EVALUARE IN CONSILIERE PSIHOLOGICA SI EDUCATIONALA Note de curs

CONSILIEREA Prin procesul de consiliere se poate ajunge la o înŃelegere mai profundă a gândurilor, a trăirilor emoŃionale care asigură şansele unui nivel optim de dezvoltare a resurselor personale. Consilierea asigură asistenŃa individului în explorarea şi înŃelegerea propriei identităŃi, îl sprijină în dezvoltarea unor strategii de rezolvare a problemelor şi luare a deciziei. Consilierea individuală este o interacŃiune personală între consilier şi client, în cadrul căreia consilierul asistă clientul în rezolvarea problemelor mentale, emoŃionale sau sociale. Consilierea individuală se desfăşoară în şedinŃe care oferă clientului maximă confidenŃialitate ceea ce permite explorarea ideilor, sentimentelor sau atitudinilor problematice. Consilierul şi persoana consiliată formează împreună o echipă. Consilierea de grup presupune o relaŃionare a consilierului cu un grup ai căror membri au o problemă comună. Procesul de consiliere valorifică experienŃa şi cunoştinŃele fiecărei persoane asistate. La nivelul grupului se stabileşte o reŃea socială prin care sunt dezvoltate, pentru fiecare individ în parte, metodele şi planurile de clarificare a situaŃiei existente, ajungându-se la individualizarea problemei. Acest tip de interacŃiune contribuie nu numai la dezvoltarea individului dar şi a grupului ca întreg. În consilierea de grup se cristalizează un sentiment de comunitate având la bază nevoia de afiliere, apartenenŃă, se clarifică dorinŃe, nevoi şi opŃiuni, iar autorealizarea pozitivă a fiecărui membru este raportată la dinamica grupului. Obiectivele consilierii de grup vizează crearea unui mediu care să dezvolte participanŃilor capacitatea de a obŃine informaŃii şi abilităŃi, de a-şi forma atitudini constructive. Deoarece consilierea educaŃională este un proces complex, acest proces se va derula urmând anumite etape şi tehnici specifice în funcŃie de problema şi personalitatea celui consiliat. Etapa iniŃială în consiliere presupune stabilirea unei relaŃii efective între consilier şi elev. Stabilirea acestei relaŃii este absolut necesară pentru a se produce schimbări pozitive. Numai acceptarea şi încrederea oferită de o astfel de relaŃie asigură acest lucru. Formularea scopurilor împreună privind schimbări comportamentale, dezvoltarea abilităŃilor de luare a deciziei şi eliminarea gândurilor negative este de asemenea un pas care trebuie realizat. În această etapă este foarte important ca elevul să primească semnale că este acceptat aşa cum este el, cu problemele pe care le are, rămân în centrul atenŃiei aspectele principale putându-se întrezări de acum anumite opŃiuni. Etapa secundară în consiliere va progresa cu asistarea copilului pentru a-şi dezvolta interesele sociale, de cooperare şi comunicare cu ceilalŃi. Se va pune accent pe ajutorul oferit copilului să se cunoască şi să se autoevalueze. Se va asigura atmosfera caldă şi empatia, fără să fie excluse interpretările şi confruntarea constructivă. În această etapă se va putea utiliza ca tehnică de lucru informarea, acest lucru însemnând că foarte multe informaŃii vor fi dirijate de la consilier spre copil. Totodată utilizarea sugestiei poate fi de un real folos pentru elev. Se pot sugera eventuale opŃiuni care se vor adăuga la cele deja identificate de copil şi chiar modalităŃi, căi care

pot fi luate în discuŃie. Tehnica adresării întrebărilor este utilă deoarece poate ajuta mult în modul de a vedea lucrurile şi de a scoate în evidenŃă anumite aspecte care altfel ar putea rămâne în umbră. Etapa finală a consilierii va pune accentul pe dirijarea atenŃiei copilului spre acte şi comportamente constructive. Vor fi învăŃate proceduri specifice, dezvoltate planuri de acŃiune începând cu cele mai simple şi până la cele mai complexe în vederea adoptării unui nou comportament. În această etapă confruntarea va asigura sprijin acordat copiilor pentru asumarea propriei responsabilităŃi. Încurajarea este una din cele mai bune mijloace de a ajuta copilul să-şi realizeze nevoile şi să-şi asimileze noi comportamente. Aria de consiliere educaŃională se desfăşoară pe 3 compartimente: Consilierea elevilor în probleme legate de: autocunoaştere, imaginea de sine, adaptare şi integrare socială, reuşita şcolară, crize de dezvoltare, situaŃii de criză, rezolvarea şi depăşirea unui conflict, însuşirea de tehnici de învăŃare eficiente, orientare a carierei. ConsultaŃii cu profesorii în probleme legate de: cunoaşterea elevilor, înŃelegerea problemelor elevilor, sprijin în dezvoltarea lor, asigurarea echilibrului între cerinŃele şcolare şi posibilităŃile elevilor, în identificarea cauzelor inadaptării şcolare, optimizarea relaŃiei şcoală-elev ConsultaŃii cu părinŃii în probleme legate de : cunoaştere a copiilor lor, înŃelegerea nevoilor şi a comportamentului lor, identificarea factorilor de risc în integrarea familială, şcolară, socială, ameliorarea relaŃiei cu propriii copii, sprijinirea şcolii în educaŃia copilului. Consilierea educaŃională este realizată de către specialişti formaŃi în domeniul psihologiei, psihopedagogiei, pedagogiei sau sociologiei care îşi desfăşoară activitatea la Centrul JudeŃean de AsistenŃă Psihopedagogică şi în Cabinetele şcolare de asistenŃă psihopedagogică.

Bibliografie: Corey,G.(1991).Theory Grove,CA:Brooks/Cole and practice of counseling and psychology .Pacific

Young,M.E.(1992).Counseling methods and techniques.New York:merrill

Consiliere şi psihoterapie Din punctul de vedere al obiectivelor vizate, putem afirma că psihoterapeutul este interesat în primul rând de obiectivele de remediere, pe când consilierul este interesat în primul rând de obiectivele de dezvoltare. Cu alte cuvinte, psihoterapeutul va urmări cel mai frecvent realizarea

unor modificări la nivel de personalitate, pe când consilierul va urmări în primul rând valorificarea resurselor individuale existente. Spre exemplu, SecŃiunea de psihologie a consilierii a AsociaŃiei americane a psihologilor, defineşte obiectivul consilierii ca „... sprijinirea indivizilor în depăşirea obstacolelor legate de dezvoltare, în orice domeniu s-ar manifesta acestea şi în dezvoltarea optimă a resurselor personale.” (Patterson, 1986, p. XVII). Această distincŃie utilizează sintagma în primul rând, pentru a sublinia faptul că cel mai frecvent clienŃii vin la consilier sau psihoterapeut pentru probleme care solicită obiective aparŃinând ambelor tipuri mai sus definite. Demersurile de intervenŃie Demersurile de intervenŃie utilizate în psihoterapie şi consiliere sunt de multe ori asemănătoare, cu diferenŃa că, foarte frecvent, psihoterapeutul ascultă într-o proporŃie mai mare decât consilierul, care, la rândul său, se angajează mai frecvent în furnizarea de informaŃii, explicaŃii şi sfaturi. Suportul teoretic Din punctul de vedere al teoriilor pe care se fundamentează demersurile de psihoterapie, şi respectiv, consiliere, nu există diferenŃe notabile, mulŃi specialişti utilizând sintagmele de mai sus ca fiind echivalente. RelaŃia de asistenŃă Necesitatea edificării unei asemenea relaŃii între client şi specialist este esenŃială pentru ambele demersuri.

Locul desfăşurării O distincŃie care este uneori evocată, fiind în acelaşi timp considerată ca mai mult sau mai puŃin artificială, este aceea a locului de desfăşurare, în sensul că şedinŃele de psihoterapie se desfăşoară în cadrul unor instituŃii medicale mai frecvent decât cele de consiliere, în legătură cu faptul că problemele cu care se confruntă psihoterapeutul sunt de obicei mai severe şi au mai frecvent conotaŃii medicale. Cine consiliază? Într-o abordare sistematică, se pare că pot fi identificate patru categorii de persoane care utilizează frecvent cunoştinŃe sau abilităŃi de consiliereÎntr-o primă categorie se plasează profesioniştii angajaŃi în servicii de asistenŃă, incluzând aici pe medicii psihiatri, pe consilieri, pe asistenŃii sociali, pe specialiştii în plasarea forŃei de muncă, indiferent dacă aceştia lucrează în cadrul unor organizaŃii guvernamentale, nonguvernamentale sau în practică privată. Într-o a doua categorie se plasează persoanele care desfăşoară voluntar activităŃi de consiliere, cel mai frecvent în cadrul unor organizaŃii non-guvernamentale, implicându-se de exemplu în activităŃi de consiliere pentru tineri sau în consiliere maritală. Într-o a treia categorie pot fi plasate persoanele care utilizează abilităŃi de consiliere în contextul activităŃii profesionale, de exemplu surorile medicale, cadrele didactice, managerii la diferite nivele, preoŃii şi doctorii de alte specialităŃi decât psihiatria. Într-o a patra categorie pot fi plasate persoanele care îndeplinesc informal activităŃi de consiliere, în contextul relaŃiilor interpersonale cotidiene, uneori fără a fi conştienŃi de asta.

Şcoala şi consilierea şcolară Pentru a trece în revistă de o manieră sistematică principalele aspecte ale domeniului, să ne referim la un document privind rolul şi activitatea elaborat de AsociaŃia consilierilor şcolari din Statele Unite (cf. Gibson şi Mithcell, 1981). În învăŃământul primar, consilierul şcolar este interesat primordial de acele aspecte ale dezvoltării elevilor care conduc către definirea identităŃii sale şi îl abilitează pentru a face opŃiuni şi a lua decizii care vor conduce către integrarea armonioasă în lumea din care face parte. În acest sens, sunt definite o serie de obiective ale activităŃii de consiliere, pentru: elevi, profesori, personal administrativ şi părinŃi, pentru consilier. Obiective pentru elevi: -Să fie capabili să se identifice pe sine prin descrieri în termenii aspectului fizic, interesului, abilităŃilor, lucrurilor care le plac sau le displac. -Să fie capabili să-şi definească rolul în familie, în şcoală,. În vecinătate şi în comunitate. -Să aibă un concept de sine cu conotaŃie valorică pozitivă şi să fie capabili să verbalizeze conceptul de sine cu sinceritate, fără rezerve şi în condiŃii de acceptare de sine. -Să fie capabili să-şi identifice propriile neajunsuri şi să-şi accepte limitele, fiind dispuşi să întreprindă eforturile necesare pentru remedierea acestora. -Să accepte pe ceilalŃi, să fie capabili să identifice conflictele şi să coopereze pentru rezolvarea acestora. -Să se simtă confortabil în situaŃii de învăŃare şi de muncă, atunci când apar situaŃii de disconfort, să fie capabili să utilizeze abilităŃi adecvate pentru a le face faŃă. -Să fie interesaŃi de propriul viitor şi să se angajeze în activităŃi imaginative privind posibilele roluri de viaŃă. -Să înŃeleagă realist relaŃiile dintre oameni şi lumea muncii şi a serviciilor, ca şi rolul pe care ei, ceilalŃi membrii ai familiei şi cunoscuŃii îl joacă în acest context. Obiective pentru profesori, personal administrativ şi părinŃi -Să înŃeleagă şi să accepte conceptele de sine ale copiilor şi să coopereze cu aceştia pentru a identifica împreună evoluŃiile pozitive necesare; apoi să asiste pe copii în eforturile de a realiza aceste schimbări. -Să se raporteze la copii ca la nişte fiinŃe umane cu valoare, astfel încât copiii să poată utiliza comportamente de relaŃionare acceptabile şi adecvate. -Să furnizeze experienŃe de învăŃare care să permită dezvoltarea la copii a unor abilităŃi decizionale şi să procedeze astfel încât copiii să poată învăŃa din greşeli fără a fi criticaŃi, ridiculizaŃi sau deposedaŃi de capacitatea de a lua decizii. -Să solicite asistenŃă ori de câte ori este necesar pentru a putea dezvolta cel mai eficient mediu de învăŃare pentru copii. Obiective pentru consilier -Să fie o fiinŃă umană integră, adaptată şi echilibrată atât în viaŃa personală cât şi în viaŃa profesională, astfel încât să poată acŃiona în calitate de consilier în interesul clienŃilor. -Să accepte fiecare persoană prezentă în mediul profesional, fie aceasta copil sau adult, cu toate sentimentele sau comportamentele aferente şi să sprijine pe consiliat cu abilităŃi de a defini nevoi şi preocupări şi cu pregătire specifică. -Să furnizeze consiliere şi orientare care să fie acceptabile pentru consiliat. -Să fie capabil să identifice schimbări produse sau obiective realizate de client şi să le poată explica altora. -Să acŃioneze ca un avocat al copilului în cadrul structurii adulte a şcolii şi a comunităŃii.

Parcurgând selectiv documentul evocat mai sus. Ajută pe elevi să dezvolte valori şi atitudini pozitive. a conŃinutului programului de orientare al şcolii şi îi familiarizează cu serviciile de orientare disponibile. RelaŃiile consilierului cu conducerea şcolii Recunoaşte faptul că directorul şcolii este cel mai important membru al echipei de orientare. Organizează consultaŃii pentru profesorii care se confruntă cu elevi ce au probleme de disciplină sau de învăŃare. AcŃionează pentru clarificarea. Asistă profesori în formularea de recomandări pentru consultarea unor membri ai personalului. imediate sau de perspectivă. abilităŃi manageriale şi sprijin creează climatul necesar pentru eficienŃa activităŃii. pentru personalul administrativ. Pune la dispoziŃia cadrelor didactice informaŃii privind carierele şi oportunităŃile de angajare în timpul studiilor în şcoală şi după finalizarea acestora. exemplificăm aici câteva dintre elementele semnificative. Ajută pe elevi să selecŃioneze şi să planifice activităŃi de timp liber care să sprijine dezvoltarea personală şi care să genereze satisfacŃie. cum ar fi personalul medical sau specialistul în abordarea deficienŃelor de învăŃare (learning disabilities specialist). Sprijină organizarea la clase a activităŃilor de orientare şcolară şi profesională şi funcŃionează ca o resursă de unde pot fi procurate materialele tipărite şi informaŃiile necesare. disciplinele ce vor fi studiate în învăŃământul secundar superior. pentru a putea lua decizii consistente cu propriile obiective. Indică cu claritate elevilor condiŃiile în care este furnizată consilierea şi regulile ce vor fi respectate pentru asigurarea confidenŃialităŃii. Colaborează cu conducerea şcolii şi participă direct în planificarea şi implementarea programelor de perfecŃionare profesională. Cooperează cu cadrele didactice pentru a descrie elevilor din învăŃământul secundar inferior. RelaŃiile consilierului cu cadrele didactice Consideră pe profesori membri ai echipei de orientare şcolară şi profesională. AcŃionează pentru clarificarea. Ajută pe elevi să devină conştienŃi şi interesaŃi în raport cu lumea muncii şi să utilizeze din această perspectivă resursele şcolii şi ale comunităŃii. rolul consilierului înglobează un număr sporit de dimensiuni privind orientarea şcolară şi profesională. Face apel la alte resurse sau alŃi specialişti ori de câte ori este limitată eficienŃa asistenŃei pe care o furnizează. ale cărui concepŃii.Pentru învăŃământul secundar superior. adaptarea predării la dificultăŃile de învăŃare ale elevilor şi influenŃarea pozitivă a comportamentului elevilor. Încurajează pe elevi să participe la activităŃi şcolare şi extraşcolare adecvate pentru sporirea eficienŃei activităŃilor personale şi sociale. a conŃinutului programului de orientare al şcolii şi îi familiarizează cu serviciile de orientare disponibile. pentru profesori. destinate să menŃină şi să dezvolte competenŃa profesională a cadrelor didactice în asemenea domenii precum dezvoltarea curriculum-ului. ResponsabilităŃi ale consilierului faŃă de elevi Ajută pe elevi în a se autoevalua şi înŃelege. ResponsabilităŃile consilierului faŃă de părinŃii sau tutorii elevilor .

Va face schimb de informaŃii cu alŃi colegi de profesie. cel mai frecvent SIDA. semnificative şi obiective – pentru uzul altor categorii de personal specializat în asistenŃa elevilor. pentru a face faŃă acestora. Utilizarea consilierii în instituŃiile medicale este curent subordonată a două concepŃii generale distincte. consilierea este asociată cu situaŃia de pacient a clientului şi cu necesitatea sprijinirii acestuia în raport cu incertitudinea. Este perspectiva prin prisma căreia s-au deschis recent numeroase oportunităŃi pentru încadrarea de asistenŃi sociali pe post de consilieri. Din această perspectivă. cerinŃele şi dificultăŃile asociate frecventării cursurilor. stresul şi depresia asociată acestei situaŃii. sau pe care le poate mobiliza. 1981. Din punctul de vedere al complexităŃii demersurilor de intervenŃie. succesul educaŃional sau dezvoltarea personală. Va participa la dezvoltarea profesiunii prin participarea la activităŃi de cercetare şi la activitatea asociaŃiilor profesionale. Într-o a doua perspectivă. disciplinele predate. Va aprecia realist propriul nivel de competenŃă profesională şi va fi capabil să îl descrie altora cu acurateŃe. la confluenŃa dintre solicitările mediului social şi resursele de care dispune. resursele disponibile în şcoală. Face schimb de informaŃii cu părinŃii sau tutorii şi interpretează pentru aceştia informaŃiile pertinente privind rezultatele şcolare sau progresele în dezvoltarea personală ale elevilor. Asistă pe părinŃi şi tutori în formarea unor percepŃii realiste asupra aptitudinilor. Într-o primă perspectivă. Gibson şi Mitchell. părinŃii sau reprezentanŃi ai autorităŃilor sau societăŃii civile. în contextul comunicării cu elevii. Va continua să îşi dezvolte competenŃa profesională şi se va menŃine la curent cu evoluŃiile din interiorul sistemului de învăŃământ şi din afara acestuia. Va face permanent eforturi pentru asigurarea strictei confidenŃialităŃi a informaŃiilor legate de clienŃi şi va comunica asemenea informaŃii numai cu acordul scris al clientului sau aparŃinătorilor acestuia. a căror activitate vizează explicit clienŃi cu pronostic terminal. Va pregăti studii de caz – succinte. Va proteja şi susŃine imaginea consilierilor şi a profesioniştilor din domenii înrudite. ResponsabilităŃile consilierului şcolar faŃă de propria sa profesiune Consilierul va avea o bună înŃelegere a caracteristicilor personale şi a efectelor acestora asupra relaŃiilor de consiliere şi relaŃiilor personale şi sociale. oportunităŃile educaŃionale sau ocupaŃionale asociate frecventării şcolii. intereselor. cu grade diferite de generalitate. sunt evocate trei nivele (cf. în raport cu planificarea şcolară sau vocaŃională. Va discuta cu colegii săi de profesiune. pentru a ajunge la concepŃii comune privind activitatea profesională şi pentru a formula recomandări pentru o mai bună asistenŃă furnizată celor consiliaŃi.89): . p. ca şi cu cadrele didactice şi cadrele de conducere ale şcolilor asupra modalităŃilor de îmbunătăŃire a standardelor şi condiŃiilor de încadrare în activitate. cu un grad mai ridicat de generalitate. consilierea este asociată cu sănătatea mintală a clienŃilor potenŃiali este frecvent considerată ca un indicator al echilibrului în care individul se află.Furnizează părinŃilor sau tutorilor informaŃii privind politicile şi regulamentele şcolii. nevoia de consiliere este cu atât mai pregnantă cu cât afecŃiunea de care suferă clientul este mai gravă. atitudinilor şi abilităŃilor elevilor.

Domeniul muncii şi al relaŃiilor de muncă În general vorbind. Demersuri instituŃional extensive asistenŃa comunităŃii în introducerea modificărilor instituŃionale necesare. promovarea intereselor individuale ale unor clienŃi. Consiliere maritală Terapie sexuală Consiliere şi dezvoltare Psihoterapie Nivelul terŃiar Reabilitare ocupaŃională a persoanelor cu tulburări emoŃionale Din punctul de vedere ai intensivităŃii demersului de consiliere se schiŃează următorul tablou: Demersuri experienŃial extensive: programe educaŃionale privind natura sănătăŃii mintale.Nivelul primar EducaŃie psihologică EducaŃie de orientare profesională EducaŃie parentală EducaŃie sexuală Supraveghere şi îndrumare Nivelul secundar Consiliere de criză (alcool şi droguri. Demersuri instituŃional intensive stabilirea de legături cu reŃeaua de asistenŃă socială. consilierul va trebui să evalueze potenŃialul clientului în raport cu solicitările de pe piaŃa muncii. crize emoŃionale. crize ocupaŃionale). va dispune de o bună înŃelegere a . organizarea şi planificarea unor demersuri alternative instituŃionalizării. consultaŃii cu reŃeaua de asistenŃă socială pentru soluŃionarea unor situaŃii specifice. schimbarea locului de muncă sau adaptarea la cerinŃele postului sau climatului din organizaŃie. consilierul poate fi util clienŃilor în legătură cu asemenea probleme cum ar fi alegerea sau găsirea unui loc de muncă. promovarea intereselor de grup ale foştilor sau actualilor clienŃi. programe educaŃionale ce încurajează dezvoltarea sănătăŃii mintale şi prevenirea problemelor de ordin psihologic. demersuri de identificare ale unor plasamente neinstituŃionale pentru clienŃii determinanŃi. Demersuri experienŃial intensive programe de consiliere. intervenŃie în situaŃii de criză. În abordarea situaŃiilor cu care este confruntat. acordarea de sprijin direct privind probleme ale vieŃii curente. programe educaŃionale ce încurajează implicarea membrilor comunităŃii în planificarea şi evaluarea serviciilor furnizate.

abilităŃi legate de înŃelegerea şi comunicarea nevoilor de personal prezente pe piaŃa forŃei de muncă. stabilitatea cuplului fiind asigurată mai întâi de teama de singurătate a partenerilor. pe baza unei bune cunoaşteri a reŃelei de servicii disponibile. Domeniul relaŃiilor de cuplu şi familie Pentru a face o introducere în problematica acestui domeniu al consilierii. potenŃialului clientului. iar noile modele culturale privind penetrarea şi operarea pe piaŃa muncii nu s-au dezvoltat încă. 1986). AbilităŃi de dezvoltare profesională angajare în activităŃi care pot conduce la dezvoltarea individuală şi profesională. abilităŃi de redactare a unor asemenea materiale. abilităŃile de a stabili cu clientul o relaŃie deschisă. să exercite control asupra propriei vieŃi şi să facă opŃiuni inteligente. 1981. să ne referim la o clasificare a relaŃiilor maritale în funcŃie de criteriul intimităŃii dintre parteneri. cât şi mesajele verbale şi nonverbale ale clientului. cât şi de selectarea şi utilizarea unor asemenea materiale pentru a ajuta clienŃii să ia decizii şi să formuleze proiecte ocupaŃionale de perspectivă. Consiliere de grup. în situaŃii individuale şi de grup. Mariajul habitual conflictual. demonstrată prin progrese la nivelul standardelor şi performanŃelor profesionale. Se consideră util ca poziŃia de principiu a consilierului să fie aceea de a aprecia că munca reprezintă o modalitate semnificativă de exprimare a conceptului de sine şi valorilor individului.94): AbilităŃi de relaŃionare. în procesul de tranziŃie de la un set de principii la unul nou. AbilităŃi de plasare. în contextul căreia sunt interpretate corect atât trăirile afective. iar în al doilea rând de faptul că fiecare dintre aceştia. Lorton şi Lorton. 1. eficientă şi caracterizată de încredere reciprocă. furnizându-se acestuia atât mesaje referitoare la înŃelegerea problemelor sale. În literatura de specialitate sunt evocate şi abilităŃi specifice. AbilităŃi de relaŃionare cu sistemul de servicii comunitare a asista pe client să obŃină serviciile comunitare ce îi sunt necesare. stabilirea de contacte cu organizaŃiile utilizatoare de personal.oportunităŃilor ocupaŃionale sau a serviciilor disponibile în acest sens şi va fi capabil să ajute şi pe client să ajungă la o asemenea înŃelegere. caracteristicilor. asistarea clientului în prezentarea de o manieră adecvată a calificărilor şi caracteristicilor sale. Producerea şi utilizarea de materiale informaŃionale privind oportunităŃi vocaŃionale. p. AbilităŃi de evaluare. abilităŃi de utilizare a principiilor dinamicii grupurilor şi a unor comportamente adecvate pentru a ajuta membrii unor grupuri să înŃeleagă propriile probleme şi să întreprindă demersurile necesare pentru rezolvarea acestora. Este marcat de severe tensiuni şi conflicte. ca şi aceea că indivizii sunt capabili să se schimbe. O asemenea componentă devine chiar mai importantă în condiŃiile în care economia se află. cât şi informaŃii pertinente şi asistenŃa necesară. necesare consilierului ocupaŃional (cf. prin enervarea celuilalt îşi manifestă dominaŃia. clasificare propusă în 1966 de Cuber şi Harroff (cf. Gibson şi Mitchell. . cum este cazul la ora actuală în România. ca şi abilităŃile de a furniza informaŃiile rezultate din demersuri evaluative. abilităŃile de a-l ajuta să se autoaprecieze. relevante pentru nevoile utilizatorului. de apreciere sau măsurare a nevoilor.

El va furniza de asemenea o gamă largă de servicii psihologice şi de orientare profesională. făcând apel frecvent la serviciile sociale disponibile în comunitate. impotenŃă şi frigiditate. În cazul în care problemele emoŃionale sunt foarte importante. 3. Probleme cu membrii vârstnici ai familiei. Foarte frecvent. În cazul în care devine evident că la baza dificultăŃilor stau dificultăŃile de adaptare ale unuia sau ambilor parteneri. Acesta oferă partenerilor confort. . Prea puŃin sex. cu diferenŃa că este de mai mare complexitate. nici altele. AdolescenŃi care se plâng de puŃină înŃelegere din partea părinŃilor. consilierul poate recomanda consultarea unui psihoterapeut. Consilierul de reabilitare lucrează cu clienŃi ce prezintă deficienŃe de auz. 4. cu toate că nici unele. Domeniul nevoilor sau problemelor speciale ale indivizilor Acest domeniu include nevoile speciale ale indivizilor care au dificultăŃi de adaptare datorită unor deficienŃe sau handicapuri fizice. cu toate că ei nu sunt pe deplin implicaŃi în problemele celuilalt. Unul sau ambii parteneri se implică în relaŃii extraconjugale. El nu este caracterizat nici de conflicte severe. fără a neglija individualităŃile celor doi. 2. Amestec în problemele celor tineri. ca şi cele ale indivizilor care sunt în situaŃia de a fi izolaŃi de sistemul social în instituŃii de diferite tipuri. intelect sau handicapuri fizice de diferite tipuri. Mariajul total. Problemele care apar cel mai frecvent în relatările clienŃilor: 1. 5. activitatea sa are multe puncte comune cu domeniul consilierii vocaŃionale. Mariajul confortabil. în baza cărora să acŃioneze ulterior. Probleme sexuale. în sensul că nici o activitate nu procură satisfacŃie în absenŃa celuilalt. fiind similar cu cel vital din punctul de vedere al implicării. nici de momente frecvente de bucurie. Apatia pare a caracteriza cel mai bine raporturile dintre soŃi. consilierii de cuplu au de intervenit asupra relaŃiilor deteriorate dintre doi parteneri. acest tip de căsătorie există. În legătură cu planificarea şi implementarea demersurilor pentru găsirea unui loc de muncă adecvat. atenŃia consilierului se concentrează asupra acestora şi interesul pentru relaŃia dintre ei este pentru moment abandonat. ]n urma unor abateri grave de la normele sociale.2. Probleme de fidelitate. care rămân împreună mai ales din motive de ordin moral sau material. 3. foarte frecvent în colaborare cu personalul medical de recuperare şi /sau psihiatric. Cu toate că este foarte rar. răsfăŃul copiilor. vedere. Mariajul vital. Consilierul urmăreşte să ajute partenerii să ajungă la decizii raŃionale. Mariajul devitalizat. 4. RelaŃia dintre parteneri este bogată şi extrem de importantă pentru fiecare dintre aceştia în cel puŃin un domeniu. Principalul său obiectiv este să ajute pe clienŃi în confruntarea cu limitările impuse de deficienŃele sale. nu lipsesc cu desăvârşire. prea mult sex.

aparent arbitrare şi de obicei prohibitive. 3. Caracteristicile procesului de consiliere Ellis identifică patru faze esenŃiale ale procesului de consiliere: 1. în afara observării. inclusiv în România. în urma interacŃiunilor cu consilierul. Eul parental înglobează trăiri afective. În cea de a doua fază. ca şi relaŃia dintre ideile iraŃionale şi problemele pentru care s-a adresat consilierului. va înŃelege că nu există altă cale pentru depăşirea problemelor emoŃionale. Va înŃelege faptul că problemele sale prezente au cauze în trecut. Sintagma stare a Eului este utilizată pentru a desemna un set de trăiri afective la care este asociat un set de structuri comportamentale. Tehnicile esenŃiale ale abordării constau în disputarea ideilor iraŃionale şi indicarea verbală activă şi directivă. se evidenŃiază faptul că problemele clientului sunt menŃinute şi eventual amplificate chiar de acesta.Consilierea corecŃională este desfăşurată de regulă în instituŃii de detenŃie de diferite tipuri. Din acest motiv. se urmăreşte modificarea modului de gândire al clientului şi abandonarea de către acesta a ideilor iraŃionale. Structura personalităŃii În viziunea lui Berne. 1981). uneori în cadrul unor programe complexe ce au ca obiectiv principal prevenirea recidivelor. clientul poate avea. moduri de gândire şi comportamente derivate din cele ale figurilor parentale. indică pe primul loc pe preot. 4. În faza finală a procesului. Va înŃelege faptul că evenimente şi experienŃe din trecut pot continua să exercite influenŃe negative prin intermediul ideilor iraŃionale legate de acestea. se trece dincolo de abordarea ideilor iraŃionale ale clientului. personalitatea este compusă din trei subsisteme denumite stări ale Eului. Obiectivele interacŃiunilor dintre consilier şi client Din punctul de vedere al lui Ellis. astfel încât clientul să nu mai fie vulnerabil faŃă de alte idei iraŃionale. Eul parental limitativ se manifestă mai ales prin reguli rigide. . Într-o primă etapă se demonstrează clientului că este iraŃional şi este ajutat să înŃeleagă cum şi de ce a devenit astfel. inclusiv în proprii experienŃe trecute. atitudini. ajungându-se la ideile iraŃionale larg răspândite şi la o filozofie a vieŃii. având frecvent drept populaŃie Ńintă preferată delincvenŃii tineri. 2. pe locul doi pe doctor şi pe locul opt pe avocat (cf. Gibson şi Mitchell. analizării şi revizuirii continue a propriului sistem de idei. 2. Domeniul spiritual Anchetele efectuate în cadrul cultural anglo-saxon privind sursele de asistenŃă cele mai solicitate de indivizii care au probleme cărora nu le pot face faŃă singuri. 3. Eul parental protectiv se manifestă mai ales sub forma preocupării şi simpatiei pentru alŃii şi pentru propria persoană. prin utilizarea consecventă a gândirii logice. trei revelaŃii importante: 1. În cea de a treia fază. nu arareori pregătirea preoŃilor cuprinde şi componente de consiliere. care pot fi concordante sau discordante cu regulile predominante în sistemul cultural. El se poate manifesta în două ipostaze distincte.

Eul parental este ghidul etic al personalităŃii. capacitatea de încărcare energetică a fiecărei stări. haotic. Eul adult înglobează acele atitudini. Eul copil înglobează acele trăiri afective. lucru observabil în timpul somnului sau sub influenŃa alcoolului. ci dimpotrivă. are farmec şi intuiŃie. Eul parental are tendinŃa de a se conforma la standardele împrumutate din exterior. la nivelul a trei paliere distincte: eul copil natural este spontan şi creativ. în primul rând fiindcă nu este dezorganizat. fără a opera analize de fineŃe în legătură cu aceştia. dar se aseamănă cu ale copiilor. eul copil rebel se opune cu încăpăŃânare influenŃelor parentale. El nu trebuie asimilat cu Id. iar alteori iadul tendinŃelor ancestrale. FuncŃia esenŃială a Eului parental este aceea de a conserva energia psihică şi de a reduce anxietatea prin automatisme de decizie şi de acŃiune. situaŃiile specifice la nivelul fiecărei stări. eul copil adaptat se lasă influenŃat.Eul parental nu se suprapune peste Super Ego al lui Freud.Eul copil reacŃionează impulsiv faŃă de categorii mai largi de stimuli. eul adult este responsabil cu relaŃiile cu realitatea. ghidat sau inhibat de influenŃele parentale. moduri de gândire. Comportamentele asociate acestei stări a eului nu sunt neapărat imature sau copilăreşti. organizarea şi stocarea informaŃiei extrase din stimulii proveniŃi din lumea reală. având o componenŃă mai complexă decât interdicŃiile. Conceptele de energie psihică şi distribuŃie a energiei psihice (cathexis) sunt utilizate pentru conturarea dinamicii personalităŃii. pentru luarea unor decizii utile adaptării inteligente la solicitările din mediu. atitudini şi comportamente care sunt reminiscenŃe ale copilăriei individului. moduri de gândire şi comportamente prin intermediul cărora sunt procesate obiectiv. Cel mai puternic dintre cele trei este Eul copil. FuncŃionarea personalităŃii Cele trei subsisteme ale personalităŃii reacŃionează diferit la stimuli externi. iar eul copil reprezintă uneori purgatoriul. .Eul adult este preocupat în principal de procesarea. care degrevează Eul adult de povara deciziilor minore. Deplasarea fluxului de energie psihică de la o stare la alta depinde defactori cum ar fi: permeabilitatea zonelor de contact. organizate şi evaluate informaŃiile provenite din realitate.

2006) : a) operaŃionalizate sub forma trăsăturilor de personalitate sau a dominantelor atitudinale.. în timp ce altele au în vedere dimensiuni aflate mai aproape de polul bazal al trăsăturilor de personalitate. Aşa cum am precizat deja. . testele psihologice evaluează „trăsăturile de personalitate" partea stabilă. Aceasta face ca numărul de instrumente ce pot fi utilizate în cadrul unui examen de evaluare psihologică să fie redus la cele esenŃiale 2. în timp ce chestionarele de atitudini evaluează mai degrabă variabilele „contextuale" ale personalităŃii. Numai probele psihologice bine construite si etalonate pe populaŃia românească ne pot asigura date exacte cu privire la candidaŃii evaluaŃi şi permit diferenŃierea şi departajarea acestora 3. ci numai prezentarea metodelor standardizate de evaluare a personahtăŃn utilizate în selecŃia personalului. Aceste instrumente trebuie să respecte condiŃiile de construcŃie descrise în capitolul anterior (standardizare. putem aminti observaŃia interviul individual. vom insista în continuare numai pe prezentarea modului în care sunt utilizate testele psihologice şi chestionarele de atitudini. „inteligenŃa socială" nu poate fi evaluată numai cu ajutorul unui chestionar de empatie. Instrumentele alese trebuie să fie suficient de discriminative pentru a diferenŃia candidaŃii şi a ne oferi date relevante pentru departajarea acestora. Nu putem face întotdeauna o distincŃie clară intre instrumentele care evaluează trăsături de personalitate şi cele care evaluează atitudini. Prin urmare. imuabilă a personalităŃii noastre. criterii pornind de la care se vor selecta probele psihologice ce vor construi bateria de evaluare şi se va face evaluarea psihologică. deşi empatia este o componentă a inteligenŃei sociale. etaîonare. metoda autobiografică etc. validitate. după cum „flexibilitatea în luarea deciziilor" nu poate fi evaluată doar cu o probă de creativitate ce pune în evidenŃă flexibilitatea în furnizarea ideilor creative (pe lângă fluenŃă şi originalitate). Există numeroase metode care pot fi folosite în evaluarea personalităŃii şi în cadrul examenelor de selecŃie profesională. fidelitate etc). De exemplu. chestionarul de atitudine. probele situaŃionale. cu acordare de pauze la fiecare 45 de minute sau la libera alegere. Obiectivul nostru nefiind descrierea metodelor de investigare a personalităŃii. experimentul. ele fiind selectate şi în funcŃie de criteriul economicitate. testul psihologic. CandidaŃii pot fi supuşi evaluării psihologie într-un interval de până la 5-6 ore. Doar în situaŃii speciale se poate mări intervalul de evaluare (de exemplu. atitudini valori dimensiuni ale personalităŃii care pot suferi mutaŃii în timp. Dintre acestea. cu intenŃia de a surprinde rezistenŃa la stres şi eficienŃa deciziilor candidaŃilor în situaŃii de oboseală şi stres). Mai degrabă credem că unele dintre aceste instrumente „măsoară" mensiuni aflate mai aproape de polul atitudinal. si nu să reprezinte o „aproximare" a acestora). b) nu există definite criterii clare de evaluare psihologică În demersul de construire a bateriei de evaluare psihologică trebuie să se Ńină cont de următoarele aspecte: 1. Există un timp limitat de aplicare a probelor psihologice de evaluare.Construirea bateriei de evaluare psihologică O primă etapă a acestui demers reprezintă identificarea şi reunirea instrumentelor apte să „măsoare" caracteristicile psihologice considerate relevante pentru realizarea cu succes a sarcinilor specialistul putându-se confrunta cu două situaŃii (după Ticu C. în selecŃia profesională pentru cadre în înalte funcŃii de conducere. numărul şi mărimea probelor aplicate sunt determinate de intervalul de aplicare. Probele psihologice aplicate trebuie să vizeze exigenŃele psihologice definite anterior şi să reprezinte o operaŃionalizare corespunzătoare a acestora (probe bine calibrate care să vizeze exact caracteristicile psihologice definite anterior.

testele sau probele psihologice putând fi utilizate în: ." (Legendre.evaluarea potenŃialului de dezvoltare profesională sau antrenament/formare. Cu ajutorul acestor informaŃii se pot pune în evidenŃă diferenŃele dintre indivizi sau se poate formula un prognostic cu privire la evoluŃia sa viitoare. similare celor vizate de diagnosticul psihologic). există mai multe tipuri de teste psihologice: a) Teste de inteligenŃă şi de dezvoltare intelectuală • Teste de dezvoltare intelectuală (Binet-Simon. Conform unei clasificări acceptate de majoritatea specialiştilor. estimarea aptitudinilor profesionale etc. Dintre instrumentele standardizate.consiliere profesională şi de dezvoltarea carierei etc. memorie. .fidelitate (să se obŃină rezultate identice la evaluările succesive ale unei persoane). 2000). validitate concurentă etc). dacă acceptăm faptul că.negocierea şi rezolvarea conflictelor. perceptive. Domino). Wechsler. 2000). .Testele psihologice -. În concluzie. determină şi evaluează capacităŃile psihice ale indivizilor.evaluarea oportunităŃii pentru promovare a angajaŃilor.validitate (să măsoare ceea ce pretind că măsoară. . capitolul 5 („Criterii de fidelitate/validitate şi evaluarea lor"). prin probe speciale (teste) şi tehnici ştiinŃifice. Raven color. al condiŃiilor de aplicare §i instrucŃiunilor date. cât şi prognosticul referitor la evoluŃiile sale viitoare (modul în care individul va reacŃiona pus în faŃa unor situaŃii complexe. aceasta fiind definită ca „ansamblul de operaŃii care. . stabilirea nivelului mintal. economicitate (raportul rezultate costuri). • Teste de inteligenŃă verbală / non-verbală (TDI Raven. Aşa cum am detaliat în partea a Ii-a. . • Teste de interese (utilizate în orientarea şcolară şi profesională). Bender-Santuci). . gândi sau acŃiona). cea mai mare faimă în evaluarea psihologică a personalităŃii o are testul psihologic . Astfel. Utilizarea instrumentelor standardizate de evaluare a personalităŃii are raŃiune. reprezentări spaŃiale. O dată cu construirea primelor teste psihologice s-a constituit şi psihometria ca ştiinŃă. precum şi al modalităŃilor de cotare şi interpretare a rezultatelor obŃinute" (Havârneanu. comportamentul uman are caracteristici stabile şi de durată. aplicabilitate (să fie uşor de administrat) etc.discriminare (să departajeze candidaŃii între ei). atenŃie etc. . . cuantificabile şi obiective despre caracteristicile psihologice ale subiectului testat (Havârneanu. funcŃia principală a testelor psihologice este de a obŃine într-un timp relativ scurt informaŃii destul de precise. în limitele normalităŃii.etalonare (raportarea rezultatelor persoanei evaluate la rezultatele obŃinute pe un eşantion format din persoane similare acesteia). 1993.constituirea şi managementul echipelor. Psihometria oferă o modalitate de a îmbunătăŃi calitatea deciziilor legate de gestiunea şi dezvoltarea personalului. probele standardizate de evaluare a personalităŃii (inclusiv testele psihologice) trebuie să respecte anumite criterii: . b) Teste de aptitudini şi capacităŃi • Teste de aptitudini: senzoriale. .selectarea candidaŃilor pentru un post.standardizare (condiŃii identice de aplicare). 2002). validitate predictivă.„probă standardizată din punctul de vedere al sarcinii propuse spre rezolvare. detectarea tendinŃelor caracteristice. . apud Havârneanu. sunt posibile atât evaluarea dominantelor personalităŃii individuale (modul preferat şi frecvent de a simŃi.

Impulsivitate . încredere . În tabelul următor prezentăm spre ilustrare câteva teste obiective de personalitate. Dinamism . inovare (M. Expansivitate 8. depinzând mai puŃin de subiectivitatea evaluatorului. permit analiza de profunzime a personalităŃii. Supunere .c) Teste de personalitate • Testele „obiective” de personalitate sunt testele pentru care cotarea răspunsurilor este aproape automată. Duritate . Cattell) 90 min. Anxietate .independenŃă 16. Tabelul Teste obiective de personalitate utilizabile in seleclia profesională Factorul de personalitate Instrumentul psihologic Durata administrării (minute) Factori generali de personalitate 1.suspiciune 12.fl. Chestionar EN (H. Eysenck) .extraversiune • Liar (minciună) Inventarul de personalitate 16 PF (R. Timiditate . Spirit practic . Cotarea răspunsurilor şi interpretarea depind în mai mare măsură de evaluator.perspicacitate 14. Naivitate . de evaluator: • Testele „proiective" de personalitate sunt probe psihologice care se bazează pe fenomene de proiecŃie. Kirton) 15 min. FoiŃa supraeului 9.spirit imaginativ 13. cu factorii/dimensiunile pe care le evaluează şi cu timpul mediu necesar pentru completarea lor.radicalism 15. DependenŃă. Stabilitate emoŃională 6.tandreŃe 11. Inventarul KAI de adaptare.emotivitate 3. în anumite limite.ascendenŃă 7. Inteligentă 5.îndrăzneală 10.adaptare 4.25 min. Conservatorism .supunere 2. IndependenŃă . interpretarea depinde.autocontrol • + CombinaŃia de factori compatibili / incompatibili cu funcŃii de conducere Stilul cognitiv de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor • Originalitate • EficienŃă • Supunere/conformism Dinamica personalităŃii • Stabilitate emoŃională nevrozism • Introversiune .

extravertit Senzorial . vor fi stabilite data. unii candidaŃi.spontan Stil de conducere Stil primar de conducere Stil secundar de conducere Flexibilitatea stilului EficienŃa stilului TendinŃe ostile Negativism Resentiment Ostilitate indirectă ViolenŃă fizică Suspiciune Inritabilitate ViolenŃă verbală Creativitate Creativitate potenŃială InteligenŃă PerformanŃe superioare Mobilitate intelectuala PersonalităŃi accentuate (H.Trăsături/personalităŃi accentuate (tendinŃe psihopatologice) • Demonstrativitate • Hiperexactiiate • Hiperperseverenia • Nestăpănire • Hipertimie • Distimie • Ciclotimie • Exallare • Anxietate • Emotivitate Orientare dominantă a personalităŃii Introvertit . pentru că lucrează în alte firme.raŃional Planificat . putem trece la organizarea propriu-zisă a examenului psihologic. Dacă se caută colaboratori la . 10 min. Analiza comportamentului de conducere (K. Test de îmbunătăŃiri (A. Caluschi Testul RAVEN (inteligenŃă non verbală) Teste de mobilitate intelectuală 30 min. Instrumentul psihologic Inventarul tipologic MyersBriggs Myers-Briggs) 35 min. Schnieschek) 45 min. Herssey-Blanchard) 45 min.A. preferă ca evaluarea psihologică să se realizeze după-amiază sau în weekend. Inventar de ostilitate (A. De exemplu. în primul rând. Durkee) 35 min. să se stabilească o zi şi o oră convenabile majorităŃii. Având pregătită bateria de evaluare psihologică. 30 min. Stoica-Constantin. Este de preferat ca şi candidaŃii să fie întrebaŃi dacă data şi ziua li se par potrivite şi. ora şi locul aplicării probelor psihologice şi vor fi anunŃaŃi candidaŃii înscrişi. in funcŃie de răspunsurile lor.intuitiv Sentimental . M. Buss.

cercetator. . context de criza sau nu etc. consiliere/terapie. 2002:167). varsta. . cercetare. Permite accesul la subiectivitatea subiectului si intelegerea lui in specificitatea sa. sex. Va fi pregătit sau inspectat locul în care se va realiza evaluarea psihologică (mese şi scaune suficiente.Particularitatile subiectului: varsta. profesie. ex. interviu clinic non-directiv. Abilitatile de intervievare / comunicare – asigura respectarea unui set de reguli tehnice si de atitudine in realizarea interviului clinic. Notiunea de ‘interviu clinic’ este legata de lucrarile lui C. instrumentele psihologice identificate ca relevante (bateria de evaluare psihologică) vor fi multiplicate. interactiune in cursul interviului. interviu clinic psihiatric. Regulile tehnice definesc comportamentul clinicianului in timpul interviului pe axa directiv – nondirectiv. la ora începerii examenului. . INTERVIUL CLINIC Definitie: Interviul clinic vizeaza dobandirea de informatii si intelegerea functionarii psihologice a unui subiect prin focalizarea asupra trairilor acestuia si punand accent pe relatia stabilita in cadrul situatiei de interviu (Dafinoiu. Interviul semi-directiv sunt folosite adesea in scop diagnostic si de consiliere / terapie.Momentul si conditiile in care se desfasoara (primul. Kaplan & Sadock. centrat pe persoana (conform abordarii non-directive rogersiene).centrat pe simptom (Wiens. li se vor ataşa foile de răspuns (dacă este cazul) şi vor fi reunite într-o mapă de evaluare ce va fi înmânată fiecărui candidat.Obiectivele interviului: diagnostic. mediu spitalicesc sau extern. modelul psihanalitic al interviului clinic. Interviul directiv se foloseste pentru completarea informatiilor obtinute cu alte metode. 1994) cu scop diagnostic: Date de identificare: nume. institutie.Modele teoretice si formare profesionala a clinicianului. . condiŃii de iluminat etc. loc de munca. familia. interviu centrat pe obiective si solutii in consiliere si psihoterapie. status marital. al x-lea interviu. Modul de realizare a unui interviu clinic depinde de mai multi factori: . Interviul non-directiv. maniera de relationare cu ceilalti.. .) şi se va verifica dacă nu este alocat altor activităŃi. Nu în ultimul rând. prin raportare la cadrele de referinta interna ale subiectului: istoria peronala. este un instrument folosit de adesea in sop diagnostic de catre psihiatri. Ele pot fi formate si dezvoltate pentru a garanta eficienta tehnicii. interviu clinic in terapii cognitive-comportamentale. adresa. 1990. consultatii clinice anterioare sau internari in spital. Trebuie pregătite (multiplicate) exemplare suplimentare pentru a le putea înlocui pe cele completate greşit de candidaŃi. În al doilea rând. personalitate. trebuie Ńinut cont de faptul că unii candidaŃi nu pot ajunge foarte dimineaŃă la locul în care se vor face evaluările. ofera subiectului libertatea maxima de a se exprima pe sine si ofera clinicianului informatii prin care sa isi verifice ipotezele diagIn continuare furnizam ca exemplu un ghid de interviu clinic . prenume.nivel regional.Solicitarea interviului – cine formuleaza cererea: persoana. istoria familiala. personalitatea sa. trebuie invitaŃi şi instruiŃi cei care vor asista la examen în calitate de asistenŃi ai specialistului evaluator sau de observatori din partea conducerii firmei.Rogers – care a fundamentat o serie de notiuni care reprezinta cadrul desfasurarii practice a interviului clinic.

dispozitie. nivel informational si de inteligenta. Se noteaza aspectele emotional-afective dominante (conflicte. Atitudinea clinica (R. castiguri secundare ale bolii. 1965). maritale. simptomele cele mai grave. nivelul anxietatii etc. droguri. stari afective. focalizare pe relatia clientului cu problema sa. 1999 in Dafinoiu 2002): Non-directivitatea (conceptia rogersiana): “este o atitudine prin care terapeutul isi refuza tendinta de a imprima clientului o directie oarecare. ritmul si nivelul constiintei. efecte ale tratamentelor urmate si gradul de conformare la tratament. Angajare personala autentica fara implicare afectiva – ‘autenticitate si empatie’ (Rogers) ‘implicare personala controlata’. . experiente semnificative cu potential traumatic de-a lungul vietii. durata fiecarui episode. spitale in care a fost. isi interzice sa gandasca ceea ce clientul trebuie sa gandeasca. Mucchielli. continuturi. factori de stress. Interviul psihologic nu-si poate atinge obiectivele decat daca se desfasoara intr-un climat relational comprehensive. orientare spatio-temporala. tulburari perceptive. de colaborare.procese. durata si intensitatea lor. militare. familiala a pacintului. comportament si activitati psiho-motorii.o o o o - o - Motivul prezentarii / internarii: problema care a determinat prezentarea la clinician – de la pacient sau apartinatori (se folosesc cuvintele folosite de ei pentru a evita interpretarea clinicianului) Istoria bolii actuale – imaginea cronologica a evenimentelor: factori precipitanti care au condos la evenimentul actual. legale importante etc. 1994.si perinatala. sa simta sau sa actioneze intr-o maniera determinanta” (M. Importante sunt informatii despre eventuale traumatisme cranio-cerebrale. tratamente urmate. claritate. Boli anterioare – probleme psihiatrice si somatice anterioare inregistrate intr-o mnaiera cronologica: simtome. concentrare. diagnostice. Pages. semnificatiile pe care i le atribuie. experiente sociale. consum de alcool. profesionala. intr-un plan anume. adolescenta. atitudine fata de examinator.) si problemele specifice fiecarei varste. memorie. forme. Ghidul sta la baza redactarii raportului de evaluare. atitudinea pacientului fata e boala sa. Libera exprimare a sentimentelor clientului – centrare mai mica pe problema clientului. si gradul de adecvare a acestora la situatie. relatii interpersonale evolutie scolara si profesionala. copilaria. suferinte etc. antecedente heredo-colaterale de ordin somatic si psihopatologic. Benony & Chahraoui. capacitatea de autocontrol. perioada adulta: experiente si evenimente deosebite referioare la dezvoltarea infantile. vorbire. limbaj. intr-un asa-numit ‘raport psihologic’. Examinarea statusului mental descriere generala: impresie generala. imprejurarile in care au debutat simptomele. modul in care a afectat boala viata sociala. coerenta. Anamneza (istoria personala) – centrata pe etapele majore ale dezvoltarii: perioada pre. gandire . informatii despre parinti si alti membrii ai familiei. Individualizarea relatiei – personalizarea relatiei ca opusa atitudinii de etichetare.

nu raceala sau distanta (specifice modelului psihanalitic). Cu toate că demersurile pentru constituirea relaŃiilor suportive sunt primele ce vor fi întreprinse. a ‘adevarului subiectiv’ .ceea ce spune subiectul. Acceptarea unei personae ca fiinta dmna de respect este conditia ca persoana insasi sa se accepte pe sine. END. Clinicianul il stimuleaza in activarea resurselor personalitatii sale. Calitati psihometrice Principiile aplicate pentru a estima fidelitatea şi validitatea testelor pot fi. DSM IV – Manualul de diagnostic a tulburarilor mentale – Asociatia Americana de Psihiatrie). congruenta / incongruenta intre mesajul verbal – nonverbal). STATE. incurajarea auto-exprimarii subiectului fara a-l judeca. 1. Autodeterminarea clientului – recunoasterea dreptului lui de a lua liber propriile decizii. Stabilirea obiectivelor şi a planurilor de intervenŃie. asociate discursului care ne dau informatii despre infrastructura inconstienta a acestuia. Acceptarea clientului in realitatea si demnitatea sa – acceptarea nu inseamna aprobarea atitudinilor. DEVELOP. de asemenea. ci acceptarea lui ca persoana. Evaluarea problemelor şi redefinirea acestora în termenii abilităŃilor vitale. Stadiile interacŃiunilor Abordarea de consiliere a lui NELSON – JONES este structurată conform unui model pe care îl denumeşte DASIE. modul in care se raporteaza la discursul lui: cum si cand spune (manifestari non-verbale: tacerea. stabilitatea test-retest. fiind recomandat a fi continuate în toate stadiile procesului. validitatea de criteriu). IntervenŃia pentru dezvoltarea abilităŃilor vitale. identificării şi clarificării problemelor sale („DEVELOP”) Acest stadiu cuprinde stabilirea primelor contacte cu clientul prin intermediul interviului iniŃial şi are două funcŃii importante: 1. ASSESS. Secretul profesional – confidentailitate. model care furnizează un cadru pentru opŃiunile consilierului şi care conŃine un număr de cinci stadii. Stadiul stabilirii relaŃiei cu clientul.Neutralitate binevoitoare – bunavointa. mimica. continutul latent – semnificatii implicite. ele nu vor fi neglijate ulterior. Lucrul împreună cu clientul pentru identificarea şi descrierea completă a problemelor acestuia. Fidelitatea si validitatea concluziilor diagnosticului realizate pe baza datelor interviului vor creste. identificarea şi clarificarea problemelor. Analiza informatiilor se face in functie de: continutul manifest . limitele confidentialitatii. INTERVINE. folosite pentru a evalua interviurile (ex. a realitatii sale. asigurarea cofidentialitatii (ex. Dezvoltarea unor relaŃii suportive între consilier şi client. . asigurarea copiilor fata de parinti). 2. fidelitatea de inter-evaluare. cand criteriile de diagnosticare sunt clare şi specifice (ex. Dezvoltarea relaŃiilor cu clientul. Consilierea abilităŃilor de autosuport şi încheierea interacŃiunilor. gestica schimbarea temelor. reactiilor sale.

Blamarea. . Remarci de auto-expunere inadecvate Afişarea unei faŃade profesionale. Remarcile FiŃi prevenitor. Ea poate servi o serie de funcŃii în prima etapă a interacŃiunilor: marchează prezenŃa consilierului şi caracterul bilateral al comunicării. AbilităŃi de confruntare Iată câteva dintre condiŃiile pe care autorul le recomandă a fi respectate. Etichetarea sau formularea de diagnostice. impulsionând clientul să continue relatarea.Dezvoltarea unei relaŃii suportive între consilier şi client În această etapă consilierul utilizează abilităŃi relaŃionale pentru a furniza suport emoŃional pe măsură ce clientul relatează problemele cu care se confruntă. ajutaŃi clienŃii să se auto-confrunte Nu puneŃi clienŃii la punct. pentru a asigura eficienŃă în utilizarea confruntării: ÎncepeŃi cu o remarcă reflexivă. Identificarea şi clarificarea problemelor clientului În această etapă. Întrucât unele din abilităŃile esenŃiale pentru constituirea acestei relaŃii suportive au fost deja abordate în cadrul seminariilor. sunt utilizate abilităŃi de consiliere ca de pildă cele de structurare. consilierul şi clientul se comportă ca nişte „detectivi”. care să semnalizeze clientului interesul şi înŃelegerea cu care este urmărit şi care să diminueze din impactul emoŃional negativ pe care l-ar putea avea remarca de confruntare. din perspectiva lui Nelson – Jones. Formularea unor presiuni temporale. În această etapă. Sfătuirea clientului Interogarea ofensivă. EvitaŃi mesaje verbale sau non-verbale ameninŃătoare. vom adăuga numai câteva dintre lucrurile pe care. rezumarea sau confruntare. constituie punctul de plecare pentru eventuale noi mesaje de structurare. Moralizarea sau pledoaria pentru un anumit stil de viaŃă. clarificarea şi identificarea problemelor. interogare. Suprainterpretarea. Încurajarea clientului Neacceptarea trăirilor afective ale clientului. pentru a descoperi problemele reale. acŃionează indirect ca nişte mesaje de structurare. AbilităŃi de rezumare Rezumările sunt enunŃuri care condensează un fragment mai extins din relatarea clientului. identifică teme şi domenii problematice. Simularea atenŃiei. consilierul nu trebuie să le facă: DirecŃionare şi conducere. clarifică ceea ce clientul a comunicat. calmează clientul şi impun un ritm măsurat al comunicării (când clientul este agitat şi relatează excesiv de rapid). Dacă este posibil. Formularea de judecăŃi şi aprecieri. în contextul colaborării cu clientul pentru explorarea.

Nivelul de vitalitate al clientului. Încrederea în sine. Rolul clientului include de asemenea formularea de ipoteze. Aprecierea reactivităŃii emoŃionale. DispoziŃia afectivă a clientului. Descrieri ale clientului. Înregistrarea gândurilor. DominanŃa afectivă. datelor furnizate de cercetarea în domeniu sau unor experienŃe anterioare.2. Listarea gândurilor. Colectarea de informaŃii. Stadiul evaluării problemelor şi redefinirii acestora în termeni de abilităŃi vitale („ASSESS”) Evaluarea problemelor Rolul consilierului capătă noi dimensiuni faŃă de prima fază. Înregistrarea frecvenŃei gândurilor. ObŃinerea unor indicii privind deficienŃele de gândire şi acŃiune. consilierul va formula ipoteze privind problemele clientului. din următoarele considerente: ProtecŃia clientului. Vizualizarea. care nu se mai mulŃumeşte să reflecte punctul de vedere intern al clientului. Formularea ipotezelor va fi realizată împreună cu clientul. Nivelul de anxietate şi defensivitate al clientului. SuferinŃa psihologică. pentru a sprijini o înŃelegere mai profundă a problemelor şi a abilităŃilor vitale deficitare. printre care: Construirea unei baze de cunoaştere. Un alt aspect care se impune evaluat este severitatea. teoriilor consilierii. Realizarea evaluării abilităŃilor de gândire ale clientului presupune utilizarea de către consilier a unor abilităŃi specifice. pe baza informaŃiilor furnizate de acesta. În al doilea rând. ReacŃii fizice. după Nelson – Jones. în primul rând prin manifestarea empatiei active. extensia şi stabilitatea problemelor legate de trăirea stărilor afective. Dezvoltarea capacităŃilor de auto-analiză ale clientului. ci îl extinde. Clarificarea problemelor reale. Gândirea problemelor clientului utilizând terminologia abilităŃilor. Observarea directă. . unul dintre rezultatele aşteptate fiind sporirea capacităŃii evaluative a acestuia. Printre aspectele ce urmează a fi evaluate sunt şi următoarele: Capacitatea de trăire afectivă. Gândirea cu glas tare. Evaluarea trăirilor afective Necesitatea evaluării trăirilor afective derivă. . ForŃa şi persistenŃa trăirilor afective Evaluarea abilităŃilor de gândire.

AbilităŃi de gândire necesare consilierului pentru formularea obiectivelor de intervenŃie Printre abilităŃile necesare consilierului pentru formularea unor obiective de intervenŃie realiste. Chestionarele. Riscuri Accentuarea insuficientă a trăirilor emoŃionale. cu modificările corespunzătoare. limita explorarea altor direcŃii problematice. Trebuie să aduc pe client unde doresc eu. Este posibil ca unele sau altele dintre obiectivele stabilite să fie insuficient de relevante şi de precise. Clientul este întotdeauna vulnerabil. Anticiparea unor minusuri. ToŃi clienŃii trebuie să mă aprecieze. Limitarea prematură a orizontului de explorare. Generarea de rezistenŃă. a căror utilizare trebuie evitată de consilier. subliniază autorul. autorul menŃionează: Utilizarea unor reguli personale realiste. eventual. Alocarea de sarcini. Formularea unor ipoteze. Utilizarea tablei. Nu trebuie să modific obiective fixate. Acest risc evidenŃiază necesitatea menŃinerii obiectivelor deschise pentru eventuale revizii ca şi necesitatea verificării acestora cu clientul şi manifestării de receptivitate faŃă de reŃinerile sale. Evaluarea abilităŃilor acŃionale Evaluarea abilităŃilor acŃionale este importantă. Trebuie să ajut clienŃii să stabilească obiective ambiŃioase. Formularea obiectivelor poate supra-accentua abilităŃile de gândire şi acŃiune în dauna celor ce Ńin de trăirile emoŃionale. în ultimă instanŃă. fiindcă. Nu trebuie să fac niciodată greşeli atunci când stabilesc obiective. deschis pentru amendamente şi modificări în lumina unor informaŃii suplimentare acumulate ulterior. Perceperea corectă . Redefinirea problemelor în termenii abilităŃilor vitale Un obiectiv important al celui de al doilea stadiu al interacŃiunilor de consiliere este enunŃarea explicită a minusurilor în diferitele domenii ale abilităŃilor vitale asupra eliminării cărora urmează a se concentra în stadiile următoare consilierul şi clientul. Autorul evidenŃiază în acest context o serie de reguli nerealiste. Trebuie să obŃin rapid rezultate. Definirea acestor deficienŃe trebuie considerată ca un set de ipoteze. AbilităŃile de consiliere necesare pentru efectuarea acestui tip de evaluare sunt în bună măsură asemănătoare cu cele deja menŃionate în cazul evaluării abilităŃilor de gândire. Trebuie să stabilesc multe obiective. deturnând eforturile de intervenŃie către direcŃii mai puŃin productive. Consilierea trebuie să obŃină rapid rezultate palpabile. Complexitatea reală a problemelor este simplificată prin formularea unei liste finite de obiective şi poate. gestionarea mai bună a problemelor înseamnă a acŃiona mai bine.Jocul de rol. Trebuie să stabilesc obiective de lucru înainte de sfârşitul primei şedinŃe de consiliere. Imprecizie şi superficialitate.

care se referă la asemenea activităŃi ca proiectarea. transmiterea eficientă a mesajelor vocale (volum. tonalitate. transmiterea eficientă a mesajelor non-verbale (gesturi şi contact vizual). AbilităŃi discursive AbilităŃile discursive sunt utile în situaŃii ca cele următoare: se argumentează necesitatea dezvoltării unor abilităŃi specifice. materiale ce pot fi proiectate vizual. RelevanŃa intervenŃiilor în raport cu obiectivele de realizat CompetenŃa consilierului în administrarea intervenŃiilor. . audio şi video casete). când se conduce antrenamentul clienŃilor în domeniul abilităŃii de dezvoltat.Formularea de predicŃii realiste AbilităŃi acŃionale necesare consilierului pentru formularea obiectivelor de intervenŃie EvidenŃierea utilităŃii redefinirii. ritm). Luarea în considerare a trăirilor afective ale clientului. utilizarea unui limbaj adecvat. Orientarea către gestionarea problemelor sau către modificarea abilităŃilor deficitare. AbilităŃi demonstrative Principalele tipuri de demonstrare evocate de autor sunt demonstrarea scrisă. asigurarea clarităŃii discursului. sunt furnizate comentarii pe parcursul demonstrării abilităŃilor. Printre abilităŃile evidenŃiate de autor se numără: Pregătirea corespunzătoare. Selectarea demersurilor de intervenŃie Necesitatea conservării şi dezvoltării relaŃiei de asistenŃă. când se negociază temele de lucru independent. Utilizarea tablei albe Verificarea reacŃiilor clientului. sunt descrise componentele abilităŃii de dezvoltare. accente. Stadiul intervenŃiei pentru dezvoltarea abilităŃilor vitale („INTERVENE”) 1. articulare. utilizarea unor materiale auxiliare (ca tabla albă. când se răspunde la întrebările clientului. demonstrarea pre-înregistrată (audio sau video) şi demonstrarea „vizualizată” (se cere clientului să vizualizeze /imagineze scenele demonstrative descrise de consilier). ca şi derularea efectivă a acestora. evaluarea sau facilitarea programelor de intervenŃie. Printre abilităŃile discursive evidenŃiate se numără: controlul propriei emotivităŃi. AbilităŃi necesare consilierului pe parcursul utilizării demersurilor de intervenŃie O denumire generală utilizată pentru aceste abilităŃi este „abilităŃi de instruire” (training abilities). demonstrarea „pe viu”. manuale de instruire şi materiale ce pot fi încredinŃate clientului. Fundamentarea teoretică a demersurilor 4.

În antrenamentul de facilitare. AbilităŃi de antrenare Printre aceste abilităŃi. perioada de activitate. IntervenŃii legate de abilităŃile de gândire Înainte de a formula sugestii privind abordarea deficienŃelor tipice de gândire.Furnizarea unei introduceri (ex. Negocierea unor sarcini de lucru independent realiste. după urmărirea demonstrării iniŃiale. . Furnizarea unor instrucŃiuni clare. AbilităŃi de alocare a unor sarcini de lucru independent Printre aceste abilităŃi. nivelul de dificultate adecvat şi volumul rezonabil. consilierul solicită explicaŃii şi verbalizări din partea clientului asupra a ceea ce urmează a face ei înşişi. explicarea importanŃei învăŃări prin demonstraŃie. enumerăm: Argumentarea necesităŃii alocării sarcinilor de lucru independent. autorul enumeră: Echilibrarea antrenamentului didactic şi de facilitare. Furnizarea de instrucŃiuni pe parcurs şi a unui rezumai la sfârşit. Utilizarea exersării şi jocului de rol (diferenŃa este aceea că exersarea poate fi efectuată individual şi repetat. Printre caracteristicile ce asigură realismul sarcinilor de lucru independent. Conştientizarea existenŃială. care să cuprindă ca elemente esenŃiale numele clientului. Nelson – Jones subliniază din nou importanŃa argumentării importanŃei eliminării deficienŃelor legate de abilităŃile de gândire. Utilizarea de către consilier a unui format standard pentru alocarea sarcinilor de lucru independent. Formularea unor instrucŃiuni clare. Conştientizarea emoŃională. În antrenarea didactică. fără utilizarea unuia sau mai multor parteneri. ca în jocul de rol). consilierul furnizează indicaŃii explicite clientului privind diferitele secvenŃe pe care urmează a le efectua. Verificarea înŃelegerii demonstraŃiei de către client (atât pe parcursul demonstrării cât şi la finalul acesteia). Extinderea demonstrării în sarcini de lucru independent. 2. autorul menŃionează consolidarea învăŃării. IntervenŃii legate de asumarea responsabilităŃilor pentru propriile opŃiuni Conştientizarea opŃiunii Conştientizarea responsabilităŃii. informarea că ulterior vor fi solicitaŃi să efectueze ei înşişi elementele demonstrate). Descompunerea unei abilităŃi în elementele componente şi evaluarea numărului de încercări necesare. care sunt legate de momentele în care clientul este solicitat să efectueze el însuşi abilităŃile demonstrate iniŃial de consilier. sporirea motivaŃiei prin dirijarea atenŃiei asupra elementelor cheie de urmărit. în format portabil. abilităŃile a căror dezvoltare este vizată şi instrucŃiunile detaliate privind activităŃile ce vor fi desfăşurate de client. Această abilitate urmăreşte obŃinerea participării clientului în procesul decizional.

2. o limită temporală pentru acesta. materiale fotocopiate MODELUL DE CONSILIERE CENTRAT PE ABILITATI DE VIATA (Richard Nelson-Jones) Stadiile desfasurarii procesului de consiliere RELATIONARE Obiectiv: Formarea unei relatii de lucru de tip colaborativ Faza 1 Contactul dinaintea sedintei de consiliere . Printre strategiile utilizabile pentru încheierea acestor raporturi. încă de la începutul interacŃiunilor.5.Comunicare si furnizare de informatii clientului Faza 2 Inceperea primei sedinte Intalnirea. Consilierul şi clientul pot conveni. cum ar fi de exemplu sarcini de lucru individual. discutii de spargere a ghetii / deschidere. Principalele tipuri de obiective prestabilite pot fi gestionarea unei probleme specifice. casete audio. 3. Avantajele acestei strategii constau în micşorarea probabilităŃii instaurării unei relaŃii de dependenŃă şi motivarea clientului în folosirea intensivă a timpului disponibil. 5. Înainte de sesiunea finală.Spatiu acordat clientului pentru a furniza informatii despre sine si problema sa din perspective personala Stadiul II. INTELEGERE Obiectiv: Evaluarea si agrearea prin analiza comuna a consilierului si clientului a problemei acestuia Faza 1 Recunoastere Stadiul I. incurajarea clientului sa spuna motivele pentru care a venit Faza 3 Facilitarea deschiderii / dezvaluirii . sau realizarea unei competenŃe solide în „filozofia de viaŃă” a abilităŃilor vitale. Planificarea unor sesiuni de împrospătare. Rărirea progresivă a sesiunilor. având funcŃii echivalente. va încuraja clientul să continue să utilizeze unele din materialele dezvoltate pe parcursul consilierii. Stabilirea unui sistem de comunicare telefonică. Nelson – Jones evidenŃiază: 1. 4. . Acestea pot fi programate în aceeaşi manieră ca şi sesiunile de împrospătare. Stabilirea unei limite temporale. În acest sens. crearea atmosferei. Asocierea încetării interacŃiunilor de atingerea unor obiective prestabilite. consilierul va sublinia repetat clientului că acesta va trebui să continue să exerseze pentru menŃinerea abilităŃilor dezvoltate în timpul sesiunilor de consiliere. dezvoltarea abilităŃilor necesare gestionării problemelor prezente şi a unor probleme viitoare previzibile. STADIUL ÎNCERCĂRII INTERACłIUNILOR CU CLIENTUL („END”) Aducerea în discuŃie a încheierii interacŃiunilor înainte de sesiunea finală permite ambelor părŃi să abordeze eficient diferitele aspecte legate de finalizarea raporturilor reciproce.

care sa permita identificarea problemelor principale Faza 2 Descoperire / identificare si decizie .. integrand noile abilitati in viata cotidiana Stadiul III. Faza 3 Auto-ajutorare Clientii. .Culegerea unor date specifice care sa ne ajute sa testam ipotezele noastre cu privire la deficitul de abilitati / patternuri repetitive ale clientului. independent de consiliere. folosesc abilitatile dezvoltate si monitorizeaza progresul lor.In functie de caz se culeg informatii cat mai vaste despre persoana si situatia sa. ulterior se revad toate informatiile obtinute pentru a determina ce abilitati au nevoie de dezvoltare Faza 3 Agreerea problemei clientului de comun accord consilier – consiliat Clarificarea preliminara a problemelor clientului cu specificarea ariilor care necesita dezvoltare (gandire / comunicare – actiune) SCHIMBARE Obiectiv: Obtinerea schimbarii dorite la client si mentinerea schimbarii Faza 1 Interventie / Influentare A ajuta clientul sa dezvolte si implementeze strategii de a face fata problemei actuale si dezvoltatrea / optimizarea unor abilitati de gandire si comunicare-actiune relevante pentru prezent si viitor. Faza 2 Incheiere Asistarea clientului in consolidarea abilitatilor dobandite pentru a fi folosite in viitor si planificarea modului in care vor fi mentinute dupa incheierea consilierii.

testele administrate şi rezultatele obŃinute. History. 3. 2. iar fişa la psiholog. la care se adaugă obligatoriu capitole de interpretare. IDEI CHEIE 1. rezultate din practica psihologică. Raportul psihologic nu exclude partea tehnică de prezentare a datelor (notele brute şi notele standard ale testelor utilizate). 4. London.hârtie şi creioane . R. Psihodiagnostic. Inc.) care răspunde cu instrumentele ştiinŃei sale scopului pentru care a fost desfăşurată investigaŃia. raportul psihologic (sau de examinare psihologică) cuprinde datele factuale – de identificare. Raportul psihologic este expresia condensată a activităŃii de testare / evaluare psihologică a unei persoane (client. Materiale şi suporturi necesare . deoarece raportul rămâne la client. (1996). Boston. 1. de model.RAPORTUL PSIHOLOGIC 1.câteva fişe psihologice şi un raport psihologic real. Principles and Aplications. Macmillan Publishing Co. second edition.J. printr-un exerciŃiu de portofoliu. care insistă pe interpretarea narativă a acestora. pp. Ca structură. 2. Examinările psihologice – în Îndrumător psihodiagnostic. I (2005). Editura UniversităŃii Transilvania 3. A. Anastasi. Cluj – Napoca. Toronto etc: Allyn and Bacon. 2. Clinciu. exprimate sub formă de note brute (eventual) şi note standard (obligatoriu). în termeni profesionişti. 3. B. Gregory. raportul „traduce” în termeni inteligibili informaŃia prezentă în fişă. (1976). A (1974). • Să concretizeze toate informaŃiile dobândite în blancul unei foi de raport – tip. Braşov. Obiective După parcurgerea acestei unităŃi studenŃii vor fi capabili: • Să cunoască elementele de conŃinut ale celor opt capitole ce intră în structura raportului psihologic • Să facă diferenŃele ce se impun între fişa psihologică (care sintetizează cifric datele clientului) şi raportul psihologic. într-un limbaj accesibil clientului. Reprografia UniversităŃii Babeş –Bolyai. dar şi accesibili celui care a comandat-o. New York. 4.fişă (blanc) de raport psihologic . selecta elementele necesare realizării corecte şi evitării erorilor celor mai probabile. consumator de servicii etc. Zorgo. 1 – 16. Raportul psihologic nu se confundă cu fişa psihologică. sumarizare (concluzii) şi recomandări. Lecturi recomandate 1. dar importantă este „traducerea” limbajului cifric într-o descriere narativă. scopul sau problema pentru care a fost solicitată testarea. • Pentru fiecare din cele opt capitole din structura raportului psihologic să poată opera definirea. indica funcŃiile. o . Psychological Testing. Psychological Testing.

acestea fiind cele care transferă examinarea psihologică din zona nomoteticului în zona idiograficului. • Faptul dacă rezultatele sunt confirmate de timp (fidelitatea test .) puncte de sprijin solide în deciziile sau în intervenŃiile lor de specialitate. • Faptul de a Ńine pasul cu cele mai noi şi avansate standarde din domeniu. • Faptul de a oferi altor specialişti (profesori. aflată dincolo de pereŃii laboratorului (validitatea ecologică). interpretarea rezultatelor (sumarizarea) şi recomandările.anamneză sau datele biografice relevante în raport cu scopul testării. de alŃi evaluatori (fidelitatea interscoreri sau interspecialişti). cea diagnostică cu cea prognostică şi abordarea nomotetică cu cea idiografică (personalizarea examenului psihologic) face diferenŃa între un raport bun şi unul slab. deşi aici elementul diferenŃiator major este experienŃa capitalizată de psiholog. ca şi lărgimea repertoriului psihodiagnostic de care dispune şi care-i permite să abordeze o gamă mai largă sau mai îngustă de probleme. • Faptul de a include datele cele mai pertinente reieşite din observaŃie. • Măsura în care s-a operat cea mai potrivită selecŃie a testelor şi a procedurilor disponibile la un moment dat. furnizate de Ńările cu mare tradiŃie în testarea psihologică. competenŃa lui de psihodiagnostician. observaŃiile relevante reieşite în timpul desfăşurării examenului psihologic. 6. . de faptele anticipate (validitatea relativă la criteriu) sau de viaŃa însăşi. medici. Dublarea laturii constatative cu cea formativă. Aceasta înseamnă că nu aspectul formal (standard) dă valoarea unui raport psihologic. în raport cu solicitarea clientului. 5. care au o mare valoare diagnostică. ci: • Gradul de acoperire a scopului şi a aşteptărilor clientului. sociologi etc.retest).

Structura raportului psihologic Un raport de evaluare a funcŃiilor intelectuale poate diferi semnificativ de unul care se referă la structuri şi funcŃii de personalitate.2 Dacă există totuşi diferenŃe mari de format între raportul psihologic al funcŃiilor intelectuale şi al profilului de personalitate. 7. second edition. 1 Gregory. Gregory. Concluzia lui Gregory ni se pare una foarte valabilă: „Un raport descriptiv poate da o informaŃie nepreŃuită pe o jumătate de pagină”. Întrebarea de referinŃă (scopul evaluării psihologice). cu multitudinea sa de scale originare (18). p. a tuturor la o teorie. atunci când vrea să surprindă integral sau multiaxial persoana. ACTIVITĂłI PROPUSE 2. 2. Chiar şi pentru testări foarte scurte trebuie să existe un raport. mai nou. 1996.575. raportarea unora la altele. . Boston. ObservaŃii relevante reieşite pe parcursul examinării. 6.2. (1996).1. asumată prin semnătură). la un set de ipoteze sau la fapte.2.J. Testele administrate. Indice de Memorie. Structura raportului psihologic ar trebui să cuprindă:3 1. cu indicarea rezultatelor în note brute şi note standard. Mărimea şi gradul de elaborare al acesteia depind simultan de scopul testării/evaluării. şi una narativă. testul CPI. înseamnă că ne vom opri asupra celui cu structura mai simplă (funcŃii intelectuale). de exigenŃa şi profesionalismul psihologului. incluzând testele de semnificaŃie statistică şi intervalele de încredere pentru scorurile de la test. atenŃia şi personalitatea). Interpretarea rezultatelor la teste prin raportarea datelor brute la etaloane. R. Date factuale şi de identificare ale clientului. această sarcină a fost preluată de computer (care nu poate suplini totuşi responsabilitatea psihologului. inteligibile pentru client. Sumarizarea (concluzii). de cerinŃele expres formulate de cel care a comandat-o. Toronto etc: Allyn and Bacon. Date de anamneză (pacienŃi clinici) sau istoria personală a cazului. 4. 8. 1988. adică ceva care traduce datele cantitative în date calitative cu sens. Indice de Motricitate). 5.1 Lungimea raportului nu dă însă şi valoarea acestuia: profilurile furnizate de softurile contemporane fiind excesiv de detaliate. Astfel. p. deşi în practica uzuală psihologul poate construi profile hipercomplexe (care includ inteligenŃa. London. Principles and Aplications. „Raporturile descriptive merg cu un pas dincolo de raporturile de scoruri prin includerea unei interpretări a rezultatelor scală cu scală”. Aceste rapoarte computerizate au de regulă o parte non-narativă – raportul scorurilor brute şi standard. Psychological Testing History. 575. 3. Recomandări. 2. memoria. adică un examen psihologic. 2 Ibidem. clinicianul trebuie să parcurgă rapoarte de peste zece pagini pentru a putea extrage câteva caracteristici definitorii pentru clientul său. motricitatea. Întocmirea unui raport de examinare psihologică Raportul psihologic materializează şi finalizează o investigaŃie psihologică de tipul testare / evaluare. 3 Prelucrare după Richard. ca şi a scorului final (QI. la care se adaugă cele suplimentare (cel puŃin tot atâtea) poate genera atât efort în sinteză şi de intercorelare încât.

se completează datele din rubrică. cu precizarea modului de realizare corectă şi a erorilor cele mai frecvente. M. clasa. Observăm că pentru copii se pune problema background-ului cultural. cu indicarea funcŃiilor implicate. . pentru că din momentul emiterii lui devine un document oficial.Deoarece raportul psihologic selectează doar datele (adevărate) din fişa de test (mai completă. familia de apartenenŃă (căsătorit.05. concubinaj) sau cea proprie (stare maritală = căsătorit/necăsătorit). studiile părinŃilor copiilor examinaŃi (generale. venit (global sau pe membru de familie). ultima şcoală absolvită (dacă este adult). Spre deosebire de raportul psihologic computerizat. ocupaŃie. căci la vârsta copilăriei dinamica dezvoltării este una foarte rapidă). dar şi a modului lor de evitare. divorŃat. I. cum ar fi: data naşterii şi data examinării.09. din prelucrarea bazei de date acumulate în timp se pot extrage sub-eşantioane mai mici. facultatea (dacă este cazul). În final se propune un exerciŃiu imaginar pe un blanc anume elaborat. văduv. - Realizarea corectă: . aceste elemente se transferă de pe familie pe clientul însuşi. economic şi educaŃional. medii. calificare etc. el putând fi invocat în instanŃă sau în luarea unor decizii cu privire la persoana în cauză. datele sunt uşor de strâns. mărimea şi poziŃia sa în fratrie. Notă: raportul psihologic se parafează. când cel examinat este un adult. ce permit determinarea vârstei (în ani şi luni. Datele factuale şi de identificare a subiectului Definire: sunt datele care descriu caracteristicile demografice principale pentru identificarea subiectului şi includerea sa într-o categorie. se datează şi se semnează. fiecare cu o scurtă definiŃie. Toate acestea lungesc proporŃional durata şedinŃei. de aceea trebuie să găsim un echilibru rezonabil între lungimea datelor completate şi relevanŃa lor. vechime. şcoala. FuncŃiile acestui capitol sunt următoarele: fixează datele cele mai relevante. despre care ne mai putem interesa privitor la starea locativă. De exemplu.1975 Profesia: sudor Data examinării: 21. în al doilea li se dă o structură narativă sintetică. raportul psihologic presupune deci asumarea responsabilităŃii prin semnătură şi parafă. datele de mai jos din fişa psihologică (ce rămâne la examinator): Numele: Ionescu Mircea Sex: masculin Data naşterii: 4.Mai detaliat. În primul caz. mai tehnică şi mai analitică). care permit identificarea şi raportarea clientului la o clasă. mediul (rural/urban = R/U).Dacă este structurată sub forma unei fişe cu o rubricatură adecvată. pentru a genera bareme/etaloane mai fine sau pentru a desprinde regularităŃi tipice (prin lucrări de cercertare ştiinŃifică). sexul (Masculin/Feminin = M/F). indicele de aglomerare (număr de persoane pe număr de camere). superioare = G. datele factuale sunt variabile „naturale” (uneori „etichetă”) în prelucrarea computerizată a seturilor de date similare. S) sau ale celui în cauză. formularea din fişă este diferită de cea din raport. cu consecinŃe posibile asupra clientului. putând avea o multitudine de utilităŃi (vezi funcŃiile).2005 . această secvenŃă constă din următoarele opt capitole ale raportului.

Realizarea corectă va sintetiza într-o manieră cât se poate de clară şi concisă de ce şi pentru cine se face evaluarea psihologică. „ne interesează cum gândeşte”. Scopul evaluării psihologice (sau întrebarea de referinŃă) Definire: această rubrică trebuie să indice fără dubiu cine a solicitat evaluarea psihologică şi cu ce scop. de profesie sudor. . FuncŃie: scopul ghidează întreaga evaluare psihologică ca număr şi tip de teste selecŃionate. II. - Greşeli de evitat .scopuri vagi sau prea generale („dorim o evaluare de ansamblu”. este datoria psihologului să-l reformuleze astfel încât el să devină unul explicit. III. Greşeli de evitat: adăugarea sau omiterea de teste care nu au fost efectiv utilizate. tatăl a trei copii etc. cu o coloană pentru note brute şi una pentru note standard. de 30 ani şi 4 luni. examen în vederea orientării şi ghidării vocaŃionale etc. teste de memorie. 3 copii în raportul psihologic ar putea arăta astfel: „Ionescu Mircea. „copilul nu are stare” etc. pentru orientarea şcolară şi ghidarea vocaŃională bateria va cuprinde teste de aptitudini (generale şi speciale). pentru a vedea în ce măsură testarea psihologică este adecvată scopului său declarat. hiperkinezie cu deficit de atenŃie. care vor fi înlocuite cu scopuri specifice (consecinŃele cognitive ale unei naşteri hipoxice.un scop „ciorchine”. căsătorit. din observarea directă sau din testarea efectivă a clientului. contaminarea capitolului cu date rezultate din istoria personală. în care se folosesc aceleaşi baterii de teste. Testele administrate şi rezultatele obŃinute (note brute şi note standard) Descriere: pentru anumite categorii de teste pot exista foi de înregistrare / centralizare şi asociere a datelor pre-elaborate. un test de personalitate (HSPQ) şi teste de interese (Strong şi/sau Holland). ca bogăŃie a concluziilor şi nuanŃare a recomandărilor.). dintre care unele reieşite din anamneză. FuncŃie: este aceea de a avea un sistem de control extern al elementelor pe care se bazează interpretările calitative care urmează. Dacă persoana care cere evaluarea nu poate preciza clar scopul. . ce amalgamează o multitudine de elemente. De exemplu.” Erori probabile lungirea nejustificată a numărului de date de identificare solicitate clientului.). utile pentru a verifica informaŃia de specialitate când raportul circulă printre psihologi sau alte categorii de specialişti. ca profunzime a investigării. În consecinŃă şi pe foaia de raport psihologic ele vor fi trecute ca atare. cu studii medii (şcoala profesională plus liceul la seral).Vârsta: 30 ani şi 4 luni Stare civilă: căsătorit.

un Rh negativ. De exemplu. naştere pe uscat. control sfincterian (primul cuvânt. dacă fenomenologia a diminuat odată cu vârsta. o naştere provocată sau dificilă. mai ales când este vorba de surse nespecializate. se pune problema calităŃii acestora. Rh negativ. Astfel. urmând a evita operaŃionalizările incorecte. bunicii. Când există şi o electroencefalogramă. disgravidie. scris. Tulburări ale senzorialităŃii (văz. Mai târziu ne vom interesa de traumatisme craniocerebrale. Rezultatele şcolare actuale şi evoluŃia lor în timp. Aceasta deoarece persoane diferite atribuie semnificaŃii diferite. aceloraşi fapte de conduită. pentru a diferenŃia între aspectul dobândit şi cel ereditar al tulburării. vom cerceta dacă semnele GDHD sunt centrate mai mult pe atenŃie sau mai mult pe scăderea autocontrolului (impulsivitate).). Anamneza sau istoria personală a cazului Descriere: anamneza este dictată de scopul explicit formulat al testării. Lateralizare. FuncŃie: comportamentul actual al subiectului are o istorie care poate fi reconstituită mai larg şi mai nuanŃat. Mai jos dăm exemplu de elemente semnificative din anamneza copiilor cu dificultăŃi şcolare sau cu probleme de dezvoltare care pot fi incluse în raportul psihologic. dacă copilul are hiperkinezie cu deficit de atenŃie (GDHD). Adaptabilitatea la colectivitate (creşă. Date de climat familial (relaŃii cu fraŃii. rudele. Evenimentele majore din viaŃa copilului sau a familiei sale (separaŃii. grădiniŃă) şi uşurinŃa integrării.). divorŃ etc. Realizare corectă: ca şi în cazurile de informaŃii obŃinute prin spionaj. De exemplu. perinatale sau postnatale importante (ex. vom căuta în istoria sa timpurie evenimente ce ar fi putut genera disfuncŃia cerebrală minimă. cianoză la naştere. părinŃii decât bunicii. dominanŃă inversă sau încrucişată. „nu are răbdare”. este preferabil să notăm că „elevul umblă în timpul orelor printre bănci” decât că „este agitat şi fără stare” sau că „este indisciplinat”. auz) şi gravitatea lor. circulară de cordon. mamele dau informaŃii mult mai detaliate şi acurate decât taŃii. Boli importante ale micii copilării. citit). Apetitul pentru joc. Greşeli de evitat: sondarea minuŃioasă a trecutului unei persoane supraîncarcă rubrica respectivă cu o multitudine de date irelevante în raport cu scopul investigaŃiei. primul pas). adică o hipoxie la naştere.IV. „tulbură clasa” etc. prematuritate. Pot fi cercetate şi antecedentele heredo-colaterale. în funcŃie şi de calitatea surselor de informaŃie disponibile. prietenii). care depinde de calitatea sursei. diagnosticele sunt mai certe şi căutarea este mult uşurată. Retarduri legate de vorbit. o circulară de cordon. . în contexte diferite. Specialiştii atrag atenŃia că trebuie înregistrate datele comportamentale observate şi interpretarea dată acestora. asfixie albastră sau albă etc. mers. dacă deficitul a avut concomitenŃe legate de funcŃia grafică (desen. naştere precipitată sau înainte de termen. EvoluŃia timpurie a limbajului. dar şi de posibilitatea coroborării surselor. investigaŃia trecutului clientului trebuind să surprindă elementele semnificative din viaŃa persoanei în raport cu acest fapt. imaturitate. Probleme antenatale. expertiza altor specialişti (date consemnate în fişa medicală). rudele decât persoanele neutre etc. instabil (coleric) şi sindromul amintit. a comunicării şi socializării. după cum una prea „de la depărtare” omite chiar elemente dintre cele mai semnificative. încercând să distingem între un temperament necontrolat. de asfixii mecanice sau cu monoxid de carbon.

A revenit în examen după insistenŃe şi rugăminŃi. deficienŃe caracteriale) au alte „grile de anamneză”. La plecare nu şi-a luat la revedere şi tatăl a comentat că este foarte puŃin probabil să mai vină din nou la examinare. în raport trecându-se datele filtrate şi cu adevărat concludente în raport cu problema care face obiectul investigaŃiei. Psihologul trebuie să dezvolte un ascuŃit simŃ clinic. interesului sau epuizării resurselor energetice SusŃinerea proceselor reglatorii şi energetice (autocontrol. accidente neurologice. nicicând surprinsă de teste şi care se referă la: Conduita generală în timpul examenului Starea de mobilizare atenŃională şi fluctuaŃiile atenŃiei datorate scăderii motivaŃiei. tulburări instrumentale. pe care îi solicita la cea mai mică neclaritate. ObservaŃii relevante în timpul examinării Descriere: este locul în care diagnosticul medical şi cel psihologic se suprapun în bună măsură. poate doar să-i chinuie pe copii. fapt precizat de Binet. deşi Ionel are deja opt ani. cerând explicaŃii şi întrebând dacă ce a făcut el este bine. devianŃă sau delincvenŃă juvenilă. mai ales în examinările individuale. deoarece seamănă prea mult cu şcoala. în loc să trecem că „Ionel este inhibat. Piaget a propus şi realizat standardizarea observaŃiilor în timpul aplicării probelor sale cognitive. putem utiliza formula „Ionel a dorit să fie examinat doar în prezenŃa părinŃilor săi. declin energetic) Stilul de abordare cognitivă. toleranŃa la frustrare. Rezolvarea corectă: problema este aceea că din multitudinea datelor observate şi consemnate în fişa de examen selectăm doar acele informaŃii concludente. impulsivitate. arătându-se foarte îngrijorat faŃă de tot ce ar putea însemna eşec sau nereuşită. De exemplu. care au căutat să deriveze concluzii despre personalitatea subiectului din examenul inteligenŃei. Psihologul obişnuit ştie că dacă a folosit cum trebuie observaŃia. promptitudinea reacŃiilor. de exemplu) au alte tipuri de screening al istoriei personale. care furnizează acea informaŃie suplimentară. într-o formă explicită. el poate „agrementa” raportul său cu acele elemente decisive ce fac diferenŃa dintre examenul lipsit de suflet – computerizat – şi cel efectuat de o fiinŃă umană. V. Cu atât mai mult examenul adultului sau investigaŃii mai speciale (avizarea pe post. care se structurează prin acumularea de experienŃă. Este evident că în orice testare a aptitudinilor (şi a inteligenŃei în special) persoana se manifestă ca întreg. dar şi prin parcurgerea literaturii de specialitate. Este de asemenea foarte important de spus că cea mai mare parte din datele consemnate rămân în fişa de examinare (cea care face sinteza datelor).Este inutil să spunem că altă categorie de probleme (tumori.” Erori posibile: • Contaminarea reciprocă a datelor furnizate de observaŃie şi a celor de anamneză . foarte dependent afectiv” (concepte vagi). Piaget sau Wechsler. strategiile utilizate (mai ales la probele de performanŃă) Comentariile cu care se asociază reuşita/nereuşita. A comentat că şcoala nu este bună la nimic. reacŃia la eşec. refugiindu-se în spatele mamei. susŃinerea mnezică. la un moment dat el s-a ridicat de pe scaun şi nu a mai vrut să continue. La comunicarea rezultatelor a Ńinut să fie de faŃă.

de exemplu. Balbismul de la 3 ani. Trebuie să pornim de la o privire de ansamblu a rezultatelor. să vedem gradul lor de omogenitate/heterogenitate. ceea ce sugerează o puternică asimetrie între factorul verbal şi cel spaŃial. această etapă face dovada experienŃei. memoria verbală şi simŃul ritmurilor se află la un nivel mediocru. ceea ce ar putea explica eşecurile elevului la limbi. În psihologia dezvoltării. susŃinută de un tempo de lucru alert (deoarece a primit bonificaŃii de timp însemnate). completă şi obiectivă. TendinŃa ultimilor ani în SUA este aceea de a fi mai aproape de adevăr. Deoarece şi testul Bender – Gestalt indică o performanŃă superioară. Ea trebuie să sublinieze minusurile. Dacă părinŃii suspectează de retard mintal o fată mai lentă. tipică stângăciei. dominantele etc. competenŃei. se poate concluziona că un factor major al inteligenŃei – cel spaŃial – este supradezvoltat. dar cu tendinŃe . medicul.). informaŃia fiind explicită. profesor. adâncimii şi pluridisciplinarităŃii în pregătirea unui psiholog. poliŃia etc. spre o concluzie. avem deci de-a face cu premisele unei aptitudini ce trebuie valorificată. care îşi pot mobiliza mai bine resursele adaptative pentru a înfrunta un deficit sau un handicap. utilizabilă şi în alte contexte. beneficiar. testul de vocabular. dar care nu lezează pe nimeni. Problema este ce şi cât spui pentru ca bunăstarea clientului să fie servită. biologie. cota standard 14 la testul cuburilor poate să însemne coordonare oculo-manuală foarte bună. dacă se poate după stabilirea de intercorelaŃii între toate datele sau după conturarea unei scheme explicative ordonatoare. cota standard 16. profesorul. chiar şi pentru persoane cu probleme reale. Interpretarea trebuie să fie corectă. ei au nevoie de un sfat avizat. într-o manieră obiectivă. odată cu începerea şcolii. Pe de altă parte. fără a omite totuşi adevărul. De exemplu. client. cu hidrocefalie în antecedente. de observaŃie şi provenite din surse colaterale. medic. Erori evitabile: • Suprasimplificarea: interpretarea de genul: „rezultatul la testul cuburilor este peste medie. autoritatea locală. dar şi plusurile. consilier şcolar). cu scopul de a le da un sens inteligibil pentru părinŃi. Realizarea corectă nu se bazează pe o reŃetă. deoarece subiectul a obŃinut nota standard 17”. instalarea tardivă a dominanŃei (după 7 ani. Interpretarea rezultatelor Definire: este cea mai complexă şi cea mai importantă parte a raportului psihologic deoarece face sinteza datelor psihometrice cu cele de anamneză. care le-ar putea motiva îngrijorarea sau „adormi vigilenŃa”. iar la testul Cod B – probă de învăŃare asociativă – subiectul a obŃinut de asemenea un scor foarte ridicat.• • Selectarea datelor de observaŃie care „se potrivesc” cu diagnosticul psihologic sau psihiatric anterior formulate Contaminarea cu alte surse de informaŃii (de la învăŃătoare. istorie. • Face ca datele să conveargă spre o finalizare. VI. FuncŃii: • Valorizează datele obŃinute în vederea atingerii scopului examinării • Oferă elemente clare beneficiarului imediat şi celor îndepărtaŃi (angajatorul. asistent social.

pacientul X este suspect de schizofrenie”. • VII. alteori examenul nu Ńine deloc cont de scopul de referinŃă. FuncŃii: a depăşi planul constatativ şi a oferi soluŃii problemelor diagnosticate. şi aceasta după aplicarea unui singur test proiectiv. dar şi de teoria din domeniu. De exemplu. să fie solid susŃinute de datele empirice. Greşeli: prolixitatea şi redundanŃa. din cauza consumului haotic al acesteia). VIII.remanente spre ambidextrie) susŃin ipoteza unei organizări corticale particulare. cum s-ar crede. . Confuzii de acelaşi tip sunt şi cele care concluzionează în legătură cu excesul de energie al hiperkineticului (care nu debordează de energie. Să permită constatarea efectelor ameliorative după o perioadă de timp (prin retest). ferindu-se să valorifice date valoroase care îl depăşesc ca putere explicativă. • • • Greşeli de evitat: Recomandările să fie pertinente. • • FuncŃii: A răspunde precis şi concis la întrebarea de referinŃă ce a declanşat evaluarea psihologică A face legătura cu ultima secvenŃă a raportului. a lărgi cadrul de referinŃă prin implicarea altor specialişti (dacă este cazul) şi a găsi soluŃii problemelor pe care subiectul le are fără ca acesta să fi fost în mod expres obiectul investigaŃiei. indiferent de tipologia solicitărilor întâlnite. Recomandări Definire: sugestiile oferite sunt date în sensul potenŃării calităŃilor insuficient puse în valoare de către subiect şi a optimizării sau compensării aspectelor deficitare. din insuficienta cunoaştere a teoriei psihologice (de unde nevoia informării/formării continue) sau din supradimensionarea unei singure informaŃii. la obiect şi fezabile Ele să rezulte din datele de investigaŃie. cu o dominanŃă emisferică vagă. Uneori psihologul se rezumă doar la scopul testării. cea a propunerilor şi recomandărilor. Sumarizarea (concluziile) Definire: în această secŃiune a raportului psihologic se rezumă în unul – două paragarfe rezultatele de ansamblu ale întregului examen. • Interpretările incorecte provenite din necunoaşterea testelor (a instrumentelor psihometrice). mergând pe acelaşi şablon. Testul Arborelui. un tânăr psiholog de la un laborator de sănătate mintală folosea următoarea formulare: „dacă nu există altă contraopinie. stereotip.

a lua decizii. Problema în discuŃie este cea a calităŃii unei astfel de oferte de servicii. Combinând tipurile de intervenŃii putem spune că ele pot fi: • interacŃiunea directă. respectivele programe presupun intervenŃia consilierului. dacă au avut o slujbă plătită. la toate categoriile de persoane inclusiv la cei care au deja o slujbă şi vor alta. • sporirea calităŃii ofertei în domeniu (datorita concurenŃei. Trecerea de la orientarea carierei asistată de calculator (CACG . vârsta etc. consiliere şi orientare prin TIC prin adecvarea ofertei la cererea tot mai diversă a beneficiarilor.Tehnologiile Informatice de Consiliere Consilierea carierei se referă la cei care caută un loc de muncă. a înregistrat salturi calitative de excepŃie cum ar fi: • sporirea accesibilităŃii publicului la resursele web site-urilor prin utilizarea facilitaŃilor oferite de Internet (acasă. dar cu toate acestea. Într-un web site „prezenŃa” consilierului fiind „integrată” în programul însuşi sau asigurată prin posibilitatea contactării acestuia prin telefon sau e-mail acesta devenind. când a fost lansată această facilitate. videoconferinŃă. deoarece. Trebuie Ńinut seama de clienŃii serviciilor de consilierea carierei care sunt diferiŃi prin capacitatea lor de a învăŃa. adică măsura în care consilierea carierei prin mijlocirea TIC este performantă şi răspunde nevoilor clientului.Holland (aceste persoane vor prefera consilierul calculatorului. Utilizarea TIC în ansamblul serviciilor de informare. fără îndoială. ca de altfel în toate celelalte domenii. indiferent de nivelul de calificare. • creşterea eficienŃei serviciilor de informare. apariŃiei unor facilitaŃi tehnice şi programe informatice auxiliare). • interacŃiunea consilier-client mediată tehnic: cea de tip sincron (telefon. consiliere şi orientare este. începând cu anii '90. cu nevoi şi nivel de educaŃie diferite .computer-assisted career guidance) la utilizarea Internet-ului este un proces care. fie pe parcurs sau după încheierea sesiunii. de a recunoaşte şi selecta informaŃiile utile. să-şi planifice individual dezvoltarea carierei. de a le utiliza. în creştere. „presa electronică”. la scoală. datorită nevoii lor de comunicare şi interacŃiune cu semenii).preferate de tipul investigativ Holland. telefonia digitală. în aceste cazuri. Integrarea în actul consilierii carierei şi a altor media (videocamera. sex. atunci când clienŃii utilizează resurse TIC pentru o evaluare individuală cu instrumente psihologice la care obŃin o „interpretare” realizată tehnologic. vor să fie mai eficienŃi şi în posturi mai înalte sau la cei care se pensionează. Multe dintre programele de consilierea carierei ce utilizează facilităŃile TIC sunt proiectate să fie folosite individual de clienŃi. după caz. să ia decizii. Există riscuri potenŃiale. de diverşi clienŃi. mentor. televiziunea digitală) este doar o chestiune de timp. • servicii informatizate standardizate ce pot fi descoperite şi utilizate individual. fie înainte de utilizarea acestora. în mod repetat. inclusiv prin integrarea în aceste tipuri de programe şi a altor mijloace capabile să poată transmite informaŃii: televiziune. tutor. • utilizarea calculatoarelor în consilierea carierei: . prin conturarea unei imagini de sine nerealiste. • sporirea caracterului interactiv al programelor informatizate de consiliere şi orientare destinate utilizatorilor. al resurselor care permit clienŃilor sa se autoevalueze. chat) sau asincron (e-mail. forum de discuŃie). Consilierul va trebui să se modeleze astfel încât să ajungă un manager al informaŃiilor utile procesului de consiliere. achiziŃionării de experienŃă. în instituŃii). facilitator. „interpretarea” rezultatelor şi „sfatul” de orientare nu pot fi decât schematice şi rigide. faŃă în faŃă. dintre consilier şi client sau cea de grup – preferată de tipul social . profesie.

flexibilitatea redusă sau nulă a programelor informatizate la schimbarea priorităŃilor. fapt care permite organizarea şi selectarea imediată a informaŃiilor după mai multe criterii (de exemplu: ocupaŃiile pot fi clasificate. manipulare şi combinare a diferitelor seturi de variabile (caracteristici personale. • furnizarea de informaŃii într-un mod extensiv. • oferirea unei experienŃe repetabile. instituŃii etc. Consilierul are ocazia ca pe lângă consilierea carieirei clasică de tip faŃă în faŃă pentru a-şi oferi serviciile de informare. regăsire.) şi care pot oferi răspunsuri imediate unei largi categorii de clienŃi. desigur. programe de testare. site-uri. strict. consiliere şi orientare în raport cu cererea de astfel de servicii. acestea acŃionează. care facilitează învăŃarea şi reŃinerea informaŃiilor. lipsa consensului uneori între programe şi cerinŃele clienŃilor. • existenŃa unei abordări teoretice consistente şi cu ecou real în practica orientării şi consilierii carierei. nevoilor şi categoriilor de informaŃii ale clienŃilor. ocupaŃii. Dezavantaje ale utilizării TIC în consilierea carierei Dezavantajele utilizării TIC în consilierea carierei. analizate sau asociate după diferite caracteristici sau cerinŃe. • nevoia de a facilita accesul unui public din ce în ce mai numeros la oferta de servicii • imparŃialitate • operativitatea • neutralitatea • răspunsului. •scăderea costurilor sociale ale consilierii şi orientării. • creşterea flexibilităŃii modului de prezentare a datelor. Noilor tehnologii informatice în consilierea şi orientarea şcolară şi profesională aduc ca avantaje următoarele: • ameliorarea raportului număr de clienŃi per consilier.• reprezintă o alternativă independentă de consiliere (efect divergent de esenŃa consilierii carierei). • creşterea posibilităŃilor de stocare. atâtea specificaŃii câte au fost introduse în sistem) (Jigau. chestionare. • instrument ajutător integrat consilierii carierei efectuate de consilier (efect convergent cu consilierea carierei).pentru persoanele care nu au acces la conexiune Avantaje ale utilizării TIC în consilierea carierei Utilizarea tehnologiilor informatice în consilierea carierei sunt de natură economică şi socială: • numărul relativ redus de specialişti şi instituŃii ofertante de informare. cupluri şi grupuri şi ocazia utilizării de noi instrumente computerizate şi serviciile implicite mijlocite: de exemplu. consiliere şi orientare pentru clienŃii individuali. • contactarea directă a surselor de informare care poate avea durate considerate convenabile de către fiecare (personalizarea timpului de acces la informaŃii). • sporirea gradului de autonomie a beneficiarilor faŃă de consilieri. CD-ROM . în . a reŃelelor de consiliere la distanŃă cât şi ameliorarea programelor. sunt cele legate de „perisabilitatea” ridicată în timp a informaŃiilor introduse în programe este necesară o alimentare continuă care să „alimenteze” sistemul şi informaticieni care să asiste funcŃionarea servere lor. 2001). • sporirea gradului de realism al situaŃiilor de muncă utilizate ca exemple şi sursa de informaŃie (prin simulare electronică).

În actul autoevaluării clientului. de empatie sau de a deŃine alte calităŃi psihologice ale consilierului. media). • competenŃa de a „prelucra” şi adapta informaŃiile pentru a fi direct utilizate de beneficiarii din diferite medii socio-culturale şi economice. Gingras et alŃii (2001) aduce în prim plan un model circular al modului de funcŃionare a serviciilor de informare cu privire la piaŃa muncii. de a se adapta. sensibilitatea relativ redusă a programelor de consiliere şi orientare la diferenŃele individuale ale clienŃilor.consens cu programul şi informaŃiile introduse iniŃial. • Serviciile şi instituŃiile ofertante de consilierea carierei. • InformaŃii şi sursele acestora. profesioniste şi relevante web site-uri care pot sprijini clientul în demersul personal de informare. CerinŃe ale utilizării TIC în consilierea carierei Utilizarea potenŃialului TIC în consiliere presupune că toŃi consilierii au fost formaŃi / sunt capabili sau dau dovadă de: • abilitaŃi de utilizare a calculatorului. • categorii tipice de informaŃii necesare pentru a răspunde acestor nevoi . consilierul trebuie să fie capabil să: • recomande cele mai complete. cerinŃele şi sfera lor de interese. receptarea pasivă. colegi. • avertizeze clienŃii asupra posibilităŃilor şi limitelor acestor instrumente. neparticipativă a informaŃiilor de către clienŃi. în consens cu nivelul. Validarea evaluării ITC presupune un model teoretic acceptat de profesionişti (conilieri. care nu se regăsesc în sursele electronice. dar sunt necesare pentru luarea deciziei şi dezvoltarea unui plan cu privire la carieră. procesare şi ieşiri: • Clientuldescris cu toate caracteristicile sale de personalitate • Tipuri de şi nevoi ale clientului din sfera consilierii carierei. • au capacitatea de a descoperi informaŃii utile clienŃilor. • răspunde flexibil şi operativ la nevoile dinamice sau conjuncturale ale clienŃilor utilizatori ai resurselor TIC girate de consilieri. în care sunt prezentate trei etape – intrări. • interpreteze pentru client rezultatele autoadministrării instrumentelor de evaluare. în domeniul educaŃiei şi muncii): • cercetări asupra categoriilor de nevoi dinamice ale clienŃilor. incapacitatea programelor de a învaŃa. • au capacitatea de a îndruma grupuri de beneficiari pentru utilizarea TIC în consilierea carierei. • Consilierii. • utilizarea creativă a facilităŃilor oferite de Internet. • furnizeze categorii de informaŃii. • au capacitatea de a coopta sau a avea în vedere şi alŃi factori / factori cu pondere semnificativă sau decisivă în consilierea carierei (părinŃi. posibilitatea redusă de a obŃine informaŃii noi sau diferite. practicieni. profesori. autoevaluare etc. să ofere o consiliere maximal personalizată. autorităŃi. persoane care lucrează în alte domenii si care pot pleda pentru consilierea carierei ca neprofesionişti. să continue evaluarea cu alte metode şi tehnici mai elaborate. de a pune întrebări sau exersa anumite situaŃii ipotetice.

ocupaŃii. completitudinii. finalităŃii practice. • mecanisme confirmate de practica în ceea ce priveşte asocierea structurilor tipice de personalitate. meserii. chestionarea de loturi sau eşantioane reprezentative din populaŃia tintă utilizatoare a acestor resurse asupra satisfacŃiei. accesibilităŃii etc. din sfera intereselor şi dotărilor aptitudinale cu anumite profesii. luarea de decizii eronate cu privire la dezvoltarea carierei pe baza unor informaŃii nerelevante şi neactuale. Demersul evaluativ al acestor sisteme de e-counseling comportă. iar întreaga construcŃie a sistemului de e-counseling se sprijină pe buna intenŃie a acestora şi experienŃa lor particulară în domeniu. . Web site-urile oferite utilizatorilor de diferiŃi proiectanŃi de soft-uri nu au trecut printr-un proces de validare. SituaŃia este favorizată şi de concurenŃa relativ redusă în aceasta arie. • erodarea încrederii tuturor categoriilor de populaŃie Ńintă în valoarea reală a resurselor TIC în consilierea carierei. minimal. cadrul legislativ extrem de permisiv la improvizaŃie şi amatorism într-un domeniu de înaltă responsabilitate socială pentru gestionarea raŃională a resurselor umane. Riscul pentru beneficiari consta în: • construirea unei imagini de sine nerealiste. • o interfaŃă prietenoasă a web site-urilor şi accesare facilă a categoriilor de date necesare utilizatorilor. interfeŃei prietenoase a web site-urilor. impactului. actualităŃii.• instrumente de (auto)evaluare a aptitudinilor şi intereselor profesionale validate deja pe populaŃia Ńintă vizată.

Ed. (2001). Jigau. Clarkson. Jourdan-Ionescu. Ed. Georgescu. L. (2005). Polirom. F. (2002). Albu. D. Ed. (2004). Brasov.. Iasi. M. coord. Iasi. Bucuresti. Noul manual TAT: Abordare psihanalitica. Personalitatea. Metode si instrumente de evaluare in psihologie. T. A. Constantin. în Journal of Individual Psychology. Seria Psihologie. London: Sage Publications. Sibiu. Ed. Polirom Deri. (2000). Ed. Argonaut. G (1990). S. (2001). Albu. Introducere in testul Szondi. Ed. L.G. nr. Bontila. A (1962). A Systematic Approach to Effective Helping. Paideia. Bucuresti. Cluj-Napoca. (1998). De Castilla. Barus-Michel. Universitatii Transilvania. Ed. Allport. „The spiritual dimension in existential analysis and logotherapy”. Centrul de documentare si publicatii al Ministerului Muncii.B. Cluj-Napoca. Ed. profesionala si privind cariera. Introducere in consilierea scolara. Sigma. E (1964). Aptitudinile si masurarea lor. Ed. Testul arborelui: relatii interumane si alte probleme ale lumii contemporane. Gestalt Counselling in Action. Egan. Secausus. (1997).. Bucuresti. Profex. Reprografia Universitatii Babes Bolyai. W. Bucuresti. A. Ed. C. Iasi. Kulcsar (1976). The Skilled Helper. (1998).E (1959). Clinciu. Ed. Polirom.25. S. Dinca. Derevenco. 'Alma Mater'. Trei. Iasi. Structura si dezvoltarea personalitatii. (2000). (1981). G. pp. Brelet-Foulard.Construirea si utilizarea testelor psihologice. Leonhard. V. Profex. Bucuresti.P. Huditean. Bucuresti. Frankl. Sibiu. Cunoasterea psihologica a persoanei. Cluj-Napoca. M. R. J.BIBLIOGRAFIE Abraham.Havarneanu. "Testul E. Dafinoiu. Ridel. Teste de creativitate. Chabert. Ellis. Observatia si Interviul. Fundatiei Romania de Maine. E. Bucuresti. F. Tratat de psihopatologie. Personalitati accentuate in viata si literatura.P. Polirom David. Metode calitative de abordare. Enachescu. M. Giust-Desprairies.Clusium. Image. Brooks /Cole Publishing Co. C. (2005).. Evaluarea psihologica a personalului. Bucuresti. Ed. (1971). Metode de cunoastere psihologica: cunoasterea psihologica a elevilor. Desenul familiei. . Testul Raven si variantele sale. Bucuresti Ed. C. (1972). A. Baban.. (2005). Paideia .." Revista de psihologie (1): 37-45. Enciclopedica. Introducere in consilierea psihologica.Q. (2004). (2001). M.Stiinte.. Iasi. I. Reason and Emotion in Psychotherapy. Bucuresti. P. Berne. M. Consilierea carierei. (2004). New York: Grove Press. J. Games People Play. Davido. P (1995). (2005). (2001). . Ed. Ed. Polirom. Ed. K. (1990). D. Ed. A. (1998). Descoperiti-va copilul prin desene. C. Universitatii 'Lucian Blaga'. Bucuresti. New Jersey: Citadell Press. Eysenck. G. Crize: abordare psihosociala clinica. (2000). Psihodiagnostic.157 – 165. Ed. Polirom. Desenul persoanei: testul Machover. Iasi.

(2000). Tomsa. (2005). Pattakos. Psihologia mecanismelor cognitive. S. Minulescu. (1997). (2000). p.R. M. A. N. c. Fundatia Culturala Forum. Lewis. Marianne (1981). Gibson. Bucureşti. M. J W. R. Ed. Paideia . Garell Publishing House. D. Ed. 2002. Preda.Minulescu. H. Testul arborelui. p. Polirom. C. (1995). S. M. Vincent. Bucuresti.Stiinte. F. Practical Counselling and Helping Skills (Third Edition). Teora. Cluj-Napoca. Mitrofan. In: International Joumal for EducaŃional and Vocational Guidance. Pitariu. (1997). New York: Harper Collins Publishers. c.L. Polirom Bucureşti. Alex (2009). Ed. ed. (1997). Gingras. Inteligenta si aptitudinile. All. (1972). Schiopu. Nelson – Jones. Trei. Perls. R. R. Ego. (2003). Bucuresti. V. P. Sampson. New York: John Wiley & Sons. Bucuresti. ed. Nelson – Jones. M. Delivery of Career Development Information in the Context of Information Computer Technology.B. Turcotte.Trei. L.. Bucuresti. Training Manual for Counselling and Helping Skills.. Judith. Bucuresti. Ed. (2000). (1996). Press Mihaela S. (1999). (1993). Consilierea si orientarea scolara. M. Constantin (2006) Evaluarea psihologică a personalului. Popescu-Neveanu. Fundatiei Romania de Maine. Psihodiagnostic . Rozorea. A. London: Cassell Educational Limited. Hunger and Aggression.Trei Lelord Francois (2003) Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile . Managementul resurselor umane: masurarea performantelor profesionale. Bucuresti.H.. (2005).cadru teoretic si profesional.. (2001). R. Ticu. Bucuresti. (1998). Monterey. P. Trei. Ed. Mitchell.. Fundatiei Romania de Maine. Teorie si practica in psihodiagnoza. Ekman Paul (2009) De ce mint copiii?. London: Cassell Educational Limited. Rorschach. Lorton. G. Ed. Quality and Ethtcs in Internet-Based Guidance. Universitatea 'Babes-Bolyai'. Zlate. Psihologia la raspantia mileniilor. Patterson. Cunoasterea copilului. Bucureşti. Chestionarele de personalitate in evaluarea psihologica. Introducere in psihodiagnostic. N. M. 157-171 Savard. T. (2005). In: International Journal for EducaŃional and Vocational Guidance. M. Polirom. Tipografia Universitatii Bucuresti. Mitrofan. Minulescu. R. Ed. London: Allen & Unwin. V. (1947). Evaluarea potentialului intelectual la elevi prin metode de diagnostic formativ.L. Loron. Ed.Testarea psihologica. Introduction to Guidance. Testul Tematic de Aperceptie (studiu monografic). Inc. Tieger. H. (1997). California: Brooks /Cole Publishing Company. M. Zlate. Chestionarele de personalitate. Iasi. Manual de psihodiagnostic. U. Nelson – Jones. Theories of Counselling and Psychoterapy *Fourth Edition). Prizonierii gândurilor noastre. Szamoskozi. din Bucuresti. Ed. B.. Ed. ClujNapoca. Polirom. Eveleen L. Probe de psihodiagnostic pentru evaluarea copiilor deficienti. Human Development (Through the Life Span(.. 2002. Univ. Psihodiagnoza moderna. Iasi. Seria Psihologie. Cluj-Napoca. Didactica si Pedagogica. M. 173-191. Testarea psihologica a copilului mic. (1977). D. Presa Universitara Clujeana.. ed Trei Ellis Albert (2009) Terapia comportamentului emotional-rational. Preda. (1976). Bucuresti. Meteor Press . ed. Ed. P. Bucuresti. Credis. Lewis. Descoperirea propriei personalitati. Pro Humanitate. Community Counselling. Ed. Ed. (1986).(2009) Manual de consiliere. New York: Macmillan Publishing Co. Bucuresti. J. (1994). M. R.

Trei. ed.Theory and practice of counseling and psychology .Pacific Grove.Murphy Tim (2007) Agresivitatea pasiva.G.E. ed Trei Ekman Paul (2009) Minciunile adultilor. Ursula (2009) Testarea psihologică. Young. ed Trei Corey.CA:Brooks/Cole Urbina.Counseling methods and techniques. Bucureşti.New York:merrill .M.(1991).(1992).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful