TEMA PROIECTULUI

UTILIZAREA MOTOARELOR LINIARE IN ACTIONARILE PNEUMATICE

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

CUPRINS
1.ARGUMENT 2.INTRODUCEREA IN PNEUMATICA 3.MOATORE PNEUMATICE 4.MOTOARE PNEUMATICE LINIARE 5.COMANDA CILINDRILOR 5.1.COMANDA UNUI CILINDRU PNEUMATIC CU SIMPLU EFECT 5.2.COMANDA UNUI CILINDRU PNEUMATIC CU DUBLU EFECT 6.SCHEME DE ACŢIONARE A MOTOARELOR PNEUMATICE LINIARE 7.BIBLIOGRAFIE

2

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

1.

ARGUMENT

Mecatronica este o combinaţie sinergetica intre mecanica de precizie, sistemele electronice de control si comanda, si informatica, ce serveşte proiectării, realizării, punerii in funcţiune si exploatării de sisteme automate inteligente. Cu timpul, noţiunea de mecatronica si-a schimbat sensul si si-a extins aria de definiţie: mecatronica a devenit ştiinţa inginereasca bazata pe disciplinele clasice ale construcţiei de maşini, electrotehnicii, electronicii si informaticii. Scopul acestei ştiinţe este imbunatatirea functionalitatii utilajelor si sistemelor tehnice prin unirea disciplinelor componente intr-un tot unitar. Totuşi, mecatronica nu este acelaşi lucru cu automatica sau cu automatizarea producţiei. Aceştia sunt termeni care apar si in afara domeniului MECATRONICA, dar sunt si incluşi in el. Mecatronica poate fi definita ca o concepţie novatoare a tehnicii de automatizare pentru nevoile ingineriei si educaţiei. Mecatronica s-a născut ca tehnologie si a devenit filosofie care s-a răspândit in întreaga lume. In ultimi ani, mecatronica este definita simplu: ştiinţa maşinilor inteligente. La început, mecatronica a fost înţeleasa ca o completare a componentelor mecanicii de precizie, aparatul de fotografiat cu blitz fiind un exemplu clasic de aplicaţie mecatronica. Dezvoltarea informaticii la începutul anilor 1970 a fost marcată de apariţia microscopului, caracterizat printr-o înaltă fiabilitate şi o fexibilitate deosebită, oferind în acelaşi timp gabarit şi preţ scăzut; toate acestea au permis înlocuirea elementelor electronice analogice şi de decizie clasice, sistemele electronice devenind astfel mai complexe dar şi în acelaşi timp şi mai uşor de utilizat. Această etapă poate fii numită a doua generţie a mecatronicii. Mecatronica a început să se dezvolte în mod dinamic în anii ’80 , perioadă în care era deja proaspăt definită, iar conceptul suferea permanent perfecţionări.

3

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

Utilajele macaronis sunt ansambluri care integreaza elemente componente simple sau complexe ce indeplinesc diferite functii,actionand in baza unor reguli impuse . Principala lor sarcina este funcţionarea mecanica , deşi producerea de lucru mecanic util , iar in esenţa lor este posibilitatea de a acţiona inteligent ,printr-un sistem de senzori , la stimuli exteriori care acţionează asupra utilajului luând decizii corespunzătoare pentru fiecare situaţie. Având in vedere avantajele pe care le prezintă utilizarea de maşini si scule pneumatice fata de cele electrice,marii producători din diverse domenii de activitate au regândit organizarea fluxurilor de producţie,trecând de la utilizarea de maşini ,unelte,scule electrice la scule pneumatice . Producătorii de automobile creează tot mai des autovehicule mecatronice dotate cu sisteme de execuţie complicate, programate şi comandate prin calculator. În prezent cel mai complex sistem mecatronic din lume este cel care asigură închiderea şi deschiderea canalului de acces către podul Rotterdam, elementele sistemului având o întindere de peste 300 de metri. Utilajele mecatronice sunt asamblări care integrează elemente componente simple sau complexe care îndeplinesc diferite funcţii, acţionând în baza unor reguli impuse. Principala lor sarcină este funcţionarea mecanică, deci producerea de lucru mecanic util, iar în esenţa lor există posibilitatea de a reacţiona inteligent, printr-un sistem de senzori la stimulii exteriori care acţionează asupra utilajului luând decizii corespunzătoare pentru fiecare situaţie. Printre produsele mecanice întâlnite se numărul imprimantele,copiatoarele din noua generaţie, maşinile de cusut şi de tricotat cu comandă numerică, motorul cu ardere internă controlat electronic, sistemele antifurt, sistemele antiderapante (ABS) şi pernele cu aer din tehnica automobilistică, inclusiv protezele de înaltă tehnologie. Tot produse mecatronice sunt şi camerele video miniaturale, Cdplayerele şi alte micromaşini, dar şi maşinile agricole mari şi cele stradale din noua generaţie, sistemele de gabarit mare şi liniile de producţie automate. Dintre aceste avantaje menţionam:

4

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

Independenta fata de sursele reţelelor electrice ,aerul comprimat putând fi obţinut si prin utilizarea motoarelor cu ardere interna; Generarea unei puteri mari comparativ cu volumul mic si greutate redusa a maşinii; Durata de lucru continuu mare ,datorita faptului ca partea motrica a uneltelor pneumatice nu se incalzeste in sarcina; in majoritatea cazurilor ,motorul uneltei pneumatice este o turbina ce poate funcţiona ore in sir fora oprire; Durata mare de datorita riscului redus de deteriorare in condiţii de funcţionare corecta ; Eliminarea pericolelor de scurt circuit ,electrocutare ,incendiu; Întreţinere si reparaţii uşoare ,care pot fi efectuate la nivelul atelierelor mecanice proprii ale utilizatorului; Manevrabilitatea sporita datorita greutăţii mici si volumului redus. Aerul comprimat folosit în sistemele pneumatice poate fi produs local, cu ajutorul unui compresor, sau centralizat, într-o staţie de compresoare. În staţia de compresoare, aerul este aspirat din atmosferă şi comprimat cu ajutorul compresoarelor, după care este tratat şi înmagazinat în rezervoare tampon, de unde este distribuit consumatorilor. Fiabilitatea, durata de viaţă şi performanţele unui sistem pneumatic de acţionare depind în mare măsură de calitatea agentului de lucru folosit. Având în vedere faptul că aerul intră în contact cu elementele mobile (sertare, plunjere, pistoane, supape etc.) sau fixe (corpuri, plăci, capace etc.) ale echipamentelor, confecţionate din cele mai diverse materiale (oţel, aluminiu, bronz, alamă, cauciuc, material plastic etc.) şi că nu de puţine ori traversează secţiuni de curgere, uneori de dimensiuni foarte mici, calibrate, acestuia i se impun următoarele cerinţe: ● să fie cât mai curat posibil; un aer contaminat cu particule mai mari sau egale cu jocurile funcţionale existente între elementele constructive mobile şi cele fixe (de exemplu sertar – bucşă la un distribuitor, piston – carcasă la un cilindru) poate duce la blocarea (griparea) elementelor mobile, dar şi la uzura lor prin abraziune şi la îmbâcsirea filtrelor; „fineţea de filtrare” (cea mai mare dimensiune de particulă străină exprimată în μm care se acceptă în masa de fluid) este un parametru ce

5

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

caracterizează din acest punct de vedere aerul; firmele producătoare de echipamente pneumatice de automatizare garantează performanţele acestora numai dacă aerul folosit are o anumită fineţe de filtrare; cu cât fineţea de filtrare este mai mică cu atât cheltuielile de exploatare ale sistemului sunt mai mari; ● să asigure lubrifierea sistemului de acţionare; deoarece aerul nu are proprietăţi de lubrifiere, în acest scop se folosesc ungătoare, care pulverizează în masa de aer particule fine de ulei; ● să conţină cât mai puţină apă; în aer există apă sub formă de vapori, iar prin condensarea acestora se obţine apa care va coroda piesele de oţel, iar la temperaturi scăzute poate îngheţa; ● să aibă o temperatură apropiată de temperatura mediului ambiant pentru a evita modificările de stare care la rândul lor ar duce la modificări ale parametrilor funcţională ai sistemului; ● să intre în sistem la presiunea şi debitul corespunzător bunei funcţionări a sistemului; o presiune prea mică nu asigură forţa de apăsare necesară, iar una prea mare poate duce la avarii.

6

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

2.INTRODUCEREA IN PNEUMATICA

Aerul comprimat folosit ca agent purtător de energie si informatie in sistemele pneumatice de acţionare poate fi produs local , cu ajutorul unui compresor , sau centralizat, intr-o staţie de compresoare. Ultima varianta este cea mai utilizata. De altfel,producerea aerului este unul dintre serviciile de baza (alături de alimentare a cu energie electrica ,apa,gaze naturale) de care dispune un stabiliment modern . In staţia de compresoare aerul este aspirat din atmosfera si comprimat cu ajutorul unor compresoare si după ce este tratat si înmagazinat intr-un rezervor tampon , este distribuit consumatorilor prin intermediul unei reţele de distribuţie. Generarea energiei pneumatice se face după un ciclu deschis. Un asemenea ciclu presupune aspirarea din atmosfera,comprimarea ,tratarea ,distribuţia la utilizatori si refularea in atmosfera. Fiind un ciclu deschis ,aerul care alimentează sistemul de acţionare se reimprospateaza continuu , fiind supus de fiecare data unui proces complex de filtrare . Avantajul acestui tip de sistem consta in simplificarea sa . Fiabilitatea ,durata de viata si nu in ultimul rând performantele unui sistem pneumatic de acţionare depind in cea mai mare măsura de calitatea agentului folosit . Având in vedere ca aerul intra in contact cu elementele mobile sau fixe ale echipamentelor ,confecţionate din cele mai diverse materiale(otel,bronz,alama,cauciuc ,material plastic,etc.) si ca nu de puţine ori traversează secţiuni de curgere , uneori de dimensiuni foarte mici,calibrate,acestuia i se impun următoarele cerinţe: -sa fie cat mai curat posibil ;un aer contaminat cu particule mai mari sau egale cu jocurile funcţionale existente intre elementele constructive mobile si cele fixe poate duce la blocarea elementelor mobile , dar si uzura lor prin abraziune si la îmbâcsirea

7

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

filtrelor din sistem;”fineţea de filtrare”este un parametru ce fixează din acest punct de vedere aerul ;firmele producătoare de echipamente pneumatice de automatizare garantează performantele acestora numai daca aerul folosit are o fineţe de filtrare;cu cat fineţea de filtrare este mai mica cu atât cheltuielile de exploatare ale sistemului sunt mai mari ; -sa asigure lubrifierea sistemului de acţionare;deoarece aerul nu are proprietati de lubrefiere , in acest scop se folosesc echipamente speciale numite ungatoare ,care pulverizeaza masa de aer particole fine de ulei ;trebuie avut in vedere faptul ca o ungere abundenta poate conduce „naclirea”elementelor constructive ale

echipamentelor, iar o ungere insuficienta poate conduce la scoaterea prematura din functionare a sistemului respectiv; -sa contina cat mai putina apa ;in aer exista sub forma de vapori , iar prin condensarea acestora se obtine apa care va coroda piesele de otel ;la temperaturi mai scazute poate sa apara fenomenul de inghetare a apei , care poate impiedica functionarea sistemului la parametri normali ; -sa aiba o temperatura apropiata de temperatura a mediului ambiant pentru a evita modificarile de stare care la randul lor ar duce la modificari ale parametrilor functionali ai sistemului; -sa intre in sistem avand presiunea si debitul corespunzator bunei functionari a sistemului ; o presiune mai mare decat cea recomandata de producator poate duce la avarii , iar o presiune mai mare decat cea recomandata de producator poate duce la avarii,iar o presiune mai mica nu asigura forta sau momentul cerute de aplicatia respectiva;in ceea ce priveste debitul ,abaterile acestuia influenteaza viteza de deplasare a sarcinii antrenate de sistem.

8

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

3. MOTOARE PNEUMATICE

Motoarele pneumatice au rolul funcţional de a transforma energia fluidului (aici aer comprimat) într-o energie mecanică pe care o transmit prin organele de ieşire mecanismelor acţionate. După tipul procesului de transformare a energiei pneumatice în energie mecanică motoarele pneumatice se împart în: - motoare pneumostatice sau volumice; la aceste motoare procesul de transformare are loc pe baza modificării permanente a unor volume delimitate de părţile mobile şi părţile fixe ale camerelor active ale motorului; - motoare pneumodinamice, cunoscute şi sub denumirea de turbine pneumatice; la aceste motoare energia pneumostatică a mediului de lucru este transformată într-o energie mecanică. În sistemele de acţionare pneumatice în marea majoritate a cazurilor motoarele folosite sunt motoare volumice. Motoarele pneumatice au rolul funcţional de a transforma energia fluidului (aici aer comprimat) într-o energie mecanică pe care o transmit prin organele de ieşiremecanismelor acţionate. După tipul procesului de transformare a energiei pneumatice înenergie mecanică motoarele pneumatice se împart în:  motoare pneumostatice sau volumice ; la aceste motoare procesul de transformareare loc pe baza modificării permanente a unor volume delimitate de părţile mobile şi părţilefixe ale camerelor active ale motorului;  motoare pneumodinamice, cunoscute şi sub denumirea de turbine pneumatice; laaceste motoare energia pneumostatica a mediului de lucru este transformată într-o primaetapă în energie cinetică, care apoi este la rândul ei transformată în energic mecanică.În sistemele de acţionare pneumatice în marea majoritate a cazurilor motoarele folositesunt motoare volumice.Organul de ieşire al unui motor pneumatic poate fi o tijă sau un
9

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

arbore. În primul cazorganul de ieşire are o mişcare rectilinie alternativă (cazul cilindrilor şi camerelor membrană), în timp ce în cel de-al doilea caz mişcarea acestuia este fie de rotaţiealternativă (cazul motoarelor oscilante), fie de rotaţie pe unghi nelimitat (cazul motoarelor rotative).Un alt criteriu de clasificare a motoarelor pneumatice îl reprezintă modul în care serealizează mişcarea organului de ieşire; după acest criteriu se disting: motoare cu mişcarecontinua şi motoare cu mişcare incrementală.Tot în această familie, a motoarelor pneumatice, se pot încadra şi motoarele pneumohidraulice, la care mişcarea organului de ieşire este controlată prin intermediul unui circuithidraulic auxiliar.În general maşinile pneumatice sunt reversibile, adică pot funcţiona ca gnerator (pompă) şica motor. Din cauza randamentului, ca motoare se folosesc în special cele cu piston, dar sefolosesc şi cele rotative. Organul de ieşire al unui motor pneumatic poate fi o tijă sau un arbore. În primul caz organul de ieşire are o mişcare rectilinie alternativă (cazul cilindrilor şi camerelor cu membrană), în timp ce în cel de-al doilea caz mişcarea acestuia este fie de rotaţie alternativă (cazul motoarelor oscilante), fie de rotaţie pe unghi nelimitat (cazul motoarelor rotative). Un alt criteriu de clasificare a motoarelor pneumatice îl reprezintă modul în care se realizează mişcarea organului de ieşire; după acest criteriu se disting: motoare cu mişcare continuă şi motoare cu mişcare alternativă. În general maşinile pneumatice sunt ireversibile, adică pot funcţiona ca generator (pompă) şi ca motor. Din cauza randamentului, ca motoare se folosesc în special cele cu piston, mai rar cele rotative.

10

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

4.MOTOARE PNEUMATICE LINIARE

Motoarele pneumatice liniare efectuează lucrul mecanic printr-o mişcare rectilinie, ele se mai numesc şi cilindri pneumatici. Mişcarea organului de ieşire are loc între două poziţii limită, stabilite constructiv sau funcţional, ce definesc cursa motorului. După modul în care sunt separate cele două camere funcţionale motoarele pneumatice se pot clasifica în: - cilindri, la aceste motoare separarea se face prin intermediul unui piston 4, iar etanşarea se face prin intermediul unor garnituri nemetalice; - camere cu membrană, la aceste motoare rolul pistonului este preluat de o membrană nemetalică, care realizează şi etanşarea celor două camere. Intr-o instalatie pneumatica ,elemental de actionare propriu-zis este motorul pneumatic .motoarele pneumatice,denumire si elemente se executie , transforma energia de presiune a aerului comprimat in energie mecanica,pe care o furnizeaza apoi instalatiei cu ajutorul a diferite lanturi pneumatice liniare. Motoarele pneumatice liniare efectuează lucrul mecanic printr-o mişcare rectilinie,ele se mai numesc şi cilindri pneumatici. Mişcarea organului de ieşire are loc între douăpoziţii limită, stabilite constructiv sau funcţional, ce definesc cursa motorului Într-o schemă de acţionare pneumatică, motorul pneumatic are rolul elementului de execuţie. Marea majoritate a acţionărilor pneumatice utilizează motoare liniare cu piston. Cilindri pneumatici efectueaza lucru mecanic printr-o miscare de translatie ,de obicei liniara ,ei mai fiind numiti si motoare pneumatice liniare . Exista doua tipuri de cilindri pneumatici :cu membrana si cu piston.Au aplicatii foarte largi si se construiesc gama tipodimensionala extrem de diversificata. Clasificarea cilindrilor pneumatici: 1.dupa modul de alimentare cu aer comprimat , cilindri cu piston se califica astfel:
11

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

-cilindri cu simplu efect :-cu revenire cu arc; -cu revenire sub actiunea unei forte rezistente -cilindri cu dublu efect: -cu tija unilaterala; -cu tija bilaterala. -cilindri in tandem: -cu amplificare de forte; -avand cursa in doua trepte. 2.dupa posibilitatea de franare la capat de cursa pot fi: -cilindri fara frana la capat de cursa; -cilindri cu frana la capat de cursa: -reglabila; -nereglabila.

-

12

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

5. COMANDA CILINDRILOR
Prin „comanda pneumatica „ se intelege totalitatea elementelor pneumatice (si/sau electrice) de comanda si executie conectate intre ele intr-o retea de legaturi ce asigura un flux de informatie si forta; aceste elemente formeaza unul sau mai multe lanturi de comanda , care indeplinesc functii bine precizate . Clasificarea in

comenzi pur pneumatice si mixte(electrpneumatice) nu este semnificativa din punct de vedere al realizarii functiilor cerute. Conform definitiei , elementul de comanda prelucreaza informatia , iar elementul de executie transforma energia . In orice sistem de comanda o marime este influientata de prezenta sau absenta altei marimi , iar sensul acestei actiuni corespunde unui sistem in forma de bucla deschisa numit lant de comanda.

13

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

5.1. EFECT

COMANDA UNUI CILINDRU PNEUMATIC CU SIMPLU

-se poate realiza direct sau indirect . Criteriile de alegere a comenzii directe sau indirecte: -forta necesara comutarii distribuitoarelor , care este in functie de diametru nominal al acestora; -marimea solenoidului si a tensiunii electrice; -complexitztea circuitului. Este necesara comanda indirect in cazul cilindrului cu viteza si/sau diametru mare: in aceaste situatii este necesar un debit mai mare de aer , ceea ce implica sectiunea decurgere mari , deci distribuitoarelor cu diametru nominal Dn mare , adica forta de comutare mare .

5.2. EFECT

COMANDA UNUI CILINDRU PNEUMATIC CU DUBLU

-pot fi comandati cu ajutorul ventilelor de distributie cu 3 sau 4 cai .

Modificarea vitezei pistonului cilindrului pneumatic se poate face variind debitul de intrare sau de evacuare . Pentru acest lucru se utilizeaza supape de strangulare si retinere cu drosel reglabil.

14

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

6.

SCHEME

DE

ACŢIONARE

A

MOTOARELOR

PNEUMATICE LINIARE

Motoarele pneumatice liniare efectuează lucrul mecanic printr-o mişcare rectilinie,ele se mai numesc şi cilindri pneumatici. Mişcarea organului de ieşire are loc între douăpoziţii limită, stabilite constructiv sau funcţional, ce definesc cursa motorului Într-o schemă de acţionare pneumatică, motorul pneumatic are rolul elementului de execuţie. Marea majoritate a acţionărilor pneumatice utilizează motoare liniare cu piston. De la acest aparat pneumatic se aşteaptă realizarea unor forţe de strângere sau realizarea unor deplasări, în funcţie de destinaţia schemei de acţionare. De asemenea, motorul va trebui să funcţioneze într-un anumit regim de viteză şi să se oprească cu o anumită precizie. Construcţia motoarelor pneumatice liniare cu piston a fost prezentată în Lucrarea nr.1, de aceea vom trece aici în revistă principalele scheme caracteristice de acţionare a acestor elemente (vezi tabelul 1).

15

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

Tabelul 1 Pistonul motorului se deplasează în mişcare de avans (+) atât timp cât se acţionează asupra manetei distribuitorului DP. La încetarea comenzii distribuitorul ocupă poziţia 0 ceea ce conduce la legarea camerei din stânga pistonului motorului pneumatic la atmosferă şi ca urmare retragerea pistonului. Distribuitorul fiind cu memorie (poziţie reţinută) la darea comenzii M2 distribuitorul ocupă poziţia 2 ceea ce permite alimentarea camerei din stânga pistonului motorului pneumatic şi declanşarea mişcării de avans (+). Motorul se opreşte în această poziţie şi se retrage doar atunci când vom da o comandă în sens invers (M1). Droselul Dr reglează viteza pistonului în cursa de retragere. Distribuitorul este cu poziţie preferenţială (nereţinută) aşa că pistonul motorului pneumatic se va deplasa în mişcare de avans doar atât timp cât vom menţine comanda M la maneta distribuitorului DP. La încetarea comenzii, distribuitorul alimentează motorul în sens invers asigurând mişcarea de revenire. Schema asigură mişcarea de avans şi de retragere realizate cu viteze diferite reglabile. Astfel la comanda M asupra distribuitorului DP se alimentează camera din stânga pistonului iar aerul comprimat va trece prin supapa de sens a droselului de cale DC1 punând în mişcare pistonul (+). Aerul din camera opusă va fi legat prin

16

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

distribuitor la atmosferă dar prin rezistenţa reglabilă a droselului de cale DC2, ceea ce va asigura o viteză de avans reglabilă. Pentru mişcarea de revenire viteza poate fi reglată de la droselul de cale DC1. La comanda M2 motorul pneumatic va efectua cursa de avans (+) şi va rămâne la cap de cursă până la darea comenzii M1 în sens invers, ceea ce va asigura efectuarea cursei de revenire. Viteza de avans poate fi reglată de la droselul Dr2 iar cea de revenire de la droselul Dr1 montaţi pe orificiile de ieşire în atmosferă ale camerelor motorului. Unele distribuitoare de tip 5/2 au montate din fabricaţie drosele pe orificiile de evacuare în atmosferă pentru reglarea vitezelor. Montajul asigură motorului pneumatic MP o mişcare de avans cu viteză mică reglabilă. Astfel, la darea comenzii M de la butonul pneumatic BP se asigură punerea distribuitorului principal DP pe poziţia 1 ceea ce are ca efect alimentarea camerei din stânga a pistonului şi iniţierea deplasării (+). Tija motorului pneumatic fiind solidară cu cea a motorului hidraulic MH, deplasarea este posibilă dor prin trecerea uleiului din camera din dreapta motorului hidraulic în cea din stânga, trecere care se poate face doar prin droselul de cale DC. Viteza de avans va putea fi reglată astfel prin acest drosel. Rezervorul R are rolul de a compensa diferenţa de volum dintre cele două camere.

17

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

Motorul pneumatic MP va efectua mişcarea de avans dacă de la butoanele pneumatice BP3 şi BP4 se dă comanda simultan. Cele două butoane montate în serie materializează funcţia logică „ŞI”. Pentru revenirea motorului se poate acţiona unul din butoanele pneumatice BP1 sau BP2 care sunt legate la supapa selectoare de circuit S, numită şi supapă „SAU”. Comanda printr-o funcţie „ŞI” este specifică utilajelor de producţie unde există pericol de accidentare a operatorului (prese), prin această comandă se asigură îndepărtarea mâinilor din zona periculoasă. Deplasarea în mişcare de avans şi de retragere este asigurată de un distribuitor 5/3 pilotat de către butonul pneumatic BP tip 4/3. Atunci când butonul este pus pe poziţia centrală, camerele de comandă ale distribuitoarelor vor fi legate la atmosferă iar arcurile distribuitorului îl vor plasa pe poziţia de mijloc, ceea ce va asigura tăierea alimentării şi evacuării aerului din motorul pneumatic şi oprirea lui într-o poziţie intermediară. Pentru realizarea cursei de avans se dă comanda M2 ceea ce va permite legarea la atmosferă a camerei din dreapta pistonului motorului pneumatic. Comanda M1 asigură deplasarea pistonului în cursa de revenire. Dacă nu se dă nici o comandă pistonul motorului va fi sub acţiunea a două presiuni, mai mică pe partea stângă şi mai mare pe partea dreaptă, reglate astfel de la regulatorul de presiune RP, încât să dezvolte forţe egale pe cele două feţe ale pistonului. Acest lucru

18

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

asigură oprirea în forţă a pistonului. Este o schemă de funcţionare automată cu impuls de iniţiere la care se foloseşte un limitator de cursă LC care odată acţionat de cama k de pe tija pistonului va asigura comutarea distribuitorului DP pe poziţia de retragere. Comanda de pornire a ciclului avans-revenire se dă de la butonul pneumatic BP. Schema asigură realizarea integrală a cursei motorului deoarece limitatorul de cursă va fi montat la capătul cursei de avans de aceea soluţia este utilizată de fiecare dată de câte ori se doreşte confirmarea realizării cursei de avans. Este tot o schemă automată cu ciclu automat şi impuls de iniţiere la care nu se mai utilizează limitator de cursă ci o supapă de succesiune SP. După darea comenzii M de la butonul pneumatic BP distribuitorul va alimenta camera din stânga pistonului ceea ce va conduce la pornirea lui în mişcare de avans. La epuizarea cursei motorului, pistonul se va opri la cap de cursă ceea ce va conduce la creşterea presiunii pe conducta de intrare în supapa SP. Supapa se va deschide şi va permite accesul aerului la camera de comandă a distribuitorului DP care va întoarce motorul. Schema este similară cu cea precedentă cu deosebirea că după oprirea pistonului la capătul cursei de avans va trece un timp reglat cu droselul de cale DC până la umplerea rezervorului C şi comutarea distribuitorului DP pentru revenirea pistonului în poziţia iniţială. Deci reîntoarcerea pistonului se va face după un anumit timp (reglat)

19

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

de la atingerea cursei maxime. Este o schemă tipică de funcţionare a unei sănii de maşină-unealtă, în sensul că se asigură funcţiile: apropiere rapidă AR, avans de lucru AL şi retragere rapidă RR. Limitatorul de cursă LC1 asigură evacuarea aerului prin droselul de cale DC şi prin asta o viteză reglată a pistonului, iar limitatorul LC2 revenirea pistonului la poziţia iniţială. Limitatorul LC1 este acţionabil doar întrun singur sens pentru a deveni inactiv la cursa de revenire a pistonului. Este o schemă care asigură două cicluri de funcţionare: automat şi manual. Astfel dacă distribuitorul D0 primeşte comanda „automat” el va alimenta limitatoarele de cursă LC1 şi LC2 ceea ce va permite funcţionare motorului în curse de avans-retragere repetate continuu. Dacă în schimb se va selecta poziţia „manual” vor fi activate butoanele BP1 şi BP2 care vor asigura avansul şi retragerea în mod individual în funcţie de comanda dată la cele două butoane. Schema asigură un ciclul de funcţionare automat (ciclu repetat continuu) prin alimentarea cu aer comprimat a limitatoarelor de cursă LC1 şi LC2, ca urmare a comenzii M3. Dacă însă se dă comanda M2 cele două distribuitoare D1 şi D2 vor fi puse pe poziţia închis ceea ce va avea ca efect tăierea alimentării cu aer a motorului şi oprirea lui. Oprirea va închide camerele de lucru ale motorului dar datorită compresibilităţii aerului pistonul se va putea deplasa în limite reduse sub acţiunea unor

20

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

forţe exterioare. Cele două limitatoare de cursă LC1 şi LC2 asigură funcţionarea în regim automat cu ciclu repetat continuu a motorului. Dacă se dă comanda „oprit „ de la butonul BP acesta va alimenta cu aer sub presiune cele două camere de comandă ale distribuitorului şi ca urmare distribuitorul va ocupa poziţia centrală legând camerele motorului la presiune. Dat fiind că ariile pistonului sunt egale pe cele două părţi (motor cu tijă bilaterală) acesta se va opri stabil, sub efectul forţelor de presiune egale. Schema asigură funcţionarea automată fără limitator de cursă prin folosirea unui temporizator (drosel de cale DC plus rezervor C) pentru cursa de revenire şi a unui distribuitor DP1 cu arc reglabil sau a unei supape de succesiune pentru cursa de avans. Oprirea motorului este posibilă doar în poziţia iniţială la cap de cursă (poziţia retras). complet

21

Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice

7. BIBLIOGRAFIE

1. DESEN TEHNIC DE SPECIALITATE Autori: GHEORGHE HUSEIN, M. TUDOSE 2. CULTURĂ DE SPECIALITATE Autor: POPESCU RODICA 3. UTILAJUL ŞI TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR MECANICE. Autori: GHEORGHE ZGURĂ, GHEOGHE PEPTEA 4. INTERNET Site-urile: www.google.ro www.yahoo.com

22

Related Interests