You are on page 1of 26

MODEL DE EVALUARE RAPIDĂ A

VALORII MAXIM ADMISIBILE A
COEFICIENTULUI DE PIERDERI TERMICE
H
T
AL UNEI CLADIRI DE LOCUIT
prof. H. ASANACHE, conf. V. DEMIR,
conf. F. DELIA
În calculele curente de stabilire a
necesarului energetic de încălzire al unei
clădiri se lucrează cu o relaţie de tipul:



unde:
H = HT + HV coef. de pierderi termice al unei clădiri
ted,med = valoarea medie pe sezonul de încălzire a temperaturii
de echilibru a clădirii;
te,med = valoarea medie pe sezonul de încălzire a temperaturii
exterioare ;
Dz = numărul de zile ale sezonului de încălzire


( )
z med e med ed înc
D t t H Q • - • • 24 =
, ,
Fig. 1
Expresia de calcul a lui ted,med este:




în care:
= reprezintă valoarea medie pe sezonul de încălzire a
căldurii orare de care clădirea beneficiază în mod
gratuit;
= este factorul de utilizare – pentru încălzire – a
aporturilor termice gratuite

H
t t
med , g
med , i med , ed
|
q· ÷ =
med , g
|
q
În această expresie termenul important
şi interesant este:

H
med , g
|
q ·
Mărimea a unei clădiri reprezintă
o caracteristică termică globală de mare
relevanţă, deoarece cumulează influenţa celor
mai importante caracteristici termice simple:
nivelul inerţiei termice a clădirii;
nivelul pierderilor termice ale clădirii prin
transmisie şi împrospătare a aerului;
nivelul aporturilor termice brute de care
clădirea dispune în timpul sezonului rece.

H
med , g
|
q ·
Numărul efectiv de grade-zile anuale
de încălzire a unei clădiri depinde nu numai
de valoarea caracteristicii proprii ci
şi de zona climatică a amplasamentului
acesteia (prin variaţia temperaturii
exterioare ).


H
med , g
|
q ·
( ) t
e
t
La nivelul tarii exista IV zone
climatice, cea mai rece fiind zonsa IV. În
consecinta valoarea lui HT depinde,
direct proprtional de :
(ted,med – te,med)

Fig. 2 Variaţia anuală a lui , pentru
diferite localitaţi situate in zona climatică I
Variaţia anuală a temperaturi exterioare convenţionale, în diferite localităţi
situate în zona climatică I
-5
0
5
10
15
20
25
VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII
Luna calendaristică
V
a
l
o
r
i

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i

e
x
t
e
r
i
o
a
r
e

c
o
n
v
e
n
ţ
i
o
n
a
l
e
Constanta
Mangalia
Oravita
Timisoara
Turnu Severin
( ) t
e
t
Fig. 3 Variaţia anuală a lui , pentru
diferite localitaţi situate in zona climatică II
Variaţia anuală a temperaturi exterioare convenţionale, în diferite
localităţi situate în zona climatică II
-5
0
5
10
15
20
25
VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII
Luna calendaristică
V
a
l
o
r
i

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i

e
x
t
e
r
i
o
a
r
e

c
o
n
v
e
n
ţ
i
o
n
a
l
e
Tulcea
Bucuresti
Pitesti
Giurgiu
Craiova
Arad
Buzau
Deva
Oradea
Galati
( ) t
e
t
Fig. 4 Variaţia anuală a lui , pentru
diferite localitaţi situate in zona climatică III
Variaţia anuală a temperaturi exterioare convenţionale, în diferite
localităţi situate în zona climatică III
-10
-5
0
5
10
15
20
25
VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII
Luna calendaristică
V
a
l
o
r
i

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i

e
x
t
e
r
i
o
a
r
e

c
o
n
v
e
n
ţ
i
o
n
a
l
e
Barlad
Iasi
Botosani
Cluj
Baia Mare
Bacau
Petrosani
Piatra Neamt
Sibiu
( ) t
e
t
Fig. 5 Variaţia anuală a lui , pentru
diferite localitaţi situate in zona climatică IV
( ) t
e
t
Fig. 6 Curbă reprezentativă pentru zona
climatică I
Curbă reprezentativă zona climatică I
21,22
17,6
12,22
6,92
2,18
-0,28
1,54
5,36
10,74
15,96
19,62
21,52
-5
0
5
10
15
20
25
VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII
Luna calendaristică
V
a
l
o
r
i

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i

e
x
t
e
r
i
o
a
r
e

c
o
n
v
e
n
ţ
i
o
n
a
l
e
reprezentativa
Fig. 7 Curbă reprezentativă pentru zona
climatică II
Curbă reprezentativă zona climatică II
20,75
16,74
10,83
5,28
0,46
-2,09
0,14
4,77
10,94
16,28
19,63
21,41
-5
0
5
10
15
20
25
VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII
Luna calendaristică
V
a
l
o
r
i

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i

e
x
t
e
r
i
o
a
r
e

c
o
n
v
e
n
ţ
i
o
n
a
l
e
reprezentativa
Fig. 8 Curbă reprezentativă pentru zona
climatică III
Curbă reprezentativă zona climatică III
20,1
16,2
10,3
4,5
-0,5
-3,3
-1,5
3,2
10,2
15,9
19,2
20,7
-5
0
5
10
15
20
25
VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII
Luna calendaristică
V
a
l
o
r
i

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i

e
x
t
e
r
i
o
a
r
e

c
o
n
v
e
n
ţ
i
o
n
a
l
e
reprezentativa
Fig. 9 Curbă reprezentativă pentru zona
climatică IV
În studiu se ia ca bază a calculului
un sezon de încălzire convenţional, de
şapte luni, respectiv 1 octombrie - 30
aprilie, adică 212 zile sau 5088 ore.
Pentru cele patru zone climatice avem:
 zona I : te,med = +5.55 °C;
 zona II : te,med =+4,32 °C;
 zona III : te,med =+2,95 °C;
 zona IV : te,med =+1,26 °C;

respectiv:
 zona I : ti - te,med = +14,45 °C;
 zona II : ti - te,med =+15,68 °C;
 zona III : ti - te,med =+17,05 °C;
 zona IV : ti - te,med =+18,74 °C;

Dacă se doreşte ca o clădire
să fie caracterizată printr-o
aceeaşi valoare a lui qînc,t
indiferent de zona climatică a
amplasamentului, valorile lui HT
vor trebui să fie diferite, păstrând
în mare o proporţionalitate
inversă cu valorile “de zonă” ale
lui ti – te,med.
În mod concret, in cifre rotunde,
considerând (H
T
)
II
ca valoare de
referinţă, vom putea avea în
vedere următoarele:
• (H
T
)
I
= 1,10·(H
T
)
II

• (H
T
)
III
= 0,90·(H
T
)
II

• (H
T
)
IV
= 0,80·(H
T
)
II

Dacă pentru zona climatică II se
propune, ca obiectiv concret, limitarea
valorii consumului specific q
înc
de
exemplu, la 100 kWh/m
2
an, se poate
aprecia că la nivel de „necesar
specific”, fie el, q
înc,t
se poate avea
în vedere o valoare maximă de cca. 75
kWh/m
2
an.


[kW/mp*an]

75 q q q
v , înc t , înc înc
= + =
Pentru „domeniul particular al
blocurilor de locuinţe” proiectate şi
realizate în perioada 1955 - 1990, se
poate considera în medie o înălţime
liberă a camerelor de 2.62 m. Ca
urmare, unui mp de spaţiu încălzit îi
revine, în medie, un volum de aer de
2.62 m
3
.
Pentru situaţia unei rate orare de
împrospătare a aerului de 0.6, ca valoare
medie pe sezonul rece, necesarul de căldură
asociat unui volum încălzit de 2.62 m
3
, deci
unei arii de pardoseală de 1 m
2
, are valoarea:

[kW/mp*an]

rezultă
[kW/mp*an]
40 =
,v înc
q
35 =
,t înc
q
Ţinând cont că, pentru sezonul rece
convenţional de 7 luni (octombrie – aprilie), în
zona climatică II, N
grade-ore
este 79780, din
relaţia:



se obţine:
H
T,max,II
≈ 0.45· A
A
N
H
A
Q
q
ore grade
T
t , înc
t , înc
÷
· = =
Folosind relaţiile aproximative stabilite
între valorile lui H
T
asociate celor patru zone
climatice se poate concluziona că, pentru o
clădire colectivă de locuit la care aria
desfăşurată a pardoselii spaţiilor încălzite este
A, valorile maxime ale lui H
T
pot fi apreciate
estimativ cu relaţiile:
•zona climatică I H
T,max,I
≈ 0.50· A [W/K]
•zona climatică II H
T,max,II
≈ 0.45· A [W/K]
•zona climatică III H
T,max,III
≈ 0.40· A [W/K]
•zona climatică IV H
T,max,IV
≈ 0.35· A [W/K]
Concluzii
Performanţa termoenergetică a unei clădiri de locuit
este descrisă în prezent cu ajutorul parametrului de
performanţă H. O mai completă şi corectă descriere
este util a utiliza o nouă caracteristică definită prin
expresia .
Pentru etapa de dimensionare / verificare a
gradului de izolare termică a elementelor de anvelopă
ale unei clădiri de locuit, în lucrare se propune o valoare
de referinţă estimativă, utilă pentru fazele de
predimensionare, a caracteristicii H
T
funcţie de aria
suprafeţei de pardoseală a spaţiilor încălzite şi de zonă
climatică a amplasamentului.
H
med , g
|
q ·