rotorului. Aproximând
'
2 1
I I ~ din (2.51) rezultä cä
pe mäsurä ce masina inträ în tura(ie, se reduce si curentul absorbit din re(ea.
Când curentul rotoric a atins o valoare minimä datä (când cuplul
electromagnetic ob(ine valoarea corespunzätoare punctului a ), se
scurtcircuiteazä o parte din rezisten(a
p
R si punctul de Iunc(ionare sare pe
altä caracteristica în B.
Corespunzätor valorii sporite a cuplului, motorul este accelerat în
continuare. În punctul b se scurtcircuiteazä o nouä treaptä din rezisten(a
p
R ,
asistäm la o nouä crestere a cuplului si curentului si în consecin(ä a tura(iei
masinii s.a.m.d. pânä ce se ajunge pe caracteristica naturalä când reostatul
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
65
p
R este complet scurtcircuitat. Punctul de Iunc(ionare descrie
caracteristica mecanicä naturalä si se Iixeazä în F unde .
r
M M =
De obicei treptele de rezisten(ä se dimensioneazä astIel, încât pe
durata pornirii, curentul rotoric (cuplul dezvoltat de motor) sä varieze între
limite prestabilite
max min p p
I I ÷ , unde
N p
I I ) 2 , 1 1 , 1 (
min
÷ = , respectiv
N p
I I ) 0 , 2 8 , 1 (
max
÷ = . Din cele prezentate rezultä cä prin modiIicarea
potrivitä a rezisten(ei
p
R se pot asigura la un motor cu rotor bobinat valori
mici pentru
p
K si valori mari pentru
M
K , rezultând indici tehnico-economici
de pornire buni.
Desi motorul cu rotor bobinat are o construc(ie mai complicatä
determinatä de prezen(a înIäsurärii pe rotor, principalul avantaj al acestuia
este acela cä asigurä cupluri de pornire Ioarte mari. Reostatul de pornire
poate Ii metalic, cu räcire în aer sau ulei, sau cu lichid.

2.5.3. Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul
ín scurtcircuit
2.5.3.1. Pornirea prin conectare directá la reþea
Se aplicä la motoarele de puteri mici si mijlocii (sub 80 kW la
motoare în construc(ie normalä). Cuplul si curentul de pornire al motorului
în acest caz sunt:

( )
2 '
2 1 1
2
'
2 1 1
2
1
'
2
1
1
) ( X C X R C R
U R pm
M
pd
+ + +
=
e
(2.92)
( ) ( )
2
'
2 1 1
2
'
2 1 1
1 '
2 1
X C X R C R
U
I I I
pd
+ + +
= ~ = (2.93)
Pentru valorile uzuale ale parametrilor la aceste motoare, se ob(in
valori mari ale curentului (curentul de pornire Iiind curentul de scurtcircuit),
N pd
I I ) 8 5 ( ÷ = si cupluri relativ mici,
N pd
M M ) 3 , 1 1 , 1 ( ÷ = .Dacä re(eaua de
alimentare suportä socul de curent, pornirea prin conectare directä la re(ea
este cea mai simplä.

2.5.3.2. Pornirea cu autotransformator
Potrivit acestei metode motorul asincron este alimentat cu o tensiune
redusä. Se micsoreazä pe aceastä cale socul de curent din re(ea, dar se
reduce corespunzätor si cuplul de pornire. Notäm curentul si cuplul de
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
66
pornire corespunzätori acestei metode cu
pA pA
M I , . Fie pentru schema din
Iig.2.31, , ,
1 pA
I U tensiunea si curentul pe partea primarä a
autotransIormatorului,
pm m
I U , tensiunea si
curentul la bornle motorului.
Corespunzätor raportului de
transIormare K al autotransIormatorului,
avem
pA pm m
KI I U
K
U = = ,
1
1
(2.94)
Pentru o în(elegere mai usoarä si o
compara(ie mai bunä, vom raporta indici de
pornire ai acestei metode la metoda cea mai
uzualä, cuplarea directä la re(ea.
La pornirea cu autotransIormator
cuplul si curentul vor Ii:
pd pA
M
K
M
2
1
=
pd pA
I
K
I
2
1
= (2.98)
Se observä cä prin introducerea
autotransIormatorului, coeIicien(ii
p M
K K , se
reduc în aceeasi mäsurä. În practicä se alege
raportul de transIormare K al autotransIormatorului, încât sä se ob(inä
pentru
p M
K K , valori convenabile.
Ini(ial autotransIormatorul este pus pe pozi(ia minimä. Sub ac(iunea
cuplului dezvoltat de motor, rotorul accelereazä determinând o scädere a
curentului si cuplul. Când curentul ajunge la valoarea minimä impusä este
necesarä trecerea pe o treaptä superioarä de tensiune. Procedeul continuä
pânä când se ajunge la tensiunea nominalä când masina este cuplatä la re(ea
si autotransIormatorul este scos din Iunc(iune.

2.5.3.3. Pornirea cu bobine de reactaná
In momentul pornirii, datoritä curentului mare absorbit de motor, pe
bobinä apar caderi de tensiune, rezultând astIel la bornele motorului o
tensiune redusä de Iorma
9 , 0 8 , 0 ,
1
÷ = = o o unde U U
m
(2.99)
Fig.2.31. Pornire cu
autotransIormator.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
67
Cuplul si curentul de pornire corespunzätori acestei metode se
noteazä
pX pX
M I , si au valorile:
In mod similar se Iace compara(ia cu metoda de cuplare directä la
re(ea, comparându-se indici de pornire cu metoda
direct :
pd pX
M M
2
o =
pd pX
I I o = (2.103)
Solu(ia utilizärii unei bobine de reactan(ä
(Iig.2.32), pentru limitarea socului de curent din
re(ea, este mai simplä si mai ieItinä decât cea cu
autotransIormator. Se observä o scädere mai rapidä a
lui
M
K , ceea ce reprezintä un dezavantaj al metodei.
Dupä intrarea în tura(ie se închide întreruptorul
f
K ,reactan(a este scurtcircuitatä si motorul este
alimentat la borne cu întreaga tensiune.

2.5.3.4. Pornirea stea-triunghi
Metoda este aplicabilä la motoarele care în mod normal Iunc(ioneazä
cu înIäsurarea primarä în conexiune triunghi. Motorul este alimentat la retea
cu înIäsurarea primarä conectatä în stea. Curentul de pornire
py
I este si
curentul de Iazä

sc
N
fy py
Z
U
I I
1
1
3
= = (2.104)
La pornirea cu înIäsurarea primarä în conexiune triunghi, curentul de
Iazä va Ii

sc
N
f
Z
U
I
1
1
=
A
(2.105)
si curentul de pornire absorbit din re(ea

sc
N
f p
Z
U
I I
1
1
3
3 = =
A A
(2.106)
Comparând rela(iile (2.104), (2.106) se ob(ine

3
1
=
A p
py
I
I
(2.107)
Întrucât tensiunea de Iazä la conexiunea stea a înIäsurärilor este de
3 ori mai micä, va rezulta,
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
68
3
1
3
1
= ¬ =
A A
M
M
U
U
y
f
fy
(2.108)
CoeIicien(ii
p M
K K , se reduc la conexiunea stea de acelasi numär de
ori si metoda analizatä apare ca un caz particular al pornirii cu tensiune
redusä. Întrucât cuplul electromagnetic de pornire al motorului prin trecerea
la conexiunea stea se reduce sensibil, metoda este aplicabilä doar la pornirea
în gol sau în cu sarcin redus. Dupä ce masina a intrat în tura(ie, se trece
comutatorul pe pozi(ia triunghi.
Fig.2.33. Pornire cu comutator stea-triunghi. a)- schema de legáturi; b) -
curbele de variaie ale curentului i cuplului la pornirea stea-triunghi.

2.5.4. Ímbunátáþirea condiþiilor de pornire ale
maçinii asincrone cu rotor ín scurtcircuit
Masina asincronä cu rotorul în scurtcircuit în construc(ie normalä,
dezvoltä în general un cuplu de pornire redus, la un curent de pornire relativ
important.
Fig.2.34. Forme de crestäturi rotorice:
a - pentru colivii normale; b,c - pentru rotoare cu eIect
pelicular (cu bare înalte respectiv cu dublä colivie).
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
69
Acesta este un aspect dezavantajos la Iunc(ionarea masinii ca
motor, mai ales în cazul unor porniri grele. În vederea îmbunätä(irii
perIorman(elor la pornire, se construiesc masini asincrone cu colivia
rotoricä în construc(ie specialä, statorul rämânând neschimbat.

2.5.4.1. Motorul asincron cu rotor cu bare ínalte
La acest motor barele coliviei rotorice au înäl(imea mult mai mare în
raport cu lä(imea
Cu Cu
b h ) 10 6 ( ÷ = , iar liniile câmpului magnetic de dispersie
al crestäturii sunt repartizate neuniIorm pe înäl(imea crestäturii (Iig.2.36, a).
Pätrunderea câmpului electromagnetic în bara rotoricä este
condi(ionatä de märimea Irecven(ei
2
f . La partea inIerioarä Iluxurile
magnetice care înlän(uie bara sunt mai mari, iar în partea superioarä
Iluxurile magnetice mai mici.
Fig.2.36. a-barä înaltä si câmpul de dispersie al crestäturii;
b-reparti(ia densitä(ii de curent în barä; c-diagrama Iazorialä
pentru t.e.m. induse si Iluxurile aIerente.

Ca urmare, în pär(ile inIerioare ale barei se induc t.e.m. mai mari, iar
în pär(ile superioare se induc t.e.m. mai mici. Uzând de diagrama de Iazori
din Iig.2.36, c se poate vedea cä Iluxul rezultant util din întreIier
h
| induce
în barele rotorului t.e.m.
2 e
U în urmä cu
o
90 .
Deoarece la pornire Irecven(a curentului rotoric este mare, rezisten(a
barei rotorului se neglijeazä în raport cu reactan(a de scäpäri. Atunci
curentul
2
I stabilit în barä va Ii deIazat în urmä cu
o
90 Iatä de t.e.m. indusä,
si va determina un Ilux de scäpäri din crestäturä
2 o
| în Iazä cu acesta.
T.e.m.
2 o e
U indusä în barele rotorului de Iluxul magnetic de scäpäri al
crestäturii, va Ii deIazatä cu
o
90 în urmä.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
70
Se observä cä cele douä t.e.m. induse sunt opuse, si curentul într-o
por(iune a barei va Ii determinat de diIeren(a
2 2 o e e
U U ÷ . De aceea, curentul
care se va stabili în barä este mai mic în por(iunile inIerioare si mai mare în
por(iunile superioare. Prin urmare curentul este împins spre partea
superioarä a barei, si se produce prin urmare
reIularea acestuia. EIectul de reIulare a curentului se
întâlneste la toate tipurile de colivii, dar pentru
conductoare cu înäl(imea de 10-15 mm, acest eIect
nu este pronun(at.
Se poate admite pe baza reparti(iei densitä(ii
de curent ob(inute, cä la pornirea motorului, curentul
rotoric se stabileste doar pe por(iunea superioarä a
barei, deci printr-un conductor de sec(iune mai micä
(Iig.2.37). În consecin(ä, la pornire are loc a crestere
a rezisten(ei rotorului si o scädere a reactan(ei.
Pe mäsurä ce motorul inträ în tura(ie,
Irecven(a
2
f scade, câmpul electromagnetic pätrunde
în barä într-o mäsurä din ce în ce mai mare si
neuniIormitatea reparti(iei densitä(ii de curent se
reduce. La tura(ia nominalä, curentul se repartizeazä
practic uniIorm (curba 2 Iig.2.36, b), rezisten(a barei se reduce iar reactan(a
de dispersie creste ca urmare a cresterii permean(ei pe calea câmpului de
dispersie.
Cresterea rezisten(ei
'
2
R ca urmare a eIectului pelicular, determinä
märirea cuplului de pornire ca si la motoarele cu rotorul bobinat.
Motorul asincron cu bare înalte dezvoltä un cuplu de pornire
N p
M M ) 5 , 1 2 , 1 ( ÷ = , superior celui dezvoltat de motorul cu colivie normalä.
Câmpul de dispersie rotoric este mai mare decât la o masinä în
construc(ie normalä si în consecin(ä randamentul si Iactorul de putere la
Iunc(ionarea în sarcinä capätä valori mai mici. Scade de asemenea
capacitatea de supraîncärcare a masinii.

Fig.2.37. EIectul
de reIulare a
curentului în
barä.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
71
Fig.2.42. Curbele cuplului si curentului în Iunc(ie de
tura(ie pentru diverse tipuri de colivii.

2.6. CARACTERISTICILE DE FUNCÞIONARE
ALE MOTORULUI ASINCRON
Caracteristicel de Iunc(ionare ale motorului asincron se deIinesc:
¹
´
¦
=
=
=
N
N
f f
U U
P f M n s I P
1 1
1 1
2 1 1 1
) ( , cos , , , , , , ¢ q
Alura curbelor pentru un motor cu rotorul în scurtcircuit este
reprezentatä în Iig.2.43 unde s-au mai reprezentat si caracteristicile
) ( , ,
2 1 1
P f s I P = . Se observä cä tura(ia masinii variazä în limite restrânse cu
puterea utilä
2
P , adicä motorul are o caracteristicá de turatie rigidä.
Curba randamentului repetä Iorma celor ob(inute la transIormator si
masina de curent continuu. Valoarea maximä a randamentului se ob(ine
pentru . ) 75 , 0 6 , 0 (
2 2 N
P P ÷ = ia valori între %. 90 85÷
Curba ) ( cos
2 1
P f = ¢ este similarä ca alurä caracteristicii
randamentului. Pentru 0
2
= P (la mersul în gol), Iactorul de putere este cum
s-s arätat, de valoare redusä. El creste cu puterea utilä si devine maxim în
jurul puterii nominale.
La motoarele de puteri mijlocii, ridicarea caracteristicilor de
Iunc(ionare se Iace de regulä prin încärcarea în sarcinä. Se presupun
cunoscute pierderile mecanice si de ventila(ie si pierderile în Iier, separate
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
72
dintr-o probä de mers în gol precum si rezisten(a
1
R mäsuratä pe masina în
stare caldä. Se mäsoarä pentru Iiecare încärcare puterea absorbitä
1
P ,
curentul
1
I , alunecarea s si se calculeazä
1 1 1
1
1
cos
I U m
P
= ¢ .
Fig.2.43. Caracteristicile de Iunctionare ale motorului asincron.

2.7. REGLAREA TURATIEI MOTORULUI ASINCRON
ModiIicarea tura(iei unui motor asincron, se realizeazä în general cu
diIicultate. Desi motorul asincron este mai simplu si mai robust decât
motorul de curent continuu, din punctul de vedere al reglajului de tura(ie,
este concurat de acesta.
Analizä metodele de reglare a vitezei cu ajutorul urmätorilor indici
tehnico- economici:
1. Gama de reglare a vitezei
min max
/ n n = ¸
2. Domeniul reglajului
3. Caracterul reglajului
4. Aspectul energetic

2.7.1. Reglarea turaþiei prin variaþia tensiunii i frecvenþei
Se utilizeaz un convertor static de Irecven(ä ce utilizeazä
componente electronice de putere.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
73
Pe baza rela(iilor (2.62), (2.63), dacä tensiunea de alimentare este
constantä ( .
1
ct U = ) si Irecven(a scade (
N
f f
1 1
< ), atunci cresc
k
s si
k
M . Dar,
conIorm rela(iei

h B e
K fN U U u = ~
1 1 1 1
2 t (2.109)
creste corespunzätor satura(ia masinii si în consecin(ä Irecven(a de
alimentare
1
f nu se poate reduce prea mult. Dacä
N
f f
1 1
> , atunci nu mai
sunt probleme cu satura(ia, dar scade cuplul critic ceea ce înseamnä o
reducere a capacitä(ii de supraîncärcare a masinii.
Dacä modiIicarea Irecven(ei este înso(itä de modiIicarea tensiunii,
astIel ca .
1
1
ct
f
U
= , atunci gradul de satura(ie magneticä este acelasi pe toatä
plaja de varia(ie a tura(iei, caracteristicile mecanice pästreazä un cuplu
maxim constant si sunt de Iorma celor din Iigura 2.44, a.
Dacä se modiIicä Irecven(a si tensiunea astIel ca .
1
2
1
ct
f
U
= , scade
Iluxul util din masinä, caracteristicile mecanice pästreazä o putere constantä
si sunt cele din Iigura 2.44, b.
Fig.2.44. Caracteristicile mecanice n ÷ I (M) ob(inute
prin varia(ia Irecven(ei astIel ca .
1
1
ct
f
U
= , respectiv .
1
2
1
ct
f
U
=
In ambele situa(ii perIorman(ele tehnico-economice sunt bune, indici
de reglaj Iiind:
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
74
1.Gama de reglaj este 10 8
min
max
÷ = =
n
n
¸ .
2.Domeniul reglajului poate Ii monozonal sau bizonal; depinde ce
Irecven(a avem ca reIerin(ä.
3.Caracterul reglajului; majoritatea surselor asigurä o reglaj continuu de
tensiune si Irecven(a.
4.Aspectul economic: Sub aspectul investi(iei metoda este
dezavantajoasä deoarece sursa este scumpä, dar sub aspect energetic metoda
prezintä avantaj prin Iaptul cä sunt pierderi suplimentare mici.

2.7.2. Reglarea turaþiei prin variaþia tensiunii de alimentare
Din (2.62), (2.63) se constatä cä modiIicarea tensiunii
1
U schimbä în
limite largi cuplul critic
k
M , alunecarea
k
s rämânând aceeasi. În Iig.2.45
sunt reprezentate caracteristicile n÷I(M)
pentru diverse tensiuni
1
U . Pentru un
cuplu rezistent . ct M
r
= dat, se observä
cä scäderea tensiunii, determinä
scäderea tura(iei masinii. Tura(ia
maximä ce se poate ob(ine este
1 max
n n = , iar cea minimä
) 1 (
1 min k
s n n ÷ = si corespunde tensiunii
pentru care
r k
M M = .
Indici de reglaj:
1.Gama de reglaj este
33 , 1
1
1
min
max
=
÷
= =
k
s n
n
¸ .
2.Domeniul reglajului este
monozonal sub caracteristica mecanicä
naturalä.
3.Caracterul reglajului; majoritatea surselor asigurä o reglaj continuu
de tensiune.
4.Aspectul economic: Sub aspectul investi(iei metoda este
dezavantajoasä deoarece sursa este scumpä, dar sub aspect energetic metoda
este avantajoasä deoarece sunt pierderi suplimentare mici.

Fig.2.45. Caracteristicile
mecanice n÷I(M) ob(inute prin
varia(ia tensiunii de alimentare
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
75
2.7.3. Reglarea turaþiei prin schimbarea numárului de poli
Potrivit acestei metode în stator se plaseazä Iie douä înIäsuräri
independente, bobinate pentru numere diIerite de perechi de poli, Iie o
singurä înIäsurare la care prin modiIicarea conexiunilor sä se ob(inä numere
diIerite de perechi de poli.
Metoda se aplicä doar la motoarele cu rotorul în scurtcircuit pentru
care colivia prezintä automat numärul de poli ai înIäsurärii statorice.
În Iig.2.46 se aratä cum se poate trece de la p÷2 la p ÷ 1 modiIicând
conexiunile bobinelor unei înIäsuräri de Iazä. ÎnIäsurärile de Iazä astIel
modiIicate, se pot lega în stea sau triunghi la trecerea de la un numär de
perechi de poli la altul, încât solicitärile electrice si magnetice sä Iie
acceptabile în ambele situa(ii. În Iunc(ie de modul de conectare al bobinelor,
se ob(in motoare ce Iunc(ioneazä la cuplu constant sau la putere constantä.
Fig.2.46. Scheme principale de comutare a numärului
de poli în raportul 2:1.
Fig.2.47. Caracteristicile mecanice n÷I(M) ob(inute pentru
numär de poli diIeri(i.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
76
In Iigura 2.47 sunt prezentate caracteristicile mecanice ale unui
motor asincron cu numär comutabil de poli Iolosite utilizate în reglajul de
vitezä în douä situa(ii distincte: a) când se pästreazä cuplul constant, b) când
se men(ine puterea constantä.
Indici de reglaj la aceastä metodä sunt:
1.Gama de reglaj a vitezei este 3 2
min
max
÷ = =
n
n
¸ .
2.Domeniul reglajului poate Ii monozonal sau bizonal; depinde de
varianta care o consideräm ca reIerin(ä.
3.Caracterul reglajului: întrucât p nu poate Ii decât un numär întreg,
reglajul de tura(ie este în trepte.
4.Aspectul economic: Sub aspectul investi(iei metoda este
dezavantajoasä deoarece masina este mai scumpä prin Iaptul cä are o
construc(ie mai complicatä, dar sub aspect energetic metoda este
avantajoasä Iiind caracterizatä prin pierderi suplimentare mici.

2.7.4. Reglarea turaþiei prin introducerea de rezistenþe ín rotor
Potrivit acestei metode, aplicabilä la motorul cu rotor bobinat, se
conecteazä la inele un reostat simetric
ce introduce în circuitul rotoric o
rezisten(ä suplimentarä de reglare.
Caracteristicile mecanice ce se ob(in
sunt de Iorma din Iig.2.48. Cu cât
rezisten(a de reglare este mai mare, cu
atât creste alunecarea criticä (rel. 2.62).
Pentru un cuplu rezistent
. ct M
r
= modiIicând continuu rezisten(a
reostatului, se ob(ine în mod simplu o
plaje largä de reglare a tura(iei, ceea ce
reprezintä un avantaj esen(ial al
metodei.
Indici de reglaj sunt:
1.Gama de reglaj (limitatä din
cauza pierderilor care apar) 3 2
min
max
÷ = =
n
n
¸ . Datä Iiind simplitatea metodei,
Fig.2.48. Reglajul vitezei
prin metoda reostaticä.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
77
cu toate dezavantajele pe care le comportä, se utilizeazä Irecvent la
varia(ia tura(iei cu 20-25°.
2.Domeniul reglajului este monozonal sub caracteristica mecanicä
naturalä.
3.Caracterul reglajului, poate Ii continuu sau în trepte Iiind
dependent de rezisten(a de reglaj.
4.Aspectul economic: sub aspectul investi(iei metoda este
neeconomicä prin Iaptul cä reostatul de reglare, este dimensionat din punct
de vedere termic pentru Iunc(ionarea de duratä, deci este voluminos si
scumpeste instala(ia în ansamblu.
Sub aspect energetic metoda prezintä dezavantaj datoritä pierderilor mari de
energie în rotor.

2.8. REGIMUL DE GENERATOR AL MASINII ASINCRONE
Fie o masinä asincronä conectatä la re(eaua de tensiune
1
U
Iunc(ionând ca motor. Antrenând cu un motor auxiliar rotorul mainii la o
tura(ie
1
n n > , alunecarea s devine negativä si conIorm (2.52) cuplul
electromagnetic al masinii schimbä de semn, din motor devine un cuplu
rezistent.
Se observä cä la trecerea în generator, doar componenta activä a
curentului schimbä de semn, componenta reactivä rämânând în continuare
inductivä. Masina debiteazä puterea activä în re(ea dar absoarbe de la
aceasta o putere reactivä necesarä producerii câmpului magnetic.
Frecven(a tensiunii de la bornele generatorului conectat la o re(ea
exterioarä este Irecven(a re(elei. Dar masina asincronä poate Iunc(iona si ca
generator autonom, pe o retea proprie, dacä se asigurä printr-un mijloc
oarecare puterea de magnetizare necesarä.
Fie în Iig.2.51 masina asincronä conectatä împreunä cu o baterie de
condensatoare la un sistem comun de bare. Tensiunea ce se stabileste la
bornele masinii, apare în urma unui proces de autoexcita(ie ca si la
generatorul deriva(ie de curent continuu. Dacä masina prezintä un
magnetism remanent, în tura(ie se ob(ine un câmp magnetic învârtitor pe
cale mecanicä, si în consecin(ä în înIäsurarea statoricä apar tensiuni induse
de pulsa(ie e, dependente de tura(ia masinii. Corespunzätor curen(ilor ce se
închid prin bateria de condensatoare, apare câmpul magnetic de reac(ie al
indusului cu eIect magnetizant, de întärire a câmpului inductor remanent. În
consecin(ä, tensiunile induse în înIäsurarea statoricä cresc, procesul de
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
78
autoexcita(ie se ampliIicä si tensiunea
1
U la borne creste. Notând ca în Iig.
2.51
µ
I , curentul de magnetizare pe Iazä al masinii asincrone si
c
I curentul
prin bateria de condensatoare, avem
c
sh m
I
C
j U
I L L j I X X j U
e
e
µ o µ
1
) ( ) (
1
1 1 1 1
÷ =
+ = + ~
(2.112)
Dar reactan(a
1m
X corespunzätoare câmpului magnetic principal, se
modiIicä în limite largi cu satura(ia si curba ) (
1 µ
= I f U are alura cunoscutä a
unei caracteristici magnetice de maçiná electricá. Curba ) (
1 c
I f U =
reprezintä evident o dreaptä. Cum din Iig. 2.51 se vede cä
µ
= I I
c
, tensiunea
ce se stabileste la barele comune în absen(a receptorului (la mersul în gol),
este datä de intersec(ia în P (Iig. 2.52), a curbelor ) ( ), (
1 1 c
I U I U
µ
. Rezultä
de aici pe lângä necesitatea magnetismului remanent si a unei capacitä(i de
valoare convenabilä pentru a se realiza autoexcita(ia.
Cresterea tura(iei masinii, deplaseazä caracteristica ) (
1 µ
I f U =
deasupra si scade înclinarea dreptei ) (
1 c
I f U = Ia(ä de abscisä (curbele
reprezentate întrerupt în Iig. 2.52) si ca urmare tensiunea la bare datä de
punctul de intersec(ie
/
P , creste. Tot un eIect de crestere a tensiunii la bare
se ob(ine si prin cresterea la o tura(ie datä a capacitä(ii C.
Fig.2.51. Schema generatorului Fig.2.52. Autoexcita(ia
asincron auronom. generatorului asincron.

Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
79
La conectarea în sarcinä a generatorului autonom, tensiunea la
borne depinde într-o mäsurä importantä de caracterul receptorului. Dacä
acesta este capacitiv, introducerea lui este echivalentä cu cresterea
capacitä(ii de magnetizare C si tensiunea la bare creste. Dacä însä este
inductiv, capacitatea echivalentä la bare se reduce si tensiunea la borne
scade repede în sarcinä. Pentru un receptor rezistiv se ob(ine o situa(ie
intermediarä.
Concluzii. La Iunc(ionarea ca generator autonom, capacitä(ile C
necesare magnetizärii rezultä voluminoase si scumpe. În plus, pentru
pästrarea constantä a tensiunii la borne la Iunc(ionarea în sarcinä, este
necesarä modiIicarea continuä a acestor capacitä(i ceea ce este incomod.
Din aceste motive utilizarea masinii asincrone ca generator este limitatä.

2.9. FRÍNAREA MA§INII ASINCRONE
Se cunosc urmätoarele metode de Irânare:
-Irânarea recuperativä;
-Irânarea contracurent;
-Irânarea dinamicä.

2.9.1. Frãnarea recuperativá
O masinä asincronä trece din regim de motor în regim de Irânä
recuperativä atunci când cuplul rezistent de la arbore se transIormä în cuplu
activ si între(ine miscarea (instala(ii de ridicat si coborât greutä(i, cazul
vehiculelor ac(ionate cu motoare asincrone care coboarä o pantä, etc.).
Sä consideräm ca exemplu un vehicol care se depalseazä pe un
traseu orizontal, masina asincronä Iunc(ioneazä ca motor în punctul A pe
caracteristica mecanicä naturalä (Iig.2.53).
Fig.2.53. Caracteristici de Irânare recuperativä.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
80
Când se coboarä o pantä, atunci cuplul rezistent de la arbore se
transIormä în cuplu activ
a
M (dat de componenta tengen(ialä a greutä(ii) si
între(ine miscarea. Ca urmare, tura(ia creste, cuplul motor scade si puntul de
Iunc(ionare se deplaseazä pe caracteristicä.
Când s-a depäsit tura(ia de sincronism, adicä punctul de Iunc(ionare
a trecut în cadranul II, cuplul devoltat de masinä schimbä de sens si devine
cuplu de Irânare. Se ajunge la o Iunc(ionare stabilä în punctul B (Iig.2.53)
atunci când cele douä cupluri care ac(ioneazä în sensuri opuse se
echilibreazä, adicä
f a
M M = .
Dacä dorim sä realizäm o Irânare la o vitezä mai mare, atunci se
introduce o rezisten(ä de Irânare în circuitul rotorului, masina Iunc(ioneazä
pe caracteristici mecanice artiIiciale reostatice si pentru acelasi cuplu de
Iânare rezultä punctul B’etc.
Bilanþul de puteri: în acest regim masina transIormä puterea
mecanicä primitä pe la arbore de la mecanismul pe care-l Irâneazä, în putere
electricä si dupä acoperirea pierderilor din masinä putere rämasä este trimisä
în re(ea ca putere electricä activä. Sub acest aspect metoda de Irânare este
avantajoasä cäci Iace o recuperare de energie, dar prezintä dezavantajul cä
aceastä Irânare se realizeazä numai la tura(ii suprasincrone.

2.9.2. Frãnarea contacurent
Corespunzätor acestui regim alunecarea 1 > s , masina asincronä este
conectatä la re(ea iar rotorul este antrenat în sens invers Ia(ä de câmpul
magnetic învârtitor cu ajutorul unui motor auxiliar.
In concluzie, pentru a trece masina asincronä din regim de motor în
regim de Irânä electromagneticä sunt necesre urmätoarele opera(ii:
-se decupleazä înIäsurarea statorului de la re(a si se recupleazä având
douä Iaze inversate;
-simultan în circuitul rotorului se introduc rezisten(e de Irânare.
Rotorul masinii se deplaseazä în sens invers câmpul învârtitor si prin
urmare se ob(ine regimul de Irânä electromagneticä.
Dacä masina este cu rotorul bobinat, prin introducerea de rezisten(e
potrivite la inele, se ob(in caracteristici mecanice artiIiciale ce asigurä
cuplurile de Irânare necesare de valori pânä la
K
M si se reduc simultan si
curen(ii prin înIäsurärile masinii.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
81
Dacä masina este cu rotorul în scurtcircuit, pentru evitarea
curen(ilor periculosi, trecerea în regimul de Irânä electromagneticä trebuie
înso(itä de o reducere a tensiunii de alimentare.
In Iigura 2.55 se aratä în cazul unui motor cu rotor bobinat, trecerea
punctului de Iunc(ionare A de pe caracteristica mecanicä naturalä
corespunzätoare Iunc(ionärii ca motor, în punctul B situat pe caracteristicä
mecanicä de Irânare
1 f
R .
Fig. 2.54. Bilan(ul de puteri al Fig.2.55. Caracteristicile mecanice
masinii asincrone în regim de de Irânare contracurent (cadranul II)
Irânä contracurent. pentru diverse rezisten(e rotorice.

Cuplul electromagnetic ce se stabileste, contrar rota(iei, Irâneazä
masina determinând deplasarea punctului de Iunc(ionare pe caracteristicä
pânä la oprire. Se observä cä odatä cu scäderea tura(iei scade si cuplul de
Irânare. Dacä se doreste ca Irânarea sä Iie eIicientä, atunci când cuplul de
Irânare ajunge la o valoare minimä
min f
M , se micsoreazä rezisten(a de
Irânare, punctul de Iunc(ionare se mutä pe caracteristica
2 f
R , si determinä o
crestere a cuplului la valoarea maximä
max f
M , procedeul putând continua.
Dupä oprire, masina trebuie deconectatä de la re(ea, pentru cä altIel
reverseazä. Aceastä metodä de Irânare pânä la oprirea masinii asincrone,
este cea mai simplä si Iolositä.
Bilanþul de puteri: Întrucât rotorul este antrenat în sens contrar
câmpului învârtitor, masina primeste si putere mecanicä de la arbore. În
consecin(ä, la Iunc(ionarea ca Irânä electromagneticä, masina asincronä
apare dublu alimentatä din punct de vedere energetic.
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
82
Întreaga putere primitä este transIeratä rotorului si reostatului din
circuit, si transIormatä în cäldurä.

2.9.3. Frãnarea dinamicá
Potrivit metodei, maina este deconectatá de la reea i alimentatá ín
stator de la o sursá de curent continuu sau o instalaie redresoare, conform
uneia din schemele din fig.2.56.
Viteza de Irânare este condi(ionatä la masinile cu rotorul în
scurtcircuit, de märimea curentului continuu din înIäsurarea statoricä, iar la
masinile cu rotor bobinat în plus de rezisten(a conectatä la inele.
Fig.2.56. Scheme de Irânare dinamicä.
In Iigura 2.57 se aratä în cazul unui motor cu rotor bobinat, trecerea
punctului de Iunc(ionare A de pe caractersitica mecanicä naturalä
corespunzätoare Iunc(ionärii ca motor, în punctul B situat pe caracteristica
de Irânare
1 f
R .
Fig.2.57. Caracteristici de Irânare dinamicä.
Se observä cä datoritä cuplului de Irânare rezultä o scädere a tura(iei,
ceea ce determinä si scäderea cuplului de Irânare. In cazul cä se doreste o
Irânare rapidä, atunci când cuplul ajunge la valoarea minimä
min f
M , se
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
83
reduce valoarea rezisten(ei de Irânare, punctul de Iunc(ionare se mutä pe
caracteristica
2 f
R , si determinä o crestere a cuplului la valoarea maximä
max f
M , procedeul putând continua.
Bilanþul de puteri: întrucât rotorul este antrenat de mecanismul pe
care-l Irânäm, masina primeste putere mecanicä pe la arbore, o transIormä
în putere electricä si dupä acoperirea pierderilor din masinä puterea rämasä
este transIormatä în cäldurä pe rezisten(a de Irânare. Sub acest aspect
metoda de Irânare este avantajoasä deoarece nu consumä putere din re(ea.

2.10.2. Arborele electric fárá maçini de egalizare
În diverse situa(ii practice apare necesitatea ca douä masini
asincrone plasate la distan(ä una Ia(ä de alta, sä Iunc(ioneze cu tura(ii riguros
egale. Schema din Iig.2.60 asigurä pe cale electricä mersul sincron al
masinilor
I
M ,
II
M Iärä a Ii necesarä cuplarea mecanicä a rotoarelor si din
acest motiv se numeste schemá de arbore electric.
ÎnIäsurärile rotorice se conecteazä la acelasi reostat încât Iiecare
masinä în parte are înIäsurarea statoricä conectatä la o re(ea de Irecven(ä
1
f
si înIäsurarea rotoricä la o re(ea de Irecven(ä .
2
f Se stabileste aceeasi
alunecare s si masinile
I
M ,
II
M , de regulä identice, merg sincron.
Dacá încrcrile masinilor
I
M ,
II
M presupuse identice sunt aceleasi
unghiul dintre axele înIäsurärilor omoloage rotorice ce rotesc sincron este
nul, tensiunea rezultantä în circuitul rotoarelor de asemenea nulä si în
consecin(ä nu se stabileste un curent de circula(ie între masini. Cum prin
reostatul R curentul , 2
2 2 2 I II I
I I I I = + = masinile Iunc(ioneazä ca si cum ar Ii
independente, având la inele conectat un reostat de rezisten(ä 2R.
Fig.2.60. Schema de arbore electric simplu.
Dacá încrcrile masinilor
I
M ,
II
M devin neegale apare decalajul
axelor omoloage rotorice, si t.e.m. rezultantä în circuitul rotoarelor devine
diIeritä de zero. Corespunzätor se stabileste prin înIäsurärile rotorice un
Convertoare electromecanice I
__________________________________________________________________
84
curent de egalizare ce provoacä cupluri de sensuri opuse în cele douä
masini si anume un cuplu motor în masina mai încärcatä si un cuplu de
Irânare în masina mai descärcatä.
Pe aceastä bazä în Iinal cuplurile masinilor
I
M ,
II
M se egalizeazä
si tura(ia lor sincronä (cea corespunzätoare încärcärilor Iinale) se pästreazä.
Cuplul suplimentar ce se stabileste în prezen(a curentului de egalizare si
uniIormizeazä încärcärilor masinilor
I
M ,
II
M , se numeste cuplu
sincronizat (de egalizare).
Încärcärile diIerite, peste o anumitä limitä, ale masinilor
II I
T T , , nu
mai pot Ii compensate de cuplul sincronizant si legätura sincronä a
masinilor
I
M ,
II
M se rupe.
2.10.3. Arborele electric cu maçini de egalizare
În schema din Iig.2.61 cuplul motor este dezvoltat de masinile
I
M ,
II
M ce trebuie sä roteascä sincron, iar cuplul sincronizant este asigurat în
mod separat, de masinile asincrone auxiliare
II I
A A , ce au înIäsurärile
rotorice legate direct.
Fig.2.61. Schema de arbore electric cu masini de egalizare.

Cât timp încärcärile posturilor de lucru
II I
T T , sunt egale, tura(iile
masinilor
I
M ,
II
M sunt de asemenea egale si, ca mai sus, curen(ii de
circula(ie între rotoarele cuplate electric, nuli. Masinile
II I
A A , Iunc(ioneazä
ca masini asincrone cu rotorul deschis si nu dezvoltä nici un Iel de cupluri.
La dezechilibrul încärcärilor posturilor
II I
T T , , în rotoarele masinilor
auxiliare
II I
A A , se stabilesc curen(i si acestea dezvoltä, dacä se neglijeazä
pierderile, cuplurile egale si de sensuri opuse. Dacä masina
I
M este mai
încärcatä,
I
A va Iunc(iona ca motor descärcând-o par(ial, iar
II
A ca
generator, încärcând suplimentar masina
II
M astIel cä în Iinal, încärcärile ce
revin masinilor
I
M ,
II
M se egalizeazä. Avantajele stabilirii cuplului
sincronizant prin intermediul unor masini auxiliare, constä în Iaptul cä se
pot ob(ine valori
2 2
, f U mari si deci cupluri sincronizante importante Iärä
pierderi, deoarece masinile
II I
A A , sunt alimentate astIel ca rotoarele sä Iie
antrenate în sens invers câmpului magnetic învârtitor.