You are on page 1of 4

1

Mediu și sănătate - 05.11.2010 – curs - AMG, Grupa B

IGIENA AERULUI
Aerul pur este teoretic un amestec de oxigen și azot în proporție de ¼. În realitate este un amestec de gaze format din Azot 78-79 %, Oxigen 20-21 %, Bioxid de Carbon 0,03-0,04 % și alte gaze: argon, neon, ozon etc. Prin actul respirator se modifică compoziția aerului și cantitatea de vapori de apă, aerul respirat fiind practic saturat. Prin poluarea aerului se înțelege prezența în atmosferă a unor substanțe care, în funcție de concentrație și/sau tip de acțiune, produc modificări ale sănătății sau alterează mediul. Nu considerăm atmosfera poluată decât în măsura în care substanțele prezente în aer exercită un efect nociv asupra mediului sau a omului. Există două categorii de poluanți: 1. Suspensiile din aer, care cuprind poluanții dispersați în aer, sub forma de substanțe în stare de agregare lichidă sau solidă. 2. Gazele și vaporii de poluanți aflați în aer sub formă de dispersie moleculară (gazoasă). Sursele de poluare a atmosferei se pot clasifica în: surse naturale și surse artificiale sau antropogene. Sursele naturale: erupțiile vulcanice descompuneri naturale ale materialului organic erodarea solului pulberile de meteoriți, etc

Sursele antropogene: procesele de combustie transporturile procesele industriale

În acțiunea poluării aerului asupra sănătății distingem: acțiunea directă caracterizată prin efectul patogen al poluanților în funcție de natura, concentrația, timpul de acțiune a acestora, și acțiunea indirectă – rezultă din efectul dăunător asupra mediului.

Acţinea directă a poluării aerului asupra sănătăţii.
În cadrul acestei acţiuni distingem efectele: a). acute – după expuneri de scurtă durată b). cronice – după expuneri de lungă durată

Efecte cronice: alterări miocardice grave. Cancerigenii anorganici: arseniu. cancerul bronhopulmonar. Poluanții fibrozanți – cuprind grupe de substanțe care. determină reacții fibroase. alții anorganici.sunt reprezentați de gaze iritante și suspensii. cancerul vezical.2 c).cuprind acele substanțe al căror efect patogen predominant îl reprezintă hipoxia sau anoxia. Dintre cancerigenii găsiți ca poluanți atmosferici unii sunt organici. nichelul. deficit ponderal important la nou născuți. astmul bronșic. Măsuri legislative: Legea nr. de ex.dezvoltă plăci pleurale și peritoneale. tardive – fenomenele poluării apar latent Din punct de vedere al efectului direct agenții poluanți pot fi clasificați în următoarele grupe: poluanți iritanți poluanți axfixianți poluanți sistemici poluanți cancerigeni poluanți fibrozanți poluanți alergizanți Poluanții iritanți . emfizemul pulmonar. pătrunse în plămân. Efectele cronice sunt: bronșitele cronice. Măsurile de prevenire și combatere a poluării aerului constituie o necesitate socială de mare importanță în epoca actuală. malformații congenitale. agravarea bronșitei cronice. Factori alergizanți: polenul. Poluanții cancerigeni – sunt în general substanțele chimice. prin blocarea aparatului transportului sau utilizării Oxigenului în procesele metabolice. cuprinde sarcinile și obligațiile rețelei sanitare în acest domeniu. angiosarcom hepatic. Alte efecte: creșterea semnificativă a mortalității. Efectul lor dominant se realizează la nivelul aparatului respirator putând produce întoxicații acute cu leziuni ale mucoasei oculare și ale căilor respiratorii. Cancerigeni organici: hidrocarburile policiclice aromatice – dezvoltă cancerul bronhopulmonar. Prevenirea și combaterea poluării aerului. produși volatili. până la infarctul miocardic acut. modificări senzoriale și psihomotorii. Efectele acute: hipoxie. Apare fenomenul de ischemie. Legea nr. arteroscleroza. praful din casă. 9/1973 privind protecția mediului înconjurător. silicoza. Poluanții alergizanți – sunt responsabili de creșterea frecvenței bolilor alergice și în mod deosebit a alergiilor respiratorii. Poluanții axfixianți . 3/1978 privind asigurarea sănătății populației. crom . Distingem două tipuri de măsuri: 1. . Dezvoltă astmul bronșic.

gaze și vapori: .procesul de ardere să fie cât mai complet b). Măsuri tehnice administrative 1. În stabilirea criteriilor se pleacă de la concepția că prezența în atmosferă a unor substanțe străine este inevitabilă. Aerul joacă un rol epidemiologic important constituind calea de transmisie pentru un număr mare de agenți patogeni. 2. deci limitarea concentrațiilor din atmosferă sub pragul la care produc alterarea sănătății. și în funcție de aceasta se stabilesc normele sanitare. .întreținerea motoarelor c). depourile să fie amplasate la distanță suficientă de cartierul de locuit . Rolul aerului în răspândirea bolilor infecțioase. Măsuri privind teritoriul unde sunt amplasate industriile .3 2. Izolarea persoanei bolnave Depistarea purtătorilor sănătoși Dezinfecția aerului Educația sanitară Criteriile de calitate a aerului urmăresc evitarea poluării. transporturile feroviare. Din punct de vedere al pragurilor se disting: Pragul efectului nul Pragul de incomoditate (disconfort.gările. Măsuri medicale.amplasarea acestora la distanță mare de zonele de locuit. Măsuri privind sursele de poluare: a). Au la bază stabilirea criteriilor privind calitatea aerului și elaborarea normelor de calitate. maritime și auto: .procedee de captare și neutralizare. modificări ale mediului) Pragul de toxicitate sau nocivitate (modificări fiziopatologice) Pragul de urgență (creșterea mortalității) - Etape ce trebuie respectate în cazul îmbolnăvirilor: 1.reducerea eliminărilor și amplasarea lor corectă d). sursele industriale de poluare: . încălzitul locuinței: . 3. 2. cunoașterea cât mai exactă a pragurilor de nocivitate reprezentând obiectul principal. 4.folosirea unui combustibil corespunzător .

Clima este reprezentată de suma factorilor care caractarizează din punct de vedere meteorologic un teritoriu (temperatură. varicela) Gripa și virozele respiratorii Supraviețuirea în aer a germenilor patogeni depind de o serie de factori șia nume: Temperatura aerului Unicitatea aerului Agenți cu acțiune bacterială Radiațiile ultraviolete Unii bacili au o rezistență relativ mare (bacilul COH și DIFTERIC).4 Boli infecțioase transmise pe calea aerului: Bolile copilăriei (rujeola. În grupul mare al acestora trebuie făcute diferențieri între noțiunile de climă și vreme. etc). umiditate. Zona tropicală . rubeola. vânt. Ceea ce caracterizează clima sunt factorii meteorologici.Predomină bolile parazitare și bolile subnutriție Temă: Influența schimbărilor de vreme asupra organismului . Măsurile principale pentru prevenirea și combaterea contaminării aerului sunt: Ventilația Curățenia Dezinfecția aerului Clima și relația cu sănătatea Clima este definită ca totalitatea factorilor fizici și biologici caracteristici pentru o anumită regiune și care acționează asupra omului. presiune atmosferică). dar cu forme grave Zona temperată -sunt frecvente bolile microbiene și cele virotice. Este determinată de deplasarea unor mase de aer cu caracter meteorologic diferite (temperatură. Are stabilitate foarte mare un timp și suferă modificări apreciabile. scarlatina.număr redus de boli infecțioase. precipitații. Vremea se caractarizează în primul rând printr-o foarte mare instabilitate schimbânsu-se uneori chiar de mai multe ori pe zi. umiditate. bolile reumatismale și inflamatorii și bolile cronice și degenerative. alții au o rezistență scăzută (VIRUSUL RUJEOLEI). Referat 4 pagini scrise de mână. Se va da notă pe referat! . Zona polară .