TEMA PROIECTULUI

:


ECHIPAMENTE
PENTRU REGLAREA SI
CONTROLUL PUTERII
HIDRAULICE.
ECHIPAMENTE
PENTRU CONTROLUL
DEBITULUI SI A
PRESIUNII













Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

2

CUPRINS:
ARGUMENT __________________________________________ 3
1.CE ESTE HIDRAULICA? _______________________________ 5
2.PROPRIETATILE LICHIDELOR HIDRAULICE ______________ 6
3.LOCUL HIDRAULICII IN INDUSTRIE ____________________ 13
4.CARACTERISTICI GENERALE ALE MECANICII FLUIDELOR SI
ACTIONARILOR HIDRAULICE __________________________ 14
5.APARATURA PENTRU REGLAREA PRESIUNII ___________ 22
6.APARATURA PENTRU REGLAREA DEBITULUI __________ 26
7.LUCRARI DE INTRETINERE A INSTALATIILOR HIDRAULICE
____________________________________________________ 32
8. ASIGURAREA CALITĂŢII IN SISTEMELE HIDRAULICE ________ 34
9. PRINCIPII ERGONOMICE LA LOCUL DE MUNCA ____________ 37
10. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII LA INSTALAŢIILE MECANICE
SUB PRESIUNE _______________________________________ 38
11. BIBLIOGRAFIE _____________________________________ 41
12.ANEXE ___________________________________________ 42







Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

3


ARGUMENT



Mecatronica-o stiinta integratoare
de granita

Mecatronica este stiinta de granita
care se ocupa cu studiul integrarii stiintelor
aplicative in vederea realizarii de
produse.Caracterul preponderent practic al
acestei stiinte este subliniat si de faptul ca
de abia dupa un deceniu de realizari in domeniu au aparut si primele abordari
teoretice,inclusiv adoptarea termenului de “mecatronica” de specialisti japonezi.
O definitie mai precisa si mai simplista a mecatronicii,si cu care sunt de accord
majoritatea specialistilor este urmatoarea:
MECANICA+ELECTRONICA+SOFTWARE=MECATRONICA
Alte stiinte care sunt utilizate in proiectarea produselor mecatronice
sunt:optica,ergonomia,tehnologia si chiar stiintele economice.











FLUXUL CARE INTEGREAZA MECATRONICA
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

4
Mecatronica a inceput sa se dezvolte in mod dinamic in anii 1980 perioada in care
era deja proaspat definita,iar conceptul suferea permanent perfectionari.A fost o perioada
de dezvolatare in directia obtinerii elementelor integrate,menite sa asigure pe deplin
controlul utilajelor,masinilor si sistemelor complexe.
Utilajele mecatronice sunt ansambluri care integreaza componenete simple sau
complexe ce indeplinesc diferite functii,actionand in baza unor reguli impuse.Principala
lor sarcina este functionarea mecanica,deci producerea de lucru mecanic util,iar in esenta
lor este posibilitatea de a reactiona inteligent,printr-un sistem de senzori,la stimulii
exteriori care actioneaza asupra utilajului luand decizii corespunzatoare pentru fiecare
situatie.
Domenii de aplicabilitate:
- Industria constructoare de masini:in tehnica automobilului, locomotivei,
aviatiei,navelor,imdustria usoara si alimentara,actionari si automatizari,
amortizoare,suspensii;
- Transporturi:principile de functionare ale celor mai multe mijloace de transport
sunt bazate pe legile hidraulice (vapoare,submarine, avioane,vehicule pe perna
de aer);
- Metalurgie:siderurgie,industrie grea,furnale ,laminoare,echipamente hidraulice
ale forjelor si preselor.
Ca o concluzie, se poate spune ca mecatronica este o sfera interdisciplinara a
stiintei si tehnicii care se ocupa in general de problemele mecanicii, electronicii si
informaticii,totusi, in ea sunt incluse mult mai multe domenii, care formeaza baza
mecatronicii, si care acopera multe discipline cunoscute,cum ar fi:electrotehnica, tehnica
de cifrare, tehnica microprocesarii informatiei, tehnica reglarii si altele.










Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

5




1.CE ESTE HIDRAULICA?

Notiuni generale despre hidraulica:
Hidraulica este stiinta care studiaza legile de echilibru si de miscare a fluidelor
din punctul de vedere al aplicatiilor in tehnica.Denumirea de hidraulica provine din
cuvintele grecesti “hidra:”-apa si “aulos”-tub.Notiunea a fost initial pusa in legatura cu
orga de apa(instument muzical in Grecia antica)unde caracteristicile sunetelor erau
realizate de inaltimea coloanelor de apa.
Hidraulica studiaza in principal lichidele care sunt fluide practic
incompresabile,ele nu au forma proprie,ci sunt perfect plastice la efortul de
compresiune.Lichidele in cantitati mici iau forma sferica,iar in cantitati mari iau forma
recipientului,avand o suprafata libera.
Lichidul de lucru din sistemele hidraulice este supus actiunii indelungate a unor
temperaturi,viteze si presiuni ridicate,variind in limite largi.
In aceste conditii mediul hidraulic trebuie sa raspunda unor cerinte
importante,cum ar fi:
- Sa aiba bune proprietati lubrifiante;
- Sa aiba rezistenta ridicata a peliculei;
- Sa aiba rezistenta termica si chimica ridicata;
- Sa nu degaje vapori la temperaturi obisnuite;
- Sa nu fie activ chimic in raport cu elementele sistemului;
- Sa aiba o variatie minima a vascozitatii in raport cu temperature;
- Sa aiba punct ridicat de inflamibilitate;
- Sa nu absoarba si sa nu formeze spuma;
- Sa aiba un continut minim de impuritati.
Lichidele de lucru utilizate in sistemele de actionare hidraulica se pot grupa in 3
categorii:
- Apa;
- Uleiuri minerale;
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

6
- Lichide sintetice.
Cele mai utilizate lichide sunt uleiurile minerale,care au o durata de viata ce este
determinata de calitatea lor,precum si de conditiile de lucru.In cazul unor instalatii care
functioneaza la temperaturi ridicate(metalurgie,siderurgie) mediul hidraulic utilizat este
metalul lichid care de regula este un aliaj eutectoid compus din 77% NATRIU si 23%
KALIU,punctul de topire este de -12°C,iar cel de fierbere este de 850°C.

2.PROPRIETATILE LICHIDELOR
HIDRAULICE
Principalele proprietati ale lichidelor hidraulice sunt:
1.Densitatea,reprezinta masa unitatii de volum:


] [
3
m
kg
V
m
= p

ρ-densitatea
m-masa
V-volum
Densitatea variaza cu temperatura si presiunea,dar pentru variatii mici se poate
considera constata.Valoarea densitatii influenteaza atat pierderile de presiune din sistem
cat si pierderele volumice(probleme de etansare pentru vascozitate mica).
Unitatea de măsură în Sistemul Internațional pentru densitate este kilogramul pe
metru cub (kg/m³),alte unități folosite sunt gramul pe centimetru cub (g/cm³), kilogramul
pe litru (kg/L) etc. Densitatea se notează de obicei cu litera grecească ρ (ro) sau cu
inițiala cuvântului, litera d.
2.Greutate specifica,reprezinta greutatea unitatii de volum:

g · = p ¸

γ -greutatea specifica
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

7
ρ –densitatea
g-acceleratia gravitationala
Greutatea specifică a unei substanțe se definește ca greutatea unei unități
de volum din acea substanță. Se notează cu litera greacă γ (gamma). Greutatea specifică
se calculează deci ca raportul dintre greutatea și volumul unui corp.Unitatea de
măsură în Sistemul Internațional este N/m³.
3.Vâscozitatea,este proprietatea fluidelor de a opune rezistenta la curgere,datorita
interactiunii intre particulele constituente.Ea este percepută ca o rezistență la curgere. În
acest sens, apa, cu viscozitate mică, este fluidă, în timp ce uleiul, cu viscozitate mare,
este vâscos. Toate fluidele reale sunt vâscoase, cu excepția celor superfluide.Un fluid
nevâscos este considerat fluid ideal.
Vâscozitatea uleiului variaza cu temperatura,fapt ce influenteaza pierderile
volumice si energetice din sistem.Influenta temperaturii trebuie luata in
considerare,deoarece transportul de energie intre pompa si motor are loc cu pierderi
ireversibile,insotite de degajare de caldura care modifica temperatura uleiului.
Vâscozitatea poate fi:
- dinamică: unde η este coeficientul de proporţionalitate din formula
tensiunii tangenţiale şi are ca unitate de măsură s Pa · :


dn
dv
n t =


- cinematică: unde υ este definiă ca raportul dintre vâscozitaea dinamică şi
densitatea fluidului şi are ca unitatea de măsură s m /
2
:

p
n
u =

- vâscozitatea convenţională Engler:se poate transforma în vâscozitate
cinematică şi are ca unitate de măsură gradul Engler, ˚E:

. / 10
31 , 6
32 , 7
2 6
s m
E
E
÷
·
|
.
|

\
|
°
÷ ° · = u

Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

8
Impărţind valoarea vâscozităţii dinamice a unui lichid la vascozitate dinamică a
altui lichid (lichidul de referinţă, apa) se obţine viscozitatea relativă.
Vâscozitatea poate fi masurata cu diferite tipuri de vâscozimetre:
- Vâscozimetre rotative-acestea determină vâscozitatea dinamică,ele pot
determina vâscozitatea unui fluid fără a avea nevoie de un fluid de
comparație,sunt folosite ca etaloane;
- Vâscozimetre cu element vibrator-acestea determină tot vâscozitatea
dinamică, dar au nevoie de o etalonare cu un fluid de comparație;
- Vâscozimetre cu capilară-acestea determină vâscozitatea cinematică,
prin compararea cu un fluid etalon. Sunt foarte precise, se folosesc în
laboratoare;
- Vâscozimetru Engler-acesta determină âvscozitatea cinematică, prin
compararea cu un fluid etalon, la curgerea printr-un orificiu.Principiul
este asemănător vâscozimetrelor cu capilară, iar valorile măsurate se
exprimă în grade Engler (ºE);
- Vâscozimetre cu bilă-acestea determină tot vâscozitatea cinematică, însă
necesită etalonare,se folosesc în tehnică.

Vâscozimetrul cu bilă tip Rheotest:
a).Descriere:
Vâscozimetrul cu bilă tip Rheotest (fig. 1) este format dintr-un tub de sticlă,
calibrat, vertical, pe care s-au trasat trei repere.Tubul de sticlă este prevăzut cu
dispozitive de închidere,are lungimea de 20 cm şi este montat într-o baie de sticlă, care
la rîndul ei este fixată pe un stativ de metal. La cele două extremităţi, tubul este prevăzut
cu dopuri şi capace, pe tub sunt trasate trei repere la distanţă de circa. 5 cm între ele.
Aparatul este prevăzut cu o trusă de bile. De obicei patru bile metalice şi doua de
sticlă,corespunzătoare unui anumit domeniu de vascozitate şi notate de la 1 la 6 (tabelul
nr. 1).
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

9
Tabelul 1.1
Tabelul 1.2


Fig. 1. Vâscozimetrul Rheotec KF 10
Părţile componente:
1. Stand;
2. Vâscozimetru;
3. Bulă de nivelare;
4. Şurub de reglare;
5. Roată de reglare unghiulară;
6. Tubul de cădere (bilă);
7. Suport superior;
Bilă
Diametru
[mm]
Greutate
[g]
Densitate
[g/cm
3
]
Constanta bilei
K
[mPa∙cm
3
/g]
1 15,590 4,597 2,3172 0,10075
2 15,591 4,424 2,2297 0,10110
3 15,553 16,061 8,1532 0,1321
4 14,996 14,392 8,1509 1,204
5 13,995 11,009 7,6703 6,694
6 10,995 5,430 7,8017 34,89
Unghiul de
înclinare (grade)
DIN 70 60 50
Multiplicator F 1 0,952 0,879 0,778
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

10
8. Suport inferior;
9. Baie de termoreglare;
10. Duză de admisie;
11. Suport termometru;
12. Capac;
13. Garnitura de etanşare;
14. Rulment;
15. Piuliţă.

b). Modul de lucru:
Înainte de a face determinarea se curăţă cu atenţie tubul de cădere, dopurile
acestuia şi bilele. Se umple tubul cu produsul de analizat, lasand un gol de circa 2 cm
până la marginea superioară. Eventualele bule de aer se îndepărtează cu o baghetă de
sticlă. Tubul este înconjurat de o baie circulara.
1. Se ajusteză şurubul (4) până la nivelarea bulei (3) ;
2. Se alimentează baia (9)de termoreglare prin diuza de admisie (10) cu apă la o
anumită temperatură ;
3. Se detemină densitatea lichidului de studiat cu ajutorul unui
densimetru(aerometru) şi se trece în tabel (
2
p ) ;
4. Se prelevează o mostră de lichid analizat şi se introduce în cilindrul de
cădere(6) asigurându-se etanşeitatea capacului inferior ;
5. Se setează poziţia roţii ungiulare de reglare pe una din poziţii ;
6. Se citeşte temperatura lichidului ambiental cu ajutorul termometrului şi se
notează valoarea (T) în tabel ;
7. Se aşează vâscozimentrul în poziţie normală de lucru ;
8. Se introduce bila în cilindrul de cădere 6 ;
9. Se eliberează bila în lichid;
10. Când bila ajunge în dreptul primului marcaj indicator se porneşte
cronometrul ;
11. Se măsoară timpul în care bila parcurge distanţă dintre două marcaje şi se
notează (t) în tabel ;
12. Se calculează cu ajutorul formulei (1) vâscozitatea dinamică (η) şi se trece
în tabel ;
13. Se efectuează trei măsurători consecutive la aceeaşi temperatură şi se
calculează valoarea medie a vâscozitătii dinamice (n ).
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

11
Vâscozitatea se calculează prin ecuaţia:

( ) F K t · · ÷ =
2 1
p p n

Unde:
η = vâscozitatea dinamică [mPa∙s] ;
t = timpul de coborâre de la suprafaţă la baza [s] ;
1
p = densitatea bilei [g/cm
3
];
2
p = densitatea fluidului [g/cm
3
];
K = constanta bilei [mPa∙cm
3
/g] ;
F = unghiul de înclinare.

c). Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor:
Se înregistrează valorile obţinute în urma determinărilor în tabelul 3.

Tabelul1.3
Lichid1
Densitatea
1
p
Densitata
2
p
Temp
T
Timpul
t
Vâscozitatea
η
Vâscozitatea
medie n



Lichid2
Densitatea
1
p
Densitatea
2
p
Temp
T
Timpul
t
Vâscozitatea
η
Vâscozitatea
medie n



Lichid3
Densitataea
1
p
Densitatea
2
p
Temp
T
Timpul
t
Vâscozitatea
η
Vâscozitatea
medie n



Lichid4
Densitataea
1
p
Densitatea
2
p
Temp
T
Timpul
t
Vâscozitatea
η
Vâscozitatea
medie n
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

12




4.Compresibilitatea,indicavariatia relativa a volumului unitar de lichid supus unei
variatii unitare de presiune.Este exprimata printr-un coeficient de compresiune relativa
sau prin modulul de elasticitate volumica E
v
.
] [ ], [ ] [
2
m
N
v
N
m
E = = |

|
1
=
v
E

Ca valori mediiale modulului de elasticitate la temperatura de 20°C si presiune
atmosferica se pot considera valorile:
- E
v
=(1,3……1,7) * 10
4
daN/cm
2
pentru uleiurile minerale
- E
v
=(0,8……1)* 10 daN/cm
2
pentru lichide sintetice
- E
v
=2,1 * 10
4
daN/cm
2
pentru apa
- E
v
=4 * 10
4
daN/cm
2
pentru glicerina
5.Punctul de aprindere, este temperatura la care vaporii de ulei se aprind.In
sistemele de actionare hidraulica acest punct de inflamabilitate nu are importanta prea
mare deoarece temperatura agentului motor in aceste sisteme este mult mai mica decat
temperatura de inflamabilitate a uleiului,in schimb la presele hidraulice pentru presare la
cald actionate cu ulei mineral este foarte importanta.
6.Puritatea agentului de lucru
Impurificarea uleiului cu substante care provin din afara(substante mecanice
ca:praf,nisip,particule de metal etc) are urmari grave putand duce la deteriorarea
elementelor hidraulice in miscare.Impuritatile se determina prin gravimetrie.
Uleiul se poate impurifica si cu produsi lichizi si in special cu apa.Prezenta ape
poate fi constanta si vizual,in unele cazuri,dupa culoarea tulbure pe care o da uleiurilor.






Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

13







3.LOCUL HIDRAULICII IN INDUSTRIE

Hidraulica are un vast domeniu de aplicabilitate,apa fiind un element
indispensabil vietii,primele asezari omenesti au fost conditionate de prezenta ei.
In timp au aparut primele lucrari hidrotehnice:diguri,stavilare,apeducte, sisteme
de irigatii.Mai tarziu rezervele mari de apa stranse in lacurile de acumu- lare sau canale
ai putut fi utilizate dupa dorinta pentru irigatii,navigatie,pentru scopuri industriale sau
energetice.
Domeniul de aplicabilitate al hidraulicii s-a extins considerabil,la ora actuala
neexistand nici o ramura a tehnicii unde sa nu isi gaseasca aplicabilitatea.
Exemple:
- Industria constructoare de masini:in tehnica automobilului,
locomotivei,aviatiei,navelor,imdustria usoara si alimentara,actionari si
automatizari,amortizoare,suspensii hidraulice,etc;
- Transporturi:principile de functionare ale celor mai multe mijloace de
transport sunt bazate pe legile hidraulice (vapoare,submarine,
avioane,vehicule pe perna de aer),de asemenea transportul fluidelor in
conducte si canale,transportul hydraulic si pneumatic al diferitelor
materiale in suspensie(pulberi,paste,grane);
- Metalurgie:siderurgie,in industria grea,de o importanta deosebita este
problema apei de racire la furnale ,laminoare,dispozitive hidraulice de
turnare a materialelor si maselor elastice,echipamente
hidraulice ale forjelor si preselor etc;
- Masini hidraulice:reprezinta de asemenea un domeniu vast de
aplicabilitate(turbine hidraulice sau eoliene,turbine de foraj,pompe de
diferite tipuri etc.).
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

14








4.CARACTERISTICI GENERALE ALE
MECANICII FLUIDELOR SI ACTIONARILOR
HIDRAULICE

1.Aspecte generale:
Energia mecanica produsa de masinile de forta este transmisa direct la parametrii
de baza(turatie si moment) nemodificati pentru antrenarea masinilor de lucru de uz
general.Pentru antrenarea,insa,a mecanismelor tehnologice ale masinilor de uz
specific,este necesara o veriga intermediara(transmisia)al carui rol este sa modifice
parametri de iesire ai masinii forta(avand in general,valori relativ rigide),pentru a adapta
valorile de intrare variabile,necesare mecanismelor tehnologice in cauza.
In continuare vom caracteriza transmisia de tip hidrostatic,care cuprinde in mod
invariabil,doua componente fundamentale(fig.2.1):pompa volumica 1,care transforma
energia mecanica preluata de masina de forta 2 in energie hidraulica care preponderenta
este energia potentiala(de presiune) si motorul hidrostatic 3,care reconverteste energia
hidostatica in energie mecanica,dar la parametri de baza modificati in raport cu
intrarea,energia pe care o preda mecanismului de lucru.








Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

15




Fig.2.1 Componentele transmisiei de tip hidrostatic
Transmisiile de tip hidrostatic pot fi de tip:actionare,comanda sau reglare
automata.
Transmisiile de tip actionare se caracterizeaza prin:
- Energii transferate mari(energii de lucru);
- Lant deschis de comanda,in sensul ca sistemul de actionare este sensibil
numai la comenzile de intrare x
i
(programatoare),ramanad indiferent la
efectele actiunii sale (marimea de reactie x
r
=0 si in cosencinta
comparatorul 5 nu exista,iar marimea de intrare in blocul de distributie 6
este e=x
i
).
Transmisiile de tip comanda se caracterizeaza prin:
- Energii transferate relativ mici(pentru semnale de comanda);
- Lant deschis de comanda;
- Element de executie 3 construit din camera de comanda a unui organ de
distributie(si nu dintr-un motor hidrostatic,ca in cazul actionarii).
Transmisiile de tip reglare automata se caracterizeaza prin:
- Energii transferate relativ mari(energii de lucru);
- Lant inchis de comanda, in sensul ca sistemul de actioanare este,de data
acesata,sensibil nu numaila comenzile de intrare x
i
(programatoare), ci si la
efectele actiunii sale,adica la evolutia marimii de iesire x
e
, convertita de
traductorul 7 intr-o marime de reacti
0 =
/
r
e
(in cosencinta datorita
actiunii comparatorului 5,marimea de intrare in blocul de distributie 6 este
e=x
i
-x
e
).
2.Legea fundamentala a masinilor hidraulice:
Aceasta lege rezulta din aplicarea legii generale de transformare-conservare a
energiei la procesul actiunii reciproce dintre mediul fluid si masina.Daca se iau in
considerare(fig.2.2) punctele caracteristice de pe fluxul mediului fluid:1,la intrarea in
masina si 2,la iesirea din aceasta,legea de de conservare a energiei poate fi exprimata
astfel:
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

16
E E l E
f f
A + + ± =
2 1

In care:
E
f1
,E
f2
-reprezinta energia continuta in unitatea de masa a mediului fluid,in punctul
1,respectiv 2;


- l -lucru mecanic elementar ce se introduce din afara intr-o unitate de masa a mediului
fluid,cu ajutorul masinii hidraulice de tip pompa
+l - lucru mecanic elementar ce se obtine spre afara dintr-o unitate de masa a mediului
lichid,cu ajutorul masinii hidraulice de tip motor;
E A -pierderea de energie a unitatii de masa a mediului fluid pe traseul 1-2.


Fig.2.2
3.Legea fundamentala a transmisiilor hidrostatice:
Aceasta lege exprima raporturile de transmitere-transformare a parametrilor
fundamentali(turatie,moment) de la masina de forta(n
i
,M
i
)la masina de lucru(n
e
,M
e
),de
catre masinile hidraulice ale transmisiei(fig.2.3) si se deduce din:
-Conservarea debitului pe traseul pompa1-motor hidraulic 2:
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

17

vol V
V
i e e e
n n V n V n Q
vol
n
n
2
1 1
1 1
= ¬ · = · =

-Conservarea puterii pe traseul masina de forta-masina de lucru:
tot i V
V
tot i n
n
e e e i i
M M M M n k M n k N
e
i
tot
n n
n
· = · = ¬ · · = · · =
1
2 1
Din relatiile de mai sus rezulta ca-la parametri constanti ai masinii de
forta(n
i
,M
i
)-se pot realiza,la nivelul masinii de lucru,parametrii(n
e
,M
e
)variabili,in
masura in care exista posibilitatea de a regla capacitatea masinii primare(V
1
)sau a
masinii secundare(V
2
)sau ambele capacitati.

Fig.2.3
4.Sisteme de actionare hidrostatica:aparate hidraulice si elemente
componente
Principalele componente ale sistemelor de actionare hidrostatice sunt:
- Pompele volumice(P
H
) – sunt ansamble care imprimă mediului hidraulic de
lucru energie hidrostatică caracterizată prin presiune (p
P
) şi debit (Q
P
). Ele
recepţionează energia mecanică produsă de o maşină de forţă şi caracterizată de
momentul M
i
şi turaţia n
i
şi o transformă în energie hidrostatică. Aproape toate
pompele sunt acţionate în mişcare de rotaţie.
- Motoarele hidrostatice (M
H
) – sunt ansamble care primesc energia hidrostatică
produsă de pompă (presiune X debit) şi o transformă în energie mecanică de
rotaţie (moment X turaţie) la motoarele rotative sau de translaţie (forţă X viteză)
la motoarele hidraulice liniare (cilindri de forţă), pentru antrenarea elementului
de executie(EE). Uneori aceleaşi ansamble pot fi atât pompe cât şi motoare,
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

18
depinzând de modul în care sunt montate. Unele pot funcţiona într-un singur
sens (nereversibile), altele în ambele sensuri (reversibile).
Din punct de vedere a variabilităţii debitului vehiculat se disting pompe şi motoare
cu debit constant şi cu debit variabil.
Simbolizarea pompelor şi motoarelor rotative hidrostatice este în tabelul 2.1.
Motoarele hidraulice rectilinii (cilindri hidraulici) sunt din punct de vedere
constructiv de tip cilindru - piston, motiv pentru care se mai numesc şi cilindri de forţă.

Pompe şi motoare rotative Pompe Motoare Pompe şi motoare
Cu debit constant, nereversibile


Cu debit constant, reversibile



Cu debit variabil, nereversibile


Cu debit variabil, reversibile

Tabel 2.1
Din punctul de vedere al modului în care se realizează acţionarea, respectiv al
modului în care agentul motor acţionează pe feţele pistonului, cilindri de forţă pot fi: cu
simplu sau cu dublu efect.
Din punct de vedere al raportului dintre diametrul tijei şi a pistonului, pot fi:
- cu diametrul pistonului mai mare decât diametrul tijei;
- cu diametrul pistonului egal cu cel al tijei, adică cu pistoane plunjer.
Simbolizarea cilindrilor hidraulici este indicată în tabelul 2.2.

Cilindri hidraulici Simbolizare în schemă
Cu simplă acţiune, cu piston şi tijă unilaterală

Cu simplă acţiune, cu piston plonjor

Cu dublă acţiune şi tijă unilaterală

Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

19
Cu dublă acţiune şi tijă bilaterală

Tabel 2.2
- Elementele de distribuţie au rolul de a dirija agentul motor spre diferitele
conducte ale schemei hidraulice. Echipamentul de distribuţie al acţionării
hidrostatice este constituit din: robinete distribuitoare, distribuitoare cu bilă,
distribuitoare cu sertar (sertăraşe distribuitoare) şi supape de sens unic (supape de
blocare).
Sertăraşele distribuitoare sunt cele mai răspândite elemente de distribuţie din
sistemele de acţionare hidrostatică şi se întâlnesc într-o gamă variată de soluţii
constructive de aceea, simbolizarea lor va cuprinde pe lângă simbolul propriu-zis şi un
cod numeric exprimat printr-o fracţie ordinară unde la numărător se va înscrie numărul
căilor hidraulice racordate la distribuitor iar la numitor, numărul fazelor de lucru pe care
le poate realiza distribuitorul, astfel că 4/3 înseamnă că distribuitorul are 4 căi de
racordare şi 3 faze de lucru.
În tabelul 2.3 este indicată simbolizarea distribuitoarelor.
Tabel 2.3
Sertăraşe distribuitoare Simbolizare în schemă
Cu trei căi şi două poziţii de lucru

Cu patru căi şi două poziţii de lucru

Cu patru căi şi trei poziţii de lucru, cu centrul închis

Cu patru căi şi trei poziţii de lucru, cu centrul la
pompă

Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

20
Cu patru căi şi trei poziţii de lucru, cu centrul la tanc

Cu patru căi şi trei poziţii de lucru, cu centrul în
tandem


Simbolizarea comenzii pentru comutarea distribuitoarelor în altă fază de lucru, se
face printr-un dreptunghi alipit simbolului de bază (tabelul 2.4.), în dreapta sau în stânga
lui.













Tabel 2.4

- Echipamentul auxiliar al schemelor hidraulice se compune din: conducte,
filtre, acumulatoar, rezervor (tanc), schimbător de căldură.
1. Conductele asigură circulaţia agentului motor către diferitele elemente ale
schemei. Simbolizarea lor este redată în tabelul 2.5.

Conducte Simbolizarea
Conductă de lucru
Conductă de pilotare
Intersecţie de conducte cu racordare între ele

Felul comenzii Simbolul
Manuală

cu arc

Hidraulică

Pneumatică

Electromagnetică

Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

21
Intersecţie de conducte fără racordare

Tabel 2.5
2. Filtrele sunt elemente destinate purificării agentului motor. Ele au rolul să
reţină atât particulele mecanice cât şi produsele de oxidare din agent. Într-o
schemă hidraulică trebuie să existe minim trei filtre şi anume: filtrul de
umplere şi aerisire, filtrul pe conducta de aspiraţie a pompei şi un alt filtru
montat în schema hidraulică.
3. Acumulatoarele sunt elemente care înmagazinează o parte a energiei
hidrostatice furnizată de pompe, constituind pentru schema hidraulică o
rezervă de energie hidrostatică. Acestea se montează pe o derivaţie a
conductei de refulare a pompei. Scopul acumulatoarelor hidraulice este de
a prelua volume de lichid sub presiune şi de a le restitui ori de câte ori este
necesar.
4. Rezervorul (tancul) are rolul de a furniza agentul motor schemei
hidrostatice precum şi de a limita temperaturile de funcţionare ale acesteia.
Simbolizarea acestor elemente este redată în tabelul 2.6.

Filtru Acumulator Rezervor (tanc)


Tabel 2.6
5. Aparatele de măsură şi control au rolul de a măsura şi indica parametrii
de lucru ai agentului motor: presiunea se măsoară cu manometrul, debitul cu
debitmetrul iar temperatura cu termometrul. Simbolizarea acestor aparate este
indicată în tabelul 2.7.

Manometru Debitmetru Termometru

Tabel 2.7





Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

22







5.APARATURA PENTRU REGLAREA
PRESIUNII
In cadrul sistemelor de acţionare hidrostatică, aparatele pentru controlul
presiunii, cunoscute sub denumirea de supape de presiune ocupă unul din primele locuri
în ordinea importanţei. Acest lucru este datorat faptului că presiunea este unul din cei
doi parametri prin care se exprimă cantitativ puterea transmisă de către acţionarea
hidraulică respectivă.
Supapele ce deservesc sistemele de acţionare hidrostatice se pot împărţi, după
rolul lor în sistem, în două mari categorii: supape de presiune şi supape de blocare
(supape de sens unic).
Supapele de presiune sunt destinate asigurării presiunii dorite pe anumite circuite
hidraulice. Din punct de vedere funcţional, se împart în:
- Supape de reglare a presiunii;
- Supape de cuplare - decuplare;
- Supape de reducere a presiunii.
Supapele de reglare a presiunii asigură protecţia instalaţiei faţă de
suprapresiuni,ele se întâlnesc în două variante:
- Supape de deversare-care funcţionează normal deschise, ele deversând la
tanc diferenţa dintre debitul constant al pompei şi debitul variabil necesar
motorului hidraulic. Supapa de deversare se montează în paralel cu
pompa de debit constant (fig 3.1).

Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

23

Fig.3.1 Montarea in schema Fig.3.2 Montarea in schema
a supapei de deversare a supapei de siguranta

- Supape de siguranţă-funcţionează în general normal închise şi se
montează în paralel cu o pompă cu debit variabil (fig.3.2). In acest caz,
pompa va administra un debit corespunzător necesităţilor motorului
hidraulic, dar când motorul ajunge la capăt de cursă sau intră în
suprasarcină, depăşindu-se în sistem presiunea nominală, supapa de
siguranţă SS se deschide şi deversează la tanc tot debitul pompei.
Din punctul de vedere al comenzii, supapele de presiune se clasifică în:
- Supape cu comandă directă;
- Supape cu comandă pilotată.
Din punct de vedere constructiv, supapele de presiune se realizează în
următoarele variante:
- supape cu bilă;
- supape cu taler;
- supape cu plunjer
Supapele de cuplare – decuplare sunt subordonate unui circuit hidraulic în care,
atunci când se atinge presiunea impusă, se comandă alimentarea unui alt circuit
hidraulic.
Supapele de reducere a presiunii au drept scop reducerea presiunii la o valoare
mai mică decât cea din sistem şi menţinerea ei constantă indiferent de fluctuaţia
presiunii principale.
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

24
Constructiv, în componenţa supapelor de presiune(fig.3.3) există trei elemente
importante:corpul supapei(1),elementul de închidere(2) care poate fi de tip bilă, taler sau
plunjer şi elementul elastic (3) prevăzut sau nu cu mecanism de reglare a forţei (4).


Fig.3.3 Supape de presiune
a).normal închisă
b).normal deschisă






La supapele normal
închise (fig.3.3.a), elementul de închidere obturează complet trecerea de la un orificiu la
altul, fiind apăsat pe scaunul din corp de către un element elastic.
La supapele normal deschise (fig.3.3.b), există constructiv fanta h
0
care permite
scurgerea unui anumit debit de ulei de la un orificiu al supapei la celălalt. Această fantă
se poate modifica la valoarea h, în funcţie de nivelul presiunii controlat de supapă.
Diversitatea soluţiilor constructive ale supapelor derivă din preocuparea
producătorilor de a realiza cele mai avantajoase variante privind asigurarea funcţiilor, a
siguranţei în exploatare, a manevrabilităţii comode şi a îmbunătăţirii tehnicilor de
racordare.
In figura 3.4, este reprezentată o supapă de presiune normal închisă, cu pilot de
comandă. Canalul C
x
al acestei supape poate fi obturat, caz în care pilotarea se realizează
prin comandă internă sau poate fi conectat la un circuit de comandă externă, caz în care
diuza(5) se înlocuieşte cu un dop filetat.In cazul pilotării prin comandă internă, la un
anumit nivel al presiunii se deschide supapa conică a pilotului(9),scade presiunea
deasupra plunjerului(3) şi schimbându-se echilibrul forţelor pe cele două feţe ale sale el
este împins în sus, realizându-se legătura direcă P-T.
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

25

Fig. 3.4. Supapă de presiune normal închisă, pilotată
1-corp; 2-bucşă; 3-plunjer; 4-arc; 5-diuză; 6-corp pilot; 7-dop filetat; 8-scaun
supapă pilot; 9-supapă pilot; 10-arc;11-ghidaj arc; 12-bilă; 13-şurub de reglare

Soluţiile de instalare în schemă a supapelor de presiune sunt prezentate în fig. 3.5.
Supapele normal închise pot controla presiunea unui singur circuit (fig.3.5.a), sau
a mai multor circuite înseriate (fig.3.5.b şi c).In schema din fig.3.5.d, supapa normal
închisă (3) cu drenaj intern, nu serveşte la reglarea presiunii din cilindrul (1) ce se află în
amonte de ea, ci la asigurarea unei anumite succesiuni de deplasare, după cum urmează:
cilindrul (1) va intra în lucru numai după epuizarea cursei cilindrului (2), atunci când
presiunea p depăşeşte valoarea de reglaj a supapei (3).
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

26

Fig.3.5. Soluţii de instalare în schemă a supapelor









6.APARATURA PENTRU REGLAREA
DEBITULUI



Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

27
Echipamentul de reglare a debitului este destinat reglării vitezei sau turaţiei
motoarelor hidraulice, reglare realizată prin modificarea debitului administrat acestora.
In schemele hidraulice, reglarea debitului se poate face în două moduri: volumic
(prin pompe cu debit variabil) şi rezistiv.Deşi are un randament energetic mai scăzut,
reglarea rezistivă este de preferat în instalaţiile de puteri mici şi mijlocii, datorită
simplităţii constructive, a sensibilităţii sporite în ce priveşte reglarea vitezei de deplasare
a organului de lucru, manevrabilităţii uşoare a aparaturii şi uşurinţei efectuării
controlului.
Reglarea rezistivă a debitului constă în montarea în circuitul de alimentare al
hidromotorului a unei rezistenţe hidraulice reglabile, cunoscută sub denumirea de drosel.
De obicei, la această reglare pompa instalaţiei este cu debit constant.Ea este însoţită de o
supapă de deversare normal deschisă, care deversează la timp diferenţa dintre debitul
pompei şi debitul furnizat motorului, reglat prin drosel.In cazul droselelor, modificarea
debitului se face prin mărirea sau micşorarea unei fante de o anumită formă.
Teoretic, debitul ce trece printr-un drosel si variază liniar cu suprafaţa fantei de
trecerePractic însă, el se corectează cu o valoare datorată frecării vâscoase a agentului
motor în timpul curgerii.
Există mai multe criterii de clasificare a droselelor, cel de bază fiind forma fantei
de reglare (tronconică, circulară, inelară, dreptunghiulară, elicoidală).
După modul de montare în instalaţie, ele pot fi:
1. Drosele de traseu (fig.4.1)care se montează direct pe conductele schemei
hidraulice şi pot fi cu sau fără supapă de sens.Modificarea fantei de trecere a
agentului(b), se realizează prin înşurubarea manşonului(2) pe corpul droselului
(1).In interiorul corpului este prevăzută supapa(3), presată pe scaunul ei de către
resortul (5).



Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

28

Fig. 4.1.Drosel de traseu
1-corp; 2- element de reglare; 3- taler; 4- inel O; 5- arc; 6- limitator de cursă.

2. Drosele de panou (fig.4.2) se montează pe panoul de comandă al instalaţiei
hidraulice şi sunt însoţite de obicei de supape de sens unic. Spre deosebire de
droselele de traseu,droselele de panou asigură o reglare mai sensibilă a debitului
de trecere pe conducta pe care acestea sunt montate.Droselul de panou din fig.
4.2 realizează modificarea suprafeţei de trecere a fantei de droselare prin
deplasarea axială a plunjerului(4),care constituie elementul de reglare, faţă de
corpul(3).Droselul este prevăzut cu o supapă de sens unic(5),care permite
circulaţia liberă a agentului hidraulic în sens contrar celui controlat de drosel.




Fig. 4.2. Drosel de panou
1- tambur gradat;
2- organ de indexare cu bilă şi arc;
3- corp;
4- element de reglare;
5- supapa de sens;
6- element pentru numărarea rotaţiilor


Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

29
Droselele prezentate au dezavantajul că nu menţin constantă viteza sau turaţia
organului de lucru antrenat.Ele se folosesc doar când rezistenţa opusă organului de lucru
este constantă sau dacă modificarea vitezei sau turaţiei cu sarcina variabilă nu are o
importanţă deosebită.Imbunătăţirea stabilităţii vitezei motoarelor hidraulice alimentate
cu pompe cu debit constant se realizează cu ajutorul regulatoarelor de debit (de viteză).
Construcţia regulatoarelor se realizează dacă la un drosel simplu se ataşează o
supapă compensatoare (figura 4.3.)















Fig. 4.3. Regulator de debit cu două căi
1-tambur gradat; 2- capac; 3- corp; 4- element de reglare a debitului;
5- capac; 6- supapă compensatoare; 7- limitator de cursă.
Regulatoarele de debit se întâlnesc în două variante:
- cu două căi (RD2),la care cele două căi sunt pompa şi motorul iar supapa
compensatoare este normal deschisă;
- cu trei căi (RD3),la care cele trei căi sunt P, MH şi tancul iar supapa
compensatoare este normal închisă.
La regulatorul de debit cu două căi, fanta f a supapei compensatoare joacă rolul de
drosel autoreglabil, deschiderea ei fiind determinată de căderea de presiune pe drosel
care trebuie să rămână constantă. Dacă rezistenţa opusă la deplasarea organului de lucru
creşte,viteza lui va avea tendinţa să scadă, astfel creşte presiunea în MH. Această
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

30
presiune crescută, va acţiona asupra plunjerului supapei(6), mărind fanta f, astfel că un
debit mai mare refulat de pompa P va trece prin fantă spre drosel la motorul hidraulic
MH. Tendinţa de scădere a vitezei este anulată de debitul sporit de ulei ce intră în MH şi
viteza se va menţine astfel constantă.
Schemele de instalare a droselelor pentru reglarea vitezei sau turaţiei motoarelor
hidraulice sunt prevăzute în figura 4.4.

Fig. 4.4. Instalarea droselelor în schemele de acţionare a motoarelor hidraulice
a).Drosel pe conducta de admisie în motor - soluţie simplă, permite motorului să lucreze
la presiunea efectivă dictată de sarcină.Nu este asigurată însă concordanţa debitului util
(Q-q) cu sarcina S, pierzând total controlul vitezei în cazul apariţiei unei sarcini de sens
contrar;
b).Drosel pe conducta de evacuare din motor - se păstrează controlul vitezei la apariţia
sarcinii negative,dar solicită permanent sistemul la presiunea maximă a supapei de
siguranţă. Este însă de preferat primei soluţii;


Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

31
c).Drosel montat în derivaţie - soluţie eficientă energetic, deoarece descărcarea debitului
excedentar nu se face prin supapa de siguranţă la presiunea maximă de reglaj a acesteia,
ci prin droselul însuşi, la presiunea efectivă dată de sarcina S.Variaţia debitului util cu
sarcina este însă şi mai pronunţată ca în cazurile precedente;
d).Regulator cu trei căi pe conducta de admisie în motor - soluţie cu randament energetic
bun(descărcarea excedentului de debit făcându-se prin supapa stabilizatoare la presiunea
dată de sarcină).
e).Regulator de debit cu două căi montat pe conducta de evacuare din motor - deşi cu
randament energetic mai slab decât în cazul precedent(sistem mai solicitat, debitul q
trecând prin supapa de siguranţă),este recomandat la sarcini pozitive cât şi la sarcini
negative;
f).Regulator mixt - îmbină calităţile regulatoarelor prezentate în figurile 4.4.d şi 4.4.e,
punând însă probleme dificile de natură constructive.

Echipamentul de reglare a debitului Simbolizare în schemă
Rezistenţă hidraulică fixă

Rezistenţă reglabilă (drosel) de traseu

Drosel de panou în paralel cu o supapă de sens unic

Tabel 3














Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

32
7.LUCRARI DE INTRETINERE A
INSTALATIILOR HIDRAULICE

Metode de organizare si executie a repararii in sitemul preventiv-planificat:
Sistemul de intretinere si reparare preventiv-planificat se poate efectua cu ajutorul
a doua metode:
A.Metoda standard-consta in faptul ca fiecare utilaj sau instalatie intra in
reparatie la intervale de timp dinainte stabilite fiecare din acestea in parte.Felul,volumul
si continutul reparatiilor care vor fi efectuate au un caracter standard,potivrit unei
documentatii tehnice,indiferent de starea de funcionare a utilajului in momentul intrarii
in reparatie
B.Metoda dupa revizie-consta infaptul ca volumul si continutul reparatiilor se
determina in urma unei revizii tehnice.Pentru stabilirea felului reparatilor ce vor fi
executate se intocmeste mai intai ciclul de reparatii al fiecarei categorii de utilaje.
1.Intretinerea si supravegherea zilnica-se executa de catre persoanele care
lucreaza pe utilaje din sectiiile de productie sau de catre persoane specializate in
executarea acestor operatii.In cadrul activitatii de intretinere si supraveghere zilnica se
urmareste inlaturarea micilor defectiuni ale utilajului,fara a se face inlocuiri de piese.In
afara de interventiilor tehnice cuprinse in sistemul preventiv-planificat,in cadrul
intreprinderilor se mai exexuta si alte tipuri de interventii tehnice cum sunt:
Reparatiile accidentale(Ra) sunt interventiile care se efectueaza la intervale de timp
nedeterminate,fiind impuse de scoaterile neprevazute din functiune a acestora datorita
unor caderi accidentale..Cauzele accidentale pot fi:
- oboseala materialelor care provoaca schimbarea structurii materialelor si a
caracteristicilor mecanice(rezistenta,elasticitate)
- intretinerea necorespunzatoare
- reparatii necorespunzatoare
- reparatii neexecutate la timp si reparatiile executate necorespunzator
- exploatare neglijenta
Reparatiile de renovare-se efectueaza la utilajele care au trecut prin mai multe reparatii
capitale si au grad ridicat de uzura fizica.Cu ocazia acestor reparatii se recomanda si
efectuarea unor lucrari de modernizare a utilajului
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

33
Reparatiile de avarii-se executa de fiecare data cand utilajele se defecteaza ca urmare a
proastei utilizari sau intretineri din cauza unor calamitati
naturale:cutremure,incendii,inundatii.
2.Revizia tehnica-cuprinde operatiile ce se executa inaintea unei reparatii curente sau
capitale,in scopul determinarii starii tehnice a masinii,utilajului sau instalatiei si a
principalelor operatii ce urmeaza a se efectua cu ocazia primei reparatii
planificate,pentru a se asigura in continuare fuctionarea normala a acestuia.Pe langa
determinarile starii tehnice,in cadrul reviziei tehnice,se pot executa si unele operatii de
reglare si consolidare a unor piese.
3.Intretinerea planificata.Reparatiile curente si reparatia capitala
Reparatia curenta(Rc)-reprezinta ansamblul de masuri luate pentru inlocuirea unor
piese componente sau subansambluri uzate ale masinilor,utilajelor sau a instalatiilor in
vederea mentinerii caracteristiciilor ale acestora.
Reparatia curenta cuprinde lucrarile ce se executa periodic,in mod planificat,in scopul
inlaturarii uzurii materiale sau a unor deteriorari locale prin repararea,reconditionarea
sau inlocuirea unor piese componente sau chiar inlocuirea partiala a unor subansambluri
uzate.In fuctie de marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii,importanta
lucrarilor ce se executa si volumul pieselor si subansamblurilor reparate,reconditionate
sau inlocuite,reparatiile curente se impart in:
- re paratii curente de gradul I (R
c1
)
- reparatii curente de gradul II(R
c2
).
Reparatie capitala(Rk)-reprezinta gama de lucrari ce se exuta in mod planificat dupa
expirarea ciclului de functionare prevazut in normativ in scopul mentinerii parametrilor
nominali si preintamlatorii iesirii masinii sau utilajului din functiune inainte de termen.










Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

34
8. ASIGURAREA CALITĂŢII IN SISTEMELE
HIDRAULICE

Asigurarea calitatii rerezinta ansamblul activitatilor preventive prin care se
urmareste in mod sistematic sa se asigure corectitudinea si eficacitatea planificarii,
organizarii, coordonarii, antrenarii si tinerii sub control in scopul de a garanta obtinerea
rezultatelor la nivelul calitativ dorit.
SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITATII-sistem de management prin
care se orienteaza si se controleaza o organizatie in ceea ce priveste calitatea.
Calitatea totala – satisfacerea continua a cerintelor clientilor in conditiile unor
costuri minime.
Asigurarea calitatii reprezinta realizarea unor obiective externe si interne, astfel:
- Obiectivele interne, reprezinta activitatile desfasurate in scopul de a da incredere
clientilor ca sistemul calitatii furnizorului permite obtinerea calitatii cerute.
- Obiectivele externe reprezinta activitatile desfasurate pentru a da incredere
conducerii firmei ca va fi obtinuta calitatea ceruta.
Controlul calitatii este determinat de:
- Supravegherea calitatii reprezinta monitorizarea si verificarea continua a starii
unei entitati, in scopul asigurarii ca cerintele specificate sunt satisfacute.
- Evaluarea calitatii reprezinta examinarea sistematica, efectuata pentru a
determina in ce masura o entitate este capabila sa satisfaca cerintele specificate.
- Inspectia calitatii reprezinta activitatile prin care se masoara, examineaza,
incearca una sau mai multe caracteristici ale unei entitati si se compara rezultatul
cu cerintele specificate,in scopul determinarii conformitatii acestor caracteristici.
- Verificarea calitatii – reprezinta confirmarea conformitatii cu cerintele
specificate, prin examinarea si aducerea de probe tangibile.
AUDITUL CALITATII–reprezinta un process sistematic, independent si
documentat de evaluare obiectiva a dovezilor de audit pentru a determina in ce masura
sunt indeplinite criteriile de audit prestabilite.
In managementul calitatii, termenul de audit in sensul de examinare a calitatii
produselor,serviciilor,proceselor unei firme sau a sistemului de management al calitatii.
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

35
Auditurile calitatii reprezinta examinari sistematice ale activitatilor si
rezultatelor acestora, referitoare la calitate, fiind planificate si programate in functie de
natura si importanta activitatilor.
Auditurile calitatii sunt examinari independente, in sensul ca trebuie conduse de
personae care nu au responsabilitati directe in domeniile auditate.
Auditurile calitatii se realizeaza in raport cu criteriile de audit prestabilite,
pentru a stabili in ce masura sunt respectate criteriile de audit.
Criteriile de audit sunt: procedurile aplicabile, cerintele specificate in standarde si
specificatii tehnice,politica firmai in domeniul calitatii.
AUDITOR IN DOMENIUL CALITĂŢII-este persoana care are competenta
necesara pentru a efectua audituri ale calităţii; el trebuie sa fie autoriyat pentru
efectuarea unui anumit tip de audit.
SCOPUL AUDITULUI CALITĂŢII este de a evalua actiunile corective necesare
pentru eliminarea neconformitaţilor şi posibilitaţile de îmbunatatire a sistemului de
management al calităţii firmei, a produselor si serviciilor , si a proceselor.
Auditurile calităţii evaluează: produsele, serviciile, procesele sau sistemele
calităţii unei firme.
Planul de audit si raportul de audit sunt documente de calitate obligatorii in
procesul de desfăşurare al unui audit si sunt elaborate de catre compartimentul de
asigurare calitaţii.
Auditul calitaţii produsului se efectuesză pentru evaluarea conformitatii
caracteristicilor de calitate a unui produs finit sau semifinit cu cerintele clientului sau cu
cerinţele specificate in documentele de referinţă.
Auditul calităţii procesului se efectueaza pentru evaluarea comformităţii unui
proces (de proiectare , productie, administrativ,etc) cu cerinţele clientului sau cu
cerinţele specificate in documentele de referinţă.
Metode de obţinere a dovezilor de audit:
1. Interviuri cu persoanele implicate in domeniul auditat
2. Examinarea documentelor referitoare la calitatea produselor sau proceselor
3. Observarea directa a activităţilor
Auditurile sistemelor calitaţii se efectuează pentru:
- Determinarea conformitaţilor elementelor sistemului calităţii cu cerinţele
specificate in documentele de referinta
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

36
- Determinarea eficacităţii sistemului calităţii privind realizarea obiectivelor
stabilite in domeniul calităţii
- Imbunatăţirea sistemului calităţii firmei audiate
- Satisfacerea unor cerinte reglementare
- Inregistrarea /certificarea sistemului calităţii firmei audiate






















Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

37

9. PRINCIPII ERGONOMICE LA LOCUL DE
MUNCA

Dimensionarea locului de muncă se realizează în funcţie de particularităţile
anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum şi de dimensiunile şi
caracteristicile echipamentului de muncă, ale mobilierului de lucru, de mişcările şi
deplasările lucrătorului în timpul activităţii, de distanţele de securitate, de dispozitivele
ajutătoare pentru manipularea maselor, ca şi de necesitatea asigurării confortului
psihofizic.
Eliminarea poziţiilor forţate, nenaturale, ale corpului lucrătorului şi asigurarea
posibilităţilor de modificare a poziţiei în timpul lucrului se realizează prin amenajarea
locului de muncă, prin optimizarea fluxului tehnologic şi prin utilizarea echipamentelor
de muncă care respectă prevederile reglementarilor în vigoare. Locurile de muncă la care
se lucrează în poziţie aşezat se dotează cu scaune concepute corespunzător
caracteristicilor antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, precum şi
activităţii care se desfăşoară, corelându-se înălţimea scaunului cu cea a planului de lucru.
La locurile de munca unde se lucrează în poziţie ortostatică trebuie asigurate, de
regulă, mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin pentru perioade scurte de timp (de
exemplu, scaune, bănci).
Echipamentele de muncă, mesele şi bancurile de lucru trebuie să asigure spaţiu
suficient pentru sprijinirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare în timpul activităţii,
cu posibilitatea mişcării acestora.
Inălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatică se stabileşte în
funcţie de distanţa optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile
antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare.
Pentru evitarea mişcărilor de răsucire şi aplecare ale corpului, precum şi a
mişcărilor foarte ample ale braţelor, trebuie luate măsuri de organizare corespunzătoare a
fluxului tehnologic, de manipulare corectă a materiilor prime şi a produselor la
echipamentele de muncă la care lucrătorul intervine direct.




Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

38
10. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII LA
INSTALAŢIILE MECANICE SUB PRESIUNE

La utilizarea instalaţiilor mecanice sub presiune, riscul principal este cel al
exploziilor şi proiectării de obiecte, datorită suprapresiunii de lucru. Proiectările sporesc
în cazul recipientelor sub presiune care conţin substanţe nocive(toxice, caustice,
inflamabile, explozive), deoarece există posibilitatea apariţiei unor neetanşeităţi şi a
răspândirii noxelor în atmosferă.
Principalele cauze ale accidentelor de muncă la lucrul cu instalaţiile mecanice sub
presiune sunt:
 Dimensionarea necorespunzătoare a utilajelor în raport cu condiţiile de lucru
ale acestora;
 Lipsa aparatelor de măsură şi control al presiunii şi temperaturii (manometre,
termometre);
 Lipsa de dispozitive de siguranţă (discuri de explozie, supape de siguranţă,
capace de protecţie, membrane de siguranţă);
 Starea defecta a reductoarelor de presiune;
 Ungerea ventilelor şi a manometrelor de la recipienţii sau conductele ce conţin
oxigen cu uleiuri sau grăsimi;
Datorita pericolelor deosebite pe care le prezintă, instalaţiile mecanice
sub presiune trebuie să aibă autorizaţii de funcţionare, care să ateste că ele corespund
normelor, emise de instituţiile de profil.
Utilajele sub presiune trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de siguranţă şi
aparatură de măsură (manometre) în bună stare de funcţionare. Manometrele trebuie
verificare, sigilate şi marcate pe cadran cu roşu, la valoarea maximă admisă a presiunii şi
cu verde la valoare presiunii de regim. Amplasarea acestor utilaje, în special a celor care
lucrează la presiuni foarte înalte, se va face într-o încăpere separată, unde nu se
efectuează alte lucrări. Înainte de montajul unei instalaţii care va lucra sub presiune,
trebuie verificat cu atenţie fiecare aparat, iar în cazul vaselor de înaltă presiune, se va
face proba hidraulică. Pentru fiecare recipient, trebuie determinată presiunea maximă de
regim şi temperatura corespunzătoare, care vor fi respectate cu stricteţe.
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

39
Autoclavele care se utilizează in secţii şi laboratoare trebuie să fie alese în funcţie
de natura substanţei care intervine în reacţie, precum şi în raport cu presiunea la care se
presupune că se va ajunge, cu un coeficient de siguranţă, acoperitor pentru eventualele
creşteri necontrolate ale celor doi parametrii.
Pentru a evita supraîncălzirile locale, autoclavele vor fi răcite printr-o manta
exterioară sau serpentine inferioare, prin care circulă un agent de răcire.
Ca o măsură de siguranţă, autoclavele nu se vor umple niciodată mai mult de
jumătate din volumul lor, pentru a asigura suficient spaţiu în cazul dilatării conţinutului,
ca urmare a creşterii temperaturii şi presiunii peste limitele prevăzute.
Pentru controlul permanent al presiunii, autoclavele trebuie prevăzute cu două
manometre şi două dispozitive de siguranţă (supape, membrane de siguranţă, discuri de
explozie). Discurile de explozie trebuie să fie carcasate pentru a se evita accidentele în
cazul ruperii lor. Dacă se lucrează cu substanţe toxice sau inflamabile, conductele de
aducţie de la dispozitivele de siguranţă trebuie să fie dirijate în exterior sau spre instalaţii
de captare şi neutralizare.
Inainte de a se deschide autoclava, după terminarea reacţiei, trebuie să se verifice
mai întâi dacă există presiune remanentă, care trebuie să se elimine (prin acţionarea
manuala a supapei).
Recipienţii şi buteliile pentru gaze comprimate trebuie verificate cu atenţie înainte
de utilizare. Fiecare recipient trebuie să aibă capace de siguranţă şi inele de cauciuc, iar
suprafaţa sa exterioară nu trebuie să prezinte fisuri sau deformaţii. Recipienţii se verifică
în ceea ce priveşte starea fizică a ventilelor şi data ultimei încercări la presiune; dacă
termenul de încercare a presiunii a fost depăşit, se interzice exploatarea lor.
La amplasarea recipientelor şi buteliilor sub presiune este interzisă, in general,
apropierea lor de surse de căldură sau de locuri cu expunere la acţiunea puternică a
agenţilor corosivi. Dacă din motive legate de utilizare, lucrul nu este posibil, se va
asigura o protecţie cu paravane adecvate (din azbest sau cauciuc). De asemenea, trebuie
să se evite păstrarea în aceeaşi încăpere a buteliilor care conţin substanţe incompatibile.
Recipienţii şi buteliile cu gaze toxice sub presiune se montează în afara clădirii, în
spaţii aerisite, şi trebuie să fie prevăzute cu bazine de neutralizare rapidă în caz de
defecţiune.
Pentru transportul buteliilor,normele prevăd folosirea numai a unor mijloace
adecvate (cărucioare) şi cu capacul de probă înşurubat.La transport se vor evita lovirea,
Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

40
răsturnarea, vibraţiile sau manipulările brutale: în timpul aşezării lor în poziţie verticală,
pentru a se evita răsturnarea, buteliile trebuie ancorate cu coliere.
La golirea recipientelor şi buteliilor, nu este permisă grăbirea evacuării
conţinutului prin încălzire cu flacără directă; accelerarea se poate face prin aşezarea
buteliilor într-un vas cu apă călduţă (maximum 40
0
C). Deschiderea ventilului la butelii
trebuie să se facă lent, fără smucituri. Când se introduc gaze comprimate din butelie în
vase de sticlă sau butelii ce lucrează la presiuni mai mici, este necesar să se monteze
între cele două butelii un vas de siguranţă şi un reductor de presiune. Reductorul trebuie
să fie dotat cu două manometre, unul de intrare şi unul de ieşire, care se vor utiliza
întotdeauna pentru un singur fel de gaze. Este absolut interzisă folosirea la buteliile de
oxigen a reducătoarelor care au fost întrebuinţate pentru alte gaze.
Pentru recipienţii şi buteliile sub presiune care conţin oxigen lichefiat, datorită
pericolului mare de explozie, trebuie luate următoarele măsuri de protecţie:
 Buteliile se vor monta în dulapuri metalice protejate împotriva agenţilor fizici
sau chimici, loviturilor, răsturnărilor, etc.
 Deschiderea ventilului buteliilor se face numai cu scule din cupru (pentru
evitarea formării scânteilor)
 Tubulatura de alimentare cu oxigen de la butelie se va construi din cupru.
Vasele de sticlă care lucrează la presiune trebuie să fie prevăzute cu apărători,
astfel încât, dacă se sparg, în special când sunt încălzite conţinutul lor să nu producă
accidente. Tuburile din sticlă utilizate la presiuni inalte se vor manipula cu multă atenţie,
în condiţiile folosirii paravanelor, a ochelarilor sau vizierelor şi a mănuşilor de protecţie.


















Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

41





11. BIBLIOGRAFIE


1).Mecatronica-Manual pentru clasa a XI-a-Editura Delta 2004
2).Mecatronica-Manual pentru clasa aXII-a-Editura Delta 2004
3).Tehnologie si educatie mecatronica-Editura Todescu,Cluj
Napoca 2001
4).BARSAN I."Actionari Si Comenzi Hidraulice Pentru Masini
Unelte" - Universitatea Din Sibiu, 1993
5).MARIN V., MOSCOVICI R., TENESLAV D. "Sisteme
Hidraulice De Actionare Si Reglare Automata" - Ed. Tehnica,
Bucuresti, 1981










Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

42
12.ANEXE

Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

43

Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

44

Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

45



Echipamente pentru reglarea si controlul puterii hidraulice.Echipamente pentru controlul
debitului si a presiunii

46




Related Interests